Sunteți pe pagina 1din 60

CAIET DE SARCINI-MODEL PENTRU EXECUTIE LUCRARI GEOTEHNICE SI ARHEOLOGICE IN VEDEREA ELABORARII STUDIULUI DE FEZABILITATE SI ELABORAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU

OBIECTIVUL AUTOSTRADA .............

STUDIU GEOTEHNIC COMPLEX DESCARCARE ARHEOLOGICA

LIST DE ABREVIERI LC ARC CESTRIN FC MDT CE SEIM SEA RIM FEDR UE FIDIC MPGT SIT ISPA JASPERS MMAA MT DN CRSN OD CNADNR SA POST AT RTE-T CEEONU TVA Lista de Cantiti Analiza de Randament al Costurilor Centru de Studii Tehnice Rutiere si Informatic Fondul de Coeziune Model Digital de Teren Comisia European Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediu Studiu de Evaluare Adecvata asupra mediului Raportul privind Impactul asupra Mediului Fondul European de Dezvoltare Regional Uniunea European Asociaia Internaional a Inginerilor Consultani Master Planul General de Transport Sistemul Inteligent de Transport Instrumente de Politici Structurale pentru Pre-aderare Asisten comun pentru susinerea proiectelor n regiunile europene Ministerul Mediului i Administrrii Apelor Ministerul Transporturilor Drum Naional Cadru de Referinta Strategic National Origine-Destinaie Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale din Romnia Program Operaional Sectorial de Transport Asistena Tehnic Reeaua Trans-European de Transport Comisia Economic pentru Europa a Naiunilor Unite Taxa pe valoare adugat

CUPRINS 1. INFORMAII GENERALE ..................................................................................................... 5 1.1ara beneficiar:............................ ............................................................................................ 5 1.2.Autoritatea Contractant................. .......................................................................................... 5 1.3.Cadrul Naional Relevant................ .......................................................................................... 5 1.3.1.Strategia de Dezvoltare n Sectorul Rutier ........................................................................... 6 1.3.2.Regulamente pentru Fonduri Structurale ............................................................................. 6 1.4.Stadiul curent n Sectorul de Referin ...................................................................................... 6 1.4.1ntreinerea Reelei de Drumuri .......................................................................................... 7 1.4.2. Date de Trafic i Rutiere Disponibile ................................................................................. 7 1.4.3. Organizare Legal si Instituional dup Aderare ................................................................ 7 1.5. Programe Complementare i alte Activiti Conexe ................................................................... 8 1.5.1.Alte lucrri relevante.......................................................................................................... 8 1.6.Sursa de Finantare a Studiului de Fezabilitate ............................................................................ 8 2. OBIECTIV, SCOP SI REZULTATE ATEPTATE .................................................................... 8 2.1. Obiective generale................................................................................................................. 8 2.2. Obiective specifice ................................................................................................................ 8 2.3. Scop .................................................................................................................................... 8 2.4. Rezultate asteptate din partea Prestatorului .............................................................................. 8 Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei: ....................................................................... 10 3. IPOTEZE SI RISCURI .............................................................................................................. 10 3.1 Ipoteze privind derularea proiectului ...................................................................................... 10 3.2 Riscuri ................................................................................................................................ 10 4. SCOPUL SERVICIILOR ....................................................................................................... 13 4.1 Generalitati ......................................................................................................................... 13 4.1.1. Descrierea proiectului .................................................................................................... 14 4.1.2 Grupuri beneficiare ........................................................................................................ 15 4.2.Activiti Specifice.................................................................................................................. 15 4.2.1.Analizarea Standardelor existente ................................................................................... 15 4.2.2.Studiul de Trafic............................................................................................................... 16 4.2.3.Investigatii de teren...................... .................................................................................... 16 4.2.4.Studiu de traseu...................... ........................................................................................ 168 4.2.5.Studiu hidraulic si hidrologic...................... ....................................................................... 16 4.2.6.Studiu geotehnice detaliate...................... .......................................................................... 16 4.2.7.Studiu topografic...................... ........................................................................................ 16 4.2.8.Studiu arheologic si descarcare arheologica...................... ................................................... 16 4.2.9.Investigatii de Sol, Materiale si Geotehnice...................... ................................................... 20 4.2.10. Achizitii terenuri ......................................................................................................... 20 3

4.2.11. Relocarea Utilitilor Publice ........................................................................................ 21 4.2.12. Studii de realizat in cadrul Studiului de Fezabilitate......................................................... 22 4.2.13. Studiu privind variantele de traseu................................................................................. 22 4.2.14. Analiza Cost - Beneficiu .............................................................................................. 22 Analiza Multicriteriala............................................................................................................ 30 4.2.15. Evaluarea Impactului asupra Mediului ........................................................................... 31 4.2.16. Autorizatii si avize ...................................................................................................... 36 4.2.17. Graficul de plati, Estimarea de Cost si Listele de Cantitati ............................................... 39 Pregtirea Aplicaiei pentru Fondul de Coeziune/ alte surse de finantare identificate ...................... 40 Proiect de semnalizare si marcaje si proiect de siguranta rutiera................................................... 40 Verificarea sigurantei structurilor rutiere Audit de siguranta ..................................................... 40 Generalitti .............................................................................................................................. 40 Proiectarea detaliat a Verificrii sigurantei structurii rutiere ....................................................... 40 4.3. Management de Proiect........................................................................................................ 49 4.3.1 Institutia responsabila .................................................................................................... 49 4.3.2 Structura Managementului .............................................................................................. 49 4.3.3 Facilitati asigurate de catre Autoritatea Contractanta ......................................................... 49 4.3.4 Asigurarea Calitatii ........................................................................................................ 49 5. LOGISTICA SI PLANIFICARE ................................................................................................. 50 5.1. Locatie .............................................................................................................................. 50 5.2. Data de Incepere si Perioada de executie .............................................................................. 50 6. CERINTE PRIVIND PERSONALUL ...................................................................................... 50 6.1 Personal .............................................................................................................................. 51 Experti cheie ......................................................................................................................... 51 Alti experti auxiliari .............................................................................................................. 51 6.2. Facilitati asigurate de catre Prestator...................................................................................... 51 6.3. Echipament ........................................................................................................................ 52 7. RAPOARTE ......................................................................................................................... 52 7.1. Cerinte de raportare ............................................................................................................. 52 7.2. Transmiterea si aprobarea rapoartelor .................................................................................... 53 7.3. Masuri de publicitate ............................................................................................................... 53 8. Monitorizare si evaluare ......................................................................................................... 52 8.1. Definirea indicatorilor de performanta ................................................................................... 54 8.2. Responsabilitati .................................................................................................................. 54 8.3.Cheltuieli Diverse- Instruire................. ................................................................................... 55

CAPITOLUL II - CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIE LUCRARI GEOTEHNICE SI ARHEOLOGICE IN VEDEREA ELABORARII STUDIULUI DE FEZABILITATE SI ELABORAREA STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL AUTOSTRADA ........ Studiu geotehnic complex Descarcare arheologica

1. 1. INFORMAII GENERALE

1.1 ara beneficiar: Romnia. 1.2 Autoritatea Contractant Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale SA (CNADNR SA) este Autoritatea Contractanta, Beneficiarul Final al proiectului si in acelasi timp Agentia de Implementare. CNADNR este o companie subordonat Departamentului pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine (DPIIS), si este responsabil pentru administrarea i dezvoltarea reelei de drumuri naionale i de autostrzi. Este organizat pe 7 direcii regionale. De asemenea, CNADNR are un Centru de Studii Tehnice Rutiere i Informatic (CESTRIN), care se ocupa de cercetri n urmtoarele domenii: materiale de construcie, structur i mbrcminte rutier i trafic.

1.3

Cadrul Naional Relevant

Incepand cu 1 ianuarie 2007 Romania a devenit Stat Membru al Uniunii Europene. Art. 158 din Tratatul CE sublinieaza ca, Comunitatea va dezvolta si va actiona astfel incat sa duca la consolidarea coeziunii sale economice si sociale. Romania, ca Stat Membru al UE, isi administreaza politicile si le dirijeaza spre atingerea obiectivelor. Instrumentele pentru atingerea acestor obiective sunt furnizate in prezent de catre Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune. Scopul lui principal este de a consolida obiectivele strategice ale politicilor de coeziune, sociale i regionale, cu scopul de a asigura c asistena primit prin intermediul Fondurilor este corelat cu regulamentele strategice comunitare pe coeziune. n baza obiectivelor CSNR, a fost dezvoltat Planul Operaional Sectorial-Transport (POS-T), care stabilete prioritile, obiectivele i alocarea fondurilor pentru dezvoltarea sectorului de transporturi n Romnia. Finanarea Comunitar va fi furnizat prin Fondul de Coeziune i Fondul European de Dezvoltare Regional. Unul din aspectele cheie ale economiei va ramane in mod constant dezvoltarea infrastructurii de transport, care va avea un impact semnificativ asupra creterii competitivitii economice, va contribui la dezvoltarea actual a pieei interne i va permite dezvoltarea economiei romneti, crearea condiiilor pentru creterea investitiilor, promovarea transportului viabil i coeziune spaial. Poteniala scdere a poluarii aerului, a nivelului de zgomot produs de catre infrastructura actuala n orae i creterea utilizrii transportului public, sunt considerate a avea un efect pozitiv din punct de vedere al afectrii mediului i facilitarea schimbrii modului de transport ctre unul mai puin poluant, precum cel pe calea ferat i pe ap. Aceasta comutare va avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra economiei romneti, din punct de vedere al 5

mediului i al sntii. Dup modernizare, infrastructura de transport mbuntit va conduce in mod direct la creterea competitivitii produselor manufacturate i furnizarea de servicii, att n sectoarele cheie ale economiei, ct i n cadrul unor ntregi regiuni ale Romaniei. Impactul global va fi n general de imbunttire a economiei n Romnia. Pn de curnd, accentul a fost n principal pe reabilitarea reelei de drumuri existente (pregtirea pentru 11,5 tone pe osie, ntreinere, eliminarea congestiilor, msuri de siguran a traficului etc.). Cu toate acestea, dezvoltarea coridoarelor de Transport Trans-European este o prioritate internaional i aceasta a fost stabilit printr-un numr de acorduri i iniiative, de exemplu Reeaua Trans-European (TEN-T), Autostrada Trans-European Nord-Sud (TEM) si Acordurile Inter-Guvernamentale, Memorandumurile pentru Coridoarele de Transport nr. IV, VII, VIII, IX si X etc. Romnia rmne fidel angajamentului de ai ndeplinii obligaiile fa de acest scop european comun. 1.3.1. Strategia de Dezvoltare n Sectorul Rutier

POS-T identific urmtoarele prioriti n ceea ce privete infrastructura rutier: - de a continua reabilitarea i imbuntirea reelei - de a furniza capacitate suplimentar unde este nevoie i n particular de-a lungul axelor prioritare ale RTE-T, - de a continua cu execuia sectoarelor de autostrad i variantelor de ocolire a oraelor; n general, de a mbunti sigurana rutier prin dezvoltarea i mbunttirea ntreinerii. 1.3.2 Regulamente pentru Fonduri Structurale

Proiectele n baza Instrumentelor Structurale sunt implementate printr-un Program Operaional Sectorial de Transport (POST) care este bazat pe o abordarea de programare multi-anual cu angajamente bugetare anuale. Regula N+3/N+2, care prezint o importan deosebit pentru prezenta sarcin, stipuleaz c angajamentele (sau parte din ele) privind anul N, pentru care nu s-a primit nici o cerere valid de plat, vor fi automat dezangajate de ctre Comisie la 31 decembrie al anului N+3/N+2 i prin urmare se vor pierde pentru Romnia. Acest program stipuleaz, de asemenea, regulile cu privire la eligibilitatea cheltuielilor, n care este de reinut c TVA-ul nu este eligibil i, n acelai timp, nici costurile cu achiziiile de teren mai mult de 10% fa de totalul cheltuielilor eligibile. Pregtirea grupului de proiecte se va baza prin urmare pe o analiz detaliat a costurilor eligibile att pentru activitile pregtitoare ( ex. planificarea i achiziiile de teren) ct i pentru lucrrile efective. Documentele de Atribuire vor fi realizate astfel nct s ia n calcul, pn acolo unde va fi posibil, regula N+3/N+2. 1.4. Stadiul curent n Sectorul de Referin

Reeaua principal de drumuri din Romnia cuprinde o combinaie de Autostrzi, Drumuri Europene, Drumuri Naionale principale i secundare, care sunt n administrarea CNADNR. Adiional, exist drumuri judeene, drumuri comunale i drumuri de exploatare, administrate de ctre administraiile locale. Cea mai important din punct de vedere economic i al traficului de tranzit este reeaua drumurilor internaionale care traverseaz Romnia, constituind rute integrate n Reeaua Trans-European de Transport (TEN-T) pe care se axeaz parial i prezentul proiect. Efortul de reabilitare a pus accent pe uurarea ntreinerii, prin reconstrucia i consolidarea Drumurilor Europene pentru a permite o sarcin pe osie de 11,5 tone n conformitate cu Directivele UE. Astfel, pn in acest moment a avut loc doar o dezvoltare limitat a reelei de drumuri i creterea recent a traficului. Aceasta, cuplat cu viitoarea cerere de trafic previzionat, n urma aderrii, plaseaz o tensiune considerabil asupra reelei. Simultan se poate observa prezenta unor alte deficiene suplimentare, cum ar fi: aproape toate drumurile principale au acces direct, fapt care genereaza conflict ntre tipurile diferite de trafic, ct i ntre trafic i nevoile comunitilor locale; localizarea unor segmente importante de drum cu trafic internaional i interregional puternic n zonele rurale i urbane locuite; 6

n general, calitatea slab a sistemului rutier i lipsa unei capaciti portante adecvate (doar drumurile reabilitate recent au o capacitate portant la standard UE de 11,5 tone pe ax); exist peste 400 de treceri la nivel cu calea ferat n cadrul reelei de drumuri naionale; probleme de capacitate ntlnite n vecinatatea celor mai importante orae i lipsa de variante ocolitoare. Strategia reelei de drumuri din Romnia, aa cum este definit de ctre Legea 203/2003 republicat n ianuarie 2005 n Monitorul Oficial al Romniei nr 89/26.01.2005, care modific legea 203/2003 (amendat de Legea 589/2003 i Legea 451/2003), recunoate importana reelei TEN-T pentru economia i comerul naional, i prezint obiectivul strategic de mbuntire progresiv a coridoarelor la standard de autostrad. In 28 martie 2012 prin Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului European nr. 8047/12 a fost aprobata reteaua TEN-T globala si centrala pentru toate statele europene, respectiv Romania prin Anexa nr. 21. 1.4.1 ntreinerea Reelei de Drumuri Responsabilitatea pentru ntreinerea retelei de drumuri este n prezent a celor apte direcii regionale de drumuri, asistate de ctre Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatic (CESTRIN), in vederea colectrii i procesrii datelor privind starea drumurilor i aplicarea unui sistem simplu de management al structurii rutiere. Finanarea operaiilor de ntreinere provine n principal de la bugetul de stat. Dei s-au realizat mbuntiri ncepnd cu anii `90, cnd s-a produs o deterioare serioas a infrastructurii, bugetul alocat pentru ntreinerea drumurilor este insuficient. Adiional la aceasta, bugetul anual pentru ntreinere, aa cum este indicat de la nivel central, este deseori nealocat n practic, fcnd ca planificarea i prioritizarea operaiilor de ntreinere s fie i mai complicat. Pe msur ce reeaua principal de drumuri este reabilitat i dezvoltat progresiv, finanarea necesar pentru ntreinere va crete n consecin. Acest aspect al ntreinerii drumurilor este de interes pentru toate institutiile internationale de finantare active n sectorul drumurilor. 1.4.2 Date de Trafic i Rutiere Disponibile

CESTRIN, centrul de cercetare al CNADNR, este responsabil de colectarea i procesarea datelor privind starea drumurilor i datelor de trafic pentru folosirea acestora n cadrul proiectrii i ntreinerii reelei de drumuri. CESTRIN opereaz, de asemenea, un numr de staii de cntrire automate, strategic localizate i posturi de numrare a traficului din care pot fi extrase date statistice. La fiecare 5 ani, ca aport la publicaia UNECE pentru recensminte de trafic, CESTRIN ntreprinde un studiu complet de trafic i de matrici origine-destinaie pe reeaua principal de drumuri din Romnia. Ultimul astfel de recensmnt a fost realizat in anul 2010 si finalizat in anul 2011. CNADNR va pune la dispozitia prestatorului datele de trafic disponibile. 1.4.3 Organizare Legal si Instituional dup Aderare ncepnd cu 01.01.2007, Romnia i Bulgaria au devenit state membre ale Uniunii Europene. Potrivit articolului 28 al Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria i Romnia la Uniunea European semnat n Luxembourg pe 25 aprilie 2005, toate msurile care la data aderrii au fost supuse deciziilor cu privire la asistena n baza Regulamentului (CE) Nr 1267/1999, care stabilete un Instrument de Politici Structurale pentru Pre-Aderare i implementarea crora nu a fost finalizat la acea dat, vor fi considerate ca fiind aprobate de ctre Comisie n baza Regulamentului Comisiei (CE) Nr 1164/94 din 16 mai 1994, care stabilete Fondul de Coeziune si Regulamentele 1083/2006 si 1828/2006 Romnia a devenit membru UE i prin urmare procedurile de atribuire a contractelor de lucrri, furnizri i servicii lansate dup aderare respect regulile de achiziie publica din Romnia. Prin urmare, Documentaia de Atribuire va fi pregtit n romn. Ordonana de Urgen nr 34/2006, cu modificriile i completrile ulterioare, realizeaz armonizarea ntre legislaia achiziiilor publice din Romnia i legislaia UE relevant. Ordonana de Urgen nr 34/2006, cu modificrile i completrile ulterioare, indica documentele ce urmeaza a fi folosite n diverse faze ale procedurii de atribuire i prezint cadrul financiar i fiscal de aplicat. 7

1.5 Programe Complementare i alte Activiti Conexe 1.5.1. Alte lucrri relevante

1.6.

Construirea autostrazii ................. Construirea autostrazii ............................. Construirea variantei de ocolire........................

Sursa de Finantare a Studiului de Fezabilitate Prezentul contract de elaborare a Studiului de Fezabilitate pentru autostrada ............... va fi finantat din POS-T 2007-2013, Axa prioritara 2 ,,Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltarii unui sistem durabil de transport si integrarii acestuia in retelele de transport ale UE, domeniul de interventie 2.1. ,, Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii rutiere nationale.

2.

OBIECTIV, SCOP & REZULTATE ATEPTATE

2.1. Obiective generale Obiectivul general este sprijinirea creterii economice n Romnia, imbunatatirea vietii si conditiilor de mediu ale cetenilor, reducerea congestionrilor de pe drumurile existente i mbunttirea traficului prin construirea de autotrazi cu sprijinul financiar al UE. Crearea unei cai de comunicatie moderna cu implicatii in dezvoltarea regionala a zonei, a fluidizarii traficului in apropierea localitatilor ......................., a devierii traficului de tranzit, cresterii sigurantei utilizatorilor, micsorarea timpilor de parcurs, scaderea poluarii la toate nivelele in zonele tranzitate in prezent. Pe langa valenta internationala, autostrada .............. va deservi in bune conditii traficul de pe teritoriul Romaniei. Prin intermediul retelei de drumuri nationale reabilitate sau in curs de reabilitare, autostrada .............. poate primi si distribui trafic prin nodurile sale. 2.2 Obiective specifice - realizarea unui coridor de tranzit pe ruta ..................., sectiunea de autostrada ............... fiind parte dintr-o succesiune de proiecte in completare. - realizarea unei parti a programului Guvernului de dezvoltare a infrastructurii de autostrazi in Romania. Obiectivele specifice ale acestui contract sunt acelea de a reduce timpul de calatorie si de a creste viteza medie de deplasare ntre orasele .................., de mbunttire a conditiilor privind siguranta traficului, reducerea numarului de accidente precum si imbunatatirea confortului in timpul calatoriei, gestionnd n acelasi timp reducerea emisiilor de poluanti si impactului negativ asupra mediului, prin cresterea fluentei atat a traficului de tranzit, deviat pe autostrazi, cat si a traficului ramas in zona urbana, de a reduce poluarea sonora in zona localitatiilor urbane, prin devierea traficului greu pe o ruta ocolitoare si prin cresterea fluentei traficului ramas in zona urbana. 2.3. Scop Scopul acestui proiect este............................... 2.4 Rezultate asteptate din partea Prestatorului Rezultatele care sunt asteptate autostrada................sunt................. din partea prestatorului pentru proiectul de 8

Studiul de fezabilitate pentru autostrada ............................ Continutul cadru va fi detaliat in conformitate cu prevederile HG nr. 28/2008 privind aprobarea continutului cadru al documentatiei tehnico economice aferente investitiilor publice, precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiectivele de investitii si lucrari de investitii, cu completarile ulterioare, avand urmatoarea structura: A. Piese scrise Date generale: 1. Denumirea obiectivului de investitii; 2. Amplasamentul; 3. Titularul investitiei; 4. Beneficiarul investitiei; 5. Elaboratorul studiului. Informatii generale privind proiectul: 1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului; 2. Descrierea investitiei (minim doua scenarii propuse, scenariul recomandat cu precizarea avantajelor, descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz); 3. Date tehnice ale investitiei: - zona si amplasamentul, - statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat, - situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/ extravilan, identificare proprietari si intocmire documentatii cadastrale - studii de teren (topografic, geotehnic, alte studii de specialitate necesare) - caracteristicile principale ale constructiei, variante constructive cu recomandarea variantei optime pentru aprobare, - situatia existenta a utilitatilor cu solutii tehnice pentru protejarea, devierea, mutarea acestora, - concluziile evaluarii impactului asupra mediului. 4. Durata de realizare si etapele principale, graficul de realizare a investitiei; Costurile estimative ale investitiei: 1. Valoarea total cu detalierea pe structura devizului general 2. Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei. Analiza cost beneficiu va cuprinde: 1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta. 2. Analiza optiunilor (cu precizarea variantei selectate). 3. Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de eficienta financiara: fluxul cumulat, valoarea actualizata neta financiara, rata interna de rentabilitate financiara si raportul cost beneficiu financiar. 4. Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de eficienta economica: valoarea actualizata neta economica, rata interna de rentabilitate economica si raportul cost beneficiu economic. iN vederea realizarii analizei financiare si economice se va elabora modelul finanicar al proiectului. De asemenea se va realiza si prezenta analiza de piata, precum si analiza detaliata a costurilor si metodologiilor de estimare a costurilor cu prezentarea surselor de informatii utilizate si documentarea acestor surse de informatii 5. Analiza de senzitivitate Analiza de risc si impactul riscurilor particulare ale proiectului asupra indicatorilor tehnico-economici (definiti mai jos), precum si asupra indicatorilor de eficienta financiara si economica, (specificati mai sus) si care va inlcude si identificarea, analiza (calitativa si cantitativa), ierarhizarea, cuantificarea (estimarea impactului si a probabilitatilor de realizare) si propunerea masurilor pentru eliminarea/minimizarea/controlul riscurilor de implementare i finalizare a proiectului pentru autostrada 9

Sibiu-Fagaras, in baza principiilor, standardelor, metodologiilor si procedurilor specifice managementului ricurilor bunelor practici internationale proiectelor in sectorul transporturilor si autostrazilor. Sursele de finantare ale investitiei constituite in conformitate cu legislatia in vigoare: Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei: 1. Numar de locuri de munca create in faza de executie 2. Numar de locuri de munca create in faza de operare Principalii indicatori tehnico-economici ai investiiei: 1. Valoarea total (INV), inclusiv TVA(mii lei) (n preuri - luna, anul, 1 Euro =lei) din care: - construcii - montaj C+M 2. Ealonarea investiiei (INV / C + M) Anul I. Anul II. .. 3. Durata de realizare (luni) 4. Capaciti (n uniti fizice si valorice) 5. Alti indicatori specifici - pre / km. Avize si acorduri de principiu: 1. Avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei; 2. Certificatul de urbanism; 3. Avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz metan, apa canal, telecomunicatii, etc); 4. Acordul de mediu; 5. Alte avize si acorduri de principiu specifice. Piese desenate Planul de amplasare in zona (1:25.000 1:5000) Plan general (1:2000- 1:500) Planuri si sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului; 4. Planuri speciale, profile longitudinale si transversale. B. 1. 2. 3.

3. IPOTEZE & RISCURI 3.1 Ipoteze privind derularea proiectului Se presupune c documentele tehnice vor fi finalizate in ........... (........) luni, pentru a permite Autoritilor Romne s le foloseasc ca documente suport atunci cnd aplic pentru Instrumente Structurale de la Comisia European. 3.2 Riscuri Urmatoarele riscuri cu caracter general au fost identificate si sunt aduse la cunostinta Prestatorului. Acesta si le va asuma prin participarea la procedura de atribuire si formarea pretului ofertei precum si prin 10

semnarea contractului si nu va avea nici o pretentie in cazul aparitiei acestora sau a altora neidentificate mai jos dar posibil sa apara. De asemenea, Prestatorul va lua toate masurile necesare pentru evitarea/minimizarea efectelor acestor riscuri. Este putin probabil ca investigatiile de teren solicitate sa fie realizate in timpul iernii, iar data efectiva de atribuire a contractului poate influenta planificarea globala a proiectului. Exista riscul identificarii incorecte a conditiilor particulare ale terenului si ale naturii solului si rezultate inadecvate in urma proiectului. Exista riscul de a intampina dificultati in procesul de proiectare datorate conditiilor de relief, ceea ce poate ingreuna accesul la efectuarea de masuratori si toate celelalte studii si investigatii necesare a fi efectuate direct pe amplasamentul proiectului. Este de mentionat, ca risc potential, ca intarzierile pot aparea din cauza observatiilor sau cerintelor speciale formulate de catre autoritatile competente de mediu, de catre administratorii/custozii ariilor naturale protejate (Situri Natura 2000), de catre ONG-uri si/sau alte organizatii similare, de catre publicul participant la dezbaterile publice sau alti factori implicati in derularea procedurilor de mediu. Exista riscul ca anumite ONG-uri si/sau alte organizatii similare sa reclame si/sau sa conteste la C.E studiile si/sau documentatiile elaborate in cadrul proiectului, fapt ce ar putea determina intarzieri majore in implementarea proiectului; Este de mentionat, ca risc potential, ca intarzieri pot aparea in cazul in care traseul propus va afecta arii naturale protejate cum ar fi situri Natura 2000 si alte asemenea, din cauza cerintelor si a oricaror studii de specialitate, inclusiv studii de evaluare adecvata impuse de autoritatile competente de mediu sau de catre administratorii/custozii ariilor naturale protejate, etc., aceste studii fiind in obligatia Prestatorului de a fi elaborate. Exista riscul ca pe parcursul implementarii Proiectului sa apara modificari in legislatia de mediu, eventual pot aparea noi arii protejate Natura 2000 sau anumite arii Natura 2000 sa fie extinse, iar pentru orice schimbare in acest sens aparuta pe parcurs, Prestatorul trebuie sa tina cont de ea si sa faca toate demersurile in vederea obtinerii actelor de reglementare in domeniul protectiei mediului. Exista riscul ca intarzierile aparute in obtinerea avizelor din partea Autoritatilor Romane, ori plangerile aparute in perioada consultatiilor publice (ex. probleme de mediu, probleme de patrimoniu cultural) sa produca intarzieri in finalizarea studiului de fezabilitate si a intregului proiect. Exista riscul posibil ca planurile de urbanism in aria de desfasurare a traseului proiectului sa nu existe sau sa fie incomplete, Prestatorul poate deveni responsabil in elaborarea acestora in cazul in care nu exista sau sunt incomplete. Exista riscul sa apara intarzieri si/sau alte dificultati in obtinerea de catre Prestator a tuturor avizelor, acordurilor, permiselor si a autorizatiilor necesare, avand in vedere implicarea mai multor autoritati si institutii in emiterea acestora, care pot impune diverse conditii si/sau constrangeri. Imposibilitatea de obtinere de catre Prestator la timp sau chiar deloc a unuia sau mai multor avize/acorduri poate genera riscuri care pot conduce la imposibilitatea de obtinere a Acordului de Mediu sau a altor autorizatii necesare, fapt ce ar determina blocarea realizarii proiectului. Exista posibilitatea si riscul ca in cazul in care Prestatorul ar putea obtine unul sau mai multe avize favorabile care contin anumite conditii, unele dintre conditii/constrangeri sa se suprapuna si sa nu poata fi corelate / realizate concomitent. Exista riscul neincadrarii in termenele stabilite de autoritatile pentru protectia mediului privind depunerea documentatiei si a nerespectarii termenelor privind informarea publicului. 11

Este de mentionat, ca risc potential, ca intarzierile pot aparea din cauza cerintelor speciale formulate de catre autoritatea competenta de mediu sau Ministerul Culturii si Patrimoniului National, in cazul in care traseul propus va afecta arii protejate si situri Natura 2000 sau situri arheologice reperate sau descoperite in cadrul investigatiilor de teren. Exista riscul neincadrarii in termenele stabilite de autoritatile pentru protectia mediului privind depunerea documentatiei si a nerespectarii termenelor privind informarea publicului. Din experienta s-a constatat ca achizitiile de terenuri reprezinta un proces indelungat si complicat si care poate cauza intarzieri, inclusiv si in obtinerea Autorizatiei de construire. Identificarea retelelor de utilitati afectate de catre proiect, s-a dovedit de asemenea, a fi, in unele cazuri, o activitate care necesita timp si care poate duce la intirzieri in elaborarea Studiului de Fezabilitate sau a celorlalte documentatii tehnico-economice. Un alt risc foarte mare este nerespectarea calendarului de realizare a activitatilor, datorita observatiilor pe studiul de trafic, analiza cost - beneficiu si studiul de traseu din partea AMPOST/JASPERS. Exista riscul neavizarii de catre beneficiar a Studiului de Fezabilitate (in CTE CNADNR), care poate produce intarzieri pe care Prestatorul trebuie sa si le asume. Exista riscul ca daca in faza de diagnostic arheologicnu sunt identificate toate sit-urile arheologice si apar altele noi ulterior, Prestatorul va suporta toate costurile aferente; Toate costurile privind intarzierile cauzate de riscurile identificate sunt suportate de Prestator inclusiv cele legate de mediu, de intocmirea defectuoasa sau incompleta a documentatiei cadastrale, orice document care e intocmit deficitar sau incomplet de Prestator va fi refacut pe cheltuiala acestuia; Riscul si consecintele aferente unor solutii tehnice gresite sau neadaptate, definite de Prestator in cadrul studiului de fezabilitate, rezultate in baza unor investigatii/studii geotehnice,hidrologice, topografice, etc defectuase sau de slaba calitate sau rezultate in urma unor activitati de proiectare defectuase in cadrul studiului de fezabilitate, vor fi asumate de catre Prestator. In cazul in care apar conditii geotehnice diferite la momentul proiectarii si executiei autostrazii, in comparatie cu studiile geotehnice efectuate in cadrul studiului de fezabilitate, sau solutiile tehnice recomandate de Prestator in cadrul studiului de fezabilitate se dovedesc a fi neviabile, Prestatorul isi va asuma consecintele aferente cu privire la costurile suplimentare

Experienta Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Narionale din Romania SA in derularea proiectelor de elaborare a studiilor de fezabilitate a demonstrat ca la nivel de studiu de fezabilitate, Prestatorii trateaza cu superficialitate realizarea de studii de teren (topografice, geotehnice, etc), identificarea proprietarilor terenurilor afectate, identificarea siturilor arheologice, a ariilor protejate, dimensionarea lucrarilor, identificarea zonelor de alunecare a terenului si propunerea de solutii tehnice adecvate, etc astfel incat la elaborarea proiectului tehnic si mai tarziu in executia lucrarilor, diferente majore fata de prevederile studiului de fezabilitate sunt identificate. Aceste diferente au generat in timp costuri suplimentare majore in cadrul proiectului, responsabilitatea Proiectantului fiind aproape inexistenta. Din acest motiv, Beneficiarul acestui proiect atentioneaza Prestatorul asupra seriozitatii si profesionalismului cu care isi indeplineste toate sarcinile ce ii revin asa cum sunt ele descrise in prezentul caiet de sarcini cat si in legislatia romana in vigoare. CNADNR SA isi rezerva dreptul de a recupera de la Prestator orice prejudicii care vor fi generate de erorile/lipsa de profesionalism/superficialitatea tratarii studiilor/nerespectarea obligatiilor conform prezentului caiet de sarcini sau a legislatiei in vigoare, altele decat cele cu caracter imprevizibil. Pe parcursul derularii proiectului pot apare si riscuri cu caracter specific care vor fi asumate de catre Prestator.

12

4. SCOPUL SERVICIILOR 4.1 Generalitati Definiia general a activitilor ce vor fi realizate este stipulat n termeni generali n cele ce urmeaz. Cu toate acestea, scopul serviciilor, prioritile i programul variaz, conform celor explicate n urmtoarele seciuni. Scopul acestui proiect este acela de a intocmi un Studiul de Fezabilitate de calitate, , precm si un Studiu de Evaleare a Impactului asupra Mediului- SEIM, Studii de Evaluare Adecvata-SEA, necesare sau impuse de catre Autoritatile competente pentru protectia mediului sau alte Autoritati implicate, cu parcurgerea tuturor etapelor procedurilor de mediu pana la obtinerea efectiva a Acordurilor de Mediu, si a tuturor documentelor de reglementare necesare, studii geotehnice, cercetare arheologica, care va sustine pregatirea aplicatiei de finantare in vederea obtinerii finantarii nerambursabile alocate Romaniei pentru perioda de planificare 2014 2020 si a documentatiei de atribuire pentru contractele de proiectare i execuie. Natura complex a acestui proiect rezulta din conditiile impuse de cadrul geomorfologic, hidrografic si hidrogeologic a amplasamentului pe care se va desfasura viitoarea autostrada. Astfel, se va asigura c implementarea acestui contract va furniza un proiect suficient pregatit, matur din punct de vedere financiar, social, economic i tehnic, bine fundamentat cu privire la necesitatea si oportunitatea investiiei i selectarii in vederea finantarii din fonduri nerambursabile. n acest sens, Prestatorul va avea n vedere pregtirea si executarea tuturor investigatiilor de teren (geotehnice, topografice, arheologice, etc) care s permit ntocmirea unei documentatii complete, documentatie ce va fi promovata ulterior n sistem Proiectare si Execuie pe baza conditiilor de tip FIDIC Galben 1999. Prestatorul se va angaja s presteze serviciile si lucrarile, prin competenta si profesionalism ridicat, n conformitate cu standardele stabilite n acest Caiet de Sarcini si va realiza urmatoarele: - va intocmi studiul de fezabilitate in conformitate cu HG 28/2008 si in baza aplicarii unor metodologii bazate pe cele mai bune practici internationale in domeniul transporturilor si autostrazilor, Eurocoduri, standarde nationale, europene, normative, etc., incluznd SEIM complet cu parcurgerea etapelor procedurilor de mediu pana la obtinerea Acordului de Mediu; - va intocmi studiul de traseu cu identificarea de variante de traseu care sa asigure viabilitatea si siguranta alegerii variantei de traseu fezabile din toate punctele de vedere; - va intocmi studiul de Trafic in baza ultimului recesamant de trafic realizand inclusiv anchete O-D - va intocmi studiile hidrologic si hidraulic realizand detaliat aceste studii pentru elaborarea lucrarilor hidrotehnice; - va realiza studii geotehnice detaliate in conformitate cu cerintele din Anexa 1 la prezentul caiet de sarcini respectand standardele in vigoare; - va realiza studii topografice detaliate - va realiza investigatii arheologice cu identificarea tuturor sit-urilor arheologice, cu respectarea specificatiilor tehnice din Anexa II a prezentului caiet de sarcini; - va realiza identificarea suprafetelor de teren afectate de constructia autostrazii inclusiv cele necesare relocarii utilitatilor, identificarea proprietarilor, realizarea documentatiei cadastrale cu respectarea tuturor prevederilor din capitolul specific din prezentul caiet de sarcini; - va intocmi proiectele tehnice necesare pentru relocarea/protejarea utilitatilor identificate - va elabora specificatii si desene pentru lucrarile de constructie a autostrazii: lucrari de drum, lucrari de arta, tunele, podete, consolidari, conectarea retelei la alte drumuri, etc - va va elabora sistemul de comunicatii al autostrazii: sistemul inteligent de transpost si sistemul de control al traficului; - va propune dotarile autostrazii; - va obtine toate avizele, acordurile si autorizatiile; - va analiza riscurile particulare ale proiectului - va realiza analiza-cost beneficiu si modelul financiar - va realiza estimarea tuturor costurilor necesare pentru proiectarea si constructia autostrazii; - va realiza SEIM , SEA si toate documentele necesare si va obtine Acordul de mediu - va elabora Planul de operare si intretinere a autostrazii - va elabora auditul de siguranta rutiera la nivel de studiu de fezabilitate 13

- va acorda asistenta tehnica Beneficiarului in vederea elaborarii Aplicatei de finantare pana la obtinerea finantarii - va acorda asistenta Beneficiarului in vederea elaborarii Documentatiei de atribuire pentru contractul de proiectare si executie - va furniza toate documentele necesare cu privire la solicitarile de clarificare asupra documentatiei elaborate de catre prestator, pe baza careia se va elabora cererea de finantare pentru proiectul autostrada .......................... in vederea aprobarii acesteia. - va realiza orice alte sarcini necesare indeplinirii obiectivului acestui contract asa cum sunt ele instructate de Beneficiar sau de Autoritatile implicate in realizarea acestui proiect. - va asigura prezentarea si fundamentarea necesitatii si oportunitatii acestui proiect precum si de a analiza fezabilitatea proiectului din punct de vedere tehnic, juridic, financiar, socio-economic, al cerintelor de mediu etc. Prestatorul va fi responsabil pentru identificarea, analiza, ierarhizarea, cuantificarea si propunerea masurilor pentru eliminarea/minimizarea/controlul riscurilor de implementare i finalizare a proiectului pentru autostrada Sibiu-Fagaras, in baza principiilor, standardelor, metodologiilor si procedurilor specifice managementului ricurilor proiectelor in sectorul transporturilor si autostrazilor. 4.1.1. Descrierea proiectului Proiectul are ca scop realizarea unui sector de autostrada intre localitatile ......................, in vederea asigurarii infrastructurii de baza necesare cererii de transport in crestere, asigurand un grad sporit de siguranta a traficului. In acest moment distanta intre localitatile .............. se realizeaza in special pe DN ....., E..... si este de aproximativ ...... km, timpul minim de parcurs fiind de ..... (......) ore. Autostrada ......... Obiectivul activitii este de a elabora Studiul de Fezabilitate si SEIM complet cu parcurgerea etapelor procedurilor de mediu pana la obtinerea Acordurilor de Mediu, iar pe baza rezultatelor obtinute pregtirea aplicaiei de finantare. Studiul de Fezabilitate va respecta cerintele HG 28/2008 si prevederile caietului de sarcini.

ACTIVITATI SOLICITATE DE LA PRESTATOR Activitile pe care Prestatorul le va realiza, dar nu se va limita la acestea, sunt descrise n cele ce urmeaz: ACTIVITATEA Activiti de realizat (dar far a se limita la acestea): Studiul de Trafic Studiul de alternative de traseu Studiu hidrologic i hidraulic detaliat, lucrri hidrotehnice Studii Geotehnice detaliate a se vedea si respecta specificatiile tehnice din Anexa I Studii topografice detaliate Investigatii si descarcare arheologica - a se vedea si respecta specificatiile tehnice din Anexa II Investigaii de teren complete Identificarea suprafetelor de teren afectate, inclusiv de lucrarile de relocare/protectie a Utilitilor Publice si furnizarea de planuri detaliate si informatii privind proprietarii Elaborare proiecte relocare/protejare utilitati 14

Lucrri de drum Lucrri de poduri, tuneluri, pasaje si podete Consolidri Conectarea reelei locale de drumuri Sistemul de comunicatii al autostrzii, sistemul inteligent de transport precum si sistemul de control al traficului Dotri autostrad Obtinerea tuturor avizelor, acordurilor si autorizatiilor necesare Analiza cost-beneficiu si analiza multicriteriala pentru alternativele de traseu analizate Estimari generale de cost, inclusiv devizul general si devizele pe obiect. Se vor estima de asemenea costurile pentru serviciile de Constructie, Proiectare, Asistent Tehnica, Exproprieri, etc. Elaborarea Raportul privind impactul asupra mediului, Studiului de Evaluare Adecvata, alte studii de specialitate necesare obtinerii Acordului de Mediu si Avizului Natura 2000 si/sau a Declaratiei/Declaratiilor autoritii responsabile de monitorizarea siturilor Natura 2000, Studii privind poluarea fonica Planul de operare si ntretinere Auditul sigurantei structurii rutiere la nivel de studiu de fezabilitate Asistenta acordata Beneficiarului in vederea pregatirii Aplicatiei de finantare Asistenta acordata Beneficiarului in vederea elaborarii documentatiei de atribuire pentru contractul de proiectare/executie lucrari inclusiv asistenta tehnica in perioada de clarificari la documentatia de atribuire. Orice alte documente sau sarcini relevante indeplinirii obiectivului

Prestatorul va purta intreaga responsabilitate pentru indeplinirea corecta a activitatilor descrise in prezentul caiet de sarcini. Prestatorul va fi responsabil pentru asigurarea resurselor aditionale fara alte costuri suplimentare. Pestatorul va fi responsabil de netratarea corespunzatoare a riscurilor existente descrise in capitolul Ipoteze si riscuri. 4.1.2 Grupuri beneficiare Beneficiarul final este CNADNR vor fi utilizatorii de drumuri.

4.2 . Activiti Specifice 4.2.1. Analizarea Standardelor existente n cadrul activittii de proiectare, Prestatorul va respecta standardele nationale romne n vigoare precum si normele Europene adoptate in Romnia. Lista cu standardele propuse a fi utilizate n cadrul proiectului autostrzii ................... va fi inclus n Raportul de nceput. Standardele naionale din Romnia sunt actualizate anual i sunt publicate de ctre Asociaia Romn de Standardizare n Catalogul Romn de Standarde. Pentru dimensionarea structurii de drum, Prestatorul va respecta Directiva Uniunii Europene 96/53 cu privire la sarcini i dimensiuni i normele din Romnia. Pentru dimensionarea sectiunilor de tuneluri care se vor construi pe autostrada, se va respecta Legea 277/2007 privind cerintele minime de siguranta pentru tunelurile situate pe sectiunile nationale ale Retelei rutiere transeuropene. n ceea ce privete cadrul legal al regimului drumurilor cat si de promovare al obiectivelor de investitii si lucrari de interventii, Prestatorul va respecta prevederile Hotararii de Guvern nr. 28 din 09/01/2008, ale 15

Ordonanei de Guvern nr. 43/1997 apobat prin Legea nr. 82/1998 (cu modificrile i completarile ulterioare) privind regimul drumurilor. 4.2.2. Studiul de Trafic

Scop/obiective Studiile de trafic in sectorul rutier au ca scop estimarea efectului reabilitarii drumurilor, a implementarii infrastructurii noi (autostrazi, drumuri expres, drumuri nationale, variante ocolitoare, etc.), a masurilor de politica de transport si a oricaror interventii care modifica structura si capacitatea de circulatie pe reteaua de drumuri din Romania. Studiile de trafic vor fi intocmite la un nivel de detaliere suficient de ridicat pentru a permite dimensionarea intersectiilor prevazute, care ar urma sa asigure legatura cu reteaua existenta de drumuri. In primul rand se va estima efectul asupra cererii de mobilitate si a fluxurilor de trafic aferente, diferentiate pe tip de vehicul si combinatii ale acestora, pe o perioada de 30 de ani de la implementarea proiectului, conform clasificarii CNADNR / CESTRIN. Prestatorul va efectua, de asemenea, studii cu privire la timpii de calatorie in minute (durata deplasarii prin oras in conditii de trafic urban/restrictii rutiere si durata deplasarii dupa executia proiectului). Prestatorul va estima viteza de deplasare (pe tipuri de vehicule) inainte si dupa implementarea proiectului. Se va identifica intensitatea traficului la ora de varf pe reteaua existenta pentru principalele perechi OD (origine destinatie). Retea si zonificare Se va defini sistemul de zonificare care va trebui sa contina zonele detaliate la nivel de localitate pentru aria studiului. Astfel, aria studiului (care va fi definita impreuna cu Beneficiarul in functie de sectorul de drum aflat in studiu) va fi constituita la nivelul celor circa 3.200 zone detaliate CNADNR, si aria de influenta la minim nivelul de 190 zone pentru Romnia. Prestatorul va identifica si stabili reeaua de transport relevanta pentru proiectul in studiu, astfel: se vor introduce atit drumurile judeene cat si locale in aria de studiu, se vor introduce conectorii la reea aferenti zonificarii detaliate in aria de studiu a proiectului. De asemenea prestatorul va lua in calcul in elaborarea studiului de trafic, (conform scenariilor pesimist,optimist si cel mai probabil) si proiectele ce vor fi implementate in zona de incidenta a autostrazii. Situatia actuala Datele de trafic sunt disponibile la CNADNR/ CESTRIN pentru Recensamantul de Trafic pe 2010 pentru intreaga retea nationala de drumuri si autostrazi. Daca la momentul elaborarii studiului de trafic vor fi disponibile date din Masterplanul General de Transport al Romaniei (validate de catre Ministerul Transporturilor), se vor folosi date din cadrul acestui document programatic. Datele prezentate se vor defalca intre traficul national, international si de tranzit, si tipuri de vehicule conform clasificarii CNADNR/CESTRIN. Prestatorul va realiza un studiu de trafic detaliat conform prevederilor caietului de sarcini pentru varianta de traseu considerata fezabila. Pentru cea de a doua varianta de traseu, prestatorul va prezenta o prognoza de trafic pe o perioada de 30 de ani, aceste date trebuind sa se regaseasca si in analiza multicriteriala. De asemenea, Prestatorul va efectua o analiza a stadiului actual al infrastructurii rutiere existente, atat asupra retelei de drumuri din zona studiata cat si a traseului din mediul urban studiat, prezentind informatii cu privire la planeitate, rugozitate, capacitate portanta, indice de degradare. Suplimentar, prestatorul va efectua propriile recensaminte de trafic si anchete origine destinatie pe tipuri de categorii de autovehicule conform clasificarii CNADNR/CESTRIN (autoturisme;microbuze; autobuze; camionete; camioane cu 2 osii; camioane cu 3 sau 4 osii; camioane cu 5 osii si peste 5 osii) cu scopul de a permite colectarea de date detaliate exprimate in vehicul etalon si fizic cu privire la cererea de mobilitate si traficul pe reteaua de drumuri nationale si judetene care se regasesc pe coridorul de transport definit de catre proiectul aflat in studiu, in scopul actualizarii anului de baza a matricilor origine-destinatie (pentru sistemul de zonificare stabilit anterior pentru proiect). Atat perioada in care se vor efectua recensamintele 16

de trafic si anchetele O-D, cat si modalitatea de efectuare a acestora se vor propune in cadrul metodologiei, iar in cadrul Raportului de inceput se vor agrea si actualiza impreuna cu Beneficiarul. Recensamintele de trafic vor avea la baza contorizari ale traficului pe o perioada de cate o saptamana, inclusiv zilele nelucratoare, in sectiuni relevante (noduri de descarcare a traficului: nu numai drumuri nationale/autostrazi ci si drumurile judetene/locale) pentru evaluarea nivelelor de trafic pe sectiuni importante (pe ambele directii de circulatie a traficului), cum ar fi in apropierea intersectiilor. Generare si distributie a deplasarilor de persoane si marfa Prestatorul va actualiza si detalia modelul de transport pentru anul de baza si pentru coridorul de transport aflat in studiu: matricile O-D pe tipuri de vehicule, zonificare si reea de transport. Se va prezenta o comparatie intre matricea O-D, cea mai recenta realizata de CESTRIN, si cea rezultata in urma actualizarilor efectuate cu ajutorul noilor recensaminte si anchete O-D. Matricile O-D finale pentru anul de baza vor fi realizate si prezentate la nivelul sistemului de zonificare detaliat pentru traseul recomandat. Prognozele de cerere de mobilitate vor fi realizate cu ajutorul modelului de transport, pe baza prognozelor factorilor de generare si atragere a deplasarilor de persoane si marfa, la nivel de zona de trafic (unitate teritoriala care genereaza/atrage trafic). In acest sens, se vor considera cele mai recente previziuni socioeconomice elaborate de catre Comisia Nationala de Prognoza si, informatii din alte surse relevante. Va fi dezvoltat o prognoz detaliat a cererii de mobilitate matrici O-D pentru persoane si marfa pe tipuri de autovehicule pentru trei scenarii de dezvoltare socio-economica (ridicat, medie si joas) pentru o perioad de 30 de ani. Se va lua de asemenea in considerare evolutia gradului de incarcare a diferitelor categorii de autovehicule de transport marfa (in tone/autovehicul). Prognoza de trafic va fi efectuata pe aceeasi perioada pentru care se va elabora si Analiza Cost-Beneficiu. Prestatorul va recomanda tipul de infrastructura in conformitate prevederile Ordinelor 45 si 46/1998. In cadrul elaborarii prognozelor de trafic se va include compozitia traficului generat: indus, atras si de dezvoltare, si se va analiza senzitivitatea fluxurilor de trafic prognozate la deviatia anumitor variabile critice: elasticitatea cererii de calatorie corespunzatoare variatiei timpilor si costurilor de transport, nivelurilor de congestionare ale modurilor concurente, strategiilor modurilor concurente. In cadrul studiului de trafic vor fi incluse ipoteze de dezvoltare a retelei rutiere din Romania privind deschiderea / reabilitarea unor drumuri din aria de influenta a proiectului, in functie de informatiile oferite de CNADNR, sau in functie de informatiile primite din partea Autoritatilor Locale din zona proiectului, la momentul elaborarii Raportului de inceput. De asemenea, Prestatorul va planifica si realiza studii ale sarcinii pe osie n conformitate cu normativul AND 584/2012 pentru a determina Factorii de Echivalent a Vehiculelor si modele de suprancrcare, n vederea calculrii mpreun cu datele de trafic, a rezistentei sistemului rutier necesar. Prezentare rezultate In cadrul concluziilor Studiului de Trafic se va recomanda scenariul cel mai probabil de prognoza a traficului in baza caruia se va realiza Analiza Cost-Beneficiu. De asemenea, concluziile si metodologia studiului de trafic vor include: 1. Prezentarea conceptului studiului si a modului de lucru/abordrii; 2. Prezentarea modului de culegere a datelor suplimentare (recensminte de trafic si anchete O-D) si a rezultatelor acestora; 3. Prezentarea reelei de transport utilizate si a atributelor acesteia; 4. Prezentarea (referine la) modelului de transport utilizat; 5. Prezentarea scenariilor in detaliu, pe componentele enumerate mai sus: socio-economice, de infrastructura, de politici de transport; 6. Prezentarea matricilor O-D agreate pentru coridorul aflat in studiu, la nivel detaliat (pe tip de vehicule, pe tip de utilizatori, pentru situaia actuala si cea de perspectiva pe scenarii); 7. Prezentarea efectelor implementrii proiectului, prin estimarea efectelor asupra: timpului de calatorie pe categorii de utilizatori; de prezentat timpul in minute de calatorie; viteza de deplasare inainte si dupa implementarea proiectului, accesibilitatii, consumului de combustibil, emisiilor poluante, ca si: NOx, CO, CO2, HC, PM-10 17

8. 9.

Prezentarea fluxurilor de trafic afectate pe reea grafic si tabelar, in vehicule fizice si etalon, pe tipuri de vehicule si in total; Menionarea soft-ului de transport planning utilizat. 4.2.3. Investigaii de teren

Prestatorul va efectua toate investigatiile de teren si ale solului, astfel nct s permit realizarea unui studiu complet care s furnizeze informaii suficiente pentru realizarea acestui proiect matur. Din acest motiv studiile i investigaiile de teren vor fi realizate la un nivel de detaliu corespunztor iar informaiile furnizate trebuie sa fie suficiente pentru elaborarea Proiectului Tehnic. Prestatorul va efectua o vizualizare a locatiei si va prezenta in cadrul metodologiei, alternative de traseu sustinute de harti si fotografii din teren. Nivelul de investigatii de teren intreprinse pentru fiecare sectiune variaza, iar calitatea si suficienta datelor existente in acestea vor fi analizate cu atentie in conformitate cu descrierea de mai sus, de la punctul 4.1.1 Descrierea Proiectului. Prestatorul va avea experti cheie in echipa sa pentru a planifica, organiza, monitoriza, procesa si asigura calitatea studiilor intrerpinse si a datelor primite.

4.2.4.Studiul de traseu Conform acestei activitati, Prestatorul va prezenta si va analiza cel putin doua alternative de traseu caracterizate din punct de vedere al impactului lor tehnic, economico-social, trafic si mediu. Aceste alternative vor fi studiate detaliat si analizate in cadrul studiului de traseu la nivel de studiu de fezabilitate, iar pentru alternativa identificata ca fiind cea mai fezabila din punct de vedere economic se vor prezenta criteriile ce au stat la baza alegerii acesteia (in cadrul analizei multicriteriale). Documentatia privind alegerea variantei de traseu va fi prezentata de catre Prestator Autoritatilor Locale, in special celor care emit Certificatul de Urbanism, in scopul evitarii obstructionarii dezvoltarii programelor locale, cu precadere celor incluse in Planurile de Amenajare teritoriale deja aprobate, precum si corelarea cu aceste programe. Prestatorul va efectua un studiu de traseu pentru identificarea tuturor variantelor de traseu posibile si justificarea alegerii variantei optime, va verifica impreuna cu Autoritatile locale si va elabora toate documentele/va obtine avizele pe care le implica aceasta modificare astfel incat sa nu existe nici un impediment in executia sectorului de autostrada.

4.2.5.

Studiul hidraulic i hidrologic

Prestatorul va realiza un studiu al datelor disponibile cu privire la topografie (harti topografice, fotogrametrie stereoscopica), durata furtunii, statistici de ploi, caracteristicile solului superior, vegetatia etc, astfel incat sa evalueze zonele de captare si parametrii hidraulici pentru toate prevederile existente si propuse de scurgere. Prestatorul va colecta informatii cu privire la nivelul inalt de inundatii, nivelul scazut al apei, viteza de scurgere, etc., din inregistrarile disponibile anterioare, cercetarile locale si semnele vizibile, daca exista, cu privire la componentele structurale si terasamente. Se va realiza un studiu de seismicitate a unei zone largi inconjuratoare.

18

4.2.6.

Studii geotehnice detaliate

Investigatii geotehnice Investigatiile geotehnice vor include: foraje, sondaje, gropi de proba si esantionare conform standardelor in vigoare. Investigatiile geotehnice vor fi realizate in vederea stabilirii cerintelor de fundatie pentru structurile majore. Laboratorul, investigatiile si testele in sit, necesare pentru caracterizarea geotehnica si geo-mecanica, vor fi planificate: - testele pentru caracteristicile fizice ale solului sau rocii (duritate, deformare); testele pentru caracteristicile hidraulice ale solului sau rocii (nivelul piezometric, permeabilitatea, presiunea apei).

La realizarea investigatiilor geotehnice, Prestatorul va respecta normele din Romania: STAS-uri, Normative, Eurocoduri , conform Listei de reglementari din Anexa I. Studiul geotehnic va fi verificat de un verificator atestat pentru domeniul Af. si va avea continutul cadru conform Anexei I. 4.2.7. Studiul topografic In vederea urgentei finalizarii studiului de fezabilitate, Prestatorul va intreprinde investigatii detaliate ale traseului pentru fiecare varianta a autostrazii pe baza ortofotografiei. Varianta autostrazii posibile, incluzand alternativele posibile, vor fi identificate prin intermediul investigatiilor in teren si hartilor existente, iar fotografierea aeriana va fi planificata in conformitate cu aceasta. Specificatiile pentru pregatirea fotogramelor vor fi elaborate de catre Prestator, dar vor avea in vedere urmatoarele cerinte minime. Scara imaginii 1:25 000 cu pixelii imaginii de m; Precizia verticala de 85 cm pe puncte bine definite; Pregatirea Modelului Digital de Teren (MDT) care cuprinde o combinatie de puncte si linii care va permite generarea liniilor de contur de 1-2 m nivel de precizie in functie de tipul de teren si vegetatie.

Este ideal ca fotogrametria sa fie realizata, iar fotogramele rezultate si MDT sa fie folosite ca suport pentru investigatiile preliminare ale traseului orizontal si vertical, incluzand evaluarea cantitatii de terasamente, intr-un sistem CAD potrivit. Fotogramele vor fi in continuare folosite ca suport pentru consultatiile publice pentru a prezenta solutia preferata. Studiile topografice vor fi realizate in baza sistemului STEREO 70 pentru planimetrie si in Sistem MAREA NEAGRA 75 pentru altimetrie vizate de OCPI. 4.2.8. Studiul arheologic si descarcare arheologica Prestatorul va fi responsabil pentru planificarea si executarea investigatiilor arheologice. n contractarea lucrrilor specific, Prestatorul va trebui sa tin cont de: Legea nr. 378/2001 (legea de adoptare de ctre Parlament a O.G. nr. 43/2000), Legea nr. 462/2003, Legea nr. 258/2006, O.M.C.C. nr. 2071/2000, O.M.C.C. nr. 2392/2004, Ordinul comun MCPN-MTI 653/2010) pentru instituirea Programului national de cercetare arheologica "Autostrada" si OMCPN nr. 2562/4.10.2010. n baza lucrrilor de investigatii arheologice planificate, Prestatorul va realiza studiul arheologic conform cu continutul cadru precizat in Anexei II. 19

4.2.9. Investigaii de Sol, Materiale i Geotehnice n ceea ce priveste calitatea i disponibilitatea materialelor de construcie, Prestatorul va efectua o investigaie complet a naturii terenului i a materialelor, inclusiv probe, teste n laborator i o estimare a cantitilor disponibile n conformitate cu practica internaional n vederea stabilirii potenialelor surse de materiale de construcie, precum i distana acestora fa de amplasamentul organizrii de antier i posibilele trasee pentru transport. Aceste activiti care urmeaz a fi efectuate de ctre Prestator vor include dar nu se vor limita la: - Identificarea surselor de materiale, inclusiv gropi de mprumut, distante de transport si includerea a ct mai multor informatii privind calitatea si cantitatea materialelor care pot fi oferite de fiecare surs de furnizare. In baza practicii nationale se vor indica surse de materiale potentiale si adecvate pentru care guvernul roman detine deja drept de exploatare. Recomandarile pentru sursele de materiale de constructie optime se vor propune si discuta impreuna cu CNADNR si abordarea agreata. -Identificarea (si este recomandat s se evite) a oricrei surse de material care ar putea fi afectat de orice restricie impus de autoritile competente (de exemplu Agenia de Mediu, Agenia Naional pentru Resursele Minerale, etc.); -Identificarea potentialei necesitti de a nltura materialele necorespunztoare si/sau periculoase precum si estimarea cantittilor pentru fiecare categorie. Identificarea locatiilor potrivite pentru depozitarea materialelor necorespunztoare sau periculoase i a msurilor pentru restabilirea condiiilor iniiale ale acestor locaii si dac este cazul includerea unor astfel de zone n terenul care urmeaz s fie achizitionat pentru proiect; -Identificarea posibilelor locatii, pentru viitoarele organizri de santier, spaii de producie, etc., cu o atentie sporit pentru aspectele de mediu; -Importanta aspectelor de sntate si securitate legate de activitatea de proiectare, prin indicarea specific a riscurilor. Aceste riscuri, pot include excavrile la adncime, impactul asupra retelei existente de utilitti publice, manevrarea materialelor periculoase sau contaminate rezultate din excavri, etc. Activittile vor include ntocmirea unei evaluri de risc si a unui plan de management al riscurilor care va avea ca scop identificarea riscurilor cheie de proiectare si de executie. 4.2.10. Achizitia de terenuri Identificarea proprietarilor afectati de lucrrile propuse, inclusiv parcelele de teren afectate de lucrarile de mutare si protejare a utilitatilor publice, imobile afectate de lucrarile de amenajare peisagistic, refacerea conexiunilor la drumurile locale si accesele la proprietti, drumuri de ntretinere si exploatare respectiv furnizarea de planuri detaliate cu informatii privind proprietarii. Realizarea evalurilor de cost individuale pentru exproprierea fiecrei parcele de teren. Aceste evaluri vor include toate documentele necesare n conformitate cu prevederile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica necesar realizrii unor obiective de interes naional, judeean i local cu modificarile si completarile ulterioare si cu Hotrrea de Guvern cu privire la realizarea unui transfer al terenurilor din proprietatea Statului ctre alte autoritti publice. Ca si completare, pentru toate suprafetele de teren agricol este necesar angajarea unui expert evaluator pentru realizarea Studiilor Pedologice i alte asemenea si obtinerea aprobrilor necesare din partea autorittilor competente, pentru scoaterea acestor suprafete din circuitul agricol i/sau forestier.

20

Deintorii cu orice titlu al imobilelor afectate de elaborarea studiului de fezabilitate pe coridorul de expropriere sunt obligai, dup o prealabil ntiinare, s permit accesul pentru efectuarea msurtorilor topografice, a studiilor geotehnice i a oricror operaiuni necesare elaborarii studiului de fezabilitate. Prestatorul va realiza urmatoarele activitati: 1. Obinerea de informaii / date (achiziia coordonatelor STEREO 1970) i planuri cadastrale de la O.C.P.I/A.N.C.P.I.; 2. Intocmirea planului cu amplasamentul lucrrii prin suprapunerea ridicarii topografice, a solutiei tehnice si a planurilor parcelare avizate de catre O.C.P.I. sau, dupa caz, aflate in evidentele acestuia si marcarea pe plan a imobilelor expropriabile; 3. Avizarea coridorului de expropriere al lucrrii de ctre O.C.P.I./A.N.C.P.I.; 4. Intocmirea listelor proprietarilor si a altor titulari de drepturi reale, ai imobilelor care constituie coridorul de expropriere, identificati pe baza evidentelor de la A.N.C.P.I. si/sau ale unitatilor administrativ teritoriale, care vor constitui anexa la raportul de evaluare si implicit la proiectul de Hotarare de Guvern; 5. Listele cu imobilele afectate de traseul lucrarii, vor contine in mod obligatoriu urmatoarele date: judetul, unitatea administrativ teritoriala, nume si prenume proprietar/detinator teren, date de identificare proprietar/detinator teren (CNP, adresa domiciliu/resedinta), tarla, parcela, numar cadastral/numar topo/numar carte funciara, suprafata totala, suprafata de expropriat, valoare despagubire in lei. Acestea vor fi insusite de catre unitatea administrativ teritoriala sau ANCPI/OCPI prin stampila si semnatura; 6. Prestatorul va realiza printr-un expert evaluator specializat n evaluarea proprietilor imobiliare, membru al Asociaiei Naionale a Evaluatorilor din Romnia - ANEVAR, rapoarte de evaluare prin care sa se stabileasca valoarea despagubirii pentru fiecare imobil in parte conform prevederilor Legii nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local, publicata in Monitorul Oficial nr. 853 din 20 decembrie 2010, art. 5 si art. 11 alin. 7, 8 si 9 pentru imobilele afectate de realizarea lucrarilor de utilitate publica cu modificarile si completarile ulterioare si art. 8 din HG nr. 53/2011 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 255/2010. 4.2.11. Relocarea Utilitilor Publice Prestatorului i se cere sa faca verificari amanuntite ale retelelor de utilitati publice afectate de lucrarile de autostrada. Prestatorul va efectua studiile necesare de specialitate si va pregati documentatiile necesare obtinerii avizelor de la proprietarii de utilitati. Va identifica toate suprafetele de teren afectate de utilitati si le va trece in coridorul de expropriere astfel incat in executie sa se diminueze sansele aparitiei unor suprafete de teren suplimentare. Acolo unde proprietarii de utilitati vor solicita un proiect de specialitate sau un studiu de coexistenta Prestatorul va efectua aceste studii si va avea grija sa le estimeze si sa le prevada in oferta sa financiara, rambursarea acestor cheltuieli nu cade in sarcina Beneficiarului daca se doveste ca nu au fost realizate , orice cheltuiala legata de utilitati sau de obtinerea avizelor pentru utilitati cade in sarcina Prestatorului. Prestatorul va identifica titularii/detinatorii de utilitati care au retele amplasate in zona unde se vor desfasura lucrarile de executie ale obiectivului si va transmite beneficiarului datele pentru a se realiza notificarea detinatorilor de Utilitati pentru eliberarea amplasamentului conform Legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica. Prestatorul va elabora aceste proiecte de relocare/protejare utilitati sau acolo unde se impune va intocmi altele noi, urmand procedura descrisa mai jos: Legislaia romna impune ca proiectele de relocare a reelelor de utiliti (gaze, ap, telecomunicaii, electricitate) s fie elaborate de catre companii specializate i autorizate. n acest sens, Prestatorului i se cere s faca verificari amanunite ale reelelor de utiliti publice afectate de lucrrile de drum. Prestatorul va contacta proprietarii reelelor de utiliti pentru a obine informaii despre reele, supraterane i subterane, sau alte infrastructuri care vor fi afectate de lucrrile de construcie. Prestatorul va fi responsabil de elaborarea Proiectului Tehnic si a detaliilor de execuie pentru toate lucrrile necesare de relocare/protejare a reelelor de utiliti pentru autostrada. 21

Prestatorul, cu aprobarea CNADNR, i in conformitate cu legislaia romna, va subcontracta firme autorizate n servicii de proiectare pentru relocarile necesare, in vederea intocmirii Proiectului Tehnic si a detaliilor de execuie pentru lucrrile de relocare/protejare a reelelor de utliti si a specificatiilor tehnice (incluznd i devizul confidenial). Prestatorul, prin companiile autorizate specializate de proiectare, va fi responsabil pentru obinerea aprobarii proiectelor tehnice de catre deinatorii reelelor de utiliti i de obinerea de la acetia a unor estimri privind costurile lucrrilor de relocare. Totodata, Prestatorul va asigura un verificator de proiect autorizat pe domeniul respectiv pentru stampilarea si verificarea Proiectelor Tehnice pentru Relocarea/Protejarea Utilitilor si a detaliilor de executie. Avnd n vedere diversitatea i specificitatea reelelor de utiliti, pentru utilitile ce necesit lucrri de relocare/protejare, Prestatorul va numi un proiectant de specialitate de utiliti pentru a coordona proiectele de utiliti, n vederea evitrii unor posibile conflicte ntre pozitiile propuse pentru relocare si asigurrii unei optimizri a suprafeelor de teren ce se vor expropria (pentru relocarea reelelor de utiliti). Prestatorul va centraliza toate constatrile i soluiile recomandate pentru Relocarea/Protejarea utilitilor in Proiectele Tehnice pentru Relocarea/Protejarea Utilitilor, si va tine cont de acestea la elaborarea Proiectelor Tehnice si a Detaliilor de Execuie. Elaborarea Proiectelor Tehnice pentru relocarea/protejarea reelelor de utiliti si a detaliilor de executie trebuie iniiat ct mai curnd posibil pentru a permite identificarea proprietarilor de terenuri afectate de relocarea utilitilor, n conformitate cu sub-capitolul Achiziia Terenurilor din prezentul Caiet de Sarcini. 4.2.12. Studii de de realizat in cadrul Studiului de Fezabilitate Prestatorul va elabora Studiul de Fezabilitate complet, conform practicii nationale (HG nr. 28/09.01.2008 si alte prevederi ulterioare va contine in mod special dar nu se va limita la: Studiu privind variantele de traseu Studiul de Trafic Studiul hidrologic si hidraulic detaliat Studii geotehnice Studii topografice Studiul arheologic preliminar (diagnosticul arheologic) Studiul privind documentatia privind identificarea suprafetelor de teren afectate Analiza cost beneficiu si analiza multicriteriala Raportul privind impactul asupra mediului, Studiul de Evaluare Adecvata, Avizul Natura 2000, S.Sp.M si/sau a Declaratiei/Declaratiilor autoritatii responsabile de monitorizarea siturilor Natura 2000 si/sau avize din partea custozilor/administratorilor pentru siturile Natura 2000, integrarea masurilor de atenuare, Acordul de mediu. Raport de audit al sigurantei structurii rutiere la nivel de studiu de fezabilitate Documentatia Tehnica pentru Autorizatia de Construire Studiul Pedologic

4.2.13. Studiu privind variantele de traseu In cadrul etapei de studiu a variantelor de traseu, prestatorul va trebui sa studieze cel putin dou alternative de traseu pentru ntregul tronson al autostrzii ............ pentru a identifica optiunea cea mai avantajoas din punct de vedere tehnico-economic. 22

Studiul variantelor de traseu ce va fi realizat de ctre Prestator va trebui sa prezinte o justificare suplimentar pentru selectarea sau respingerea diferitelor alternative si va trebui s includ, fr a se limita la, urmtoarele: O list cuprinztoare si clar a constrngerilor (teren, geologie, mediu inclusiv situri Natura 2000, habitate, arheologie, infrastructur, utiliti publice sau alte construcii existente, impact socio-economic, schimbri climatice, siguranta inclusiv operare si ntretinere. O analiz cost-beneficiu consistent si o analiz multicriterial ce va furniza o baz solid pentru selectarea variantei preferate de traseu. Cerintele pentru analiza cost beneficiu si evaluarea multicriterial sunt subliniate n cadrul acestui Caiet de Sarcini. Evaluarea traficului pentru fiecare traseu propus Utilizarea datelor tehnice, de trafic si economice actualizate

Prestatorul va trebui s elaboreze evaluarea optiunilor de traseu in dou etape: Etapa 1: analizarea optiunilor propuse detaliind justificarea alegerii coridorului optim preferat. Aceast etap va implica realizarea unei evaluri multicriteriale si descris de ctre Prestator n cadrul formularului UE de cerere de finantare. Etapa 2: re si analiz n profunzime, centrat pe o serie de trasee n plan apropiate de coridorul preferat, concentrndu-se mai mult pe identificarea unor mbunttiri locale ale traseului preferat.

Variantele de traseu identificate ca parte a etapei 1 si 2 descrise mai sus, vor fi naintate ctre CNADNR si Directiile Regionale de Drumuri si Poduri 1-7. Raportul cu privire la selectarea optiunii recomandate de ctre Prestator, va include observatiile primite de la tertele prti, care vor fi considerate ca parte a deciziei finale asupra traseului preferat. Studiul opiunilor de traseu, mpreun cu recomandarea Prestatorului va fi transmis ctre CNADNR pentru aprobare n cadrul CTE. Componenta studiului de fezabilitate este detaliata in Anexa 3 a acestui caiet de sarcini, pe volume, Prestatorul avand obligatia respectarii aceseia in predarea Studiului de fezabilitate.

4.2.14. Analiza Cost-Beneficiu Analiza cost-beneficiu va incluzde analiza de fezabilitate financiara, socio-economica si de risc in conformitate cu prevederile in vigoare pentru elaborarea Analizei Cost-Beneficiu Previziunile aferente Analizei Cost - Beneficiu se vor realiza pentru un orizont de previziune explicit de 30 de ani corelat cu perioada studiului de trafic. Datele prognozelor de trafic vor constitui informatii pentru calculul beneficiilor economice. Metodologia utilizata pentru realizarea Analizei Cost-Beneficiu va fi in conformitate cu ultimele variante ale: - Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects elaborat de CE in iunie 2008; - Guidelines for Cost Benefit Analysis of Transport Projects elaborat de Jaspers - General Guidelines for Cost Benefit Analysis of Projects to be supported by the Structural Instruments elaborat de ACIS in 2008. - daca la momentul elaborarii analizei cost-beneficiu vor fi disponibile date din Masterplanul General de Transport al Romaniei (validate de catre Ministerul Transporturilor), se vor folosi date din cadrul acestui document programatic 23

In cazul in care exista informatii contradictorii intre informatiile acestor documente, se va solicita opinia Beneficiarului la momentul transmiterii raportului de inceput prin prezentarea unei analize. In vederea realizarii analizei cost-beneficiu, Prestatorul va elabora un Model Financiar in MS Excel care va permite analizarea si prezentarea din punct de vedere numeric a Proiectului precum si a ipotezelor si factorilor care influenteaza indicatorii de eficienta financiara si socio-economica. Modelul Financiar va fi realizat pe baza celor mai bune practici internationale cu privire la realizarea modelelor financiare in domeniul transporturilor si autostrazilor si va fi elaborat de catre modelatori financiari cu experienta in domeniu. De asemenea, pentru design-ul Modelului Financiar se recomanda considerarea unor principii de elaboare general valabile in realizarea unor modele financiare de calitate. Beneficiarul doreste ca Modelul Financiar sa poata fi utilizat efectiv ca instrument de analiza al Proiectului si sa fie suficient de flexibil astfel incat sa permita realizarea de scenarii diferite cu privire la ipoteze precum: sursele potentiale de finantare in constructia prooiectului, venituri potentiale proprii ale proiectului (taxe, alte venituri), date de inceput si durate de constructie, orizontul de previziune explicita, etc. Chiar daca la acest moment se preconizeaza ca Proiectul va fi finantat din fonduri europene,din punctul de vedere al surselor de finantare, Modelul Financiar trebuie sa fie elaborat astfel incat, prin structura sa, sa permita analize de scenarii diferite cu privire la alte surse de finantare posibile pentru finantarea constructiei unui astfel de proiect precum: imprumuturi si surse bugetare. De asemenea Modelul Financiar trebuie sa permita analiza unor scenarii din punct de vedere al unor venituri potentiale cum ar fi taxe de autostrada sau alte venituri adiacente specifice unei autostrazi, chiar daca astfel de venituri nu sunt preconizate la acest moment. Toate ipotezele de intrare, factorii de influenta (driveri), precum si parametrii pe baza carora se va realiza Modelul Financiar si ai analizei cost-beneficiu, vor fi documentati in detaliu, cu specificarea surselor de informatii si a referintelor (benchmark-urilor) privind datele, informatiile si a parametrilor utilizati. Modelul financiar trebuie sa fie elaborat respectand principiul transparentei. In cadrul capitolului privind analiza cost-beneficiu, se vor descrie in detaliu, metodologiile specifice aplicate, a analizelor efectuate, a judecatilor profesionale, a ipotezelor, a factorilor de influenta si parametrilor care au stat la baza realizarii analizei cost-beneficiu si a Modelului Financiar. In vederea utilizarii Modelului Financiar si de catre Beneficiar , ca instrument de analiza al Proiectului, Prestatorul va elabora Manualul de Utilizare a Modelului Financiar, in care vor fi descrise in detaliu instructiunile de folosire a acestuia. Foile de lucru cu privire la datele primare/brute de intrare in Modelul Financiar si care nu au fost deja incluse si utilizate in cadrul fisierului propriu-zis al Modelului Financiar, vor fi prezentate ca anexe la Modelul Financiar. Modelul Financiar trebuie sa permita rularea analizelor de scenarii, analize de sensitivitate si analize de risc adecvate (ex. Monte Carlo, etc.) In elaborarea Modelului Financiar, prestatorul trebuie sa dezvolte si sa implementeze toate procedurile necesare pentru a se asigura ca Modelul Financiar nu contine erori de orice natura. Design-ul Modelului Financiar se va face la nivelul de detaliere necesar pentru asigurarea transparentei, si va permite o prezentare clara, prietenoasa si usurinta functionala de utilizare si modificare a parametrilor Modelului Financiar cu privire la: 24

-datele de intrare/ipotezele/parametrii modelului financiar, -prelucrarea datelor (calcule, macros, flags, counters, index-uri, etc) -situatiile financiare previzionate (Cont de Profit si Pierdere, Bilant, Fluxuri de numerar), devizul general, tabloul imobilizarilor si amortizarii (daca e cazul), tabloul surselor de finantare si a utilizarilor, fond de rulment, TVA, alte taxe si impozitul pe profit, etc.) -rezultatelor/indicatorilor specifici (ex. RIR, VNA, B/C, perioada de recuperare, perioada de recuperare ajustata, cost-volum-profit/praguri de rentabilitate, alti indicatori specifici utilizati definantatori pentru fluxurile de numerar specifice aferente Proiectului, -grafice de sinteza relevante, care vor permite reprezentarea si vizualizarea sintetica a fluxurilor si rezultatelor Proiectului -calculele, ipotezele si metodologia, daca este cazul, privind estimarea ratelor de actualizare costului capitalului propriu, costului imprumuturilor, precum si a costului mediu ponderat al capitalului Modelul financiar va fi ajustat din punct de vedere al structurii sau al datelor de intrare de catre Prestator, sau la cererea autoritatii contractante ori de cate ori este nevoie pe intreg procesul de analiza al Proiectului si de asistenta a Beneficiarului in indeplinirea obictivelor Beneficiarului cu privire la Proiect si cu privire la contractul cu Prestatorul angajat in baza acestui caiet de sarcini. In cadrul Analizei Cost Beneficiu si a estimarilor privind costurile de costructie a autostrazii se va prezenta si analiza de piata. Analiza de piata va include o descriere detaliata a pietei materialelor de constructii si a agentilor economici (furnizori) din acesta piata, modului de estimare a costurilor materialelor de constructie, prezentarea si analiza preturilor considerate, sursele de informatii si datele de referinta privind aceste preturi folosite in estimarea costurilor (ex. preturi de lista furnizori, discount-uri potentiale a fi aplicate acestor preturi tinand cont de economiile de scara aferente magnitudinii proiectului, etc.) analiza disponibilitatii resurselor materiale si umane de realizare a Proiectului, impactul potential asupra preturilor materialelor de constructii, in urma implementarii proiectului, etc.

Analiza Optiunilor In cadrul analizei optiunilor, Prestatorul va compara scenariul fara proiect (do minimum) cu scenariul cu proiect (do project) in care se vor analiza alternativele recomandate in cadrul studiului de traseu. Scenariul a face minimum include un nivel realist de intretinere si un volum minim de imbunatatiri minore acolo unde este absolut necesar pentru a evita deteriorarea infrastructurii de transport. Analiza Financiara In cadrul Analizei Financiare se vor analiza fluxurile financiare ale proiectului, din care fac parte: Costuri de investitie si valoare reziduala pentru alternativele de traseu analizate; Costuri de Operare si Intretinere (inclusiv materii prime, mana de lucru, energia electrica si costurile pentru intretinerea regulata a lucrarilor planificate) pentru alternativele de traseu analizate Surse de finantare.

Costurile de investitie vor reprezenta valoarea totala cu TVA a proiectului asa cum este reflectata in devizul general, la care se vor adauga in masura posibilitatilor costurile aditionale legate de managementul proiectului, realizate in interesul beneficiarului. Costurile de investitie se vor realiza in conformitate cu Devizul general din cadrul HG28/2008 si va cuprinde costurile istorice adica costurile consumate si angajate de care Beneficiar pana la acest moment cat si costurile viitoare pentru realizarea acestor investitii. 25

Costurile de investitie vor fi detaliate pe ani in functie de calendarul de implementare al proiectului si modalitatea de ajustare la inflatie a preturilor va fi agreata impreuna cu Beneficiarul la momentul transmiterii Raportului de inceput. Costuri de operare si intretinere vor fi prognozate in conformitate cu Normativul AND 599-2010 pentru drumuri nationale, si vor fi analizate pentru fiecare alternativa de traseu recomandata. Costurile de intretinere si operare ale sistemului vor include cel putin urmatoarele: - Costurile de functionare a infrastructurii (ex: semnalizare / controlul traficului, zone de trecere cu taxe) - Costurile de intretinere (ex:. curatare, reparatii minore, intretinerea pe timp de iarna) - Costurile de reabilitare (ex: inlocuirea stratului de uzura). Se vor calcula de asemenea, costuri de intretinere pe drumul existent in conditiile construirii noului drum, tinandu-se cont de scaderea traficului ca urmare a devierii acestuia pe noul drum. In tabelele analizei financiare si economice se vor regasi aceste costuri calculate incremental pentru varianta cu proiect si fara proiect. Urmatoarele rezultate vor fi oferite in cadrul analizei financiare: sustenabilitatea financiara, care include costul investitiei, veniturile si costurile de operare, precum si sursele de finantare. Nu se va include aici valoarea reziduala. In cadrul sustenabilitatii se va calcula fluxul de numerar net al proiectului. Rentabilitatea investitiei totale. In acest tabel, cheltuielile (iesirile) includ toate investitiile si costurile de operare iar veniturile (intrarile) includ orice venit posibil plus valoarea reziduala. Calculand balanta unor astfel de cheltuieli si venituri (folosind o rata de actualizare corespunzatoare), se vor defini urmatorii indicatori de performanta financiara: Valoarea Neta Actualizata Financiara a Investitiei (VNA-F/C) Rata Financiara Interna de Rentabilitate a Investitiei (RFIR/C). Raportul B/C Rentabilitatea capitalului propriu, unde iesirile includ capitalul propriu format pe baza planului de cheltuieli din: partea de cheltuieli eligibile suportate din GoR, cheltuielile neeligibile si TVA. Se vor defini urmatorii indicatori de performanta financiara: Valoarea Neta Actualizata Financiara a Capitalului (VNA-F/K) Rata Financiara Interna de Rentabilitate a Capitalului (RFIR/K). Raportul B/C. Completarea tabelelor din cererea de finantare la capitolele aferente analizei financiare cu valorile indicatorilor economici rezultati in urma elaborarii ACB analiza financiara. Tabelele se gasesc in modelul cererii de finantare pentru axele prioritare 1, 2 si 3 publicat pe site-ul AM POST.

Rata de actualizare utilizata in cadrul analizei financiare este de 5%. Valoarea reziduala se va lua in calcul pentru ultimul an din ciclul de viata al proiectului. Se va analiza si calcula in functie de durata de viata a diferitelor tipuri de structuri incluse in cadrul proiectului (ex: drumuri, poduri, tuneluri, etc.) si proportia acestora in costul total al proiectului in perioada de referinta de 30 de ani, cu exceptia exproprierilor a caror valoare reziduala va fi egala cu valoarea initiala. In cadrul costurilor de investitie vor fi incluse si costuri aferente implementarii proiectului, in baza Ordinului comun MT/ MFP/ MFE nr. 842/ 962/ 628/ 2013 de modificare a Ordinului Comun MTI/ MFP 28/ 75/ 2008, care vor fi stabilite impreuna cu Beneficiarul dupa finalizarea Devizului General conform HG 28/2008, si va fi de asemenea stabilita eligibilitatea acestor cheltuieli. In cadrul analizei cost-beneficiu se va realiza analiza de piata care va include o descriere detaliata a furnizorilor de resurse tehnico-materiale si umane de realizare a proiectului, inclusiv o analiza a pietei materialelor de constructii si a agentilor economici (furnizori) din acesta piata. 26

In cadrul acestei analize se va fundamenta si se va include o descriere a modului si metodologiilor de estimare a costurilor de baza cu privire la materiale de constructie si a celorlalte compnente de cost (manopera, indirecte, transport, taxe, profit , etc) precum si a costurilor pentru proiectare si inginerie, consultanta, asistenta tehnica, organizare de santier, etc. Se va fundamenta, documenta si prezenta: analiza cantitatilor si preturilor considerate, sursele de date, datarea si informatiile utilizate pentru stabilirea cantitatilor si preturilor de referinta aferente tuturor elementelor de cost din cadrul devizelor. (ex. preturi de lista furnizori, discount-uri potentiale a fi aplicate acestor preturi tinand cont de economiile de scara aferente dimensiunilor proiectului, etc.) In vederea aplicarii procedurilor de management al costurilor proprii Beneficiarului si in vederea asigurarii calitatii metodologiilor privind estimarile de cost, Prestatorul va preda si prezenta Beneficiarului, toate foile de lucru, cu toate detaliile si calculelele detaliate aferente analizelelor referitoare la estimarile elementelor de cost (cantitati, preturi, alte elemente) efectuate de catre Prestator, in vederea auditarii tehnice si economice ale acestora de catre Beneficiar. Analiza economica Analiza economica se va baza pe principiul comparatiei costurilor si beneficiile alternativelor de traseu recomandate, prin comparare cu situatia curenta. Costurile si beneficiile economice vor fi estimate si comparate pentru alternativele de investitie printr-o analiza economica a fluxurilor de numerar. Rezultatele analizei vor fi masurate de catre indicatorii economici cheie, Rata Interna de Rentabilitate Economica (RIRE), Valoarea Actuala Neta Economica (VANE) si raportul Beneficiu/Costuri. Analiza va fi insotita de testarea adecvata a parametrilor critici. Rata de actualizare utilizata in cadrul analizei economice este de 5.5%. Costurile de investitie si cele de intretinere vor fi transformate din costuri financiare in costuri economice prin eliminarea TVA-ului si ulterior, aplicarea factorilor de conversie in functie de tipul de costuri care intra in structura acestora pe baza recomandarilor din Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects, iunie 2008. Atat costurile de investitie cat si cele de intretinere pentru alternativele de traseu studiate se vor calcula in Excel . In cadrul analizei economice vor fi luate in considerare urmatoarele tipuri de beneficii calculate in varianta cu proiect si fara proiect: Beneficii din reducerea timpului de parcurs reducerea timpului de parcurs pentru pasageri si cargo pe baza ratei de ocupare a vehiculelor sau a gradului de incarcare cu marfa (exprimata in minute pentru fiecare tip de vehicul). - Beneficii din reducerea costurilor de operare a vehiculelor (pentru fiecare tip de vehicul)in functie de indicele de degradare proiectat fata de cel determinat pentru drumul existent - Beneficii din reducerea numarului de accidente: in acest caz, in cazul constructiei autostrazii trebuie calculata reducerea numarului de accidente in conditiile mentinerii unui anumit numar de accidente pe drumul existent. - Beneficiile externe legate de impactul asupra mediului sau impacturi socio-economice in varianta cu proiect si fara proiect avand in vedere ca traficul este deviat in afara mediului urban. Tipurile de beneficii externe legate de impactul asupra mediului sau impacturi socio-economice ce vor fi analizate vor include: Poluarea fonica (ziua si noaptea) Poluarea atmosferica (noxe) Efectul de sera / schimbarile climatice 27 -

Alte impacturi asupra mediului cum ar fi: vibratii, separare, vizualizare, consum de resurse, peisaj, poluarea solului / apei, fragmentarea habitatelor naturale, biodiversitate. Alte impacturi socio-economice cum ar fi: utilizarea terenului, dezvoltarea economica, locuri de munca pe termen scurt si pe termen lung, coeziunea la nivel national si european, urbanizare, efect de retea, efectul de izolare/fragmentare.

Pentru valorile unitare ale costurilor de operare a vehiculelor, costurile accidentelor si costurile timpului se vor utiliza valorile propuse in Ghidul Jaspers sau daca la momentul elaborarii analizei cost-beneficiu vor fi disponibile date din Masterplanul General de Transport al Romaniei (validate de catre Ministerul Transporturilor), se vor folosi date din cadrul acestui document programatic (in cazul in care nu se va preciza altfel). Prestatorul va realiza estimari cu privire la forta de munca ocupata pentru realizarea autostrazii care vor include informatii cu privire la numarul de locuri de munca atat din faza de executie a acestora cat si in faza de operare. Prestatorul va completa tabelele din cererea de finantare la capitolele aferente analizei economice cu valorile indicatorilor economici rezultati in urma elaborarii ACB analiza financiara. Tabelele se gasesc in modelul cererii de finantare pentru axele prioritare 1, 2 si 3 publicat pe site-ul AM. Analiza de senzitivitate In analiza Cost-Beneficiu va fi inclusa o analiza de senzitivitate. Analiza de senzitivitate urmareste identificarea variabilelor critice si impactul lor potential asupra modificarii indicatorilor de eficienta socioeconomica. Rezultatele analizei de sensitivitate vor fi prezentate si prin diagrame/grafice de tip Spider si Tornado pentru indicatorii de eficienta relevanti. De asemenea se vor justifica tipul si nivelele de variatie selectate in realizarea acestei analize si prezentarea clara a parametrilor de variatie selectati si a concluziilor aferente. Analiza de risc Analiza de risc si impactul riscurilor particulare ale proiectului asupra indicatorilor tehnico-economici precum si asupra indicatorilor de eficienta financiara si economica, si care va include si identificarea, analiza (calitativa si cantitativa), ierarhizarea (in functie de nivelul/importanta impactului si probabilitatii), cuantificarea (estimarea impactului si a probabilitatilor de realizare) si propunerea masurilor pentru eliminarea/minimizarea/controlul riscurilor de implementare i finalizare a proiectului pentru autostrada Sibiu-Fagaras, in baza principiilor, standardelor, metodologiilor si procedurilor specifice managementului ricurilor proiectelor in sectorul transporturilor si autostrazilor. Analiza calitativa si cantitativa a riscurilor Proiectului are ca scop identificarea riscurilor specifice si particulare de implementare ale acestui Proiect, estimarea probabilitatii de aparitie a unor evenimente in afara ipotezelor de baza (tehnice, juridice, financiare, socio-economice, de mediu) folosite, nivelul impactului negativ sau pozitiv asupra variabilelor si parametrilor de intrare in Modelul Financiar si a indicatorilor de rezultate, cuantificarea nivelului modificarii variabilelor si parametrilor de intrare in Modelul Financiar si a indicatorilor de eficienta financiara si economica, precum si planul de gestionare/reducere/control al riscurilor cu impact negativ. Pentru riscurile care nu pot fi cuantificate se va realiza o analiza calitativa a acestor riscuri, precum si o descriere si prezentare a acestora inclusiv motivele pentru care nu s-a putut realiza o cuantificare a acestora. Beneficiarul se asteapta ca Prestatorul sa foloseasca cele mai potrivite metodologii pentru analiza riscurilor referitoare la acest Proiect, bazate pe cele mai bune practici internationale cu privire la managementul riscurilor in contractarea si constructia autostrazilor. 28

Concluziile analizei de risc vor fi prezentate si sub forma de grafice si vor fi incluse in volumul privind Analiza Cost Beneficiu din cadrul Studiului de Fezabilitate. Totodata in urma acestei analize a riscurilor, se va prezenta si o matrice a riscurilor, sub forma unui tabel centralizat al riscurilor identificate, probabilitatii de aparitie a acestor riscuri, a impactului asupra factorilor de influenta, parametrilor, variabilelor (ex. costurilor de investitie, nivelului de finantare, costurilor de intretinere, etc.), cuntificarea cantitativa a riscurilor, precum si descrierea masurilor de reducere a riscurilor cu impact negativ asupra indicatorilor de eficienta socio - economica. Analiza de risc cu privire la impactul asupra indicatorilor tehnico-economici (cost, durata etc) se vor centraliza intr-o matrice a riscurilor dupa modelul de mai jos. Model indicativ tabel privind matricea riscurilor Nr Denumire Descriere Valoare Probabilitat crt risc risc Variabil e de aparitie a caz de % baza 1 2 3 4 5

Impactul estimat % 6

Valoare Masuri Estimata a propuse de Riscului eliminare / reducere 7 = 4x5x6

Astfel se va recomanda de catre Prestator plafonul necesar de rezerve care ar trebui avut in vedere pentru executia si intretinerea autostrazii. Prestatorul va documenta si va descrie metodologia de analiza a riscurilor, inclusiv metodologiile de estimare a probabilitatilor si a impactului, documentarea distributiei riscurilor pe perioada de implementare a proiectului, in valori nominale/indexate si in valori nete prezente pentru fiecare risc identificat. In cazul in care in analiza riscurilor se va folosi si simulari de tip Monte-Carlo, se vor prezenta si se va documenta si descrie tipul de distributii de probablitate selectate in realizarea acestui tip de simulare. Se vor descrie ratiunile care vor sta la baza propunerii alocarii riscurilor intre autoritatea contractanta si potentialul contractor al lucrarilor de executie. Prezentarea rezultatelor Concluziile ACB vor include argumentarea alegerii solutiei tehnice din punct de vedere financiar, tehnic (si masuri de siguranta), socio economic si de mediu. Dupa realizarea Analizei Cost Beneficiu, concluziile vor fi prezentate in cadrul unui document care va cuprinde cel putin urmatoarele sectiuni: 1. Obiectivele Proiectului si Identificarea Proiectului Se vor corela obiectivele proiectului cu obiectivele POST, asa cum a fost agreat cu Comisia Europeana. De asemenea se vor identifica principalele caracteristici ale proiectului si rezultatele analizei cererii de trafic pe baza carora s-au analizat costurile si veniturile proiectului. 2. Analiza Optiunilor Se vor prezenta in prima parte rezultatele analizei cererii de trafic realizate in cadrul raportului de trafic si previziunile realizate. Pe baza cererii de trafic analizate anterior, se vor identifica scenariul do minimum versus scenariul do project si se va completa analiza tehnica cu o analiza financiara si economica. 3. Analiza financiara 29

Se vor furniza detalii asupra proiectiilor financiare si concluziile analizei in ceea ce priveste aplicarea principiului poluatorul plateste, disponibilitatea, sustenabilitatea financiara, precum si indicatorii de eficienta (ex: VNA-F/C , FIRR/C, VNA-F/K , FIRR/K, B/C ),

4. Analiza economica Se vor identifica si cuantifica in termeni monetari costurile si beneficiile socio-economice ale proiectului, corectia costului proiectului cu preturi economice si se vor calcula VANE, raportul B/C si RIRE precum si descrierea ipotezelor care au stat la baza realizarii analizei Cost-Beneficiu. Se vor descrie si prezenta costurile si beneficiile socio-economice care nu au putut fi cuntificate in termeni monetari. Se va prezenta analiza de piata care a stat la baza estimarii costurilor de constructie a Proiectului. 5. Analiza riscului si a senzitivitatii Va cuprinde informatii asupra variabilelor critice, valoarea de comutare in fiecare caz, factorii relevanti si masurile legate de schimbarile in aceste variabile critice, precum si matricea riscurilor, a metodologiei folosite in analiza riscurilor si a rezultatelor acesteia. Prezentarea unui plafon necesar de rezerve care trebuie asigurat pentru executia autostrazii. 6. Manualul Modelului Financiar Se vor descrie instructiunile de utilizare ale Modelului Financiar. Concluzii si recomandari ale analizei ACB, cat si o cronograma pentru autostrada, realizata in Microsoft Project si care va tine cont de legaturile logico-temporale dintre diferitele activitati si punctele critice identificate, prezentind in ansamblu perioada de implementare recomandata. In cazul in care, ca urmare a finalizarii procesului de evaluarea a studiului de impact si/sau a finalizarii studiului de fezabilitate se vor inregistra schimbari ale traseului autostrazii care a fost recomandat si care produc modificari semnificative (mai mari de +/- 10,00%) ale costului de investitie, Prestatorul va actualiza Analiza Cost-Beneficiu. Analiza Multicriteriala In urma elaborarii tuturor studiilor din cadrul Raportului Preliminar al Studiului de Fezabilitate, se va realiza o Analiza Multicriteriala a alternativelor de traseu studiate pentru autostrada. Aceasta analiza se va realiza pe baza recomandarilor din Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects. Analiz multicriterial (AMC) ce va fi ntocmit de ctre Prestator si va fi pus la dispoziia CNADNR i JASPERS spre comentarii. Prestatorul va avea obligaia de a actualiza toate documentele relevante pentru a include observaiile primite. Prestatorul va realiza o evaluare calitativ a fiecrui factor avut n vedere n analiza multi-criterial iniial, bazndu-se pe evaluri i analize realizate ca parte a studiului. O analiz multicriterial detaliat va fi realizat pentru opiunile de traseu, aceasta conducnd n final la selectarea unei singure opiuni. Prestatorul va agrea cu Clientul criteriile utilizate pentru analiza multicriterial detaliat. Prestatorul va realiza o evaluare calitativ i cantitativ (dac este posibil) pentru fiecare dintre criteriile avute n vedere n cadrul analizei multicriteriale detaliate, bazndu-se pe evaluri i analize realizate ca parte a studiului. Importana atribuit fiecrui factor sau criteriu avut n vedere n analiza multicriterial va fi agreat cu CNADNR. 30

n cadrul analizei multicriteriale, Prestatorul va descrie n ce msur fiecare opiune de investiie va atinge obiectivele proiectului i va ine cont i comenta n conformitate cu aceasta, fezabilitatea implementrii opiunilor de investiie, acordnd importan urmtoarelor aspecte: Ct de simplu va fi de implementat optiunea Dac exist tehnici inovative implicate si care sunt riscurile asociate acestora Dac exist orice alti factori care ar putea duce la costuri operationale majore peste durata de viata a optiunii Dac costul de capital al optiunii poate fi fundamentat si dac costurile de operare sau ntretinere actuale pot fi acoperite Ct de acceptabil este optiunea pentru public si prtile interesate.

Un sumar al sarcinilor pe care Prestatorul va urma s le finalizeze n cadrul studiului de trafic, a analizei cost - beneficiu i a analizei multicriteriale sunt prezentate n tabelul de mai jos: Etapa 1 Etapa Analiza unei game largi de Analiza opiunilor selectate opiuni n urma Etapei 1 Tipul de sarcin -Varianta sumar a studiului de trafic -Analiza constrngerilor de traseu -Analiza multicriterial -Analiza de senzitivitate si analiza riscurilor - Studiu detaliat de trafic - Analiza multi-criterial -Analiza economic - Analiza economic -Analiza financiar Analiza traseului final Etapa 2 Etapa 3

- Studiu detaliat de trafic

4.2.15. Evaluarea Impactului asupra Mediului Prestatorul are obligatia de a elabora Raportul privind impactul asupra mediului RIM, Studiul de Evaluare Adecvata(SEA), alte studii (S.SpM) necesare sau impuse de catre Autoritatile competente pentru protectia mediului sau alte Autoritati implicate, cu parcurgerea tuturor etapelor procedurilor de mediu si obtinerea efectiva a Acordului de Mediu precum si a tuturor documentelor de reglementare necesare. Prestatorul este responsabil de parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, cu realizarea etapelor procedurale conform legislatiei in vigoare cu eventualele modificari si completari ulterioare si la cererea Autoritatilor competente de mediu va realiza Raportul privind Impactul asupra Mediului cu consultaii publice si va obtine in numele CNANDR Acordul de Mediu, in conformitate cu legislatia de mediu in vigoare, din care se mentioneaza OUG nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobat cu modificri de Legea nr. 265/2006, cu modificrile i completrile ulterioare , HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, Ordinul MMP nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private, Ordinul nr. 863/2002 al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului pentru aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului, si Ordinul MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, armonizata cu Directivele UE cu modificarile si completarile ulterioare.

31

Prestatorul este responsabil de a respecta termenele stabilite de autoritatile competente pentru protecia mediului si/sau custozi/administratori de arii protejate Natura 2000 n derularea procedurilor de emitere a actelor de reglementare privind Protectia Mediului. Prestatorul este responsabil de elaborarea oricaror studii de specialitate (S.Sp.M) solicitate de autoritatile competente pentru protectia mediului si/sau de administratorii/custozii ariilor protejate Natura 2000, inclusiv de elaborarea Studiilor de Evaluare Adecvata cu datele solicitate prin Ordinul nr.19/2010, conform prevederilor legale. Prestatorul va tine cont de posibilitatea ca, fata de ariile naturale protejate care au fost identificate in timpul elaborarii RIM, este posibil ca ulterior, sau in cursul implementarii contractului sa fie desemnate alte arii naturale protejate sau sa fie modificate limitele ariilor naturale protejate, pentru care Prestatorul va fi responsabil cu identificarea acestora, cu elaborarea oricaror studii de evaluare necesare si inclusiv cu obtinerea actelor de reglementare . RIM va aborda atat impactul asupra mediului in cursul executiei, cat si impactul in cursul exploatarii proiectului conform prevederilor OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului aprobata prin Legea nr. 265/2006 cu modificarile si completarile ulterioare. Prestatorul trebuie sa se asigure ca RIM, SEA, S.Sp.M. contin un volum suficient si relevant de informatii in baza carora autoritatile competente pentru protectia mediului sa poata lua decizia de a emite aprobarea p Prestatorul trebuie sa se asigure ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie sa se refere la toate activitatile implicate in realizarea proiectului, inclusiv, constructia de drumuri tehnologice, spatii de servicii, centre de intretinere, organizari de santier, gropi de imprumut, zone ce urmeaza a fi defrisate, carierele ce urmeaza a fi deschise pentru obtinerea materiilor prime, bazele de productie, respectiv statii de betoane si mixturi asfaltice, etc. Evaluarea impactului asupra mediului nu trebuie intarziata pentru niciuna dintre componentele proiectului din motive ca, fie nu se cunosc locatiile exacte pentru organizarile de santier, fie ca evaluarea se poate face separat pentru defrisari sau cariere deoarece un astfel de proiect este inclus ca atare in ANEXA I sau II a Directivei EIA. Toate amplasamentele disponibile trebuie evaluate ca orice alta componenta a proiectului, iar in RIM, SEA, S.Sp.M trebuie ca acestea sa fie descrise, prezentandu-se varianta optima. Prestatorul va avea obligatia de a prezenta ori de cate ori va fi necesar la solicitarea Beneficiarului (pentru autoritati sau diverse prezentari..etc), harti/planuri color (format A3,A2,A1,A0) pe suport ortofotoplan cu traseul proiectului suprapus cu ariile naturale protejate din zona proiectului, in care sa se evidentieze, pozitiile kilometrice ale traseului, numele localitatilor traversate de traseul proiectului, toate structurile proiectului cu dimensiunile acestora si pozitiile kilometrice ale acestora, orice alte elemente necesare pentru a se avea o imagine cat mai ampla asupra proiectului. Prestatorul va avea obligatia de a preda la Beneficiar, RIM, SEA, sau alte studii de specialitate cu cel putin 14 zile lucratoare inainte de predarea acestora catre autoritatea compententa privind protectia mediului. Prestatorul va avea obligatia impreuna cu Expertul de Mediu desemnat de a raspunde verbal si/sau in scris la orice clarificare solicitata de autoritati, de publicul interesat, de terti, de reprezentantii JASPERS sau din partea Comisiei Europene. Prestatorul in cadrul RIM va furniza urmatoarele informatii ( acoperind efectul direct, oricare efect indirect, secundar, cumulativ, scurt, mediu si pe termen lung, permanent/rezidual si temporar, pozitiv si negativ al proiectului): Informatii privind santierul, proiectul si dimensiunea proiectului; Datele necesare in vederea identificarii si evaluarii principalelor efecte, pe care proiectul este probabil a le produce asupra mediului; Informatii privind suprafetele de padure ce urmeaza a fi scoase din circuitul silvic la nivel de U.A. si UP, cat si speciile de arbori si arbusti ce vor fi defrisate Descrierea caracteristicilor fizice ale intregului proiect si cerintele de amenajare si utilizare a terenului in timpul fazelor de pregatire a proiectului, de constructie si functionare si ulterior in etapele de monitorizare a comportarii proiectului. 32

Descrierea caracteristicilor principalului proces de executie, de exemplu, natura si cantitatea materialelor folosite; O estimare, in functie de tip si cantitate, a reziduurilor si emisiilor estimate (poluarea apei, aerului si solului, zgomot, vibratii, lumina, caldura, radiatii etc) cat si a deseurilor rezultate din functionarea proiectului propus; Un plan al alternativelor studiate de catre investitor si principalele motive pentru alegerea sa, luand in considerare efectele asupra mediului; O descriere a aspectelor de mediu probabil a fi afectate in mod semnificativ de catre proiect, in special: populatia, fauna, flora, defrisarea padurilor, solul, apa, aerul, factorii de clima, peisajul, bunurile materiale, mostenirea culturala si relatiile dintre acestea; O descriere a efectelor semnificative probabile ale proiectului propus asupra mediului rezultand din: existenta proiectului/folosirea resurselor naturale/emanatia de poluanti, producerea de pagube si eliminarea deseurilor si descrierea de catre investitor a metodelor de previzionare folosite in vederea evaluarii efectelor asupra mediului; O descriere a masurilor prevazute pentru a preveni, reduce si acolo unde este posibil, elimina si eventual compensa (daca e cazul si numai cu o justificare temeinica) orice efecte negative semnificative asupra mediului; Un rezumat non-tehnic al informatiilor furnizate sub titlurile de mai sus, pentru folosirea in cadrul consultatiilor publice; O indicatie asupra oricaror dificultati intalnite in compilarea informatiilor cerute. Dezvolta concluziile Studiului de evaluare adecvata acceptate de autoritatea competenta de mediu

Prestatorul are obligatia de a elabora RIM respectand cerintele din indrumarul transmis de autoritatile competente de mediu privind gradul de detaliere al problemelor de mediu. In cursul RIM, Prestatorul va evalua probabilitatea ca proiectul sa afecteze arii naturale protejate de interes comunitar, i.e. arii potentiale Natura 2000 in conformitate cu Directivele 85/337/ EEC, 97/11/ EC si art (6) din Directiva 92/43 /EC (Directiva Habitate). O arie naturala protejata de interes comunitar (posibila viitoare sit Natura 2000) este o zona care intra intruna sau mai multe din urmatoarele categorii: Zone care au fost identificate de catre autoritatile nationale competente ca zone ce vor fi propuse in cadrul retelei Natura 2000 asa cum este prevazut in Directiva privind Pasarile (79/409/ EEC) si Directiva Habitate (92/43/ EEC). Zonele listate in inventarul ariilor de importanta avifaunistica (IBA) Zonele de delta de importanta internationala stabilite in baza Conventiei Ramsar sau care se califica pentru o asemenea protejare. Zone la care se aplica conventia de la Berna cu privire la conservarea vietii salbatice europene si Habitatele Naturale in special zonele care indeplinesc criteriile retelei Emerald. Zonele protejate in baza legislatiei nationale de protejare a naturii.

In cazul in care proiectul este probabil a avea un efect semnificativ asupra unor asemenea zone, fie individual, fie in combinatie cu alte proiecte, se va realiza un Studiu de evaluare adecvata (SEA) care va asigura o evaluare corespunzatoare a implicatiilor sale pentru zona(e) in vederea obiectivului de protejare a ariilor. Prestatorul va obtine in numele Beneficiarului Declaratia autoritatii responsabile privind monitorizarea Siturilor Natura 2000. Prestatorul va efectua in numele CNADNR procesul de consultatii publice in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare. 33

Prestatorul va defini strategia de consultatii, materiale de publicitate necesare. Pe baza aprobarii anterioare a acestor documente de catre CNADNR, Prestatorul va proiecta si printa si distribui materialele publicitare, brosuri, fluturasi, etc Procesul de consultatii publice va include urmatoarele etape: Autoritatile interesate de proiect au oportunitatea de a-si exprima opinia si autoritatile desemnate sunt consultate; Orice cerere de consimtire a dezvoltarii proiectului si orice informatie colectata este pusa la dispozitia publicului in timp rezonabil; Publicul interesat are oportunitate de a-si exprima opinia inainte de acordarea consimtamantului de dezvoltare. Pregatirile detaliate pentru informare si consultare vor respecta legislatia din Romania si directivele CE (ex. registrul pentru consultatii publice); Informatia este transmisa statului vecin, probabil a fi afectat de catre proiect in mod semnificativ, in cel mai scurt timp posibil, si nu mai tarziu de informarea propriului public; Planul si procesul de consultare va fi suficient de flexibil pentru a permite generarea unui raspuns la noile aspecte care pot aparea pe masura ce studiul avanseaza.

Prestatorul va obtine in numele CNADNR Acordul de Mediu care va permite obtinerea Autorizatiei de Construire. Prestatorul va efectua in numele CNADNR informarea publicului si autoritatilor relevante cand s-a luat o decizie de aprobare si/sau amanare (daca e cazul) sau de respingere a dezvoltarii proiectului. Prestatorul va actualiza planul de atenuare si estimare a costurilor de atenuare, pe baza rezultatului Consultatiei Publice, precum si a oricaror alte considerente si le va include in estimarile de cost preliminare ale CNADNR pentru proiectele de lucrari in cadrul Analizei de Fezabilitate realizate. Rezultatele procesului de consultare vor fi apoi incluse in Raportul privind Impactul asupra Mediului (RIM), impreuna cu Proiectul Tehnic pentru obtinerea Autorizatiei de Construire. Prestatorul va fi responsabil de elaborarea unui Plan de Management de Mediu (PMM), care trebuie sa asigure conformarea cu prevederile si ghidurile formulate de autoritatile de reglementare, care pot fi la nivel local, regional, national si/sau international. PMM trebuie sa asigure verificarea performantelor de mediu prin informatii privind impactul pe masura producerii acestuia si sa traseze riscurile care necesita masuri de atenuare si compensare. PMM face legatura intre amplasament, proiect si Acordul de mediu/Raportul de evaluare a Impactului asupra Mediului. PMM va cuprinde cel putin descrierea actiunilor de detaliu necesare pentru realizarea obiectivului, inclusiv modul in care acestea vor fi realizate, responsabilii pe tipuri de actiuni, termene de implementare, cu ce resurse, cu ce monitorizare/verificare si la ce nivel de performanta sau tinta de calitate. Trebuie de asemenea prevazute mecanismele prin care se va raspunde modificarilor in implementarea proiectului, situatiilor de urgenta, evenimentelor neprevazute si procesele de aprobare corespunzatoare. Nivelul de detaliere al informatiilor PMM trebuie sa fie substantial datorita faptului ca proiectul este unul complex la scara mare cu riscuri potentiale insemnate pentru mediu si cu diferente intre diferitele etape de realizare ale acestuia. PMM, va furniza urmatoarele informatii, (fara a se limita la acestea) dupa modelul continutului de mai jos: Scurt rezumat al: 34

proiectului propus si al activitatilor de constructie sau exploatare pe care le presupune; mediul biofizic, economic si social; managementul local al mediului, contextul juridic si de planificare relevant pentru PMM.

Un sumar al formelor de impact, prin care se vor prezenta in rezumat formele negative si pozitive de impact asociate proiectului propus, in special cele care prezinta efecte de insemnatate medie si ridicata si pentru care au fost propuse masuri de prevenire/ reducere/ compensare. Politici si angajamentele de mediu, prin care se vor prezenta in rezumat politicile, ghidurile si angajamentele existente asumate de propunatorul proiectului in ceea ce priveste sanatatea, siguranta si mediul. Mecanisme institutionale, prin care se vor defini clar responsabilitatile in actiunile de management continute in PMM si se vor clarifica mecanismele de coordonare intre actorii cu diferite roluri implicati in implementare. Prevederi juridice, prin care, se vor identifica legislatia, standardele, ghidurile si autorizatiile necesare sau licentele aplicabile proiectului si legate de activitatile de management specificate in PMM Programe de implementare, prin care se vor prezenta obiectivele de realizat prin PMM si actiunile de management ce trebuie implementate in vederea atenuarii efectelor negative si accentuarii beneficiilor proiectului. Se vor specifica clar responsabilitatile, monitorizarea, criteriile/tintele si calendarul de implementare si raportare. Programul/programele de implementare trebuie prezentate in format tabelar, in functie de caracteristicile amplasamentului si proiectului.

Alte documente sau capitole distincte vor face parte din PMM si anume: Planul de monitorizare a efectelor asupra factorilor de mediu care are rol de a demonstra modul de respectare a conditiilor legale pentru fiecare factor de mediu si Planul de interventii in caz de poluari accidentale care prin continutul sau trebuie sa asigure proceduri si sa descrie mijloacele de interventii rapide si eficiente pentru minimizarea efectelor si remedierea eventualelor daune aduse factorilor de mediu Varianta finala si completa a PMM, va fi transmis odata cu transmiterea variantei finale si complete a RIM care sta la baza obtinerii Acordului de Mediu si a celorlalte aprobari necesare pentru protectia mediului. Prestatorul va fi responsabil si isi va asuma continutul si concluziile PMM, astfel incat va fi necesar ca PMM sa fie incorporat ca parte din Documentatia de Atribuire pentru contracul de executie lucrari. Specificatiile PMM vor cere Antreprenorului, sa stabileasca si sa realizeze toate masurile si procedurile de management, care vor fi necesare a fi implementate in cursul fazei de executie lucrari. Un Plan de Management de Mediu (PMM), care traseaza riscurile care necesita masuri de atenuare, va fi inclus ca parte din raportul privind Studiul de Fezabilitate. La momentul finalizarii procedurii de mediu si dupa obtinerea Acordului de Mediu, prestatorul are obligatia de a transmite la CNADNR tot dosarul care sa contina documentatiile complete si toata corespondenta care a stat la baza emiterii Acordului de Mediu cat si a celorlalte Acte de Reglementare obtinute in timpul procedurii. Documentatia de mediu intocmita in conformitate cu prevederile legislatiei de mediu in vigoare va fi elaborata in 2 exemplare si transmisa atat pe suport de hartie cat si in format electronic pe CD sau DVD. Conditie obligatorie Prestatorul va evita ca traseul recomandat sa afecteze arii naturale protejate de interes comunitar, arii potentiale Natura 2000 in conformitate cu Directivele 85/337/ EEC, 97/11/ EC si art (6) din Directiva 92/43 /EC (Directiva Habitate).

35

O arie naturala protejata de interes comunitar (posibila viitoare sit Natura 2000) este o zona care intra intruna sau mai multe din urmatoarele categorii: Zone care au fost identificate de catre autoritatile nationale competente ca zone ce vor fi propuse in cadrul retelei Natura 2000 asa cum este prevazut in Directiva privind Pasarile (79/409/ EEC) si Directiva Habitate (92/43/ EEC). Zonele listate in inventarul ariilor de importanta avifaunistica (IBA) Zonele de delta de importanta internationala stabilite in baza Conventiei Ramsar sau care se califica pentru o asemenea protejare. Zone la care se aplica conventia de la Berna cu privire la conservarea vietii salbatice europene si Habitatele Naturale in special zonele care indeplinesc criteriile retelei Emerald. Zonele protejate in baza legislatiei nationale de protejare a naturii.

Raport de evaluare Acesta este necesar lansarii pe circuitul de avizare a proiectului Hotararii de Guvern; se va insera ca si temei legal Legea 255/2010, Capitolul III, art.5 si art.11. Tabelele cu imobilele afectate de traseul lucrarii se vor prezenta distinct: proprietate privata si proprietate publica pe fiecare unitate administrativ-teritoriala. Inainte de data inceperii activitatii comisiei prevazute la art. 18, un expert evaluator specializat in evaluarea proprietatilor imobiliare, membru al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania, va intocmi un raport de evaluare a imobilelor expropriate pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, pe fiecare categorie de folosinta. Raportul de evaluare se intocmeste avandu-se in vedere expertizele intocmite si actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 771 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Raportul de evaluare se intocmeste sub coordonarea Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania. NORME METODOLOGICE din 19 ianuarie 2011 de aplicare a Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean si local: Art. 8 (1) Expertul evaluator specializat in evaluarea proprietatilor imobiliare, membru al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania, care va intocmi raportul de evaluare prevazut la art. 11 alin. (7) din lege, este obligat sa se raporteze la expertizele intocmite si actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 771 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Camerele notarilor publici vor pune la dispozitia expropriatorului expertizele prevazute la alin. (1). (3) In aplicarea dispozitiilor art. 11 alin. (9) din lege, Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania va pune la dispozitia evaluatorului, la cerere, expertizele intocmite de camerele notarilor publici. 4.2.16. Autorizatii si Avize Prestatorul va elabora in conformitate cu prevederile legale in vigoare, documentatiile necesare obtinerii Certificatelor de Urbanism, va depune documentatiile intocmite tuturor administratiilor locale si judetene ale caror teritorii vor fi ocupate de traseul proiectului si va obtine in numele Beneficiarului Certificatele de Urbanism necesare, inclusiv cu documentatiile necesare avizate spre neschimbare de catre emitent. Prestatorul raspunde de obtinerea autorizatiilor, acordurilor, licentelor si avizelor necesare ca urmare a proiectului final al Prestatorului. Prestatorul va face toate demersurile necesare pentru obtinerea Autorizatiei de Construire si a oricarei Autorizatii de Demolare necesare executarii lucrarilor inclusiv elaborarea tuturor documentelor necesare pentru obtinerea autorizatiei. Prestatorul va furniza Beneficiarului toate documentele relevante, in vederea 36

obtinerii de catre acesta a Autorizatiei de Construire si a oricarei Autorizatii de Demolare necesare pentru executarea Lucrarilor. Prestatorul va verifica cu atentie toate conditiile impuse in Certificatul de Urbansim, in special conditiile referitoare la restrictiile impuse de planurile de amenajare teritoriala deja aprobate, precum si conditiile mentionate in avizele si acordurile pe care le va obtine. Prestatorul este responsabil, cu elaborarea sau actualizarea planurilor de urbanism generale/zonale/locale in aria de desfasurare a traseului proiectului, daca acest fapt se solicita de catre autoritatile administratiilor locale, judetene, regionale ale caror teritorii vor fi ocupate de traseul proiectului. In urma obtinerii Certificatelor de Urbanism, Prestatorul este responsabil pentru elaborarea imediata a oricaror documentatii de specialitate necesare in conformitate cu cele prevazute de legea romana in vigoare si va obtine in numele Beneficiarului toate avizele, acordurile, permisele si a autorizatiile necesare realizarii proiectului. Prestatorul va intocmi documentatia in vederea obtinerii avizelor/ordinelor de scoatere a terenurilor expropriate, dupa caz, din circuitul agricol conform Legii 18/1991 si respectiv din circuitul forestier conform Legii 46/20089-Codul Silvic. Pentru Autorizatia de Construire se va intocmi documentatia conform legii 50/1991 cu toate modificarile si completarile ulterioare si cu cerintele Legii 255/2010 cu toate modificarile si completarile ulterioare. Perioada legala pentru comentarii si /sau aprobari este de 30 de zile si trebuie avuta in vedere de catre Prestator. Romania a implementat in totalitate in legislatia nationala ultimele directive europene in ceea ce priveste evaluarea impactului asupra mediului si procedura de obtinere a Acordului de Mediu care este absolut necesar promovarii investitiei si care se obtine anterior obtinerii Autorizatiei de Construire, care sa respecte atat legislatia nationala in vigoare cat si directivele europene in vigoare. Pentru obtinerea avizelor de utilitati (Electrica, Transelectrica, Romtelecom, Transgaz, CEZ, Ministerul Culturii si Patrimoniului National, etc.) sunt solicitate studii de specialitate si studii de coexistenta, C.N.A.D.N.R. nefiind abilitata sa intocmeasca aceste studii, drept urmare este necesar inchierea unor contracte cu proiectanti sau institutii legale abilitate (in cazul studiilor de arheologie) de specialitate, aceasta sarcina revine Prestatorului. Deasemenea, in cazul in care in vederea obtinerii unor avize de specialitate (studii de arheologie, studii legate de resurse minerale, munitii sau orice alt domeniu), acestea vor fi suportate de catre Prestator si costul lor va fi evaluat si estimat in propunerea financiara. In cazul avizelor emise de Ministerul Culturii si Patrimoniului National costurile nu sunt legate de emiterea avizului ci de intocmirea documentatiei complexe pe baza careia se emite Avizul. In cazul in care in propunerea financiara nu este o linie separata pentru aceste studii, se considera ca Prestatorul si-a inclus si distribuit aceste costuri in articolul de oferta financiara. Este posibil, ca pe parcursul implementarii proiectului sa apara modificari in cadrul acestuia, fapt ce poate determina necesitatea revizuirii Acordurilor de Mediu, iar elaborarea documentatiilor de specialitate privind procedurile de mediu, poate fi efectuata numai de catre persoane/institute/firme specializate si atestate de catre autoritatile competente privind protectia mediului. Prestatorul este responsabil pentru elaborarea documentatiilor necesare pentru obtinerea tuturor autorizatiilor, avizelor si aprobarilor prevazute de legea romana in vigoare si la momentul ofertei isi va evalua si include aceste riscuri in cadrul propunerii financiare. Avizul DPIIS privind necesitatea si oportunitatea realizarii investitiei; Avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrari Publice; Certificatul de urbanism, emis de Consiliu Judetean care are autoritate asupra oraselor, insotit de toate aprobarile necesare de la institutiile teritoriale abilitate; Avizele de Utilitati (energie termica si electrica, gaz metan, apa, canalizare, telecomunicatii, petrol, etc); 37

Autorizatiile si aprobarea pentru protectia mediului si a apelor; Alte autorizatii specifice, avize si aprobari necesare, stabilite in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare, emise de institutiile abilitate ( Consiliul judetean, Consiliul Local, Directia de Sanatate Publica, Directia Sanitar Veterinara si de Gospodarirea Apelor, Agentia de Protectie a Mediului, Ministerul Apararii Nationale, Inspectoratul General de Protectie Civila, Serviciul Roman de Informatii, Minsterul Administratiei si Internelor, Inspectoratul Judetean de Politie, Directiile Judeteane de Cultura, Ministerul Agriculturii si Padurilor, respectiv Regia Nationala a Padurilor / Directiile Silvice / Ocoalele Silvice si Oficiile de Studii Pedologice si Agrochimice, etc.) si stabilite in conformitate cu prevederile legii in vigoare.

Prestatorul trebuie sa se familiarizeze in totalitate cu avizele necesare si procedurile aferente pentru obtinerea acestora si trebuie sa le aiba in vedere la intocmirea programului detaliat de implementare prezentat in Raportul de Inceput. Prestatorul trebuie sa aiba in vedere ca in functie de complexitatea aprobarilor solicitate, Ministerele sau Autoritatile Centrale, pot emite aprobari in mod direct si/sau conditionat de obtinerea aprobarilor prealabile de catre directiile si/sau agentiile din subordine. Prestatorul trebuie sa aiba in vedere si va fi responsabil referitor la faptul ca unele institutii si autoritati emit initial avize, acorduri, autorizatii preliminare urmand ca de indeplinirea anumitor conditii sau completari sa fie emise avize, acorduri, autorizatii finale. Prestatorul va fi responsabil de obtinerea tuturor aprobarilor/avizelor/autorizatiilor finale si intocmirea documentatiei necesare pentru respectarea conditionalitatilor din avize. Prestatorul trebuie sa aiba in vedere si va fi responsabil referitor la faptul ca obtinerea unor avize, acorduri, autorizatii sunt si/sau au implicatii sau conditionari de obtinerea in prealabil a unor alte avize, acorduri, autorizatii. Prestatorul va fi responsabil pe cheltuiala sa, de a obtine toate aprobarile necesare astfel incat pe baza acestora sa elaboreze o Documentatie Tehnica completa in vederea obtinerii Autorizatiei/Autorizatiilor de construire, astefel incat realizarea proiectului sa poata fi efectuata. Prestatorul va fi responsabil in legatura cu orice aviz, acord, permis, aprobare si/sau autorizatie va fi necesar sa isi obtina pentru echipa si echipamentele sale pe toata perioada de implementare a contractului, atat in perioada executarii masuratorilor, a studiilor si a oricaror investigatii de teren pe amplasamentul proiectului, cat si ori de cate ori va fi necesar. In acest sens, orice daune sau afectari produse de catre prestator asupra: populatiei, imobilelor apartinand domeniului de stat si privat, a mediului inconjurator, a resurselor naturale si alte asemenea, vor fi suportate neconditionat, irevocabil si integral de catre Prestator.

Facturile aferente taxelor/tarifelor sau costurilor echivalente obtinerii avizelor, acordurilor privind acest proiect trebuie sa fie emise in numele CNADNR SA, cu mentiunea platibil prin Prestator pentru a evita o eventuala refacturare a TVA-ului. Imediat ce un aviz, acord, permis, aprobare si/sau autorizatie va fi emis(a), Prestatorul va fi responsabil cu analizarea in detaliu a respectivului document, anterior mentionat, in sensul si in scopul de a sesiza prompt conditiile, restrictiile sau alte aspecte impuse de autoritatile emitente de avize/acorduri, aprobari, autorizatii si va propune in scris cu promtitudine solutii de rezolvare/clarificare a tuturor aspectelor intampinate. Aceasta obligatie se pastreaza pana la obtinerea aprobarilor finale si avizelor, autorizatiilor finale pentru demararea lucrarilor.

38

Prestatorul este responsabil de informarea Beneficiarului, in primele 5 zile ale fiecarei luni , sau dupa caz, ori de cate ori i se solicita sau cand este necesar, asupra stadiului obtinerii avizelor, acordurilor, permiselor, aprobarilor si orice autorizatii. In cadrul informarii, Prestatorul va anexa documentele prin care au fost solicitate emiterea avizelor, acordurilor, autorizatiilor si avizele deja obtinute in (copie) si va prezenta analiza sa asupra celor intampinate in sensul celor mentionate in paragraful anterior. De asemenea, Prestatorul va detalia orice avantaje aparute in beneficiul proiectului sau orice conditii si restrictii sau alte aspecte impuse, specificand in mod clar care vor fi implicatiile acestora in ansamblul realizarii proiectului si daca cele intampinate vor avea efecte asupra unor avize, acorduri, permise, aprobari si orice autorizatii deja obtinute sau alte avize care urmeaza sa fie emise ulterior. Prestatorul este responsabil de a mentine in termenele de valabilitate, orice aviz, acord, permis si orice aprobare si/sau autorizatie emisa pe durata de implementare a contractului/proiectului. Oricand la solicitarea Beneficiarului si/sau, dar nu inainte de solicitarea de catre Prestator a efectuarii platilor/platii finale referitoare la prestatiile realizate in cadrul contractului, Prestatorul are obligatia de a prezenta unul sau dupa caz mai multe volume/dosare in care sa fie incluse urmatoarele: - cuprins detaliat in format tabelar cu toate avizele, acordurile, permisele, aprobarile si/sau autorizatiile obtinute in care sa fie precizata data emiterii si data eventualei expirari daca e cazul, sau alte observatii pe care le considera necesare; - toate avizele, acordurile, permisele, aprobarile si/sau autorizatiile obtinute, in original; - fiecare aviz, acord, permis, aprobare si/sau autorizatie trebuie sa fie insotit de: adresa sau dupa caz dovada de depunere la emitent a documentatiilor sau dupa caz a raportelor de specialitate prin care a solicitat emiterea avizului, acordului, autorizatie, etc.; dovada/dovezile privind achitarea de catre Prestator a taxelor/tarifelor sau costurilor echivalente pentru obtinerea fiecarui aviz, acord, autorizatie, etc.; documentatiile sau dupa caz a raportelor de specialitate care au fost depuse in scopul emiterii avizului, acordului, autorizatiei, etc., documentatii si rapoarte care au stat la baza obtinerii, insotite de viza emitentului sau dupa caz o dovada ca emitentul a analizat documentatiile depuse; dupa caz, orice proces-verbal sau minuta semnata de prestator cu institutiile si autoritatile emitente de avize. Dupa elaborarea de catre Prestator a Documentatiei Tehnice pentru obtinerea Autorizatiei de Construire, obtinerea Autorizatiei de Construire va reveni la comun atat Prestatorului cat si Autoritatii Contractante (Beneficiarului), dar cu sprijinul neconditionat al Prestatorului care va furniza prompt orice clarificare si orice completare solicitata de catre autoritatea administratiei publice competente in emiterea autorizatiei/autorizatiilor de construire. 4.2.17. Graficul de plati, Estimarea de Cost si Listele de cantitati Acest proiect fiind propus pentru Proiectare si Executie, Prestatorul va intocmi Graficul de plati conform conditiilor de contract de tip Fidic Galben cu detalierea activitatilor si alocarea costurilor aferente fiecarei activitati. Grficul de plati astfel pregatit (fara costurile estimate) va fi folosit de Autoritatea Contractanta in Documentatia de atribuire a contractului de proiectare si executie .

39

Prestatorul va pregti o not justificativ n care sunt explicate fundamentele si detaliile estimrii costurilor i principalele ipoteze si riscuri luate n calcul, cu documentarea si prezentarea surselor de informatii utilizate in determinarea devizului general, devizelor pe obiecte si listele de cantitati preconizate in estimarea costurilor ,cantitatilor si preturilor utilizate, in vederea auditarii acestora de catre BeneficiarDevizul General pentru proiectul autostrzii, va fi ntocmit n conformitate cu cerinele Hotrrii de Guvern nr. 28/2008. Prestatorul va ntocmi un deviz general de cheltuieli pentru ntregul proiect i un deviz pe obiecte ce va cuprinde lista de cantiti pe articole comasate precum si estimrile de cost aferente pentru fiecare categorie principal de lucrri. La elaborarea estimrilor de cost, Prestatorul va lua n considerare toate aspectele referitoare la sigurana i sntate prevzute n directiva UE 92/57. Pregtirea Aplicaiei pentru Fondul de Coeziune/ alte surse de finantare identificate Prestatorul va asigura asistenta beneficiarului in evaluarea Cererii de finantare pana la emiterea deciziei de finantare de catre AM POST/ CE. Proiect de semnalizare si marcaje si proiect de siguranta rutiera Proiectele de amenajare a intersectiilor, impreuna cu proiectele de semnalizare si marcaje, vor obtine aprobarea oficiala a Consiliului Tehnico - Economic al CNADNR SA si a Inspectoratului General al Politiei Rutiere. Prestatorul, in toate aspectele proiectarii, va asigura folosirea optima a resurselor financiare, respectiv un raport optim intre costurile investitionale si cele de intretinere. Verificarea sigurantei structurilor rutiere Audit de siguranta Generalitti Verificarea sigurantei structurii rutiere reprezint verificarea sistematic a aspectelor legate de sigurant ale noii autostrazi i a schemelor de gestionarea a traficului, inclusiv modificarea planurilor existente. Scopul principal este acela de a identifica problemele de sigurant de la bun nceput i de a reduce problemele viitoare. Prestatorul se va ocupa de RSA (Road safety audit) n etapele de proiectare ale Contractului Prestatorul va transmite Beneficiarului spre aprobare propuneri pentru RSA oficial anterior depunerii PAC; Documentele depuse de Prestator vor include informatii referitoare la numele persoanelor care vor efectua verificarea, independent de Prestator. Persoanele propuse ca auditori trebuie s detin calificarea i experienta adecvat. RSA propus va corespunde Standardelor aplicabile. Proiectarea detaliat a Verificrii sigurantei structurii rutiere Se va respecta Ordonanta 6 din 29 ianuarie 2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 265/2008 privind auditul de siguranta rutiera publicata in Monitorul Oficial nr. 70 din 30 ianuarie 2010. Scopul RSA care trebuie efectuat anterior depunerii pachetului DTAC, va fi acela de a: identifica i solutiona orice probleme de proiectare anterior etapei de constructie; evalua dac deviatiile de la standarde vor avea un impact relevant asupra sigurantei; evalua alinierile orizontale i verticale (sectiunile transversale de-a lungul i lng structura rutier), amplasarea intersectiilor i accesul la locatie; evalua caracteristicile de sigurant ale structurii rutiere (cum ar fi semnalizarea, marcajele de pe carosabil i protectia prtii laterale a carosabilului); stabili msura n care au fost ndeplinite n mod adecvat i sigur toate necesittile utilizatorilor carosabilului; analiza interactiunea dintre diferitele elemente de proiectare ntre ele i cu reteaua de drumuri din preajm. Aceast RSA va reprezenta o ultim oportunitate de modificare a proiectului nainte de initierea constructiei efective a drumului.

40

Lucrri de drum Viteza de proiectare pentru autostrada ......., va fi n general de 130 km/h, iar platforma va fi de 26,00 m lime. Neasigurarea pe anumite tronsoane a vitezei de proiectare de 130 km /ora si a platformei de 26 m se va baza pe o analiz raional a factorilor relevani - de exemplu, constrngerile identificate, problemele de constructabilitate, impactul asupra mediului, costurile de investiie, timpul de cltorie, siguran, precum i cerinele normelor i standardelor adoptate n cadrul proiectului. Profilurile transversale tip pentru alte categorii de drumuri, vor fi prezentate de Prestator n cadrul Raportului de nceput. Proiectul va include zone cu banda pentru vehicule lente, dac este cazul. Calculele pentru prevederea benzii pentu vehicule lente vor fi n concordan cu cerinele standardelor TEM i a normelor PD 1622002. Articolul 1.2.2.11 din cadrul Standardelor TEM Etape ulterioare, ofer o descriere a condiiilor pentru proiectarea unor benzi suplimentare ce vor asigura nivelul de serviciu pentru traficul de perspectiv. Prestatorul va realiza un studiu de trafic ce va clarifica necesitatea prevederii de benzi suplimentare. Pe baza rezultatelor furnizate n cadrul Studiul de Trafic, proiectantul va considera i analiza urmtoarele opiuni posibile: Achizitia de teren necesar lrgirii ulterioare a platformei autostrzii Prevederea unei benzi suplimentare (band a treia) la poduri si pasaje Lucrri de terasamente pentru a permite posibilitatea introducerii unei benzi suplimentare fie n exterior, fie n interior prin lrgirea zonei mediane

Pentru aceste optiuni, Prestatorul va pregti o analiz ce va include costuri, operare i ntreinere, siguran, impact asupra mediului i socio-economic, pentru a justifica soluia cea mai avantajoas din punct de vedere tehnic i economic. Noduri rutiere Nodurile rutiere vor fi prevazute cu sistem de iluminat public. Sistemul de iluminat va fi asigurat de la nceputul penei de racordare a benzii de decelerare pn la sfritul penei de racordare a benzii de accelerare. Se va asigura limea corespunztoare a acostamentului astfel nct s permit amplasarea stlpilor de iluminat i a parapeilor. Stlpii de iluminat vor fi proiectai n spatele sistemelor de protecie pentru sigurana circulaiei. Distana ntre lisa parapeteului de siguran i stlpii de iluminat va respecta limea de lucru specificat pentru parapetele de protecie. Prestatorul va evalua posibilitatea de Proiectare a stlpilor de iluminat, fie n zona median fie n cadrul acostamentelor. Prestatorul va face recomandri care s in cont de costuri, sntate i securitate, ntreinere etc. Soluia aleas, pentru toate nodurile rutiere, va lua n considerare aspecte privind volumul de trafic, sigurana traficului, vizibilitatea n intersecii, etc. Toate nodurile rutiere precum i toate interseciile vor include proiectul de semnalizare, marcaje i indicatoare rutiere. Planurile vor fi nsoite de o copie a rapoartelor de analiz privind capacitatea de circulaie a interseciilor i vor fi predate ctre CNADNR i Poliie, spre aprobare de ctre departamentul de siguran rutier. 41

Reintegrarea retelei de drumuri locale Prestatorul va evalua impactul autostrzii ................ asupra cilor existente de acces (drumuri, drumuri de acces, ci de comunicatie pietonale, parcele de teren strbtute de traseul propus) i va propune drumuri de acces, structuri (pasaje inferioare, pasaje superioare, pasarele pietonale sau podee) pentru reintegrarea cailor de comunicaie existente. Aceasta poate include, dar nu se limiteaz la proiectarea de noi drumuri de acces de-a lungul autostrzii care vor avea ca scop s restabileasc accesul la proprietile afectate i terenuri. Interactiunea cu cile ferate Prestatorul va evalua impactul asupra reelei existente de ci ferate i va solicita aprobri de la proprietarul/administatorul infrastructurii feroviare, pentru lucrrile care vor fi situate n vecintatea activelor feroviare. n plus, Prestatorul va corela proiectul de autostrad cu orice proiecte viitoare de investiii n domeniul infrastructurii feroviare. Sistemul propus de scurgere a apelor Sistemul de scurgere a apelor reprezint una din caracteristicile cele mai importante pentru durata de via a drumului i pentru asigurarea unei exploatri corespunztoare a acestuia n condiii de siguran. Prin urmare, Prestatorul Studiului de Fezabilitate va acorda importana cuvenit proiectului privind sistemul de colectare i scurgere a apelor. Sistemul de scurgere a apelor va include: Calcule hidraulice; Analiza a dou optiuni de sisteme de scurgere a apelor: santuri/rigole respectiv canalizare. O analiz a celei mai bune optiuni va fi prezentat de ctre Prestator si aceasta va include observatii privind siguranta, costul de constructie, accesibilitatea i costurile de ntretinere si de exploatare precum si observatii privind aspectele de mediu. O atenie special va fi acordat sistemului de colectare i evacuare a apelor n zona tunelurilor; Includerea unei tolerante pentru schimbarea global de clim prin cresterea intensittii precipitatiilor de dimensionare cu 10%, dac aceast crestere nu este deja prins ca parte a debitelor care vor fi puse la dispozitie de ctre Autorittile de Gospodrire a Apelor competente; Analiza altor msuri care s aib ca scop reducerea volumului debitului apelor de suprafat care ajung n sistemul de scurgere al autostrzii. Aceste msuri ar putea include santuri de gard sau drenuri n spic pentru deblee; Propuneri pentru sistemul de scurgere a apelor n zona median a autostrzii, acolo unde se impune, precum i pentru sistemul de scurgere a apelor n zona Spaiilor de Servicii, Centrelor de ntreinere i Operare sau a altor faciliti ale autostrzii. Proiectul de scurgere a apelor va prevede toate lucrrile i msurile necesare n acest scop, inclusiv cele de evacuare a apelor ctre emisari, sau de colectare a acestora n bazine de retenie i evaporare, etc., innd cont de aspectele de mediu sau de alte constrngeri existente.

Proiectare structur rutier Structura rutier a drumului va fi proiectat pentru o perioad de via de 30 de ani (conform HG 2139/2004- privind durata normala de functionare). Sarcina pe osia standard va fi de 11.5 tone. Prestatorul va evalua si prezenta cel putin doua opiuni de structur rutier.

42

Modelarea 3D a proiectului Prestatorul va ntocmi modelarea 3D a proiectului pentru autostrad precum i a drumurilor de acces, a spaiilor de parcare, de odihn i de servicii i a oricror alte elemente cuprinse n cadrul proiectului. Modelarea 3D are ca scop asigurarea unui nivel ridicat al preciziei privind suprafaa de teren necesar a fi achiziionat, lucrrile de art precum i zidurile de sprijin necesare. n unele cazuri modelarea 3D poate conduce la clarificarea constructabilitii soluiilor propuse. Modelul de proiectare 3D va fi pus la dispoziia CNADNR ntr-un format electronic editabil i refolosibil mpreun cu o licen a software-ului utilizat de ctre Prestator (inclusiv cu o perioad de patru ani, serviciile de ntreinere prepltite), pentru a fi utilizat, pe viitor, ca i component a programului de implementare a contractului. Sisteme de protectie mpotriva nzpezirilor (avalanselor in zona de munte) Un aspect important care trebuie luat n considerare se refer la asigurarea unor sisteme pentru protecia autostrzii contra nzpezirilor i a avalanelor. La stabilirea prevederilor generale, Prestatorul va lua n considerare orice date istorice privind regiunea, cu referire special la sectoarele actualei reele de drumuri care este posibil sa fi fost supus blocajelor sau nchiderii datorate nzpezirilor sau avalanelor. Se recomand pe ct posibil proiectarea unor taluze cu pant mic (n special pentru deblee), asigurndu-se astfel un spaiu deschis pentru ntreinerea mai uoar, reducnd n acelai timp riscul de nzpeziri. Conditie obligatorie Sisteme de protecie cu parazpezi, perdele forestiere sau soluii echivalente de protecie vor fi studiate si propusa cea mai buna solutie de protectie pentru zona respectiva. Poduri/pasaje, podete si ziduri de sprijin n cadrul proiectrii vor fi utilizate Eurocodurile, ce au fost implementate n mod oficial, n Romnia n anul 2010. Seciunile transversale tip, propuse pentru podurile i pasajele cu dou benzi pe sens, vor respecta standardele TEM i practici recomandate ediia a treia. O atenie sporit se va acorda seciunilor tip din zonele cu banda a treia sau din zonele din apropierea nodurilor rutiere sau a spaiilor de servicii i de odihn. Seciunea transversal tip va asigura spaiul necesar pentru instalarea cablurilor att pentru comunicaii ct i cele de electricitate. Proiectul trebuie s permit instalarea a minimum patru cabluri de comunicaie i dou cabluri pentru electricitate. Seciunile transversale tip pentru toate celelalte categorii de poduri/pasaje vor fi prezentate de ctre Prestator n cadrul Raportului de nceput. Pentru fiecare din tipurile de pod/pasaj propuse, se vor detalia urmtoarele informaii: Indicarea cotei de fundare fundatii directe/indirecte; Indicarea numrului de piloti/coloane, a diametrului si dispunerii lor pe radier, pentru fundatii indirecte; Stabilirea propriettilor rocii si a solului n baza datelor investigatiilor de teren; Definirea conditiilor hidro-geologice inclusiv nivelul apei subterane (n special pentru structurile care au fundatii situate lng ruri sau cursuri de ap) si prezenta zonelor acvifere; Informatii cu privire la seismicitate; Informatii cu privire la tipurile de grinzi prefabricate propuse, dimensionare si capacitate portant; Informatii privind scurgerea apelor n lungul podurilor si pasajelor precum si amenajarea gurilor de scurgere. Se recomand ca proiectul actualizat s prevad tevi de legatur ntre gurile de scurgere, cu scopul de a conduce apa pn la cota terenului natural, unde pot fi adoptate msuri speciale care s permit tratarea si dispersia acesteia; Informatii privind podetele sau alte structuri folosite pentru accesele din teren inclusiv calcule hidraulice pentru acestea;

43

Lucrri de terasamente Prestatorul va ntocmi proiectul astfel nct s asigure msuri corespunztoare pentru stabilitatea taluzelor i pentru consolidarea terenului existent acolo unde este cazul. Proiectarea lucrrilor de terasamente va ine cont de informaiile i recomandrile incluse n raportul privind investigaiile geotehnice. Proiectarea lucrrilor de terasamente se va efectua n conformitate cu prevederile Eurocodurilor 7 i 8 i acolo unde este cazul acestea vor fi completate de standardele relevante romne. Abordarea privind proiectarea lucrrilor de terasamente inclusiv standardele aplicabile vor fi evideniate de ctre Prestator n cadrul Raportului de nceput. Lucrri hidrotehnice Ca urmare a ntocmirii studiului hidraulic i hidrologic, Prestatorul va propune msuri privind protecia terasamentelor autostrzii n vecintatea rurilor existente i a torenilor. Aceste lucrri pot include dar nu se vor limita la: - Pereere taluze - Adoptarea de diverse tipuri de structuri de sprijin - Lucrri de amenajare a albiei - Amenajarea n trepte a torentilor - Lucrri speciale la podete O atenie deosebit se va acorda minimizrii, n msura n care este posibil, a lucrrilor de reamenajare i deviere a albiei rurilor. n acest sens Prestatorul va prezenta opiunile studiate n cadrul proiectului. Proiectare tuneluri inclusiv msuri de sigurant mpotriva incendiilor si echipamente de ventilatie Obiective Proiectarea tunelurilor la nivel de Studiu de Fezabilitate, inclusiv SIV, are ca scop finalizarea soluiilor preliminare pentru fiecare tunel n aa fel nct s se poat decide faptul c: Proiectul este viabil la nivel conceptual si respect standardele, nivelurile de serviciu si msurile de sigurant corespunztoare; Proiectul asigur date suficiente care s permit ntocmirea ulterioar a proiectului tehnic si a detaliilor de executie; Proiectul include informatii si desene suficiente care s permit estimarea de cost.

Normele i standardele de proiectare Normele de proiectare pentru tuneluri i SIV vor fi propuse n cadrul Raportului de nceput n conformitate cu standardele i normele corespunztoare. Se impune ca standardul principal privind siguranta pentru tuneluri s fie Directiva European 2004/54/EC a Parlamentului si Consiliului European privind Cerintele minime pentru tuneluri n reteaua rutier transEuropean. Strategia privind ventilatia si msurile de sigurant in caz de incendii In vederea stabilirii unei baze de proiectare pentru tuneluri si pentru sistemele aferente tunelurilor se va ntocmi o strategie corespunztoare pentru SIV. Strategia va oferi, dar nu se va limita la urmtoarele informatii: - Sistem de ventilatie n conditii normale de exploatare; - Sistem de ventilatie n conditii de urgent; - Management n caz de accidente/avarieri vehicule; 44

Management n caz de incidente; Evacuare de urgent; Acces la serviciile de urgent.

Sisteme aferente tunelurilor Studiul de Fezabilitate va stabili cerintele pentru sistemele aferente tunelurilor si va detalia modul de implementare a strategiei SIV. Propunerile vor fi elaborate astfel nct s demonstreze fezabilitatea si conformitatea cu standardele si nivelurile de serviciu si s ofere informatii cu privire la estimarea costurilor. Cerinte structurale Prestatorul va lua n considerare ca si minimum urmtoarele aspecte: - Pante maxime; - Ltime parte carosabil, benzi pentru vehicule lente, zone de stationare dup cum este cazul; - Alocare pentru zona pentru echipamente; - Trotuare de urgent; - Iesiri de urgent; - Conexiuni transversale ntre tuneluri pentru iesirea de urgent si accesul serviciilor de urgent; - Asigurarea posibilittii traversrii zonei mediane n zona fiecrui portal (interconexiuni ntre sensurile de circulatie); - Colectarea, drenarea si nlturarea fluidelor inflamabile sau toxice n caz de accidente; - Rezistenta structurilor tunelului mpotriva incendiilor.

Sistemul de iluminat Sistem de iluminat normal; Sistem de iluminat n caz de urgent; Sistem de iluminat n caz de evacuare.

Sistem de ventilatie Ventilatie natural, dup cum este cazul; Sisteme de ventilatie mecanic; Impactul asupra mediului ca urmare a consumului sistemului de ventilatie din tuneluri n conditii normale si de urgent.

Spatii de urgent n tuneluri Distributia si locatia facilittilor pentru statiile de urgent din tuneluri; Iesiri de urgent la suprafat sau corespondent ntre tuburile tunelului.

Aprovizionare cu apa Extinctoare si hidranti.

Sisteme fixe de stingere a incendiilor (SFSI) Justificare pentru SFSI; 45

Proiect preliminar pentru SFSI.

Centru(e) de control n tunel Monitorizare Video/monitorizare CCTV; Sistem automat de detectie a incidentelor si/sau detectie a incendiilor. Cerinte/amplasamente pentru centru(e) de control n tunel; Cerinte privind spatiul si facilitti pentru centru(e) de control n tunel.

Managementul n cazul nchiderii tunelului Indicatoare de trafic si/sau bariere n apropierea tunelului si la intrrile n tunel; Indicatoare de trafic n interioul tunelului.

Mijloace de comunicare Dispozitive de retransmisie radio pentru serviciile de urgent; Mesaje radio de urgent pentru utilizatorii din tunel; Difuzoare n tuneluri si pasajele transversale etc.

Alimentare cu apa i energie n caz de urgent Alimentare cu energie n conditii normale de activitate si n conditii de urgent; Alimentare cu energie ca si surs de rezerv.

Rezistenta sistemelor mpotriva incendiilor Rezistenta instalatiilor si echipamenetlor aferente tunelului n caz de incendiu; ntretinere tunel; Cerinte de ntretinere, strategie si propuneri de echipamente.

Proiectare tuneluri Studiul de Fezabilitate va stabili forma corespunztoare a structurii tunelului pentru fiecare locaie lund n considerare urmtoarele aspecte de proiectare, precum i alte aspecte care pot fi considerate necesare: Geologia si hidrologia; Prevederea de spatiu adecvat pentru SIV si sistemele tunelului; Propuneri privind sistemul de scurgere a apelor; Enumerarea si detalierea oricror lucrri temporare; Msuri pentru situatii neprevzute pentru excavrile n tunel n zone cu rezistent sczut; Proiectarea cptusirii permanente (structural) inclusiv durabilitate si consideratii seismice; Proiectare portaluri (temporare si permanente); Cerinte ntretinere; Metode de constructie inclusiv organizri de santier si acces, estimarea volumului de excavri pentru tunel; - Managementul excavatiilor; - Furnizare, transport si utilizare materiale explozive, inclusiv evalurile impactului produs de utilizarea posibil a explozivilor; - Analizarea cerintelor pentru sprijiniri temporare. Proiectul de tuneluri din cadrul Studiului de Fezabilitate va include un registru preliminar al riscurilor asociate cu proiectarea si construcia tunelurilor. 46 -

Dotrile autostrzii Amplasarea spaiilor de servicii, a parcarilor, spaiilor de odihn i a centrelor de ntreinere i coordonare ale autostrzii, vor fi analizate de ctre Prestator n vederea optimizrii. Se va avea n vedere n mod special interfaa cu celelalte lucrri (interaciunea cu tunelurile, podurile/pasajele i zidurile de sprijin) precum i corespondena cu locaiile facilitilor existente situate pe tronsoanele de autostrad adiacente. Distana dintre spatiile de odihn i/sau de servicii, precum i nivelul minim al facilitilor ce urmeaz a fi prevazute n aceste spaii, este prezentat in Normativul privind proiectarea autostrazilor extraurbane PD 162-2002. In functie de topografia terenului, parcarile si spatiile pentru servicii se vor amplasa perechi (stanga dreapta) astfel sa nu fie necesara traversarea la nivel a cailor de circulatie. In mod exceptional se poate admite o decalare a amplasamentelor de pe o parte fata de alta, cu o distanta ce nu poate fi mai mare de 2 km. Toate spaiile de parcare, de odihn, spaiile de servicii i centrele de ntreinere vor fi prevzute cu sistem de iluminat public/panouri fotovoltaice. Sistemul de iluminat public va fi asigurat de la nceputul penei benzii de decelerare pn la sfritul penei benzii de accelerare, conform Normativ AND nr. 603/2012. Se vor analiza si prevederile propunerii de Directiv a Parlamentului si a Consiliului European privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi, cu termen final de negociere si aprobare in cadrul Comisiei estimat in luna aprilie 2014, respectiv termen de transpunere la nivel national de 24 luni de la data aprobarii acesteia. Conform abordarii generale a Consiliului European, Documentul de Lucru nr. 17004/13, art. 11a), Statele Membre trebuie sa asigure o infrastructura accesibila si disponibila pentru reincarcarea vehiculelor care utilizeaza combustibili alternativi. Definirea unui numar de puncte de reincarcare accesibile se va face in conformitate cu prevederile politicii de dezvoltare nationala. Se vor lua in considerare punctele de reincarcare existente si accesibile utilizatorilor infrastructurii si vor decide identificarea si concentrarea eforturilor de implementare a 1 sau 2 tipuri de surse de alimentare. Sistemul de comunicatii al autostrazii si sistemul inteligent de control al traficului Studiul de Fezabilitate va include detalii referitoare la sistemele de comunicatii ale autostrzii. Ca un minim, Prestatorul va propune: Indicatoare cu mesaje variabile instalate n apropierea intersectiilor si tunelurilor; Indicatoare tip matrice cu furnizarea de informatii reale despre trafic, vreme, senzori pentru numrarea, cntrirea, clasificarea, estimarea vitezei vehiculelor, etc.; Statii meteo dotate cu infrastructur necesar, senzori, etc; Bucle de trafic ce vor fi ncastrate n stratul de uzur actionnd ca si contoare automatizate de trafic, prevzute n general la 500 m n aproprierea nodurilor rutiere; Echipamente cu circuit nchis pentru supravegherea traficului. Numrul de camere video va fi stabilit de ctre Prestator n asa fel nct s acopere din punct de vedere al vizibilittii ntregul traseu al autostrzii inclusiv nodurile rutiere; Sistem automat de recunoastere a numerelor de nmatriculare; Telefoane de urgent amplasate la o interdistant de 2.0 km, inclusiv detalii specifice pentru platforma de acces n apropierea echipamentului; Estimrile de costuri vor include preturile unitare utilizate; Comunicatie radio inclusiv hrti de acoperire radio pentru traseu; Desene specifice indicnd numrul conductelor necesare sistemului de comunicare al autostrzii. Ca o conditie minim, Prestatorul va permite patru conducte de comunicare longitudinale si trei conducte pentru cabluri de energie electric. Proiectul va permite separarea fizic a celor dou tipuri de conducte, separare care este necesar din motive de securitate si sntate. Proiectul va include cmine separate de vizitare pentru tubulatura de comunicare respectiv energie electric; 47

Amplasamentul echipamentelor de comunicatii a autostrzii si sistemelor de trafic inteligent va fi corelat cu alte lucrri propuse ca parte a proiectului. Prestatorul trebuie s se asigure c echipamentele de comunicare pentru autostrad sunt agreate de ctre CNADNR, n scopul de a asigura coerenta cu alte proiecte de autostrzi n curs de desfsurare. CNADNR va clarifica dac se impun prevederi speciale cu privire la sistemul de taxare. Plan de ntretinere si de operare Prestatorul va evalua optiunile de strategie privind ntretinerea pentru a asigura operarea optim pe termen lung a infrastructurii rutiere n conditii de eficient economic ct mai bun. Prestatorul va ntocmi optiunile posibile si va elabora o comparatie a optiunilor pe baza costurilor, riscurilor si constrngerilor din teren. Planul de ntretinere (considernd att operatiile de ntretinere curent ct si periodic pe o perioad de timp mai mare de 30 de ani) va include: Identificarea locatiilor optime pentru centrele de coordonare si ntretinere; Organizarea centrelor de ntretinere; Identificarea operatiilor de ntretinere necesare, precum si frecventa acestora; Costul investitiei initiale (faciliti ale centrelor, achizitie echipamente, etc.); Estimarea costului lucrrilor de ntretinere anuale pentru o perioad de circa 30 (patruzeci) de ani. Planul de ntretinere va prezenta cerintele definite pentru control si ntretinere pentru categoriile principale de lucrri, n conformitate cu cele mai recente standarde si norme din Romnia. Estimri ale costurilor aferente ntregii duratei de viat a obiectivului Costurile pe ntreaga durat de viat a unui obiectiv sunt cele asociate cu detinerea sau administrarea unui mijloc fix, care se nregistreaz de-a lungul ciclului de viat al obiectivului. Analiza costurilor pe ntreaga durat de viat a unui obiectiv includ costurile capitale, costurile operationale si costurile de ntretinere. Pentru estimarea costurile pe ntreaga durat de viat a obiectivului, Prestatorul va utiliza normele de ntretinere relevante n vigoare n Romnia. Costurile pe ntreaga durat de viat formeaz o parte integral a oricrei aplicatii pentru fonduri de coeziune si, de aceea, trebuie investigate si estimate ca parte a Studiului de Fezabilitate. Pentru a elabora o analiz a costurilor pe ntreaga durat de viat a obiectivului, Prestatorului i se va solicita s colecteze urmtoarele informatii: Costurile capitale, ex. costul constructiei Costuri de operare si ntretinere, care vor include: ntretinerea anual ntretinerea periodic planificat O estimare a operatiilor de ntretinere reactive (la cererea beneficiarului in caz de degradare) Costuri de modernizare, uneori referindu-ne la acestea ca si costuri de reparatii capitale. Numrul de ani ce va fi calculat pentru operatiile de ntretinere va fi de 30. Aceste costuri viitoare vor trebui actualizate, pentru a se sti valoarea lor actual si astfel s poat fi incluse ntr-o astfel de analiz. Rata de actualizare ce se va utiliza, va fi decis n colaborare cu CNADNR si va fi n conformitate cu cele mai noi instructiuni din Romnia. n conformitate cu practica din Romnia, rata de actualizare pentru calcularea valorii actuale a costurilor si beneficiilor pentru analiza economic este de 5.5%, iar pentru analiza financiar este de 5%. Numrul de ani pentru analiz va fi de 30, aceast durat urmnd a fi decis n colaborare cu CNADNR. -

48

4.3. Management de Proiect 4.3.1 Institutia responsabila Proiectul va fi coordonat de catre Directia Tehnica -CNADNR care va nominaliza un Manager de Proiect responsabil cu supervizarea implementarii si aprobarea recomandarilor Prestatorului. 4.3.2 Structura Managementului Managerul de proiect va conduce o echipa de proiect formata din specialisti cu experienta pe domenii diferite, din cadrul Directiei Tehnice. 4.3.3 Facilitati asigurate de catre Autoritatea Contractanta CNADNR acorda o importanta deosebita finalizarii cu succes a sarcinii si considera implementarea ca o responsabilitate comuna si, prin urmare, va avea o abordare activa in sustinerea Prestatorului in vederea indeplinirii activitatilor care ii revin. CNADNR se va concentra in special pe: Colectarea si transmiterea catre Prestator, la momentul atribuirii contractului, a tuturor datelor si studiilor existente care au relevanta pentru proiect; Asigurarea accesului la alte date relevante care vor fi solicitate in mod rezonabil de catre Prestator, in limita existentei lor; Asigurarea unei legaturi cu alte agentii guvernamentale si ministere. Suplimentar fata de cele de mai sus, CNADNR va pune la dispozitia Prestatorului orice alte informatii relevante, solicitate in mod rezonabil de catre acesta. Codul Fiscal Roman a suferit transformari incepand cu 1 ianuarie 2007. Asadar, prezentul contract nu va beneficia de scutirea de la plata a TVA-ului si a altor taxe. Costul TVA-ului si al altor taxe va fi suportat din Bugetul Romaniei, reprezentand cheltuieli neeligibile prevazute in Contractul de Finantare. 4.3.4 Asigurarea Calitatii Independent de prevederea legislatiei romanesti, ca proiectul sa fie certificat de catre verificatori nationali atestati, Prestatorul este obligat sa implementeze propriul Sistem de Management al Calitatii in conformitate cu cele mai ridicate standarde internationale. Planul de Calitate va fi prezentat impreuna cu Raportul de Inceput. Planul de Calitate se va baza pe Sistemul de Management al Calitatii Prestatorului. Planul de Calitate va include: Organigrama cu evidentierea personalului cheie, a responsabilitatilor aferente si a liniilor de comunicare; Subcontractantii; Definirea autoritatilor si responsabilitatilor; Sistemele de management ale documentelor si planselor, specificand regulile de numerotare si indosariere, inregistrarea documentelor, a datelor si desenelor; Modelele si formatele documentelor, rapoartelor si planselor standard; Proceduri de asigurare a calitatii si foi de control, proceduri de revizuire si calendare; Proceduri pentru abordarea si corectarea erorilor; Proceduri pentru comunicarea si coordonarea interna si externa;

49

Stabilirea reglementarilor pentru inregistrarea calitatii si arhivarea datelor; Inregistrarea progresului proiectului; Subcontractantii isi vor desfasura activitatea in conformitate cu partile relevante ale Planului de Asigurare a Calitatii (numirea subcontractantilor necesita mai intai aprobarea CNADNR).

5. LOGISTICA SI PLANIFICARE 5.1. Locatie Prestatorului ii este solicitat sa stabileasca un birou pentru proiect in Bucuresti care va fi principala baza a operatiunilor, in vederea facilitarii legaturii regulate cu Managementul Proiectului din CNADNR. 5.2. Data de Incepere si Perioada de executie Prestatorul isi va incepe activitatea in termen de 5 (cinci) zile calendaristice de la data semnarii contractului de catre ultima parte. La aceasta data, Prestatorul este considerat a fi mobilizat complet, cu un birou operational in Bucuresti, complet echipat cu echipamentul necesar si IT. In cursul perioadei de mobilizare, Prestatorul va elabora manualul de asigurare a calitatii specific pentru acest proiect si va pregati un program detaliat de implementare a sarcinii sale. Documentele vor fi prezentate catre CNADNR in Raportul de Inceput. Sarcina va fi indeplinita intr-o perioada de 8(opt)luni de la data de incepere, si vor fi respectate urmatoarele date de predare a documentelor elaborate: Raportul de Inceput va fi inaintat pentru aprobarea finala la CNADNR in termen de...1(...) luna de la data de incepere. Studiul de Fezabilitate preliminar va fi inaintat catre CNADNR in termen de .....(....)luni. CNADNR va formula si transmise observatii si va comunica un termen pentru prezentarea rii dar nu mai tarziu de termenul de predare a Studiului de fezabilitate final. In cazul in care CNADNR va transmite cu intarziere aceste observatii va formula un termen rezonabil pentru re care va constitui noul termen de predare a Studiul de fezabilitate final. Studiul de Fezabilitate final va fi inaintat catre CNADNR in termen de ......(......) luni de la data de incepere. Avizele si Acordul de mediu vor fi predate o data cu obtinerea lor dar nu mai tarziu de .....(.....) luni de la data de incepere, decat cu acceptul CNADNR.

6. CERINTE PRIVIND PERSONALUL Prestatorului i se solicita sa asigure personal adecvat pentru indeplinirea sarcinii prezente, in acord cu cerintele minime definite in continuare. Prestatorul va include in oferta sa numele si CV-urile numai pentru expertii cheie. Pentru alti experti nu sunt necesare CV-uri la momentul ofertei. Prestatorul va purta intreaga responsabilitate pentru indeplinirea corecta a activitatilor descrise. In cazul in care pentru realizarea serviciilor definite in cadrul prezentului contract este necesar personal in plus fata de cel specificat in oferta si mai apoi in contract, pentru dezvoltarea corespunzatoare a proiectului, Prestatorul va fi responsabil pentru asigurarea acestor resurse aditionale fara alte costuri suplimentare. Cu toate acestea, Prestatorul este liber sa-si stabileasca propria strategie de personal, astfel incat sa acopere toata durata contractului. Avand in vedere faptul ca termenele din contract pentru indeplinirea activitatilor sunt stranse, Prestatorul trebuie sa asigure urmatorul minim de resurse umane: Sef Echipa - Inginer de Drumuri Inginer de Poduri 50

Inginer de Materiale/Sisteme Rutiere Inginer Geotehnician Inginer Hidrolog Planificator de Trafic Inginer topograf Expert Analiza Cost Beneficiu Expert ANVAR Expert modelare financiara Expert de Mediu Ingineri de CAD/Drum Echipe operationale (alt personal de proiectare) ii vor asista in implementarea activitatilor. Resursele (input-ul) necesar pentru fiecare expert, si in consecinta profilul expertului (expert pe termen lung sau pe termen scurt) va fi stabilit de catre Prestator. 6.1 Personal Experti cheie Prestatorului i se solicita sa asigure 2 experti cheie, respectiv un Inginer de Drumuri care va avea si rol de Sef de Echipa si un Inginer . Alti experti auxiliari Prestatorul va avea in vedere si alti experti necesari pentru sarcina prezenta. Prestatorul va selecta si angaja alti experti conform profilelor identificate in acest Caiet de Sarcini. Aceste profile vor indica daca ei vor fi considerati ca experti pe termen lung / pe termen scurt. Toti expertii trebuie sa fie independenti si sa nu existe conflicte de interese in responsabilitatile care le revin. Procedurile de selectare folosite de Prestator pentru alegerea acestor experti aditionali vor fi transparente, si se vor baza pe criterii predefinite, inclusiv calificari profesionale si experienta de lucru. Selectarea expertilor nu va fi aprobata de catre Autoritatea Contractanta este exclusiv sarcina Prestatorului. Se va retine ca functionarii publici si alt personal care lucreaza in administratia publica a Romaniei nu pot fi selectionati ca experti, decat daca se obtine anterior aprobare in scris de la Comisia Europeana. Acesti experti nu vor fi supusi aprobarii Autoritatii Contractante. Prestatorul va selectiona si va aproba personalul pe care il considera experimentat si pregatit sa elaboreze documentele si/sau studiile necesare implementarii acestui proiect. Experti pe termen scurt Prestatorul poate indica o echipa de experti nespecificata cu indicatii cu privire la domeniile unde expertiza pe termen scurt ar putea fi necesara. Ei pot fi mobilizati in acord cu nevoile, care pot aparea in timpul perioadei de asistenta tehnica, in baza aprobarii anterioare a Beneficiarului. Expertii pe termen scurt vor intocmi rapoarte detaliate cu rezultatele activitatii lor si timpul alocat acesteia. Expertii pe termen scurt sau necesitatea mobilizarii lor este supusa aprobarii Beneficiarului. 6.2. Facilitati asigurate de catre Prestator Prestatorul va asigura suportul si echipamentul necesar expertilor in vederea desfasurarii activitatii in mod corespunzator. In special, Prestatorul se va asigura ca exista suficient personal administrativ, de secretariat si interpretare, permitand astfel expertilor sa se concentreze asupra principalelor lor responsabilitati. 51

Prestatorul se va asigura, de asemenea, ca membrii personalului sau sunt echipati adecvat cu calculatoare/laptop-uri si imprimante si alte echipamente tehnice necesare pentru furnizarea de servicii. Daca Prestatorul este un consortiu, aranjamentele ar trebui sa permita un maximum de flexibilitate in implementarea contractului. Prestatorul este raspunzator de asigurarea echiparii biroului sau (inclusiv obiectele de mobilier), a intretinerii sale si a tuturor utilitatilor pe parcursul derularii contractului. Aceste costuri vor fi acoperite din Pretul contractului. 6.3. Echipament Nu se va achizitiona si nu se va transfera la incheierea contractului niciun echipament catre Autoritatea Contractanta/tara beneficiara ca parte a acestui contract de servicii. Prestatorul va face demersurile necesare pentru inchirierea sau transferul echipamentului catre sediul sau de lucru din Romania. 7. RAPOARTE 7.1. Cerinte de raportare Prestatorul va intocmi rapoarte de progres la un interval de o luna prima data dupa inaintarea Raportului de Inceput si vor avea rol informativ nefiind necesara aprobarea acestora. Rapoartele de Progres vor face referire la intrega sarcina, dar vor contine si capitolele care au realizat progres si aspectele nesolutionate in functie de fiecare Activitate. La anexa, Rapoartele de Progres vor contine minutele intalnirilor lunare de progres. Prestatorul va prezenta o varianta preliminara a Rapoartelor de Progres impreuna cu Raportul de Inceput pentru a se agrea asupra unei forme finale. Rapoartele de Progres vor fi pregatite in limba romana si cu traducere in limba engleza. In plus, Prestatorul va pregati si prezenta si urmatoarele rapoarte in cursul sarcinii sale, atat pe suport de hartie cat si in varianta electronica editabila si pdf: 1. Raportul de Inceput ...... luna de la data de incepere. Raportul de Inceput va furniza o privire de ansamblu asupra dezvoltarii sarcinii din punctul de vedere al Prestatorului si va aborda metodologia propusa de implementare a Studiului de Fezabilitate, inclusiv orice probleme prevazute, cu recomandari pentru solutionarea acestora si un program al personalului si evenimentelor cheie. Atasat Raportului de Inceput va fi un model pentru viitoarele rapoarte de progres si un plan al Sistemului de Management al Calitatii al Prestatorului pentru proiect. Raportul va clarifica, de asemenea, orice ambiguitate sau modificari agreate la Caietul de Sarcini si va identifica orice risc perceput sau constrangeri potentiale pentru furnizarea la timp a serviciilor. Raportul de Inceput va fi pregatit in limba romana si engleza . 2. 3. Studiul de Fezabilitate preliminar -.......luni de la incepere. Studiul de Fezabilitate final ........ luni de la incepere La predarea livrabilelor, Prestatorul va respecta structura Studiului de fezabilitate, pe volume , conform Anexei 1. Acesta va cuprinde urmatoarele: elaborarea finala a studiului de fezabilitate Jaspers; solutiile tehnice finale; rezultatul consultatiilor publice, a partilor terte si a autoritatilor de mediu, inclusiv detalii complete pentru toate schimbarile necesare la proiecte si costurile aferente pentru traseul aprobat daca este cazul; 52 care sa includa observatiile Beneficiarului,

4.

Avizele, Acordurile, Permisele si alte aprobari obtinute se vor preda pe masura ce se emit, cu predarea unui volum complet la Finalizarea Studiului de Fezabilitate, impreuna cu Acordul de Mediu si cu documentatiile procedurii de mediu care au stat la baza emiterii Acordului de mediu.

7.2. Transmiterea si aprobarea rapoartelor Toate rapoartele si documentele care vor fi inaintate, vor fi pregatite atat in romana, cat si traduse in engleza. Toate rapoartele vor fi prezentate atat in format electronic editabil (word, excel, CAD (dwg.), etc., cat si pe hartie si vor fi distribuite dupa cum urmeaza: CNADNR: 3 copii pe hartie in romana, 2 copii pe hartie in engleza, 2 copii in format electronic pdf si editabil in romana si engleza MT/JASPERS: 1 copie in format electronic pdf si editabil in romana si engleza Copiile in format electronic vor fi trimise prin e-mail sau in cazul fisierelor mari pe CD/DVD. Procedurile de aprobare a rapoartelor vor fi definite in Conditiile Generale de Contract. Studiul de Fezabilitate Final se va analiza si aviza in Comitetul Tehnico-Economic al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, CTE DPIIS, si Consiliul Interministerial. Totodata, Proiectul pentru semnalizare si marcaj va fi avizat in CTE restrans al CNADNR SA. Prestatorul are datoria de a mentine o arhiva a documentelor, desenelor, notelor din teren si corespondentei care va fi pusa in format electronic pe CD-uri si predata - devenind proprietatea - CNADNR la sfarsitul contractului. Daca Prestatorul va primi cereri de copii ale documentelor sau privind alte informatii legate de acest proiect, aceste cereri vor fi adresate catre CNADNR care va instructa Prestatorul in consecinta. Prestatorul nu va transmite documente de nici un fel fara aprobarea specifica a CNADNR. 7.3. Masuri de publicitate Masuri de informare si publicitate care trebuie realizate de Prestator Toate masurile de informare si publicitate realizate de Prestator vor respecta prevederile Manualului de Identitate Vizuala pentru Programul Operational Sectorial Transport (www.ampost.ro sectiunea Documentatie subsectiunea Publicitate ) sau ale Manualului de Identitate Vizuala in vigoare la data realizarii acestora. Elaborarea si distribuirea de materiale informative despre Proiect Pentru asigurarea informrii si publicittii, Prestatorul va asigura tiprirea si distribuirea de materiale informative. Toate materialele de informare si publicitate realizate de Prestator vor accentua contributia financiara a Uniunii Europene (co-finantarea contractului de asistenta tehnica). Prestatorul va transmite spre avizare catre CNADNR SA toate materialele de informare si publicitate anterior tiparirii si distribuirii acestora. a. Brosuri cerinte minime: Format deschis A4 (297 x 210 mm) Format nchis 99 x 210 mm Suport: hrtie mat plastifiat pentru exterior, 200 g/mp si interior 150 g/mp, lac selectiv lucios aplicat pe texte/imagini Maxim 12 de pagini, inclusiv coperta Brourile vor fi capsate Tirajul 50 buc b. Afie cerinte minime: dimensiune: 50x 70 cm hrtie mat 200 g/mp policromie plastifiere mat tiraj minim 30 buc c. Pliante cerinte minime dimensiune: A5 inchis 2 biguri 53

hartie mata minim 150 g/mp policromie tiraj minim 50 bucati d. Mape - cerinte minime: Format finit A4 (220 x 305 mm) cu dublu-big (5 mm) Carton plastifiat mat, 300 -350 g/mp, lac selectiv lucios aplicat pe texte/imagini Policromie Un buzunar aplicat tanat cu loc pentru CD/DVD Tirajul 50 buc Documente elaborate in cadrul contractului Toate documentele elaborate in cadrul contractului de ctre Prestator (Rapoarte, documentatii tehnicoeconomice, livrabile de orice tip si in orice format exclusiv corespondenta contractuala) vor respecta masurile de identitate vizuala specifice (ex. inscriptionri sigle, textul Proiect finantat prin FEDR) prevzute in Manualul de Identitate Vizuala pentru Programul Operational Sectorial Transport (www.ampost.ro sectiunea Documentatie subsectiunea Publicitate ) sau ale Manualului de Identitate. 8. MONITORIZARE SI EVALUARE 8.1. Definirea indicatorilor de performanta Derularea contractului va fi monitorizata de catre DIRECTIA TEHNICA- CNADNR si de catre Autoritatea de Management POS-T din cadrul Ministerului Transporturilor, in concordanta cu toate documentele de furnizat prezentate in Capitolul 7 - RAPOARTE din prezentul Caiet de Sarcini. Indicatorii cheie (Indicatorii Obiectiv Verificabili) pentru monitorizarea si evaluarea activitatii Prestatorului sunt urmatorii: Finalizarea activitatilor cerute in prezentul contract conform calendarului la momentul semnarii contractului/acte aditionale; Aprobarea tuturor rapoartelor conform calendarului la momentul semnarii contractului/acte aditionale; Se va accepta maxim o versiune draft a rapoartelor solicitate conform cerintelor din cadrul capitolului 7.1. Prestatorul se va asigura ca versiunile draft a fiecarui raport vor respecta in procent de 100% cerintele caietului de sarcini si instructiunile Beneficiarului ulterioare semnarii contractului. In cazul transmiterii a mai mult de o versiune draft a unui raport, Beneficiarul este indreptatit sa poata aplica penalitati conform contractului. Versiunea finala a rapoartelor solicitate conform cerintelor capitolului 7.1, se considera versiunea care va include comentariile Beneficiarului si a celorlalte parti implicate; Respectarea perioadei de elaborare a Studiului de Fezabilitate in vederea introducerii de comentarii ale Beneficiarului si ale celorlalte parti implicate.

8.2. Responsabilitati Prestatorul va fi responsabil de corectitudinea si acuratetea datelor, studiilor si solutiilor propuse . Oricand pe durata vietii proiectului, Prestatorul va raspunde pentru prestatia sa si va justifica corespunzator solutiile alese. Prestatorul va respecta prevederile Legii 10/1995 cu modificarile si completarile ulterioare si va fi responsabil pe toata durata de viata a proiectului in conformitate cu Legea 10/1995. Prestatorul va oferi, ori de cate ori este solicitat, asistenta Beneficiarului pentru orice problema identificata pe parcursul executiei proiectului care are legatura cu prestatia sa.

54

8.3. Cheltuieli Diverse- Instruire Aceste cheltuieli acoper costurile necesare pentru instruirea personalului CNADNR. Se vor organiza sesiuni de instruire pentru personalul implicat in monitorizarea tehnica si financiara a proiectelor din cadrul Directiei de Proiecte cu Finantare Externa si Directia Tehnica CNADNR, obiectivul acestei instruiri va fi transferarea de cunostinte legate de managementul proiectelor rutiere, iar temele propuse, numarul sesiunilor de instruire si perioada in care vor fi organizate aceste sesiuni, vor fi agreate ulterior cu CNADNR SA. Valoare alocata pentru instruire este de ..........si va fi trecuta de Prestator ca atare in oferta financiara. Plata se va realiza in baza aprobarii Raportului realizat de Prestator dupa efectuarea sesiunii/lor de instruire.

APROBAT DIRECTOR GENERAL NARCIS STEFAN NEAGA

DIRECTOR DIR. TEHNICA Dr. Ing. Marioara CAPRA

DIR. ADJ. DIRECTIA TEHNICA Ing. Rada VARGA

55

Anexa 3 La predarea livrabilelor, Prestatorul va respecta urmatoarea structura a Studiului de fezabilitate, pe volume:

STRUCTURA STUDIULUI DE FEZABILITATE PE VOLUME VOLUMUL 1 : SINTEZA SUMAR CONCLUZII . 1. DATE GENERALE 1.1. Amplasament 1.2. Tema de proiectare cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei 1.3. Structura documentatiei VOLUMUL 2 : STUDIU DE TRASEU 2.1. ELEMENTE METODOLOGICE 2.2. SITUATIA EXISTENTA 2.3. ALTERNATIVE DE TRASEU STUDIATE 2.3.1. VARIANTA 1 2.3.1.1. Schita traseului 2.3.1.2. Traseul in plan 2.3.1.3.Traseul in profil longitudinal 2.3.1.4. Traseul in profil transversal 2.3.1.5. Sisteme rutiere proiectate. Lucrari de arta proiectate 2.3.1.6. Scurgerea si evacuarea apelor 2.3.2. VARIANTA 2 2.3.2.1. Schita traseului 2.3.2.2. Traseul in plan 2.3.2.3. Traseul in profil longitudinal 2.3.2.4. Traseul in profil transversal 2.3.2.5. Sisteme rutiere proiectate. Lucrari de arta 56

proiectate. 2.3.2.6. Scurgerea si evacuarea apelor 2.4. PROIECTE VIITOARE CONCURENTE 2.5. EVALUAREA MULTICRITERIALA OPTIUNILOR 2.5.1. Criteriul "costul financiar total al proiectului" 2.5.1.1. Definirea criteriului 2.5.1.2. Cuantificarea criteriului 2.5.2. Criteriul "Rentabilitatea Socio-Economica a Investitiei" 2.5.3. Criteriul "complexitatea constructiei" (lucrari de arta) 2.5.3.1. Definirea criteriului 2.5.3.2. Cuantificarea criteriului 2.5.4. Criteriul "impactul asupra mediului" 2.5.4.1. Definirea criteriului 2.5.4.2. Cuantificarea criteriului 2.5.5. Criteriul "performanta traficului atras" 2.5.5.1. Definirea criteriului 2.5.5.2. Cuantificarea criteriului 2.6. Evaluarea criteriilor si scorul alternativelor. recomandarea prestatorului VOLUMUL TRAFIC 3: STUDIU DE

3.1. INTRODUCERE 3.2. PROGNOZA CERERII DE TRANSPORT PENTRU ANII 2014, 2024, 2034 si 2044 3.3. PROGNOZA FLUXURILOR DE CIRCULATIE 4.1 Volumul 4. STUDIUL 4.2 HIDROLOGIC SI HIDRAULIC 4.3 VOLUMUL 5: LUCRARI DE DRUMURI, LUCRARI DE ARTA 5.1 DATE CU CARACTER GENERAL. SITUATIA EXISTENTA CATEGORIA DE IMPORTANTA A LUCRARII 5.2. AMPLASAMENTUL. FUNDAMENTAREA NECESITATII SI OPORTUNITATII INVESTITIEI 5.3. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE CONSTRUCTIEI 5.4 LUCRARI DE DRUM PROIECTATE 5.4.1. Traseul in plan 57 STUDIUL HIDROLOGIC DETALIAT STUDIUL HIDRAULIC DETALIAT LUCRARI HIDROTEHNICE PROIECTATE

5.4.2. Profilul longitudinal 5.4.3. Profilul transversal 5.4.4. Dimensionarea structurii rutiere 5.4.5. Colectarea si evacuarea apelor pluviale 5.4.6. Siguranta circulatiei 5.4.7. Refacerea legaturilor rutiere intre drumurile comunale, agricole si de exploatare intrerupte de executia lucrarilor 5.4.8. Lucrari de consolidare versanti 5.4.9. Dotari ale autostrazii 5.4.10. Amenajarea intersectiilor 5.5. LUCRARI DE ARTA PROIECTATE 5.5.1 Lucrari de poduri, viaducte 5.5.2. Lucrari de pasaje, noduri 5.5.3. Lucrari de tuneluri 5.6. CONECTAREA DRUMURI RETELEI LOCALE DE

5.7. INTERSECTII 5.7.1 Amplasament 5.7.2 Configuratia de circulatie VOLUMUL 6 GEOTEHNIC ANEXA I : STUDIU 6.1. DATE GENERALE 6.2. DATE DESPRE AMPLASAMENT 6.3. INVESTIGAREA TERENULUI 6.4. DATE GEOTEHNICE 6.5. CONCLUZII SI RECOMANDARI 6.6. PARTI DESENATE 7 :STUDIU 7.1. SPECIFICATII TEHNICE 7.2. ACHIZITIONARI FOTOGRAME 7.3. MASURAREA PUNCTELOR DE CONTROL VOLUMUL 8:ANALIZA COST BENEFICIU SI MODELUL FINANCIAR 8.1. IDENTIFICAREA INVESTITIEI SI DEFINIREA OBIECTIVELOR 8.2. ANALIZA OPTIUNILOR Stabilirea traseului Stabilirea scenariilor 8.3. ANALIZA FINANCIARA Venituri Costuri investitionale Valoarea reziduala Cheltuieli de operare si intretinere 58

VOLUMUL TOPOGRAFIC

Rentabilitatea financiara a investitiei Contributia din partea Fondurilor Europene Sustenabilitatea financiara 8.4. ANALIZA ECONOMICA Corectii fiscale Corectii economice Evaluarea impactului economic Rentabilitatea economica a investitiei 8.5. ANALIZA DE SENZITIVITATE Variabile critice Valori de comutare 8.6. ANALIZA DE RISC 8.7 ANALIZA DE PIATA 8.8 MODELUL FINANCIAR VOLUMUL 9: RAPORTUL PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI SI/SAU STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA 9.1. AMPLASAMENTUL LUCRARILOR 9.2.EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI 9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI 9.4. ALTE ASPECTE IMPORTANTE LEGATE DE PROIECT 9.5. MASURI PENTRU PROTECTIA AERULUI, APEI, SOLULUI Biodiversitate Pentru protectia apelor Pentru protectia aerului Pentru protectia solului si subsolului Pentru protectia comunitatii umane Masuri pentru protectia faunei Masuri pentru protectia asezarilor umane Masuri suplimentare de integrare din punct de vedere al mediului VOLUMUL 10:IDENTIFICAREA RETELELOR SI INSTALATIILOR EXISTENTE VOLUMUL 11:AUTORIZATII SI AVIZE VOLUMUL 12:IDENTIFICAREA PROPRIETARILOR DE TERENURI CE TREBUIE ACHIZITIONATE VOLUMUL 13 : ESTIMARI DE COST VALOAREA TOTALA A INVESTITIEI DEVIZ GENERAL 59

DEVIZE PE OBIECT Esalonarea investitiei Durata de realizare a investitiei Deviz confidential Indicatori Tehnico-Economici Diagnosticul arheologic Descarcare arheologica

VOLUMUL 14 ARHEOLOGIE. ANEXA II VOLUMUL 15: RAPORTUL PRIVIND SOLUL, MATERIALELE, ETAPELE DE CONSTRUCTIE SI ASPECTELE DE SANATATE SI SECURITATE

60

S-ar putea să vă placă și