UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI INGINERIE SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGROTURISM

REFERAT TEHNOLOGIE CULINARA SI TEHNICI DE SERVIRE

STUDENT:Ceopeica Eduard Grupa 8 !"

Pe#$iu#ea CASA APUSEAN% &

'Lup(a)

Pensiune n Apuseni, Casa Apusean este situat in comuna Lupa, lng Mnstirea Lupa i ofer multiple posibiliti de cazare n Apuseni, odihn i rela are! "rasee turistice din Apuseni # atrag la tot pasul cu minunata lor nfiare, acestea fiind accesibile pentru toate #rstele!

Pe#$iu#ea CASA APUSEAN% Lup(a & Pe#$iu#ea CASA APUSEAN% *+++ ofer $% de locuri de cazare, dispuse n &' camere, din care &( cu ) paturi, i una cu $ paturi! *estaurantul pensiunii are &++ de locuri, fiind uor adaptabil pentru o sal de conferine! ,rumuseea peisa-elor poate fi admirat de pe terasa pensiunii care dispune de un cuptor si grtar pe lemne, unde turitii pot participa la prepararea bucatelor!La cererea dumnea#oastr gzduim organizarea de mese festi#e precum i training.uri! /ta- & dispune de 0 camere Camerele &,),$,%,(,',0, 1 cu pat matrimonial i balcon Camera 2 1 cu pat matrimonial fr balcon /ta- ) dispune de 3 camere Camera & si ) 1 mansard cu doua paturi i balcon comun Camera $ 1 cu pat matrimonial fr balcon Camera 2 1 cu dou paturi fr balcon Camera % 1 cu pat matrimonial fr balcon Camera ( 1 cu dou paturi fr balcon Camera ' si 0 . matrimonial la mansard cu balcon comun Camera 3 1 camer cu trei paturi fr balcon 4ota 5 Camerele de la eta-ul 6 au baie proprie cu cabin de du Camerele de la eta-ul 66 au baie proprie cu du !

"arife5 Cazare5 &++.&&+ *748camer Pensiune complet5 (% *748zi8pers! 9emipensiune5 2+ *748zi8pers!

"ip camera Camer cu ) paturi i balcon Camer cu ) paturi fr balcon Camer cu $ paturi Pat suplimentar n camer

"arif )++0 &&+ lei &++ lei &)+ lei &% lei

, Faci-i./0i a-e pe#$iu#ii Faci-i./0i u#i.a.e ca1are restaurant propriu salon curs, training )+.2+ locuri Faci-i./0i ca2er/ baie n camer Faci-i./0i di$.rac0ie (i re-a3are posibilitate barbe:ue Do./ri ;nclzire< Main de splat< Monumente< =al de mese< =>i< "rasee< "#< Acoperire Cosmote < Acoperire 7range< Acoperire ?odafone < Acoperire @app < Animale de companie< Auctrie< Curte<

Docu2e#.e-e #ece$are pe#$iu#ii

Sc4i0a pri5i#d a2p-a$area pe#$iu#ii 6# -oca-i.a.e Mnstire Lupa Pensiunea Casa Apusean

94 '(

P-a#u- pe#$iu#ii

Fi(a de pre1e#.are a 7er2ei a8ro.uri$.ice

6! 9ate de identificare a fermei &! Proprietar5 )! 9omiciliul proprietarului5 Localitatea AA6A 9/ A*6/B -udeul ALAA Cod ))%++ =tr! C67A*A 4r! ( "elefon +'2%0$(+2+ $! Adresa fermei5 Localitatea LCPBA -udeul ALAA Cod ))%++ =tr! *64C6PALD 4r! (0 "elefon +'%&)$2+&' 66! Caracteristici pri#ind construciile, instalaiile i spaiile de folosin comun 1 conform ane ei & la 7M" )+8&33% &! =tarea de ntreinere i aspectul general al cldirilor i ane elor5 7oar.e 9u#/: bun< satisfctoare , Buc/./ria do.a./ cu: ; 2a(i#/ de 8/.i.< re(ou e-ec.ric ; 5a$e (i u$.e#$i-e de 9uc/./rie ; 7ri8ider< co#8e-a.or ; i#$.a-a0ie ap/ rece cure#./ ; i#$.a-a0ie ap/ ca-d/ *, Spa0ii pe#.ru $er5irea 2e$ei =, Re0ea de ca#a-i1are 'pu9-ic/ $au proprie) ", Re0ea e-ec.ric/

>,Acce$ 6# ca2ere de ca1are (i 8rupuri $a#i.are E decomandate FdirectG E prin alte camere de cazare 666! Caracteristici pri#ind spaiile de cazare ?, Nu2/r 2a3i2 de -ocuri 'pa.uri) 6#.r&o ca2er/ 8, Capaci.a.e de ca1are: E 4r! camere cu & loc Nr. camere cu 2 loc Nr. camere cu 3 loc E 4r! camere cu 2 loc E 4r! camere cu % loc @, Supra7a0a 2i#i2/ a ca2ere-or '2p) E camera & loc E camera ) loc E camera $ loc E camera 2 loc E dormitor n apartament E salon n apartament

!A,

Ca2ere cu 8rup $a#i.ar propriu

!!, Grup $a#i.ar co2u#5 E & H!C! la &+ locuri E & la#oar cu ap curent cald i rece la &+ locuri E & du, cad cu ap curent cald sau rece la &% locuri ! , B#c/-1ire cu $o9e de .eraco./ $au a-.e $ur$e ad2i$e de P,S,I, !*, Sur$a de 6#c/-1ire -a ca2ere de 9aie !=, T,V, 6# $pa0iu- co2u# !", Radio 6# $pa0iu- co2u# !>, Te-e7o# -a di$po1i0ia .uri(.i-or

A2e#aCarea $a-o#u-ui re$.aura#. $i e7ec.uarea 2i$e&e# p-ace&u-ui

Pre8a.irea $a-o#u-ui ;n #ederea asigurarii conditiilor necesare ser#irii clientilor, o mare parte din #olumul de munca al personalului dintr.o unitate publica de alimentatie se realizeaza nainte de nceperea programului de functionare a acesteia! Astfel, n acest inter#al de timp, care este mai mare sau mai mic, n functie de tipul unitatii, structura personalului, #olumul si natura operatiilor ce urmeaza sa se efectueze, amena-area si dotarea unitatii etc!, personalul de ser#iciu din salon e ecuta operatiile pri#ind5 pregatirea obiectelor de ser#ire necesare transportarii, prezentarii, ser#irii, si consumarii preparatelor si bauturilor, aran-area salonului pentru ser#irea clientilor precum si pregatirea sa pentru nceperea act#itatii de primire si realizare a comenzilor date de clienti! 9e felul n care sunt e ecutate aceste operatii n cele mai mici amanunte depinde desfasurarea muncii zilei respecti#e pentru ser#irea cu minim de efort, dar cu ma im de realizari cantitati#e F#olumul ncasarilorG si calitati#e Fbuna ser#ire a clientilorG! Pregatirea salonului nainte de sosirea clientilor se face n doua etape5 dupa terminarea programului de functionare a unitatii de catre fiecare chelner mpreuna cu a-ut &$&&$ )$$n orul sau< naintea de nceperea programului de functionare a unitatii de catre echipa de ser#iciu pre#azuta n graficul de lucru sau cea stabilita de patron, seful unitatii sau seful de sala! 9upa terminarea acti#itatii de ser#ire! Pregatirea se face numai dupa ce ultimul consumator a parasit salonul! ,iecare chelner, mpreuna cu a-ut &$&&$ )$$n orul sau debaraseaza mesele si masa de ser#iciu de toate obiectele de ser#ire, folosite sau nefolosite, transportndu.le la oficiile de mena-! Aceste operatii se fac cu mare atentie, respectndu.se toate regulile pri#ind manipularea obiectelor de ser#ire Ffarfurii, tacmuri, pahareG! Apoi, ridica frapierele din suporturi si le transporta n oficiu, la locul dinainte fi at, n apropierea barului de ser#iciu! =e golesc de apa sau resturile de gheata si se asaza n sti#e, una peste alta, cu gura n -os! ,etele de masa se strng pe trei categorii, n functie de starea n care se gasesc dupa ce consumatorii au fost ser#iti5 . fetele de masa curate se mpaturesc fara sa se sifoneze, respectndu.se cutele facute initial la calcat< . fetele de masa se asaza n seturi de cte &+, pentru a fi mai usor de numarat<

. fetele de masa murdare se ridica de pe masa, se strng cte 3 si se nfasoara ntr.o alta fata de masa pentru a fi duse la spalatorie< . fetele de masa murdare se ridica de pe masa, se numara si se duc la uscatorie! 4u este admis ca aceste fete de masa sa se strnga, deoarece tinute prea mult timp mpachetate mucegaiesc, iar n aceasta stare ele de#in nefolosibile, petele de mucegai nemaiputnd fi scoase de pe tesaturi! =caunele! Cu a-utorul unei perii sau crpe pentru praf se curata fiecare scaun n parte si se asaza rasturnat Fcu picioarele n susG pe blatul mesei, iar peste ele se asaza suportul frapierelor! =caunele sau canapelele tapitate se scutura usor cu a-utorul unei maturi mici si apoi se sterg cu o crpa de praf! ,iind grele, nu se mai ridica pe blatul mesei, ci se asaza pe partile laterale ale salii pentru a permite efectuarea curateniei! Curatenia pardoselii se face de catre personalul de ngri-ire, n mod diferit, n functie de materialul din care este confectionata aceasta si perioada n care se e ecuta Fzilnic sau periodicG! Cnd pardoseala este din mozaic, piatra sau marmura se matura, se freaca cu peria si cu apa sapunita si se sterge cu o crpa groasa din cnepa FsacG, care se clateste din timp n timp, pentru a fi mereu curata! Cnd pardoseala este din parchet, se matura, iar resturile mena-ere si praful ce nu au putut fi luate cu matura se strng cu o crpa umeda sau cu aspiratorul! Pentru e#itarea ridicarii prafului, matura trebuie sa fie n permanenta umeda si curata, introducndu.se din cnd n cnd ntr.o caldare cu apa! Concomitent cu efectuarea curateniei se asigura aerisirea salii prin deschiderea ferestrelor si a usilor sau prin punerea n functiune a instalatiilor de #entilatie! Acti#itatea de curatenie se e tinde si asupra celorlalte obiecte de ser#ire si a mobilierului e istent n salon, facndu.se sub ndrumarea si supra#egherea permanenta a sefului de unitate sau sefului de sala, care se ocupa de5 instruirea personalului din subordine, asigurarea echipamentului de lucru necesar, apro#izionare cu materiale si functionarea echipamentelor tehnice, ntretinerea si depozitarea materialelor si a echipamentelor tehnice, programarea lucrarilor prin grafic, urmarirea si ndrumarea realizarii acestora si controlul permanent asupra modului cum sunt realizate lucrarile respecti#e! Pentru realizarea curateniei se folosesc detergenti, produse petroliere, sapunuri, dezinfectante pentru ntretinerea pardoselilor, odoritzante si dezodorizante, insecticide, maturi, perii, spalatoare, materiale te tile si din hrtie, obiecte de colectare si depozitare, aspiratoare, masini pentru spalat #esela si paharele, masini pentru ceruit si lustruit pardoseli etc! Curatenia si ntretinerea se realizeaza, zilnic, de catre lucratorii pre#azuti n grafic, si se refera la salon Fmese, scaune, console, gheridon, pian etc!G, de pe tocurile ferestrelor si ale usilor, de pe oglinzi, geamuri, lambriuri etc! 7 data cu stergerea prafului< scaunele si suporturile frapierelor sunt coborte de pe blatul meselor si asezate la mesele respecti#e! Periodic, se efectueaza curatenia generala a salonului, cnd n afara de operatiunile zilnice, se curata si se ceruieste parchetul! Co#oarele, scaunele si canapelele tapisate sunt scoase afara pentru a fi scuturate si frecate cu o crpa muiata n otet, renprospatndu.le culorile! =e spala geamurile, ferestrele si usile! =e lustruieste mobila si lambriurile! =e spala si se curata corpurile de iluminat Flustre, aplice, globuri, becuri etc!G! =e nlocuiesc perdelele si se scutura draperiile! Peretii se curata de praf si paien-eni, folosindu.se perii cu mner lung!

;n cazul cnd ser#irea se face pe terase, n gradini sau la mese asezate pe trotuar, acestea se stropesc, se matura si se spala cu apa, cu a-utorul unui furtun! ,lorile si copacii se uda si se spala zilnic, grila-ele, garduletele, stlpii pentru sustinerea corpurilor de iluminat se sterg de praf! ,irmele si copertinele se scutura de praf! Pre8a.irea per$o#a-u-ui Prin pregatirea personalului nainte de sosirea consumatorilor se ntelege totalitatea operatiilor efectuate de catre ntregul personal, pri#ind tinuta corporala si #estimentara, #erificarea locului de munca, cunoasterea sortimentelor de preparate si bauturi ce se gasesc n unitate pentru ser#ire, precum si a sarcinilor deosebite din perioada de lucru respecti#a! *ealizarea acestor operatiuni n cele mai mici amanunte usureaza desfasurarea n conditii optime a acti#itatii pri#ind ser#irea, realizarea obiecti#elor muncii zilei de lucru respecti#e, cu minimum de efort si ma imum de eficienta! Pre8a.irea corpora-a Pregatirea corporala ncepe de la domiciliu, unde fiecare lucrator trebuie sa faca baie generala folosind si dezodorizante! Parul #a fi pieptanat si periat, unghiile taiate scurt! Aarbatii se #or barbieri si #ot purta parul scurt, iar femeile se #or farda discret! =e pot folosi parfumurile, nsa cu mirosuri sua#e! ;n momentul sosirii la unitate, personalul si #a spala din nou minile, pentru a ndeparta murdaria si microbii colectati din mi-loacele de transport folosite! ;nainte de sosirea consumatorilor, lucratorii care au participat la pregatirea salonului, conform graficului de lucru, fac dus si repeta operatiile pe care le.au efectuat la domiciliu, recapatnd, dupa efortul facut, prospetimea si #oiciunea necesara! Pre8a.irea 5e$.i2e#.ara Pregatirea #estimentara ncepe, de asemenea, de la domiciliu prin mbracarea len-eriei de corp F maieu si camasa alba de catre barbati, furou si bluza alba de catre femeiG! Len-eria trebuie sa fie curata, apretata, dupa caz, si calcata! Costumele pentru barbati, rochiile sau fustele pentru femei trebuie sa fie curate si calcate! Cra#ata pentru barbati #a a#ea culoarea asortata cu hainele si cu batista de la buzunarul hainei! Ciorapii curati, schimbati zilnic sunt de culoare nchisa, asortati cu cra#ata sau, n aceeasi nuanta cu culoarea hainelor, pentru barbati, si de nIlon pentru femei! A-utoarele chelnerilor care sunt recrutate dintre ele#e sau ucenice poarta ciorapi trei sferturi, de culoare alba! Pantofii trebuie sa fie ct mai comozi, le-eri, curati, lustruiti, de culoare neagra! Pentru femei se recomanda sa aiba frizeta pe cap, bluze de culoare alba sau de culori diferite, fuste de culoare nchisa sau de aceeasi culoare cu a bluzei! Cniformele de lucru trebuie sa fie confectionate corespunzator fiecarui lucrator n parte, sa fie ntotdeauna curate, apretate, dupa caz si calcate! Pentru a se asigura aceste conditii se impune ca fiecare lucrator sa aiba ).$ rnduri de uniforme si acestea sa fie pastrate cu gri-a si nlocuite pe masura ce se uzeaza sau nu mai corespund din punct de #edere estetic!

,iecare chelner are asupra sa, n permanenta5 tirbuson si chei pentru desfacerea capsulelor, ce se tin n buzunarul de -os din partea stnga a #estei, batista n buzunarul stng al captuselii hainei, chibrit n buzunarul de -os din partea stnga a captuselii hainei, creion sau pi n buzunarul de -os din partea stnga a #estei, portofel pentru bani n buzunarul din partea dreapta a captuselii hainei, carnetul pentru notarea comenzilor n buzunarul de sus din partea dreapta a #estei, ceas la mna stnga etc! Veri7icarea .i#u.ei $i a -ocu-ui de 2u#ca ;nainte de nceperea programului de functionare a unitatii, ntregul personal pregatit pentru ser#irea consumatorilor se aduna n JcareuK sau n linie dreapta, pentru ca seful de unitate sau seful de sala sa #erifice tinuta corporala si #estimentara, precum si daca fiecare lucrator are ustensilele de lucru necesare ser#irii ca5 ancar, tirbuson, chei pentru desfacerea capsulelor si a cutiilor de conser#e, chibrituri, doua.trei creioane ascutite sau pi uri, bonier pentru bonuri de marca-, carnet.notes pentru notarea comenzilor, bonier cu note de plata, batista etc! =e urmareste sa fie respectate regulile pri#ind tinuta corporala si #estimentara, lund masuri de corectare a fiecarei abateri orict de mica ar fi aceasta, deoarece n fata clientilor fiecare lucrator trebuie sa se prezinte ntr.o tinuta impecabila! 9upa aceasta #erificare, fiecare chelner mpreuna cu a-ut &$&&$ )$$n orul sau, supra#eghiati de seful de unitate sau seful de sala, trec la locurile lor de munca Fconform graficului de lucru sau la locurile repartizateG si controleaza cu atentie daca echipa de ser#iciu a efectuat toate operatiile pri#ind pregatirea salonului! Astfel5 . pardoseala sa fie maturata, curata, fara resturi mena-ere sau alte obiecte care ar fi putut sa cada n timpul aran-arii meselor< . mesele sa fie fi ate si aran-ate ct mai estetic< . mise.en.place.ul sa fie complet! ;n cazul n care se constata unele omisiuni, se aduc obiectele respecti#e! 7 atentie deosebita trebuie acordata starii de curatenie a obiectelor de ser#ire Ffarfurii, tacmuri, pahare etc!G, precum si integritatii lor Fsa nu fie sparte, rupte, ciobite etc!G< . masa de ser#iciu FconsolaG sa fie apro#izionate cu obiecte de ser#ire de rezer#a< . suporturile pentru frapiera sa fie asezate n ordine, la toate mesele< . apa si florile din #ase sa fie proaspete< . ghi#ecele cu flori sau plante ornamentale sa fie udate< . toate corpurile de iluminat sa functioneze! Cu#oa$.erea $or.i2e#.u-ui de prepara.e $i 9au.uri Cunoasterea sortimentului de preparate si bauturi care se gasesc n unitate constituie o obligatie a fiecarui chelner nainte de a ncepe ser#irea propriu.zisa! ;n acest scop, se consulta lista pentru meniuri si de bauturi a zilei respecti#e, informndu.se asupra denumirii preparatelor si bauturilor, de cantitatea produsa, de grama-ul fiecaruia, pretul de #nzare pentru o portie sau pentru o anumita unitate de masura Fbucata, litru, >ilogram sau multiplii si submultiplii acestoraG! ;n cazul n care constata ca s.au pus n #nzare preparate sau bauturi pe care nu le cunoaste ndea-uns, se deplaseaza la sectiile respecti#e pentru a se informa despre componenta si procesul tehnologic, modul de prezentare si de ser#ire, timpul necesar pentru pregatire sau portionare etc!

Lista pentru meniuri si bauturi poate fi studiata si discutata Jn careuK mpreuna cu seful de sala, dupa ce s.a efectuat #erificare tinutei #estimentare! seful de unitate sau seful de sala informeaza ntregul colecti# de lucru daca sunt sarcini speciale de realizat n timpul ser#iciului din ziua respecti#a, ca5 desfacerea unor preparate sau bauturi puse la #nzare n mod special Fspecialitatea casei, specialitatea zilei, specialitatea bucataruluiG, organizarea si rezer#area de mese pentru grupuri anuntate, meniul comandat etc! Ara#Carea 2e$e-or '2i$e&e# p-ace) Personalul, pre#azut n graficul de lucru sau desemnat de seful de unitate sau de sala sa participe la efectuarea operatiilor de aran-are a meselor Fmise.en.placeG, mbracat cu hainele de lucru formate din bluze albe FspentarG sau halate albe, si ia cte un ser#et pentru sters obiectele si se prezinta n salon! 7peratiile de aran-are a meselor se pot efectua n echipa sau n mod indi#idual! ;n cazul n care aceasta acti#itate se desfasoara n echipa, fiecare lucrator, n parte, efectueaza aceleasi operatii pentru ntregul salon! / emplu5 aducerea si asezarea fetelor de masa, sau aducerea si asezarea furculitelor etc! ;n cazul n care munca este organizata n mod indi#idual, ceea ce nu este indicat, fiecarui lucrator i este repartizat un numar de mese la care #a efectua toate operatiile de aran-are a meselor! Prin aran-area meselor Fmise.en.placeG n salon se nteleg operatiile ce se efectueaza nainte de sosirea clientilor pentru aducerea si asezarea obiectelor de ser#ire pe mese, n #ederea ser#irii si consumarii preparatelor si bauturilor, operatii care #or fi prezentate n continuare! Aeri$irea $a-ii Aerisirea salii se realizeaza prin deschiderea usilor, ferestrelor, glas#andurilor etc! sau prin punerea n functiune a instalatiilor de aer conditionat! S.er8erea pra7u-ui =tergerea prafului ce s.a depus n cursul noptii, de pe mobila e istenta n sala Fmese, scaune, canapele, console, gheridon, pian etc!G, de pe tocurile ferestrelor si usilor, de pe oglinzi, geamuri, lambriruri se face folosind crpe curate, din molton sau alt material te til, moale si care nu lasa scame! ;n timpul cnd sunt folosite trebuie sa se scuture n afara salonului, ct mai des, pentru a nu se mbiba cu praf! Fi3area 2e$e-or ,i area meselor, n cazul cnd acestea sunt instabile, se face prin strngerea sau desurubarea suportilor speciali, care se gasesc montati n partea de -os a fiecarui picior sau prin adaugarea, dupa caz, a unei bucati de lemn sau cauciuc! Fi3area 2o-.o#u-ui ,i area moltonului pe mese se face cu a-utorul elasticului ce se gaseste montat pe margine sau al siretului montat la colturile acestuia! sireturile se leaga de picioarele meselor! Moltonul trebuie sa fie ct mai strns pe blatul mesei!

Aducerea 7e.e-or de 2a$a $i a$e1area pe 2e$e ,etele de masa trebuie sa fie de aceeasi culoare si cu acelasi desen pentru a da un aspect estetic salonului, sa fie curate, fara rupturi, apretate, calcate si de dimensiuni corespunzatoare marimii blaturilor meselor! ,etele de masa sunt aduse de la magazie sau din dulapul pentru pastrarea len-eriei, pe palma si antebratul stng, repartizndu.se cte una pe fiecare masa n parte, cu a-utorul minii drepte! ;ntinderea fetei de masa se face prin prinderea cu ambele mini a doua colturi & si 2 sau ) si $, dupa care, printr.o usoara scuturare, se desface, se arunca n fata, pe deasupra mesei, se lasa sa cada pe blatul acesteia, fara sa se dea drumul celor doua colturi, se trage usor n -os, n asa fel nct dungile rezultate de la calcat, care se ntretaie la mi-locul fetei de masa, sa a-unga la mi-locul blatului mesei si perpendicular pe mi-locul fiecarei laturi a mesei! ;n felul acesta se asigura ntinderea uniforma fara sa se sifoneze si se e#ita punerea minilor prea mult pe fetele de masa! Colturile fetei de masa #or acoperi n mod egal picioarele mesei, iar marginile ei #or atrna, pna la acelasi ni#elde -ur mpre-urul mesei! Colturile fetelor de masa se ntind cu ambele mini, formndu.se un unghi ascutit cu #rful n coltul blatului mesei! ;n cazul n care mesele sunt dreptunghiulare sau se formeaza o masa comuna pentru mai multe persoane si unitatea nu este dotata cu fileuri, se urmareste ca fetele de masa sa fie asezate n asa fel nct cuta proeminenta, rezultata de la calcat de.a lungul fetei de masa, sa aiba continuitate pe lungimea mesei, iar locul unde acestea se petrec sa nu fie obser#at de la intrarea n sala! Pentru aceasta, pe locul respecti# se asaza #aze cu flori sau obiecte necesare ser#irii Fsolnite, scrumiere, farfurii, tacmuri etc!G, n functie de modul de aran-are a meselor! ;n gradinile de #ara sau la terasele descoperite, fetele de masa se prind de blatul mesei cu clame speciale, pentru ca adierea #ntului sa nu le miste! Aducerea 7ar7urii-or $i a$e1area pe 2e$e ,arfuriile curate, sterse Fneciobite sau sparteG, n seturi de circa &%, sunt preluate de la oficiu! /le se aduc pe bratul stng, cu emblema unitatii ndreptata n fata! Cnd se a-unge la masa se prinde farfuria de deasupra cu degetul mare, se trage putin spre dreapta, fi ndu.se n podul palmei, iar cu celelalte 2 degete se spri-ina partea de dedesubt a acesteia! Apucata astfel, farfuria se ridica de pe celelalte, se asaza pe blatul mesei usor aplecata spre stnga, iar pe masura ce se retrag degetele de sub farfurie, aceasta se asaza cu toata circumferinta sa pe fata de masa! =e urmareste ca distanta dintre marginea blatului mesei si marginea farfuriei sa fie de &.) cm, lucru ce se poate realiza prin mpingerea farfuriei spre interiorul mesei cu dosul palmei spri-inite de marginea blatului mesei! 9istanta dintre doua farfurii sa fie de circa $+.2+ cm! La mesele patrate cu 2 locuri, farfuria se asaza la mi-locul fiecarei laturi! La mesele dreptunghiulare sau rotunde farfuriile se asaza la distante egale ntre ele! 7 alta metoda rapida si eficienta de asezare a farfuriilor la aceste mese consta n asezarea la rnd pe marginea mesei, a trei farfurii una lnga alta, ridicnd apoi farfuria de la mi-loc, se obtine spatiul necesar pentru asezarea tacmurilor! 7peratia se repeta pna se completeaza ntreaga masa! Aceasta metoda asigura nsa o distanta prea mica ntre farfurii, care n unele cazuri este incomoda pentru clienti! La asezarea farfuriilor se #a tine seama si de dimensiunile si spatiile ocupate de scaune, astfel nct acestea sa fie n dreptul fiecarui scaun!

Aducerea .acD2uri-or $i a$e1area pe 2e$e "acmurile se aduc de la oficiu pe ta#i, pe farfurie sau nfasurate n ancar, n mna stnga! =e ridica un numar suficient de tacmuri att pentru aran-area mesei ct si pentru constituirea rezer#ei la masa de ser#iciu! "acmurile sunt aduse pe ta#a, peste care se asaza un ser#et curat, manipularea lor facndu.se astfel fara zgomot! Aducerea tacmurilor pe farfurie se realizeaza prin introducerea lamelor cutitelor sub mnerele furculitelor si lingurilor, unul din aceste mnere fi ndu.se de marginea farfuriei cu degetul mare pentru a echilibra greutatea mnerelor de la cutite! Atunci cnd tacmurile se aduc nfasurate n ancar, nainte de asezarea pe masa, se mai sterg nca o data! "acmurile se apuca de mnere! 7ricare alta mnuire ar fi neigienica si chiar si chiar periculoasa, personalul respecti# riscnd sa se taie cu cutitul sau sa se ntepe n dintii furculitelor! Pentru o persoana se asaza pe blatul mesei ma imum noua tacmuri, cte trei de fiecare parte a farfuriei Fn dreapta, n stnga si n fata farfurieiG, adaugndu.se cutitul de unt pe suportul de pine! ;n partea dreapta se asaza cutitele si lingura pentru ser#irea preparatelor lichide! Cutitele se asaza cu #rful lamei spre mi-locul blatului mesei, iar taisul spre farfurie, n asa fel ca marginea mnerelor cutitelor sa fie n dreptul marginii farfuriei! 9istanta dintre marginea blatului mesei si mnerul cutitului trebuie sa fie de circa &.) cm! Cutitele se pot aseza n linie dreapta, n diagonala Fn trepteG sau n forma de zigzag! Lnga farfurie se asaza cutitul mare pentru consumarea preparatelor de baza si cel mai ndepartat de farfurie, cutitul pentru consumarea gustarilor! 9eci, ordinea asezarii cutitelor fata de farfurie este in#ersa ordinii folosirii la consumarea preparatelor! Lingura se asaza cu mnerul spre marginea blatului mesei ncadrndu.se n linia aleasa pentru asezarea mnerelor cutitelor, cu partea conca#a n sus ndreptata spre mi-locul blatului mesei, n locul cutitului pentru consumarea preparatelor din peste sau n locul cutitului pentru gustare, dupa debarasarea acestuia! Alegerea locului de aran-are este determinata de componenta meniului! 7 data cu scoaterea cutitului pentru peste se ridica si furculita pentru peste! ;n partea stnga a farfuriei se asaza furculitele cu mnerul spre marginea blatului mesei, respectndu.se aceeasi linie de asezare aleasa pentru cutite si cu furchetii n sus, ndreptati spre mi-locul blatului mesei! 7rdinea asezarii este similara cu cea indicata la cutite! ;n fata farfuriei, spre mi-locul mesei, se asaza tacmurile pentru desert, dupa cum urmeaza5 . cutitul pentru desert cu mnerul n partea dreapta si taisul spre farfurie< . furculita pentru desert cu mnerul n partea stnga cu furchetii n sus< . lingurita cu mnerul n partea dreapta, cu partea conca#a n sus! 7rdinea asezarii fata de farfurie difera n functie de componenta desertului! ;n cazul n care se ser#este nghetata si fructe, lnga farfurie se asaza cutitul, apoi furculita si cea mai ndepartata de farfurie lingurita pentru nghetata! ;n cazul n care se ser#esc fructe si pra-ituri, lnga farfurie se asaza lingurita pentru pra-itura si apoi cutitul si furculita pentru fructe!

Aducerea $i a$e1area pe 2e$e a pa4are-or Paharele se transporta de la oficiu n salon, cu a-utorul ta#ii cnd sunt n numar mare, sau pe farfurie cnd sunt n numar redus F&.$G! Paharul se apuca cu mna dreapta, de baza sau de picior si se asaza pe ta#a, pe care a fost asezat n prealabil un ser#et, sau pe farfurie, care tine n mna stnga, prinsa ntre degetul mare, deasupra, si celelalte degete, dedesubt! Paharele se ridica de la oficiu n numar suficient pentru efectuarea operatiilor de aran-are a meselor si pentru constituirea rezer#ei la consola, transportndu.se cu mare atentie n salon! Aici fiecare pahar se asaza pe blatul mesei, cu gura n -os! ;n cazul cnd se organizeaza o masa comandata si se cunoaste ora nceperii ser#irii, paharele se asaza cu gura n sus! Paharele se asaza n fata farfuriei, dupa tacmurile pentru desert, n numar de ma imum 2, pentru o persoana, n urmatoarea ordine5 n fata emblemei farfuriei, paharul pentru apa, n dreapta paharului pentru apa, paharul pentru #in rosu, apoi paharul pentru #in alb si dupa aceea paharul pentru aperiti#, care #a fi asezat n dreptul #rfului cutitului, cel mai ndepartat de farfurie! Paharele pot fi aran-ate n linie dreapta, paralele cu marginea blatului mesei sau pot fi aran-ate n diagonala, n forma de semicerc, de patrat etc!, n functie de spatiul e istent pe blatul mesei! Aducerea $er5e.e-or $au $er5e.e-e-or $i a$e1area pe 2a$a ser#etele din pnza sau ser#etelele de hrtie se ridica, n numar suficient, de la magazia pentru pastrarea obiectelor de ser#ire! ser#etele curate, apretate si calcate, se aduc pe mna stnga pna la consola! ser#etele se iau unul cte unul si, asa cum #in de la calcatorie sau ndoite usor o singura data, fara sa se umble prea mult cu minile pe ele pentru a nu le murdari si sifona, se asaza pe fiecare farfurie de pe masa n locul farfuriei suport! Pentru a fi mai igienice, ser#etele se pot aduce si aseza pe blatul mesei n pungi de material de plastic! ser#etele de hrtie se mpaturesc sub forma de triunghi, introducndu.se cu #rful sub furculite, baza triunghiului fiind paralela cu mnerul acestora! ;n gradinile de #ara sau pe terasele descoperite, ser#etelele se pot aseza sub furculita, pentru a nu le lua #ntul! Aducerea a-.or o9iec.e de $er5ire $i a$e1area pe 2e$e ;n afara obiectelor de ser#ire absolut necesare consumarii preparatelor si bauturilor, pe masa mai sunt asezate si alte obiecte de ser#ire, astfel5 . presaratoarea sau solnita se asaza n asa fel nct sa poata fi folosita de 2.( consumatori, cu emblema spre intrarea n sala! =area trebuie sa fie fina< . scrumiera se ofera numai n cazul n care se cunoaste ca persoanele care #in la masa fumeaza! ;n caz contrar se pastreaza la consolul si, n momentul n care un client si aprinde tigara, se asaza o scrumiera pe masa ct mai aproape de acesta, n partea dreapta< . ser#iciul de otet si ulei Foli#ieraG se asaza pe masa n cazul cnd se cunoaste meniul, iar preparatele ce urmeaza sa fie consumate necesita completarea acestora cu condimentele e istente n ser#iciile respecti#es . obiectele pentru decorarea mesei se aduc n numar mai mare sau mai mic, n functie de numarul si specificul meselor! Astfel, n mod obisnuit, se asaza pe fiecare masa sau la un anumit numar de mese

cte o #aza cu flori proaspete care se pun n mi-locul mesei! La mese festi#e Fbanchete, receptii etc!G se monteaza gasprouri cu flori si se poate scrie cu petalele florilor sau din frunze, o urares JLa multi aniK, J=uccesK, JAine ati #enitK etc! Pe masa se mai pot aseza5 suporturi pentru ser#etele, suporturi pentru scobitori, mustariere, cosulete cu pine etc! Asezarea lor trebuie sa se faca la o distanta accesibila mai multor clienti, n asa fel pentru a putea fi folosite de fiecare client, fara sa.i deran-eze pe ceilalti si sa se integreze n estetica aran-arii totale a mesei respecti#e! =uporturile frapierelor se asaza lnga fiecare masa fara sa mpiedice circulatia clientilor si a personalului de ser#iciu! Acestea trebuie sa fie curate si sa aiba o stabilitate perfecta! Cele deteriorate se #or nlatura din salon pentru a fi reparate sau scoase din in#entarul unitatii! ,rapierele se aduc de la barul de ser#iciu, cu gheata, o data cu bauturile mbuteliate, comandate, asezndu.se cu gri-a pe suport! ;n cazul meselor comandate, acestea pot fi aduse nainte de nceperea ser#irii! =e #or acoperi cu cte un ser#et! 4umarul obiectelor de in#entar care se asaza pe blatul meselor, nainte de sosirea clientilor, difera de la un fel de masa la altul Fmic de-un, cina, banchet etc!G si de numarul preparatelor si bauturilor ce urmeza sa fie ser#ite! ;n functie de numarul obiectelor de ser#ire folosite la aran-area meselor se desprind doua feluri de aran-ari Fmise.en place.uriG5

aran-area meselor complete, cnd sunt asezate pe masa un numar mai mare de obiecte de ser#ire, corespunzator structurii meniului ce #a fi ser#it, cu respectarea regulilor aratate mai sus, aceasta forma de aran-are se foloseste n conditiile n care meniurile sunt stabilite cu anticipatie<

Mi$e&e# p-ace&u- -a prD#1 $au ci#a< pe#.ru u# 2e#iu co2a#da. &! distanta de ) 1 $ cm de la marginea mesei< )! numar de masa< $! farfurie suport< 2! farfurie mi-locie ntinsa Fde desertm, aici pre#azuta pentru o gustare receG< %! cutit mare Fpentru preparatul de bazaG< (! cutit pentru peste< '! cutit pentru gustare< 0! furculita mare< 3! furculita pentru peste< &+! furculita pentru gustare< &&! cutit pentru desert< &)! furculita pentru desert< &$! lingurita< &2! pahar pentru apa5 &%! pahar pentru #in rosu< &(! pahar pentru #in alb< &'! pahar pentru aperiti#e< &0! farfurie ntinsa mica< &3! ser#et< )+! oli#iera< )&! loc pentru salatiera

aran-area simpla a mesei, cnd se asaza pe masa un numar redus de obiecte, urmnd sa fie completate pe masura ce se comanda meniul Ja la carteK! 9e regula aceasta forma de aran-are se foloseste n cazul cnd salonul este aran-at pentru asteptarea clientilor fara sa se cunoasca ce #or ser#i!

Mi$e&e# p-ace&u- $i2p-u de 6#.D2pi#are 6# $a-o# &! )! $! 2! %! (! '! 0! 3! distanta de ) 1 $ cm de la marginea mesei< farfurie suport< cutit obisnuit< furculita obisnuita< pahar de apa minerala< pahar pentru #in< ser#et forma plic< #aza cu flori< numarul mesei

A$e1area 2e$e-or de $er5iciu 'co#$o-e-or) Alatul mesei este acoperit cu o fata de masa! ;n cazul n care consola are sertare si este nchisa, de preferinta cu usi glisante, obiectele de ser#ire de rezer#a se aran-eaza pe sorturi astfel5 n sertare se asaza tacmurile, pe rafturi #esela Fcte &+ 1 &% bucati din fiecareG, iar pe blatul mesei, obiectele de ser#ire mai mari si cele care se folosesc mai mult5 scrumierele, solnitele, bolurile cu apa pentru clatitul degetelor, naproanele, ser#etele, ser#etelele, ta#ile etc!, precum si listele de meniuri de rezer#a, carnetele cu bonurile de marca- si cu notele de plata! ;n unitatile dotate cu ncalzitor pentru #esela Flo#eratorG se urmareste ca acesta sa fie apro#izionat cu numar corespunzator de farfurii care urmeaza sa fie mentinute calde! Pe masura ce obiectele de ser#ire se folosesc, se are gri-a sa fie completate n tot timpul ser#iciului, n asa fel, ca n permanenta, numarul lor sa fie acelasi!

A$.ep.area co#$u2a.ori-or 7peratiile de asteptare a consumatorilor ncep o data cu deschidere salonului si nceperea programului de functionare a unitatii, care este anuntat prin afisul montat pe usa de la intrare! ,iecare chelner mpreuna cu a-ut &$&&$ )$$n orul sau stau n mi-locul sectorului de care raspund, chelnerul ntre mese, iar a-utorul lnga consola! seful de sala sta n apropierea intrarii n salon! ;ntreg personalul sta n picioare, fara sa se spri-ine de mese, scaune, ziduri sau stlpi si se nceteaza orice fel de discutie! /ste interzis fumatul, cititul sau orice alte ndeletniciri!

B#.oc2irea 2e#iu-ui
Tradi0ii 8a$.ro#o2ice di# 1o#/ Pe ?alea Arieului, socciele se mndresc cu preparatele lor deosebite de cele pregtite n alte pri ale -udeului Alba, sau ale Apusenilor, sau ale rii! 9e la o #reme, #rednicele gospodine particip la concursurile gastronomice, de unde se ntorc cu premii i trofee cucerite pe drept, att pentru c gustul bucatelor este des#rit, ct i pentru c reeta este autentic, original! 4u de mult, cu MporoniuK, tarta moilor, ele au ctigat premiul Mpentru cea mai #eche reet de pr-iturK! "ot aici, se obinuiete nc a se pregti mlaiul Fpinea fcut din fin de mlai, dup reeta care

continu, se pare, o reet mai #eche, a dacilor, de pine cu fin de meiG! ,ina de mlai e cernut cu o sit mai deas, pentru a se alege numai cea mai fin Fspre deosebire de mmlig, cnd mlaiul se cerne cu o sit mai rarG! =e adaug sare, dro-die i ap Funeori, la frmntat, n loc de ap se poate pune MzarK, de la alesul untului din smntnG, se frmnt i se las la dospit, apoi se modeleaz din ea pini care se pun n ta# i se coc n cuptor! =e mnnc mai mult cu lapte Fdulce sau co#sitG sau cu sarmale! 7 alt specialitate local foarte apreciat n toate zilele, ca i de =rbtori, este plcinta coapt pe lespede! =e face un aluat ca de pine, din fin, sare, ap i dro-die i se las la dospit! Apoi se ntind foi mai subiri, care se ung cu brnz Fdulce sau sratG i se strng, adunndu.se n aa fel nct plcinta s aib o form plat! =e coc pe lespede de piatr fierbinte, pe amndou prile Fse pot coace i pe plit, la foc mocnitG! 9up ce s.a copt, plcinta se unge, fierbinte, cu unt i smntn i se aduce la mas! =e mai obinuiete s se fac5 poroniu, tocan moeasc, pstra# n coa- de brad, rci moesti i mmlig toponit! R/ci 2o0e(.i *cile nu sunt altce#a dect rcituri FpiftieG! =e pun oasele de porc la fiert Fse mai pot pune urechi, cap de porcG, la foc domol, pe marginea sobei timp de cte#a ore! =e spumeaz din cnd n cnd pentru a rmne zeama limpede! =e scoate apoi carnea de pe oase i se aaz n #ase potri#ite FstrchiniG, se pu. ne usturoi zdrobit, se toarn zeama n care a fiert i se d la rece! ;nainte de a se aduce la mas se presar boia de ardei!

Me#iu .radi0io#aLC46 M6C 9/NC4 .conser#a de peste .pine, ceai, unt, gem .mezeluri .brnz .pine, lapte, unt, gem .mezeluri .brnz .pine, lapte, unt, gem .mezeluri .brnz .pine, lapte, unt, gem .mezeluri .brnz .pine, lapte, unt, gem P*O4@ .ciorb de legume .cartofi piure cu grtar .fructe .mmlig toponit .compot de pere .cartofi pai cu niele .salat de roii .compot de prune .ciorb de fasole .cltite cu fineti .fructe .friptur de pui cu cartofi .compot de piersici C64A .supa de pui cu tiei .friptur de porc cu cartofi natur .compot de #iine .ciorb de #iel .ghi#eci de legume .plcint cu mere .mmlig cu brnz i smntn .compot de prune .cartofi pai cu pulpe de pui .tiei cu lapte .ciulama de ciuperci cu mmlig .fructe

MA*P6

M6/*CC*6

N76

?64/*6

Pro8ra2 .uri$.ic
Eiua ! Pensiune 1 plecare ora &+ ?izitare5Mnstire Lupa 6ntoarcere la pensiune Eiua Pensiune 1 plecare ora 0 =lciua 1 #izitare petera Quda lui Papar 6ntoarcere la pensiune Eiua * Pensiune 1 plecare ora 3 *oia Montan 1 #izitare Minele *omane 6ntoarcere la pensiune Eiua = Pensiune 1 plecare ora && A#ram 6ancu 1 #izitare Cascada Miresei 6ntoarcere la pensiune Eiua " Pensiune 1 plecare ora &+ ?idra 1 #izitare 9ealul cu melci 6ntoarcere la pensiune Eiua > Pensiune 1 plecare ora &) Arieseni 1 #izitare partia ?artop 6ntoarcere la pensiune Eiua ? Asista la slu-ba de la manastire "uristii se #or deplasa fie cu propriile automobile fie cu microbuzul pus la dispozitie de pensiune, fiecare traseu costand )+ de lei de persoana dus.intors!

BIBLIOGRAFIE

&! )! $! 2! %!

www.casaapusean.ro www.roturism.com www.pensiuniromanesti.ro www.iturism.ro RRR!utilis!ro