Sunteți pe pagina 1din 28

INTINERIREA SI RAPORTUL ALCALIN-ACID

Viata este o lupta, dar nu impotriva pa atului, nu impotriva puterii !anului, nu impotriva unor "orte ener#eti e male"i e, i impotriva ionilor de $idro#en% (H.L. Mencken)

Iata o a"irmatie e&traordinara "a uta a um aproape '(( de ani )mai pre is in '*'*+ de do torul si s riitorul ameri an ,%L% -en .en% /Viata este o lupta, dar nu impotriva00%%, i impotriva ionilor de $idro#en1% Avem de i o dovada a in a de atun i oamenii de stiinta des operisera importanta unui raport al alin-a id ore t si a p,-ului e $ili!rat in or#anism% Din pa ate, dupa anii 23(, odata u in"iintarea 4ood and Dru# Administration ) ele!rul 4DA+ in SUA, multe din des operirile importante re"eritoare la sanatate au "ost 2pierdute2 pentru mult timp 5 in lu6and ai i te$nolo#ia RI4E, ar#intul oloidal, or#onul si nu in ultimul rand er etarile asupra importantei p,-ului% Con eptul raportului al alin-a id nu este unul nou% Una din primele personalitati e l-a adus in dis utie a "ost renumitul 7pro"et2 Ed#ar Ca8 e, in anii 29(% El vor!ea ontinuu despre deto&i"ierea orpului prin ier!uri, lisme, post, masa:, !ai de a!ur si $rana potrivita in s opul al alini6arii orpului% -ai re ent, do torul T$eodore A% ;arod8 )autorul ele!rei arti <Al.ali6e or die1 5 <Al alini6ea6a-te sau vei muri1+ a"irma = <Nenumaratele denumiri ale !olilor nu ontea6a u adevarat% Ceea e ontea6a u adevarat este a toate au a eeasi au6a esentiala = prea multe deseuri a ide in or#anism >1 Si mai re ent, un alt unos ut promotor al al alini6arii, do torul Ro!ert ?oun# a"irma, in e&traordinara sa arte <-ira olul p,-ului1 = <Cei e dores sa er ete6e u sin eritate vor "i rasplatiti u se retul sanatatii permanente% Ne putem vinde a sin#uri s $im!and mediul din inetriorul orpului% Potentialii invadatori nu vor mai avea posi!ilitatea sa se de6volte si vor deveni ino"ensivi1% El urma ast"el o idee pe are dr% C$arles ;ernard, ontemporan u ele!rul Louis Pasteur )7inventatorul2 on eptului de pasteuri6are pentru eliminarea #ermenilor+, o a"irmase u tarie in timpul vietii sale = <Nu de #ermeni si alti a#enti pato#eni tre!uie sa ne "a em #ri:i, i de propriul nostru teren interior%1 O idee pe are, se spune, Louis Pasteur a re unos ut-o a "iind adevarata, pe patul de moarte% Dar e inseamna a este on epte de 7al alini6are2 si 7p,2 @ ,aideti sa vedem% Nutrientii din alimente ) ar!o$idrati, proteine, lipide s%a%+ sunt livrati prin sistemul san#uin elulei, iar a estea utili6ea6a o&i#en )inspirat prin plamani si adus tot de san#e+ pentru a-i Aarde2 si a o"eri orpului ener#ie ) e se inma#a6inea6a in mi i mole ule numite adeno6ina tri"os"at 5 ATP+% In urma a estei operatiuni raman, evident, si re6iduuri )deseuri 5 A enusa2+% In a"ara de apa si dio&idul de ar!on e este e&pirat de plamani, re6ulta re6iduuri su! "orma unor saruri% ,rana onsiderata A!una2 sau Area2 pentru noi este determinata de antitatea si alitatea deseurilor )sarurilor+ produse = al aline sau a ide% Ori e su!stanta e intra in orp produ e "ie re6iduuri al aline, "ie a ide% A iditatea si al alinitatea unei su!stante este masurata u a:utorul p,-ului )potentialul de $idro#en+ pe o s ala lo#aritmi a de la ' la '9% 4ie are numar din a easta s ala repre6inta lo#aritmul on entrarii ionilor de $idro#en% La valoarea B su!stanta este onsiderata neutra, su! B a ida iar peste B, al alina% Se onsidera a "i su!stanta a ida ea are eli!erea6a ioni de $idro#en ),-+ intr-o solutie sau mediu, iar su!stanta !a6i a ea are preia, indepartea6a

,-, eli!erand radi alul de $idro&il O,C% A esta din urma este "oarte important intru at de el se 7 uplea6a2 mineralele onsiderate al aline, #enerand $idro&id de potasiu, de sodiu si de al iu - DO,, NaO,, Ca)O,+E 5 are pastrea6a o&i#enul% Iar o&i#enul este 7 om!usti!ilul2 de !a6a al orpului% E&ista alimente e #enerea6a saruri )re6iduuri+ al aline si alimente e #enerea6a saruri a ide )mai pe lar# in lista alimentelor+% Desi, dupa unele studii, pra ti **F din re6iduuri sunt a ide 5 de a eea urina si pielea )transpiratia+, ele doua mari anale de eliminare, au p, a id% Re6iduurile al aline u6uale sunt mai de#ra!a 7mai putin a ide de at elelalte2 sau 7mai aproape de neutru2% Doar 'F se pare a sunt saruri al aline reale% Nu e de mirare de i a se a umulea6a in e& es deseurile a ide, orpul nereusind sa "a a "ata% Ele sunt eliminate partial prin rini $i, plamani si piele, dar o parte din ele sunt depo6itate in tesuturile unde e&ista o ir ulatie mai sla!a a san#elui = !urta la !ar!ati, solduri la "emei, in $eieturi, arti ulatii, anumiti mus $i - in am!ele a6uri% Deseurile pe are nu le eliminam devin deseuri solide pre um olesterolul, a i6ii #rasi, a idul uri , pietre la rini $i, la !ila, urati, "os"ati, sul"ati, diverse "ormatiuni ristaline, e se a umulea6a in orp% Iar a easta se tradu e prin $iper-a iditate, are du e la !oala )indeose!i reumatism, arteros lero6a, osteoporo6a, #uta+ si im!atranire a elerata% De "apt, am putea spune, la "el a dr% ;arod8, a toate !olile au a eeasi au6a esentiala = prea multa a iditate > Cum apar a este !oli datorate $iper-a iditatii )e& esului de re6iduuri a ide+ @ Sa luam un simplu e&emplu% Cand se rea6a a id "os"ori sau a id sul"uri prin o&idarea nutrientilor e ontin "os"or si sul", puterea a idului e prea mare pentru a "i suportata de orp% Pentru a re6olva pro!lema, orpul di6lo a - din sistemul osos, par, un#ii si dantura 5 al iu, pentru a neutrali6a a i6ii puterni i, re6ultand un a id mai sla! - "os"at, sul"at% )De e&emplu, uratii si "os"atii din pietrele la rini $i sunt in realitate o om!inatie de su!stante a ide si al iu+% Si iata um apare osteoporo6a 5 prin A"urtul2 de al iu% De "apt, e& esul de a iditate "ortea6a orpul sa ia mai multe minerale al aline al iu, sodiu, ma#ne6iu, potasiu - de la or#anele vitale si sistemul osos, pemtru a neutrali6a a idul si a-l elimina din orp% Ca re6ultat, orpul poate su"eri o 7 oro6iune2 severa si prelun#ita e poate ontinua nedete tata ani de 6ile, pana i6!u neste su! "orma a elor A!oli ale !atranetii !iolo#i e2 de are vor!eam mai sus% Can erul, de asemenea, este o !oala datorata $iper-a iditatii% Do torul Deii $i -oris$ita in artea sa, <T$e ,idden Trut$ o" Can er1 )<Adevarul as uns al an erului1+ e&pli a lu rurile in "elul urmator = da a san#ele este "oarte a id, inevita!il orpul va depo6ita su!stantele a ide in e& es in unele 6one, ast"el a san#ele sa-si mentina al alinitatea )vom vor!i imediat si despre san#e+% Pe masura e lu rurile evoluea6a, ast"el de 6one isi mares a iditatea si unele elule mor% G ele se trans"orma in deseuri a ide, e sunt eliminate% Totusi, alte elule se adaptea6a mediului% Cu alte uvinte, in lo sa moara 5 pre um o "a elulele normale intrun mediu a id 5 ele supravietuies , su"era mutatii si devin elule anormale% A estea sunt numite elule mali#ne% Ele nu orespund u memoria odului #eneti , de i res in mod nede"init si "ara ordine, omportandu-se invers "ata de elulele normale% De e&emplu, elulele normale inspira o&i#en )OE+ si e&pira dio&id de ar!on )COE+% Sin#urele elule are e&pira o&i#enul, la "el a si plantele, sunt elulele an eroase%% Din a easta perspe tiva, putem ompara an erul u o planta e reste in interiorul orpului nostru% O

planta ale arei rada ini pot "i taiate prin al alini6are% Ce este u a est termen @ Se su!intele#e a um - al alini6area repre6inta to mai revenirea orpului la un raport al p,-ului e $ili!rat prin eliminarea deseurilor a ide in e& es% Cand vor!im de p,-ul orpului intele#em de "apt p,-ul anumitor li $ide din interiorul sau% Iata in ontinuare valorile medii ale p,-ului pentru o persoana sanatoasa ) on"orm lui ,arald Tiet6e+ = pH Su urile #astri e din stoma PieleItranspiratie Saliva )dimineata+ Urina )dimineata+ Li $id intra elular San#e Su uri pan reati e ',H-3,H 9,B J,9 H,H-J,( B,' B,3H-B,9H K,K

Nu voi intra in e&pli atii ale a estor valori ai i 5 le #asiti detaliat in artea lui ,arald Tiet6e /Intinerirea 5 um sa inverse6i pro esul de im!atranire1% Voi vor!i putin doar despre san#e, are repre6inta el mai important li $id din or#anism% San#ele mer#e prin ar!orele ir ulator si transporta prin #lo!ulele rosii, atre "ie are elula vie din or#anism, su!stante nutritive si o&i#en% A estea sunt "olosite de elulele pentru a produ e ener#ia ne esara "un tionarii orpului si a materii prime pentru de6voltarea si re#enerarea tesuturilor% Di"u6ia atre elule se "a e prin intermediul unui sistem de artere, vene si apilare )prin a estea din urma a:un# e"e tiv atre elulele or#anelor si tesuturilor+% San#ele urata si re6iduurile re6ultate din a este pro ese )de "apt el transporta su!stantele inutile, COE si saruri a ide, atre plamani si rini $i, unde este si "iltrat+% San#ele ontine de asemenea si 7unitatea de #rani eri2 5 #lo!ulele al!e e se lupta u a#entii pato#enii invadatori% San#ele, 7i6vorul vietii2, este el are determina de "apt #radul de sanatate al intre#ului or#anism% Toate !olile re6ulta din im!olnavirea san#elui datorita stersului, rea tiilor emotionale, tul!urarilor e apar and a esta este pertur!at in modalitatile lui de ir ulatie normala sau into&i at, impuri"i at, ni otini6at, al ooli6at u su!stante straine de natura noastra% Ori e su!stanta straina introdusa u sau "ara voie in ir uitul san#uin produ e un de6e $ili!ru, o impuri"i are, o s $im!are in privinta maririi sau mi sorarii vaselor de san#e sau a vite6ei ir ulatiei lui, du and la !lo a:e si in ele din urma la im!olnavire% Cand deseurile a ide intra in san#e, sistemul san#uin in ear a sa le elimine prin plamani )COE+ si rini $i )saruri din urina+% Iar and sunt in e& es, se produ e o pertur!are a p,ului sau, de multe ori s a6and su! limita minima de B,3H% In a este onditii, alte 6one ale orpului tre!uie sa se rete anumite su!stante pentru a readu e san#ele la media sa% Iar a easta nu se poate "a e ori and si in ori e "el, dupa um vom vedea in arti olul despre apa al alina% A iditatea oa#ulea6a san#ele% Este o proprietate ne esara a san#elui de a opri

san#erarea and ne taiem% Datorita a estei proprietati salvatoare, san#ele se in#roasa pe masura e im!atranim, sau and a umulam mai mult a id )se !lo $ea6a apilarele+ au6and proasta ir ulatie 5 prima au6a a !olilor de#enerative% Si ast"el au pro!leme toate or#anele% Dar toate or#anele mun es pentru a pastra san#ele u un p, e $ili!rat 5 ele $iar sunt dispuse sa su"ere a#resiuni da a pot 7apara2 ast"el un p, minim de B,3H% Ceea e se si intampla, din pa ate% O alta au6a a im!olnavirii la nivel "i6i se datorea6a pre6entei in or#anismul nostru a diversilor a#enti pato#eni )7para6itii2 "i6i i apar in orpul "i6i drept urmare a 7para6itilor2 in"ormational-ener#eti i din elelalte orpuri ale "iintei noastre-ve6i ai i+% Virusi, viermi, !a terii, sta"ilo o i, "un#i si alte vietati asemanatoare supravietuies in orp a urmare a mediului a id dinauntru% Nu neaparat pre6enta lor, i e& rementele lor )deseuri to&i e produse and ele di#era indeose!i #rasimi, proteine si #lu o6a+, pre um si elulele al!e moarte in lupta sunt ele e au6ea6a o a iditate in plus% Para6itii ne "ura $rana, o trans"orma in otrava si o arun a in interior% Pur si simplu, in lo a elulele sa se $raneas a, aproape toata $rana mer#e atre ei, iar elulele "oloses resturile > Si la "el se intampla si la nivelul orpului mental, emotional si spiritual > Conse intele va las sa le dedu eti sin#uri% In lo sa ata e au6a )pe orpul "i6i +, stiinta medi ala $eltuie miliarde de dolari pentru a ata a para6itii )prin diverse tipuri de anti!ioti e+ doar pentru a vedea um a estia devin la un moment dat imuni% De e oare @ A#entii pato#enii mor intr-un mediu al alin 5 de i s opul nostru este de a mari at mai mult al alinitatea orpului, introdu and produse al aline )$rana si li $ide+% Dr% C$arles ;ernard avea dreptate =<Nu de #ermeni si alti a#enti pato#eni tre!uie sa ne "a em #ri:i, i de propriul nostru teren interior1% Sa ne s $im!am propriul teren intr-unul in are elulele orpului in"lores , are sa nu "ie ospitalier pentru pato#eni si are sa ne o"ere un sistem imunitar mai !un% Dar um sa pro edam @ ,aideti sa vedem um putem redu e a iditatea )a easta este de "apt pro!lema+= - prin dieta = redu erea ponderii alimentelor a ide si resterea ponderii elor al aline )se onsidera a un raport K(F al aline-E(F a ide este orre t+ - prin e&er itii "i6i e, sauna )in spe ial u in"rarosii-un on ept de ultima #eneratie+ = ele ard alorii, 7inmoaie2 sarurile a ide prin mis are si transpiratie - prin liposu tii, operatii de indepartare a 76onelor2 unde deseurile a ide s-au depus in antitati mai mari - si, el mai important 7pro edeu2 = neutrali6area a i6ilor prin utili6area apei al aline% Ea di6olva a i6ii are sunt eliminati apoi de rini $i% Pe lar# despre a est lu ru 5 ai i% De "apt, si mai importante sunt atitudinile interioare = almul, e $ili!rul emotional, respiratia adan a, 7surasul interior2, diverse pra ti i ener#eti e )meditatii+% Avand in vedere a li $idele orpului )si indeose!i san#ele+ sunt "orme ondensate de ener#ie, a easta este ea are ondu e de "apt mis area lor si du e la al alinitate, de asemenea% Raportul al alinIa id este important pentru a multe "un tii ale orpului apar doar la un anumit nivel de a iditate sau al alinitate% Numeroase en6ime si rea tii $imi e din orp "un tionea6a el mai !ine doar la un anume p,% O mi a s $im!are a p,-ului poate avea un e"e t pro"und asupra "un tionarii unor sisteme ale orpului% Ea a"e tea6a pra ti "ie are persoana din so ietatea noastra datorita modului in are traim, man am, mediului in are e&istam% Re6ultatul onsta intr-un mediu intern in are !oala se poate mani"esta u

usurinta, opus unui mediu u p, e $ili!rat e permite "un tionarea normala a or#anelor% Nu ne putem e $ili!ra p,-ul in mod mira ulos, peste noapte% Tre!uie sa depunem e"orturi% Copiii sunt mai 7al alini2 de at adultii dar nu au sistemul imunitar de6voltat G de a eea au nevoie de va ine dupa nastere% Adultii sunt intr-o postura mai avanta:ata = ei sunt mai apa!ili sa lupte impotriva virusilor si !a teriilor, si depin6and de at de multi ioni de O,C au in orp, isi pot reveni la o stare e $ili!rata% Dar, um spuneam, tre!uie multa mun a pentru asta% Ceea e, de "apt, avem de "a ut si noi%

Mai jos prezentm cteva idei din cartea lui Dr. Young. Daca aveti cunostinte care ar putea utiliza aceste informatii sau care ar avea nevoie de astfel de tratamente, va rugam sa le informati despre existenta acestei pagini. Informaiile din aceast carte ofer perspective noi cititorilor i redefinete noiunile de oal i sntate. PREREA SCRIITORULUI CRII CONTROLUL CORPULUI !Idei revoluionare"..#ceast carte ofer cititorilor ce este cel mai important, nu numai posi ilitatea sl irii, ci, i o nou ans din punctul de vedere al unui organism mai sntos, unei energie redescoperite i unui sistem imunitar mai puternic.$ %arve& Diamond, scriitorul crii !'ontrolul 'orpului$ La baza tuturor lucrurilor se afl echilibrul. Universul funcioneaz prin echilibrarea unor perechi de opuse i universul organismului Dumneavoastr funcioneaz similar. 'nd ec(ili rul dispare, apar simptomele olilor) nivel redus de energie, o oseal, surplus de greutate, mod de gndire *ngreunat, dureri, disfuncii severe. Aceast carte are ca tem reglarea acestui ec(ili ru, readucerea sntii energie, prospeime mental, funcionarea perfect a sistemelor organismului, ochi sclipitori, ten strlucitor i un corp suplu, bine !ntreinut. "u a#utorul programului descris !n carte putei obine toate acestea !n c$teva sptm$ni. %ot ce trebuie s facei este s v uitai !n #ur i putei observa, c oamenii, care triesc dup modelul modern de via, sufer de un dezechilibru grav. &unt supraponderali, sunt obosii, !mbtr$nesc prea repede. +,ar putea s v aflai i Dumneavoastr *n aceast situaie. '(ist o posibilitate imens ca mcar o persoan dintre cei dragi Dumneavoastr s sufere de unul dintre cele mai rsp$ndite boli incurabile din zilele noastre probleme cardiace, cancer sau diabet. )e parcursul lecturilor inute de mine, c$nd !ntreb audiena, cine are !n familie persoane care sufer de aceste boli, *+,-+. din participani !i ridic m$na. /n realitate #umtate din ei vor muri de boli cardiace sau diabet, iar o treime de cancer. Dac Dumneavoastr v g$ndii ca i marea ma#oritate a oamenilor din cultura contemporan, vei g$ndi oricum cu toii trebuie s murim odat.0 De#a am uitat c firesc ar fi s trim i s murim natural i sntos. De fapt avem dreptul s trim sntoi p$n la ziua morii. "adoul minunat al acestui program este capabilitatea de a !ndeplini acest vis. 1i credei,m toate acestea nu au legtur cu pachetul genetic, cu tehnologiile medicale dezvoltate sau cu industria de medicamente i mai dezvoltat dar totodat periculoas. 2estea cea bun este c soluia se afl !n chestii mult mai simple i mrunte. 1i este accesi il acum i aici """ -n cazul celor trei oli incura ile .cancer, afeciuni cardiace, dia et/ se poate gsi o soluie, una c(iar evident. %oate sunt !n legtur str$ns cu modul de alimentaie. De fapt, !n prezent, !n America - din 3+ cazuri de moarte sunt cauzate de aceste probleme 4s nici nu menionm c, tot din cauza obiceiurilor de m$ncare 5+. din americani sunt supraponderali6. "onsumul m$ncrurilor potrivite i introducerea celor mai bune alimente 7 !ntr,o cantitate echilibrat 7 ne a#ut s evitm aceste probleme, !mpreun cu modul nedemn de via, care de multe ori anticipeaz chiar cu zeci de ani moartea. &ecretul simplu st !n combinaia corespunztoare i despre aceast problem vorbete i Miracolul p%,ului.0

ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC

)ornim de la teoria simpl, dintre toate echilibrele din corpul uman cel mai important i decisiv este ec(ili rul acido, azic. 8rganismul poate lua msuri e(treme !n !ncercarea de a menine un caracter uor bazic al s$ngelui. /ns de multe ori se !nt$mpl acidularea esuturilor. #cest dezec(ili ru duce la un (aos total i desc(ide drumul ctre oli. 0a aza tuturor pro lemelor de sntate sau strii de discomfort st acidularea esuturilor i a lic(izilor din corp. 'ste important de menionat c, organismul devine sensibil la agenii patogeni doar !ntr,o stare de acidularea 7 agenii patogeni fiind incapabili de a ptrunde i supravieui !ntr,un mediu alcalin sntos. %otodat acizii sunt i cauzele bolilor. Deci pe scurt, condiia sntii este existena unui ec(ili ru acido, azic corespunztor. Acesta poate fi atins numai cu a#utorul unui mod de alimentaie sntos 9..0 %oate mecanismele de autocontrol ale organismului 4inclusiv respiraia, circulaia sanguin, digestia i producerea hormonilor6 lucreaz la echilibrarea acestui nivel acido,bazic. 1rganismul nu poate tolera mult timp excesul de acizi. La !nceputul dezechilibrrii simptomele sunt mai moderate, pot aprea erupii cutanate, dureri de cap, alergii, rceal, grip sau sinuzit frontal. /ns, cu trecerea timpului i agravarea situaiei se agraveaz i simptomele. "a o reacie la slbirea organelor i a !ntregului sistem intern pot aprea probleme ale glandei tiroide, glandei pararenale i probleme hepatice. Dac p:,ul esuturilor devine foarte acidulat, nivelul o(igenului scade i metabolismul celular se oprete. "u alte cuvinte celulele se distrug, iar Dumneavoastr murii. Deci, scderea p%,ului nu este permis. )entru a !mpiedica aceasta, s$ngele c$nd !nt$mpin creterea acidului, e(trage din esuturi substane minerale alcaline pentru a compensa aciditatea crescut. '(ist un grup de minerali care are rolul de a neutraliza, deto(ifia acizii puternici, de e(emplu ;atriu 4sodiu6, <aliu, "alciu i =agneziu. "$nd aceste minerale intr !n reacie cu acizii, rezult mai puine substane to(ice i acestea pot fi eliminate din organism mai uor. )entru orice eventualitate un organism sntos are rezerve de astfel de substane minerale. /ns !n cazul !n care pe parcursul alimentaiei nu a#unge o cantitate suficient !n organism, iar rezervele se epuizeaz, organismul este nevoit s e(trag din alt parte, de e(emplu "alciu din oase, =agneziu din muchi, determin$nd lipsa lor, cauz$nd diferite simptome caracteristice.

CANDIDA I ALTELE
&ubstanele to(ice din organism pregtesc mediul pentru numeroase elemente de dimensiuni microscopice, care pot avea efecte distrugtoare asupra organismului. Unul dintre acestea este 'andida. "andida este o denumire latin, este numele unui microorganism de fermentaie care triete !n corpul uman, dar de fapt este o funghie. =icroorganismele de fermentaie i alte substane fungice sunt de fapt cele care triesc at$t !n pm$nt c$t i !n ap sau aer. )ractic sunt prezeni peste tot. De obicei "andida se afl !n sistemul digestiv i practic am muri fr ea. "u toate acestea, este posibil s se !nmuleasc e(cesiv, cauz$nd simptome deran#ante, cronice sau fatale. Aceasta este problema cunoscut de femei ca i micot vaginal sau de prini ca aft bucal !n cazul nou, nscuilor 4boal care de fapt este "andida prezent !n g$t60 9 dei tiina medical recunoate c unele probleme de sntate sunt cauzate de e(cesul acestor microorganisme fungice, adevrul este c modul de alimentaie cauzeaz !nmulirea e(cesiv a acestor parazii 7 iar rezultatul poate fi catastrofal. "andida este numai unul dintre elementele duntoare. %rim o boal a microorganismelor, aparin$nd aici funghiile, bacteriile i virusurile. /ns ce este mai trist e faptul c, nu suntem numai victimele microorganismelor ci i ale rezultatelor to(ice ale metabolismului lor, numite micoto(ine i e(oto(ine 4mico>funghie, e(o>bacterial i to(in>substan to(ic6. =icroorganismele produc aceste substane to(ice acide c$nd diger 4de fapt fermenteaz6 glucoza, proteinele i grsimile 7 aceleai alimente pe care organismul le folosete cu scopul de a produce energie. "andida i alte microorganisme triesc !n prile slbite ale corpului, le into(ic i le suprasolicit. /ntr,un mediu acidulat, aceste microorganisme primesc und verde la distrugerea esuturilor i a funcionrii corpului. %riesc din glucoza aflat !n organismul nostru i folosesc acesta pentru a produce energie iar grsimile i proteinele 4chiar i substanele genetice, acidul genetig, AD;,ul6 sunt utilizate pentru dezvoltare i !nmulire. Aceste microorganisme ne mn$nc de vii iar dup aceea introduc produsele secundare 4acizii6 !n circulaia sanguin i !n interiorul celulelor, agrav$nd situaia.0 %oat lumea trebuie s se ocupe cu problema microorganismelor, chiar i !n cazul !n care nu a observat !nc semnele e(terioare ale e(cesului acestora. Acest lucru se poate !nt$mpla din cauz c !nmulirea se !nt$mpl !n dou faze. -n prima faz, la !nceputul dezvoltrii, aceste microforme se !nmulesc !n colonii mici i dei pot fi observate !n s$nge, *nc nu au simptome fizice. /n faza a doua apar simptomele acute sau cronice, ct i complicaiile. -n acest caz, organismul trimite deja semne, avertismente i c(iar strig dup ajutor. 2aza a doua se poate

*ntmpla destul de rusc, sau poate ine ani *ntregi. "hiar i !n aceast situaie agravat, tot ce ar fi necesar pentru remedierea situaiei este s crem un mediu care nu ajut dezvoltarea microorganismelor. )entru a obine acest rezultat este necesar echilibrarea p:,ului s$ngelui i a esuturilor cu a#utorul suplimentelor nutritive i a unei diete de alcalinizare, precum cea prezentat !n urmtoarele capitole. Desigur, cel mai bine ar fi s lum msurile necesare !nainte de agravarea situaiei, de aceea acest program poate fi benefic pentru toate lumea0.

ADEVRAT CAUZA A SURPLUSULUI DE GREUTATE

=ediul acidulat este responsabil pentru ?ilogramele !n plus cu care trim. "a o reacie de autoprote#are a organismului, acesta produce celule adipoase pentru a !nltura acizii de la organele noastre principale !ncerc$nd astfel prote#area lor. )utem spune c grsimea salveaz viaa noastr. %ot acesta este motivul pentru care organismul le elimin at$t de greu. Dac m$ncm astfel !nc$t s oferim un mediu mai alcalin organismului nostru, el nu va mai avea nevoie de prea multe esuturi adipoase. )roblemele de greutate pot fi cauzate i de microorganismele de fermentaie i alte substane fungice care !mpiedic digerarea alimentelor. Lipsa de alimente !ndeamn organismul s depoziteze ?ilograme !n plus, pe de,o parte pentru c ne este mereu foame. 8 problem i mai obinuit este c$nd s$ngele plin de micoto(ine a#unge la ficat cu scopul de deto(ificare i acest plus de !ngreunare !mpiedic descompunerea acizilor i a zahrurilor de ctre ficat. Dezechilibrul produs !n organism obosete glanda pararenal i datorit nivelului sczut de energie ne !ngrm. 8 alt problem posibil este obosirea tiroidei, care determin viteza metabolismului. @oamea de zahr, pofta e(cesiv i glicemia sczut sunt rezultate ale e(cesului de microorganisme de fermentaie i substane fungice din corp. %oate acestea uureaz depunerea grsimilor i !ngreuneaz scparea de ei. )e deasupra acestora pot aprea probleme de digestie i depresii sau acestea se pot agrava. Acestea sunt doar c$teva moduri de manifestare a (aosului cauzat de dezec(ili ru 3$

ROLUL MICROORGANISMELOR

Acidificarea organismului i e(cesul de microorganisme !n el este un proces obinuit pe la sf$ritul vieii. Dup moarte organismul devine automat acidificat. "$nd corpul !nceteaz s respire, nivelul o(igenului scade, form$nd un mediu anaerob, favorabil !nmulirii microorganismelor 4pe l$ng aciditatea preferat de ei6. Dup acesta, microorganismele !i !ncep treaba. Una dintre principalele lor funcii este s a#ute la descompunerea corpului i acesta e cauza pentru care sunt prezeni !n organismul uman. Aceste micoto(ine sunt menite s descompun cadavrul. =icroorganismele i to(inele acestora sunt prezente ca s ne descompun p$n la cele mai mici elemente 7 microzime 7 care ne alctuiesc. Aiologii numesc acest proces ciclu carbonic. Acesta !nseamn cuv$nt cu cuv$nt Din r$n eti i !n r$n te !ntorci0. /ntr,o formulare mai puin tehnic sau poetic Acetia putrezesc cadavrul. "$nd prea multe microorganisme sunt prezente !ntr,un organism prea acidulat, acest proces !ncepe mai devreme. =icroorganismele de fermentaie i celelalte substane fungice !i !ncep activitatea c$t noi !nc trim. De fapt putrezim, fermentm, mucegim din interior. ;u trebuie s uitm c microorganismele nu sunt elemente nocive, ba chiar sunt folositoare. "elulele corpului trebuie s se re!nnoiasc i s se descompun ca organismul s rm$n sntos i puternic. &copul microorganismelor este reciclarea, pentru evitarea acumulrii deeurilor0.

SOLUIA
"el mai important este c acest program lungete viaa i v ofer o calitate nou de via. 4 garantez c vei simi efectele pozitive c(iar de la *nceput. ;ivelul de energie va fi crescut, se vor !mbunti capacitile de gndire i de concentrare, se va !mbunti i se va intensifica rezistena i totodat vei scpa de excesul de grsime, iar sistemul muscular va fi fortificat. 2ei avea ochi sclipitori i un ten strlucitor. 2ei arta mai bine, vei avea rezultate sportive mai bune. @uncionarea intregului corp va deveni mai eficient. 1rice pro lem ai fi avut, acela se va *m unti i foarte pro a il pur i simplu va disprea. 5e scurt, vei recupera aceea stare de uurin, plin de energie i stare general un pe care l,ai pierdut cu pierderea copilriei. "u a#utorul vindecrii, !mplinirii, !ntineririi datorate acestui program vei e(perimenta 7 poate pentru prima dat 7 starea vibrant de sntate. +untem martori la ucuria, uurarea i re*nnoirea spiritual a persoanelor care au reuit s *nving o oal grav sau cronic, a persoanelor care dup ani de *ncercri, lupte i eecuri *n final au reuit s sl easc, a persoanelor ale cror nivel de colesterol a sczut,

tenul li s,a clarificat, li s,a *ntors energia. #m vzut oameni care nu mai necesitau insulin, dei erau dia etici. #m vzut oameni a cror dureri au disprut. M,am *ntlnit i cu olnavi de cancer a cror tumoare a disprut i au fost declarai vindecai. 5rimim veti despre oameni care dup multe luni de incapacitate de lucru au *nceput din nou s lucreze, de la persoane a cror alergie a trecut sau care s,au vindecat i revenit dintr,o infecie. #uzim despre persoane care se simt ine din nou, sunt sntoi i au energie$

Supra-acidificarea corpului este singura cauz care sta la baza tuturor bolilor !!!
Sunda8, Au#ust 'st, E('(

Corpul nostru au "ost on eput pentru a "i sanatos, 6velt Li ener#i % Am "ost destinate pentru a avea pielea netedM, suplM Li o minte iute, de alertM% Nn s $im!, suntem supraponderali - o!ositi Li lent% DE CE? Dr% Ro!ert O% ?oun# - prin Noua ;iolo#ie - de lara pur Li simplu M, supraacidificarea corpului este singura cauz care sta la baza tuturor bolilor% Nn s $im!, !iolo#ia ve $e !a6at pe a tivitatea lui Louis Pasteur, - s"OrLitul anilor 'K(( - , a"irma a, !oala provine din #ermenii are invadea6a or#anismul din e&terior% Dr% ?oun# a onstatat M, atun i Ond or#anismul este Pn e $ili!ru sMnMtos al alin, #ermenii sunt Pn imposi!ilitatea de a o!Qine un pun t de spri:in% ROndiQi-vM la orpul Dvs% a la un a variu u pesti% ROndiQi-vM la importanQa menQinerii inte#ritMQii "luidelor interne ale orpului in are <Pnota1 Pn "ie are 6i elulele noastre % Sa ne ima#inam o maLinM la are s-a pus Qeava de eLapament Pmpotriva "iltrul de admisie a aerului are "urni6ea6a o&i#en pentru apa Pn re6ervor% Apa devine umplut u mono&id de ar!on% La "el, redu erea p,-ului al alin, rearea mediului a id, pune Pn peri ol starea de sMnMtate a elulelelor Li or#anelor noastre % Poluarea aerului, "umatul, dro#urile, onsumul e& esiv de alimente, supra- onsumului de alimente a ide ompromite e $ili!rul deli at al "luidelor al aline interne% Unii dintre noi au a variul )or#anismul+ are a!ia este Pn mMsurM sM spri:ine viaQa, dar umva reuseste sM lupta de la o 6i la alta% Nivelul p,-ului )a id-al alin+ in li $idele noastre interne a"e tea6a "ie are elula din orpul nostru% Intregul proces metabolic depinde de un mediu intern alcalin echilibrat. Cum stim daca organismul nostru este acidificat ? Rrasimea este o pro!lemM de a iditate> Dr% ?oun# a arMtat M, #rMsimea este de "apt o pro!lemM de supra-a idi"i are% Ce PnseamnM a esta @ Or#anismul reea6M elulele adipoase pentru a transporta a i6ii departe de or#anele vitale, ast"el Pn Ot a esti a i6i literalmente nu vor su"o a or#anele la moarte% Putem spune a, grasimea salveaza viata noastra !!!

La elMlalt apMt al spe trului de sMnMtate, dro:dia Li iuper a, produs Pntr-un orp prea a id, va redu e a!sor!Qia $imi M Li me ani M a tot eea e mMnOn am% A est lu ru "a e a mulQi oameni sM devinM e&trem de su!Qiri, are nu este mai sanatoas de at a deveni supraponderal% 4MrM proteine, or#anismul nu poate re"a e Qesuturile noi sau produ e en6ime, $ormoni, sau sute de omponente $imi e ne esare pentru ener#ie in elule Li or#anism% O!oseala, !oala, pre um Li modi"i Mrile de #reutate orporalM sunt re6ultatele% Or#anismele sMnMtoase nu sunt supraponderali sau su!ponderali% Un or#anism sMnMtos natural susQine #reutatea sa proprie ideala% Alergii To&inele produse Pn adrul unui or#anism prea a id, lipsit de o&i#en, pot produ e un spe tru lar# de rea Qii aler#i e severe% boseal O!oseala este prin ipalul simptom al unui or#anism prea a id% To&inele produse Pn or#anism, un mediu a id redu e a!sor!Qia de proteine si minerale, are, la rOndul sMu, slM!eLte apa itatea or#anismului de a produ e en6ime si $ormoni% A est lu ru, de asemenea, inter"erea6M u re onstru tia elulelor Li a altor omponente ne esare produ Qiei de ener#ie% Re6ultatul este o!oseala > Apa alcalin Cel mai important lucru ce trebuie sa invatam este de a hidrata organismul cu ap!!! La "el a Li pMmOntul pe are trMim, trupul nostru este B(F apa% Alimentatia !o#ata in alimente a ide, um ar "i = arnea, erealele, produsele la tate, pOine, produ deLeuri de a id Pn or#anism% DeLeurile de a id patrund in sin#e% Da M e&istM prea multe deLeuri de manevrat, a estea sunt depo6itate Pn diverse or#ane , pre um= inima, pan reas, "i at, et % A est pro es se poate numi <procesul de imbatranire<% Pentru a Pn etini Li de a inversa a est pro es, tre!uie sM Pn epem eliminarea a idelor din sOn#e Li Qesuturi prin a onsuma apM al alinM u un p, Pntre * Li '', ast"el vom neutrali6a deseurile dMunMtoare depo6itate Li ele se vor elimina din Qesuturi% Adultii pierd, in medie, apro&% E,H litri de apa I6i prin transpiratie, e&piratie, urina si s aun% Oamenii "oarte a tivi pierd $iar mai mult, iar diabeticii pierd aproape ! litri de apa "zi pentru a elimina e#cesul de acizi. Asadar, tre!uie el putin sa inlo uiti eea e pierdeti% Sanatatea deplina ne esita insa mai multe li $ide% Da a onsumati doar atit at sa a operiti pierderile, or#anismul nu va avea sur"i ienta apa pentru a urata toti a i6ii din or#anism% Le#umele ontin *( F apa, asa a, o alimentatie !a6ata pe le#ume si plante va va a:uta sa pastrati $idratarea optima a or#anismului% Chiar si asa$ tot trebuie sa beti zilnic cel putin ! litri de apa alcalina. %n litru "zi este un punct de pornire bun pentru multi oameni$ cantitatea de apa bauta putand fi apoi marita treptat$ pana cand aceasta schimbare devine o obisnuinta pe care s-o pastrati toata viata.

Asi#urati-va a apa are o !eti este al alina, u p, peste K, adau#and la "ie are litru de apa ' lin#urita de !i ar!onat de sodiu% &aca vreti sa scapati repede de acizi$ puteti utiliza ' lingurite de bicarbonat de sodiu la un litru de apa.

SA(A)A)*A +.aveti oare ceva mai pretios in viata???? )imp de secole visul omenirii este sanatatea si viata lunga . In realitate acest lucru este posibil ?
In viata noastra ea mai importanta intre!are este = um ne putem pastra oare sanatatea@ Sintem in#ri:orati pentru "amilia noastra, rudele si prietenii nostrii0%% O multime de in"ormatii ir ula in lume despre um sa ne pastram sanatatea0% Toti am dori sa stim e este daunator si e este sanatos pentru orpul nostru % Con"orm statisti ilor din strainatate, dar si din tara noastra , numarul !olnavilor reste semni"i ativ de la an la an% Permanent se s ot pe piata medi amente noi0 dar oamenii nu devin mai sanatosi 0 Si in mediul Dvs% apar di"erite !oli@ '+ Tensiune inalta, arteros lero6a E+ Dia!et 3+ O!e6itate 9+ Aler#ii H+ O!oseala Sa urmarim "ie are pro!lema aparte= '+ ,oli cardiovasculare )e&emplu= tensiune ridi ata, arteros lero6a+ Noi asa stim a < a este !oli apar din au6a alimentelor !o#ate in olesterol < Sau NU@@@ Din di"erite reviste, din televi6or , radio sau alte surse0 putem a"la a easta a"irmatie % Sintem averti6ati sa nu onsumam ast"el de alimente !o#ate in olesterol% Desi multi dintre noi <in er am1 sa ne on"ormam0%dar pro!lema de sanatate tot nu este re6olvata0 iar daca ceva nu functioneaza in practica $ (% *S)* A&*-A.A). Oare de e@ Sa arun am o privire la olesterol% Stiati ca$ /0 1 din tot colesterolul organismului este produs de ficatul nostru ? Cu alimente numai 20 1 introducem in organismul nostru !!!!! A est lu ru este dovedit stiinti"i % In a6ul a esta ne putem da seama a, alimentatia nu are un rol semni"i ativ in eea e priveste olesterul ridi at in or#anismul uman% %nde este adevarul ????? E+ &iabetul In 6ilele noastre dia!etul se raspandeste a o epidemie si distru#e viata oamenilor0 Stiti are este au6a audevarata a dia!etului @ Si stiti um se poate preveni @

3+ bezitatea De e nu sant sanatoase alimentele u ontinut redus de #rasime@ Desi o viata intrea#a am "ost invatati sa redu em antitatea a estor alimente0si ulmea pare si lo#i a easta a"irmatie >>> Si re6ultatul@@@@@ Pe 6i e tre e reste numarul elor supraponderali0% Oare de e @@@ &upa o#igen si apa curata grasimea este al treilea factor important in viata omului. In primul rand tre!uie sa "a em di"erenta intre #rasimi !une si rele0% Dietele are sint sara e in #rasimi !une 0provoa a depresie, respe tiv !oli ardiovas ulare0% Pentru a in or#ansimul nostru elulele sa "ie sanatoase e mare nevoie de #rasimi !une0 are sint esentiale pentru produ erea $ormonilor, pentru !una "un tionare al arti ulatiilor sau pentru !una ir ulatie a san#elui0din au6a lipsei de #rasimi !une trupul nostru pur si simplu nu poate "un tiona !ine% &ar daca nu grasimea este de vina atunci ce ??? Care este au6a adevarata al o!e6itatii @ Care sint #rasimile !une si are sant ele nedorite@ Care este pro!lema di"eritelor diete @ Cu dieta poate a veti reusi sa o!tineti re6ultatele dorite, sa s apati de '( sau $iar E( de .ilo#rame 0dar da a nu tineti ont de CAUSA o!e6itatii, v-ati $inuit de#ea!a0 .ilo#ramele pierdute u #reu vor reveni0%dar mai mult, = pot apare !oli serioase pentru motivul a nu este tratata au6a0% -erita sa ris ati sanatatea @@@@ De ate .ilo#rame doriti sa s apati sa a:un#eti la #reutatea ideala @ De 9, H , '( sau $iar mai mult@ Cifra respectiva inmultiti cu ! si ma#im de atatea zile ati avea nevoie ca sa atingeti greutatea ideala !!! ;ineinteles DACA urmariti pro#ramul <-ira olul P$1 al Dr-ului Ro!ert O ?oun#>>> Ce ati spune despre un pro#ram in are nu este vor!a de in"ometare@@@ !3 Alergii TAler#ie la polen TAler#ie la par de animale TAler#ie la pra" de asa TAler#ie la alimente Din e Pn e mai multe persoane su"erM de aler#ii deLi Pn er Mm sM distru#em plantele pre um iar!a pOrloa#elor% Nn ultimii EH de ani numMrul persoanelor aler#i e s-a du!lat, ast"el Pn Ot Pn pre6ent "ie are al treilea om pre6intM simptome aler#i e% Ui la opii apar simptome aler#i e are se mani"estM prin Mile respiratorii sau pe piele% Oare are este au6a ADEVARATA al a estor !oli de are su"era din e in e mai multi dintre noi0@@@ 43 boseala Oare de e ne simtim mereu o!ositi@ Va mai adu eti aminte um v-ati simtit and erati opil si va tre6eati dimineata@ COnd aQi aler#at toatM 6iua Li aQi dormit dupM masa numai pentru M aLa tre!uia pro edat 000%% par M aveaQi ener#ie de nes"OrLit0%%

Ce s-a PntOmplat u a eastM ener#ie@ )rim 5ntr-o lume 5n care cei snto6i ar fi ni6te rarit7i. ConsiderMm din e Pn e mai natural "aptul M prin Pnaintarea Pn vOrstM, apar mai multe pro!leme de sMnMtate= reLte tensiunea, reLte nivelul #li emiei, ne dor arti ulaQiile, apare $ipera iditatea #astri M, se depun .ilo#rame in plus, a sM menQionMm doar ele mai o!iLnuite simptome% Noi PnsM par M am onsidera un lu ru "ires pierderea sMnMtMQii% (u 5ncercm s tratm cauza bolilor doar s acoperim simptomele care duc la o 5mbolnvire 6i mai grav$ 5n loc s ne 5nsnto6im$ devenim mai bolnavi 6i mai obosi7i. Dupa oamenii de stiinta omul ar putea trai pana la 'E( de ani, dar !olile ne despart prea repede de ei dra#i0 Din "eri ire e&istM numeroase moduri de tratamente alternative are autM soluQia pro!lemelor la rMdM ina a estora Li nu se mulQumes doar u tratarea simptomelor% Este !ine de Ltiut M, pentru un ast"el de tratament Li PnsMnMtoLire este nevoie de o rM!dare mai mare, pentru M e"e tele po6itive se o!servM mai lent de Ot Pn a6ul unor medi amente are eliminM durerea Pntr-o :umMtate de orM% NnsM e"e tul va "i mai dura!il Li ne va du e mai aproape de o stare adevMratM de sMnMtate% Nn ultimii ani au apMrut mai multe pu!li aQii Li MrQi are aveau la !a6M teoria on"orm Mreia rMdM ina Li !a6a !olilor tre!uie MutatM la nivelul de6e $ili!rului $imi al or#anismului Li are Pn ear M #Msirea soluQiei Mtre sMnMtate prin re#larea a estui e $ili!ru% Unul dintre liderii a estei teorii este Dr% Ro!ert O% ?oun#, er etMtor mi ro!iolo# ameri an, are Li-a propus a o!ie tiv unoaLterea "un QionMrii elulelor din are este ompus orpul uman Li are pe par ursul er etMrilor derulate timp de EH de ani a ela!orat o teorie are pre6intM pro!lema Pm!olnMvirilor dintr-un nou pun t de vedere% -un a lui Dr%?oun# este uni M Li din pun tul de vedere M, nu a s $iQat doar pro!lema i, a ela!orat Li o soluQie omple&M pentru remedierea a estor pro!leme% Citate din artea Dr-ului Ro!ert O ?oun# puteti iti AICI=

(u doar vegetarian+..
Am "ost un ve#etarian de 3H de ani Pnainte de a des operi apa ioni6ata, al alina% Am devenit ve#etarian in ole#iu Pn '*B' Li mM onsideram Pntotdeauna destul de sMnMtos% Am Pn eput u o alimentaQie ma ro!ioti a Li ani mai tOr6iu am devenit un la tove#etarian% Am onsumat produse la tate, "ara arne% Am su"erit de dureri de ap peste 3H de ani Li am avut un usor e& es de #reutate% Cu OQiva ani Pn urmM, a "ost introdus on eptul de e $ili!rarea p,-ului in orpul nostru u apM pota!ilM ioni6ata al alina% Cartea 89iracolul pH pentru o sanatate

perfecta: al &r. .obert . ;oung a adus a el strop de intele#ere pentru mine, si anume= nu este nimic mai important pentru organism dec<t apa 6i nu e#ist nici o ap mai bun dec<t cea ionizata !!! Cel mai important lu ru pentru apMrarea or#anismului nostru Pmpotriva !olii este o $idratare ore ta >>> Am Pn eput sa onsum 6i de 6i apa al alinM Li alimente al aline > Nn termen de 3 luni am pierdut peste EH de .ilo#rame Li nu am mai su"erit de dureri de ap mi#rena ni iodata% Este ne esar de !Mut apro&imativ ' litru de apa pentru "ie are 3( de .ilo#rame de #reutate orporalM, a est lu ru m-a s $im!at, sM mM simt a um sMnMtos% Nn ultimii ani am invatat mai multe despre or#anismul nostru si "aptul a poate sa se vinde e Pn sine, de ori e !oalM% =rin urmare$ dac sunte7i bolnav$ este pentru c v permiteti s rm<neti bolnav. Sursa tuturor !olilor vine de la supra a idi"iere, Ond p,-ul este de6e $ili!rat Pn orpul nostru% Ceea e Ltiu de sMnMtate este eea e am itit si vor!it u alQii u e&perienQM % Nu o"er ni i s"at medi al, i mai de#ra!M o orientare spre sanatate= de !Mut o antitate mai mare de apM Li de a man a alimente mai multe al aline vii )!rut+% A eastM in"ormaQie am o!Qinut itind o arte Dr%Ro!ert O% ?oun#, 1-ira olul p, pentru o sanatate per"e ta1 % Corpul uman este capabil de vindecare de orice boal. Tot e tre!uie sM "a em este sa ne $idratam , sa al alini6am orpul Li sa deto&i"iem or#anismul nostru % Re6ultatul sanatatea - va apare in mod sigur >>>>

Cum s trie6ti dincolo de >00 de ani


Aici sunt doar cteva lucruri pe care le putei face pentru a ncetini procesul de imbatranire si a creste probabilitatea de a trai dincolo de 100 ani: 1) Administreaza stresul : Atta timp ct faceti ceva - masaj, meditatie - pentru a reduce anxietatea sinteti condus spre o via mai sntoas !ituaiile de stres, cum ar fi : na"teri, decese, divoruri, ncetinesc fluxul san#uin la nivelul inimii, ridica nivelul de colesterol "i slbeste sistemul imunitar impreuna cu cre"terea de aci$i metabolice 2) Gndire pozitiv %ac ve$i ntotdeauna c pa&arul este pe jumtate plin, esti pe drumul cel bun 'ersoanele cu o perspectiv po$itiv de obicei triesc 1( la sut mai mult dect cei care vd c pa&arul este pe jumtate #ol )e$ultatul este c ei triesc mai mult *ptimistii sunt, de asemenea, mai puin susceptibile de a suferi depresie "i neputin pesimist dect omolo#ii lor, deoarece ei creea$ acid mai puin, n corpul lor 3) Consumul de alcool Alcoolul este un lic&id toxic acid pentru or#anism +onsumand alcool n mod si#ur va scurta viata 4) Lasati fumatul ,rebuie s recunoa"tem: fumatul este un rau pentru or#anismul nostru -oarte ru -umtorii aduli de sex masculin pierd aproximativ 1. ani din viaa lor "i fumtorii de sex feminin pierd 1/ ani din viaa lor din cau$a fumatului 5) Rdeti ! 0xpertii spun ca rsul este cel mai bun medicament )educe nivelul de acid din sn#e, de $a&r la diabetici, cre"te fluxul de oxi#en n tot or#anismul "i induce o stare de relaxare %ebitul mediu de sn#e cre"te 11 2 n timpul "i dup explo$ii de rs, n comparaie cu o scdere a fluxului san#uin cu .3 2 n timpul stresului mental

6) v cstoriti !c&imbul de jurminte au propriettile lor medicale )ata de deces pentru persoanele care au fost necstorite a fost semnificativ mai mare n comparaie cu oamenii care au fost cstorii "i triesc cu soii lor %iferentele au fost semnificative ntre diferitele subcate#orii necstorii, cum ar fi: divorat, separat, sau rmas vduv, respectiv a fost semnificativ mai puternic pentru oamenii care nu au fost niciodat cstoriti !) "m#r$i%are

O Pm!rMQiLare s urtM, redu e e"e tele ne#ative ale stresului%


&ncati un re'im alimentar alcalin Alimentatia, bo#ata in cereale, semine, nuci, le#ume "i fructe este cel mai bun mod de a menine ec&ilibrul delicat al p4-ului sn#elui "i a esuturilor "i ec&ilibrul acido-ba$ic al or#anismului Acest lucru va ajuta pentru a preveni orice boal Aceasta va ajuta, de asemenea, s mbunteasc calitatea "i cantitatea de via mult dincolo de 100 de ani

Cheile pentru 5ncetinirea sau oprirea procesului de imbatranire$ pentru a tri peste >00 de ani ! - partea a III-a. -continuare?
Sunda8, 4e!ruar8 '9t$, E('(

Pentru "ie are semn de imbatranire e&istM o a!ordare naturalM0pentru a Pn etini sau opri semnul de im!atranire omplet, sau $iar a inversM ursul a estuia%-ai :os va o"erim $eile pentru Pn etinirea sau oprirea pro esului de im!atranire pentru a trai si peste '(( de ani= - continuare? >>. Scderea func7iei rinichilor? - Rini $ii sunt responsa!ili de "iltrarea Li puri"i area sOn#elui nostru de la a i6i alimentare Li meta!oli e% De asemenea, ele serves a un termostat pentru a determina da M e&istM su"i ient o&i#en Pn sOn#ele nostru% OdatM u s Mderea "un Qiei renale, s ad numarul elulelor roLii din sOn#e, ast"el s ade o&i#enul in tot orpul nostru%Nn a6ul Pn are numMrul de elule roLii din sOn#e este mai mi de Ot Pn mod normal, a easta poate "i ridi atM prin reLterea antitatii alimentelor !o#ate in loro"ila Li apa al alina% Eliminati arnea din alimentatie, onsumati 9 - H litri de !auturi al aline pe 6i% );autura1verde1 ompus din Super Rreens si Prime p,+ >2. (e pierdem neuronii din creier$ fapt care duce la Alzheimer$ =ar@inson 6i demen7? - 'ierdem aproximativ 102 din neuronii din creierul nostru Acest lucru se poate
datora: lipsei de oxi#en, sau cre"terii acidului in creier, sau deficitului de celule ro"ii din sn#e sau, probabil, o combinaiei a acestor factori 5mbuntirea oricaror cau$e sau catorva dintre ele va reduce pierderea de neuroni +olesterolul redus va ajuta un flux de san#e mai bun 6asodilatorii, cum ar fi sodiu, ma#ne$iu, potasiu "i bicarbonat va ajuta s obinei oxi#en "i ap pentru celulele creierului dumneavoastr ,idratarea u !Muturi verde )Super Rreens C Prime P$+ va a:uta la urMQarea sistemului ir ulator% Ar putea ajuta la repararea sau salvarea celulelor creierului 7uati suplimente cu taurina, ma#ne$iu, $inc, vitamine 8-3, 8-9, 8-11, acid folic, calciu, si mai ales +7A din semine de rodie :ucati "a&, cititi $iare, participati la joac sau cuvinte ncruci"ate, toate aceste activitati stimulea$a mintea si au re$ultate po$itive de sntate, spun expertii

(3) *ervul va'+ cel mai lun' nerv din corp+ se deterioreaz , precum %i sistemul nervos+ de asemenea+ se deterioreaz) -de la expunerea la aci$i alimentare "i metabolice ;ervul va# este componenta principal neuronale ale sistemului nervos parasimpatic, sau acea parte a sistemului nervos care are #rij de funcii de a aler#a mai mult sau mai puin pe <pilot automat= Acestea includ ritmului cardiac, capacitatea de a avea o erectie la barbati, si di#estia 'e masura ce imbatranim, nervul va# este afectat "i deteriorata prin cre"terea nivelului de acid din sn#e Acest lucru afectea$ "i pot fi msurate n ritmul cardiac, cre"terea impotenei la brbai, precum "i probleme di#estive >a&rul cau$ea$ cele mai multe le$iuni ale sistemului circulator Aflai ce tip de alimente cre"te concentraia de #luco$ din sn#e, "i evitati acele produse alimentare : cartofi, paine, dulciuri, fructe, ore$, paste, pi$$a, coo?ie-uri, "i prjituri 0liminati toate proteinele de ori#ine animal, care va reduce acidul uric, a$otic, sulfuric "i fosforic (4) cade secre$ia de .ormoni/ - !cade secreia &ormonului de cre"tere aproximativ @02, de la vrsta de 10 - 30, "i un alt @02, de la vrsta de 30 - A0 Testosteronul s ade la !Mr!aQi, s Mderi de estro#en la "emei, s ade tiroida, D,EA Li melatonina% Bancati mai multe sruri minerale pentru cre"terea strii de sntate a sistemului endocrin +nd avei un sistem endocrin sntos, care rulea$ pe electroni transportate pe coloana vertebral a srurilor minerale, atunci #landele vor funciona n mod normal (5) cade testosteronul la #r#a$i+ precum %i estro'enul %i pro'esteronul la femei/ Banancati alimente bo#ate n fructe "i le#ume ver$i, dac este necesar, luai suplimente de minerale naturale de sare, ex : /!are - care conine sodiu, ma#ne$iu, potasiu "i bicarbonat de calciu, care va ajuta la scderea aci$ilor duntoare care cresc cu vrsta

Aructoza acida va poate ucide


O dieta !o#ata intr-un re#im alimentar !a6at pe "ru to6a a ida reste ris ul de aparitie a tensiunii arteriale res ute )$ipertensiune+, on"orm unui do ument pre6entat la Ameri an So iet8 o" Nep$rolo#8 u o a6ia elei de-a 9E-a on"erinta anuala stiinti"i a si e&po6itiei stiinti"i e in San Die#o, Cali"ornia% Constatarile su#erea6a "aptul a eliminarea alimentelelor a ide si a !auturilor are ontin sirop de "ru to6a de porum! ),4CS+, poate a:uta la prevenirea $ipertensiunii arteriale% In ultimii E(( de ani, rata de aport de "ru to6a a ida este in paralel dire ta u rata de restere a o!e6itatii, are a res ut verti#inos in ultimii E( de ani de la introdu erea ,4CS% Asta6i, ameri anii onsuma "ru to6a mai mult u 3(F de at u E( de ani in urma si pana la de patru ori mai mult de at u '(( de ani in urma, and rata de o!e6itate era mai putin de HF% In timp e a easta restere re"le ta resterea dramati a a $ipertensiunii arteriale, studiile au "ost in omplete in one tarea e& esului de "ru to6a a ida din dieta pentru $ipertensiunea arteriala% Diana Valal, -D )Universit8 o" Colorado Denver ,ealt$ S ien es Center+, si ole#ii ei au studiat pro!lema pe populatie repre6entativa destul de mare de adulti din SUA% A estia au e&aminat 9%HEK adulti in varsta de 'K ani sau mai in varsta are nu aveau ante edente de $ipertensiune arteriala% Volumul de "ru to6a administrat a "ost al ulat pe !a6a unui $estionar de alimentatie si produsele alimentare, um ar "i su urile de "ru te, !auturile ra oritoare, produsele de pani"i atie, si !om!oanele au "ost in luse%

In on lu6ie, on"orm Dr% Ro!ert O% ?oun#, dire tor de er etare la p, -ira le - Centrul de viata, <Nu e&ista niveluri de si#uranta alimentara "ru to6ei a ide% 4ru to6a este un a id to&i in urma "ermentarii porum!ului si a altor "ru te !o#ate in 6a$ar are va ompromite e $ili!rul de p, al orpului si va pre#ati terenul pentru !oli si di"erite a"e tiuni% Da a vrei sa "ii sanatos stai departe de toate 6a$arurile, in lusiv "ru to6a provenita din "ru te% Veti trai mai mult si mai sanatos% <

Cum sa va vindecati copilul de raceala si gripa


T$ursda8, O to!er E*t$, E((*

Dr% Ro!ert ?oun# ne pre6inta un a6 "oarte interesant , este mai !ine spus o marturisire a unei mame, Corrine ;randi, are ne povestete um a a:utat-o pe "etita sa in varsta de * ani sa s ape de simptomele de #ripe in 3 6ile, in au#ust E((*% 4ii a sa, Caroline a "ost "oarte !olnava pentru 3 6ile in luna au#ust a a estui an, a u6and dureri de ap, dureri in #at, "e!ra mare, ameteli, "risoane, transpiratii si varsaturi% Ea u si#uranta a avut #ripa% Trei 6ile mai tar6iu, a "ost "oarte !ine si re"a uta '((F, s-a intors inapoi la rutina ei 6ilni a si la stilul sau de viata% Puteti "a e si voi a est lu ru "oarte usor% Inainte de a va pre6enta um a reusit a est lu ru mira ulos, asi dori sa intele#em putin me anismul de "un tionare al or#anismului% Or#anismul elimina to&ine alimentare, de mediu, mi ro!iene )de la !a terii, dro:die, si mu e#ai+ si deseuri meta!oli e, in patru moduri de !a6a= respiratie, transpiratie, de"e are si urinare% Este "oarte important de stiut a atun i and o persoana este ra ita si transpira, are "e!ra, ii ur#e nasul, sa nu apelati la medi amente are din pa ate "a mai mult rau de at !ine, deoare e ele !lo $ea6a ursul normal al or#anismului de a se ameliora sin#ur, de a reveni in "orma, de a "i sanatos% -ai :os aveti 'J etape pe are Corrine le-a par urs u "ii a sa Caroline= >. Cel mai important dintre toate este super $idratarea u apa al alina u un p, de *%H sau mai mare% Cel mai !un lu ru dintre toate este de a investi intr-un aparat are va al alini6ea6a apa% 2. S $im!ati dieta pe li $ide siIsau produse alimentare pur al aline% Nu "olositi ener#ia or#anismului de a di#era alimentele us ate, a ide, are au un ontinut s a6ut de apa% Utili6ati-va ener#ia in s $im! pentru a va vinde a% Ina!usiti ateva dintre antimi ro!ienele pre um eapa, #$im!ir si usturoi in ulei de nu a de o os% Luati o utie de le#ume or#ani e )nu porum! sau iuper i+ si adau#ati ori e le#ume mai ales ver6i, rude, are va pla % De pre"erat !ro oli, var6a reate sau telina% Se in al6es toate le#umele atat at sa isi pastre6e ener#ia% De pre"erat sare de mare, ulei de masline sau ulei de avo ado pentru o nutritie e&traordinara%

'. De "apt ar tre!ui sa adau#ati sare de mare si uleiuri de avo ado la tot eea e manan ati% Sarea de mare va in ar a u ener#ie or#anismul, ast"el in at elulele sa poata omuni a in mod orespun6ator si sa o"era mineralele ne esare% Uleiurile si #rasimile a avo ado, masline, anepa, in, si ulei de nu a de o os are a tionea6a a a i6i tampon, ne "urni6ea6a materiale pentru a onstrui peretii elulelor si, in a6ul unei saturatii de ulei de nu a de o os, "a ener#ia sa arda% Uleiul de nu a de o os, de asemenea, este minunat pentru "i at, deoare e se lupta pentru a urata san#ele% !. Adau#ati super-alimentele la apa al alina si in plus ia su de le#ume ver6i si ier!uri si !ea% 4% Eliminati - a um el putin - toate alimentele a ide si #rele, ina"ara de apa plata, eai de plante si vestita !autura verde a do torului Ro!ert ?oun#% A est lu ru in lude toate su uri de "ru te, su uri a idulate, !auturile pentru sportivi, lapte, a"ea si al ool% Cel mai important este sa renuntati la la tate, in lusiv de tipul elor "ermentate, numite iaurt% Pe urma tre!uie sa renuntati la 6a$ar, arne, alune, otet, si, !ineinQeles, ori e alimentele pro esate% B. Peste tot se spune a tre!uie sa iei vitamina D3 pentru a s apa de #ripa% Ei !ine, Dr% Ro!ert O% ?oun#, are de asemenea, o "orma super-puterni a de Vitamina D3, in H(((( UI in apsula% C. Des $ideti volumul "lu&ului de san#e are sa livre6e nutritie la elulele% /. Luati antio&idanti % D. Utili6ati ar#int oloidal pentru a im!unatati ir ulatia in 6onele a ide ale orpului% A esta poate "i "olosit oriunde in or#anism, in lusiv la nas si o $i, si $iar si pe taieturi pentru a le de6in"e ta% Puteti "a e de asemenea #ar#ara u ea% >0. 4olositi un ameste de sare si !i ar!onati are sa le ameste ati in apa al alina pentru a va iri#a sinusurile% >>. -is ati sistemul lim"ati , sistemul de anali6are a deseurilor a ide in e& es din or#anism% 4a eti e&er itii pe mini-tram!ulina pentru eluli6area or#anismului, sau mer#eti intr-o sauna u in"rarosu% 4a eti o !aie alda u ' sau E esti pra" de opt sau saruri % Tineti opilul in !aie timp de E( de minute si dati-i sa !ea in a est timp "luide al aline despre are am vor!it mai sus% In a est timp opilul tau poate elimina pana la un s"ert de to&ine stand in apa de !aie% >2% Deto&i"iati-va intestinului de proteine a ide si 6a$aruri% -ulti opii sunt onstipati pentru a noi le dam $rana pentru opii% Cand opilul este !olnav, tre eti pe !i ar!onat de sodiu sau saruri in apa pentru a #oli intestinul% In a6ul Pn are opilul re"u6a sa !ea, sau nu poate din au6a varsaturilor, atun i asi su#era sa ii "a eti o lisma% Este uimitor at de !ine se simt dupa eliminarea re6iduurilor%

>'. Nu va temeti de "e!ra% 4e!ra este ale de aparare naturala si nu ar tre!ui sa "ie suprimata% Este a6 de ur#enta este numai atun i and opilul este letar#i si ne omuni ativ si nu poate "i revitali6at% A est lu ru, in #eneral, poate "i re6olvat "oarte rapid prin pulveri6area sarurilor in #ura opilului la "ie are H minute% 4e!ra poate "i un lu ru !un, mai ales da a il "a e pe opil sa doarma, deoare e in a est timp, or#anismul este in repaus si are timp sa se vinde e% >!. Remediile $omeopate sunt adesea e&trem de utile% Consultati un $omeopat si ale#eti de la ma#a6inul de produse naturiste produsul are se potriveste el mai !ine simptomelor opilului% Asi#urati-va a remediile $omeopate nu au al ool in omponenta% >4. Da a sunteti speriata opilul dvs% va simti teama% Stati mereu aproape de elG ple ati de lan#a el doar atun i and opilul este on"orta!il sau a adormit si $iar si atun i numai pentru trasee s urte la !u atarie sau !aie% Linistiti opilul a or#anismul este atat de destept a stie e&a t e tre!uie sa "a a% 4aptul a el sau ea va "i !ine si a sunteti a olo ontea6a el mai mult pentru opil% >B. Opriti televi6orul si ititi-i sau spuneti-i o poveste% Creati-i unui spatiu si#ur de vinde are, u uleiuri esentiale, are sunt si almante pre um lavanda et

(u sunteti supraponderala sunteti supra-acidifiata.


*u sunteti supraponderala+ sunteti supra-acidifiata) 0123RAC1415A53A *3 &3*51*3 GRA ! Peste B(F din populatie are o #reutate mai mare de at #reutatea ei ideala% Da a va veti uita in :ur, pe strada, veti vedea unii oameni u adevarat supraponderali% Este imposi!il sa nu remar ati a easta aproape in "ie are olt al orasului unde lo uiti, pro!a!il u e& eptia 6onelor pentru sportivi% Traim intr-o ultura in are ori e a devenit mai pretios de at orpul uman% Cariera, !anii, e n-am "a e pentru opii, si tot "elul de lu ruri de a est #en% Si are este ultimul are apare pe lista de prioritati@ Corpul nostru > Corpul nostru are poate re6ista la multe din lu rurile pe are le "a em, dar meritam a el sa "un tione6e la apa itate ma&ima% Corpul nostru este "oarte inteli#ent si va in er a sa "a a "ata la ori e man aruri to&i e introdu em in el% Insa nu este u adevarat pre#atit sa indure $iar TOT% Nu a "ost al atuit pentru a prelu ra $rana pe are o avem in a este timpuri moderne% Ni i sa primeas a !auturile si man area are nu au ni i ea mai mi a !a6a naturala% ;a#a:ul a!dominal de #rasime este, pentru marea ma:oritate dintre noi, re6ultatul unui sin#ur lu ru0 a iditatea e& esiva din orp% Intr-o strate#ie de ata , orpul reea6a elule de #rasime pentru a transporta si elimina a i6ii din orp, pentru a prote:a or#anele interne% Intr-un sens, #rasimea dumneavoastra va salvea6a viata> Dar to mai a esta este motivul pentru are orpul ni i nu renunta la ea% Insa atun i and veti man a ast"el in at sa mentineti orpul mai !a6i , mai al alin, nu veti avea nevoie sa mai pastrati atata #rasime pe dumneavoastra%

Pro!lemele de #reutate sunt de asemenea re6ultatul iuper ilor si dro:diilor are inter"erea6a u di#estia $ranei% De"i ientele nutritionale are sunt reate pot, in "apt, sa de lanse6e pro esul de depo6itare a .ilo#ramelor in plus, in spe ial din au6a a sunteti mereu "lamand% Si mai des intalnit, san#ele otravit u mi oto&ine se du e atre "i at pentru a "i de6into&i at, iar a est stres suplimentar impiedi a "i atul sa meta!oli6e6e e"i ient #rasimile si 6a$arul% Nu sunteti supraponderala, sunteti supra-a idi"iata% Nu veti s apa de #rasime ori at ati e&ersa, ori at ati man a ore t, da a nu reati un mediu are sa "ie mai al alin% Nu aveti um, pentru a to mai #rasimea de are vreti sa s apati a "ost reata a si instrument de supravietuire, pentru oamenii u un mediu intern prea a id> Cealalta parte a spe trului, dro:diile si iuper ile produse intr-un orp e& esiv a idi se pot $rani din proteinele si su!stantele dumneavoastra nutritive, inter"erand u a!sor!tia a ori e man ati in proportie de pana la H(F% A easta va poate "a e sa deveniti "oarte sla!, eea e nu este mai sanatos de at a "i supraponderal% Pe masura e va restaurati e $ili!rul sanatos al orpului dumneavoastra, printr-o apa al alina si o $rana al alina, veti in epe sa va sta!ili6ati la #reutatea ideala% Corpurile sanatoase nu sunt ni i supraponderale, ni i su!ponderale% Un orp sanatos isi mentine #reutatea ideala% Or#anismul este onstituit Pn aLa "el Pn Ot sM supravieQuias M, datoritM unui me anism de supravieQuire Li de apMrare, el are este Pn "un Qiune permanent% Da M Pn or#anism dominM un mediu a idulat, eea e se datorea6M stilului de viaQM, adi M alimentaQiei, pre um modului de #Ondire, devine un peri ol, prima datM pentru sMnMtatea, iar mai tOr6iu pentru viaQa DumneavoastrM% Pro#ramul <-ira olul p,1 de *( de 6ile, o"erit de Dr% Ro!ert O% ?oun# , mi ro!iolo# si nutritionist de renume international, este un pro#ram de al alini6are Li ener#i6are al or#anismului, are vM a:utM pe DumneavoastrM u propuneri on rete de produse Li meniuri u reQete, ast"el Pn Ot sM deveniQi sMnMtoase, pline de ener#ie, totodata re6olvand CAUSA adevarata a !olii Dvs%>>> A est pro#ram va a:uta sM o!QineQi re6ultatul ma&im Pn re OLti#area sMnMtMQii sau Pn atin#erea #reutMQii ideale% Sint 3 ate#orii=Cate#oria ;unM, -ai !unM Li Cea mai !unM% Ast"el, aveQi posi!ilitatea sM ale#eQi ate#oria ea mai orespun6Mtoare stilului de viaQM Li a ne esitMQilor proprii% O!Qinerea re6ultatelor Pn ate#oria ;unM nu ne esitM s $im!area alimentaQiei de pOnM a um, varianta -ai !unM a ordM re6ultate mai e"i iente u o s $im!are minimM, dar da M de ideQi sM ale#eQi varianta Cea mai !unM, "olosind suplimente de nutriQie, meniuri Li listele de alimente propuse, vM asi#urM re6ultatul ma&im% Nu este o!li#atoriu sM rMmOneQi la a eeaLi ate#orie pe toatM durata pro#ramului, variantele se pot om!ina ast"el Pn Ot sM reali6aQi un proie t personal%

SA.*A+. &IA9A()%E ASC%(S

-onda8, Vune 'st, E((*

Intr-un !asm romanes , o "ata de imparat ii spune tatalui ei a-l iu!este a <sarea-n !u ate1% O de laratie iudata in aparenta, dar are as unde un adevar, pe are medi ina populara il stie demult= sarea este un element esential al vietii, u onditia sa "ie neaparat naturala si sa nu "ie "olosita in e& es% Ca man area n-are ni i un #ust "ara ea se stie% Dar a sarea este si un medi ament reduta!il mai stie a6i ineva@ Cu toate astea, nelipsita sare-n !u ate este unul dintre ele mai ve $i remedii din lume, uprins in ele!re tratate medi ale ale Anti $itatii, intens studiat apoi de al $imistii Evului -ediu, apre iat in medi ina populara a lea de apatai% Toate a estea pana la in eputul vea ului al WW-lea, and tru"ia medi amentelor a toate vinde atoare au impins-o in uitare% Cine sa reada asta6i a pra"ul a esta al!, superpro esat, om!inat u antia#lomeranti, numit <sare de masa1 are proprietati vinde atoare@ Ni i n-are> Vinde atoare u adevarat este doar sarea naturala, su! "orma de ristale mari, are erau ma inate inainte in asa% O sare are ontine mai mult de K( de su!stante minerale, pe lan#a lorura de sodiu, si are avea o multime de proprietati terapeuti e% Un ve $i tratat medi al $ine6 )Pe#-T6ao-Dan--u+, s ris u EB(( de ani inainte de ,ristos, mentiona nu mai putin de 9( de tipuri de sare, "ie are u indi atiile sale, u modul de administrare si u e"e tele sale spe i"i e% Ei !ine, taranii romani merita sa "i#ure6e in artea re ordurilor% In medi ina noastra populara sunt mentionate peste o suta de utili6ari terapeuti e si, mai ales, ma#i e ale sarii, are era onsiderata un adevarat pana eu impotriva spiritelor rele si a impre#narilor male"i e ale o!ie telor, lo urilor sau "iintelor% O 6ona e&traordinara de investi#atie, pe are va propunem sa o er etam impreuna% )erapia interna cu sare Toate re omandarile prives e& lusiv sarea naturala, #run:oasa, numita si sare #ema, si nu sarea <"ina1 de masa% Di#estie di"i ila, onstipatie, sla!i iune orporala su!ponderalitate% Se onsuma $rana ondimentata u sare #ema sau sare marina )se #ases in omert+, are au un #ust mult mai intens% S-a onstatat a sarea naturala are un e"e t mult mai puterni de stimulare a se retiei de su uri #astri e si a este un e& elent a tivator al peristaltismului #astrointestinal, "ireste u onditia sa "ie onsumata u moderatie% De alt"el, in a de a um H(( de ani, ele!rul medi si al $imist al Evului -ediu Para elsus o!serva intr-un tratat a di#estia si e& retia sunt mult pertur!ate de a!senta sarii din alimentatie% Hipotensiune arteriala$ aritmie cardiaca Dimineata, pe stoma ul #ol, se administrea6a un s"ert de utit de sare marina )apro&imativ (,EH #+, are se in#$ite u o ana )EH(-3(( ml+ de apa plata% Tratamentul se

"a e vreme de minimum o :umatate de an% Studii re ente arata a se o!tin re6ultate deose!it de !une, u onditia a tratamentul sa "ie aso iat u alimentatia predominant ve#etariana% steoporoza$ crampe musculare Se vor sara alimentele e& lusiv u sare #ema neiodata, are este "oarte !o#ata in oli#oelemente impli ate in pro esele de asimilatie a al iului% Into#icatii cu substante luate pe cale orala Intr-un litru si :umatate de apa alduta se pune o lin#ura de sare si se ameste a !ine sis !ea rapid, pe nerasu"late% Imediat dupa in#erare, se va produ e o sen6atie puterni a de voma% Vom eva ua ontinutul stoma ului, aple andu-ne in "ata, #adiland u inelarul si aratatorul mainii drepte #lota )omusorul+ si presand u mana stan#a u putere stoma ul% Re"le&ul vomitiv va aparea imediat% )use persistenta$ tuse uscata Se tin pe lim!a at mai mult timp ateva #ranule de sare #ema )nu mai mult de un var" de utit+% Rea tia de stopare a tusei se va de lansa prin doua me anisme= prin salivatie, are va deveni mult mai a!undenta, si prin stimularea dire ta a sistemului nervos entral, prin intermediul papilelor #ustative% Contraindicatii la administrarea interna a sarii Aportul masiv de sare este ontraindi at in a6urile de $ipertensiune si trom!o6a #rava, pre um si in "a6ele a ute ale #astritei $ipera ide si ale ul erului #astroduodenal% )ratament e#tern cu sare Calculi renali, colici renale Un sa ulet de pan6a plin u sare #ema se pune pe un alori"er sau pe alta sursa de aldura si se lasa sa se in al6eas a, pana la H(-J( de #rade Celsius, se apli a apoi pe sale )6ona lom!ara+, unde se tine vreme de o :umatate de ora% %lceratii pe piele In doua lin#uri de miere de al!ine se pune o :umatate de lin#urita de sare si se ameste a !ine, pana and se omo#eni6ea6a, se apli a apoi a est preparat pe 6onele a"e tate% Re6ultatele terapeuti e sunt uimitoare, a esta "iind un strave $i remediu mentionat in tratatele medi ale #re esti% Arsuri de gradul I si II Pe 6ona a"e tata se presara sare #run:oasa din !elsu#% A easta apli atie va spori pe moment sen6atia de usturime, dar apoi edemele vor "i mult reduse, iar vinde area va "i

onsidera!il mai rapida% Nu se apli a sare pe arsurile #rave, u rana des $isa, intru at produ e o usturime insuporta!ila% (as infundat Frinita cronica3 La un pa$ar de apa alda se pune o lin#urita de sare #ema sau marina si se ameste a !ine pentru a se omo#eni6a% Se pune a easta apa sarata alda in palma si se tra#e pe nara stan#a si pe nara dreapta, alternativ, pentru des"undarea ailor na6ale% A est pro edeu este !ine sa se "a a in "ie are dimineata, pentru drenarea ailor respiratorii, inlaturarea surplusurilor de mu us, marirea a uitatii ol"a tive% &ureri de gat Ffaringita$ laringita$ amigdalita3 Se pun doua lin#urite de sare naturala intr-un pa$ar u apa "ier!inte, dupa are se ameste a !ine u o lin#urinta, pana and sarea se di6olva omplet% Se "a e #ar#ara u a est preparat at mai "ier!inte, lasand apa sarata sa a:un#a at mai mult pe #at% Se reia a est tratament de E-3 ori pe 6i, pana la disparitia ompleta a a"e tiunii% ,aile cu apa sarata Sunt un remediu traditional de medi ina populara, are se apli a si a um, in lini i moderne din Austria sau Rermania, u un su es e&traordinar% Se prepara prin punerea la o ada de apa alda )apro&imativ 'H( de litri+ a doua .ilo#rame de sare )ameste ata in preala!il u apa "ier!inte, pentru a se di6olva mai usor+% ;aia durea6a E(-3( de minute si este important a temperatura apei sa "ie mentinuta mereu peste 3B de #rade Celsius, pentru a a tiunea terapeuti a sa "ie ma&ima% Cer etatorii au o!servat a a este !ai, are se "a de re#ula o data la 3-9 6ile, au e"e tele ele mai puterni e in prea:ma lunii pline )de pre"erat u E-3 6ile inainte+, and este de alt"el re omandat sa "ie in epute% Iata indicatiile acestor bai: &ermatozele infectioase Se "a !ai partiale, inmuind doar se#mentul a"e tat, vreme de 'H minute, in apa sarata alda, preparata prin punerea a B lin#uri de sare la litru% Imediat dupa !aie, pielea nu se ster#e, i se tamponea6a putin si se lasa sa se usu e% Este e& elent a est remediu in tratarea in"e tiilor !a teriene si mi oti e )produse de iuper i para6ite+% .eumatismul Se "a de doua ori pe saptamana !ai omplete u apa sarata "ier!inte% Cele mai e"i iente sunt !aile preparate u sare marina, dar e"e te "oarte !une s-au o!tinut si u sarea de mina, u ristale mari )nema inata+% Cistitele$infectiileurinare Se "a !ai omplete Hlin#uri de sau !ai de se6ut sare u apa la eva mai sarata= litru%

;aia va "i "a uta in "ie are seara, pana la vinde area a"e tiunii, iar apa tre!uie sa "ie at mai "ier!inte, insa suporta!ila )peste 3K de #rade+% Imediat dupa !aie va veti ster#e si va veti rela&a la aldura, evitand "erm e&punerea la "ri# sau urent% Ane#ita$ metro-ane#ita Se apli a pro edura de la in"e tiile renale% Suplimentar, se va adau#a in apa sarata de !aie putina tin tua de iod% Este un tratament e"i ient, "olosit a ad:uvant si in anumite in"e tii #enitale% .aceala si gripa Se "a !ai ale pi ioarelor )talpi si #le6ne+ u apa "ier!inte u "oarte multa sare )'( lin#uri la litru+,!aile vor dura '( minute, dupa are ne vom in alta u sosete #roase si ne vom ase6a la aldura, asa in at sa transpiram% Sarea si bioenergia S-a onstatat e&perimental )prin "oto#ra"ierea aurelor u dispo6itive Dirlian+ si dedu tiv )prin re6ultatele pra ti e o!tinute+ a sarea naturala, netratata prin ni i un "el de pro edeu $imi sau termi , are o misterioasa in"luenta asupra orpului !ioener#eti al "iintei umane% Toti er etatorii din a est domeniu de "rontiera sunt de a ord a sarea naturala este un e& elent a#ent de puri"i are a aurei umane% La "el a si apa, sarea a!soar!e - se pare radiatiile !ioener#eti e no ive, uratand din pun t de vedere ener#eti - 6onele in are este apli ata% Iata ateva apli atii pra ti e ale a estor proprietati !ioener#eti e ale ristalelor de sare= Radiatiile ele troma#neti e sunt o puterni a sursa de pertur!are a !io ampului "iintei umane% Se pare a "oarte multe tul!urari ale omului modern, de la durerile de ap la o!oseala sau de la sensi!ilitate marita la stres, sunt a entuate de ampurile ele troma#neti e pe are le emit aparatele si dispo6itivele ele tri e, u are el intera tionea6a pra ti permanent% Punerea unor ristale mari de sare de mina )e&trasa din pamant+ in prea:ma lo ului in are dormim sau in are lu ram )de e&emplu, intre noi si al ulator+ are un e"e t de a!sor!tie, de atenuare a in"luentelor no ive ale ampurilor ele tri e% boseala O pro edura de medi ina populara romaneas a e si-a dovedit adesea e"i ienta este sa punem un sa ulet u sare alduta pe ea"a atun i and suntem o!ositi% A elasi sa ulet u sare era pus in lea#anul opiilor a sa nu se deoa $e si sa ai!a somnul lin, intre $aine, a sa le asi#ure dura!ilitatea, pre um si pentru a le impre#na u o misterioasa apa itate de prote tie impotriva <"a aturilor de tot "elul1% ,iGuteriile - mai ales cele vechi Se spune a poarta u ele "oarte multe din impre#narile ne#ative ale elor are le-au purtat de-a lun#ul timpului%

Din a est motiv, ele se lasa o perioada de minimum 9* de 6ile sa stea in sare #ema, inainte de a "i purtate% La "el se pro edea6a si u ristalele sau u pietrele semipretioase%

)est simplu pentru a verifica nivelul de Candida in corpul tau


Xednesda8, -ar $ E9t$, E('(

Pune seara un pa$ar u apa pe noptiera unde dormi% Dimineata and te tre6esti, s uipa in pa$ar% Dar nu te "orta sa aduni s uipat i elimina doar e ai, $iar da a este "oarte putin% Lasa sa stea E minuate dupa are anali6ea6a ontinutul la lumina% Da a s uipatul ramane la supra"ata sau se di6olva esti OD% Da a apa se tul!ura ai indi ator de pre6enta Candidei% Da a apar prelun#iri ale s uipatului in :os, a niste pi ioare, este un indi ator po6itiv a ai Candida% Ta#s= andida, s uipat, test andida Posted in ;oli si tratamente Y No Comments Z

Ce este Colesterol-ul ??!


T$ursda8, Vanuar8 E'st, E('(

Hn7elegerea Colesterolui are o importanta primordiala ! Tot eea e a "ost spus despre olesterol Li !olile de inima este total #reLit >>> Utiu M este #reu de re6ut, dar este adevarat>Cei mai mulQi oameni sunt onvinLi M, !olile de inima si a identul vas ular ere!ral re6ulta dintr-o alimentatie !o#ata in olesterol si #rasimi saturate% A eastM noQiune se !a6ea6M pe ideea eronata a, olesterolul este au6a ateros lero6ei sau ri#idi6arii arterelor%Dar, adevMrul este a , olesterolul, $iar Li aLa-numitul olesterol rMu, ne proteGeaz de la un ata de ord sau a ident vas ular ere!ral% Cauza adevrat a unui infarct miocardic sau accident vascular cerebral provine de la e#cesul de acizi metabolici 6i de alimentare care nu sunt eliminate 5n mod corespunztor prin cele patru canale de eliminare I respira7ie$ defecare$ urinare$ 6i$ 5n final$ transpira7ia. Atun i Ond preLedintele Eisen$o[er a avut primul ata de inimM, nivelul lui de olesterol a "ost 'J9 m# I dl \ un nivel onsiderat <per"e t1, de standardele de a6i%I s-a masurat olesterolul $iar si de '( ori pe an% A eliminat din alimentatie toate #rasimile

saturate si a "olosit uleiul de porum!, a "M ut tot e i se spunea de ardiolo#i Li totuLi el a su"erit o serie de ata uri de inimM Li mai tOr6iu a murit de o !oalM de inimM% DupM ani de er etare Dr% ?oun# a des operit M, colesterolul (% este cauza bolilor de inima si accidentului vascular cerebral, din ontra, este o substan7 de prevenire creat de organism pentru a preveni !olile de inima si I sau a identul vas ular ere!ral% Colesterolul salvea6a viata dvs% de la a iditatea Pn e& es% % % are este si Pn spatele epidemiei de an er >De "apt, #uvernul ameri an, u re omandMrile dieteti e menite pentru redu erea olesterolului , a ucis mai multi oameni dec<t toate rzboaie mondiale! A esta pentru a alimentele Li li $idele pe are #uvernul a re omant sint de "apt <a i6i1 puterni e , are stri elulele or#anismului, si are du la a ido6a Qesutului, are de "apt este o ondiQie a an erului %;Mr!aQii u olesterolul su! '*( m# I dl \ onsiderati <sanatosi1 \ au avut de trei ori mai mare ris in apariQia an erului de olon Pn omparaQie u !Mr!aQii u un nivel mai mare de EE( m# I dl%Nn eea e priveLte ris ul de ata de ord de la olesterol mai mare, nu a e&istat ni i o di"erenQM Pntre !Mr!aQi u nivelurile de la 'K( m# I dl Li ei u olesterol mai mare de EH( m# I dl%Pro!lema este a, medi ii nu au timp sM QinM pas u ele mai re ente er etMri LtiinQi"i e Li ele mai multe dintre on lu6ii sunt #reLite>Nn "ie are an, #uvernul ameri an Li un numMr de instituQii private $eltuies miliarde de dolari in er etare, dar o mare parte din a este er etari sint ne itite Li #reLite% -ai rMu, in"ormaQiile a umulate de multe ori nu sant utili6ate Pn tratarea Li prevenirea !olilor umane >>> -a:oritatea medi ilor ites mai mult arti ole din reviste medi ale populare, Li aproape ni iodatM studii de LtiinQM % A esta este motivul pentru are ei red M aLa-numitele tratamente alternative nu "un Qionea6M% Timp de de enii s-a stiut a, Ome#a-3 )peLte, in Li OnepM+ se poate utili6a a mMsurM preventivM la !oli ardiovas ulare, Li, a o omponentM vitalM pentru de6voltarea neurolo#i a la tineri%Dr% ?oun#, in anii sMi de er etare, a onstatat M, uleiurile Ome#a-3 a:uta la tamponarea a i6ilor to&i e are au6ea6a !olile de inima, a ident vas ular ere!ral Li an erul%

Alcalinizarea poate preveni sau inversa cancerul


Saturda8, De em!er Ht$, E((*

Dr%Ro!ert O% ?oun# spune a, *K F din a6uri de an er pot "i prevenite printr-un stil de viaQM al alin% C$iar Li estimMrile onservatoare su#erea6M M, mai mult de J( la suta din a6urile de an er ar putea "i prevenite printr-o simplM a!Qinere de la stilul de viaQM nesMnMtos, o!i eiuri alimentare nepotrivite % Can erul de prostatM este ea mai "re ventM au6a de de es la !ar!ati% In pre6ent a"e tea6a ' din "ie are J !Mr!aQi,) si similar, am putea adMu#a, la pro entul de a6uri de an er de sOn dintre toate a6urile de an er dia#nosti at la "emei+% Cele mai multe tipuri

de an er de prostatM sunt stimulate de a i6i $ormoni andro#eni, de testosteron Li de alte produse de testi ule, pre um Li de alte tesuturi din or#anism% Nivelul res ut de a tivitate "i6i a, poate redu e ris ul de apariQie a an erului de prostatM% Nn-un studiu re ent pu!li at, aproape 9J((( de oameni u varste uprinse intre 9H si B( de ani au "ost urmMrite Pntre anii '**K Li E((B% Toti a esti voluntari de se& mas ulin au ompletat $estionare ample Pn eea e priveste a tivitatea "i6i a a lor de 6i u 6i% A este $estionare, Pn mod spe ial au in lus Pntre!Mri u privire la mersul pe :os sau u !i i letaG talia de Lold , mMsurMtorile de PnMlQime, nivel de edu aQie, "umatul, onsumul de al ool, dia!et 6a$arat, istori "amilial de an er de prostatM, pre um Li alQi "a tori de stil de viaQM, timpul petre ut la di"erite a tivitMQi, Pn mod spe ial au "ost in luse Pn $estionar, um ar "i= mersul pe :os sau u !i i leta )de la 1aproape ni iodatM1 la 1mai mult de *( de minute pe 6i1+, timpul petre ut la lo ul de mun M )de la 1mai puQin de ' orM pe 6i1 la 1mai mult de K ore pe 6i1+, timpul ina tiv , petre ere a timpului li!er ) <de la E ore pe 6i sau mai puQin la H ore pe 6i sau mai mult <+, Li odi$na are PLi e&er itM% COnd oamenii are des"MLoarM a tivitMQi "i6i e de la ele mai Pnalte niveluri au "ost omparate u ele de la nivelul el mai s M6ut, au re6ultat di"erenQe "oarte importante in ris ul an erului de prostatM% Nivelul "oarte ridi at de a tivitate "i6i M a "ost aso iat u o redu ere de 'J la sutM Pn ris ul de a de6volta an er de prostatM%De e@ Pentru a e&er itarea a tivitatii "i6i e eliminM a i6i meta!oli eIalimentare din Qesuturi% Ji$ re7ine7i c$ acidul este cauza tuturor bolilor canceroase. Nn plus, la oameni are au petre ut el puQin :umMtate din 6i u a tivitate "i6i a ris ul de an er de prostatM a "ost de E( la sutM mai mi Pn omparaQie u !Mr!aQii are au petre ut ea mai mare parte din 6i u mun a lor in !irouri% E&er iQiile "i6i e re#ulate, in lusiv a tivitMQile relativ moderate, um ar "i mersul pe :os sau u !i i leta, s-au dovedit a redu e semni"i ativ ris ul de de es din au6a !olilor an eroase sau ardiovas ulare%

CA(C*. K ACI&
Con"orm teoriei (oii biologii a do torului Ro!ert ?oun#, an erul nu este alt eva de at ACI&! Dr% ?oun#, a"irma= <a i6ii din alimentatie sau $ormonii ) are reea6a a i6i+ au6ea6M an er% Nn a6ul Pn are doriQi sM redu eQi ris ul pentru o a"e Qiune an eroasa, Pn etaQi sM luaQi $ormoni a i6i, alimente a ide, si Pn epeti al alini6area sOn#elui Li Qesuturilor u alimente al aline, "luide al aline% Totodata aveti nevoie de respiraQie pro"undM, soare, de odi$nM ade vata, suplimente al aline Li mai ales e&er iQiu de 6i u 6i% Acesta este singurul mod pentru a preveni orice forma de cancer si de o elimina.1 Iata ce mai spune dr. ;oung despre cancer?

<Am mai spus-o Pn repetate rOnduri= an erul este de "apt a id% C<nd ave7i sentimente negative cum ar fi m<nia$ rzbunarea$ triste7ea sau depresia, crea7i acizi metabolici care pot cauza condi7iile canceroase ale 7esuturilor corpului. Da M a i6ii meta!oli i nu sunt eliminaQi prin urinare, transpiraQie, de"e are sau respiraQie atun i a eLtia a:un# Pn Qesuturi% COnd e& esul onstant de a id este rMspOndit Pn Qesuturile orpului a este Qesuturi se vor deteriora Li vor deveni an eri#ene% Companiile "arma euti e "a!ri M medi amente are o"erM doar ilu6ia PnsMnMtoLirii PnsM ele NU vM s apM de a i6ii meta!oli i% A est lu ru poate du e doar la mai multM durere "i6i M Li emoQionalM% COnd sunteQi Pntr-o stare emoQionalM ne#ativM, poate deveni imposi!il pentru dumneavoastrM sM depMLiQi o pro!lemM de#enerativM Li a idM serioasM% Dar, atOt pot spune= da M sunteQi dispus sM "a eQi un an#a:ament de s $im!are Li sM Pn epeQi pro esul de al alini6are, $iar da M nu aQi depMLit Pn M starea de "ri M, mOnie sau depresie, veQi Pn epe sM Pn Mr aQi or#anismul u ?oun# Li"e, ?oun# Ener#8 Li ?oun# Love% Nn momentul Pn are deveniQi opleLit de emoQii ne#ative tre!uie sM mulQumiQi lui Dumne6eu M aQi adoptat stilul de viaQM al alin Li alimentaQia al alinM pentru M Pn a6 ontrar pro!a!il nu aQi mai "i Pn viaQM% A este emoQii sunt responsa!ile pentru produ erea a i6ilor are vM pot u ide% Stilul de viata 89iracolul =h: este consolarea 6i speran7a 6i iubirea pe care v puteti baza pentru a deveni din nou sntos fizic 6i mental. Se spune M putem trMi "MrM $ranM timp de patru6e i de 6ile, "MrM apM timp de patru 6ile, "MrM aer timp de patru minute, dar nu putem trMi "MrM iu!ire mai mult de o se undM% &ragostea este cheia$ 6i este ceea ce =rogramul pH 9iracle EifestLle fac pentru dumneavoastr M v ofer speran7a 6i iubirea pe care o cuta7i 6i pe care o merita7i$ de care ave7i nevoie pentru a respira mai u6or$ pentru a 5ncepe s consuma7i apa 6i m<ncarea corespunztoare$ lucruri care v vor redirec7iona spre emo7iile corecte 6i astfel ve7i 5ncepe s v sim7i7i mai bine$ s g<ndi7i mai bine 6i s v mearg mai bine. COnd vine la mine un lient are are emoQii ne#ative produ Mtoare de a id, toate "luidele din or#anism, in lusiv sOn#ele, vor indi a o s Mdere de p$ $iar da M a eastM persoanM onsumM o alimetaQie al alinM% Pentru a amorti6a emoQiile produ Mtoare de a id lientul va tre!ui sM $iper-al alini6e6e sOn#ele Li apoi Qesuturile pentru a readu e orpul Pntr-un e $ili!ru al alin% DupM $iper-al alini6are, p,-ul din urinM va reLte la un nivel de K-*% ,iper-al alini6area este ne esarM pentru a ompensa pentru emoQiile ne#ative #eneratoare de a id Li pentru a Pn Mr a din nou or#anismul u sMnMtate, ener#ie, vitalitate, speranQM, PmpM are, armonie% Am des operit de-a lun#ul anilor M atun i Ond Pn epeQi sM vM simQiQi mai !ine, Pn epeQi sM Li #OndiQi mai !ine% Iar Ond #OndiQi mai !ine, Pn epeQi sM a QionaQi mai !ine Li sM vM mear#M mai !ine% Nu tre!uie de i sM vM QineQi emoQiile su! ontrol stri t pentru a slM!i, pentru a vM simQi mai !ine, pentru a vinde a o !oala serioasM, pentru a avea mai multM ener#ie sau pentru a Pn epe sM "iQi "eri it Li Pn Mr at spiritual% OdatM u Pn eperea pro#ramului luaQi o de i6ie onLtientM de a Pn er a sM vM des ur aQi mai !ine% Iar odatM a"laQi pe alea vinde Mrii , a est pro es treptat de al alini6are 5 veQi

Pn epe sM o!servaQi iniQial mi ile iar apoi marile mira ole p,% VeQi Pn epe sM vM simQiQti Li sM #OndiQi mai !ine% Iar Ond Pn epeQi sM vM simQiQi Li sM #OndiQi mai !ine 5 dintr-o datM, uitaQi de depresie Li de tristeQe% UitaQi M aQi "ost nervos% UitaQi M aQi "ost plin de "ri M% UitaQi de "apt Li are a "ost motivul "ri ii% De e@ Pentru M vM simQiQi atOt de !ine% Res rieQi propria #eneti M prin emoQii po6itive% AQi luat #uma de Lters al ali6atoare Li aQi Pn eput sM Lter#eQi u ea toate emoQiile ne#ative din tre ut% Cu a:utorul Pro#ramului <-ira olul P$1 emoQiile Li ener#ia vor "i Pn s"OrLit su! ontrolul dumneavoastrM% VeQi deveni stMpOnitorul minQii, orpului Li su"letului dumneavoastrM%VeQi avea un stil de viaQM al alin, plin de ener#ie, "eri ire Li iu!ire%

Soia si cancerul de prostata


;oa!ele de soia iso"lavone in$i!a resterea atat a elulelor an eroase de tip andro#endependent si andro#en-independent de prostata, in "un tie de nivelul de soia administrata% &ietele regionale pot avea impact asupra cancerului de prostata In Vaponia, u toate a multi oameni au an er de prostata, putini sunt ei are mor de a easta !oala% A est lu ru se datorea6a "aptului a tumorile mi i, adesea mentionate a si an erul de prostata latent, nu prea"re vent la !ar!atii :apone6i, "oarte rar du la pro#resele inre#istrate in "orma mai avansata a a estei !oli% Iso"lavonele in om!inatie u e&tra te de eai s-au dovedit a redu e resterea tumorii la soare i mai e"i ient de at "ie are a#ent in parte% In Asia, ai mai ales in Vaponia, in a6ul in are pentru an erul de prostata ratele mortalitatii sunt mi i, alimentele pre um soia si eaiul sunt omponente importante din dieta lor% E&ista pro!a!il ativa "a tori are ontri!uie la a easta situatie lini a la !ar!atii :apone6i si on"orm Consiliului InternaQional de Sanatate a Prostatei, pre um si onsumul de alimente din soia iso"lavone pot "i unul dintre "a tori% Au "ost e"e tuate di"erite an $ete epidemiolo#i e limitate a relatiei dintre onsumul de soia si an erul de prostata% A este studii au produs re6ultate mi&te, dar se poate spune pentru a "i in on ordanta u ipote6a, a aportul de soia redu e ris ul de an er de prostata% O anali6a re enta a '( studii epidemiolo#i e a onstatat a aportul de soia a "ost aso iat u o redu ere a ris ului de an er de prostata%