Oceanul Planetar

Oceanul planetar : totalitatea marilor si oceanelor de pe Terra , esteun system integral in care toate componentele sunt strans interconectate.Un singur ocean planetar cu mai multe componente care se comporta sistematic in conformitate cu legile generale al Teoriei sistemelor. Curentii marini Oceanul planetar ocupa 71% din suprafata planetei, suprafata oceanului planetar este de 360 mil m !."olumul de apa continut in oceanul planetar 1,3 mld m #. $n lipsa oceanului planetar atmosfera Terrei ar fi identical cu atmosfera de pe planeta "enus.%tmosfera &ogata in 'idrogen, 'idrogen sulfurat , amoniac, metan, &io(id de car&on, fara o(igen si a)ot. *isparitia o(igenului ar fi alterarea totala a +ietii pe Terra. Scurt istoric al oceanografiei si geografiei marine , -rimele informatii le gasim in mitologie .Calendarul /ereidelor0, 1erodot si %ristotel cei care au fundamentat a&ordarea stiintifica , geografica si naturala a ma2oritatea aspectelor marine. , 3+ul /ediu este mai sarac in re)ultate stiintifice , perioada /arilor *escoperiri 4eografice Colum&, "asco da 4ama, /agelan. %lc'imisti oameni initiati cu la&oratoare, ei au reali)at primele anali)e de mare. , 5umeroase calatorii pe mare : 6en2amin 7ran lin unul din cei care a creat constitutia 8ua .17700 primul care a intocmit o 'arta a unui curent marin facuta in 1779. $n 1:;6 comandantul /aury reali)ea)a prima sinte)a de oceanografie si de geografie marina < 4eografia fi)ica a marii= . 3(peditia C'anllenger 1:79,1:76 organi)ata de amiralitatea &ritanica , este prima e(peditie stiintifica pe oc. -lanetar organi)ata cu la&orator la &ordul na+ei de :c'imie, &iologie, geologie. , $ntroducerea te'nicii statiei oceanografice . -ro&ele se recoltau e(clusi+e de la suprafata marii C'allenger trecand la a&ordarea tridimensionala in adancime.$n 1>;9 s,au deposit primii ;000 m. $n 1>79 s,a lansat C'allenger 9 care a refacut acelasi traseu , s,au refacut anali)ele iar re)ultatele au fost aceleasi

8istemul oceanic este un sistem cu autoreglare <Teoria sistemelor= -e la 1:70 a esuat o na+a france)a , &ucati din aceasta au a2uns in 8 4roenlandei sau trunc'iuri de molid din ?usia , astfel s,a dedus e(istent unui curent din 6ering spre 4roenlanda. O alta e(peditie la &ordul na+ei 6elgica a+ea la &ord specialisti din mai multe tari cu &iologul roman 3mil ?aco+ita au plecat in %ntarctica 1:>:. %u fost concepute doua tratate in 4ermania si unul in 7ranta acestea se &a)aea)a pe e(peditia C'allenger.

$n sec @@ se organi)ea)a mai multe e(peditii : /eteor germana care a introdus pt prima data te'nica sonda2ului acustic .8,a reali)at un tratat < Oceanele= de 1000 de pagini care isnteti)ea)a toate cunostintele pana la 1>A1. Oceanografia si geografia marina in ?omania. 9 personalitati amandoi ele+i la la scoala primara a lui $on Creanga :4rigore %ntipa si 3mil ?aco+ita .8e infiintea)a institutul &iogeografic de la Constanta . 6iologul $oan 6orcea format in 7ranta infiintea)a la %gigea 8 Constanta statiunea )oologica marina <%gigea=.Ba'aria -opo+ici infiintea)a statiunea de pescuit marin de la </amaia sat <.$n 1>79 se infiintea)a <$nsitutul ?oman de Cercetati /arine= la Constanta iar in 9000 8tatiunea de Cercetari /arine si 7lu+iale de la 8f .4'eorg'e.

Oceanul planetar si componentele sale : Oceanul planetar este marele sistem integrat de pe Terra alcatuit din trei component :oceanele, marile mediterane , mari marginale. Oceanele sunt : 6a)ine de dimensiuni mari situate intre continente Cu relieful &a)inului de)+oltat pe crusta oceanica si pe crusta continental %c+atoriul pre)inta circulatie ma2ora de suprafata , +erticala si de adancime $nteractiunile cu atmosfera sun tari, intense.

3 oceane cunoscute : -acific, %tlantic, $ndian 8au 9 oceane Oceanul %rctic sau Oceanul $ng'etat de 5ord si Oceanul 8udic /arile /editerane sunt: 6a)ine cu dimensiuni mai mici decat oceanele situate intre contimente ?elieful &a)inului este de)+oltat pe crusta continental si mai putin pe crusta oceanic %c+atoriu nu pre)inta circulatie ma2ora de suprafata , +ertical si de adancime. $nteractiunile cu atmosfera sunt sla&e 8e leaga prin oceanul alturat prin una sau mai multe stramtori

3 /editerane unanim cunoscute :

a0 /editerana 3uropeana sau /editerana 3uroafricanaC /area /ostumC /area /editerana situate intre 3uropa si %frica, legata prin stramtoarea 4i&raltarC Coloanele lui 1ercule de Oc. %tlantic. &0 /editerana %mericana situata intre cele 9 %merici c0 /editerana %ustral, %siatica intre %ustralia si %sia de 83 O. Drummmel 9 tipuri de mari mediterane : intercontinental ./editerana %rctica, %ustralasiatica, %mericana ?Omanica0 si intracontinentale sua mari de ingreisune .cu salinitate redusa si influente puternice ale continentelor0 /. 6altica 4olful 1udson sua mari mediterane formate in 2g'ea&uri tectonice cu ape sarate si calde:/. ?osie, 4olful -ersic. Propietati generale ale Mediteranelor : 8unt situate in regiuni de contacte tectonice intre 9 sau mai multe placi litosferice.*in aceasta cau)a toate /editeranele se suprapun unor concentrari energetic telurice foarte intense.Tot datorita ase)ari se inregistrea)a concentrari energetic cosmic, concentrari energetic marine deci este +or&a de regiuni cu energii natural foarte intense.Ea aceasta se adauga calitatea estetica deose&ita a peisa2elor. *atorita acestei con2uncture fa+ora&ile toate cele trei /editerane au fost si sunt ade+arate creu)e in care au aparut si s,au de)+oltat toate culturile si ci+ili)atiile lumii. /arile /arginale acele mari desc'ise cu mai multe compartimente care comunica larg cu oceanul planetar alaturat.?elieful acestora se de)+olta pe cruste continentale sunt su& influenta oceanelor alaturate care predomina asupra influentelor continentale. 11 mari marginale :/. 5orudlui, /anecii, $rlandei, Ea&radorului, %ndaman,6e'ring, Faponiei, 4olful Californiei. -ro&leme legate de relieful &a)inului Oc -lanetar. 7ormele de relief de la suprafata Terrei sunt situate la di+erse ni+eluri de organi)are pe o scara care incepe cu o treapt planetei .dimensiuni planetare si re+olutie de A,; mld de ani0 si se termina pe treapta cea mai de 2os unde sunt formele cu dimensiuni de m! , e+olutie orara. 7ata pla2ei, partea spalata a pla2ei de apa, e+olutie orara /arginea continetala forma de relief care racordea)a continentele cu fundurile oceanice, , se de)+olta pe cruta continentale , fundurile oceanice se de)+olta pe crusta oceanica. Doua tipuri de margini continentale : 1. Margini continetale pasive, sta&ile sau de tip %tlantic au un profil &ine de)+oltat , au coaste largi, +arsante ocntinentale e(tinse si usor inclinate, glacisul continental prelung , frec+ent una sau mai multe trepte , rar afectate de +olcanism sau seismicitate.Ocupa 70 % din lungimea totala a marginilor continentale de pe Terra are importanta prin de)+oltarea ase)arilor omenesti, mediu costier fa+ora&il, relief fa+ora&il, lipsa factorilor de risc, clima fara e(cese.

Clasificate dupa mai multe tipuri: -asi+e dupa criterii structural: , cu strat gros de sediment : " 6a)inului Oc. %tlantic de 5 unde grosimea atinge 1; m accumulate in ultimii 1:0 mil ani. , cu strat su&tire de sedimente nu depasesc cei 1; m tipul armorican din 3 6a)inului Oc %tlantic de 5 *upa criteri genetice : , margini continentale prin di+ergent re)ultata in urma proceselor de riftogene)a.in 6a)inul %tlanticului0sau margine continentala atlantica , margine continentala pasi+a de culisare sau de transformanta specifica regiunilor in care faliile transformate se e(tend pana la marginea &a)inului oceanic .3 &a)inului Oc. %tlantic in reigunea 4olfului 4uineea0 falia transformata se e(tinde prin culisare pe masura ce se desc'ide &a)inul oceanic. *upa criteria regionale: , de tip neoformat specifica /.?osii si 4.Californiei cu procese de riftogene)a in stadiu primar , de tip african cu coaste inguste si +ersant continental a&rupt, cu aport sarac in sedimente .in 2urul %fricii, " 3uropei, 4roenlanda, %ntarctica0 margineste mase ocntinentale inalte , massi+e cu retea 'idrografica saraca , ca urmare coastele sunt reduse la litoral si self continental. , de tip %merican cu coasta larga e(tinsa , +ersant cont. usor inclinat , galcisuri continentale largi si mai multe trepte . 53 %mericii de 5, 3 %mericii de 8 , 5 3urasiei, $ndia si " si 8 %ustraliei0 margineste parti 2oase ale continentelor cu campii costale de mare intindere urmate de selfuri intinse , &a)ine 'idrografice &ine de)+iltate asigurand aportul de sediment. 2. Margini continentale active, insta&ile de tip -acific. 8pecific contactelor con+ergente dintre placile litosferice, sunt intr,o stare de insta&ilitate marcata de seismicitate , +olcanism, su&sidenta. %ceste margini pre)inta numerosi factori de risc , cutremure cu fec+enta si magnitudine mare, +ulcanism. 3(emplu : 8ua coasta de 3 pasi+e, 8ua coasta de " acti+e .+ulcanism acti+0 /arginea acti+e este mult mai e(tinsa, are loc prcesul de su&ductie si de ero)iune tectonica, tot ce se crea)a in dorsal se deteriorea)a in fosa. $n functie de structura si acti+itatea geodinamica pe contactele dintre placi se regasesc tipurile: ,tipul andin specific ocntactelor con+ergente e(tensi+e, se de)+olta la marginea unei placi continentale su&dues de o placa oceanic .ca)ul din 3 6a)inului Oc.-acific unde placa 5a)a su&duce placa 8,

americana0marginea continental se reduce la la litoral si self ingust , cu un +ersant continental a&rupt , cu trepte , cu prisma de acretie , glacis continental ingust si a&rupt. ,tipul arc insular in " &a)inului Oc -acific , se suprapune peste contactele con+ergente compressi+e dintre 9 placi oc. cu +arste diferite, e(tensiune restransa , forme +ariate, lipsesc campiile costale si litorale. ,tipul mi(t se suprapune contactului dintre o placa continental si un sector cu mai multe arce insulare de +arste diferite ." &a)inului Oc -acific la contactul dintre partea 5 a %ustraliei si /editerana %siatica0 lipsesc campiile costale, si litorale, elemente inguste si a&rupte.

Coasta G considerata su&unitate a marginii continentale situata intre limita inferioara a podisului continental .H 900 G 7300m0 si muc'ia selfului continental .,1;0 G 900 m 0dimensiunile in profil trans+ersal sunt 10! m Campiile costale G 1% din suprafata Terrei , Campia 8i&erie, %ma)onului %tlantica, si a 4olfului ma2oritate sunt ta&ulare sta&ile tectonic cu alt medii 100 m . Eitoralul, a daoua su&unitate , relief de contact intre campii costale si selfurile continentale sunt influentate de factori marini, cuprind 9 su&unitati : Campii litorale G campii de acumulare formate dupa retragerea ni+elului marii la cotele actuale, unde in ultimii 9000 de ani nu a oscilat cu amplitudini mai mari de ; m , in regiunile temperate se intalnesc trei tipuri de campii litorale: deltaice, lagunare, estuariene. 7rontul litoral G situta la marginea e(terioara a campiei litorale, fiind partea dinamica, in ca)ul campiior deltaice ,frontal deltaic repre)inta delta marina acti+e .cu o dinamica acti+a , in directia acumulati+a cu formarea deltelor secundare sau &ariere fie ero)i+a cu distrugerea formelor de acumulare0I

,frontul lagunar &ariera lagunara mult mai fragile : front lagunar sta&il .ec'ili&ru dinamic0, front lagunar de acumulare .de)+oltare a crestelor de nisip0 , front lagunar acti+ de ero)iune .&ariera este erodata0 7rontul litoral este alcatuit din: Tarm : 8u&unitate a frontului litoral formata su& actiunea +alurilor si curentilor in perioade de timp *elimitat in partea superioara de linia atinsa de cele mai inalte +aluri iari n partea inferioara de muc'ia terasei tarmului %lcatuit din forme generate de +aluri : conuri de re+ers, dune,pla2e, &ara2e, santuri, terasa tarmului. $ntense procese de transformare a materiei si energiei.

"ersantul litoral: 8ituat su& muc'ia terasei *elimitat de o sc'im&are a decli+itatii la trecerea in forma conca+a.

4lacisul litoral: O forma conca+e cu inclinare redusa % fost introdus de 3."espremeanu pentru a denumi forma de relief conca+a care racordea)a +ersantul litoral cu selful continental. %u procese accumulati+e , ero)i+e sau mi(te

8elful continental : 8u&unitate a coastei , o campie neteda, usor inclinata cu dimensiuni diferite, acoperite cu apa la inceputul 'olocenului Eimita inferioara la ni+elul muc'iei selfului o discontinuitate pro+ocata de sc'im&area &rusca a decli+itatii spre +ersantul continental. 8e situea)a la adancimi +ariate 100, 99; m Eimita superioara la marginea inferioara a glacisului , 9; G ;0 m . Clasificarea selfurilor : selfuri afectate de glaciatiune, selfuri cu cruste si santuri paralele, selfuri netede situate la latitudini inalte, selfuri afectate de curentii puternici, selfurile marilor tropicale , selfuri ci trepte pietroase.

/orfologic : selfuri largi aproape plane specific marginilor ocntinentale pasi+e .de tip %tlantic0I selfuri inguste .de tip -acific 0 fracturate frec+ent , cu multe trepte si caracterictice in Oc. $ndian.

Oceanografie c'imica elemente: %cel domeniu care studia)a compo)itia c'imica a Oc -lanetar , molecula apei de mare :este un dipol alcatuit dintr,un atom de o(igen mare cu sarcina negati+e si 9 atomi de 'idrogen mai mici cu sarcina po)iti+a, consecinte: +a a+ea o incarcatura electrica diferita pe cele 9 laturi , +a predomina incarcatura po)iti+a pe latura cu atomi de 'idrogen si incarcatura negati+e pe latura cu o(igen. *in aceasta cau)a molecula de apa di)ol+a un foarte mare numar de su&stante procesul numindu,se 'idratare, apa astfel contine o mare +arietate de su&stante di)ol+ate. 8alinitatea: repre)inta totalitatea su&stantelor di)ol+ate pe care o e+aluam dupa indepartarea su&stantelor organice, a car&onatilor, a &romului si a iodului. 8e masoara si se e(prima in g J "alorile salinitatii : "aloarea medie glo&ala 3; J "aloarea ma(ima A0 J in /area ?osie "aloarea minima :,19 J in fata gurilor de +arsare alea marilor flu+ii. *in punct de +edere touristic salinitatea optima a apelor marine tre&uie sa +arie)e intre 3;,A0 J $nfluenta oceanului asurpa mediului pe Terra. $n cicluri pe 71% din suprafata planetei cu autocontrol , este ciclu de dimensiuni planetare si determina in &una masura regimul termic si al precipitatiilor pe Terra. Culoarea apei de mare

Culorile sunt percepute diferit de la suprafata spre adnacime in functie de penetrarea fiecarei lungimi de unda din spectrul solar la diferite adancimi: +erde,al&astru patrunde pana la , 3;m , culoarea este data si de alge de e(emplu cocolitofori in / %l&a. Culoarea apei marii depinde in cea mai mare masura de gredul de acoperire al cerului cu nori .ne&ulo)itate0.Cand cerul este acoperit cu nori marea are o culoare cenusie, in conditii de ne&ulo)itate redusa culoarea marii depinde de ung'iul de incidenta facut de ra)ele solare cu suprafata marii. $n general culoarea apelor din regiunile reci este +erde iar culoarea apelor din regiunile calde este al&astru intens. Culorile se masoara si se e(prima pe o scara colorimetrica 7O?3E,U1E3 cu 91 sua 9A de trepte.7iecare culoare pe aceasta scara se notea)a cu o cifra romana intotdeuna 1 repre)inta al&astru si 9A &run. Temperatura apei marii Caldura din ac+atoriul oceanului planetar pro+ine e(clusi+e de la 8oare, celelalte surse de caldura :cladura interna a -amantului sau eruptiile +ulcanice, fiind negli2a&ile. Transmisia calduri din atmosfera in apa marii se face prin procese de conductie termica modoficate in di+erse grade de acti+itatea dinamica a maselor de aer. Cantitatea de de cladura din apa oceanic se masoara cu di+erse tipuri de termometre si se e(prima in grade Celsius sua grade 7a'ren'eit .Termometrele sunt speciale de mare preci)ie , temp. se e(prima cu trei )ecimale la ,9000 m adancime in /. 5eagra sunt :,:::KC. /asurarea temp. la adancime se masoara cu termometrele re+ersi&ile 5antel. $maginile satelitare , termice diferentia l ofera imaginea temp. la supraf. apei fara sa lipseasca informatii. Temp. se pune pe 'idroi)oterme, temp. scade cu adancimea.3(ista situati cu coline termice denumite upLelling sua depresiuni termice doLnLelling. *istri&utia temp. pe +erticala de la usprafata spre adancime , difera foarte mult de la o )ona geografica la alta .reci,temperate0.$n )onele reci distri&utia temp. pe +ertical este foarte uniforma, apa rece de la suprafata pana la cele mai mari adancimi . %par in+ersiuni termice apa de la suprafata rece, calda in adancime pre)inta caractere specific fiecarui anotimp.

Termoclina este o +ariatie de temperatura cu un anumit gradient care se inregistrea)a in profilul termic pe +erticala.%ceste praguri repre)entate de termoclina sunt re)ultatul proceselor comple(e de transmisie a caldurii pe +ertical de la suprafata spre adancime. Circulatia ma2ora de suprafata .curentii oceanici0 cau)ele curentilor oceanic sunt legate de transferul energetic dintre +ant .+anturile dominante0si suprafata marii. Traiectoriile ice&ergurilor indica miscarea curentilor de suprafata, se a&at sprea dreapta in 3misfera 5 si stanga in 3misfera 8 cu A;K fata de directia dominanta a +anturilor.%&aterile cau)ate de actiunea fortei Coriolis. Ea o anumita adancime nu se mai inregistrea)a nicio miscare iar orientarea ultimului +ector +a fi la 360K fata de cel de la suprafata./ediand orientarea +ectorilor pe intregul strat de apa re)ulta un transport mediu cu >0K dreapta fata de directia dominant a +antului si se numeste transportul total 3 man.