Sunteți pe pagina 1din 468

Fernand Braudef

jocurile schimbului
volumul I
Traducere i postfaa de ADRIAN RI2A

FEBNAND BRAUDEL Clvlllsatloa materlelle, economie et capltaUsme, 6 e

Tome Les )eux e l'ichange Librairte Armnd !olin, "aris, #$%#

xv xvra siede

Toate drepturile asupra pre&entei edi'ii n limba roman( stat re&ervate Editurii )eridiane

EDITURA MERIDIANE BUCURETI, 1985

LUI PIERRE GOUROU mrturie q unei ndoite a ec!iuni

"e copert(* HANS +,LBE - !EL Tl-AR, Portretul negustorului Georg Gls"e StMtllctte Museen "reusslscher .ulturbesit&, Berlin/

CUVNT NAINTE AL AUTORULUI

#ac toate lucrurile ar $utea i sim$le% a& "ice c 'olumul de a! ex$lorea"% deasu$ra $arterului 'ie!ii materiale su(iectul $rimului 'olum al acestei lucrri , eta)ele imediat su$erioare ale 'ie!ii eco* nomice &i% deasu$ra acesteia% ale acti'it!ii ca$ita* liste+ #e&i le or!ea" semni ica!ia concret% imaginea aceasta a unei case cu mai multe eia)e,)oglinde&te destul de (ine realitatea lucrurilor+ -u$ra a!a de contact% care nu este continu% dintre .'ia!a material/ 0n sensul de economie oarte ele* mentar) &i 'ia!a economic% se materiali"ea" ntr*o mul!ime de $uncte modeste1 $ie!e% dughene% $r'lii+++ 2ceste $uncte snt tot attea ru$turi1 de o $arte% 'ia!a economic cu schim(urile ei% cu moneda% cu $unctele nodale &i cu mi)loacele ei su$e* rioare% $ie!e comerciale% (urse sau trguri3 de cea* lalt $arte% .'ia!a material/% non*economia% su( semnul o(sedant al autosu icien!ei+ Economia nce$e n $ragul valorii de schimb/ 2m ncercat% n acest al doilea 'olum% s anali"e" ansamblul )ocurilor schim(ului% de la trocul ele* mentar $n la% &i inclusi'% ca$italismul cel mai so isticat+ Pornind de lao descriere ctts*a $utut mi 0 atent &i neutr% am ncercat s sur$rind regulari'

l!i &i mecanisme% un el de istorie economic 1eneral( 0a&a cum exist o 1eo1ra2ie 1eneral(3 sau% dac $re era!i alte lim(a)e% o tipolo1ie, un model, o 1ramatic( n stare mcar s ixe"e sensul ctorua cu'inte cheie% al citor'a realit!i e'idente% r ca% in $o ida acestui a$t% numita istorie 1eneral( s ie de o rigoare $er ect% r ca tipolo1ia scoas n e'iden! s ie hotrtoare% &i mai ales r ca ea s ie com$let% r ca modelul s $oat i n 'reun el oarecare matemati"at &i 'eri icat% r ca 1ramatica s a)ung s ne dea cheia unui lim(a) sau unui discurs economic% admi!ind c exist 'reunul &i c el este oarecum acela&i% n tim$ &i n s$a!iu+ In mare% a ost 'or(a de un e ort de inteligi(ilitate menit s duc la recunoa&terea unor articula!ii% a unor e'olu!ii &i% n egal msur% a or!elor uria&e care men!in ordinea tradi!ional &i .'iolen!ele inerte/ des$re care 'or(e&te 4ean*Paul -artre+ 2'em a ace deci cu un studiu al crui o(iect se $lasea" la ntilnirea dintre social% $olitic &i economic+ In 'ederea unui asemenea demers% nu exista o alt metod n a ar de o(ser'a!ie% de o o(ser'a!ie luat mereu de la ca$t% $n la isto'irea ochi lor% de a$elul la deose(itele &tiin!e $ri'itoare la om% ntr*o &i mai mare msur de com$ararea sistematic% de con runtarea unor ex$erien!e de aceea&i natur% r teama c% trecnd $rin sisteme care a(ia dac se modi ic% anacronismul ne*ar $utea )uca n cursul unor con runtri necesare% este $rea mari+ 2ceasta este metoda com$arati' $e care 5arc 6loch o recomanda nainte de oricare alta &i $e care eu am $racticat*o n $ers$ecti'a duratei lungi+ In stadiul actual al cuno&tin!elor noastre% o mul!ime de date com$ara(ile ni se o er $e coordonata tim$ului &i $e coordonata s$a!iului% a&a nct ai im$resia c 6

$rocede"i nu doar la sim$le ex$erien!e com$arati'e% create de (un'oin!a ha"ardului% ci a$roa$e la ni&te ex$erimente+ 2m construit ast el o carte la )umtate de drum ntre istorie% ins$iratoarea din!ii% &i alle &tiin!e des$re om+ In aceast con runtare dintre model &i o(ser'a!ie% am ntlnit mereu o o$o"i!ie insistent ntre o economie de schim( normal &i adesea rutinier 0n secolul al 78ll*lea i s*ar i "is natural(,4 &i o economie su$erioar% so isticat 0n secolul al 78III*lea i s*ar i "is arti2icial(5 6#5/ -nt ncredin!at c aceast di'i"iune este tangi(il% c a1en'ii &i oamenii% c actele% mentalit!ile nu snt identice $e aceste eta)e di erite+ 9 regulile economiei de $ia! care se regsesc $e anumite ni'ele% a&a cum le descrie economia clasic% ac!ionea" cu mult mai rar su( n !i&area lor de li(er concuren! n "ona su$erioar% care este "ona calculelor &i a s$ecula!iei+ :nce$e acolo o "on de um(r% de contre*)our+ de acti'it!i ini!iatice $e care eu le socotesc a i la rdcina a ceea ce am $utea n!elege $rin cu'ntul ca$italism% acesta iind o acumulare de $utere 0care ntemeia" schim(ul $e un ra$ort de or! n egal &i ntr*o mai mare msur dect $e reci$rocitatea ne'oilor)% un $ara"itism social% ine'ita(il sau nu% ca attea altele+ Pe scurt% exist o ierarhie a lumii negustore&ti% chiar dac eta)ele su$erioare% ca n orice ierarhie de alt el% n*ar $utea exista r eta)ele in erioare $e care se s$ri)in+ In s ir&it% s nu uitm c% chiar su( stratul schim(urilor% ceea ce am numit% n li$sa unei ex$resii mai $otri'ite% via'( material(, constituie n tim$ul secolelor .'echiului regim/ "ona cea mai dens dintre toate+ #ar nu cum'a cititorul 'a socoti discuta(il ; nc mai discuta(il dect o$o"i!ia dintre aceste mai < multe eta)e ale economiei a$tul c arn olosit

cu'niiil capitalism ca s desene" eta)ul cel mai de susi 9u'tntul capitalism n*a a$rut n n!elesul lui ma)or &i 7n toat $uterea lui ex$lo"i' dect tr"iu% o dat cu nce$utul secolului al 77*lea+ =imic mai ade'rat dect a$tul c el este marcat n sensul su adnc de data adev(ratei sale na&teri% &i m ntre( dac $ara&utarea lui ntre >OO &i ?@AA n*ar $utea i socotit dre$t $catul cel mai greu $e care*l $oate s'r&i un istoric ;$catul anacror nismulu La dre$t 'or(ind% lucrul acesta nu m tul(ur $este msur+ Istoricii in'entea" cu'inte% etichete $entru a*&i ixa retros$ecti' $ro(lemele &i e$ocile1 .r"(oiul de o sut de ani ?'% Rena&terea% Umanismul% Re orma+++ Pentru aceast "on care nu este ade'rata economie de $ia!% ci att de des nedisimulata sa contra"icere% a'eam ne'oie de un cu'nt s$eci ic+ Iar cel care mi se n !i&a n mod ire"isti(il era tocmai cu'nlul ca$italism+ #e ce s nu m slu)esc de acest cu'nt e'ocator de+ imagini% dnd uitrii toate discu!iile n ier(ntate $e care le*a iscat &i nc le mai isc acesta?B Urmnd regulile care conduc construc!ia oricrui model% am trecut $rudent n acest 'olum de la sim$lu la com$licat+ 9eea ce societ!ile economice de ieri o er r di icultate unei $rime o(ser'a!ii este ceea ce se cheam de o(icei circula'ia sau economia de pia'(/ Prin urmare% n $rimele dou ca$itole ; .Unelteleschim(ului/ &i .Economia a! cu $ia!a/ ; m* am o$rit la descrierea $ie!elor% a col$orta)ului% a $r'liilor% trgurilor% (urselor+++ Cr ndoial t cu $rea multe detalii+ Di am ncercat s des$rind ni&te reguli ale schim(ului% dac $oate i 'or(a de reguli+ 9ele dou ca$itole ce urmea" ; .9a$ita* t

lismul acas la al!ii/ &i .9a$italismul acas la el/ a(ordea"% alturi de circula!ie% $ro(lemele di u"e ale $roduc!iei3 ele $reci"ea" de asemenea% element indis$ensa(il% sensul acestor cu'inte hotrtoare n de"(aterea $e care am acce$tat*o1 capital, capita8 list, capitalism9 ele ncearc% n s r&it% s situe"e sectorial ca$italismul% o asemenea .to$ologie/ tre* (uind s*i indice limitele &i% n mod logic% sE*i de" * 'luie natura+ Odat cu aceasta 'om a)unge n mie* "ul greut!ilor si nu la ca$tul ostenelii noastre% ntr*ade'r% un ultim ca$itol% cel mai necesar r ndoial% .-ocietatea sau ansam(lul ansam(lurilor/% ncearc s rea&e"e economia &i ca$italismul n cadrul general al realit!ii sociale% in a ara cruia nimic nu $oate c$ta o de$lin semni ica!ie+ #ar a descrie% a anali"a% a com$ara% a ex$lica nseamn a te $lasa cel mai adesea n a ara nara* !iunii istorice% nseamn a ignora sau a s rma du$ 'oie tim$ii continui ai istoriei+ #ar ace&ti tim$i exist3 ne 'om rentlni cu ei n cea de a treia &i ultima dintre cr!ile care alctuiesc aceast lucra* re1 Timpul lumii/ :;e a lm $rin urmare n $agi* nile acestui 'olum ntr*un stadiu $reala(il% n care tim$ul nu este res$ectat n continuitatea sa cronolo* gic% ci doar olosit ca mi)loc de o(ser'a!ie+ 9u aceasta% sarcina nu mi s*a u&urat+ 2m reluat de $atru% de cinci ori ca$itolele $e care le 'e!i citi+ Le* am ex$us la 9ollige de Crance &i la Ecole des >autes Etudes+ Le*am scris &i le*am rescris a$oi de la un ca$ la altul+ >enri 5atisse mi*a $o'estit un $rieten al lui care i*a $o"at ; a'ea o(iceiul s*&i reia de "eci de ori desenele% "ile n &ir% aruncnd $ <a co&% toate ncercrile n a ar de ultima% n care

socotea c a gsit n s r&it $uritatea &i sim$litatea liniei+ Eu nu snt >enri 5atisse% din ne ericire+ Di nici nu snt mcar ncredin!at c ultima mea scriitur este &i cea mai curat% cea mai con orm cu ceea ce gndesc sau ncerc s gndesc+ 9a s m mngi% mi*am s$us% cu 'or(ele unui istoric engle"% C+ 5+ 5aitland 0?@@?)% c .sim$litatea nu este un $unct de $ornire% ci un !el/% 6=5, cteodat% cu $u!in noroc% un $unct de sosire+

-otele >l trimiterile biblio1ra2ice din text slnt 1rupate al s27r>itul volumului /

: Capitolul I UNELTELE SCHIMBULUI

La o prim( vedere, economia repre&int( dou( &one uria>e* produc'ia >i consumul/ De o pa2te, totul se 7mpline>te >i se distru1e9 de cealalt(, totul 7ncepe >i re7ncepe/ ?, societate, scrie )arx 6#5, nu poate 7nceta s( produc(, tot a>a cum nu poate 7nceta s( consume@/ Un adev(r banal/ "rou8 dhon spune aproape acela>i lucru atunci c7nd a2irm( c( sin1urul scop aparent al omului este s( mun ceasc( >i s( mAn7nce/ Dar 7ntre aceste dou( universuri se strecoar( un al treilea, 7n1ust, dar vioi ca un 2ir de ap(, lesne de recunoscut >i el de la 7nt7ia privire* schimbul sau, dac( vre'i, economia de pia'( imper2ect(, discontinu(, dar impun7n8du8>i constr7n1erile 7nc( din secolele pe care le studia&( aceast( carte, >i 7n mod si1ur revolu'io8 nar(, 7ntr8un ansamblu care tinde cu 7nc(p('7nare c(tre un echilibru de rutin( >i care nu iese din el dec7t pentru a reveni iar acolo, ea este &ona schim8 b(rii >i a inova'iilor/ )arx o indic( drept s2era circula'iei 6=5, expresie pe care m( 7nc(p('7ne& s( o socotesc 2ericit(/ B(r( 7ndoial(, venit 7n economie de la 2i&iolo1ie 6C5, cuv7ntul circula'ie acoper( prea multe lucruri dintr8odat(/ Dac( ar 2i s(8# credem pe D/ Echelle 6F5, editorul operelor complete ale lui Tur1ot, acesta s8ar 2i 17ndit s( * scrie un ,ratat al circula!iei 0,rite de la cir* culation) 7n care s( vorbeasc( despre b(nci, despre ## sistemul lui LaG, despre credit, despre schimb

>i despre comer', 7n s27r>il despre lux, adic( aproape despre 7ntrea1a economie a>a cum era ea 7n'eleas( pe atunci/ Dar oare, ast(&i, termenul de economie de pia'( n8a c(p(tat >i el un sens lar1, care dep(8 >e>te in2init no'iunea simpl( de circula'ie >i de schimb 605H "rin urmare, trei universuri/ 7n primul tom al acestei lucr(ri, d(dusem rolul de vedet( consu8 mului/ n capitolele care urmea&( vom aborda circula'ia/ "roblemele di2icile ale produc'iei vor r(m7ne la urm( 665/ -u pentru c( importan'a lui )arx sau "roudhon poate 2i contestat(/ Dar unui observator retrospectiv, cum este istoricul, 7i este 1reu s( 7nceap( cu produc'ia, domeniu con2u&, anevoie de reperat >i 7nc( insu2icient inventariat/ !ircula'ia, dimpotriv(, are avantajul c( poate 2i lesne observat(/ n domeniul ei, nici un lucru nu8>i 1(se>te starea >i 2iecare 7>i de&v(luie mi>c(rile/ Larma pie'elor ajun1e 2(r( 1re> p7n( la urechile noastre/ "ot, >i nu este o vorb( 1oal(, s(8i re1(sesc pe ne1u'(torii >i precupe'ii din pia'a de la Rialto, din ;ene'ia anului #0CI, privindu8i chiar de la 2ereastra casei lui Aretino, care se uita cu pl(cere la acest spectacol de toate &ilele 6%59 pot s( intru, prin #6JJ >i chiar mai devreme, la Bursa din Amsterdam >i s( nu m( r(t(cesc prin ea era s( &ic* s( joc la burs( 2(r( s( 2ac 1re>eli prea mari/ Deor1es Durvitch mi8ar obiecta de 7ndat( c( ceea ce este lesne o(ser'a(il risc( s( 2ie tocmai elementul ne1lijabil sau elementul secun8 dar/ Eu nu s7nt at7t de convins de acest lucru pe c7t este el, >i nu socotesc c( Tur1ot, 7n lupt( cu ansamblul economiei timpului s(u, a putut s( se 7n>ele de la 7nceput p7n( la s27r>it atunci c7nd a privile1iat circula'ia/ Ki apoi, 1ene&a capitalis8 mului este strict le1at( de schimb/ E pu'in lucruH n s27r>it, produc'ia 7nseamn( divi&iunea muncii >i prin urmare, obli1atoriu, condamnarea oame8 nilor la schimb/ De alt2el, cine s8ar putea 17ndi cu adev(rat s( minimali&e&e rolul $ie!i t !hiar elementar(, ea este locul de ba>tin( al o2ertei >i al cererii, al recursului la cel(lalt, 2(r( de care nu ar exista

economie 7n sensul obi>nuit al cuv7nlului, ci doar L via'( ?7nchis(@ 6en1le&ul &ice em(edded) 7n auto8 satis2acere adic( non8economie/ "ia'a 7nseamn( o eliberare, o deschidere, accesul la o alt( lume/ 7nseamn( ie>irea la lumin(/ Activitatea oamenilor, surplusurile pe care ei le schimb( trec 7ncetul cu 7ncetul prin aceast( bre>( 7n1ust(, tot at7t de anevoios la 7nceput cum trecea c(mila din Ecripturi prin urechile acului/ Apoi cr(p(turile se l(r1esc, se 7nmul'esc, iar societatea devine, la cap(tul cursei, o ?societate cu pia'( 1enerali&at(@ 6J5/ La cap(tul cursei, prin urmare tardiv, >i niciodat(, 7n 2unc'ie de diversele re1iuni, la aceea>i dat( >i nici 7n acela>i 2el/ -u exist( a>adar o istorie simpl( >i liniar( a de&volt(rii pie'elor/ Aici tradi'ionalul, arhaicul, modernul, 2oarte moder8, nul s7nt tot timpul 7n atin1ere/ !hiar >i ast(&i/ ma1ini semni2icative pot 2i 2(r( 7ndoial( surprinse >i adunate cu u>urin'(, dar, chiar 7n ca&ul Europei, care este un ca& privile1iat, ele nu pot 2i situate exact unele 7n raport de celelalte/ E( vin( >i aceast( di2icultate, 7ntr8un 2el insi8 nuant(, tot de la 2aptul c( din secolul al M;8lea p7n( 7n cel de8al M; 8lea/ c7mpul nostru de observa'ie r(m7ne 7nc( insu2icient ca durat(H !7mpul ideal de observa'ie ar trebui s( se extind( la toate pie'ele lumii, de la ori1inile lor >i p7n( 7n &ilele noastre/ Acest domeniu uria> a 2ost pus 7n discu'ie mai ieri de c(tre pasiunea iconoclast( a lui .arl "olanNi 6$5/ Dar este oare posibil s( 7n1lobe&i 7ntr8o aceea>i explica'ie pseudo8pie'ele Babilonului antic, circuitele de schimb ale pri 8 mitivilor din insulele Trobriand de ast(&i >i pie 'ele Europei medievale >i preindustrialeH -u s7nt 7ntru totul convins/ n orice ca&, nu ne vom 7nchide de la 7nceput 7n explica'ii 1enerale/ ;om 7ncepe prin a descrie/ )ai 7ntli Europa, martor esen'ial, pe care 7l cunoa>tem mai bine dec7t pe al'ii/ Apoi non8Europa, c(ci nici o descriere nu ne8ar putea duce la un, 7nceput de explica'ie valabil( dac( nu 2ace e2ectiv C ocolul p(m7ntului/

EUR,"A* )E!A- E)ELE LA L ) TA DE :,E A E!+ )BUR L,R


A>adar, Europa, ea 7nainte de toate/ Ea a eliminat, 7nc( 7nainte de secolul al M;8lea, 2ormele cele mai arhaice ale schimburilor/ "re'urile pe care le

#/ Cluctua!ii $recoce de $re!uri in 2nglia+ Dup( D/ L/ BAR)ER, ?Eome prices Bluctuations in An1evin En1land@ in* ,he Economic >istorF Re'ieG% #$06#$0%, p/ C$/ De re'inut

cre>terea concomitent( a pre'ului cerealelor ca urmare a recoltei proaste din anul #=I#/

cunoa>tem sau a c(ror existen'( o b(nuim s7nt, 7nc( din secolul al Mll8lea, pre'uri 2luctuante 6#I5, dovad( c( exist( 7nc( de pe atunci pie'e ?moderne@ >i c(, le1ate unele de altele, ele pot, atunci c7nd se ive>te prilejul, s( schi'e&e sisteme, le1(turi de la ora> la ora>/ "ractic, 7ntr8adev(r, numai bur1urile >i ora>ele au pie'e/ Rarisime, unele pie'e s(te>ti 6##5 exist( 7nc( 7n secolul al M;8lea, dar ele s7nt o cantitate ne1lijabil(/ ,ra>ul din ,ccident a 7n1hi'it totul, a supus totul le1ii lui, exi1en'elor lui, controlului lui/ "ia'a a devenit unul din mecanismele sale 6#=5/

=i&te $ie!e o(i&nuite ca &i cele de ast"i


7n 2orma lor elementar(, pie'ele exist( >i ast(&i/ n cel mai r(u ca&, pot 2i temporar suspendate, #F
15

pentru ca, a &ile dinainte >tiute, sub ochii no>tri, s( se reconstituie pe locurile obi>nuite, cu de&ordinea, cu 7mbul&eala, cu h(rm(laia lor, etal7n8du8>i miroasnele violente >i mar2a proasp(t(/ eri, ar(tau aproape la 2el* c7teva tarabe, un coviltir care le ap(ra de ploaie, locuri de v7n&are numerotate 6#C5, 2ixate dinainte, 7nre1istrate cu 1rij(, >i care trebuiau pl(tite dup( bunul plac al autorit('ilor sau proprietarilor* o mul'ime de cump(r(tori >i de impti>c(82rancul, un proletariat di2u& >i activ* unii se ocup( de de&1hiocatul ma&(8rii >i au 2aima unor b7r2itori 7nr(i'i, unii jupoaie broa>te 6?puii de balt(@ ajun1 la Deneva 6#F5 >i la "aris 6#05 7n mari cantit('i pe spinarea cat7ri8 lor5, al'ii s7nt hamali, m(tur(tori, c(ru'a>i, v7n8 &(tori sau v7n&(toare pe picior, controlori 7ncrunta'i v(ta2i de pia'( care8>i mo>tenesc din tat(8n 2iu slujba am(r7t(, precupe'i, '(rani >i '(rance, u>or de recunoscut dup( port, or(>eni care8>i v(d de cump(r(turi, slujnice care 6spun bo1(ta>ii5 7>i potcovesc st(p7nii, 7i ciupesc la t7r81uial( 6se spunea pe atunci . errer la muie/% ?a potcovi ca Urca@5 6#65, brutari care v7nd 7n pia'( p7inea nea1r(, m(celari a c(ror mul'ime de scaune umple uli'ele >i pie'ele, 1rosi>ti, v7n&(tori cu 1r(mada 6ne1ustori de pe>te, de br7n&( sau de unt en gros) 6#%5, 7ncasatori de taxe/// n s27r>it, 7ntins( pretutindeni, mar2a* bul1(ri mari de unt, 1r(me&i de le1ume, movile de co>uri, 2ructe, pe>ti de pe care picur( ap(, v7nat, halci de carne pe, care m(ce8 larul le despic( >i le 7mparte pe loc, c(r'i nev7n8 dute ale c(ror pa1ini tip(rite slujesc la 7mpachetatul m(r2ii 6#J5/ De la 'ar( mai vin pe deasupra paiele, lemnele, 27nul, l7na sau c7nepa, inul >i chiar 'es(turi ie>ite din r(&boaiele satului/ Aceast( pia'( elementar(, asem(n(toare cu ea 7ns(>i, se men'ine de8a lun1ul secolelor pentru c(, 7n simplicitatea sa robust(, ea este imbatabil(, av7nd 7n vedere prospe'imea bunurilor perisabile pe care le livrea&(, aduse direct din 1r(dinile >i de pe o1oarele din apropiere/ Av7nd 7n vedere >i pre'urile ei mici, c(ci pia'a elementar(, 7n care m(r2urile se v7nd mai ales ?la m7na 7nl7i@ 6#$5,

este 2orma cea mai direct(, cea mai transparent( a schimbului, 2orma cea mai bine suprave1heat(, 2erit( de 7n>el(ciune/ !ea mai dreapt(H Le Li're des mitiers a lui Boileau 6redactat( prin #=%I5 6=I5 ne spune lucrul acesta cu insisten'(* ?!(ci este drept ca aceste bunuri s( vin( 7n inima t7r1ului >i 7n acel loc s( 2ie v(&ute de s7nt bune >i cinstite sau nu O///P c(ci dintre lucrurile O///P ce se v7nd 7n inima t7r1ului 2iecare poate s(8>i 2ac( parte, >i s(rac >i bo1at@/ Acesta este, a>a cum se spune 7n 1erman(, comer'ul ?m7n( 7n m7n(@, ?ochi 7n ochi@ 0>and*in*>and% 2uge*in*2uge >andel) 6=#5, schimbul imediat* ceea ce se vinde se vinde pe loc, ceea ce se cump(r( se ridic( chiar atunci >i se pl(te>te 7n aceea>i clip(9 creditul abia dac(8>i joac( rolul, de la o pia'( la alta 6==5/ Acest 2oarte vechi tip de schimb se practica deja la "ompei, la ,stia sau 7n Tim1adul roman, >i se practicase cu secole, cu milenii mai devreme9 Drecia veche a avut pie'ele ei9 pie'e exist( 7n !hina clasic(, la 2el ca 7n E1iptul 2araonic, ca 7n Babilon, acolo unde schimbul a 2ost at7t de precoce 6=C5/ Europenii au descris bo1('ia pestri'( >i or1ani&area pie'ii ?din Tlalteco cel ce se 7nvecinea&( cu Teno8 chtitlanul@ 6)exico5 6=F5 >i pie'ele ?r7nduite >i 7n1rijite@ ale A2ricii ne1re, a c(ror ordine i8a umplut de admira'ie, 7n ciuda modicit('ii schim8 burilor 6=05/ 7n Etiopia, ori1inea pie'elor se pierde 7n noaptea timpului 6=65/

Ora&e &i $ie!e


7n 1eneral, la ora> este pia'( o data sau de dou( ori pe s(pt(m7n(/ "entru aprovi&ionarea ei trebuie ca satul s( aib( timp pentru a produce >i aduna mar2a >i s( abat( o parte din m7na lui de lucru spre ora> pentru a se ocupa cu v7n&area 67ncredin'at( mai ales 2emeilor5/ 7n marile ora>e, este adev(rat, pie'ele tind s( 2ie deschise &ilnic, a>a cum se 7nt7mpl( la "aris unde 7n principiu 6>i adesea ic

7n 2apt5 ar trebui s( se 'in( doar miercurea >i s7m8 )ta 6=%5/ 7n orice ca&, intermitente sau continue, aceste pie'e elementare dintre sat >i ora>, prin num(r >i prin neobosita lor repetare, repre&int( cel mai 7nsemnat dintre toate schimburile cunos8 cute, a>a cum remarca Adam Emith/ A>a c(, auto8 rit('ile urbane iau 2erm 7n m7nA or1ani&area >i suprave1herea lor* din punctul lor de vedere, este vorba de o problem( vital(/ Dar ele s7nt autori 8 t('i a2late prin apropiere, 1ata oric7nd s( intervin( cu asprime, s( 2ac( r7nduial(, >i care suprave1hea&( strict pre'urile/ n Eicilia, dac( un v7n&(tor cere un pre' doar cu un ?1rano@ mai mare dec7t cel 2ixat de tari2ul o2icial, el poate 2i, 2(r( 1lum(, condamnat la 1alere # Un asemenea ca& se 7nre8 1istrea&( la "alermo, la = iulie #6##/ 6=J5/ La !hAteaudun 6=$5, brutarii prin>i pentru a treia oar( cu m7'a 7n sac s7nt ?asv7rli'i 2(r( cru'are de sus, dintr8o c(ru'( 7nalt(, le1a'i cob&(@/ ,biceiul apare prin #F#%, atunci c7nd !harles de ,rleans d( ma1istra'ilor municipali dreptul de a inspecta brut(riile/ Abia 7n #6I=, ob'ine breasla brutarilor des2iin'area ca&nei/ Dar nici suprave1herea >i nici pedepsele nu 7mpiedic( pia'a s( 7n2loreasc(, s( se extind( potrivit cererii, s( se 7n2i1( 7n inima vie'ii citadine/ Brecventat( la &ile 2ixe, pia'a este un centru natural al vie'ii sociale/ Aici 7'i mai ve&i cuno>tin'ele, ca&i la 7nvoial( sau 7nchei o tov(r(>ie, aici 7ncep 7njur(turile, aici se trece de la vorb( la b(taie9 aici se nasc incidentele >i apoi procesele la care se de&v(luie complicit('i, aici intervine mai de1rab( rar straja, bine7n'eles spectaculos, dar >i prudent 6CI5, pe aici circul( nout('ile politice >i tot 2elul de alte nou('i/ 7n comitatul -or2olQului, 7n #0CF, 7n pia'a de t7r1 a BaQenhamului, 2aptele >i proiectele re1elui +enric al ;l 8lea s7nt criticate 7n 1ura mare 6C#5/ ar cuv7ntul vehement al predicatorilor se aude ?< 7n toate pie'ele An1liei, ani 7n >ir/ ,ric7nd se

1(se>te prin pia'( o mul'ime receptiv(, 1ata s( apere toate cau&ele, chiar pe cele bune/ 7n pia'( se mai 7ncheie >i toate 7n'ele1erile de a2aceri sau de 2amilie/ ? n secolul al M;8lea, la Di22oni, 7n provincia Ealerno, vedem din re1istrele notariale c( 7n &ilele de t7r1, 7n a2ara v7n&(rilor de bunuri alimentare >i de produse ale arti&anatului local, se 7nre1istrea&( un procentaj mai ridicat Odec7t cel din &ilele obi>nuiteP de contracte de v7n&(ri >i cump(r(ri de terenuri, de contracte de arend( pe termene lun1i, de dona'ii, de 7nvoieli de c(s(8 torie, de constituiri de dot(@ 6C=5/ Datorit( pie'ii, totul se accelerea&(/ Ki chiar, destul de lo1ic, debitul pr(v(liilor/ La s27r>itul secolului al M; 8 lea, la Lancaster, 7n An1lia, Rilliam Etout, care 'ine acolo o pr(v(lie, 7>i ia ajutoare supli8 mentare .on the marHet and air daFs/ 6CC5, ?7n &ilele de t7r1 >i de pra&nic@/ B(r( 7ndoial(, avem a 2ace cu o re1ul( 1eneral(/ A2ar( doar, evident, dac( pr(v(liile nu s7nt 7nchise din o2iciu, a>a cum se 7nt7mpl( 7n multe ora>e, 7n &ilele de pia'( sau de t7r1 6CF5/ !hiar >i numai 7n'elepciunea proverbelor ne dovede>te c( pia'a este a>e&at( 7n mie&ul vie'ii de rela'ii/ at( c7teva exemple* ?Toate se v7nd 7n pia'(, a2ar( de prevederea t(cut( >i de cinste@/ ?!ine cump(r( pe>tele din ap( O7nainte de a 2i pescuitP, risc( s( nu r(m7n( dec7t cu mirosul lui@/ Dac( nu cuno>ti cum trebuie arta de a vinde sau de a cump(ra, nu8i nimic, ?pia'a te8nva'(@/ !um 7n pia'( omul nu e sin1ur, ?17nde>te8te la tine >i 17ndo>te8 te la pia'(@, adic( la al'ii, la lume/ "entru omul chib&uit, spune un proverb italian, .'al $iu a'ere amici in $ia""a che denari nella casa/% 2ace mai mult s( aib( prieteni 7n pia'( dec7t bani 7n lad(/ "entru 2olclorul dahorne7an de ast(&i ima1inea 7n'elepciunii este le1at( de 7mpotrivirea la ispitele pie'ii/ ?-e1ustorului care stri1( Svino >i cump(r(T, tu s( 2ii 7n'elept >i s(8i r(spun&i* S-u cheltuiesc peste ce araT@ 6C65/ #J

Pie!ele se nmul!esc &i se s$eciali"ea"


Luate 7n primire de c(tre ora>e, pie'ele cresc odat( cu ele/ Ele se 7nmul'esc, explodea&( 7n spa'ii ur8 bane prea strimte ca s( le cuprind(/ Ki 7ntruc7t ele s7nt modernitatea 7n mar>, accelera'ia lor nu ac8 cept( c(tu>a, piedica9 ele 7>i impun nepedepsite 2or2ota, 1r(me&ile de 1unoaie, &1omotoasa 7mbul8 &eal( tenace/ Eolu'ia ar 2i 7mpin1erea lor spre por8 'ile ora>ului, dincolo de &iduri, spre ?sub8cet('i@, 7n ?sub urbe@, 7n cartierele m(r1ina>e/ Ki a>a se 2ace adesea atunci c7nd se 7n2iin'ea&( o pia'( nou(, ca la "aris 7n "ia'a Eaint8Bernard, 7n 2aubour1 Eaint8Antoine 6= martie #6FC59 ca 6octombrie #66I5 ?7ntre poarta Eaint )ichel >i >an'ul ora>ului nostru al "arisului, rue dUEn2er >i poarta Eaint8 :acVues@ 6C%5/ Dar vechile locuri de 7nt7lnire din inima ora>ului se men'in9 chiar 7ncercarea de a le mi>ca pu'in clin loc d( na>tere la o 7ntrea1( teva8 tur(, ca 7n #66%, atunci c7nd se pune problema mut(rii pie'ii de pe podul Eaint )ichel la cap(tul numitului pod 6CJ5 sau, cu o jum(tate de secol mai t7r&iu, atunci c7nd cea de pe rue )ou22etard ar trebui s( 2ie a>e&at( din nou 7n apropiata curte de la +otel des "atriarches 6mai #%#J5 6C$5/ -oul nu alun1( vechiul/ Ki 7ntruc7t &idurile ora>ului se mut( pe m(sur( ce cre>te a1lomerarea urban(, pie'ele instalate cuminte de jur 7mprejurul aces8 tora se pomenesc 7ntr8o bun( &i 7nl(untrul metere8 &elor, unde >i r(rn7n/ La "aris, "arlamentul, ma1istra'ii, locotenentul de poli'ie 67ncep7nd din #66%5 7ncearc( cu disperare s( le lin( 7n ni>te limite corecte/ n &adar/ 7n #6%J, strada Eaint8+onore devine impracticabil( din pricin( c( ?o pia'( s8a a>e&at samavolnic aproape >i 7n 2a'a m(cel(riei de la cinspre&ece8dou(&eci, pe strada Eaint8+onore, unde 7n &ilele de t7r1 mai multe 2emei >i precupe'e, at7t de la 'ar(, c7t >i de la ora>, 7ntind mar2( 7n mijlocul drumului >i 7ncurc( trecerea, cu toate c( acesta se #$ cuvine s( 2ie liber ca unul din cele mai umblate >i

7nsemnate din

>oar( 7n

o
"ortul,

2ata 3

S
f
ncii

Kl mai

cum

lelor t(iate, deverul schimburilor din pie'e cre>te re1ulat 7n preajma !r(ciunului 6F05/ La Londra, pe timpul iernilor anormal de reci din secolul al M; 8 lea, e o adev(rat( s(rb(toare atunci c7nd petrecerile de !arnaval, care ?prin toat( An1lia 'in de la !r(ciun p7n( dup( Bobotea&(@, se pot muta pe r7ul 7n1he'at/ ?Kandramale care s7nt tot at7tea c7rciumi@, halci uria>e de carne de vit( care se 2ri1 a2ar(, vinul de Epania >i t(riile atra1 7ntrea1a popula'ie, chiar >i pe re1e c7teodat( 6#C ianuarie #6%%5 6F65/ Dar 7n ianuarie >i 7n 2ebruarie #6JC, lucrurile nu mai s7nt chiar at7t de vesele/ Deruri nemaipomenite au cuprins pe nea>teptate ora>ul* c(tre v(rsarea Tamisei, banchi&e uria>e amenin'( s( s2(r7me cor(biile prinse 7n ele/ Lipsesc alimentele >i m(r2urile, pre'urile s8au a, ap o i l e de 7ntreit >i 7mp(trit, str(&ile pline de &(pad( >i 1hea'( se s7nt impracticabile/ ;ia'a se re2u1ia&( atunci pe r7ul 7n1he'at9 el sluje>te de drum c(ru'elor care apro 8 vi&ionea&( ora>ul >i cale>tilor/ De8a lun1ul lui, ne1ustorii >i meseria>ii ridic( bar(ci/ Ee improvi&ea&( o pia'( monstruoas(, care d( m(sura puterii num(rului din capitala uria>( at7t de monstruoas( 7nc7t are aerul unui ?t7r1 1randisim@, scrie un martor toscan ve >i, bine7n'eles, spre el n(v(lesc de 7ndat( ?pun1a>ii, 8 m(sc(ricii >i to'i n(sco8citorii de >iretlicuri >i !ln X >mecherii ca s( pun( m7na pe ceva bani@ 6F%5/ Ki tocmai ca un t7r1 0,he Cair on the ,hames% #6JC5 va r(m7ne 7n amintire aceast( adunare anormal(/ , 1ravur( st7n1ace ne evoc( incidentul, 2(r( ca s( ne restituie pitorescul lui pestri' 6FJ5/ "retutindeni, cre>terea schimburilor a determinat ora>ele s( construiasc( hale% adic( pie'e acoperite, 7nconjurate adesea de pie'e 7n aer liber/ Aceste hale s7nt, 7n cea mai mare parte a timpului, pie'e permanente >i speciali&ate/ !unoa>tem nenum( rate hale de postavuri 6F$5/ "7n( >i un ora> mediu, cum este !arpentras, are una 60I5/ Barcelona >i8a instalat ala delsdra$s deasupra Bursei, Lon)a 60#5/ !ea de a Londra, BlacQGell +ali 60=5, construit( 7n #C$%, reconstruit( 7n #00J, ars( 7n #666, ridicat( anima8 Ho WW W ar par8 3n W6%=, este de dimensiuni excep'ionale/ ;7n8
arna

aPe U 3 , U odat( ul de 2 ca re

carne a

&(rile, mult( vreme limitate la c72eva &ile pe s(p8 t(m7n(, devin &ilnice 7n secolul al M; 8lea >i countrF clothiers 7>i 2ac obicei s( lase acolo 7n depo8 &it buc('ile nev7ndute p7n( la urm(toarea &i de t7r1/ "rin #66I, hala 7>i avea misi'ii ei, slujba>ii ei permanen'i, o 7ntrea1( or1ani&a'ie complicat(/ Dar 7nc( 7nainte de aceast( epoc( de 7n2lorire, Basin1hall Etreet, pe care se 7nal'( edi2iciul ei complex, devenise ?inima cartierului de a2aceri@, 7ntr8o m(sur( cu mult mai mare dec7t era, la ;ene8 'ia, Condaco dei ,edeschi 60C5/ Exist(, evident, hale deosebite, dup( mar2a pe care o ad(postesc/ Avem ast2el hale de 1r7u 6la Toulouse 7nc( din #=IC5 60F5, de vin, de piei, de 7nc(l'(minte, de bl(nuri 67n ora>ele 1ermane Iornhaiiscr% Pel"haiiser% -chuhhaiiser)% ba chiar, la Dorlit&, 7ntr8o re1iune care produce pre'ioasa plant( tinctorial(, o hal( de drobu>or 6005/ 7n secolul al M; 8lea, 7n t7r1urile >i ora>ele An1liei, se construiesc numeroase hale purt7nd di2erite nume, de cele mai multe ori pe cheltuiala vreunui ne1ustor bo1at din preajma locului, pus pe d(rnicie 60D5/ La Amiens, 7n secolul al M; 8 lea, hala de tort este 7n inima ora>ului, 7n spatele bisericii Eaint8Birmin8en8!astillon, la doi pa>i de pia'a mare sau pia'a de 1r7u* acolo, &ilnic, me>te8 >u1arii se aprovi&ionea&( cu 2ire de l7n( numite de saFette% ?sp(lat( de usuc dup( sc(rm(nat >i 7n 1eneral toars( sub'ire a 2urca cu roat(@* este vorba de un produs livrat ora>ului de c(tre torc(8 torii din &ona rural( apropiat( 60%5/ Tej1helele m(celarilor, lipite unele de altele 7ntr8un loc aco8 perit, s7nt >i ele, la drept vorbind, ni>te hale/ A>a e la Evreux 60J59 a>a la TroNes, 7ntr8un han1ar 7ntunecos 60$59 a>a la ;ene'ia, unde marile m(ce8 l(rii ale ora>ului, 6eccarie% s7nt 1rupate 7ncep7nd din #CC$ la c7'iva pa>i de pia'a Rialto, 7n vechea !a Yuerini, pe strada >i canalul care poart( ace8 la>i nume, Beccarie, >i l7n1( biserica Ean )atteo, biserica m(celarilor, distrus( abia la 7nceputul secolului al MlM8:ea 66I5/ !uv7ntul hal poate c(p(ta mai multe semni2i8 ca'ii, de la simpl( ?pia'( acoperit(@ p7n( la ?edi8 ==

2iciu@ sau p7n( la or1ani&a'ia complicat( a halelor pari&iene, Ies >ades% care devin, 2oarte timpuriu, cel dint7i ?p7ntec al "arisului@/ Uria>a ma>in(rie 7>i are 7nceputurile pe timpul uiBilip Au1ust 66#5/ Atunci se construie>te marele ansamblu de pe !hampeaux, 7n vecin(tatea cimitirului nocen'ilor care nu este de&a2ectat dec7t 2oarte t7r&iu, 7n #%J6 66=5/ Dar pe timpul marii re1resiuni care b7ntuie, 7n mare, 7ntre #C0I >i #F0I, s8a 7nre1istrat o evident( dec(dere a +alelor/ Evident, din pricina acestei re1resiuni, dar >i din pricina concuren'ei pr(v(liilor din vecin(tate/ n orice ca&, cri&a +alelor nu este un 2enomen tipic pari&ian/ Ea este evident( >i 7n alte ora>e ale re1atului/ !l(diri de&a2ectate se pre2ac 7n ruin(/ n unele se adun( 1unoaiele din 7mprejurimi/ La "aris, hala 'es(torilor, ?dup( conturile dintre #FJF >i #FJ%, a servit cel pu'in 7n parte ca 1araj pentru c(ru'ele artileriei re1elui@ 66C5/ E7nt cunoscute considera'iile lui RobertoE/ Lope& 66F5 cu privire la rolul de ?indicatori@ pe care 7l joac( cl(dirile biserice>ti* 7ntreruperea lucr(rilor de construc'ie, a>a cum se 7nt7m8pl( la catedrala din Bolo1na 7n #==C, a catedrala din Eiena 7n #=60 sau la Eanta )(ria del Biore, la Bloren'a, 7n #CI# #CI=, este un semn si1ur de cri&(/ Am putea oare promova halele, cu o istorie care n8a 2ost niciodat( cercetat( pe ansamblul lor, la acela>i ran1 de ?indicatori@H Dac( r(spunsul este a2irmativ, reactivarea vie'ii economice ne este semnalat( la "aris 7n cursul anilor #0FC #0 %C, mai de1rab( 7n cursul primilor ani ai acestei perioade/ Edictul luiBrancisc 6=I septembrie #0FC5, 7nre1istrat 7n "arlament la ## octombrie 7n acela>i an, nu repre&int(, 7ntr8adev(r, dec7t un prim 1est/ Urmea&( altele/ Ecopul lor aparent nu este at7t dotarea ora>ului cu un or1anism puternic, c7t mai ales 7n2rumuse'area "arisului/ Ki cu toate acestea, revenirea a o via'( mai activ(, av7ntul capitalei, reducerea num(rului de pr(v(lii >i puncte de v7n&are din vecin(tate, drept urmare a re2acerii +alelor, 2ac din aceasta o opera'ie ne1ustoreasc( excep'ional(/ n orice ca&, o dat( cu s27r>itul seco8C lului al M; 8 lea, +alele, care au 7mbr(cat haine

li

noi, 7>i re1(sesc vechea activitate de pe timpul s27ntului Ludovic/ Ki halele au avut o ?+ena>tere@ a lor 6605/ -u exist( un plan al +alelor care s( dea o ima1ine corect( a acestui mare ansamblu* spa'ii acoperite, spa'ii descoperite, st7lpi care sus'in arcadele caselor 7nvecinate, o via'( ne1ustoreasc( ce n(v(le>te dincolo de ele >i care pro2it( de de&or8 dine >i de 7mbul&eal( >i le isc(, 7n acela>i timp, >i pe una >i pe alta, spre 2olosul ei/ !( aceast( pia'( compo&it( nu s8a mai schimbat din secolul al M; 8 lea, asta ne spune EavarN 6#%6#5 6665/ E( nu8i d(m cre&are peste m(sur(* s8au 7nre1istrat ne7ntrerupte mi>c(ri >i deplas(ri interne/ Ki dou( inova'ii 7n secolul al M; 8lea* 7n #%6%, hala de 1r7u a 2ost mutat( >i reconstruit( pe locul 2ostului hotel de Eoissons9 la s27r>itul secolului se reconstruie>te hala de pe>te de mare >i hala de piei, iar hala de vinuri este trans2erat( dincolo de poarta Eaint8 Bernard/ Apar ne7ncetat alte proiecte vi&7nd rea8 menajarea >i, 7nc( de pe atunci, mutarTa +alelor/ Dar uria>ul ansamblu 60I III m = de teren5 a r(mas pe loc, destul de lo1ic/ !l(diri acoperite nu au dec7t halele de postavuri, de p7n&eturi, de pe>te s(rat >i de pe>te proasp(t/ Dar 7n jurul acestor cl(diri, se des2(>oar( sub cerul liber t7r1ul de 1r7u, de 2(in(, de unt 6care se vinde 7n calupuri5, de lumin(ri, de caiere de c7nep( >i de in, de 2r7n1hii de 27nt7n(/ Aproape de ?st7lpii@, a>e&a'i 7n preajm(, se ad(postesc, cum pot >i ei, telali, brutari, ci&mari >i ?al'i am(r7'i de v(ta2i de ne1ustori de "aris care au dreptul s( 7ncase&e halq)ul 0le hallage)% taxa pentru mar2a adus( 7n hale@/ ?La # martie 6#60%5, povestesc doi c(l(tori olande&i 66%5 am v(&ut pia'a de vechituri care este aproape de +ale/ E o 1alerie mare, care se sprijin( pe ni>te stilpi de piatr(, sub care se ad(8 postesc to'i precupe'ii de 'oale vechi O///P De dou( ori pe s(pt(m7n(, se 'ine acolo pia'( O///P 7n acele &ile to'i ace>ti telali, printre care, a>a cum u>or se vede, un num(r bun s7nt evrei, 7>i scot mar2a la vedere/ La oricare ceas ai trece, 'i se acre>te de 'ipetele lor ne7ntrerupte, ia &u( (un de !ar #, ia 8

ilicul rumos >i de stri1area ce o 2ac m(r2ii lor, tr(17nd de oameni s( e intre 7n du1hean( 6///5 -ici n8ai putea crede c7t de uimitor de multe haine >i mobile au* po'i s( ve&i acolo unele 2oarte 2rumoase, dar e primejdios s( le cumperi dac( nu te pricepi bine de tot, c(ci ei au un mare me>te>u1 s( drea1( >i s( c7rpeasc( lucrul vechi 7nc7t pare nou@/ 7ntruc7t aceste pr(v(lii s7nt prost luminate, ?cre&i c( ai cump(rat o hain( nea1r( >i, c7nd ie>i la lumin(, ea e verde sau liliachie 2sauP p(tat( ca o blan( de 1hepard@/ !on1lomerat de pie'e, lipite unele de altele, 7n care se str7n1 tot 2elul de 1unoaie, l(turi, pe>te stricat, 2rumoasele +ale s7nt ?>i cel mai ur7t >i mai murdar dintre cartierele "arisului@, recunoa>te "i1aniol de la Borce 6#%F=5 66J5/ -u 7ntr8o mai mic( m(sur(, ele s7nt >i capitala +(rm(laiei >i a cuvintelor spurcate/ "recupe'ele, cu mult mai numeroase dec7t precupe'ii, dau tonul* ?+ei /U !ucoan( neru>inat( Z Au&i, tu /U !urva curvelor 4 7ntinde8o : a 7ntinde8o la cole1iul )ontai1ul -u 'i8 ar 2i ru>ine [Ba>oldino /U!ur b(tut :-eru>inato : 7mpu'ito9 d( b(utura a2ar( din tine Z@ A>a vor8 besc, >i nu se mai opresc din vorb(, precupe'ele, 7n secolul al M; 8lea 66$5/ Ki, 2(r( 7ndoial(, >i mai t7r&iu/ ra&ul tre(uie 0 inter'in !7t de complicat(, c7t de deosebit( poate 2i aceast( pia'( central( a "arisului, ea nu 2ace altceva dec7t s( o1lindeasc( complexitatea >i necesit('ile de aprovi&ionare ale unui mare ora>, de&voltat 2oarte de timpuriu 7n a2ara propor'iilor curente/ De 7ndat( ce Londra se de&volt( 7n chipul despre care am vorbit acelea>i cau&e produc acelea>i e2ecte capitala en1le&( este invadat( de pie'e numeroase >i de&ordonate/ ncapabile s( se 'in( 7n vechile spa'ii ce le 2useser( re&ervate, ele se revars( s 7n str(&ile apropiate care devin, 2iecare, un 2el de

pia'( speciali&at(* de pe>te, de le1ume, de p(s(ri etc/ "e vremea Elisabetei, cu 2iecare &i mai mult, ele 7ncurc( str(&ile cele mai umblate ale capitalei/ Doar marele incendiu din #666, Great Cire% 7n1(8 duie o punere 7n ordine 1eneral(/ !a s( elibere&e str(&ile, autorit('ile construiesc atunci cl(diri cuprin&(toare 7n jurul unor cur'i mari/ Acestea s7nt, ast2el, pie'e 7nchise, dar sub cerul liber, unele speciali&ate, mai de1rab( t7r1uri cu ridicata, altele mai diversi2icate/

talei* pe>tele >i stridiile vin de la Dieppe, !rotoN, Eaint8;aldrv/ ?-u 7nt7lnim spune un c(l(tor 6#%=E5 care trece pe Un1( ultimele dou( ora>e dec7t pescari@/ Dar este cu neputin'( s( pui mina, adau1( el, pe ?acest pe>te care se 'ine de noi prin toate p(r'ile J +++K )i 'i8# duc pe tot la "aris@ 6%#5/ Br7n8&eturile vin din )eaux9 untul din DournaN, din apropierea Dieppnlui, sau din si1nN9 vitele de t(iere de pe pie'ele din "oissN, de la Eceaux >i, mult mai de departe, de la -eubour19 p7inea cea bun( de la Donesse9 2asolea, ma&(rea, lintea >i bobul de la !audebec, din -ormadia, unde pia'a se 'ine s7mb(ta 6%=5 /// !eea ce impune o serie de m(suri, care trebuie rediscutate >i modi2icate mereu/ n esen'(, este vorba de a pune la ad(post &ona de aprovi&ionare direct( a ora>ului, de a 7n1(dui des2(>urarea 7n deplin( libertate a activit('ii produc(torilor, intermediarilor >i c(r(u>ilor, a tuturor actorilor mode>ti datorit( c(rora pie'ele marelui ora> s7nt aprovi&ionate ne7ntrerupt/ "rin urmare, activitatea ne7n1r(dit( a ne1ustorilor pro2esioni>ti este i&1onit( din aceast( &on( apropiat(/ , ordonan'( de poli'ie de la !hAtelet 6#6==5 duce p7n( la &ece le1he ra&a cercului dincolo de care ne1ustorii se pot ocupa de aprovi&ionarea cu 1r7u 9 la >apte le1he cump(r(turile de vite vii 6#6C059 la dou(&eci de le1he pe cele de vi'ei numi'i .(routiers/% ?de p(>une@, >i pe cele de porci 6#66059 la patru le1he pe cele de pe>te de ap( dulce, 7nc( de la 7n8 ceputul secolului al M; 8 ea 6%C59 la dou(&eci de le1he cump(r(turile de vin cu ridicata 6%F5/ Exist( >i alte probleme* una din cele mai ar&(8 toare este aprovi&ionarea cu cai >i cu vite/ Ea se 2ace prin pie'e &1omotoase care, pe c7t este cu putin'(, s7nt 7mpinse a peri2erie sau dincolo de incinta urban(/ Locul ce urma s( devin( place des ;os1es, spat 2 i i U 8nrlonat pe 7n1( Tournelles, a 2ost mult( vreme un t7r1 de cai 6%05/ "arisul este ast2el 7nconjurat 7n permanen'( cu o coroan( de t7r1uri, aproape ni>te b7lciuri, 7n carp @ de toate din bel>u1 0 oireL S U XX

Leadenhall, cea mai 7ntins( dintre toate se spunea c( este cea mai mare din Europa o2er( un spectacol comparabil cu cel al +alelor de la "aris/ ntr8o mai bun( r7nduial(, ne7ndoielnic/Leadenhall a 7n1hi'it 7n patru cl(diri toate pie'ele care 7ncol'iser( 7nainte de #666 7n jurul 2ostei ei vetre, pie'ele din Dracechurch Etreet, !ornhill, The "oultrN, -eGBish Etreet, Eastcheap/ 7ntr8o curte, #II de tej1hele de m(celar pe care se tran>ea&( carne de vac(9 7ntr8o alta, #FI s7nt re&ervate altor 2eluri de carne9 7n alte p(r'i, se vinde pe>te, br7n&(, unt, cuie, articole de 2ier(rie/// Toate la un loc s7nt ?o pia'( monstruoas(, obiect de m7ndrie citadin( >i unul din marile spectacole ale ora>ului@/ Bine7n'eles, ordinea al c(rei simbol era Leadenhall8ul n8a durat mult( vreme/ !ontinu7nd s( creasc(, ora>ul dep(>e>te aceste solu'ii 7n'elepte >i re1(se>te vechile di2icult('i9 din #6$$, >i 2(r( 7ndoial( chiar mai devreme, tarabele invadea&( din nou strada, se ad(postesc pe sub por'ile caselor, precupe'ii se r(sp7ndesc prin t'*' ora>ul, 7n ciuda interdic'iilor care lovesc pe ne1ustorii ambulan'i/ "re8cupe'ele v7n&(toare de pe>te, duc7ndu8>i mar2a 7ntr8un co> pe care8# poart( pe cap, dau nota cea mai pitoreasc( mul'imii de ne1ustori care 'ip( pe str(&i, vestindu8>i pre&en'a/ Ele au

aceste pie'e,

o proast( reputa'ie, lumea r7de de ele, s7nt >i exploatate/ Dac( au avut o &i bun(, po'i 2i si1ur c( le 7nt7lne>ti seara 7n circium(/ Ele s7nt, 2(r( 7ndoial(, la 2el de slobode a 1ur( >i de a1resive ca >i precupe'ele din +ale 6%I5/ Dar s( revenim a "aris/ "entru a8>i asi1ura aprovi&ionarea, "arisul trebuie s( or1ani&e&e o re1iune uria>( din jurul capi8 =6

ne7ndoielnic Eaint8;ictor, iat(, 7n #66% dup( ni>te martori oculari 6%65 ?mai bine de trei mii de cai 2dintr8odat(P >i este lucru de minune c( se a2l( at7'ia, c(ci t7r1ul se 'ine de dou( ori pe s(pt(m7n(@/ 7n realitate ne1o'ul cu cai a umplut 7ntre1ul ora>* se v7nd cai ?noi@, veni'i din provincie sau din str(in(tate, dar mai ales caii ?vechi, adic( cei J + + +K care au slujit@, cai de oca&ie adic(, >i de care ?bur1he&ii vor s( scape Oc7teodat(P 2(r( s(8i mai trimit( la t7r1@, de unde o droaie de misi'i >i de potcovari care 2ac pe intermediarii 7n slujba 1eam8 ba>ilor >i proprietarilor de her1helii/ 7n a2ar( de aceasta, 7n 2iecare cartier s7nt oameni care 7nchi8 ria&( cai 6%%5/ )arile t7r1uri de vite s7nt >i ele ni>te a1lomer(ri uria>e la Eceaux 6lunea5 >i la "oissN 6joia5, a cele patru por'i ale micului or(>el 6por'ile aux Dames, du "ont, de !on2lans, de "aris5 6%J5/ Un comer' 2oarte activ de carne se or1ani&ea&( aici printr8un lan' de .trai ans/% care avansea&( pe pia'( banii pentru cump(r(turi 6pe care8i recuperea&( mai t7r&iu5, de intermediari, de samsari 0Ies gri( lins sau Ies (tonniers) care umbl( s( cumpere vite prin toat( 'ara, >i, 7n s27r>it/ de m(celari, care nu s7nt cu to'i doar ni>te detalian'i mi&erabili9 unii pun chiar ba&ele unor adev(rate dinastii bur1he&e 6%$5/ Dup( un document de epoc(, 7n #%I%, pe pie'ele "arisului se v7nd s(pt(m7nal, rotunjind ci2rele, #CII de vaci, J=II de oi >i aproape =III de vi'ei 6#II III pe an5/ 7n #%I%, antreprenorii 0Ies trai* tans)% ?care au pus m7na dintr8odat( >i pe t7r1ul de la "oissN >i pe t7r1ul de la Eceaux, se pl7n1 de 2aptul c( se 2ac v7n&(ri 67n a2ara controlului lorP 7n jurul "arisului, a>a cum se 7nt7mpl( la "etit8 )ontreuil@ 6JI5/ E( re'inem c( pia'a de carne care aprovi&io nea&( "arisul se 7ntinde pe o M *trie% din Bran 'a, ca >i &onele din care capitala 7>i cump(r(, cu re1ularitate sau numai din c7nd 7n c7nd, 1r7ul 6J#5/ Aceast( extensie pune problema drumurilor >i a le1(turilor, problem( de mare importan'( >i c(re ia nu8i putem eviden'ia, 7n c7teva cuvinte, nici m(car liniile cele mai mari/ Esen'ial( este 2olosi8 =J

rea pentru aprovi&ionarea "arisului a cursurilor de ap(* \onne, Au/be, )arna, ,ise, care se vars( 7n Eena, >i, bine7n'eles, Eena/ Travers7nd ora>ul, aceasta 7>i des2(>oar( ?porturile@ 7n #%0F, 7n total =6 care s7nt >i ni>te pie'e uimitoare >i 7ntinse, 7n care toate se v7nd mai ie2tin/ !ele dou( mai importante s7nt portul de la Dreve, unde ajun1e tra2icul din amonte* 1r7u, vin, lemn, 27n 6cu toate c(, 7n ceea ce prive>te 27nul, el este 7ntre8 cut de portul de la Tuileries5 >i portul Eaint8-ico8 las 6J=5, care prime>te m(r2urile venite din aval/ "e apa 2luviului plutesc nenum(rate vase, po>ta8 lioane de ap( >i, 7nc( de p2e vremea lui Ludovic al Ml;8lea, Ies (achoteurs% b(rci mici care stau a dispo8 &i'ia clien'ilor, un 2el de tr(suri de ap( 6JC5, asem(8 n(toare miilor de ?1ondole@ care, pe Tamisa, 7n amonte de podurile Londrei, s7nt pre2erate cel mai adesea &druncin(toarelor tr(suri ale ora>ului6JF5/ ,ric7t de complicat pare, ca&ul "arisului tre buie raportat la 7nc( &ece sau dou(&eci de alte ca&uri asem(n(toare/ ,rice ora> important cere o &on( de aprovi&ionare pe m(sura sa/ 7n secolul al M; 8lea, )adridul, de exemplu, or1ani&ea&( 7n serviciul s(u mobili&area abu&iv( a celor mai multe dintre mijloacele de transport ale !astiliei, amenin'7nd s( mine&e economia 7ntrea1( a '(rii 6J05/ La Lisabona, dac( l8am crede pe Tirso de )olina 6#6=05, totul ar 2i minunat de simplu, 2ructele, 1hea'a adus( din Eierra dUEstrela, hrana venind pe calea m(rii binevoitoare* ?Locuitorii 1ata tocmai s( m(n7nce, a>e&a'i a mas(, v(d n(8 voadele pescarilor cum se umplu cu pe>te O///P prins sub por'ile lor@ 6J65/ E o 7nc7ntare a ochilor, 9 spune o relatare din iulie8au1ust #6CC, s( ve&i pe i Ta1o sutele, miile de b(rci ale pescarilor 6J%5/ Lacom, lene>, nep(s(tor c7teodat(, ora>ul arm7nca >i marea/ Dar ima1inea este prea 2rumoas(/ 7n realitate, Lisabona se chinuie la nes27r>it ca s( adune 1r7ul p7inii sale cea de toate &ilele/ De alt8 2el, cu c7t un ora> este mai populat, cu at7t mai nesi1ur( rAm7ne aprovi&ionarea lui/ ;ene'ia, 7nc( din secolul al M;8lea, este nevoit( s( cumpere din Un1aria cire&ile de vaci pe care le consum( 6JJ5/

stanbulul, care 7n secolul al M;T8 ea ajun1e poate la %II III de locuitori, devor( turmele de oi ale Balcanilor, 1r7ul de a )area -ea1r( >i din E1ipt, Totu>i, dac( oc7rmuirea abu&iv( a Eultanului nu s8ar 2ace sim'it(, uria>ul ora> ar cunoa>te lipsuri de aprovi&ionare, scumpete, epoci tra1ice de 2oa8 mete, lucruri de care, de alt2el, n8a 2ost scutit de8a lun1ul anilor 6J$5/

9a"ul Londrei
n 2elul s(u, ca&ul Londrei este exemplar/ E aduce 7n discu'ie, mutatis mutandis% tot ceea ce putem evoca 7n le1(tur( cu metropolele precoce tentaculare/ )ai bine clari2icat dec7t altele de c(tre cercetarea istoric( 6$I5, el ne 7n1(duie s( desprindem ni>te conclu&ii care dep(>esc pitorescul sau anecdoticul/ -/E/B/ Dras 6$#5 a avut dreptate v(&7nd 7n el un exemplu tipic pentru re1ulile ui von Thunen cu privire la or1ani&area &onal( a spa'iului economic/ , or1ani&are care s8ar 2i 2(cut chiar aici, 7n jurul Londrei, cu un secol mai devreme dec7t 7n jurul "arisului 6$=5/ <ona pus( 7n serviciul Londrei tinde cur7nd s( acopere aproape 7ntre1 spa'iul produc'iei >i comer'ului en1le&esc/ 7n secolul al M; 8lea, 7n orice ca&, ea atin1e Eco'ia spre -ord, la Eud !analul )7necii, spre est )area -ordului, al c(rei cabotaj este esen'ial pentru via'a sa de 2iecare &i, la vest ]ara Dalilor >i !ornGalul/ Dar, 7n acest spa'iu, exist( re1iuni prost sau pu'in exploatate iar unele 7nd(r(tnice , ca Bristolul >i 'inutul 7nconjur(tor/ !a >i 7n ca&ul "arisului 6>i ca 7n schemele lui Thunen5, re1iunile cele mai 7ndep(rtate privesc comer'ul de vite* ]ara Dalilor particip( la joc 7nc( din secolul al M; 8lea, iar Eco'ia cu mult mai t7r&iu, dup( unirea sa, 7n #%I%, cu An1lia/ nima pie'ii londone&e o constituie, bine7n'eles, 'inuturile de pe cursul Tamisei, p(m7nturi apropiate, de acces 2acil, cu drumurile lor de ap(, >i cununa de ora>e8releu 6Uxbrid1e, Brent2ord, CU C

.in1ston, +ampstead, Rat2ord, Et/ Ai:bans, +ert8 2ord, DroNdon, Dart2ord5 a c(ror activitate este pus( 7u slujba capitalei >i care se ocup( cu m(ci8 natul 1riului >i expedierea 2ainei, cu pre1(tirea mal'ului, cu trimiterea alimentelor sau produselor manu2acturate 7n direc'ia imensului ora>/ Dac( am dispune de ima1ini succesive ale acestei pie'e ?metropolitane@, am vedea8o 7ntin&7ndu8se, m(8 rindu8se an de an, 7n acela>i ritm 7n care cre>te ora>ul 6#6II, cel mult =0I III de locuitori9 0II III >i chiar mai mult, 7n #%II5/ Ki popula'ia 1lobal( a An1liei cre>te ne7ncetat, dar mai pu'in repede/ A>a st7nd lucrurile, cum le8am putea spune noi mai bine dec7t a 2(cut8o o cercet(toare a2irm7nd c( Londra e pe cale s( m(n7nce An1lia, .is going to eat u$ England/ 6$C5H Ki nu spunea chiar acob * .Nith time England Gill onlF (e London/ 6$F5, cu timpul An1lia o s( 2ie numai LondraH Evident, aceste 2ormule s7nt exacte >i inexacte 7n acela>i timp/ Ele con'in o do&( de subestimare >i o do&( de supraestimare/ Londra 7n1hite nu numai ceea ce 1(se>te prin (untrul An1liei, ci, dac( se poate spune a>a, tot ce are ea pe dina2ar(, =4C cel pu'in, sau C4F >i chiar F40 din comer'ul s(u exterior 6$05/ Dar, chiar sus'inut( de tripla po2t( a !ur'ii, a Armatei >i a )arinei, Londra nu 7n1hite totul, nu supune totul atrac'iei ire&istibile a capitalurilor >i pre'urilor ei ridicate/ Ba chiar, sub in2luen'a ei, produc'ia na'ional( cre>te, 7n satele en1le&e ca >i 7n micile or(>ele, ?7ntr8o mai mare m(sur( distribuitoare dec7t consumatoare@ 6$65/ Avem a 2ace cu un schimb reciproc avantajos de servicii/ !u ajutorul cre>terii Londrei, se construie>te de 2apt modernitatea vie'ii en1le&e/ [mbo1('irea &onei rurale din apropierea ora>ului devine evident( 7n ochii c(l(torilor care se 7nt7lnesc cu slujnice de han ?pe care le8ai lua drept doamne, 2iind 2oarte curat 7mbr(cate@, cu '(rani 7n straie bune/ care m(n7nc( p7ine alb(, care nu poart( sabo'i a>a cum poart( '(ranul 2rance&, av7nd chiar cai # de c(l(rie 6$%5/ Dar, pe 7ntrea1a sa 7ntindere,

An1lia >i, 7n dep(rtare, Eco'ia, ]ara Dalilor s7nt atinse >i trans2ormate de tentaculele caracati'ei urbane 6$J5/ ,rice re1iune pe care Londra o ajun1e tinde s( se speciali&e&e, s( se trans2orme, s( se comerciali&e&e, 7n anumite sectoare ale ei 7nc( limitate, este adev(rat, c(ci, printre re1iunile mode rni& ate, vechi ul re1i m rural se men'in e adesea, cu 2ermele >i cu culturile lui tradi'ionale/ Bun (o a r( , .en tu l , l a su d de T ami sa , 2o ar t e aproape de Londra, se umple de live&i >i de c7m8 puri cu hamei care aprovi&ionea&( capitala, dar .entul r(m7ne el 7nsu>i, cu '(ranii lui, cu lanurile de 1r7u, cu cire&ile de vite, cu p(durile lui compacte 6b7rlo1ul t7lharilor de drumul mare5 >i un indicator care nu 7n>al( niciodat( cu bo1('ia lui de v7nat* 2a&ani, pot7rnichi, ierunci, prepeli'e, li>i'e, ra'e s(lbatice/// >i acel soi de m(r(cinar en1le&esc, pe care 2rance&ii 7l numesc traquet ?nu e dec7t o 1ur( de carne, dar nu se 1(se>te pe lume ceva mai 1u stos @ 6$$5/ Un alt e2ect al or1ani&(rii pie'ii londone&e este ruptura 6inevitabil(, av7nd 7n vedere amploarea sarcinilor5 pie'ii tradi'ionale, a o$en marHet*ului% a pie'ii publice, transparente, care punea 2a'( 7n 2a'( pe produc(torul8v7n&(tor >i pe cump(r(torul8 consumator de la ora>/ Distan'a dintre unul >i altul devine prea mare pentru a putea 2i str(b(tut( 7n 7ntre1ime de c(tre oamenii de r7nd/ -e1ustorul, cel de8al trei lea om, >i8a 2(cut de mult apari'ia 7n An 1l ia, cel pu'in di n secol ul al Ml 8 ea , , intermediar 7ntre sat >i ora>, mai ales pentru comer'ul cu 1r7u/ 7ncetul cu 7ncetul, lan'uri de intermediari se 7ntind 7ntre produc(tor >i marele ne1ustor, pe de o parte, 7ntre acesta >i rev7n&(tori, pe de alta, >i cea mai mare parte a comer'ului cu unt, hr7n&(, or(t(nii, 2ructe, le1ume, lapte, 7ncepe s( treac( prin ele/// 7n acest an1renaj, re'etele, obiceiurile >i tradi'iile se pierd, se 2ac '(nd(ri/ !ine ar 2i &is c( p7ntecele Londrei sau p7ntecele "ari sului vor c(p(t a val en'e revolu'ionare Z A 2ost de ajuns ca ele s( creasc(/ CC

9el mai (ine ar i s socotim


Am vedea mai limpede aceste evolu'ii dac( am dispune de ci2re, de bilan'uri, de dorim,SW

riale@/ Ar 2i posibil s( le adunai 7 ^ Eta@_ r mdre


a>a cum arat( harta pe care am

lenta lucrare a lui Alan EQBR 0mn pie'ele din An1lia > i 3322i
AKIA MEDIE A tR UlUl

,T

dm eM!e

OP

@ la

ai mult se restr2nmT rU " "@Uat(, cu atit )arQet TS3H3@3cd@i "lBt 7i8 D S"( A/ E;ER TT, Eie

#II III acri 6adic( # 0 ) hi 3 m e r 2 1 d e l a m a i m S@ 3 Tn extremul nord >i vLH #U 8 2 a!m 2iind e1al cu #0`a @Tb5 Sdic( F0I ha/ cu c7t o rea G 2 a i "mai @ t i n dIe C I I I ^ a Si m

>i #6FI 6#II59 sau harta pe care am 7ntocmit8o eu a pie'elor din 1eneralitatea de !aen 7n #%%=9 sau releveul pie'elor din Bavaria pentru secolul al M; 8lea pe care8# d( EcQart Echremmer 6#I#5, Dar aceste studii, >i altele asem(n(toare, nu 2ac dec7t s( deschid( o direc'ie de cercetare/ Dac( l(s(m deoparte cele cinci sau >ase sate care, ca o exce$!ie% >i8au p(strat t7r1urile, din secolul al M; 8lea p7n( 7n cel de8al M; 8lea, 7n An1lia se num(r( %6I de ora>e >i or(>ele, iar 7n ]ara Dalilor 0I, care au unul sau mai multe t7r1uri9 cam JII de localit('i 7n&estrate cu t7r1uri

C/ 9ele @AA de ora&e*$ial din 2nglia &i Sara GalilorL ?TAA;?UVA+ Biecare ora> are cel pu'in o pia'(, de obicei mai multe/ "ie'elor ar trebui s( le ad(u1(m t7r1urile/ Eursa este aceea>i ca la harta precedent(, p/ F6JF%C/ CF

;aEEN a ar 7nlLai#iY%+, U ?X' !a2e nu te " "e acSast( unele # dintre !are cele nlai m 3R3 @@ Sl US cu tot,H, Ho,l<ileU marele t7r e 3 la !aen #0 &ile/ cu totul, ==Cfde &ile de

F, Pie!e &i tirguri in generalitatea de 9aen in ?<WT+ +art( 7ntocmit( de D/ Arbellot dup( Arhivele departamentale t33 I 0 6 ma p a D # C 0 J a8 : 8 ! @ " e r ro t S+T SSmal/t = )ortJ l#EUHUmentare 6Saint8:ean8du ;al, #9 BerrN

C0

tlr1 pe an/ Ba'( de un total de J0 8 pe saptam7n(, adic(, pe an, F F=I de &ile de pia'( 6=n nnn? M 1eneralita tT era cuprins( pe atunci 7ntre 6II si asemi^ " ersoane 8 Eupra2a'a ei 7ra de ## 0=F QmT/ Eitua'ii asem(n(toare ar 7n1(dui compara'ii utile n spa'iul 2rance&/ -um(rul t7r1urilor anuale care se 'in n 2lecare localitate se arat( En parante&e/

periodice/ Dac( popula'ia celor dou( '(ri num(r( 7n jur de 0,0 milioane de locuitori, 2iecare din aceste localit('i are 7n vedere 7n opera'iile ei de schimb 6%III de persoane 7n medie, 1rup7nd 7n vatra ei, tot 7n medie, #III de locuitori/ 7n 2elul acesta, o a1lomerare comercial( pare s( implice, ca o condi'ie de via'( pentru schim 8 burile ei, cam de >ase8>apte ori volumul propriei sale popula'ii/ Re1(sim propor'ii analoa1e 7n Bavaria, la s27r>itul secolului al M; 8lea* avem acolo un t7r1 la %CII de locuitori 6#I=5/ -u trebuie 7ns( ca, pornind de la aceast( coinciden'(, s( socotim c( este vorba de vreo re1ularitate/ "ropor8 'iile varia&( cu si1uran'( de la o epoc( la alta, de la o re1iune la alta/ Ki 7nc( ar trebui s( 2im aten'i la 2elul 7n care s8a 2(cut 2iecare calcul/ Ktim, 7n orice ca&, c( existau probabil mai multe pie'e 7n An1lia secolului al M+ 8lea dec7t 7n An1lia elisabetan(, de>i num(rul popula'iei era, dincolo de o mic( di2eren'(, acela>i 7n ambele epoci/ Benomenul se explic( 2ie printr8o activitate mai puternic(, deci printr8o ra&( de ac'iune mai lar1(, a 2iec(rei unit('i 7n epoca Elisabetei, 2ie printr8o supra8utilare cu pie'e a An1liei medie 8 vale, seniorii 7nver>un7ndu8se s( cree&e pie'e, 2ie din ra'iuni de ran1, de presti1iu, 2ie din dorin'a de a reali&a venituri/ 7n orice ca&, 7n acest interval, cunoa>tem ?pie'e disp(rute@ 6#IC5, 2(r( 7ndoial( tot at7t de interesante ca atare ca >i ?satele disp(8 rute@ 7n jurul c(rora, nu 2(r( motiv, istorio1ra2ia recent( a 2(cut at7ta 1(l(1ie/ ,dat( cu av7ntul din secolul al M; 8lea, cu deosebire dup( #0%I, apar sau renasc din propria cenu>(, ies din somnolen'( t7r1uri noi/ !7te con8 2licte nu s7nt le1ate de acest lucru : Ee scot la lumin( c(r'i vechi ca s( se a2le cine anume are sau va avea dreptul s( 7ncase&e redeven'ele pie'ii, cine s( se 7n1rijeasc( de 7n&estrarea ei* 2elinar, clopot, cruce, c7ntar, pr(v(lii, beciuri sau ma1a8 &ii de 7nchiriat/ Ki a>a mai departe/ n acela>i timp, la scar( na'ional(, 7ntre pie'e se schi'ea&( o divi&iune a schimburilor, 7n 2unc'ie de natura m(r2urilor pe care le o2er(, 7n 2unc'ie C`U

de distan'e, de 2acilit('ile sau de 1reut('ile pe care le 7nt7mpin( accesul sau transporturile, 7n 2unc'ie de 1eo1ra2ia produc'iei >i, 7n e1al( m(sur(, de cea a consumului/ !ele aproximativ JII de t7r1uri urbane num(rate de Everitt acoper( 7n medie spa'ii cu un diametru de % mile 6## Qm5/ "e la #6II, pe drum de uscat% 1r7ul nu c(l(tore>te dincolo de #I mile, de cele mai multe ori nu dincolo de 09 bovinele se deplasea&( pe distan'e care ajun1 p7n( la ## mile9 oile de a FI la %I9 l7na >i 'es(turile de l7n(, de la =I la FI/ La Don8 caster, 7n \orQshire, unul din cele mai mari t7r8 1uri de l7n(, pe timpul lui !arol , cump(r(torii veneau din Dainsborou1h 6=# mile5, Lincoln 6FI mile5, Rarsop 6=0 mile5, "leasleN 6=6 mile5, BlanQneN 60I mile5/ 7n Lincolnshire, :ohn +atcher din !arebN 7>i vinde oile la Etam2ord, boii sau vacile la -eGarQ, 7>i cump(r( juncanii laEpilsbN, pe>tele la Boston, vinul la Bourne, m(r2urile de lux la Londra/ Aceast( dispersiune este semni2icativ( pentru o speciali&are cresc7nd( a pie'elor/ Din cele JII de ora>e >i or(>ele din An1lia >i ]ara Dalilor, cel pu'in CII se limitea&( la activit('i exclusive* #CC la comer'ul cu 1r7u9 =6 la cel de mal'9 6 la cel de 2ructe9 $= la cel de bovine9 C= la cel de oi9 #C la cel de cai9 #F la cel de porci9 CI la cel de pe>te9 =# la cel de v7nat >i p(s(ri9 #= la cel de unt >i br7n&(9 mai mult de CI la comer'ul de l7n( brut( sau toars(9 =% sau mai mult la v7n8 &area de 'es(turi de l7n(9 ## la cea a produselor de piel(rie9 J a cea a inului9 cel pu'in F la cea a c7nepii/ B(r( a mai socoti speciali&(rile extrem de limitate >i cel pu'in nea>teptate* RNmondham se m(r1ine>te la comer'ul cu lin1uri >i canele, robinete de lemn/ Bine7n'eles, speciali&area t7r1urilor se accen8 tuea&( din ce 7n ce mai mult 7n secolul al M; 8 lea, >i nu numai 7n An1lia/ De aceea, dac( am avea posibilitatea s(8i marc(m statistic etapele 7n restul Europei, am avea la indem7n( un 2el de hart( a de&volt(rii europene care ar putea 7nlocui cu 2olos datele pur descriptive de care dispunem/

Totu>i >i aceasta este cea mai important( con8 clu&ie ce se desprinde din lucrarea ui Everitt , o dat( cu cre>terea demo1ra2ic( >i cu av7ntul An1liei din secolul al M; 8lea >i al M; 8lea, aceast( 7n&estrare cu t7r1uri periodice, cu pie'e, se dovede>te inadecvat(, 7n ciuda speciali&(rii >i a concentr(rii >i 7n ciuda sprijinului considera8 bil pe care 7l repre&int( t7r1urile anuale, b7lciurile >i iarmaroacele o alt( unealt( tradi'ional( a schimburilor, asupra c(reia vom reveni 6#IF5/ !re>terea schimburilor 2avori&ea&( apelul la noi canale de circula'ie, mai libere >i mai directe/ A>a cum am v(&ut, de&voltarea Londrei a contri8 buit la acest lucru/ De aici, str(lucita carier( a ceea ce Alan Everitt nume>te, 7n lipsa unui ter8 men mai bun, $ri'ate marHet% care nu este 7n reali8 tate dec7t un 2el de a ocoli pia'a public(, o$en marHet*ul% suprave1heat( cu mare aten'ie/ A1en'ii acestei pie'e ?particulare@ s7nt adesea mari ne1us8 tori ambulan'i, cu alte cuvinte colportori, sau samsari umbl7nd dup( clien'i* ei intr( chiar prin buc(t(riile 2ermelor ca s( arvuneasc( >i s( cumpere cu (anii nainte gru% or&, oi, l7n(, p(s(ri, piei de iepure sau de oaie/ 7n 2elul acesta pia'a se revars( c(tre sate/ Adesea, noii veni'i 'in s2at prin hanuri, adev(rate 7nlocuitoare ale pie'ii, care 7ncep ast2el s(8>i joace rolul, 2oarte mare/ Ei se v7ntur( dintr8un comitat 7n altul, dintr8un ora> 7n altul, 7nvoin8 du8se, aici cu st(p7nul unei pr(v(lii, dincolo cu un colportor sau cu un mare an1rosist/ Ajun1 ast2el s( 2ac( chiar ei pe adev(ra'ii an1rosi>ti, pe samsarii de toate 2elurile, 1ata, la 2el de bine, s( livre&e or& berarilor din ](rile de :os sau s( cumpere din Baltica secara care se cere la Bristol/ !7teodat(, se 7ntov(r(>esc c7te doi sau trei ca s( 7mpart( riscurile/ A>a cum ne8o spun, cu v7r2 >i 7ndesat, procesele care se ivesc, noul venit cu o mie de 2e'e este detestat, ur7t din pricina s2or(riilor lui, a lipsei lui de 7n'ele1ere >i de 7ndurare/ Bormele noi de schimb, 7ncheiate 7n temeiul unui simplu bilet cce an1ajea&( de2initiv pe v7n&(tor 6care adesea nu >tie s( citeasc(5, atra1 dup( sine ne7n'ele1eri

>i chiar drame/ Dar pentru ne1ustorul care 7>i 7ndeamn( caii la drum sau care suprave1hea&( 7nc(rcatul 1r7nelor de8a lun1ul r7urilor, meseria L aspr( de itinerant are 2armecele ei* s( str(ba'i An1lia, din Eco'ia p7i7( 7n !ornGall9 s( te 7nt7l8 ne>ti, din han 7n han, cu prieteni >i cu tovar(>i de meserie9 s( ai sentimentul c( apar'ii unei lumi de a2aceri inteli1ent( >i 7ndr(&nea'( >i toate acestea, descurc7ndu8te bine 7n via'(/ Este vorba de o adev(rat( revolu'ie, care iese din domeniul economiei >i se revars( 7n s2era comportamentului social/ -u este 7nt7mpl(tor, socote>te Everitt, c( aceste noi activit('i se de&volt( 7n acela>i timp cu a2irmarea 1rupului politic al .Inde$enden* !ilor/+ La 7ncheierea r(&boiului civil, atunci c7nd drumurile >i c(ile se deschid din nou, prin #6F%, +u1h "eter, un predicator din !ornGall, spune* ?,, ce schimbare prea2ericit( Z E( ve&i iar oamenii umbl7nd de la Edinbur1h p7n( la LandUs End 7n !ornGall, 2(r( ca cineva s(8i opreasc( chiar 7n poarta noastr(9 s( ve&i iar drumurile pline de mi>care9 s( au&i >uieratul suru1iului 7mboldin8 du8>i caii9 s( ve&i, 7n 2iece s(pt(m7n(, ol(carul 2(c7ndu8>i obi>nuitul drum9 s( ve&i colnicele care se bucur(, v(ile care r7d@ 6#I05/

2de'r engle"esc% ade'r euro$ean


Pri'at marHel*'tl nu este doar o realitate a An1liei/ Ee pare c( >i pe continent, ne1ustorul re1(se>te 1ustul drume'iei/ 7n'eleptul >i activul Andreas RN22, din Basel, care, 7n cea de a doua jum(tate a secolului al M; 8 ea, a b(tut 2(r( ast7mp(r drumurile, 7n toate direc'iile 67n medie trei&eci de c(l(torii pe an5, spunea despre sine 7nsu>i* 4ia( Genig Ruh geha(t% dass mich der -attel nicht an der >interteil ge(rannt hat/3 at7ta de pu'in r(1a& am avut, 7nc7t >aua mi8a 7ncins neostoit Ke&utul 6#I65/ Este adev(rat c(, 'in7nd seama de in2orma'ia pe care o avem, ne este 1reu s( 2acem

totdeauna deosebire 7ntre ne1ustorul str(in care umbl( din iarmaroc 7n iarmaroc >i cel dornic s( cumpere direct de la surs( produsele/ Dar este si1ur c(, aproape peste tot 7n Europa, pia'a ?public(@ se arat( insu2icient( >i, 7n acela> timp, prea suprave1heat(/ Ki c(, oriunde ne8am 7ndrepta privirile, s7nt sau s7nt pe cale de a 2i 2olosite oco 8 li>urile >i c(ile pie&i>e/ , not( din ,ratatul lui Delamare semnalea&(, 7n aprilie #6$C, la "aris, 2raudele ne1ustorilor str(ini, ?care, 7n loc s( v7nd( mar2a lor 7n +ale sau 7n pie'ele publice, au v7ndut8o pe la hanuri O///P >i 7n a2ar(@ 6#I%5/ El 2acg2 pe deasupra, un in8 ventar minu'ios al tuturorWmijloacelor pe care le 7ntrebuin'ea&( morarii, brutarii, m(celarii, ne8 1ustorii >i cei care stochea&( mar2(, abu&iv sau 7n 2unc'ie de conjunctur(, ca s( se aprovi&ione&e la pre'uri mai mici >i 7n detrimentul intr(rilor normale de pe pie'e 6#IJ5/ 7nc( pe la #CJ0, la Evreux, 7n -ormandia, ap(r(torii ordinii publice 7i denun'( pe produc(torii >i rev7n&(torii care cad la 7nvoial( ?>u>otindu8>i la ureche, vorbind 7ncet prin semne, prin cuvinte ciudate sau ascun8 se@/ , alt( 7nc(lcare a re1ulei* precupe'ii ies 2n calea '(ranilor >i e cump(r( produsele ?mai 7nainte ca ele s( ajun1( 7n +ale@ 6#I$5/ Tot a>a, la !arpentras, 7n secolul al M; 8 ea, Ies re$etiirs 6&ar&ava1ii, precupe'ii de le1ume5 ies la drum s( cumpere ie2tin mar2a care se aduce pe pia'( 6##I5/ Este vorba de o practic( 2recvent( 7n toate ora 8 >ele 6###5/ 7n po2ida acestui 2apt, la Londra, 2n plin secol al M; 8lea, 7n aprilie #%6F, ea mai este 7nc( denun'at( ca 2rauduloas(/ ,c7rmuirea, spune o coresponden'( diplomatic(, ?ar trebui s( dea oarecare aten'ie nemul'umirii pe care o isc( 7n popor scumpetea peste m(sur( a celor de8ale 1urii9 >i cu at7t mai mult cu c7t aceste c7rtiri s7nt 7ntemeiate pe un abu& care poate 2i cu dreptate pus pe seama celor ce oc7rmuiesc O///P c(ci cea mai de seam( pricin( a scumpetei O///P estelacomiacelorceaumonopoluri/de care aceast( capital( colc(ie/ De cur7nd, ei s8au pornit s8o ia 7naintea pie'ii, aler17nd pe drumuri 7n 7nt7mpi8

narea '(ranului >i lu7ndu8i 7nc(rc(turile de deose8 bite bunuri pe care acesta le aduce, ca s( le v7nd( ei cu pre'ul ce8 socotesc potrivit///@ 6##=5/ ?Rea pr(sil(@, ?soi r(u@, adao1( martorul nostru/ Dar este vorba de o pr(sil(, de un soi pe care le 7nt7l8 ne>ti pretutindeni/ Ki tot pretutindeni, av7nd o mie de 2e'e, colc(8 ind, h(ituit( &adarnic, se 7nt7lne>te Uontrabanda adev(rat(, care 7>i bate joc de re1i ment(ri, de vam( ca >i de orice privile1iu de comer'/ ]es(tu8 rile colorate din ndii, sarea, tutunul, vinurile, alcoolul, toate 7i s7ntde 2olos/ La Dole, 7nBranche8 !omteU 6# iulie #%=J5 ?comer'ul cu m(r2uri de contraband( se 2(cea 7n v(&ul lumii/// c(ci un ne1ustor avusese 7ndr(&neala s( intente&e o ac'iune pentru a dob7ndi banii cuveni'i pentru un ase 8 menea soi de mar2(@ 6##C5/ ?7n(l'imea voastr(, 7i scrie unul din a1en'ii s(i lui Desmarets 6ultimul controlor 1eneral de pe vremea lun1ii domnii a lui Ludovic al Ml;8lea5, poate s( pun( >i o armat( 7ntrea1( pe coastele Bretaniei >i -ormandiei, c( tot n8o s( poat( niciodat( s( st7rpeasc( 2rau8 dele@ 6##F5/

Pie!e &i $ie!e1 $ia!a muncii

: e ca&, 7ntE bun4&4 R:e 7nviorea&(, o ic 7ncepe s( treac( prin nLY ^d DUmai 3 U totul " D "ontului sau a2e Tnd us riei H# @ r o r i e "r^dusele 2unciare, >i banii SSS 8 " " t('ile I Tce alt( mar2a hi ?L mi 2 a 23i repede dec7t
"rivire la i, la p sant este

^? au
7n ele

7 1eri, 7nvoieli , Sc'ie, la M M 7nchiriat, documente a


de !,nstr

ni7n( c( la Denova, 7n secolul al M )ea, se vin deau case 6##05 sau c(, 7n aceea>i epoc(, la Blo ren'a, se 7nchiria&( terenuri pe care urmea&( s( se construiasc( case 6##65/ Elementul important apare atunci c7nd vedem c( aceste schimburi >i tran&ac'ii se 7nmul'esc, c7nd vedem c( se schi 'ea&( pie'e ale propriet('ii imobiliare care ne de& v(luie 7ntr8o bun( &i porniri speculative/ Trebuie ca tran&ac'i/ e s( 2i atins atunci un anumit volum/ Acest lucru este demonstrat, 7nc( din secolul al M; 8lea, de varia'ia chiriilor la "aris 6inclusiv a chiriilor pentru pr(v(lii5* 2(r( 1re>, nivelul lor este prins de valurile succesive ale conjuncturii >i in2la'iei 6##%5/ Acest lucru este dovedit 7nc( o dat( de un sin1ur >i simplu detaliu* la !esena, or(>el din bo1ata Emilie a1ricol(, un act de 7nchi riere de pr(v(lie 6#% octombrie #6==5, p(strat din 7nt7mplare la Biblioteca )unicipal(, este 7ncheiat pe un ormular1 ajun1e s( complete&i spa'iile albe >i s( semne&i 6##J5/ Epecula'iile au un accent >i mai modern* ?promotorii@ >i clien'ii lor nu s8au n(scut de ieri de alalt(ieri/ La "aris, unele specula'ii pot 2i par'ial urm(rite 7n secolul al M; 8lea pe terenul mult( vreme 1ol de la "re@8 3ux8!lercs 6##$5, 7n apropiere de Eena, sau pe 4 terenurile nu mai pu'in 1oale de la Tournelles, pe care consor'iul condus de pre>edintele +arlaN 7ncepe din #0$F 2ructuoasa construc'ie a ma1ni 2icelor case din actuala "lace des ;os1es9 ele s7nt dup( aceea 7nchiriate unor mari 2amilii din nobilime 6#=I5/ 7n secolul al M;T 8lea, specula 'iile iau av7nt 7n jurul 2aubour1ului Eaint8Der8 main >i, 2(r( 7ndoial(, >i prin alte p(r'i 6#=#5/ Eub Ludovic al M;8 ea >i sub Ludovic al M; 8lea, capitala se umple de >antiere, iar a2acerile imobi liare cunosc &ile >i mai 2rumoase chiar/ 7n au1ust #%J#, un vene'ian in2ormea&( pe unul din cores ponden'ii s(i c(, la "aris, 2rumoasa promenad( de la "alais RoNal a 2ost distrus(, copacii t(ia'i .nonnostante le mormora"ioni di tutta la cita/% cu toate c( 7ntre1ul ora> c7rtea 7mpotriv(9 ducele de !hartres se 17nde>te, 7ntr8adev(r, ?s( ridice acolo case >i s( le dea cu chirie///@ 6#==5/ L

n ce prive>te proprietatea 2unciar(, evolu'ia este aceea>i* ?p(m7ntul@ e 7n1hi'it p7n( a urm( de c(tre pia'(/ 7n Bretania, 7nc( a s27r>itul secolului al M )ea 6#=C5, >i 2(r( 7ndoial( >i 7n alte p(r'i, >i 2(r( 7ndoial( >i mai devreme, senioriile se v7nd >i se rev7nd/ 7n le1(tur( cu v7n&(rile 2unciare, dispunem 7n Europa de serii revelatoare de pre'uri 6#=F5 >i de numeroase re2erin'e privind cre>terea lor re1ulat(/ 7n Epania, bun(oar(, 7n #00J, dup( un ambasador vene'ian 6#=05 ?/// W (eni che si sole'ano lasciare a otto e dieci $er cento si 'endono a quatro e cinque/% bunurile 6p(m7nturile5, care de obicei se cedau a J ori a #Ii, adic( cu de #=,0 sau de #I ori venitul pe care8# aduceau, se v7nd cu F >i cu 0i, adic( cu de =0 sau de =I de ori venitul9 ele >i8au 7ndoit valoarea ?odat( cu bel>u1ul de bani@/ 7n secolul al M; 8lea, arendarea senioriilor bretone se tocmea, se ne1ocia prin Eaint8)alo >i prin marii s(i ne1ustori, mul'umit( unor lan'uri de intermediari care duceau p7n( la "aris >i a Berma Deneral( 6#=65/ ar 1a&etele primesc anun'uri de v7n&(ri de propriet('i 6#=%5/ 7n acest domeniu, publicitatea nu r(m7ne 7n urm(/ 7n orice ca&, cu publicitate ori 2(r(, 7n 7ntrea1a Europ(, p(m7ntul 7>i schimb( ne7ncetat st(p7nul prin cump(r(ri, v7n&(ri >i rev7n&(ri/ Evident, aceast( mi>care este pretutindeni le1at( de schimb(rile economice >i sociale care deposedea&( pe vechii proprietari, seniori sau '(rani, 7n 2olosul citadinilor proasp(t 7mbo1('i'i/ 7nc( 7n secolul al M 8 ea, 7n le8de8 Brance, se 7nmul'esc ?seniorii 2(r( p(m7nt@ 6expresia apar'ine mU ) @8X @U @ , //W 3o8ue82 rance, se 7nmul'esc ?seniorii 2(r( p(m7nt@ 6expresia apar'ine ui )arc Bloch5 sau senioriile .crou$ions/% ?senioriile t7rti'(@, ?senioriiie8noad(@, cum spunea DuN BorVuin 6#=J5/ 7n le1(tur( cu pia'a banilor, pe termen scurt >i pe termen lun1, vom reveni pe 7ndelete* ea se a2l( 7n inima 2enomenului european de cre>tere >i este semni2icativ c( nu s8a de&voltat pretutindeni 7n acela>i ritm >i cu aceea>i e2icacitate/ "e 7ntre1 con8 tinentul, dimpotriv(, se 1enerali&ea&( 2urni&orii de bani >i re'elele de c(m(tari, care s7nt evrei, ombar&i sau din re1iunea !ahorsului ori, ca 7n Bavaria, m7n(stiri ce se speciali&ea&( 7n acordarea
Sau Sfini"#
$$%

&

de 7mprumuturi '(ranilor 6#=$5/ ,ri de c7te ori avem la 7ndem7n( in2orma'ii, cam(t( este pre&ent(, 7n cea mai bun( 2orm(, 7n2loritoare/ Ki acest lucru este valabil pentru toate civili&a'iile lumii/ n schimb, pia'a cu scaden'( a banului nu poate exista dec7t 7n &one de economie supravoltat(/ 7nc( din secolul al M+ 8lea, o asemenea pia'( apare 7n talia, 7n Dermania, 7n ](rile de :os/ Totul contribuie ca ea s( ia na>tere 7n aceste &one* acumularea de capitaluri, comer'ul la distan'(, arti2iciile scrisorii de schimb, ?titlurile@ unei dato8 rii publice create timpuriu, investi'iile 7n activi8 t('i arti&anale >i industriale, 7n construc'iile navale sau 7n or1ani&area c(l(toriilor cor(biilor care, m(rindu8se peste m(sur( 7nc( 7nainte de secolul al M;8lea, 7ncetea&( s( mai 2ie proprietate individual(/ )ai apoi, marea pia'( a banului se deplasea&( spre ,landa/ )ai t7r&iu, spre Londra/ Dar dintre toate aceste pie'e di2u&e, cea mai important( 7n optica acestei c(r'i este pia'a muncii/ Las deoparte, a>a cum 2ace >i )arx, ca&ul clasic al sclaviei, menit( totu>i s( se prelun1easc( >i s( reapar( 6#CI5/ "entru noi, problema este s( vedem cum,devine omul, sau cel pu'in munca lui, o mar2(/ Un spirit p(trun&(tor ca Thomas +obbes 6#0JJ #6%$5 putea spune c( ?puterea 6noi am &ice 2or'a de munc(5 2iec(rui individ este o mar2(@, un lucru care se o2er( 7n chip 2iresc schimbului, 7n cadrul concuren'ei de pia'( 6#C#5/ -u avem totu>i a 2ace cu o no'iune 2oarte 2amiliar( 7n epoc(/ Ki 3nTe 7mi place aceast( re2lec'ie inciden'( 2(cut( de un obscur consul al Bran'ei la Denova, un spirit 2(r( 7ndoial( 7n 7nt7r&iere 2a'( de timpul s(u* ?Este prima oar(, )onseniore, c7nd 7mi vine s( cred c( un om poate 2i luat drept moned(@/ Ricardo scrie de8 a dreptul* ?)unca, ca orice lucru pe care8# po'i cump(ra sau vinde///@ 6#C=5/ -u 7ncape 7ns( 7ndoial(* pia'a muncii ca rea8 litate dac( nu ca concept nu este o crea'ie a erei industriale/ "ia'a muncii este pia'a 7n care omul, de oriunde ar veni el, se pre&int( deposedat de tradi'ionalele ?mijloace de produc'ie@, presu8 pun7nd c( le8a avut vreodat(* o bucat( de p(m7nt, 2

un r(&boi de 'esut, un cal, o c(ru'(/// El nu are de dat nimic 7n a2ar( de m7ini, de bra'e, de ?2or'a sa de munc(@/ Ki, bine7n'eles, de experien'a lui/ ,mul care se 7nchiria&( sau se vinde 7n 2elul acesta trece prin strun1a 7n1ust( a pie'ii >i iese din eco8 nomia tradi'ional(/ Benomenul se pre&int( cu o limpe&ime neobi>nuit( 7n ca&ul minerilor din Europa central(/ )ult( vreme me>te>u1ari inde8 penden'i, lucr7nd 7n 1rupe mici, ei s7nt constr7n>i 7n secolele al M;8lea >i al M; 8lea s( treac( sub controlul ne1ustorilor, sin1urii 7n stare s( dea banii necesari investi'iilor considerabile pe care le cere utilarea minelor ad7nci/ at(8i salaria'i/ !uv7ntul decisiv este pronun'at 7n #0F$ de c(tre ma1istra'ii micului or(>el minier :oachimsthal din Boemia* ?Unul d( banii, altul 2ace munca@ 0#er eine gi(t das Geld% der andere tut die 2r(eit/)+ !e 2ormul( mai potrivit( am putea 1(si pentru con2runtarea precoce dintre !apital >i )unc( 6#CC5H Este adev(rat c( munca salariat(, dup( ce apare ca atare, poate s( >i dispar( a>a cum se 7nt7mpl( 7n pod1oriile din 2ostul re1at al Un1ariei, la ToQai 7n anii #0%I, sau 7n Ardeal, la Baia )are 7n #0%0, la E27ntul Dheor1he 7n #6I# 7n locul ei restabi8 lindu8se serbia '(r(neasc( 6#CF5/ Dar acest lucru repre&int( un ca& particular al Europei de est/ 7n vest, trecerea la munca salariat(, 2enomen ireversi8 bil, a 2ost adesea precoce >i, mai ales, cu mult mai 2recvent( dec7t se spune de obicei/ 7nc( din secolul al M 8lea, la "aris, pia'a de la Dreve >i, 7n vecin(tatea sa, pia'a ?:uree@, spre Eaint8"aul8les8!hamps, >i pia'a din partea de r(8 s(rit a bisericii Eaint8Dervais, ?aproape de casa de la !onserve@, s7nt locurile obi>nuite unde se 2ac an1aj(ri, 7nvoieli de munc( 6#C05/ -i s8au p(strat ni>te ciudate contracte de munc(, dat7nd din #=JJ >i #=$I, de la o c(r(mid(rie din 7mprejurimile "ia8 cen&ei, 7n Lombardia 6#C65/ 7ntre #=0C >i #C%$, a>a cum o dovedesc documentele, 7n &ona rural( por8 tu1he&( exist( salaria'i 6#C%5/ n #C$C, la Auxerre 6#CJ5, 7n Bour1o1ne, muncitorii din pod1orii intr( 7n 1rev( 6s( amintim c( pe atunci ora>ul era pe jum(tate prins 7ntr8o via'( a1ricol( >i c( vi'a de

vie era obiectul unui 2el de industrie5/ ncidentul ne d( prilejul s( a2l(m c( 7n 2iecare "i% n perioada de lucru la vie, &ilierii >i cei care 7i an1ajau se 7nt7l8 neau 7n &ori, proprietarii de vii 2iind adesea repre8 &enta'i de c(tre un 2el de v(ta2i, Ies closiers+ Aceasta este una din primele pie'e ale muncii pe care ne este dat s8o 7ntre&(rim, cu $ro(e la min+ La +ambur1, 7n #FJI, &ilierii, ,agelohner% ?muncitorii cu &iua@, se duceau la ,rost(rcHe 7n c(utarea unui st(p7n/ Avem de a 2ace de pe acum cu o ?pia'( a muncii transparent(@ 6#C$5, deschis(, limpede/ "e vremea ui Tallemant de Reaux, ?la Avi1non, ar1a'ii 7n c(utare de lucru a>teptau pe pod@ 6#FI5/ Existau >i alte pie'e, dac( n8ar 2i s( amintim dec7t de .Ies louees/ de pe a t7r1uri 6?de la E27ntul on, de la E27ntul )ihail, de la E27ntul )artin, To'i E2in'ii, de !r(ciun, de "a>ti///@5 6#F#5, locuri unde servitorii >i slujnicele a>teptau s( 2ie cerceta'i de viitorii lor st(p7ni 6'(rani bo1a'i sau seniori, cum era domnul de Douberville5 0?VW) ca ni>te vite a c(ror calitate e de dorit s8o c7nt(re>ti >i s8o veri2ici/ ?Biecare t7r1u>or sau sat mai mare din -ormandia in2erioar(, are ast2el, pe la #06I, propria lui louerie% loc de an1ajat oameni, care aduce a pia'( de sclavi >i a b7lci@ 6#FC5/ La Evreux, t7r1ul de m(1ari de la E27ntul on 6=F iunie5 7nseamn( >i &iua c7nd se an1ajea&( servitorii 6#FF5/ La seceri>, la cules, o m7n( de lucru supleativ( n(v(le>te de peste tot >i se 7nvoie>te la munc(, dup( obicei, pe bani sau contra unei remunera'ii 7n natur(/ Este vorba aici de o mi>care de mari propor'ii, s7ntem si1uri de acest lucru9 din timp 7n timp, c7te o situa'ie statistic( 6#F05 ne8o spune cu toat( t(ria/ Alt(dat(, o simpl( observa'ie exact( 6ca cea 2(cut( 7n le1(tur( cu un or(>el din Anjou, !hAteau Dontier, 7n secolele al M; 8 ea >i al M; 8lea5 6#F65 este cea care ne arat( mul'imea ?&ilierilor@, mi>un7nd ?s( doboare copacii, s(8i taie cu 2er(str(ul, s( spar1( lemnele9 s( taie vi'a, s( culea1( poama9 s( pliveasc(, s( sape, s( 1r(din(reasc( O///P s( semene le1umele9 s( coseasc( >i s( adune 27nul9 s( secere 1r7ul, s( str7n1( paiele, Z

s( bat( spicele, s( v7nture boabele///@/ , situa'ie 7ntocmit( pentru "aris 6#F%5 men'ionea&(, re2e8 rindu8se doar la meseriile din portul lui de 27n des mt'r"urs E $ort% crocheteurs% (agiiediniers% char* liers% (otteleurs% gens de )ournees ///@, pe cei care manipulea&( 27nul 7n ?port@, pe c(r(u>i, hamali, pe cei care 2ac ?le1(turile@ de 27n etc/, cu termeni 1reu de 7n'eles ast(&i chiar de c(tre un 2rance&/ Aceast( list(, >i altele asem(n(toare, ne pun pe 17nduri c(ci, 7n spatele 2iec(rui cuv7nt, trebuie s( ne ima1in(m, 7n societatea urban( sau '(r(neasc(, o munc( salariat(, mai mult sau mai pu'in per 8 manent(/ B(r( 7ndoial(, c7t prive>te num(rul, realitatea esen'ial(, a pie'ii muncii trebuie s( ne8o ima1in(m la 'ar(, acolo unde tr(ie>te majoritatea popula'iei/ , alt( 7ndeletnicire, pe care a creat8o statul modern >i care d( de lucru unui num(r uria> de oameni, este cea de soldat mercenar, de le2e1iu/ Ee >tie unde pot 2i cump(ra'i le2e1ii, ei >tiu unde s( se v7nd(* aceasta este >i re1ula pie'ii/ Tot a>a, pentru servitori, pentru cei de buc(t(rie >i cas(, pentru cei cu livrea, cu ierarhia lor exact(, au ap(rut destul de devreme un 2el de a1en'ii de plasare, la "aris 7nc( din secolul al Ml;8lea, la -Yrnber1, 7n mod si1ur, 7nc( din #F=# 6#FJ5/ ,dat( cu timpul, pie'ele muncii se o2iciali&ea&(, iar re1ulile lor devin mai limpe&i/ Le Li're com*mode des adresses de Paris $our ?U[W 09arte lesnicioas a adreselor din Paris)% de Abraham du "radel 6pseudonimul unui oarecare -icolas de Ble1nN5 d( pari&ienilor in2orma'ii de acest 1en 6#F$5* vre'i o slujnic(H Duce'i8v( 7n strada de la ;annerie, la .(ureau des recommanderesses/3 servitor 1(si'i la la )arche -eu2, buc(tar ?A la Dreve@/ ;re'i un om la toateH Dac( s7nte'i ne1ustor, duce'i3v( pe strada Yuincampois9 hirur1, pe strada !ordeliers9 apoticar, pe strada de la +uchette9 &idarii >i salahorii ?limusini@ 7>i o2er( serviciile 7n aceea>i pia'( Dreve9 dar ?cismarii, l(c(tu>ii, t7mplarii, do1arii, archebu&ierii, 1ratara1ii >i al'ii se tocmesc la munc( sin1uri, ei 7n2('i>7ndu8se prin pr(v(lii@/ Este adev(rat c(, v(&ut( 7n ansamblu, istoria salari&(rii r(m7ne slab cunoscut(/ !u toate acestea,

unele sondaje vorbesc despre amploarea cresc7nd( a m7inii de lucru salariate/ 7n An1lia, sub dinastia Tudorilor, ?este dovedit c( O///P sim'itor mai mult de jum(tate, chiar dou( treimi, din 1ospod(rii rea8 li&au cel pu'in o parte din venitul lor sub 2orm( de salarii@ 6#0I5/ La 7nceputul secolului al M; 8 lea, 7n ora>ele hanseatice, printre altele la Etral8 sund, masa salaria'ilor cre>te 2(r( 7ntrerupere >i ajun1e s( repre&inte 7n mare cel pu'in 0Ii din popula'ie 6#0#5/ n ceea ce prive>te "arisul, 7n ajunul Revolu'iei, ci2ra ar dep(>i 0Ii 6#0=5/ )ai este mult, bine7n'eles, p7n( c7nd evolu'ia amorsat( de at7ta vreme s( ajun1( la cap(t9 >i mai este 7nc( 2oarte mult/ Tur1ot depl7n1e acest lucru 7ntr8o propo&i'ie incidental(* ?-u exist( o circula'ie a muncii, spune el, a>a cum exist( o circula'ie a banului@ 6#0C5/ )i>carea este totu>i pornit( >i ea duce spre toate schimb(rile, adapt(8 rile >i su2erin'ele pe care, 7n acest domeniu, le poate aduce viitorul/ [ntr8adev(r, cine s8ar putea 7ndoi c( trecerea a salari&are, oricare ar 2i motiva'iile >i bene2i 8 ciile ei economice, este 7nso'it( de o anumit( ?de8 c(dere@ social(H 7n secolul al M; 8lea, o mul 8 'ime de 1reve 6#0F5 >i o evident( nelini>te a munci8 torului ne dau dovada acestui lucru/ :ean8:acVues Rousseau vorbe>te despre ace>ti oameni pe care ?dac( 7ncerci s(8i ji1ne>ti, >i8au >i 2(cut le1(turica* 7>i iau bra'ele >i se duc@ 6#005/ Aceast( susceptibili8 tate, aceast( con>tiin'( social( s8au n(scut, 7ntr8 adev(r, o dat( cu premisele marii industriiH -u, 2(r( 7ndoial(/ n talia, 7n mod tradi'ional, pictorii s7nt arti&ani, lucr7nd 7n atelierul lor cu an1a ja'i, care s7nt adesea propriii lor copii/ La 2el ca ne1ustorii, ei au condici de socoteli* le avem pe cele ale lui Loron&o Lotto, Bassano, Barinati, Duercino 6#065/ -umai patronul atelierului este un ne1ustor, 7n contact cu clien'ii ale c(ror comen&i le prime>te/ Ajutoarele lui, inclusiv 2ii, 1ata s( se r(&vr(teasc( chiar de pe atunci, s7nt 7n cel mai bun ca& salaria'i/ at( de ce vom 7n'ele1e 2(r( 1reutate con2iden'ele 2(cute de un pictor, Ber8 nardino ndia, corespondentului s(u Ecipione P

!ibo* arti>ti reputa'i/ Baldovini, au vrut si El a re2u&at, pentru L tatea, s( ?u8>i p(r(seasc( Ji/ Acciaioli
un 'il sa Jario/ 6#0%5/ Ki H aceasta

#0$IZ

> p(seasc( a aE " P lZ r @3 $er ,/ /


'

aceasta se 7nt7mpl( 7n

>i

#0$IZ

Pia!a este o limit


care se de$lasea"

U @9
U/,U/U,@ W;/U/U9,

"ia'a, 7n realitate, este o limit(, ca o cump(n( a apelor/ -u se poate tr(i 7n acela>i chip dincolo >i dincoace de barier(/ )unci lorii m(t(sari din )es3 >ina 6#0J5, imi1ra'i 7n ora> >i le1a'i de aprovi&ionarea lui 6cu mult mai mult dec7t nobilii sau bur1he&ii care au adesea o curea de p(m7nt prin 7mpre8 jurimi, o 1r(din(, o livad(, >i deci resurse perso8 nale5 s7nt condamna'i s( se aprovi&ione&e exclusiv in pia'(/ !a&ul lor este unul dintr8o mie/ Dac( ace>ti me>te>u1ari se satur( s( m(n7nce ?1r7u de mare@, pe jum(tate putred, din care e 2(cut( p7inea ce li se vinde la un pre' 2oarte mare, ei pot cel mult 6>i se hot(r(sc s8o 2ac(, prin #%IF5 s( se duc( la !atania sau la )ila&&o ca s(8>i schimbe locul de munc( >i pia'a care8i hr(ne>te/ "entru neobi>nui'ii ei, pentru cei care de obicei s7nt exclu>i sau 7ndep(rta'i de ea, pia'a se arat( ca un 2el de s(rb(toare excep'ional(, ca o c(l(torie, aproape ca o aventur(/ Ea este prilejul de .$re* sumir/% cum spune spaniolul, de a le ar(ta, de a te um2la 7n pene, de a8'i da i2ose/ )arinarul, explic( un manual comercial de pe a mijlocul secolului al M;8lea 6#0$5, este 7n 1eneral 2oarte 2rust9 Sspiritul lui este at7t de 1rosolan 7nc7t atunci c7nd bea la tavern( sau atunci c7nd cump(r( p7ine 7n "ia'(, el se crede un orn 7nsemnat@9 a 2el ca soldatul spaniol 6#6I5 care, 7ntre dou( campanii, nimere>te 7n pia'a din <ara1o&a 6#6F05 >i se minunea&( de 1r(me&ile de ton proasp(t, de somon, de sutele de soiuri de pe>ti, sco>i din mare sau din 2luviul de al(turi/ Dar ce cump(r( el p7n( la urm(

cu banii pe care8i are 7n pun1(H !7teva sardinas sal$esadas% sardine 7necate 7n sare, pe care patroana tavernei din col' i le pune pe 1r(tar >i din care el 2ace un adev(rat pra&nic, stropit cu vin alb/ Bine7n'eles, via'a '(r(neasc( r(m7ne, prin ex8 celen'(, &ona din a2ara pie'ii 6sau, cel pu'in, o &on( pe jum(tate 7n a2ara ei5, &ona autoconsumu8 lui, a autosatis2acerii, a 7nchiderii 7n sine/ ](ranii se mul'umesc de8a lun1ul 7ntre1ii vie'i cu ceea ce produc bra'ele lor sau cu ceea ce le dau vecinii 7n schimbul unor bunuri sau servicii/ Desi1ur, s7nt 2oarte mul'i cei ce vin 7n pia'a ora>ului sau t7r1u8 >orului/ Dar cei care se mul'umesc s( cumpere de aici indispensabilul 2ier de plu1 >i s( 2ac( rost de banii de care au nevoie ca s(8>i pl(teasc( dijma sau d(rile v7n&7nd ni>te ou(, un bo' de unt, c7teva or(8 t(nii sau le1ume nu s7nt cu adev(rat asocia'i la schimburile de pia'(/ -u 2ac dec7t s( se apropie de ea/ 7ntocmai ca acei '(rani norman&i ?care aduc la pia'( lucruri de #0 ori de =I de soli >i care nu pot intra 7ntr8o circium( 2(r( s(8i coste tot at7ta///@ 6#6#5/ De multe ori, satul nu comunic( cu ora>ul dec7t prin mijlocirea unuia din ne1ustorii &isului ora> sau prin mijlocirea arenda>ului senio8 riei din partea locului 6#6=5/ E8a vorbit adesea despre aceast( via'( l(tural8 nic(, a c(rei existen'( nu poate 2i ne1at(/ Dar exist( trepte >i, 7ntr8o >i mai mare m(sur(, excep8 'ii/ )ul'i '(rani 7nst(ri'i 2olosesc pia'a din plin* ?2ermierii@ en1le&i 7n stare s(8>i comerciali&e&e recolta, care nu mai au nevoie, iarn( de iarn(, s(8>i toarc( >i s(8>i 'eas( Una, c7nepa sau inul, care s7nt clien'i obi>nui'i ai pie'ii 7n aceea>i m(sur( 7n care 7i s7nt 2urni&ori9 '(ranii din marile sate compacte sau risipite ale "rovinciilor Unite 6num(r7nd c7teodat( CF III de locuitori5, produc(tori de lapte, de carne, de sl(nin(, de br7n&(, de plante industriale, cump(r(tori de 1r7u >i de lemne de 2oc9 cresc(torii de vite din Un1aria care 7>i exporti cire&ile spre Dermania >i spre talia >i care, >i ei/ cump(r( 1r7ul care le lipse>te9 to'i '(ranii 1r(diU nari din peri2eria suburban(, la care se re2er( cu at7ta pl(cere economi>tii, prin>i 7n via'a mareluisi

ora>, 7mbo1('i'i de el9 bo1('ia )ontreuil8ului, apropiat de "aris, cl(dit( pe live&ile de piersici, 7l pune pe 17nduri pe Louis8Eebastien )ercier 6#6C5 6#%JC59 >i cine nu a au&it de 7n2lorirea at7tor centre de aprovi&ionare din 7mprejurimile Londrei, Bor8 deaux8ului, An1ouleme8ului 6#6F5 Z Acestea s7nt, 2(r( 7ndoial(, excep'ii la scara unei lumi '(r( 8 ne>ti care repre&int( JI$Ii din popula'ia 1lo8 bului/ Dar s( nu uit(m c( p7n( >i &onele rurale s( 8 race s7nt contaminate de o economie insidioas(/ )oneda, banii ajun1 la ele pe di2erite c(i care de8 p(>esc pia'a propriu8&is(/ De asta se ocup( ne1us8 torii itineran'i, c(m(tarii din or(>ele >i din sate 6s( ne 17ndim la c(m(tarii evrei din satele taliei de nord5 6#605, 7ntreprin&(torii din industriile rurale, bur1he&ii >i arenda>ii 7mbo1('i'i 7n c(utare de m7n( de lucru pentru valori2icarea p(m7nturi8 lor pe care le au >i chiar proprietarii de pr(v(lii s(te>ti/// !u toate acestea, lu7nd 7n considerare toate elementele problemei, pia'a 7n sens strict r(m7ne pentru istoricul economiei vechi un test, un ?indi8 cator@ a c(rui valoare nu trebuie s8o subestime&e niciodat(/ Bistra A/ !vetQova nu 1re>e>te deduc7nd de aici un 2el de scar( 1radat(, c7nt(rind 1reutatea economic( a ora>elor bul1(re>ti de pe Dun(re dup( m(rimea taxelor impuse pe v7n&(rile din pia'(, re'in7nd 2aptul c( taxele s7nt pl(tite aici 7n aspri de ar1int >i c( exist( pie'e speciali&ate 6#665/ Dou( sau trei note re2eritoare la a>i, 7n )oldova, arat( c( 7n secolul al M; 8lea ora>ul avea ?>apte locuri 7n care se des2(ceau m(r2uri,* c7teva dintre ele purt7nd numele principalelor produse care se vindeau acolo, cum erau tirgul de ciu(ote% trgulde in+++/ 6#6%5/ -i se de&v(luie aici o anumit( divi&iune a vie'ii comerciale/ Arthur \oun1 mer1e mai departe/ e>ind din Arras, 7n au1ust #%JJ, el 7nt7lne>te ?pe pu'in o sut( de m(1ari, 7nc(rca'i O///P cu samare dup( c7te se "(rea 2oarte u>oare, >i c7rduri de b(rba'i >i 2e3 )ei@, s( tot umple pia'a/ Dar ?o mare parte a m7inii de lucru '(r(ne>ti >omea&( ast2el 7n toiul seceri>ului ca s 3 aprovi&ione&e un ora> care 7n

An1lia ar putea 2i 7ndestulat de c(tre, de patru8 &eci de ori mai pu'ini oameni/ !7nd un asemenea roi de 1ur(8casc( b7&7ie printr8o pia'(, pentru mine e lucru dovedit, conchide el, c( proprietatea 2unciar( este 2(r7mi'at( peste m(sur(@ 6#6J5/ E( 2ie, 7n ca&ul acesta, pie'ele nu prea populate, 7n care nici amu&amentul >i nici num(rul de 1ur(8cas8 c( nu 7ntrec m(sura, semne ale unei economii moderneH

#edesu(tul $ielii
"e m(sur( ce economia comercial( se 7ntinde >i tulbur( &ona activit('ilor vecine >i in2erioare, apare o m(rire a pie'elor, o deplasare de 2rontier(, o modi2icare a activit('ilor elementare/ Desi1ur, la sate, banul este rar un capital adev(rat9 el este 2olosit la cump(r(turi de p(m7nt >i, prin aceste cump(r(turi, urm(re>te promovarea social( iar 7ntr8o m(sur( >i mai mare, el este te&auri8 &at* s( ne 17ndim la monedele din salbele 2emeilor 7n Europa central(, la potirele >i la talerele aura8 rilor de 'ar( din Un1aria 6#6$5, la crucile de aur ale '(r(ncilor din Bran'a, 7n ajunul Revolu'iei 2rance&e 6#%I5/ Banul, totu>i, 7>i joac( rolul de distru1(tor al valorilor >i echilibrelor vechi/ ](ranul salariat, care 7>i are ?socotelile@ 7nscrise 7ntr8o condic( de c(tre cel care8i 2olose>te munca, cap(t( obiceiul s( socoteasc( 7n termeni monetari, chiar dac( avansurile 7n natur( pe care le, ia de la proprietar s7nt at7t de mari 7nc7t, la stU7r>itul anu8 lui, nu8i mai r(m7n niciodat(, ca s( &icem a>a, bani pe>in 6#%#5/ "e termen lun1, este vorba aici de o schimbare de mentalitate/ , schimbare a raporturilor de munc( care 7nlesne>te adapt(rile la societatea modern(, dar care nu ac'ionea&( niciodat( 7n 2olosul celor mai s(raci/ -imeni n8a ar(tat mai bine dec7t t7n(rul istoric economist al '(rii basce, Emiliano BernAnde& de "ineda 6#%=5, c7t s7nt de a2ectate de pro1resul inexorabil al economiei de pia'( proprietatea >i popula'ia rural(/ 7n secolul al M; 8lea, ]ara 0C

Bascilor tinde realmente s( devin( o ?pia'( na'ioW nal(@, de unde o comerciali&are m(rit( a proprie8 t('ii rurale* 7n cele din urm( trec prin pia'( p(8 jn7ntul Bisericii >i p(m7ntul de asemenea intan8 1ibil, 7n principiu, al majoratelor/ Ki brusc, pro8 prietatea 2unciar( se concentrea&( 7n c7teva m7ini >i apare o pauperi&are cresc7nd( a '(ranilor, >i p7n( atunci mi&eri, obli1a'i din acest moment s( treac(, mai numero>i dec7t oric7nd, priri strun1a pie'ii muncii, 2ie 7n ora>, 2ie pe o1oare/ "ia'a este cea care, de&volt7ndu8se a provocat,aceste mi>c(ri cu re&ultate imprevi&ibile/ Evolu'ia reproduce, muta* tis mutandis% procesele care, cu mult mai devreme, duseser( a marile exploat(ri ale ?2ermierilor@ en1le&i/ Ast2el pia'a colaborea&( la istoria mare/ !hiar cea mai modest( este o treapt( a ierarhiei economi8 ce, treapta ei cea mai de jos, 2(r( 7ndoial(/ "rin urmare, de 2iecare dat( c7nd pia'a este absent( sau nesemni2icativ(, c7nd banul pe>in, prea rar, are o valoare parc( explo&iv(, observa'ia se a2l( cu si1uran'( 7n planul &ero al vie'ii oamenilor, acolo unde toat( lumea este obli1ar( s( produc( aproape totul/ )ulte societ('i '(r(ne>ti ale Euro8 pei preindustriale tr(iau 7nc( la acest nivel, al(8 turi de economia de pia'(/ Un c(l(tor care se aventurea&( prin aceste &one poate s(8>i procure, doar cu c7teva monede de ar1int, toate produsele p(m7ntului la pre'uri deri&orii/ Ki, ca s( dai de asemenea surpri&e, nu este nevoie s( te duci ca )aestre )anriVue, 7n #6CI 6#%C5, p7n( 7n 'inutul AraQanului, ca s( ai de ales intre trei&eci de 1(ini pe patru reali sau o sut( de ou( pe doi/ E su2icient s( Le 7ndep(rte&i de drumurile mari, s( te 7n2un&i pe c(r(rile de munte, s( te a2li 7n Eardinia, sau s( te opre>ti la un popas mai pu'in 2recventat de pe coasta striei/ "e scurt, via'a pie'ii at7t de u>or de sesi&at ascunde prea adesea istoricului o via'( subiacent(, mediocr(, dar autonom(, adesea autar8 hia sau tin&7nd s( 2ie autarhic(/ Un alt univers, o alt( economie, o alt( societate, o alt( cultur(/ u e aici vine interesul unor 7ncerc(ri, ca cele 2(cute

de )ichel )orineau 6#%F5 sau )arco !attini 6#%05, Ucare arat(, >i unul >i cel(lalt, ce anume se 7nt7mpl( pe sub pia'(, ce scap( acesteia, >i m(soar(, la urma urmei, locul autoconsumului rural/ 7n ambele ca&uri, demersul istoricului a 2ost acela>i* o pia'( de 1r7ne repre&int(, pe de o parte, spa'iul populat care depinde de aceast( pia'(9 pe de alt( parte, cererea unei popula'ii al c(rei consum poate 2i calculat dup( norme dinainte cunoscute/ Dac(, pe deasupra, cunosc produc'ia local(, pre'urile, cantit('ile care se scur1 pe pia'(, pe cele/ care se consum( pe loc >i pe cele care se export( sau se import(j pot s(8mi ima1ine& ce se 7nt7mpl(, sau trebuie s( se 7nt7mple, su( pia'(, dedesu(tul ei/ !a s( 2ac( acest lucru, )ichel )orineau a pornit de la un ora> mijlociu, !harleville9 )arco !attini, de la uu or(>el din )odenese, mult mai aproape de via'a rural(, 7ntr8o re1iune mai i&olat(89 , cercetare 7n ad7ncime analoa1(, dar prin alte mijloace, reu>e>te \ves8)arie Berce 6#%65 7n recenta sa te&( despre revoltele '(r(ne>ti din AVui8 tania secolului al M; 8lea/ 7n lumina acestor r(scoale, el reconstituie mentalit('ile >i motiva8 'iile unei popula'ii care scap( prea adesea cunoa>8 terii istorice/ 7n mod deosebit 7mi place ceea ce spune el despre lumea violent( a c7rciumilor de 'ar(, despre aceste vetre de explo&ie/ "e scurt, drumul este deschis/ )etodele, mij8 loacele, 2elurile de abordare pot varia 6>i >tim de pe acum acest lucru5, dar este limpede c( nu vom avea o istorie complet(, mai ales o istorie a satelor demn( de acest nume, dac( nu avem posibilitatea s( prospect(m sistematic via'a oame8 nilor sub etajul pie'ii/

Pr'liile
"rima concuren'( a pie'elor 6dar schimbul tra1e ioloase de pe urma ei5 a 2ost cea a pr(v(liilor/ !elule m(runte nenum(rate, ele s7nt o alt( unealt( elementar( a schimbului/ Analo1( >i di2erit(, c(ci pia'a este discontinu(, 7n timp ce pr(v(lia

2unc'ionea&( 2(r( 7ntrerupere/ !el pu'in 7n prin8 cipiu, c(ci re1ula, dac( exist( vreo re1ul(, cu8 noa>te destule excep'ii/ Ee traduce, bun(oar( prin ?pia'(@ cuv7ntul suH% speci2ic ora>elor musulmane/ Dar suQul nu este adesea dec7t o strad( m(r1init( de pr(v(lii, toate speciali&ate 7n aceea>i ramur( de comer', cum an existat de alt2el at7tea 7n toate ora>ele ,ccidentu8 lui/ La "aris, m(cel(riile 7nvecinate de la Eaint8 2itienne8du8)ont, j a c ( 3in secolul al Mll8lea, au 2(cut ca strada de la )onta1ne8Eaint8De/nevieve s( capete numele de strada des Boucheries, strada )(cel(riilor 6#%%5/ Tot la "aris, 7n #606, ?al(turi de osuarul de la Eaint8 nnocent/// 7>i au pr(v(liile to'i ne1ustorii de 2ier, de alam(, de aram( >i de tinichea@ 6#%J5/ La LNon, 7n #6FC, ?or(t(niile se 1(sesc 7n pr(v(lii speciale, la Poulaillcrie% pe strada Eaint8:ean@ 6#%$5/ Exist( >i str(&i cu pr(8

ff F mercieri ++++ i bijutieri / mAt(sari U@@ post(vari ne1ustori W de p7n&eturi 0/ 5adridul &i $r'liile lui de lux !apital( a Epaniei din #06I/ )adridul a devenit un ora> str(lucitor 7n secolul al M; l8lea/ "r(v(liile se 7nmul'esc/ Si iuruj careului pe care8# constituie "ia&a )aNor, pr(v( 8 liile de lux s7nt 1rupate dup( specialitatea lor, unele al(turi de altele/ Dup( )/ !,"E MA, A/ )AT+/LA TAE!,-, I+os
9inco Gremios maFores de 5adrid% #$0%/ s PP

valii de lux 6ve&i planul )adridului a p/ 005, ca )erceria, din pia'a Ean )arco p7n( la podul Rialto, 7n stare, cum spune un c(l(tor 6#6JI5 s( dea o ima1ine m(rea'( despre ;ene'ia 6#JI5, sau ca pr(v(liile de pe malul de nord al "ortului ;echi de la )arsilia unde se des2ac m(r2uri de Levant >i ?cu vad at7t de bun 7nc7t un spa'iu de dou(&eci de picioare p(trate, notea&( pre>edin8 tele de Brosses, se 7nchiria&( cu cinci sute de livre@ 6#J#5/ Aceste str(&i s7nt un 2el de pie'e speciali&ate/ , alt( excep'ie de la re1ul(* 7n a2ara Europei apar dou( 2enomene inedite/ Dup( spusele unor c(l(tori, Eeciuanul, adic( ba&inul superior al \an1 Tse8Qian1ului, pe care coloni&area chine &easc( 7l reocup( 7n 2oi'( 7n secolul al M; 8 ea, este o constela'ie de c(tune dispersate, i&olate, spre deosebire de !hina propriu8&is(, 7n care re1ula o constituie popularea concentrat(* dar 7n mijlocul acestor a>e&(ri r(&le'e, se ridic(, pe c7te un :oc 1ol, 1rupuri de pr(v(lii m(runte, Fao*tien% care joac( 7n aceste condi'ii rolul de t7r1 $ermanent 6#J=5/ Tot dup( spusele unor c(l(tori, a>a se 7nt7mpl( >i 7n insula !eNlon 7n secolul al M; 8lea* nu exist( t7r1uri, ci pr(v(lii 6#JC5/ "e de alt( parte, dac( revenim 7n Europa, ce nume s( d(m bar(ci lor, du1henelor ridicate, ca vai de ele, chiar pe str(&ile "arisului, &adarnic inter&ise printr8o ordo nan'(, 7n #%%6H Ele s7nt tarabe volante ca 7n pia'(, dar la care v7n&area se 2ace 7n 2iecare &i, ca 7ntr8o pr(v(lie 6#JF5/ Ki nu sinlem la cap(tul listei lucrurilor neclare, care nasc 7ndoial(/ -u, pentru c(, 7n An1lia, anumite localit('i comerciale, ca Resterham, au >irul 0roG) lor de ne1ustori de m(run'i>uri >i de b(cani, cu mult 7nainte de a avea o pia'( 6#J05/ Ki 7nc( o dat( nu, pentru c( at7tea pr(v(lii se 1(sesc chiar 7n pia'(9 pia'a se deschide, ele continu( s( v7nd(/ Tot a>a, s( ai la halele din Lille, de exemplu, un loc unde s( vin&i pe>te s(rat sub ne1ustorii de pe>te proasp(t de mare, 7nseamn( s( cumule&i pia'a >i pr(v(lia 6#J65/
Z

!u toate aceste incertitudini, evident, pr(v(lia se di2eren'ia&( de pia'(, >i din ce 7n ce mai limpede o dat( cu anii/ Atunci c7nd, 7n secolul al Ml8lea, ora>ele se nasc sau renasc 7n ,ccident >i c7nd pie'ele se reanim(, cre>terea urban( stabile>te o distinc'ie net( 7ntre sate >i ora>e/ Acestea concentrea&( 7n ele industria care se na>te >i, ca o consecin'(, mul'imea activ( a me>te>u1arilor/ "rimele pr(v(lii care apar de 7n8 dat( s7nt de 2apt ateliere 6dac( se poate spune a>a5 de brutari, m(celari, ciubotari, ci&mari, 2ierari, croitori >i al'i meseria>i detailan'i/ xhcest mese8 ria>, la 7nceput, este obli1at s( ias( a2ar(, s( nu r(m7n( 7n pr(v(lia lui, de care totu>i munca 7l lea1( ?ca melcul de casa lui@ 6#J%5, s( se duc( s(8>i v7nd( produsele 7n pia'( sau la hal(/ Auto8 rit('ile urbane, 7n1rijindu8se de ap(rarea consu8 matorilor, 7i impun acest lucru, deoarece pia'a este mai u>or de suprave1heat dec7t pr(v(lia, 7n care 2iecare devine aproape propriul s(u st(p7n 6#JJ5/ Dar, destul de timpuriu, meseria>ul vinde 7n pr(v(lia lui, se spunea ?la 2ereastr(@, 7n interM 'alul dintre &ilele de pia'(/ Aceast( activitate altern( 2ace ast2el din prima pr(v(lie un loc de v7n&are discontinuu, oarecum asem(n(tor cu pia'a/ La Evora, 7n "ortu1alia, prin #CJI, m(celarul sortea&( carnea 7n pr(v(lie >i o vinde 7n pia'(, 7ntr8una din cele trei &ile c7nd aceasta este deschis( 6#J$5/ "entru un strasbur1he& este o surpri&( s( vad( pe m(celari, la Drenoble 6#6FC5, sortind >i v7n&7nd carnea la ei, >i nu 7n hale, >i v7n&7nd8o ?7n pr(v(lie ca celelalte m(r2uri@ 6#$I5/ La "aris, brutarii v7nd p7ine obi>nuit( sau de lux 7n pr(8 v(lie >i, 7n 1eneral, p7ine nea1r( pe pia'(, miercu8 rea >i s7mb(ta 6#$#5/ 7n mai #%#J, 7nc( un edict, derutea&( moneda >i mai mult 6s7ntem 7n epoca aplic(rii sistemului lui LaG5* atunci, ?brutarii, 2ie de team(, 2ie din r(utate, n8au mai dus la pia'( cantitatea obi>nuit( de p7ine9 la pr7n&, nu se mai 1(sea p7ine 7n pie'ele publice9 lucrul cel mai r(u e c(, 7n aceea>i &i, ei au scumpit p7inea cu doi ori "atru sous livra, p7n( 7ntr8at7ta e de adev(rat, adau1( ambasadorul toscan 6#$=5 pe care 7l lu(m

ca martor, c( nu/se a2l( pe aici r7nduiala bun( pe care o 1(se>ti prin alte p(r'i@/ Deci, primii care au avut pr(v(lie au 2ost me>8 te>u1arii/ ?Adev(ra'ii@ pr(v(lia>i vin dup( aceea* ei s7nt intermediarii schimbului9 se strecoar( 7ntre produc(tori >i cump(r(tori, m(r1inindu8se s( cumpere >i s( v7nd(, 2(r( a 2ace cu m7na lor 6sau, cel pu'in, 2(r( a 2ace 7n 7ntre1ime cu m7na lor5 m(r2urile pe care le o2er(/ Ei s7nt, chiar de la intrarea 7n joc, asemenea ne1ustorului capi8 talist pe care #8a de2init )arx, cel care pleac( de la banul B, achi&i'ionea&( mar2a ), ca s( revin( 7n mod obi>nuit la ban, pe schema B)B* ?El nu se desparte de banii lui dec7t cu 17ndul ascuns de a pune din nou m7na pe ei@/ 7n timp ce '(ranu7, dimpotriv(, cel mai adesea, vine s(8>i v7nd( pro8 dusele pe pia'( pentru ca s( cumpere imediat lucrurile de care are nevoie* el porne>te de la mar2( >i ajun1e din nou la ea, pe itinerarul )B)/ -ici me>te>u1arul, care trebuie s(8>i cdute hrana la pia'(, nu r(m7ne 7n po&i'ia de de'in(tor de bani/ Dar excep'iile s7nt posibile/ ;iitorul este al intermediarului, personaj aparte, >i, 7n cur7nd, pre&ent, din abunden'(/ Acest viitor ne preocup( mai mult dec7t ni>te ori1ini 1reu de descurcat, cu toate c( procesul a 2ost probabil simplu* ne1ustorii itineran'i, care au supravie'uit declinului mperiului roman, au 2ost surprin>i, 7ncep7nd cu secolul al Ml8lea, >i 2(r( 7ndoial( mai devreme, de av7ntul ora>elor9 unii dintre ei se sedentari&ea&( >i se inte1rea&( meseriilor urbane/ Benomenul nu se situea&( la o dat( exact( pentru o anume re1iune/ -u, de pild(, 7n secolul al '((( lea, 7n ceea ce prive>te Dermania >i Bran'a, ci nce$nd din secolul al M +8lea 6#$C5, cutare .$ied $oudreux/% ?picior colb(it, plin de pra2@, v7ntur(8lume, 7nc( din epoca lui Ludovic al M 8 lea, pune cap(t vie'ii lui r(t(citoare >i se a>a&( al(turi de meseria>i, 7ntr8o du1hean( asem(n( 8 toare cu du1henele lor, >i totu>i deosebit(, aceast( deosebire m(rindu8se odat( cu timpul/ , brut(rie din secolul al M; 8lea este, cu 2oarte mici di2eren'e, aproape acela>i lucru cu o brut(rie din '

secolul al M;8lea >i chiar cu una din secolul ante8 ior "e c7t( vreme, 7ntre secolele al M;8lea >i aZ M;ll+eaU pr(v(liile ne1ustore>ti >i metodele ne1ustore>ti se trans2orm( vA&7nd cu ochii/ !u toate acestea, ne1ustorul pr(v(lia> nu se desprinde de corpora'iile de meserii de la 7nceput, el r(m7n7nd pe locul pe care #8a ocupat atunci c7nd s8a 7ncorporat universului urban/ De la ori1inile lui si de la con2u&iile pe care acestea le atra1 dup( ele, r(m7ne un 2el de pat( care 7l marchea&(, 7nc( prin #%I=, un raport 2rance& ar1umentea&(* Este adev(rat, c( ne1ustorii s7nt socoti'i ca primii dintre me>te>u1ari, oarecum peste ei, dar nimic mai mult@ 6#IF5/ Este vorba, totu>i, de Bran'a, unde chiar devenind ?ne1ociant@, ne1ustorul nu re&olv( i$so ado problema ran1ului s(u social/ Deputa'ii comer'ului se arat( adine m7hni'7 de aceast( situa'ie, chiar 7n #%JJ, >i constat( c(, 7nc( la aceast( dat(, ne1ocian'ii s7nt socoti'i ca/ ?ocup7nd una dintre clasele in2erioare ale socie8 t('ii@ 6#$05/ La Amsterdam, la Londra sau chiar 7n talia nu s8ar putea vorbi 7n ace>ti termeni 6#$65/ La 7nceput, >i adesea p7nA 7n secolul al MlM8lea, pr(v(lia>ii vor 2i v7ndut, 2(r( deosebire, m(r2uri de la prima, a doua sau a treia m7n(/ "rimul lor nume, cel obi>nuit, mercier este revelator* el vine de la latinescul merx*mercis% mar2( 7n 1eneral/ "roverbul spune* .5ercier% pr(v(lia>, vinde de toate >i nu 2ace de niciunele@/ Ki, ori de c7te ori avem in2orma'ii cu privire la 2ondul de mar2( al acestor pr(v(lii, 1(sim 7n el m(r2urile cele mai heteroclite, 2ie c( e vorba de "aris, 7n secolul al M;8iea 6#$%5, de "oitiers 6#$J5, de !racovia 6#$$5 sau de BranQ2urt am )ain 6=II5, 2ie c( este vorba, 7n secolul al M; 8lea, de pr(v(lia lui Abraham Dent, sho$Hee$er la .irQbN Etephen/ mic or(>el din Restmorland, 7n An1lia de nord 6=I#5/ 7n pr(v(lia acestui b(can, ale c(rui a2aceri, datorit( propriei sale arhive, le putem urm(ri 7ntre #%06 >i #%0%, se vinde orice/ n primul r7nd, ceai 6ne1ru sau verde5 de di2erite calit('i, cu pre8 tori ridicate, 2(r( 7ndoial(, c(ci .irQbN Etephen, departe de '(rmul m(rii, nu pro2it( de pe urma

contrabandei9 vin/ apoi &ah(rul, melasa vmul s/ brandN8ui, berea, cidrul, or&ul s(punul, creta ne1rul de 2um, ceara, seu, nle tutunul mni2le, mi1dalele >i sta2idele @te ma&(rea, piperUl, condimentele obi>nuite

U U

s! !"#

1(sesc din bel>u1 pe pia'(/

)n

6/ Curni"orii mcrcierului 2(raham #ent din IirH(F -te$hen* Uiip( T/ E/ R L /A-, 2(raham #ent o IirH(F -te$hen% #$%,I, Burni&orii de m(r2uri pentru pr(v(lie, #%0K#%%%/ !i2rele arat( num(rul de 2urni&ori din 2iecare localitate/

!ei mai mul'i clien'i s7nt, lo1ic, locuitorii micului ora> >i ai satelor 7nvecinate/ Burni&orii 6ve&i harla al(turat(5 6=I=5 s7nt dispersa'i pe un spa'iu cu mult mai lar1, cu toate c( nici o cale de ap( nu duce a .irQbN Etephens, dar transpor8 turile pe uscat, costisitoare 2(r( 7ndoial(, s7nt re1ulate, iar c(r(u>ii accept(, a2ar( de m(r2uri, scrisorile >i biletele de schimb pe care Abraham Dent le 2olose>te la plat(/ 7ntr8adev(r creditul ac'ionea&( pe scar( lar1(, 2ie 7n 2olosul clien'ilor pr(v(liei, 2ie 7n 2olosul ne1ustorului 7nsu>i, 2a'( cu proprii s(i 2urni&ori/ Abraham Dent nu se mul'ume>te cu activit('ile pe care le presupune comer'ul de du1hean(/ 7ntr8 adev(r, el cump(r( ciorapi tricota'i >i impulsionea&( produc'ia lor la .irQbN Etephen >i 7n 7mprejurimi/ at(8# 7ntreprin&(tor industrial >i ne1ustor cu produse proprii, destinate de obicei armatei en1le&e, prin intermediul an1rosi>tilor din Londra/ Ki deoarece ace>tia achit( mar2a 7n1(duindu8i s( tra1( scrisori asupra lor, Abraham Dent devine, s8ar p(rea, dealer 7n scrisori de schimb* scrisorile pe care le manipulea&( dep(>esc cu mult, 7ntr8adev(r, volumul propriilor sale a2aceri/ Dar, a m7nui scrisori 7nseamn( a 7mprumuta bani/ !itind cartea ui T/ E/ Rillan, ai impresia c( Abraham Dent este un pr(v(lia> de excep'ie, tra17nd s2orile 7ntr8o mul'ime de a2aceri/ "oate c( acest lucru este adev(rat/ Dar, 7n #$0J, 7n Epania, 7ntr8un or(>el din Dalicia, am cunoscut un simplu pr(v(lia> care 7i sem(na 7n mod ciudat* puteai 1(si la el tot ce doreai, puteai comanda tot ce doreai >i puteai chiar 7ncasa cecuri de banc(/ ,are nu r(spunde 7n 1eneral pr(v(lia, pur >i simplu, unei sume de nevoi localeH E treaba ne1ustorului dW se descurce >i s( le acopere/ "r(v(lia>ul miinche8ne& de la mijlocul secolului al M;8lea, ale c(rui condici de socoteli au ajuns p7n( a noi, 6=IC5 pare, HU el, un personaj de excep'ie/ )er1e 7n pie'e >i Wa t7r1uri, cump(r( la -ttrnber1, la -ordlin1en, a:Sn1e p7n( la ;ene'ia/ !u toate acestea, el este nn ne1ustor obi>nuit, dac( judec(m dup( locuin'a Ul ani(r7t(, o sin1ur( camer(, mobilat( s(r(c(cios/

-$eciali"area &i ierarhi"area &i 'd de drum


"aralel cu aceste permanen'e, evolu'ia economic( creea&( alte 2orme de pr(v(lii s$eciali"ate+ [ncetul cu 7ncetul, se deosebesc pr(v(lia>ii care v7nd la 1reutate* b(canii9 cei care v7nd la st7njen* ne1ustorii de p7u&eturi >i croitorii9 cei care v7nd la bucat(* ne1ustorii de 2ier(rie9 cei care v7nd obiecte vechi, haine >i mobil(* telalii/ Ace>tia ocup( un loc uria>* la Lille, 7n #%#6 6=IF5, s7nt mai bine de #III/ !u totul deosebite, 2avori&ate de de&voltarea ?serviciilor@, s7nt pr(v(liile apoticarului, c(m(8 tarului, &ara2ului, bancherului, han1iului 6destui de des, intermediar 7n transporturile rutiere5, c7r8 ciumarului, 7n s27r>it, pr(v(liile acelor ?ne1ustori `le vinuri care 'in mese >i dau de m7ncare@ 6=I05, care se 7nmul'esc pretutindeni/ 7n secolul al M; 8lea, spre indi1narea oamenilor de treab(/ Este adev(rat c( unele dintre ele s7nt sinistre, cum e cabaretul ?de pe rue aux ,urs@, ?strada cu ur>i@, la "aris, care ?seam(n( mai mult a b7rlo1 de t7l8bAri >i de pun1a>i dec7t a locuin'( de oameni de 4treab(@ 6=I65, 7n po2ida mirosului ademenitor al buc(t(riei rotiseriilor 7nvecinate/ E(8i ad(u1(m pe list( pe scribi >i chiar pe notari, cel pu'in pe cei care, la LNon, se v(d din strad(, ?a>e&a'i 7n pr(v(liile lor ca ni>te ci&mari >i a>tept7nd s( li se dea de lucru@ 8 ace>tia s7nt termenii unui c(l(tor care trece prin ora> 7n #6FC 6=I%5/ Dar exist( >i notari pricopsi'i, 7nc( din secolul al M; 8lea/ Ki, dimpotriv(, exist( chiar scribi publici prea nevoia>i ca s( 'in( pr(v(lie, cum s7nt cei ce operea&( 7n aer liber la Eaints8 nnocents, la "aris, pe l7n1( >irul de st7lpi/ >i care 7>i c(ptu>esc totu>i bu&unarele cu ceva bani, at7t de mare este num(rul r7n8da>ilor, slujnicelor >i oamenilor nevoia>i care nu >tiu s( scrie 6=IJ5/ Exist( >i ?pr(v(lii@ de prostituate, las casas de carne din Epania/ La Eevilla/ ?7n strada Karpelui 0en la 9aile de la -er$iente)
Epune ,nrln4nmi //* Ta88 U @ 88

rea&a repede pun1uli'a///@ uca7e:e care 7'i s7n1ef E7nt, pina la urm(, pr(v(lii b 8asemenea, ne1ustori >i )aust@r; "rav(lii/ E7nt, de repede clivajul speci2ic4criterTZ 2@ # l > i 3"3 care aproape de : a 2ncepE el jh a E`rati2i X taiul vech,, meserii de merde rS ^1a'eKte evaW 1eneral* 7n v7r2 cttiv H 2U despre car 2(r( mil(* / nectit +r +i "iacier i % m(runt, co>ni'( m(runt(@ lct
de hrhat ?9?/b f/ 8 a

pn EevAl3p3 3 dW un dncat, as2e, s2nt "^2'S1'e& O///P2aima >i chiar ,2l

88888, cei aa dreptate >i $anta/% ?ne1ustor

,pi)l-

#%%6H

SS corp?ra'ii//

.ermania/ distinct+, a S +

? #,#Ua 2#U@U or

ora e

0 `Z

EX0#EB
ZT
le
toate (a din
? ea

U ne1ustori neori8

cepu'i, han1ii de ultima cate1orie >i c7rciumari/ Ace>tia din urm(, c(m(tari pe picior mic, dar >i ?or1ani&atori ai petrecerilor ob>te>ti@, pot 2i 7nt7l8 ni'i tot pe locul lor 7n satele Bran'ei din secolele al MlM8lea >i al MM8lea/ La ?cabaret@, la circiuma satului, oamenii se duc s( ?c7nte, s( stea de vorb(, s( bea >i s( se veseleasc(/// s( se 7nvoiasc(, credi8 tor >i debitor, ne1ustor >i client, s( tlr1uie, s( 7ncheie o 7n'ele1ere de arend(///@ Un 2el de han al s(racilor Z 7n 2a'a bisericii, cabaretul, circiuma, este cel(lalt pol al satului 6=#I5/ )ii de m(rturii atest( aceast( 7n2lorire a pr(v(8 liilor, 7n secolul al M; 8lea are loc un potop, o inunda'ie cu pr(v(lii/ 7n #6I6, Lope de ;e1a poate spune despre )adrid, care a devenit capital(* .,odo se ha 'uelto tiendas/% totul s8a trans2ormat 7n pr(v(lii 6=##5/ La tienda devine de alt2el unul din cadrele 2avorite ale romanelor picare>ti/ 7n Bavaria, ne1ustorii ajun1 ?la 2el de numero>i ca brutarii@ 6=#=5/ La Londra, 7n #6%C, ambasadorul Bran'ei, scos din casa 7n care locuie>te >i care urmea&( s( 2ie d(r7mat( ?pentru ca s( se 2ac( pe locu8i alte cl(diri@, 7ncearc( &adarnic s( se mute, ?lucru pe care cu 1reu 7l ve'i crede, scrie el, [ntr8un /// ora> at7t de mare ca acesta/// ODarP deoarece cele mai multe case mari au 2ost d(r7mate de clnd snt eu a2eisi schimbate 7n pr(v(lii >i 7n locuin'e mici de ne1ustor, de 7nchiriat se 1(sesc 62oarte5 pu'ine@ >i la pre'uri exorbitante 6=#C5/ Dup( Daniel De2oe, aceast( proli2erare de pr(v(lii a devenit )nonslru*oslg 6=#F5* 7n #66C, 7n uria>ul ora> erau, cu totul, 0I sau 6I de mercers3 la s27r>itul secolului, ei s7nt CII sau FII9 pr(v(liile de lux se ?renovea&(@ atunci cu mari cheltuieli >i, care mai de care, 7>i acoper( pere'ii cu o1lin&i, se umplu de coloane aurite, de candelabre >i de aplice de bron&, pe care bunul De2oe le socote>te extrava1ante/ Dar un c(l(tor 2rance& 6#%=J5 se exta&ia&( 7n 2a'a primelor vitrine* ?!eea ce nu avem noi 7ndeob>te O7n Bran'aP, notea&( acesta, este sticla, care este de obicei 2oarte 2rumoas( >i 2oarte limpede/ "r(v(liile s7nt 7nconjurate cu sticl( >i 7n spatele ei se or7nduiesc m(r2urile, ceea ce le p(&e>te de pra2, ar(t7ndWu8le ochi8U

jor trec(torilor >i 7ntocmindu8 e o 2rumoas( 7n2(8 'i>are din toate p(r'ile@ 6=#05/ n acela>i timp, pr(v(liile se 7ntind spre vest, unn7nd expansiunea ora>ului >i mi1ra'ia bo1(ta>ilor/ )ult( vreme, strada lor r(m7ne Pater =oster RoG% p7n( c7nd, [Btr8o bun( &i, Pater =osier se 1ole>te 7n 2olosul lui 9o'entGarden care de'ine rolul de 2runte pe timpul a numai &ece ani/ Apoi vo1a se mut( la Ludgate >UL ia r ma i t7r&iu pr(v(liile roiesc spre 6ound 9ourt% Cenchurch -treet sau >oundsdilch+ Dar toate ora>ele au aceea>i soart(/ "r(v(liile lor se 7nmul8 'esc, ele sechestrea&( str(&ile ca s(8>i arate mar2a, emi1rea&( dintr8un cartier 7ntr8altul 6=#65/ "rivi'i cum se r(sp7ndesc ca2enelele prin "aris 6=#%5, cum malurile Eenei cu le Petit #unHcrque care 7l ulu8 ie>te pe ;oltaire 6=#J5, iau locul 1aleriei "alatului, a c(rei &arv( ne1ustoreasc( 2usese marele spectacol al ora>ului pe vremea lui !orneille 6=#$5/ !hiar micile a1lomera'ii urbane su2er( muta'ii analoa1e/ Bun(oar(, la )alta, de la 7nceputul seco8 lului al M; 8lea, noul or(>el La ;aletta, 7n care ?pr(v(liile ne1ustorilor >i ale micilor detailan'i, spune un raport am(nun'it 6==I5, s8au 7nmul'it 7ntr8o asemenea m(sur( 7nc7t nici unul dintre ei nu poate s(8>i c7>ti1e pe de8a8ntre1ul mijloacele de trai/ at(8i sili'i s( 2ure sau s( dea repede 2ali8 ment/ "rin pr(v(liile lor abia de calc( picior de client >i este jalnic s( ve&i at7'ia tineri care8>i to8 pesc 2ie &estrea abia luat( a nevestelor, 2ie mo>te8 nirea p(rinteasc(, pentru o 7ndeletnicire care te 'ine 'intuit locului, de om cu adev(rat tr7ndav@, Tuna ocu$alione sedentaria e cosi $oltrona/+ Acela>i virtuos raportor se revolt( c( 7n casele malte&e se 7nmul'esc obiectele de aur >i ar1int, un capital Sinutil >i mort@U, c( b(rba'i, 2emei >i copii de neam prost se 2udulesc 7n 'es(turi 2ine, 7n mantii de dantel(, >i c(, lucru >i mai revolt(tor, le $utane% curvele, se plimb( 7n tr(suri, 7nvelite 7n m(tase/ !el pu'in, adau1( el 2(r( urm( de umor, deoarece exist( o prohibi'ie privitoare la ele, s( 2ie puse la I 3x(/ .un tanlo al mese $er dritto d'a(ili/ Z n 7n care toate lucrurile s7nt relative, nu

avem a 2ace aici cu un 2el de societate de consum care a >i 7nceput s( 7ncol'easc(H Dar exist( cre>teri pro1resive* c7ud, 7n #J#0, :/8B/ EaN vede iar Londra, dup( vreo dou(&eci de ani 6prima lui vi&it( are loc 7n #%$65, este uluit* pr(v(lii bi&are 7>i o2er( m(r2urile cu rabat, ora>ul e plin de >arlatani >i de a2i>e, ?imobile@ unele, ?ambulante@ altele, ?pe care trec(torii le pot citi 2(r( s( piard( Os( se opreasc(P nici un minut@/ La Londra, tocmai se inventaser( oamenii8sand8 Gich 6==#5/

5oti'ele unui anume a'lnt

'm

Am conchide, 7n limbajul nostru de ast(&i, c( s8a 7nre1istrat pretutindeni o cre>tere insolit( a distri8 bu'iei, o accelerare a schimburilor 6despre care depun m(rturie, >i pie'ele >i t7r1urile5, un trium2 6prin comer'ul 2ix de pr(v(lie >i prin extinderea serviciilor5 a unui sector ter!iar% nu 2(r( le1(tur( cu de&voltarea 1eneral( a economiei/ Acest av7nt ar putea 2i ilustrat cu ci2re numeroase, dac( am calcula raportul 7ntre masa popula'iei >i num(rul de pr(v(lii 6===5* sau procentajul pr(v(liilor me>te>u1(re>ti >i, respectiv, ne1usto8@re>ti9 sau m(rimea medie, venitul mediu al pr(v(liei/ Rerner Eombart 6==C5 a scos 7n eviden'( m(rturia lui :ustus )oser, istoric de calitate, observator 7ndurerat, oarecum, care constat( 7n #%%F, 7n le1(tur( cu ora>ul lui, ,snabriicQ, c( ?de o sut( de ani 7ncoace, pr(v(lia>ii s8au 7ntreit de8a dreptul, 7n timp ce me>te>u1arii au sc(&ut la jum(tate@/ Un istoric, +ans )auersber1 6==F5, ne o2er( constat(ri analoa1e, ci2rice de data aceasta, cu privire a o serie de ora>e 1ermane mari/ n lumina 7nt7m8pl(toare a c7torva sondaje 6dup( inventare de deces5 2(cute unul la )adrid, pe vremea lui Biiip al ;8lea 6==05, celelalte dou( 7n pr(v(liile unor ne1ustori la a doua m7u(, catalani >i 1enove&i din , Eicilia, 7n secolul al M; )ea 6==65, 7ntre&(rimUW

ni>te pr(v(lii modeste, pipernicite, amenin'ate, l(s7nd la lichidare mai ales datorii/ n aceast( lume m(runt(, 2alimentul este un lucru obi>nuit/ Ai chiar impresia dar nu este dec7t o impresie c(, dac( micii comercian'i ar 2i putut vorbi 7n mod liber 7n secolul al M; 8lea erau create toate con8 di'iile pentru un ?poujadism@ activ/ La Londra, atunci c7nd ministerul lui Box 7ncearc( s( 7i taxe8 &e, 7n #%JJ, acesta d( repede 7napoi 7n 2a'a ?nemul8 'umirii 1enerale Ope care o provoac( actulP din popor@ 6==%5/ !hiar dac( pr(v(lia>ii nu s7nt po8 porul 6adev(r evident5, c7nd se ive>te prilejul ei 7l tulbur(/ 7n "arisul anilor #%$C >i #%$F, o bun( parte din sans8culoterie se recrutea&( din r7ndu8 rile acestui semi8proletariat al micilor pr(v(lia>i 6==J5/ Bapt care te 7ndeamn( s( dai cre&are unui raport, cam p(rtinitor la prima vedere, care pre8 tinde c( la "aris/ 7n #%$I/ =I III de ne1ustori cu am(nuntul erau 7n pra1ul 2alimentului 6==$5/ Acestea 2iind spuse, 7n starea actual( a cuno>tin8 'elor noastre, putem a2irma* ca cre>terea popula'iei >i av7ntul vie'ii eco nomice pe termen lun1, dorin'a ?ne1ustorului cu am(nuntul@ de a se a>e&a acas( la el, au determinat o um2lare a num(rului intermediarilor din dome niul distribu'iei/ Baptul c( ace>ti a1en'i s7nt, dup( c7te se pare, prea numero>i, dovede>te c( acest av7nt o ia 7naintea cre>terii economice, 7i acord( o 7ncredere prea mare9 c( 2ixitatea punctelor de v7n&are, deschide rea prelun1it( a pr(v(liilor, publicitatea, tocmea la, p(l(vr(1eala as ac'ionat 7n 2olosul pr(v(liei/ n pr(v(lie se intr(, 7n e1al( m(sur(, ca s( cumperi Ki ca s( vorbe>ti/ "r(v(lia este un teatru pe picior m ic/ !iti'i dialo1urile amu&ante >i verosimile pe c are le ima1inea&(, 7n #6C#, autorul lui 6ourgeois Poli 6=CI5 din !hartres/ ,are nu Adam Emith, 7ntr8unui 3in rarei e sale momente de umor, 7l compar( pe omul care vorbe>te cu animalele, care nu au acest privile1iuH ?"ornirea de a schimba obiecte spune el este, probabil, consecin'a "osibilit('ii de a schimba vorbe///@ 6=C#5/ "entru m ul'imile de oameni, vorb(re'e din 2ire, schimbul

de vorbe este indispensabil, chiar dac( nu este urmat 7ntotdeauna >i de schimbul de obiecte* dar c( ra'iunea major( a avintului pr(v(liilor a 2ost creditul+ La nivelul de peste pr(v(lii, an1rosistul acord( credit* trebuie ca detailantul, v7n&(torul cu am(nuntul, s( pl(teasc( ceea ce noi am numi ast(&i o trat(, o poli'(, o cambie/ Duic8 ciardini !orsi 6=C=5, 2amilie de mari ne1ustori 2lorentini, oca&ional importatori de 1r7u sicilian 6ei i8au 7mprumulat bani lui Dalileo >i acest lucru repre&int( ast(&i titlul de 1lorie al acestei mari 2amilii5, v7nd b(canilor rev7n&(tori piperul din ma1a&iile lor cu o scaden'( de optspre&ece luni, a>a cum o dovedesc c(r'ile lor de conturi/ Ki, desi1ur, ei nu inovea&( 7n acest domeniu/ Dar chiar pr(v(lia>ul 2ace, la r7ndul lui, credit clien'ilor, celor bo1a'i mai mult dec7t celor s(raci/ !roitorul 2ace credit9 brutarul 2ace credit 6cu ajutorul a dou( sc7ndurele de lemn 6=CC5, din care una r(m7nela brutar >i alta la client >i pe care cump(r(turile s7nt 7nsemnate cu o crest(tur( 2(cut( pe cele dou( p(r'i 7mpreunate59 c7rciumarul 2ace credit 6=CF5* b(utorul 7nseamn( pe perete cu o cret( datoria9 m(celarul 2ace credit/ Am cunoscut o 2amilie, spune De2oe, ale c(rei venituri erau de mai multe mii de lire pe an >i care pl(tea la m(celar, brutar, b(can >i br7n&ar c7te #II de lire odat(, r(m7n7nd mereu cu o datorie de #II de lire 6=C05/ h"utem 2ace prinsoare c( domnul Bournerat, pe care ni8h semnalea&( Li're commode des adresses 6#6$=5 6=C65, telal sub st7lpii +alelor, >i care, dup( c7te pretinde, 'ine ?un om cu haine cinstite pentru patru pistoli pe an@, putem 2ace prinsoare c( acest 2urni&or de ?haine de 1ata@ nu ia totdeauna banii 7nainte/ Ki nici cei trei ne1ustori telali asocia'i care, la "aris, 7n strada -euve din parohia Eainte )(rie, 7>i o2er( serviciile pentru ?orice 2urnituri de doliu, mantii, v(luri cernite >i &(branice de 7n8morm7nt(ri, >i chiar pentru haine ne1re ce se poart( la ceremonii@ 6=C%5/ !omerciantul, 7n situa'ia lui de capitalist pe picior mic, tr(ie>te la mijloc 7ntre cei eare 7i datorea8 &( bani >i cei c(rora le datorea&( el bani/ Este #

orba de un echilibru precar, la nes77r>it, pe mar8 1inea pr(pastieZ/ Dac( un 2urni&or 6trebuie s( "21je1ein* un intermediar 7n le1(tur( cu un an1ro8 sist sau chiar an1rosistul5 7i pune cu'itul la 17t, vine de&astrul/ Dac( un client bo1at nu8>i pl(8 te>te datoria, pesc(reasa lui se tre&e>te la str7m8 toare 6#6=C5* ?7ncepusem s( m( 7ncropesc, m(rtu8 rise>te ea, >i dintr8o dat( m8am pomenit pe alb@ 6=CJ5, ajuns( la ultima para, ?albul@ 2iind o mo8 ned( m(runt( de #I deniers+ ,rice pr(v(lia> st( sub amenin'area acestei 7nt7mpl(ri neprev(&ute, s( primeasc( banii t7r&iu sau s( nu8i primeasc( de loc/ Un armurier, Brancois "ommerol, poet 7n timpul liber, se pl7n1e 7n #6C= 6=C$5 de condi'ia lui, 7n care ?Ee cere s( trude>ti din 1reu, iar ca s( 2ii pl(tit 4 E( ai r(bdare@ atuncea c7nd e>ti .delaFe/% victim( a unui delai% a am7n(rii, 7nt7r8 &ierii pl('ii/ Aceasta este pl7n1erea cea mai des 7nt7lnii( atunci c7nd 7nt7mplarea ne pune sub ochi scrisorile micilor ne1ustori, ale intermediarilor, ale 2urni8 &orilor/ ?;( scriem >i aceste r7nduri spre a >ti c7nd ve'i avea voin'( s( ne pl(ti'i@, =J mai #D6$/ ?Domnule, s7nt mirat 2oarte c( scrisorile mele, ce vi le8am trimis, at7ta de des, au at7ta de pu'in( urmare, cu toate c( se cere de la un ora cinstit s( 2ac( r(spuns///@, CI iunie #66$/ ?-u am 2i cre&ut niciodat( c( dup( ce ne8a'i 7ncredin'at c( ve'i veni la noi acas( ca s( 2acem socoteala, a'i plecat 2(r( s( spune'i nimic@, # decembrie #66$/ ?-u Ktiu cum se cere s( v( scriu, v(d c( nu lua'i 7n socoteal( scrisorile ce vi le scriu///@, =J iulie #66$/ ?E7nt >ase luni de c7nd v( ro1 s(8mi trimite'i mar2(///@, #J au1ust #66$/ ?Ba1 seama bine c( scrisorile dumneavoastr( nu 2ac alta dec7t c( m( am(1esc/,/@, ## aprilie #6%6/ Toate s7nt scrisori a Ue unor ne1ustori din LNon 6=FI5/ -u am mai EKEit scrisoarea unui creditor exasperat care pre8 vine pe delincvent c( va veni la Drenoble s(8>i ac( dreptate sin1ur de o manier( 2orte/ Un ne1us8 tor din Reims, contemporan cu Ludovic al Ml;8lea, Snprumut(tor reticent, citea&( proverbul* ?!7nd 6 s ( 7mprumu'i, v(r bun9 la dat banii 7napoi,

2ecior de curv(@ 6=$#5, ?c7nd 7i dai 7i 2at( vaca, c7nd 7i ceri 7i crap( iapa@/ Aceste re1lement(ri care >chioap(t( creea&( de8 penden'e >i di2icult('i 7n lan'/ 7n octombrie #%=J, a t7r1ul de Eainte8+ostie la Dijon, p7n&eturile s8au v7ndut destul de bine, dar nu s8au v7ndut sto2ele de l7n( >i 'es(turile de m(tase/ ?"ricina acestui lucru o socotesc a 2i 2aptul c( ne1ustorii cu am(nuntul se pl7n1 de pu'ina des2acere ce o 2ac >i de aceea c( ne2iind pl(ti'i de cei c(rora le v7nd, nu s7nt 7n stare s( 2ac( cump(r(turi noi/ De alt( parte, ne1ustorii cu ridicata care Nin la t7r1uri se 7mpotrivesc s( mai 2ac( credit peste credit celor mai mul'i dintre ne1ustorii cu am(8 nuntul, dinspre partea c(rora nu s7nt pl(ti'i@ 6=F=5/ Ba'( cu aceast( ima1ine, s( punem ima1inile evocate de De2oe, care explic( pe 7ndelete c( lan'ul creditului este ba&a comer'ului, c( datoriile se compensea&( 7ntre ele >i c( de aici re&ult( o multi8 plicare a activit('ii >i veniturilor ne1ustore>ti/ -u cumva inconvenientul documentelor de arhiv( const( 7n 2aptul c( ele colectea&( pentru istoric 2alimentele, procesele, catastro2ele, mai de1rab( dec7t des2(>urarea obi>nuit( a a2acerilorH A2acerile 2ericite, la 2el ca oamenii 2erici'i, nu au istorie/

m(el&ugata acti'itate jj a col$ortorilor 8 S


!olportorii s7nt ne1ustori, de obicei mi&eri, care ?poart( a1('ate de 17t@ sau pur >i simplu 7n c7rc(/ ni>te m(r2uri am(r7te/ Dar aceasta nu8i 7mpiedic( s( constituie 7n c7mpul schimburilor o mas( de manevr( apreciabil(/ !hiar 7n ora>e >i, 7ntr8o m(sur( >i mai mare, 7n or(>ele >i sate, ei umplu 1olurile re'elei obi>nuite de distribu'ie/ Ki 7ntruc7U aceste 1oluri s7nt multe, semn al timpului, el mi>un(/ Un pomelnic 7ntre1 de nume 7i semnalea&(

peste tot* 7n Bran'a, col$orteur% contre$orteut* $orie*(alle% mercelot% cainelotier% (rocanteur3 7 c An1lia, haGHer% hucHtser% $ettF cha$man% $edla r \

nacHman3 7n Dermania, 2iecare re1iune 7i botea&( 7n 2elul ei* >ocHe% >ueHer% Grem$ler% >ausierer% 2usru er% i se spune >i P uscher 6c7rpaci5, 6onha* sen3 7o talia, el este mercia)ulo3 7n Epania, el (uhonero+ El are numele lui anume, p7n( 7n Europa de r(s(rit* seFFar saticl% 7n turc( 6care 7nseamn(, 7n acela>i timp / v7n&(tor ambulant >i taraba1iu59 serqid"F)aZ 7n bul1ar( 6de la turcescul sergi)3 tor(ar 6de la turcesul lor(a ?sac@5, tor(ar i sre(ar sau Hramar% IrEmer 6cuv7nt de ori1ine evident 1er8 man( care desemnea&( >i pe v7n&(torul ambulant >i pe c(r(v(nar sau pe micul bur1he&5 7n s7rbo8 croat( 6=FC5, etc/ Aceast( pletor( de nume 'ine de 2aptul c(, departe de a 2i un tip social bine de2init, colpor8 tajul este o colec'ie de meserii care se 7mpotrive>te unei clasi2ic(ri ra'ionale* un savoNard tocilar de la Etrasbour1, #%IC 6=FF5 este un muncitor care 7>i ?colportea&(@ serviciile >i hoin(re>te ca at7'ia co>ari sau .rem$ailleurs de chaises/% reparatori de ?tapi'erii@ de scaune9 un ?mara1ate@, '(ran din mun'ii !antabrici, este un arriereur care transport( 1r7u, lemne, doa1e de butoi, butoaie de pe>te s(rat, 'es(turi 1rosolane de l7n(, dup( cum por8 ne>te de pe platourile cerealiere >i vinicole ale !astiliei ;echi spre ,cean sa,u dinspre ,cean 7napoi9 el este, pe deasupra, cu un termen meta8 2oric, un v7n&(tor en am(ulancia 6=6F5, c(ci cum8 p(r( ca s( rev7nd( 7n parte sau 7n 7ntre1ime m(r8 2urile pe care le transport(/ De net(1(duit s7nt colportori '(ranii 'es(tori din satul de me>te>u1ari AndrNchoG, de l7n1( !racovia, sau cel pu'in aceia dintre ei care se duc s( v7nd( produc'ia de p7n&e8 turi a satului la ;ar>ovia, la DdansQ, la Lvov, la Tarnopol, la t7r1urile de la Lublin >i Dubno, pare ajun1 chiar p7n( a stanbul, Emirna, ;ene'ia Ki )arsilia/ Ace>ti '(rani, 1ata oric7nd s( se de&r(8 d(cine&e, se trans2orm(, atunci c7nd 7mprejur(rile ^cer, j n 9j pj on j er j aj navi1a'iei pe -istru >i pe )area -ea1r(///@ 6#%J=5 6=F%5/ !um s(8i nume>ti,@ "e de alt( parte, pe manu2acturierii din \orQshire 7/ !oventrN care, 1onind prin An1lia, livrea&( produsele pe care le 2ac pr(v(lia>ilorH chiar

,Dac( nu 'inem seam( de averea lor, spune De2oe

lor este aproape numai opera lor 6=0C5/ Toat( sticl(ria de Boem ia 6=0F5 este distribuit( 7n seco8 juP al M; 8lea de c(tre colportori, 7n '(rile scan8 dinave ca >i 7n An1lia, 7n Rusia ca >i 7n mperiul otoman/ 7n secolele al M; 8lea >i al M; 8lea, spa'iul suede& este mai bine de jum(tate 1ol de oameni* rare puncte de populare pierdute 7ntr8o imensitate/ Dar st(ruin'a m(run'ilor ne1ustori ambulan'i, ori1inari din ;estro1o'ia sau din Emaland, s27r>e>te prin a des2ace >i acolo, de8a valma ?potcoave, cuie, broa>te, bolduri/// almanahuri, c(r'i reli1ioase@ 6=005/ 7n "olonia, evreii itineran'i 7>i asum( FI0Ii din tra2icul comer8 cial 6=065 >i trium2( >i 7n 'inuturile Dermaniei, domin7nd 7n parte, 7nc( de pe atunci, 1lorioasele t7r1uri de la Leip&i1 6=0%5/ -u 7ntotdeauna, prin urmare, colportajul r(ni 7ne 7n coad(/ -u o sin1ur( dat(, el repre&int( o extindere de pionierat, cucerirea unei pie'e, 7n septembrie #%#I 6=0J5, consiliul comer'ului din "aris respin1e cererea a doi evrei din Avi1non, )oNse de ;allabre1e >i srael de :asiar, care ar vrea ?s( v7nd( sto2e de m(tase, de l7n( >i alte m(r2uri prin toate ora>ele re1atului, pe timp de >ase s(pt(m7ni, 7n toate cele patru timpuri ale anului, 2(r( ca s( 'in( pr(v(lie deschis(@/ Aceast( ini'iativ( a unor ne1ustori care nu s7nt, evident, colportori m(run'i, a p(rut ?2oarte p(1ubitoare comer'ului >i intereselor supu>ilor re1elui@, o amenin'are 2('i>( pentru ne1ustorii >i pr(v(lia>ii a>e&a'i/ De obicei, po&i'iile s7nt inverse* ne1ustorii cu ridicata >i pr(v(lia>ii importan'i, sau chiar mai m(run'i, de'in 2irele colnn+aiTU88U pentm nT` W8 bc@ se* ne1ustorii ata >i pr(v(lia>ii importan'i, sau chiar portajului,p(str7nd p(str7nd mai m(run'i, de'in 2irele colportajului, ace>ti di2u&ori c(po>i m(r2urile ?nev7ndute@ "entru ace>ti di2u&ori c(po>i m(r2urile ?nev7ndute@ care le 7ncurc( 7ncurc(ma1a&iile ma1a&iile/! !(ci colportorului care v7n&area le ( i arta2or'area este 7n cantit('i m(runte, este v7n prost aprovi&ionate, convin1erea 'areacelor &one8 &one8Uor Uor pro >i, aprovi&ionate, convin1erea neho8'i, k n acest scop el nu>i a celor i neho8 tar7'i, >i, k n acest scop, el nu8>i precupe'e>te nici i, nici vorbele, dup( chipul >i asem(narea ne4o<8ului, a micului ne1ustor ambulant de pe ? evardele noastre, unul din mo>tenitorii lui/ rinten U vesel, iute la minte, a>a apare el 7n tea8 truU 23 iar 7ntr8o pies( scris( la #6C% 6=0$5, t7n(ra

6=FJ5, ei s7nt colportori/@ Ki cuv7ntul s8ar potrivi a 2el de bine ne1ustorilor orains% ?de b7lci@ 6=FJ5 6dar sensul primar al cuv7ntului este 7ns( cel de ?str(in, venetic@, adic( veni'i dintr8un ora> str(in5, care/ 7n Bran'a >i prin alte p(r'i, umbl( din t7r1 7n t7r1/ din b7lci 7n b7lci/ dar s7nt relativ 7nst(ri'i/ ,ricum ar 2i, bo1at sau s(rac, colportajul sti8 mulea&(, 7ntre'ine schimburile, le propa1(/ Dar acolo unde arc $rioritate% el 2ace de obicei dovada unei oarecare 7napoieri economice/ "olonia are o 7nt7r&iere 2a'( de economia Europei occidentale* 7n mod lo1ic, acolo va domni colportajul/ -u cumva colportajul este o r(m(>i'( a ceea ce, alt(dat(, timp de secole, a repre&entat comer'ul normalH -Fri 6=0I5 din anii mperiului roman t7r&iu s7nt colportori/ ma1inea ne1ustorului medieval din ,ccident este cea a unui itinerant je1os, colb(it, a>a cum este colportorul de totdeauna/ Un pam2let din #6== 6=0#5 7nc( mai vorbe>te despre ne1ustorul de odinioar(, cu ?o t(17r'( care8i at7rn( de o parte, cu 7nc(l'(ri care DU au dec7t v7riUul de piele@9

nevasta care, 7n secolul al M; 8lea, creea&( modestele mer1e pr(v(lii de 'ar( despre care am vorbit s7nt 7n colportori/ Ei pornesc chiar la asaltul a>e&(rilor urma comerciale* la )iinchen, 0I de 2irme italiene >i lui, savoNarde au ie>it din colportori care s8au ad(pos pricopsit 6=0=58 mplant(ri analoa1e au putut s( se tit( sub produc(, 7T secolele al Ml8lea >i al Mll8lea, 7n ora>ele ?o Europei, Uabia mai mari pe atunci decit ni>te sate/ 7n orice ca&, activit('ile des2(>urate de colpor8 p(l(rie tori au avut, una l7n1( alta, e2ecte de mas(/ Di2UU UC mare &area a !ar a c(r'ilor populare >i a almanahuri8 care8i cade p7n( la br7u@/ Da, dar 7n,tr8o bun( &i acest cuplu de prr8 be1i se a>a&( 7ntr8o pr(v(li e, 7>i schimb ( 2a'a >i se arat( mai pu'in nevoia >i dec7t p(reau / -u exist( 7n colport aj, printre c(r(u>i cel pu'in, 88/ ne1ust ori bo1a'i 7n 1erme neH Este de ajuns s( intervi n( o 7nt7mpl are noroco as( >i iat(8i trec7nd de a o stare la alta/ Aproap e totdeau na, cei

v(duv( nu se m(rit( p7n( la urm( cu prea bunul orator, nu pentru c( nu ar 2i tentat(*


#oamne ce htru e l #ac*a& a'ea cu ce Di de l*a& 'rea% atuncea m*ar 'rea &i el $e mine+ #ar ct ti d 'tn"area% $e uli!i% de ga"ete% =ici ochelari s*!i cum$eri% n*a)unge tntr*un an+

7n mod licit sau nu, colportorii se strecoar( pre8 tutindeni, p7n( sub arcadele de la Ean )arco, la ;ene'ia, sau pe "ont -eu2, la "aris/ "odul din Abo 6Binlanda5 este ocupat de pr(v(lii9 nu8i nimic, coportorii se adun( la cele dou( capete ale podului 6=6I5/ La Bolo1na, este nevoie de o re1lementare explicit( pentru ca pia'a mare din 2a'a catedralei, 7n care se 'ine t7r1ul de mar'ea >i s7mb(ta, s( nu 2ie, datorit( lor, trans2ormat( 7ntr8un 2el de pia'( &ilnic( 6=6#5/ La .oln, s7nt trei&eci >i >ase de cate1orii deosebite de 2usru er% v7n&(tori ambulan'i care8>i stri1( mar2a pe str(&i 6=6=5/ La LNon, 7n #6FC, 'ipetele nu mai 7ncetea&(* ?Ee colportea&( tot ce se poate vinde* cl(tite, 2ructe, vreascuri, c(rbune Ode lemnP, sta2ide, 'elin(, ma&(re 2iart(, portocale etc/ Ealata >i le1u8 mele ver&i s7nt plimbate pe un c(rucior >i stri1ate/ )erele >i perele se v7nd coapte/ Ee v7nd cire>e la c7ntar, cu at7ta o livr(@ 6=6C5/ Etri1(tele precupe8 'ilor "arisului, stri1(tele de pe str(&ile Londrei, stri1(tele Romei se re1(sesc 7n 1ravurile de epoc( ai 7n literatur(/ E7nt cunoscu'i v7n&(torii de pe str(&ile romane, desena'i de !arracci sau de Diu8 seppe B(rbieri, care te 7ndeamn( cu smochine >i pepeni, verde'uri, portocale, covri1ei, pi>coturi, ceap(, p7ine, haine vechi, suluri de p7n&( >i saci de c(rbune, v7nat, broa>te/// ]i8ai putea ima1ina ele1anta ;ene'ie a secolului al M; 8lea invadat( de v7n&(tori de turte de m(laiH Ki totu>i, 7n iuli e #%6%, acestea se v7nd 7ntr8adev(r >i acolo, 7n mari cantit('i, ?pentru pre'ul am(r7t de un ban@U Asta se 7nt7mpl(, spune un observator, pentru c( ?plebea 7n2ometat( Oa ora>uluiP s(r(ce>te 2(r( oprire@ 6=6F5/ !um s( scapi atunci de acest nor dd ne1ustori ambulan'iH -ici un ora> nu i&bute>te

fo 2ac(/ Dui "atin scrie 7n #$ octombrie #666 6=605 de la "aris* ?Aici 7ncepe s( se 7ndeplineasc( porunca 7ndreptat( 7mpotriva precupe'ilor, a t(i8 nuitorilor >i c7rpacilor care 7ncurc( trecerea publi8 c(9 se dore>te ca str(&ile "arisului s( 2ie v(&ute 2oarte curate9 re1ele a spus c( vrea s( 2ac( din "aris ceea ce a 2(cut Au1ust din Roma///@/ <adar8 nic, bine7n'eles* e ca >i cum te8ai apuca s( 1one>ti un roi de mu>te/ Toate str(&ile citadine, toate drumurile de 'ar( s7nt b(tute de aceste picioare neobosite/ !hiar ,landa, 7n #%%J, la o dat( at7t de t7r&ie, este inundat( de des(1ari .$orte(alles% coureurs >i de mercelots% de (rocanteurs care v7nd o in2initate de m(r2uri str(ine persoanelor bo1ate si cu dare de m7n( ce8>i petrec o mare parte din an ia mo>iile lor de la 'ar(@ 6=665/ -ebunia t7r&ie a re&iden'elor de 'ar( este pe atunci la apo1eu 7n "rovinciile Unite >i poate c( aceast( mod( nu este str(in( de un asemenea a2lux/ Adesea, colportajul se asocia&( cu mi1ra'ii se&oniere* a>a se 7ntAmpl( cu savoNar&ii 6=6%5, cu locuitorii din Dauphine care ajun1 7n Bran'a >i chiar 7n Dermania9 cu cei din Auver1ne 6=6J5 din &ona de munte, 7n special cu cei de pe .$lane"a/ Eaint8Blour, care str(bat drumurile Epaniei/ ta8 lieni vin 7n Bran'a s(8>i 2ac( ?se&onul@, unii se mul'umesc s( se 7nv7rteasc( prin re1atul -eapo8 lului9 2rance&i ajun1 7n Dermania/ , corespon8 den'( de colportori din )a1land 6=6$5 6ast(&i +aute8Eavoie5 ne 7n1(duie s( urm(rim, de la #%JJ la #JCF, plec(rile >i sosirile ?bijutierilor@ ambu8 lan'i, 7n realitate v7n&(tori de ceasornice, care 7>i plasea&( mar2a 7n t7r1urile din Elve'ia 6Lucerna Ki <ur&ach5 6=%I5 >i 7n pr(v(liile din Dermania meridional(, pe itinerarii lun1i, mereu acela>i, din tat( 7n 2iu/ !u mai mult sau mai pu'in noroc* a t7r1ul de la Lucerna, la #C mai #J#$, ?abia lam avutP cu ce s( beau un 'ap@ 6=%#5/ !7teodat( se produc inva&ii nea>teptate, le1ate 37ndoielnic de va1abondajul epocilor de cri&(/ 3n #%JC, 7n Epania 6=%=5, trebuiesc luate m(suri %0 23neraZeU 7n bloc, 7mpotriva des(1arilor, colporto8 u ^r >i ne1ustorilor ambulan'i, 7mpotriva ?celor
s

ce arat( animale 7mbl7n&ite@, 7mpotriva acelor ciuda'i t(m(duitori ?care se cheam( salutadores% care poart( o cruce mare la 17t >i pretind s( vin8 dece bolile oamenilor >i vitelor prin ru1(ciuni@/ Eub numele 1eneric de des(1ari, m(surile 7i vi&ea&( pe malte&i, pe 1enove&i >i pe b(>tina>i/ -u s7nt pomeni'i 2rance&ii, dar trebuie s( 2ie vorba de o simpl( omisiune/ Este 2iresc ca ace>ti va1abon&i de meserie s( aib( le1(turi cu va1abon&ii 2(r( meserie pe care 7i 7nt7lnesc la drum >i s( participe oca&ional la potlo1(riile acestei lumi 2(r( c(p(t7i 6=%C5/ Biresc este, de asemenea, ca ei s( 2ie aso8 cia'i cu contrabanda/ "rin #6F#, An1lia este plin( de colportori 2rance&i care, dup( sir Thomas Roe/ din Pri'g 9ouncil al re1elui, ar contribui la de2i8 citul monetar al balan'ei re1atului 6=%F5/ -8or 2i ei acoli'ii acelor marinari care 7ncarc( 2raudulos pe coastele en1le&e l7n( >i p(m7nt de piu( 6ar1ila 2olosit( la scosul usucului din 'es(turi5 >i aduc 7n An1lia rachiuH

Este col$orta)ul un enomen arhaicB


-i se spune, de obicei, c( via'a a1itat( a colporta8 jului se stin1e de la sineoridec7teori o 'ar( atin1e un anumit stadiu de de&voltare/ n An1lia, ea ar 2i disp(rut 7n secolul al M; 8lea9 7n Bran'a, 7n cel de8al MlM8lea/ !u toate acestea, colportajul en1le& a cunoscut o recrudescen'( 7n secolul al MlM8 lea, cel pu'in la peri2eria ora>elor industriale pros.deservite de circuitele obi>nuite ale distri8 bu'iei 3=%05/ n Bran'a, orice anchet( 2olcloric( 7i re1(se>te urmele 7n secolul al MM8lea 6=%65/ Ee socotea 6dar este vorba de o lo1ic( a $riori) c( mijloacele moderne de transport i8au dat o lovitur( mortal(/ Dar ceasornicarii no>tri ambulan'i din )a1land 2olosesc tr(sura, dili1enta, ba chiar, 7n #JCF, cu satis2ac'ie, o nav( cu aburi pe lacul Leman 6=%%5/ Trebuie s( socotim c( colportajul este un sistem eminamente ada$ta(il+ ,rice pan(H#

de distribu'ie 7l poate 2ace s( apar( sau s( reapar(9 tot ast2el, orice cre>tere a activit('ilor clandestine, contraband(, 2urt, t(inuire9 sau orice oca&ie nea>8 teptat( c(reia 7i dau 2r7u liber concuren'ele, supraW ve1herile, 2ormalit('ile obi>nuite ale comer'ului/ Bran'a revolu'ionar( >i imperial( a 2ost ast2el teatrul unei uria>e proli2er(ri a colportajului/ E( d(m cre&are judec(torului acru de la tribunalul de comer' din )et& care pre&int( 6la 6 2ebruarie #J#C5 un lun1 raport D8lor membri ce compun consiliul 1eneral al comer'ului, a "aris 6=%J5* ?!olportajul de ast(&i, scrie el, nu este cel din trecut, cu le1(tura 7n spinare/ Este vorba de un comer' considerabil al c(rui domiciliu este pre8 tutindeni, cu toate c( n8are domiciliu@/ Una peste alta, ni>te pun1a>i, ni>te ho'i, o nenorocire pentru cump(r(torii naivi, o pacoste pentru ne1ustorii ?cu domiciliu@ >i cu pr(v(lii ar(toase/ E8ar cere c7t de repede s( li se pun( stavil(, m(car pentru securitatea societ('ii/ E(rman( societate, 7n oaie comer'ul, este at7t de pu'in apreciat, 7n care, dup( licen'ele revolu'ionare >i epoca asi1natelor, un te miri cine, pe pre'ul de nimic al unei patente, poate s( se 2ac( ne1ustor de c7te ceva/ Ein1ura solu'ie, dup( judec(torul nostru, ar 2i ?restabilirea corpora'iilor@ # Ki adau1( cu jum(tate 1ur(* ?evi8 t7nd abu&urile primei lor instituiri@ Z E( nu 7l urm(m mai departe/ Dar este adev(rat c( pe vre8 mea ui, valuri, armate de colportori s7nt semna8 late pretutindeni/ 7n acela>i an #J#C, la "aris, pre2ectul de poli'ie este averti&at c( .Ies e'talagis* tes/% ?taraba1iii@, 7>i 7ntind caprele cu tablale 7n plin( strad(, peste tot, ?de la bulevardul )ade8 leine p7n( la Temple@/ B(r( ru>ine, ei se instalea&( in u>a pr(v(liilor >i des2ac acolo acelea>i m(r2uri, K"re 2uria pr(v(lia>ilor, 7n primul r7nd a sticlari8j^r, 2aian'arilor, emailorilor, ba chiar a bijutieri8 pX@ 3!W !e Ee 7njri:esc de ordine nu mai "ota dar* @B(r( oprire, 7i 1onesc pe taraba1ii dintr8un loc ori din altul9 2(r( oprire, ei iar se 7ntorc acolo O///P parele num(r e sc(parea lor/ !um s8ar putea pune U a popreal( o c7time at7t de mare de oameniH@ bU s(raci, pe deasupra/ Ki pre2ectul de poli'ie

adau1(* ?"oate c( acest comer' samavolnic nu este at7t de p(1ubitor pentru ne1ustorii cu pr(v(li9 pe c7t se b(nuie>te, c(ci aproape toate m(r2urile expuse ast2el s7nt v7ndute chiar de c(tre ei taraba8 1iilor, care de cele ma i multe ori nu s7nt dee2t prepu>ii lor,///@ 6=%$5/ Boarte recent, 7n #$FI#$FF, Bran'a 7n2ometaT t( a cunoscut odat( cu .lemarche noir/% cu ?pia'a@, cu ?bursa nea1r(@ un alt/ val de colportaj anormal/ 7n perioada #$#%#$==, at7t de 1rea, plin( de tul8 bur(ri, cu o circula'ie imper2ect(, Rusia a cunos8 cut >i ea reapari'ia intermediarilor ambulan'i, ca 7n vremurile de alt(dat(, precupe'i, colectori abu&ivi, tra2ican'i, colportori, ?oamenii cu desa8 1a@, cum li se spunea cu dispre' 6=JI5/ Dar ast(&i, produc(torii bretoni, care vin 7n camion p7n( la "aris ca s( v7nd( direct an1hinarele sau conopida pe care nu le8au luat an1rosi>tii din +ale, s7nt pentru o clip( colportori/ E7nt colportori moderni, >i ei, '(ranii pitore>ti din Dru&ia sau din Armenia, cu sacii lor de le1ume >i 2ructe >i cu plasele lor plini9 de p(s(ri vii, jae care tari2ele ie2tine de pe liniile aeriene sovietice interne 7i ademenesc ast(&i p7n( la )oscova/ Dac( 7ntr8o &i tirania amenin'(8 toare a Uni$rlx*u]ui% a marilor supra2e'e comer8 ciale, ar deveni intolerabil(, nu este exclus s( vedem de&l(n'uindu8se 7mpotriva ei, 2(c7nd ab8 strac'ie de deosebirile de situa'ie, un nou colpor8 taj/ !(ci colportajul repre&int( 7ntotdeauna un 2el de a ocoli ordinea stabilit( a sacrosanctei pie'e, de a da cu ti2la autorit('ilor/

EUR,"A* )E!A- E)ELE LA L ) TA DE EUE A E!+ )BUR L,R


Deasupra pie'elor, a pr(v(liilor, a colportajului se situea&(, 'inut( 7n m7n( de personaje str(lucite, o puternic( suprastructur( a schimburilor/ Acesta este etajul mecanismelor majore, al marii econo8 mii, prin 2or'a lucrurilor etajul capitalismului care n8ar exista 2(r( ele/ 7n lumea de ieri, uneltele esen'iale ale comer'u8 lui cu mare ra&( de ac'iune s7nt t7r1urile >i bursele/ -u pentru c( ele reunesc toate marile a2aceri/ Bi8 rourile de notar 7n Bran'a >i pe conlinent 6nu 7n An1lia, unde rolul lor se reduce la identi2ic(rile de persoane5, 7n1(duie re1larea cu u>ile 7nchise a ne8 num(rate tran&ac'ii, 2oarte importante, at7t de numeroase 7nc7t ar putea repre&enta, dup( c7te spune un istoric, :ean8"aul "oisson 6=J#5, o moda8 litate de a m(sura nivelul 1eneral al a2acerilor/ Tot a>a, b(ncile, aceste re&ervoare 7n care banuZ se pune cu 7ncetul de o parte >i din care nu iese 7ntotdeauna cu pruden'( >i e2icien'(, cap(t( un loc din ce 7n ce mai mare 6=J=5/ ar jurisdic'iile consulare 2rance&e 6c(rora, pe deasupra, le s7nt 7ncredin'ate, mai t7r&iu, problemele >i liti1iile a2eretjte 2alimentelor5 constituie pentru ne1ustorie ojustr'ie privile1iat( .$er legem mercatoriam/% o justi'ie expeditiv(, care ap(r( interese de clas(/ De alt2el, Le "uN 6#% ianuarie #%0%5 6=JC5, "eri8 1ueux 6## iunie #%JC5 6=JF5 cer jurisdic'ii consulare care le8ar 2acilita via'a comercial(/ !7t prive>te camerele de comer' 2rance&e 7n seco8 lul fal M;[l 8lea 6prima la DunQerVue 7n #%II5 6=J05, care s7nt imitate 7n talia 6;ene'ia, #%6C9 Bloren'a, #%%I5 6=J65 6=J%5, ele tind s( 7nt(reasc( a utoritatea marilor ne1ocian'i 7n detrimentul ce8 lorlal'i/ Un ne1ustor din DunQerVue ne spune lucrul acesta, verde 7n 2a'( 66 ianuarie #%#I5* ?Toa8 te aceste camere de comer' O///P nu s7nt bune de tceva dec7t numai s( ruine&e comer'ul 1eneral Ocomer'ul curent, obi>nuitP 2(c7nd ca 0 sau 6 par8 lc ulari s( ajun1( st(p7ni absolu'i ai navi1a'iei >i

comer'ului acolo unde s7nt ei a>e&a'i@ 6=JJ5/ De alt2el, de la ora> la ora>, institu'ia 2unc'ionea&( mai bine sau mai pu'in bine/ La )arsilia, camera de comer' este su2letul vie'ii comerciale9 la LNon, rolul acesta 7l joac( ma1istratura municipal(, at7t de bine 7nc7t camera de comer', de care nu e prea mare nevoie, uit( p7n( la urm( s(8>i mai 'in( adun(rile/ ?E7nt in2ormat, scrie controlorul 1ene ral 6=% iunie #%%05 6=J$5/ O///P c(, la LNon, camera de comer' nu 7>i 'ine de loc sau 'ine prea pu'ine adun(ri, c( dispo&i'iile hot(r7rii !onsiliului din #%I= nu s7nt deloc executate >i c( tot ceea ce pri ve>te comer'ul acestui ora> se cercetea&( >i se hot( r(>te de c(tre sindici@ adic( de ma1istra'ii ora >ului/ Dar nu este de ajuns s( ridici tonul ca s( chemi o institu'ie la via'(/ 7n #%=J, Eaint )alo ceruse &adarnic re1elui o camer( de comer' 6=$I5/ Este deci limpede c( 7n secolul al M; 8lea instrumentele marelui ne1o' se 7nmul'esc >i se di versi2ic(/ M5ar t7r1urile >i bursa r(m7n 7nc( 7n cen trul vie'ii comerciale majore/ i`

,lrgurile% o unealt 'eche% re$arat mereu

c*

T7r1urile s7nt institu'ii bAtr7ne, mai pu'in vechi 3 dec7t pie'ele, 7n2 i17nd totu>i 7n trecut r(d(cini interminabile 6=$#5/ !ercetarea istoric( din Bran'a respin1e, pe drept sau pe nedrept ideea ori1inii lor dincolo de 7ntemeierea Romei 7n 7ndep(rtata epoc( a mi1ra'iilor celtice, 7n ,ccident, rena>terea din secolul al Ml8lea n8ar 2i pornirea de la &ero 6despre care se vorbe>te de obi8 cei5, deoarece sub&istau 7nc( urme de ora>e, de pie'e, de t7r1uri, de locuri de pelerinaj, pe scurt, 4habitudini care trebuiau doar reluate/ Despre t7r8U

1ul Lendit, de la Eaint8Denis, se spunea c( urc( 7n timp cel pu'in p7n( 7n secolul al M8lea 6la domnia lui !arol "le>uvul5 6=$=59 despre t7r1urile de la TroNes 6=$C5, c( 2useser( romane9 despre t7r1urile de la LNon, c( 2useser( instituite 7n anul #%= al erei noastre 6=$F5/ "reten'ii, pove>tiH Da >i nu, pentru c( t7r1urile s7nt, dup( toate probabilit('ile, 7nc( si mai vechi dec7t ar dori s( ne arate aceste preten8 'ii/ 7n orice ca&, v7rsta nu le 7mpiedic( s( 2ie ni>te institu'ii vii >i care se adaptea&( tuturor circum8 stan'elor/ Rolul lor este s( spar1( cercul prea 7n1ust al schimburilor obi>nuite/ Un sat din )euse cere 7n #JII 6=$05 7n2iin'area unui t7r1 pentru a aduce p7n( la el articolele de 2ier(rie care 7i lipsesc/ !hiar t7r1urile at7tor or(>ele modeste care nu par s( 2ie dec7t 7ntov(r(>irea satelor apropiate cu arti8 &anatul urban spar1 de 2apt cercul obi>nuit al schimburilor/ !7t prive>te marile t7r1uri, ele mo8 bili&ea&( economia unor re1iuni 7ntinse9 c7teodat( [ntre1ul ,ccident 7>i d( 7nt7lnire 7n ele pro2it7nd de libert('ile >i scutirile o2erite care 2ac s( dispar( pentru o clip( stavila nenum(ratelor taxe >i d(ri/ Totul contribuie 7n consecin'( ca t7r1ul s( 2ie o adunare 7n a2ara obi>nuitului/ "rin'ul, care, 2oarte devreme, pune m7na pe aceste puncte de con2luen'( decisive Ore1ele Bran'ei 6=$65, re1ele An1liei, 7m8 p(ratulP acord( tot mai multe 2avoruri, scutiri, 1aran'ii, privile1ii/ !u toate acestea, s8o spunem 7n trecere, t7r1urile nu s7nt i$so ado scutite >i nici unul, nici m(car t7r1ul de la Beaucaire, nu tr(8 ie Kte sub re1imul unui liber schimb per2ect/ De exemplu, despre cele trei t7r1uri ?re1ale@ de la Qauraur, 2iecare de c7te trei &ile, un text spune c( nt ?de pu'in 2oi,E9 c(ci eie nu s7nt scutite@ 6=$%5/ f,ate t7r1urile se pre&int( ca ni>te ora>e, e2emere r a 2odi ! dar ora>e, dac( n8ar 2i dec7t prin

num(rul de participan'i/ "eriodic, ele 7>i implan8 tea&( decorul, apoi de 7ndat( ce s(rb(toarea se 7ncheie, se mut(/ Dup( una, dou( sau trei luni de absen'(, se a>a&( din nou/ Biecare dintre ele are, prin urmare, ritmul, calendarul, indicativul ui, care nu s7nt acelea>i cu cele ale vecinului/ De alt2el, nu cele mai importante dintre ele au indi8 cele de 2recven'( cel mai ridicat, ci tocmai simplele t7r1uri de vite sau, cum li se spunea, Ies oires grasses% ?t7r1urile de dulce@/ EullN8sur8Loire 6=$J5, aproape de ,rleans, "onli1nN 7n Bretania, Eaint8 !lair >i Beaumont8de Lauma1ne, au 2iecare c7te opt t7r1uri pe an 6=$$59 Lectoure, din 1eneralitatea de )ontauban, nou( 6CII59 Auch/ unspre&ece 6CI#59 ?t7r1urile de dulce ce se 'ineau la !henerailles, bur1 mare din 7naltul )archi&at de Auver1ne, s7nt renumite prin mul'imea de vite 7n1r(>ate care se vinde acolo >i dintre care cele mai multe se 7n8 drum( la "aris@/ Aceste t7r1uri se 'in 7n prima mar'i a 2iec(rei luni/ Deci dou(spre&ece 7n total 6CI=5, La 2el, 7n ora>ul "uN ?s7nt dou(spre&ece t7r1uri 7n an, la care se v7nd tot 2elul de vite, mai ales mul'ime de cat7ri >i cat7rce, multe piei crude, post(v(rie cu ridicata din toate 2abricile din Lan8 1uedoc, p7n&eturi de Auver1ne albe >i ro>cate, c7ne8 p(, 2ire, l7n(, bl(nuri de toate 2elurile@@ 6CIC5/ E( de'in( )ortain, 7n -ormandia, un record, cu cele patruspre&ece t7r1uri pe care le are 6CIF5H E( nu ne 1r(bim s( pariem pe acest cal 2oarte bun/ Evident, s7nt t7r1uri >i t7r1uri/ Exist( t7r1uri s(te>ti, ca, de exemplu, nu departe de Eiena, minusculul t7r1 de la Toscanella care nu este dec7t o pia'( mare de l7n(9 dac( iarna se lun1e>te >i 7i 7mpiedic( pe '(rani s(8>i tund( oile 6ca 7n mai #6=05, t7r1ul nu se mai 'ine 6CI05/ Adev(ratele t7r1uri s7nt cele c(rora un ora> 7ntre1 e deschide por'ile/ Atunci, 2ie c( t7r1ul se revars( pretutindeni >i devine el ora>ul >i chiar mai mult dec7t ora>ul cucerit, 2ie c( acesta este destul de puternic >i 'ine t7r1ul la distan'( cuvenit(* o problem( de 1reutate speci2ic(/ LNonul dc

este pe jum(tate victima celor patru t7r1uri monu8 mentale ale lui 6CI65/ "arisul >i e st(p7ne>te, le reduce la dimensiunile unor pie'e mari9 a>a, vechiul t7r1 7nc( plin de via'( al Lenditului se des2(>oar( la Eaint8Denis, 7n a2ara &idurilor ora>ului/ -ancN 6CI%5 se dovede>te 7n'elept, expul&7ndu8le pe ale lui 7n a2ar(, de>i la 7ndem7n(, a Eaint8-icolas8du8 "ort/ 7n -ormandia, Balaise e8a exilat 7n marele sat DuNbraN/ 7n r(stimpul dintre aceste adun(ri tumultoase >i celebre, DuNbraN devine palatul Brumoasei din p(durea adormit(/ Beaucaire, pre8 caut ca at7tea alte ora>e, >i8a a>e&at t7r1ul care i8a adus 2aima >i bo1('ia 7ntre el >i Ron/ ,steneal( &adarnic(* vi&itatorii, de obicei vreo cinci&eci
%/ , Cran inc $resrat de tlrguri #ictlonnaire du commerce et des marchandises% #JF#, , pp/ $6I >i urm/

de mii, invadea&( ora>ul >i, pentru a asi1ura un simulacru de ordine, s7nt necesare 6>i insu2iciente5 toate bri1(&ile c(lare ale poli'iei provinciei/ !u at7t mai mult cu c7t 7n 1eneral mul'imea vine cu vreo dou( s(pt(m7ni 7nainte de deschiderea t7r1u8 lui, la == iulie, deci 7nainte ca 2or'ele de ordine s( 2ie mobili&ate 7n ora>/ 7n #%0%, se propune tocmai ca deta>amentele c(lare s( 2ie trimise mai devreme, 7n &iua de #=, pentru ca vi&itatorii t7r1u8 lui >i or(>enii s( 2ie ?7n si1uran'(@/ Un ora> dominat pe de8a 7ntre1ul det7r1urile lui 7ncetea&( s( mai 2ie el 7nsu>i/ Leip&i1ul, care se va 7mbo1('i 7n secolul al M; 8lea, 7>i d(r7m(, 7>i reconstruie>te pie'ele >i imobilele pentru ca t7r1ul s( se simt( 7n lar1ul lui 6CIJ5/ Dar, 7n !astilia, )edina del !ampo 6CI$5 este un exemplu >i mai bun/ ,ra>ul se con2und( cu t7r1ul lui care, de trei ori pe an, ocup( lun1a Rua% str(juit( de cl(diri cu st7lpi de lemn, >i uria>a Pia"a 5aFor% din 2a'a catedralei unde, pe timpul t7r1ului, mesa se celebrea&( 7n balcon9 ne1ustorii >i cump(r(torii pot asculta slujba 2(r( s( 2ie nevoi'i s(8>i 7ntre8 rup( a2acerile/ E27ntul :uan de la !ru&, copil 2iind, s8ar 2i l(sat cuprins de exta& 7n 2a'a bar(cilor b(l'ate din pia'( 6C#I5/ Ast(&i, )edina del !ampo r(m7ne decorul, cochilia 1oal( a vechiului t7r1/ 7n secolul al M; 8lea, la BranQ2urt am )ain 6C##5, t7r1ul mai este 7nc( 'inut la distan'(/ Dar 7n secolul urm(tor, prea prosper, el inund( totul/ -e1ustori str(ini se instalea&( de2initiv 7n ora>, unde repre&int( 2irme din talia, din !antoanele elve8 'iene, din ,landa/ Urmea&( o coloni&are treptat(/ Ace>ti str(ini, de obicei 2ii care con2orm vechiului drept cutumiar nu aveau parte la mo>tenire, se instalea&( 7n ora> cu simplu drept de re&iden'( 06eisesserschut")3 acesta este primul pas9 dup( aceea c7>ti1( 6urgerrecht*u]% dreptul de cet('enie9 cur7nd, se poart( ca ni>te st(p7ni/ -u este oare un 2el de reac'ie ?na'ional(@ 7mpotriva ne1ustorilor olande&i r(scoala care se de&l(n'uie 7n #0$C 6C#=5 7mpotriva calvini>tilor la Leip&i1, unde procesul este acela>iH 7n acest ca&, trebuie s( socotim c( -iimbei1ul 6C#C5, mare ora> ne1ustoresc, a procedat JU

7n'elept atunci c7nd, de>i ob'inuse de la 7mp(rat, 7nU #F=C #F=F >i 7n #FC#, concesiunile necesare deschiderii de l7r1uri, renun'( s( le 7n2iin'e&e cu adev(ratH 7n'elepciune sau eroareH ,ra>ul r(m7ne el 7nsu>i/ Ora&e 98 9

]n sr(toare

T7r1ul 7nseamn( &1omot, vacarm, c7ntece/ veselie popular(, lumea 7ntoars( pe dos, de&ordine, c7teo8 dat( &aver(/ n apropiere de Bloren'a, la "rato 6C#F5, ale c(rui t7r1uri >i8ar avea ori1inea 7n secolul al Ml;8lea, 7n 2iecare an 7n septembrie, vin trom* (etti din toate ora>ele Toscanei a suonare% care mai de care, pe str(&ile >i 7n pie'ele ora>ului/ La !arpenbras, 7n ajunul t7r1ului de Eaint8)athieu >i de Eaint8Ei22rein, 1lasul p(trun&(tor al trompe8 telor r(sun( la cele patru por'i ale ora>ului, apoi 7n pie'e, 7n s27r>it 7n 2a'a palatelor/ ?De 2iecare dat( comuna 2ace cheltuial( de >apte soli de 2iecare instrumentist@, iar clopotele bat 2(r( oprire 7nce8 p7nd de a patru diminea'a9 2ocuri de arti2icii, 2ocuri de bucurie, r(p(it de tobe9 ora>ul 7>ichel8 tuie banii/ Ki iat(8l luat cu asalt de m(sc(rici, de v7n&(torii de leacuri miraculoase, de hapuri, de ?rata2ia pur1ativ(@ sau de or'ietan 6compo&i'ie complicat( 2(cut( din tot 2elul de r(d(cini >i ierburi pl(m(dite 7n ap( cu &ah(r5, de 1hicitoare, de jon8 1leuri, de co'cari, de dansatori pe 2r7n1hie, de cei care scot din'i, de l(utari >i de c7nt(re'i ambulan'i/ +anurile dau pe dina2ar( de lume 6C#05/ La "aris, t7r1ul de la Eaint8Dermain, care 7ncepe dup( postul @a>telui, concentrea&( >i el via'a u>oar( a capi8 talei* pentru ?2ete@ este ?vremea culesului@, cum s "`ine o 1lumea'(/ ar jocurile de noroc atra1 tot at 7t de mul'i amatori ca >i 2emeile u>oare/ Loteria numit( ?alb(@ 2ace 2urori9 ea distribuie multe Snete albe, nec7>ti1(toarele, >i c7teva bilete ne1re, c i>ti1(toarele/ !7te cameriste nu >i8au pierdut ec ^nomiil e >i n(dejdea de m(riti> la ?alb(@ 6C#65H

Dar acest joc este nimica toat( pe l7n1( tripourile discrete care 7>i 1(sesc ad(post 7n c7teva pr(v(lii din t7r1, 7n ciuda suprave1herii bomb(nitoare a autorit('ilor/ Tot at7t de atr(1(toare pe c7t s7nt tripourile de la Leip&i1, 7n care polone&ii s7nt ca la ei acas( 6C#%5/ n s27r>it, t7r1ul este, 2(r( excep'ie, locul de 7nt7lnire al trupelor de actori/ 7nc( de pe timpul c7nd se 'inea 7n +alele "arisului, t7r1ul de la Eaint8Dermain era >i prilej de repre&enta'ii tea8 trale/ Le Prince des sots% Prin!ul $ro&tilor >i LS 5ere sotte% 9umtr $roasta% care 2i1urau 7n pro8 1ram la #0##, repre&int( tradi'ia medieval( a pie8 selor populare 2rance&e 0 arces >i soties) despre care Eaint8Beuve spune* ?Avem a 2ace 7nc( de pe atunci cu vodevilul nostru@ 6C#J5/ !ur7nd li se adao1( comedia italiana care, de 7ndat( ce i se stin1e marea vo1(, 7>i 1(se>te 7n t7r1uri un ultim re2u1iu, 7n #%6F, la t7r1ul de la !arpentras, ?Daetano )er8 lani >i trupa sa 2lorentin(@ propunea ?comedii@/ )elchior )athieu de "iolent un ?joc de carusel@ >i Diovanni Dreci ?piese de teatru@, de care pro2ita ca s(8>i mai v7nd( 7n antracte >i leacurile/ Epectacolul se des2(>oar( >i 7n strad(* procesiu8 nea de deschidere a ?consulilor Oora>ului !arpen8 trasP, purt7nd 1lu1( 0cha$erori)% preceda'i de crainici 7n robe lun1i care purtau bastoane de ar1int@ 6C=I59 corte1ii o2iciale, stathouder8ul la +a1a 6C=#5/ re1ele >i re1ina Eardiniei la t7r1urile de la Alexan8 dria din "a1lia 6C==5, ducele de )odena ?cu echipajele sale@, la t7r1ul de la Re11io din Emilia, >i a>a mai departe/ Diovanni Baldi 6C=C5 misit toscan, plecat 7n "olonia ca s( recupere&e acolo datorii comerciale importante, sose>te la t7r1ul de la Leip&i1 7n octombrie #6J0/ !e ne de&v(luie scrisorile lui cu privire a t7r1uri, pe vremea aceea a2late 7n plin( ascensiuneH Ei, bine, nimic altceva 7n a2ar( de sosirea Alte'ei Eale ducele de Eaxa, ?cu o suit( numeroas( de doamne, de seniori >i de prin'i 1ermani, veni'i s( vad( lucrurile cele mai remarcabile din t7r1/ Doamnele >i seniorii s8au ar(tat 7n haine p7n( 7ntr8at7ta de m7ndrei #

bnc7t era un lucru de care puteai s( te minune&i@/ ji 2ac parte din spectacol/ Repre&int( divertismentul, eva&iunea, monde8 nit('ile, expresia lo1ic( a acestor mari repre&en8 ta'iiH Da, c7teodat(/ La +a1a, care se sile>te s( devin( inima politic( a ,landei, t7r1urile s7nt pentru Etathouder mai ales prilejul s( invite la masa lui ?domni >i doamne de ran1 7nalt@/ La ;ene'ia, t7r1ul de la Eensa 6C=F5, de &iua 7n(l'(rii care durea&( cincispre&ece &ile, este o mani2esta'ie ritual( >i teatral(* 7n pia'a Ean )arco, se instalea&( du1henele ne1ustorilor str(ini9 b(rba'ii >i 2emeile ies pe strad( masca'i, iar Do1ele, 7n 2a'a lui Ean -icolo, se lo1ode>te cu marea, ca 7n timpurile de odinioar(/ Dar 17ndi'iv( c( la t7r1ul de la Eensa, veni'i s( petreac( >i s( se bucure de spectacolul uimitorului ora>, se 1r(besc s( vin( 7n 2iecare an mai bine de #II III de str(ini 6C=05/ La 2el, la Bolo1na, t7r1ul de la "orchetta 6C=65 prilejuie>te o uria>( s(rb(toare, popular( >i aristocratic( totodat(/ n secolul al M; 8lea, cu aceast( oca&ie se montea&( 7n "ia&&a )a11iore un decor de teatru, provi&oriu, 7n 2iecare an un altul, >i despre ale c(rui extrava1an'e ne vorbesc desenele din Insignia p(strate 7n arhive/ Al(turi de teatru, ?pr(v(liile l7r1ului@, pu'in numeroase, s7nt amenajate, 2oarte evident, pentru a satis2ace capriciile publicului >i nu pentru marile a2aceri/ BartholomeG Bair 6C=%5, la Londra, este >i el locul de 7nt7lnire a petre8 cerilor populare simple, ?2(r( ne1o' serios@/ Unul din acele adev(rate t7r1uri re&iduale 2(cute s( aminteasc(, dac( mai era nevoie, aerul de cher8 me&(, atmos2era licen'ioas(, pornirea de a lua 7n der7dere via'a obi>nuit(, care s7nt o caracteristic( a tuturor t7r1urilor, ale celor mai animate ca >i aiecelor mai pu'in animate/ "roverbul are dreptate c 7nd spune* ?De la iarmaroc nu te 7ntorci ca de a "ia'a@ 6C=J5/ ,?3lm"otriv(, t7r1ul pari&ian de a Eaint8Dermain Wc 3$5, sin1urul 7n capital( r(mas 2oarte viu, sub semnul amu&amentului s( ne 17ndim a celebrele l @nocturrie@ cu miile lor de tor'e, care s7nt un 2oarte c(utat , p(strea&( latura lui

comercial(9 el prilejuie>te viri&(ri masive de 'es(8 turi, de postavuri sau de p7n&eturi, c(utate de o clientel( bo1at( ale c(rei carose s7nt 1arate 7ntr8u3 ?parQin1@ re&ervat/ Ki aceast( ima1ine corespunde mai de1rab( dec7t cele ce o preced realit('ii obi>8 nuite a t7r1urilor, 7nainte de orice locuri de 7nt7Ul8 nire negustore&ti+ Doi vi&itatori olande&i ului'i 62ebruarie #60%5 notea&(* ?Trebuie s( recunoa>tem, de 2a'( 2iind >i lu7nd 7n seam( aceast( mare 2elurime de m(r2uri de mare pre', c( "arisul este centrul 7n care 1(se>ti tot ce este mai rar 7n lume@ 6CCI5/

E'olu!ia trgurilor
E8a spus adesea c( t7r1urile erau pie'e cu ridicata, exclusiv 7ntre ne1ustori 6CC#5/ Aceasta 7nseamn( a nu lua 7n seam( dec7t activitatea lor esen'ial( >i a ne1lija, la ba&(, o uria>( participare popular(/ ,ricine are acces la t7r1/ La LNon, dup( spusele c7rciumarilor, judec(tori buni 7ntr8un asemenea ca&, ?pentru un ne1ustor care vine la t7r1 c(lare >i care are din ce s( cheltuiasc( >i s( stea 7ntr8o cas( bun(, vin al'i &ece pe jos care s7nt prea mul'u8 mi'i s( 1(seasc( vreun han pr(p(dit@, 7n care s( se ad(posteasc( 6CC=5/ La Ealerno sau 7ntr8un alt t7r1 napolitan, o droaie de '(rani se 2olosesc de prilej ca s( v7nd( care un porc, care o le1(tur( de 2ir de boran1ic sau un butoi de vin/ 7n AVuitania, bouarii >i &ilierii se duc la t7r1 doar ca s( parti 8 cipe la petrecerea colectiv(* ?"orneau spre t7r1 7nainte de a se cr(pa de &iu( >i se 7ntorceau t7r&iu 7n noapte, dup( ce &(boveau prin c7rciumile de pe drumul mare@ 6CCC5/ 7n realitate, 7ntr8o lume 7nc( esen'ial a1ricol(, orice t7r1 6chiar cele mai mari5 este deschis >i cunoa>te o pre&en'( '(r(neasc( uria>(/ La Leip&i1H t7r1urile s7nt dublate de considerabile t7r1uri de cai >i de vite 6CCF5, La Anvers, care, prinl06%a are, 7mpreun( cu Ber18op8<oom, patru t7r1uri principale 6dou( 7ntr8un ora>, dou( 7a cel(lalt de c7te trei s(pt(m7ni 2iecare5, se 'in >i dou( t7r8 1uri de cai de c7te trei &ile, unul de Rusalii, l+

je E27nta )(ria )ic(, 7n septembrie/ Este vorba de animale de calitate, S2rumoase la privit >i pro2i8 tabile@W venind 7n special din Danemarca 7n 2ond un 2el de ?saloane ale automobilului@ 6CC05/Ba 7nc( la Anvers exist( o clasi2icare, o separare de 1enuri/ Dar la ;erona 6CC65, ora> 7nsemnat din Terra2erma vene'ian(, toate se amestec( >i, 7n aprilie #6C6, succesul t7r1ului 'ine, dup( p(rerea exper'ilor,mai pu'in de m(r2urile venite din a2ar(, c7t de ?mul'i8 mea de animale de toate 2elurile ce au 2ost aduse aici@/ Acestea 2iind &ise, este adev(rat c( esen'a t7r1u8rilor, vorbind din punct de vedere economic, 'ine de activitatea marilor ne1ustori/ Eis7nt cei care, per2ec'ion7nd unealta, au 2(cut din ea punctul de 7nt7lnire al marilor a2aceri/ !reditul a 2ost inventat de t7r1uri sau reinventat de eleH ,livier !/ Dox 6CC%5 ar vrea s( vedem aici exclusiv o inven'ie a adev(ratelor pie'e ne1ustore>ti, >i nu a t7r1urilor, aceste ora>e arti2iciale/ !um creditul este, 2(r( 7ndoial(, vechi de c7nd lumea, discu'ia este oarecum &adarnic(/ Un 2apt este si1ur, 7n orice ca&* t7r1urile au de&voltat creditul/ -u exist( t7r1 care s( nu se 7ncheie printr8o >edin'( de ?pl('i@/ A>a se 7nt7mpl( la Lin&, t7r1 uria> din Austria 6CCJ5/ La 2el la Leip&i1, 7n perioada primei sale prosperit('i, pe Umpul ultimei s(pt(m7ni, numit( QahlGoche 6CC$5, ?s(pt(m7na pl('ii@/ !hiar la Lanciano 6CFI5, ora> TArunt din Etatul ponti2ical, inundat cu re1ularitate de t7r1ul lui, de dimensiuni totu>i modeste, 1(sim 1r(me&i 7ntre1i de vechi scrisori de schimb/ Tot a>a, de la "e&enas sau de la )onta1nac, ale c(ror t7r1uri, relee ale celui de la Beaucaire, s7nt de o calitate asem(n(toare, o mul'ime de scrisori de schimb s7nt 7ndrumate spre "aris sau spre LNon 6CF#5/ T7r1urile s7nt, 7ntr8adev(r, o con2runtare 7ntre datorii care, nimicindu8se unele pe altele, se topesc ca &(pada la soare* acestea s7nt minu8 ni 9e scontro8 lui, ale compensa'iei/ ;reo sut( de n:li de ?scu&i aur 7n aur@, cu alte cuvinte moned( 3ctrva, pot s( re1le&e la LNon, prin clearing% t 'j !! ?buri ajun1iruTla milioane/ !u at7t mai mult c7t o bun( parte din datoriile care r(m7n s7nt

achitate 2ie printr8o 2(1(duial( de plat( pe !5 pia'( oarecare 6scrisoarea de schimb5, 2ie printr8u3 report de plat( la t7r1ul urm(tor* acesta est e de$osilo% care se pl(te>te obi>nuit cu #Ii pe an 6=,0i pe trei luni5/ 7n 2elul acesta t7r1ul este un creator de credit/ Asemuind t7r1ul cu o piramid(, acesta se constru8 ie>te 7n etaje, pornind a ba&( de a o mul'ime de activit('i comerciale m(runte privind m(r2urile brute, de obicei perisabile >i ie2tine, p7n( la m(r8 2urile de lux, venite de departe >i scumpe9 v7r2ul este constituit de comer'ul activ cu bani, 2(r( de care totul ar sta pe loc sau, 7n cel mai bun ca&, nu s8ar mi>ca cu aceea>i vite&( cu care se mi>c(/ Dar evolu'ia marilor t7r1uri pare/ 7n linii 1enerale, s( 2i dat c7>ti1 de cau&( creditului 2a'( de mar2(, v7r2ului 2a'( de ba&a piramidei/ 7n orice ca&, aceasta este curba pe care o dese8 nea&( 2oarte de timpuriu destinul exemplar al vechilor t7r1uri din !hampa1ne 6CF=5/ 7n momentul lor de apo1eu, prin #=6I, m(r2urile >i banul ali8 mentea&( un tra2ic 2oarte viu/ Atunci c7nd se 2ace sim'it re2luxul, primele lovite s7nt m(r2urile/ "ia'a de capital supravie'uie>te 7ndelun1 >i p(strea&( re1lement(ri interna'ionale active p7n( prin #C=I 6CFC5/ 7n secolul al M; 8lea/ un exemplu >i mai convin1(tor este cel al t7r1urilor de la "iacen&a/ numite de Besancon/ Ele succed de unde >i numele, care le r(m7ne t7r1urilor 7ntemeiate 7n #0C0 de c(tre 1enove&i la Besancon 6CFF5, pe atunci ora> imperial, pentru a concura t7r1urile de la LNon, al c(ror acces le 2usese 7nchis de c(tre Branc isc / De a Besancon, aceste t7r1uri 1enove&e au 2ost trans2erate, de8a lun1ul anilor, la Lons8le8 Eaunier, la )ontluel, a !hamberN, p7n( la urm( la "iacen&a 6#0%$5 6CF05, unde au 7n2lorit p7n( 7n #6== 6CF65/ E( nu e judec(m dup( aparen'e/ De patru ori pe an, ele s7nt un loc de 7nt7lniri hot(8 r7toare dar discrete, cam a>a cum s7nt 7n &ilele noastre reuniunile B(ncii interna'ionale de la Basel/ La 7nt7lnire nu se vede nici un 2el de mar2a, se aduc 2oarte pu'in bani pe>in, dar este pre&ent(

mas( de scrisori de schimb, 7ntr8adev(r semnele 7ntre1ii bo1('ii a Europei, al c(ror cel mai viu curent s7nt pl('ile mperiului spaniol/ E7nt pre8 &en'i vreo >ai&eci de oameni de a2aceri, (anchieri di conto% 1enove&i cei mai mul'i, c7'iva rruilane&i, al'ii 2lorentini/ Ei s7nt membrii unui club 7n care nu po'i intra 2(r( s( pl(te>ti o cau'iune mare 6C III de scu&i5/ Ace>ti privile1ia'i 2ixea&( ii conto% ceea ce 7nseamn( cursul schimburilor de lichidare la s27r>itul 2iec(rui t7r1/ Este momentul de v7r2 al acestor reuniuni, la care asist(, pe ascuns, ne1ustorii care se ocup( cu schimburile de valori, cam(iaiori >i repre&entan'i ai marilor 2irme 6CF%5/ E7nt 7n totul =II de ini'ia'i, oameni discre'i, care ne1ocia&( a2aceri uria>e, poate de CIFI milioane de scu&i pentru 2iecare t7r1, ba chiar mai mult dac( e s( d(m cre&are c(r'ii bine documentate a 1enove&ului Domenico "eri 6#6CJ5 6CFJ5/ Dar totul are un s27r>it, p7n( >i in1eniosul >i pro2itabilul clearing 1enove&/ El nu 2unc'iona dec7t 7n m(sura 7n care ar1intul Americii ajun1ea p7n( la Denova 7n cantit('i 7ndestul(toare/ !7nd intr(rile de metal alb descresc, prin #6#I, edi2iciul este amenin'at/ !a s( 2ix(m o dat(, nu cu totul arbitrar(, s( re'inem trans2erarea t7r1urilor la -ovi, 7n #6== 6CF$5, pe care milane&ii >i toscanii nu au acceptat8o >i care este un bun reper pentru deteriorarea de care vorbeam/ Dar vom reveni cu privire la aceast( problem(/
I

Bi circuilc
Le1ate 7ntre ele, t7r1urile comunic( unele cu altele/ Bie c( e vorba de simple t7r1uri ne1ustore>ti, 2ie ca e vorba de t7r1uri de credit, ele s7nt or1ani&ate "entru a 7nlesni circuitele/ Dac( 7nsemn(m pe o hart( t7r1urile unei re1iuni date 6Lombardia5 6C0I5 sau re1atul -eapolelui 6C0#5, 7n secolul al M;8lea Se exemplu, sau circuitele t7r1urilor care se7ntre8 taie la Lin&, pe Dun(re* .rems/ ;icna, Breistadt,

Dra&, ;iena/ Eal&bur1, Bol&ano 6C0=5, calendarul acestor reuniuni succesive denot( c( ele accept( dependen'e reciproce, c( ne1ustorii trec de la un t7r1 la altul cu c(ru'ele, cu animalele de povar(, cu m(r2urile 7n spinare, p7n( c7nd cercul acestor c(l(torii se 7nchide iar >i 7ncepe din nou/ Este vorba adic( de o mi>care 7ntr8un 2el perpetu(/ !ele patru ora>e, TroNes, Bar8sur8Aube, "rovins >i La1nN, care 7>i 7mpart 7n evul mediu marile t7r1uri din !hampa1ne >i Brie, 7>i pasea&( min1ea de la unul la altul tot anul/ +enri Laurent 6C0C5 pre 8 tinde c( primul circui t a 2ost cel stabilit de t7r1urile Blandrei9 t7r1urile din !hampa1ne 8ar 2i imitat/ E posibil, Doar dac( nu cumva mi>carea circular( nu s8a creat aproape pretutindeni, ca de la sine, printr8un 2el de necesitate lo1ic( >i asem(n(toare mi>c(rii pie'elor obi>nuite/ !a >i 7n ca&ul pie'ii, este nevoie ca re1iunea c(reia t7r1ul 7i sleie>te capacitatea de o2ert( >i cerere s( aib( timp s( >i8o reconstituie/ De unde pau&e, r(1a&uri necesare/ Este nevoie, de asemenea, ca datele a care au oc, calendarul deosebitelor t7r1uri, s( 7nlesneasc( itinerariile ne1ustorilor ambulan'i care le vi&itea&( unul dup( altul/ )(r2urile, banii >i creditul s7nt prinse 7n aceste mi>c(ri 1iratorii/ Evident, 7n acela>i timp, banul anim( ni>te circuite de deschidere mai lar1( >i atin1e de obicei un punct central de unde por8 ne>te din nou relu7ndu8>i cursa/ n ,ccident, 7n limpede revenire 7ncep7nd din secolul al Ml8lea, un centru anume va domina p7n( la urm( 7ntre1ul sistem european de pl('i/ 7n secolul al Ml 8lea, acest centru e alc(tuit din t7r1urile din !hampa1ne atunci c7nd ele decad, dup( #C=I, repercusiuni ale acestui 2apt se 7nre1istrea&( pretutindeni, p7n( 7n dep(rtatul re1at al -eapolului 6C0F59 dup( aceea sistemul se reconstituie, de bine de r(u, 7n jurul Denevei, 7n secolul al M;8lea 6C0059 apoi 7n jurulULNonului 6C0659 7n s27r>it, o dat( cu s27r8>itul secolului al M; 8lea, 7n jurul t7r1urilor din "iacen&a, adic( 7n jurul Denovei/ -imic nu este mai revelator pentru 2unc'iile acestor sisteme Uc

succesive dec7t rupturile care marchea&( trecerea de la unul la altul/ Dup( #6==, cu toate acestea, nici un t7r1 nu se mai situea&( 7n centrul obli1atoriu al vie'ii eco8 nomice a Europei, pentru ca s( domine de acolo ansamblul/ !(ci Amsterdamul, care nu este un adev(rat ora> de t7r1uri, 7ncepe s(8>i impun( rolul, relu7nd pe seama lui superioritatea Anversului din epoca anterioar(* el se or1ani&ea&( ca o $ia! permanent( a comer'ului de bani/ Euccesul lui marchea&( dac( nu declinul t7r1urilor ne1ustore>ti din Europa, atunci cel pu'in pe cel al t7r1urilor care domin( creditul/ Epoca t7r1urilor dep(>e>te apo1eul/

#eclinul trgurilor
7n secolul al M; 8lea, se impune recunoa>terea 2aptului c( m(surile 1uvernamentale, care acord( ?de c7'iva ani OlibertateaP de a trimite 7n 'ar( str(in( cea mai mare parte din m(r2urile manu2ac8 turate, 2(r( a pl(ti drepturi, >i a aduce materii prime cu scutire, Onu pot dec7tP s( mic>ore&e de la an a an comer'iil t7r1urilor, al c(ror 2olos era s( 2ac( rost de aceast( scutire9 >i c( din an 7n an se obi>nuie>te din ce 7n ce mai mult s( se 2ac( comer'ul direct cu aceste m(r2uri, 2(r( s( mai 2ie trecute prin t7r1uri@ 6C0%5/ Aceast( remarc( apare 7ntr8o scrisoare a controlorului 1eneral al Binan'e8 lor, 7n le1(tur( cu t7r1ul de la Beaucaire, 7n septem8 brie #%06/ 3 Tur1ot 6C0J5 a redactat articolul consacrat t7r1urilor care a ap(rut 7n Enciclo$edie% 7n #%0%, c am 7n aceea>i vreme/ "entru el, t7r1urile nus7nt j ?naturale@ n(sc7ndu8se din ?comodit('i@, @in ?interesul reciproc pe care 7l au cump(r(torii $# v7n&(torii s( se caute unii pe al'ii O///P -u r ebuie deloc, prin urmare, s( atribuim cursului natural al unui comer' animat de libertate, aceste ir 1uri str(lucitoare, 7n care produsele unei p(r'i $C n r^"/ eW se adun( cu o mare cheltuial( >i care "ar s( 2ie locurile de 7nt7lnire ale na'iunilor/ nte8

resul care trebuie s( compense&e aceste cheltuieli exorbitante nu vine din natura lucrurilor, ci re&ult9, din privile1iile >i scutirile acordate comer'ului 7n anumite locuri >i 7n anumite perioade, 7n timp ce, peste tot 7n alte p(r'i, el este 7mpov(rat t2 e taxe >i drepturi@/ Deci, jos privile1iile Z Eau s( se acorde privile1ii tuturor institu'iilor >i practicilor ne1ustore>ti/ ?Trebuie s( poste>ti tot anul ca s( te po'i 1hi2tui din c7nd 7n c7ndH@ 7ntreba domnul de DourneN, >i Tur1ot preia 7ntrebarea/ Dar, ca s( te 1hi2tuie>ti 7n 2iecare &i, ar 2i oare de ajuns s( scapi de aceste vechi institu'iiH Este adev(rat c( 7n ,landa 6exemplul aberant al ora8 >ului +a1a neav7nd o importan'( prea mare5 t7r1u8 rile dispar9 c( 7n An1lia chiar marele t7r1 de a Etourbrid1e odinioar( .(eFond all com$arison/% 7>i pierde comer'ul cu ridicata, primul care decade, dup( #%0I 6C0$5/ Tur1ot are deci dreptate, cum are at7t de des* t7r1ul este o 2orm( arhaic( a schimbu8 rilor9 pe vremea lui t7r1ul mai poate 7nc( s( cree&e ilu&ii >i chiar s( mai 2ac( servicii, dar acolo unde el r(m7ne 2(r( adversar economia bale pasul pe loc/ A>a se explic(, 7n secolele, al M; 8Zea >i al M; 8lea, cariera t7r1urilor, 7ntr8o u>oar( dec(8 dere, dar 7nc( animate, de a BranQiurt >i a noilor t7r1uri de la Leip&i1 6C6I59 a marilor t7r1uri polo8 ne&e 6C6#5* Lublin, Eandomir, Torun, "o&nan, Dnie&no, DdansQ 6Dan&i15, Leopol 6Lvov5, Br&e1 6C6=5, 7n Dali'ia 6unde,@@ 7n secolul al M; 8lea se puteau vedea mai bine de =I III de capete de vit( la un sin1ur t7r159 >i a 2antasticelor t7r1uri din Rusia, unde cur7nd, 7n secolul al MlM8lea, apare t7r1ul mai mult dec7t 2antastic de la -ijni -ov1orod 6C6C5/ Adev(r a ortiori 7n Lumea -ou( 7n care Europa 7ncepe din nou, dincolo de Atlantic/ !a s( nu lu(m dec7t un exemplu* poate exista t7r1 mai simplu >i mai colosal, 7n acela>i timp/ dec7t cel de la -ombre de Dios, pe istmul Darien/ care se mut( 7ncep7nd din #0JF, asem(n(tor cu sine 7nsu>i, tot colosal, 7n rada vecin( >i la 2el de nes(n(toas( de la "orto BeloH )(r2urile diT Europa se schimb( aici pe metal alb provenit din "eru 6C6F5/ ?7ntr8un sin1ur contract se 7ncheieUU

a2aceri de opt &ece mii de duca'i ///@ 6C605/ !(lu8 1(rul irlande& Thomas Da1e, care vi&itea&( "orto Belo 7n #6C%, poveste>te c( a v(&ut acolo mormane de ar1int, ca ni>te 1r(me&i de pietre 6C665/ A> explica bucuros prin aceste decalaje >i prin aceste 7nt7r&ieri str(lucirea persistent( a t7r1ului de la Bol&ano, 7n trec(torile alpine care duc spre 1ermania de sud/ !7t prive>te t7r1urile at7t de &1omotoase din )e&&o1iorno italian 6C6%5, ce semn prost s7nt ele pentru s(n(tatea lui economic( 7ntr8adev(r, dac( via'a economic( se 1r(be>te, t7r1ul, ornic vechi, nu se 'ine de noua accelera'ie9 dar dac( ea 7>i 7ncetine>te mersul, t7r1ul 7>i reca8 p(t( ra'iunea de a 2i/ A>a interprete& eu comporta8 mentul t7r1ului de la Beaucaire, t7r1 a>a &ic7nd ?excep'ional@ pentru c( ?sta1nea&( 7n perioada de av7nt economic/ 6#%=F#%605@ >i ?cre>te atunci c7nd totul decade de jur 7mprejur@ 6C6J5, de la #%%0 la #%$I/ 7n timpul acestei perioade posomorite care, 7n Lan1uedoc >i poate >i prin alte p(r'i, nu ar mai 2i ?adev(ratul@ secol al M; T 8lea, produc'ia arunc( 7n t7r1ul de la )adeleine surplusurile ne2o8 losite >i deschide o cri&( de ?7n1r(m(deal(@, cum ar spune Eismondi/ Dar 7n acest ca& pe unde ar putea 1(si aceast( 7n1r(m(deal( o alt( poart( de ie>ireH n le1(tur( cu acest av7nt 7n contratimp al t7r1ului de la Beaucaire, eu, 7n ceea ce m( prive>te, n8a> pune 7n discu'ie rolul ne1o'ului str(in, ci 7n primul r7nd ehiar economia Lan1uedocului >i "ro8 ven'ei/ 7n aceast( perspectiv(, 2(r( 7ndoial(, trebuie 7n'eles proiectul cam simplist al unui 2rance& plin de bun(voin'(, un oarecare Tremouillet, din #JI= 6C6$5/ A2acerile mer1 prost/ )ii de mici ne1ustori pari&ieni s7nt 7n pra1ul 2alimentului/ , solu'ie exist( totu>i 6>i at7t de simpl( Z5* s( se 7n2iin'e&e la "aris ni>te t7r1uri 1randioase, chiar la mar1inea ora>ului, 7n pia'a Revolu'iei/ "e acest 7ntins teren e^:a autorul ima1inea&( o re'ea de alei drepte, m / ar 1inite de pr(v(lii, >i uria>e 'arcuri pentru vite >i pentru indispensabilii cai/ Din ne2ericire, $0 atuaci c7nd e vorba s( expun( avantajele econo8 mice ale opera'iunii el 7>i sus'ine slab proiectul/

i i

"oate c(, pentru autor, avantajele decur1 de l a sine, 7ntr8o asemenea m(sur( 7nc7t nu socote>te necesar s( le expliceH #e$o"ite% antre$o"ite `

maga"ii% ham(are
Decaden'a lent(, adesea imperceptibil( 6>i c7teo8 dat( discutabil(5 a t7r1urilor pune 7nc( o mul'inie de probleme/ Richard Ehrenber1 socotea c( ele au murit 7n 2a'a concuren'ei pe care le8o 2(ceau bursele/ Te&( care nu se poate sus'ine, r(spundea moroc(nos Andre A/ EaNous 6C%I5/ Totu>i, dac( este adev(rat c( t7r1urile de la "iacen&a au 2ost centrul vie'ii ne1ustore>ti a s27r>itul secolului al M; 8lea >i la 7nceputul celui de al M; 8lea, noul centru al lumii devine cur7nd dup( aceea bursa de a Amsterdam* o 2orm(, un mecanism 7nvin1e o alt( 2orm(, un alt mecanism/ ntere8 sea&( prea pu'in c( 6ceea ce nu este mai pu'in adev(rat5 bursele >i t7r1urile coexist( de secole* o asemenea substituire nu se 2ace 7ntr8o &i/ Ki mai apoi, dac( bursa de a Amsterdam acaparea&( incon8 testabil vasta pia'( de capitaluri, ea or1ani&ea&(, de sus, >i mi>carea m(r2urilor 6piper >i mirodenii din Asia, 1r7ne >i produse de la Baltica5/ "entru Rerner Eombart 6C%#5, explica'ia cea bun( trebuie c(utat( pe nivelul m(r2urilor care se transport(, se stochea&(, se reexpedia&(/ T7r1urile s7nt din8 totdeauna, >i ele r(m7n >i 7n secolul al M\ 8lea, concentr(ri de m(r2uri/ Acestea stau aici 7n re&erv(/ Dar odat( cu cre>terea popula'iei, cu cre>terea 7nc( de pe atunci catastro2ic( a ora>elor, cu 7mbu8 n(t('irea lent( a consumului, comer'ul cu ridicata nu putea 2ace altceva, trebuia s( se de&volte, s( ias( din cadrul t7r1urilor, s( se or1ani&e&e 7n mod independent/ Aceast( or1ani&are autonom(, prin intermediul ma1a&iilor, hambarelor, depo&itelor >i antrepo&itelor, tinde s( 7nlocuiasc(, prin re1u8 laritatea ei care aminte>te de pr(v(lie, activitatea cu eclips( a t7r1urilor/ Explica'ia este plau&ibil(/ Dar Eombart o 7mpin1e, 2(r( 7ndoial(, cam departe/ "entru el/@

lucrul hot(r7tor este s( >tim dac( ma1a&ia de 1ros 7n care se 7n1r(m(de>te mar2a, la doi pa>i de client >i 7n mod permanent, 2unc'ionea&( natura* l>er f >i 7n acest ca& ea nu este dec7t un depo&it sau mercantaliter% adic( ne1ustore>te 6C%#5/ !a& ,Wn care ma1a&ia este o pr(v(lie de ran1 superior, totu>i o pr(v(lie, al c(rei st(p7n este ne1ustorul je 1ros, cu ridicata, ne1ustorul grossier% ?1rosist@, sau, cum i se va spune cur7nd, mai simandicos, lenegociant% ?ne1ociantul@ 6C%=5/ La u>ile ma1a&iei, m(r2urile s7nt livrate rev7n&(torilor 7n cantit('i mari, se spune .sous cordes/ 6C%C5, le1ate, 2(r( ca baloturile s( 2ie m(car des2(cute/ !7nd 7ncepe acest comer' de 1rosH "oate la Anvers, pe vremea lui Lodovico Duicciardini 6#06%5 6C%F5H Dar orice cronolo1ie strict( 7n le1(tur( cu 2enomenul nu poate 2i dec7t discutabil(/ Este de net(1(tuit, cu toate acestea, c( o dat( cu secolul al M; 8lea, mai ale 7n 'inuturile active din nord le1ate de tra2icul din Atlantic, comer'ul de 1ros ia o de&voltare nemaiv(&ut( p7n( atunci/ La Londra, 1rosi>tii se impun 7n toate domeniile schimbului/ La 7nceputul secolului al M; 8lea, la Amsterdam, ?7ntruc7t &ilnic sose>te un mare num(r de cor(bii O///P este lesne de 7n'eles c( se 1(se>te aici un mare num(r de ma1a&ii >i de beciuri 7n care se pun toate m(r2urile pe care le aduc aceste vase* ora>ul este ast2el bine 7n&estrat, a2l7n8 du8se 7n el cartiere 7ntre1i care nu s7nt dec7t ma1a&ii >i hambare de la cinci p7n( a opt etaje, >i 7n a2ar( de aceasta cele mai multe dintre casele care s7nt pe canale au dou( ori trei ma1a&ii >i o pivni'(@/ Aceast( utilare nu este su2icient( 7ntotdeauna K# se 7nt7mpl( ca 7nc(rc(tura s( r(m7n( pe cor(bii Smai mult( vreme dec7t ar 2i de dorit@/ Ast2el 7ne7t, pe locul vechilor case 7ncepe construirea de B oi ma1a&ii, acestea ?d7nd c7>ti1uri 2oarte bune@ 6C%05/ apt, concentrarea comercial(, 7n 2olosul antre8 "^&itelor >i ma1a&iilor, a devenit un 2enomen 1eneral 7 n Europa secolului al M; 8lea/ A>a, Ur nbacul brut, ?bumbacul 7n caier@, se concen8

trea&( la !adi&, dac( vine din America central(8 la Lisabona 67n ordinea descresc(toare a pre'u/U rilor9 bumbac de "ernambuco, de )aranh(o de "ara5 6C%65, dac( e de ori1ine bra&ilian(9 la Liverpool, dac( vine din ndii 6C%%59 la )arsili a5 dac( vine din Levant 6C%J5/ "entru Dermania, )ain&, pe Rin 6C%$5, este marea 1ar( de vimirUj provenind din Bran'a/ Lille 6CJI5, 7nc( 7nainte d e #%#0, are trei ma1a&ii mari 7n care se colectea&( vinarsurile destinate ](rilor de :os/ 7n Bran'a, pe vremea lui Ludovic al M;8lea, )arsilia, -antes, Bordeaux s7nt principalele antrepo&ite ale co8 mer'ului cu insulele 6&ah(r, ca2ea5 care atra1e dup( sine prosperitatea comercial( a re1atului/ !hiar ora>ele mijlocii, )ulhouse 6CJ#5, -ancN 6CJ=5, 7>i sporesc num(rul antrepo&itelor de toate m(ri8 mile/ Aceste exemple 'in locul a sute de alte posi8 bile/ Este vremea c7nd se schi'ea&( o Europ( a antrepo&itelor, care 7nlocuie>te Europa t7r1urilor, "rin urmare, 7n secolul al M; 8lea, totul d( dreptate lui Eombart/ Dar 7nainteH Distinc'ia 7ntre cele dou( moduri, mercantaliter% naturaliter% este plau&ibil(H Au existat 7ntotdeauna ma1a7ii >i antre8
po&ite 0storehouses% Garenhouses% =iederlager% maga"* "ini di tra ico% hanuri 7n ,rientul )ijlociu, am(ari)

7n )oscovia5 6CJC5/ Ki chiar ?ora>e de antrepo&it@ 6Amsterdamul 2iind modelul 1enului5, a c(ror meserie >i privile1iu este s( serveasc( drept loc de re&erv( pentru m(r2urile care trebuie s( 2ie apoi reexpediate* a>a s7nt, 7n Bran'a, 7n secolul al M; 8lea 6CJF5, Rouen, "aris, ,rleans, LNon9 a>a ?antrepo&itul din ora>ul de jos@ la DunQerVue 6CJ05/ Toate ora>ele 7>i au ma1a&iile lor private sau publice/ 7n secolul al M; 8lea, halele 7n 1ene8 ral 6de exemplu cele de la Dijon sau de la Beaune5 ?par s( 2i 2ost, 7n acela>i timp, ma1a&ii de 1ros, antrepo&ite >i releuri@ 6CJ65/ )ai 7ndep(rtate 7s timp dec7t ?c(m(rile@ de 1r7u sau de sare Z Boarte devreme, 2(r( 7ndoial( 7nainte de secolul al M;8le3 Eicilia are, 7n apropiere de porturile ei, caricato,h uria>e ma1a&ii 7n care se 7n1r(m(de>te 1r7uli posesorul ob'in7nd o chitan'( 0cedold) ; cedoA se ne1ocia&( 6CJ%5/ La Barcelona, 7nc( din seco8

iul al Ml;8lea, 7n 2rumoasele case ne1ustore>ti do piatr( din )ontjuich, ?la parter s7nt amenajate )a1a&ii, locuin'a One1ustoruluiP, dup( inven8 tarele p(strate, 2iind la etaj@ 6CJJ5/ "rin #F0I, j a ;ene'ia, 7n preajma pie'ei Rialto, 7n inima vie'ii ne1ustore>ti a ora>ului, pr(v(liile se 7n>iruie pe str(&i speciali&ate9 ?deasupra 2iec(reia, se a2l( o sal( care seam(n( cu un dormitor comun de m7n(stire, ast2el c( 2iecare ne1ustor vene'ian are propria sa ma1a&ie plin( de m(r2uri, de mirodenii, de 'es(turi scumpe, de m(t(suri@ 6CJ$5/ Ein1ur, nici unul din aceste detalii nu este hot(8 r7tor/ -ici unul nu 2ace distinc'ia, o distinc'ie 2(r( echivoc, 7ntre stocarea pur( >i simpl( >i co8 mer'ul de 1ros, care s8au amestecat ne7ndoielnic 2oarte de timpuriu/ "rin 2or'a lucrurilor, antrepo8 &itul, unealt( ameliorat(, exist( de mult( vreme, sub 2orme di2erite, modeste, mixte, pentru c( r(spunde unor necesit('i evidente dintotdeauna, 7n realitate unor sl(biciuni ale economiei/ Ele8 mentul care obli1H U8 sta'ionarea 7n antrepo&it este ciclul prea lun1 al produc'iei >i vie'ii comer8 ciale, 7ncetineala c(l(toriilor >i in2orma'iilor, caracterul aleatoriu al pie'elor 7ndep(rtate, ire1ula8 ritatea produc'iei, jocul ascuns al anotimpurilor /// De alt2el, de'inem probe 7n acest sens, c(ci din &iua 7n care vite&a transporturilor se accelerea&(, iar debitul lor cre>te, 7n secolul al MlM8lea, din &iua 7n care produc'ia se concentrea&( 7n u&ine puternice, vechiul comer' de antrepo&it se schimb( considerabil, c7teodat( se schimb( cu totul, >i dispare 6C$I5/

6ursele
Le =ou'eau =egociant 0=oul =egociani) de Eamue7 Richard 6#6J65 de2ine>te bursa ca pe ?locul de mt7lnire al bancherilor, ne1ustorilor >i ne1ocian'i8H r U a1en'ilor de schimb >i de banc(, curtieriloH e: altor persoane@/ !uv7ntul ar veni din ora>ul 3 ru EesT unde aceste adun(ri se 'ineau ?aproape de +otel des Bourses, numit a>a dup( un senior

din vechea >i nobila 2amilie van der Bourse care 7l construise >i care 7i 7mpodobise 2rontispiciul cu scutul purt7nd armele sale, 7nc(rcat cu trei pun1i 0(ourses) +++ care se v(d >i ast(&i pe aceast( cl(dire@/ !ele c7teva temeiuri de 7ndoial( pe care le d( expli8 ca'ia aceasta nu au importan'(/ 7n orice ca&, cu8 v7ntul a 2(cut carier(, 2(r( ca s( elimine totu>i alte denumiri/ La LNon, bursa se intitula pia'a Echimburilor9 7n ora>ele hanseatice, !ole1iul ne1us8 torilor9 la )arsilia, Lo)a3 la Barcelona, ca >i la ;alen'a, la Lon)a+ Ea nu a3ea 7ntotdeauna o cl(dire proprie, de unde o con2u&ie 2recvent( de nume 7ntre locul de reuniune >i bursa 7n sine/ La Eevilla, adunarea ne1ustorilor se 'inea 7n 2iecare &i pe las gradas% pe treptele catedralei 6C$#59 la Lisabona, 7n Rua =o'a 6C$=5, ?strada nou(@, cea mai lar1( >i cea mai lun1( din ora>, pomenit( 7nc( 7n #=$F9 la !adi&, pe 9a lle =ue'a% deschis( 2(r( 7ndo8 ial( dup( ja2ul din #0$6 6C$C59 la ;ene'ia, sub porticele de pe Rialto 6C$F5 >i 7n Loggia dei 5er* canti% construit( 7n pia'(, Wn stil 1otic, 7n #F0$, >i reconstruit( 7n #00J9 la Bloren'a, 7n 5ereato =uo'o 6C$05 ?pia'a nou(@, pe actuala Pia""a 5en* tana 6C$659 la Denova 6C$%5, la FII de metri de -trada =uo'a% pe Pia""a dei 6anchi 6C$J59 la Li lle% la 6eauregard 6C$$59 la Lie1e 6FII5, la 5aison du Poids Pu(lic% construit( la s27r>itul secolului al M; 8lea, pe cheiul de la Beach, sau 7n spa'ioasele 1alerii ale "alatului episcopal, ba chiar 7ntr8o tavern( 7nvecinat(9 la La Rochelle, 7n aer liber, ?7ntre strada des "etis8Bacs >i strada AdmNrauld@, 7n locul numit ?!antonul Blaman&ilor@, p7n( c7nd se construie>te o cl(dire special(, 7n #%6# 6FI#58 La BranQ2urt am )ain 6FI=5, reuniunile aveau loc tot 7n aer liber, am reiem >immel% 7n Cisch*marHt% 7n pia'a de pe>te/ La Leip&i1 6FIC5, 2oarte 2rumoasa cl(dire a bursei a 2ost construit( 7ntre #6%J >i #6J= .au dem =aschmarHt/9 7nainte de asta ne1ocian'ii se adunau sub o arcad(, 7ntr8o pr(v(lie8o ?bolt(@ din pia'(, sau 7n aer liber 7n apropiere de c7ntarul mare/ La DunQerVue, ?to'i ne1ocian'ii la ora pr7n&ului Ose adun( 7n 2iecare &iP 7n pist a 7n 2a'a casei acestui ora> Oadic( a prim(riei, ?hotpW

6je viile@P/ Ki acolo, 7n v(&ul >i au&ul 7ntre1ii lumi r # se pornesc certuri 7ntre 1ran1uri O///P pe urma oc(rilor@ 6FIF5/ La "alermo, locul de 7nt7lnire al ne1ustorilor este loggia din actuala pia'( Dara2ello si, 7n #6#I, ei s7nt opri'i s( se mai adune acolo de 7ndat( ce .sonata l'a'emaria di -anto 2ntonio/% bat clopotele de ?avemaria@ la biserica E27ntului Anton 6FI05/ La "aris, mult( vreme ad(postit( 7n "alatul :usti'iei, 7n vechea pia'( aux !han1es, bursa se instalea&( 7n palatul -evers, pe strada ;ivienne, 7n con2ormitate cu o deci&ie a !onsiliului din =F septembrie #%=F/ La Londra, bursa, 7nte8 meiat( de Thomas Dresham, a c(p(tat mai t7r&iu numele de RoFal Exchange+ Ea este a>e&at( 7n centrul ora>ului, ast2el c(, dup( o coresponden'( str(in( 6FI65, atunci c7nd se iau m(surile 7mpo8 triva quaHerilor% 7n mai #6%I, unit('ile militare s7nt concentrate acolo .do'e si radunano si mercanti/ ?unde se adun( ne1ustorii@, pentru a 2i aproape de di2eritele puncte 7n care trebuie s( se ajun1( 7n ca& de nevoie/ De 2apt, e normal ca orice pia'( s( aib( o burs( a ei/ Un marsilie&, care 7ncearc( un tur de ori&ont 6#6J05, notea&( c(, dac( termenii di2er(* ?7n mai multe locuri pia'(, iar 7n ora>ele Levantului ba&ar@, realitatea este pr8tutindeni aceia>i 6FI%5/ E( 7n'e8 le1em, prin urmare, surpri&a acelui en1le&, Leeds Both, ajuns consul rus la Dibraltar 6FIJ5, care scrie 7ntr8un amplu raport c(tre contele de ,ster8 man 6#F 2ebruarie #%J=5* ?OLa Dibraltarl nu avem schimb 0change) unde s( se adune ne1ustorii ca s( ne1ocie&e ca 7n marile ora>e de comer'9 >i ca s( vorbesc deschis, nu avem dec7t 2oarte pu'ini One8 1ustoriP 7n acest loc, >i cu toate c( este un loc ne7nsemnat >i nu produce nimic, se 2ace aici un comer' 2oarte mare 7n timp de pace@/ Dibraltarul, 3a Ki Livorno, este un ora> 7n2loritor al lumii inter8 lope >i al contrabandei/ La ce i8ar servi o burs(H bDe c7nd datea&( primele burseH n aceast( pro8 blem(, cronolo1iile pot 2i 7n>el(toare* data con* s huc!iei cl(dirilor nu trebuie con2undat( cu data #I# 'rea8jeU mercantile/ La Amsterdam, cl(direa da8 2ta&( ain '113 7n timp ce noua burs( este 7n2iin'at(

7n #6IJ, iar cea veche exist( din #0CI/ Trebuie deci s( ne mul'umim adesea cu date tradi'ionale, care valorea&( at7t c7t valorea&(/ Dar nu putem lua 7n seam( abu&iva list( cronolo1ic( dup( care bursa s8ar 2i n(scut 7n '(rile nordului* Bru1es, #FI$9 Anvers, #F6I 6imobil construit 7n #0#J59 LNon, #F6=9 Toulouse, #F6$9 Amsterdam, #0CI9 Londra, #00F9 Rouen, #0069 +ambur1, #00J9 "aris, #06C9 Bordeaux, #06F9 .oln, #0669 Dan&i1, #0$C9 Leip8 &i1, #6C09 Berlin, #%#69 La Rochelle, #%6# 6con8 struc'ia59 ;iena, #%%#9 -eG \orQ, #%%=/ 7n ciuda aparen'elor, acest palmares nu stabile>te nici o prioritate nordic(/ 7ntr8adev(r, ca 2enomen real, bursa s8a de&voltat 7n )ediUeiana, cel pu'in din secolul al Ml;8lea, la "isa, la ;ene'ia la Bloren'a, la Denova, la ;alencia, la Barcelona, unde la Lon)a comandat( lui "etre !eremoniosul a 2ost terminat( 7n #C$C 6FI$5/ Eala sa vast(, 7n stil 1otic, existent( >i ast(&i, vorbe>te despre vechimea institu'iei/ "rin #FII, ?o roat( 7ntrea1( de curtieri se 7nv7rte printre coloane >i pilcurile de oameni* ace>tia s7nt corredors d'orella% curtierii de ureche@, a c(ror misiune este s( asculte, s( raporte&e ce aud, s( pun( 7n le1(tur( pe cei interesa'i/ <ilnic, c(lare pe cat7r, ne1ustorul din Bar8 celona mer1e la Lon)a% 7>i pune la cale a2acerile, apoi 7nso'it de vreun prieten se duce s(8>i petreac( un timp lin pl(cuta livad( a Lojei 6F#I5/ Ki 2(r( 7ndoial(, aceast( activitate de burs(, sau av7nd 7n2('i>area unei activit('i de burs(, este mai veche dec7t o arat( reperele noastre obi>nuite/ A>a bun(oar(, la Lucea, &ara2ii se adunau aproape de biserica E27ntului )artin 7nc( din ####9 7n jurul lor, ne1ustori, notari* nu este aceasta o burs( 7n 1ermeneH Este de ajuns s( intervin( comer'ul la distan'(, >i el intervine 2oarte timpuriu, 2ie >i numai 7n le1(tur( cu mirodeniile, cu piperul >i/ mai t7r&iu8cu butoaiele de herin1i din nord ///6F##5/ De alt2el aceast( prim( activitate de burs( a Europei medlU teraneene nu este nici ea o crea'ie cx nihilo+ RealiU ta tea, dac( nu >i cuv7ntul, este 2oarte veche9 ea datea&( de la reuniunile de ne1ustori pe care le8a@ / i c cunoscut 2oarte de timpuriu toate marile centre aU e

,rientului >i )editeranei >i care par a 2i atestate ja Roma spre s27r>itul secolului al 8lea e/n/ 6F#=5/ !Um s( nu ne ima1in(m 7nt7lniri asem(n(toare 7n ciudata pia'( a ,stiei 7n care mo&aicurile marchea&( locurile re&ervate ne1ustorilor >i patronilor de nave str(ineH Bursele se aseam(n( 7ntre ele/ n scurtele ore de activitate aproape 7ntotdeauna, 7ncep7nd din secolul al M; 8lea cel pu'in, bursa o2er( specta8 colul unei mul'imi &1omotoasej 7n1hesuite, str7mto8 rate/ 7n #6C0, ne1ocian'ii din )arsilia cer ?un loc s( le slujeasc( de loj( >i s(8i scoat( din neajunsul ce8# su2er( r(m7n7nd de8a lun1ul str(&ii, pe care de at7ta vreme au 2(cut8o loc pentru pia'a lor de ne1o'@ 6F#C5/ 7n #66=, 7i 1(sim la parterul pavili8 onului "u1et, 7ntr8o ?sal( mare av7nd le1(tur( prin patru u>i cu cheiul >i unde O///P de 2iecare parte a u>ilor s7nt a2i>ate biletele de plecare a cor(biilor@/ Dar sala devine 7n cur7nd prea mic(/ ?Trebuie s( 2ii neam de >arpe ca s( intri acolo, scria cavalerul de Dueidan prietenului s(u Euard9 ce &arv( Z ce de &1omot Z Recunoa>te c( templul lui "lutus este un lucru ciudat@ 6F#F5/ ,rice bun ne1ociant trebuie s( dea &ilnic o 2u1( pe la burs(, 7nainte de amia&(/ E( nu 2ii acolo, s( nu adulmeci nout('ile at7t de adesea am(1itoare/ 7nseamn( s( ri>ti pierderea unei oca&ii bune >i, poate, s( dai na>tere unor &vonuri nepl(cute 7n le1(tur( cu situ8 a'ia propriilor a2aceri/ Daniel De2oe 6F#05 7l averti8
&ea&( solemn pe GarehouseHee$er1 .,o (e a(sent rom 9hange% Ghich is his marHet J + + + K % at the time i'hen the merchants generaliiO go a(out to (uF/% 7n8

seamn(, pur >i simplu, s(8'i cau'i nenorocirea/ La Amsterdam, marea cl(dire a bursei a 2ost terminat( 7n #6C#, 7n pia'a Dam, 7n 2a'a b(ncii Ki a cl(dirii lui Oost Indische 9om$agnie+ "e timpul l @i :ean8"ierre Ricard 6#%==5, se estimea&( la F0II @um(rul persoanelor care se 7n1hesuie &ilnic acolo, oe la pr7n&p7n( la ceasurile dou(/ E7mb(ta, a2luen8 c este mai mic(, deoarece evreii nu vin la burs( b' aceast ( &i 6F#65/ ,rdinea este strict(9 2iec(rei nHe comerciale 7i s7nt atribuite locuri numero8

tate9 o mie bun( de curtieri, atesta'i sau nu, 7>j o2er( serviciile/ Ki cu toate acestea, nu e niciodat( u>or s( te dumire>ti 7n larma de acolo, 7n concer8 tul 7n1ro&itor de ci2re r(cnite s(8'i spar1( urechile, 7n &1omotul ne7ntrerupt al discu'iilor/ "(str7nd toate propor'iile, bursa este ultimul etaj al unui t7r1, dar al unui t7r1 care nu s8ar mai 7nchide/ Datorit( 7nt7lnirii unor ne1ocian'i importan'i >i droaiei de intermediari, totul se tratea&( aici deodat(, opera'iile cu privire la m(r2uri, schimburile, particip(rile, asi1ur(rile maritime ale c(ror riscuri se 7mpart 7ntre mai mul'i 1aran'i9 bursa este >i o pia'( monetar(, o pia'( 2inanciar(, o pia'( de valori/ Este 2iresc ca 2iecare din aceste activit('i s( tind( s( se or1ani&e&e 7ntr8un mod autonom/ La Amsterdam, 7nc( de la 7nceputul secolului a: M; 8lea, s8a constituit ast2el o burs( a 1riului, aparte 6F#%5, care se 'ine de trei ori pe s(pt(m7n(, de la ceasurile &ece p7n( la pr7n&, 7ntr8o hal( uria>( de lemn, 7n care 2iecare ne1ustor are un om tocmit, ?ce are 1rij( s( aduc( acolo mostre din 1r7ul pe care vrea s(8# v2nd( O///P 7n ni>te saci care pot s( cuprind( una ori dou( livre/ Deoarece pre'ul 1r7u8 ui se hot(r(>te at7t dup( 1reutate 2speci2ic(j c7t >i dup( calitatea bun( sau proast(, se a2l( 7n spatele Bursei osebite balan'e mici, pe care c7nt(rind trei sau patru pumni de boabe /// a2li 1reutatea sacului@/ Dr7nele s7nt importate la Amsterdam pentru consumul din 'ar(, dar 7n e1al( m(sur( >i pentru a 2i rev7ndute sau reexportate/ Boarte devreme, cump(r(turile pe ba&( de e>antion constituie 2orma curent( de v7n&are 7n An1lia >i 7n jurul "arisului, cu deosebire la cump(r(turile masive de 1r7ne pentru armat(/

9om$aniei ndii:or

al li

La 2msterdam% $ia!a 'alorilor


La 7nceputul secolului al M; 8lea, noutatea @ constituie apari'ia unei pie'e de valori la Aroste2 dam/ Bondurile publice, presti1ioasele ac'iuni a

ului al M; 8lea, implic( deja mii de subtilit('i >i chiar o do&( de escrocherie 6F=$59 >i tot de mult( vreme, curtierii se amestec( 7n a2aceri de burs(, 7mbo1('indu8se, 7n timp ce ne1ustorii &ic c( s(r(8 cesc/ "e toate pie'ele, )arsilia sau Londra, "aris sau Lisabona, -antes sau Amsterdam, curtierii prost 'inu'i 7n 2r7u de c(tre re1lement(rile 7n vi1oa8 re, nici nu se sinchisesc de ele/ Dar este 7ntru totul adev(rat >i 2aptul c( jocurile de burs( atin1 a Amsterdam un 1rad de so2isticare, de irealitate, care 2ac din ora> pentru mult( vreme o pia'( aparte 7n Europa, un oc unde nu te mul'u8 me>ti s( cumperi >i s( vin&i ac'iuni, pariind pe cre>terea sau sc(derea cursului, ci unul 7n care jocuri savante 7'i 7n1(duie s( specule&i chiar neav7nd bani sau ac'iuni 7n min(/ 7n acest domeniu, curtierii se simt 7n lar1ul lor/ Ei s7nt 7mp(r'i'i 7n 1(>ti rotteries cum se spunea pe atunci/ Dac( una joac( mi&7nd pe cre>terea cursului, la
hausse% cealalt( 0.Ies contremineurs/)% joac( E la

(aisse% mi&7nd pe c(derea cursului/ !7>ti1( cel care i&bute>te s( antrene&e masa mol7e >i nehot(r7t( a celor ce speculea&( la burs( 7ntr8un sens sau 7n cel(lalt/ "entru un curtier, trecerea dintr8o tab(r( 7n cealalt( 6ceea ce se mai 7nt7mpl(5 este socotit( un act de tr(dare 6FCI5/ Ki totu>i ac'iunile s7nt nominale, iar !ompania ndiilor le p(strea&( titlurile, achi&itorul neintr7nd 7n posesia unei ac'iuni dec7t dup( trecerea acesteia 9 pe numele lui, 7ntr8un re1istru 'inut 7n acest ,c scop/ 7n 2elul acesta, !ompania crede, la 7nceput, U c( se poate opune specula'iei 6ac'iunea la purt(tor este acceptat( abia mai t7r&iu5, dar specula'ia nu implic( posesiunea/ :uc(torul vinde, 7n 2apt, un lucru pe care nu8# posed(, el cump(r( un lucru pe care nu8t va poseda* asta se cheam( a cump(ra sau a vinde .en (lanc/% 7n alb/ La termen, opera'iU# se soldea&( cu o pierdere sau cu un bene2iciu/ Ee re1lementea&( aceast( mic( di2eren'( >i jocul con8 tinu(/ Prima% un alt joc, este doar cu pu'in m a complicat 6FC#5/ De 2apt, ac'iunile 2iind antrenate 7ntr8o cre>tet pe termen lun1, prin 2or'a lucrurilor specula'ii

r(niU ## 7n domeniul duratei scurte/ Ele p7ndesc 2luctua'iile de o clip(, cele pe care le provoac( a t7t de lesne o >tire adev(rat( sau o >tire 2als(/ n #6J%, repre&entantul lui Ludovic al Ml;8lea pe l7n1( "rovinciile Unite se mir( la 7nceput c( dup( tot t(mb(l(ul 2(cut 7n le1(tur( cu luarea 1antamului, ora> din insula lava, dintr8o dat( se 2ace lini>te, ca >i cum >tirea ar 2i 2ost neadev(rat(/ Dar ?nu s7nt at7t de mixat, scrie el la ## au1ust, de acest demers9 el a 2olosit la sc(derea ac'iunilor la Amsterdam >i c7te unii au tras de aici c7>ti1@ 6FC=5/ !am peste &ece ani, un alt ambasador poveste>te c( ?baronul :onasso, evreu 2oarte bo1at din +a1a@ s8a l(udat 2a'( de el c( ar putea c7>ti1a@ o sut( de mii de scu&i 7ntr8o sin1ur( &i@ /// ?dac( ar a2la de moartea Re1elui Epaniei Obietul !arol al 8lea, a c(rei moarte era a>teptat( dintr8o clip( 7n altaj cu cinci sau >ase ore mai 7nainte ca ea s( devin( public( a Amsterdam@ 6FCC5/ ?E7nt 7ncredin'at de acesc lucru, adau1( ambasadorul, c(ci el >i al'i doi evrei, Texeira >i "into, s7nt dintre cei mai puternici 7n comer'ul cu ac'iuni@/ Ki totu>i, pe atunci, aceste practici nu atinseser( amploarea pe care aveau s8o cunoasc( 7n secolul urm(tor, 7ncep7nd cu r(&boiul de >apte ani odat( cu extinderea jocului pe ac'iunile !ompaniei en1le&e a ndiilor orientale, ale B(ncii An1liei, ale )(rii de Eud, si mai ales pe 7mprumuturile 1uver8 nului en1le&, ?oceanul anuit('ilor@, cum spune saac de "into 6#%%#5 6FCF5/ !ursurile ac'iunilor nu se public( totu>i o2icial dec7t 7ncep7nd din #%F%, pe c7nd bursa de la Amsterdam 7l a2i>ea&( "e cel al m(r2urilor din #0J0 6FC05 6CC$ de articole, la acea dat(9 00I, 7n #6J65/ !eea ce explic( volumul >i r(sunetul specula'iei la Amsterdam, relativ imens( chiar de la 7nceput, este 2aptul c(, 7n ele nu s7nt amesteca'i numai Rarii capitali>ti, ci >i oamenii de r7nd/ Anumite scene te duc cu 17ndul la pasiona'ii pariurilor hipice din &ilele noastre Z ?Epeculatorii no>tri, "oveste>te :oseph de la ;e1a 7n #6JJ, 2recventea&( an umite case 7n care se vinde o b(utur( pe care ^Uande&ii o numesc co F% iar levantinii ca e/+

Aceste co F huisen ?s7nt de mare 7nlesnire iarna, cu sobele lor primitoare, cu petrecerile lor ade menitoare* c7te unele dau c(r'i de citit, altele mese de joc >i, toa2e, oameni cu care po'i schimba o vorb(* unul ia ciocolat(, altul ca2ea, altul lapte, altul ceai >i to'i, ca s( &icem a>a, 2umea&( tutun O///P 7n acest 2el, ei se 7nc(l&esc, se osp(tea&(, petrec cu pu'in( cheltuial(, ascult 7nd nout('ile O///P/ Atunci, 7ntr8nna din aceste case, 7n ceasurile Bursei, intr( unul sau altul dintre cei ce speculea&( la burs(/ 7l 7ntrebi c7t pre'uiesc ac'iunile, el pune de a el unul sau doi la sut( peste pre'ul lor din clipa aceea, scoate un mic carnet de 7nsemn(ri >i 7ncepe s( 7nscrie acolo ceea ce nu e dec7t 7n capul lui, ca s( lase a crede pe 2iecare c( a>a este cu ade8 v(rat >i ca s( a'7'e O///P dorin'a s( cumperi ceva ac'iuni de team( ca s( nu urce iar(@ 6FC%5/ !e arat( aceast( scen(H Dac( nu m( 7n>el eu, 2elul 7n care Bursa scotoce>te prin bu&unarul juc(torului m(runt >i a posesorului de mici eco8 nomii/ Euccesul opera'iei este posibil* #/ pentru c( nu exist( 7nc(, repet, un curs o2icial care s( 7n1(duie cu u>urin'( urm(rirea varia'iile cotei9 =/ pentru c( intermediarul obli1atoriu curtie8 rul se adresea&( 7n aceast( 7mprejurare unor oameni de r7nd care nu au dreptul, re&ervat ne1us8 torilor >i curtierilor, de a intra 7n sanctuarul Bursei, de>i ea se a2l( la doi pa>i de ca2enelele de care vorbeam, !a2eneaua Bran'u&easc(, !a2eneaua Rochellois, !a2eneaua En1le&easc(, !a2eneaua de LeNda 6FCJ5/ Despre ce este vorba deciH Despre ceea ce noi am denumi ast(&i .(oursicotage/% im >ir de m(runte opera'ii de burs(, o ac'iune de c(utare de 2onduri/ Epecula'ia la Amsterdam cuprinde o mul'ime de persona1ii m(runte, dar marii speculatori s7nt pre&en'i >i ei, >i c7' se poate de activ/ Dup( m(r 8 turiile unui italian, )ichele Torcia 6#%J=5, 7T principiu impar'ial, Amsterdamul mai are 7nc(, 7n aceast( perioad( t7r&ie, bursa cea mai activ( din Europa 6FC$59 ea o dep(>e>te pe cea de la Lon* dra+ Di% 2(r( 7ndoial(, volumul enorm 67n ochii contemporanilor, se 7n'ele1e5 al jocului pe ac'iunU

ie un rol 7n toat( aceast( poveste, cu at7t mai mult cu c7t el coincide atunci cu 2ebra neostoit( a 7mprumuturilor acordate 7n str(in(tate, o alt( specula'ie, >i ea 2(r( e1al 7n Europa, asupra c(reia vom reveni/ , ima1ine vie a acestei duble extinderi ne8o restituie h7rtiile lui Louis Dre22ulhe 6FFI5, devenit, 7ncep7nd din #%%J, patronul unui important contor clin Amsterdam 6FF#5/ ;om reveni adesea la 2aptele >i 1esturile acestui proasp(t 7mbo1('it, 7ndr(&ne' >i prudent, la m(rturiile lui lucide/ 7n #%%J, 7n ajunul intr(rii Bran'ei 7n r(&boi al(turi de coloniile en1le&e din America, se pornesc ni>te specula'ii nebune la Amsterdam/ La ad(postul neutralit('ii, momentul pare prielnic exploat(rii circumstan'elor/ Dar ce trebuie s( 2aciH E( ri>ti pe m(r2urile coloniale a c(ror penurie este de prev(&ut9 s( te la>i tentat de 7mprumuturile en1le&e>ti9 apoi 2ran'u&e>ti9 sau s( 2inan'e&i pe insur1en'iH ?Bostul dumneavoastr( comis Brin1leN, 7i scrie Dre22ulhe lui A/ Daillard Ola "arisP e )1at aici 7n Americane p7n( 7n chil(@ 6FF=5/ !7t despre Dre22ulhe, care e amestecat 7n toate a2acerile pe care poate pune m7na >i care i se par rentabile, el se lansea&( pe picior mare 7n specula'iile de burs(, pe ba&( de comision/ El joac( pentru el >i pentru al'ii, pentru Roudol2 Emmanuel +aller 6mai ales pentru acest personaj, care a pus m7na pe 2osta banc( Thelusson8-ecQer5, pentru :ean8+enri Daillard, pentru 2amilia "erre1aux, pentru universalul "anchaud, bancher, din "aris, pentru Alexandre "ictet, "hilibert .ramer, pentru Turet83ni, nume care 2i1urea&( toate, cu litere de aur, 7n marea carte a b(ncii protestante de la Deneva studiat( de +/ LiithN 6FFC5/ :ocul este 1reu >i "ericulos9 el an1ajea&( mari sume de bani/ Bine8 7n'eles, Louis Dre22ulhe 7l conduce cu at7ta calm uoarece este vorba mai ales de banii altora/ Daca ace Ktia pierd, el se nec(je>te 2(r( s( desn(d(jdu8 :asc(* ?Dac( am putea 1hici 7n a2acerile cu 2onduri 6este vorba despre ?2ondurile en1le&e>ti@P, ca 7n uUWe altele, 7i scrie el lui +aller, n8am 2ace,
a

bunul meu prieten, dec7t a2aceri bune@/ ?Banul se poate 7ntoarce pe 2a'a cealalt(, explic( el ] n alt( parte, o s( mai 2ie multe cre>teri >i sc(deri@ sc(deri@/ !u toate acestea, el nu 2ace nici cump(ra8 turi, nici report(ri 2(r( s( se 17ndeasc( bine/ Ej nu este un temerar, un risc(8totul ca "anchaud, el execut( ordinele clien'ilor/ Lui "hilibert .ra8 mer, care8i d( ordin s( cumpere ?#I III de livre de ndii@, adic( ac'iuni ale !ompaniei en1le&e a ndiilor orientale ?pe din trei cu domnii )arcet >i "ictet, put7nd a le c(p(ta de la #FF p7n( la #F0@, Dre22ulhe 7i r(spunde 6F mai #%%$5* ? mposibil, cu toat( sc(derea pe care aceste 2onduri au 7ncercat8 o, ele pre'uiesc #0F pentru au1ust >i #0= pentru mai/ "7n( 7n clipa de 2a'( nu vedem putin'a ca aceast( cump(r(tur( s( se poat( 2ace, dar am luat bun( not(@ 6FFF5/ "entru orice speculator din Amsterdam, jocul 7nseamn( a 1hici cursul viitor de pe pia'a olande&(, cunosc7nd cursul >i evenimentele de pe pia'a Londrei/ A>a 7nc7t Dre22ulhe 2ace sacri2icii ca s( aib( in2orma'ii directe de la Londra, care nu 7i vin numai 7n ?vali&a@ curierului/ 7n capitala en1le&( unde joac( pe socoteala lui el are le1(turi cu cumnatul s(u Eartoris, modest >i sim8 plu executant, >i cu marea cas( evreiasc( :/ >i Abraham Darcia, pe care o 2olose>te, suspect7nd8o 7n acela>i timp/ !oresponden'a at7t de intens( a lui Dre22ulhe deschideUdoar o mic( 2ereastr( c(tre specula'ia de nivel 7nalt de la Amsterdam/ "rin care putem totu>i vedea 7n ce m(sur( jocul olande& este deschis spre exterior, 7n ce m(sur( a ap(rut acolo un capi8 talism interna'ional/ Dou( c(r'i de rescontre 6FF05 ale contabilit('ii lui Louis Dre22ulhe ne8ar putea 7n1(dui >i mai mult* un calcul al bene2iciilor pS care le aduc aceste opera'ii complicate/ ResconN 6la Deneva se spune .rencontre/) este ?7nt7lnireai reuniunea trimestrial( a curtierilor de ac'iunU care operea&( compensa'iile >i trec 7n revista pierderile >i c7>ti1urile tran&ac'iilor la termec >i tran&ac'iilor de prime/ !ele dou( c(r'i ale l ul Dre22ulhe repre&int( o situa'ie a opera'iilor pe care

Mo"i pi#$# %i&a&'io"#

U$$%&%ooRede &%'re , (()*5 +%&%oa$e de &%'re 1,, +%&%oa$e (# &%'re

T,,,Y Ge

888881)) --- li*"$


, "ie'e secundare

J/ 2'lnlul (ncilor rance"e+ 7ntocmit( de DuN A-T,- ETT:, 8m maison de \i Paris au 78Il*e sitele% Gre iilhc 5ont" et 9om$agnie # X$C5, #$6C, 7n a2ar( de text/ De re'inut c( banca 8888 este pe atunci banca cea mai important( din "aris9 I0# or a>ul, capital( a Bran'ei, devenise o pia'( 2inanciar( a e exercita o lar1( in2luen'( asupra Europei9 c( cercurile c @j / ate corespund, 7n nomenclatura amu&ant( a lui Anto8iT n 3%:H/U *ahexa1onuPui marilor a2aceri@, prin care trebuie s( // im cele >ase pie'e mari, Londra, Amsterdam, Deneva, Bordeaux, -antes/ Ee creea&( impresia unui echilibru intre cele >ase v7r2uri ale hexa1onului/

e 2ace el, 7n ca&ul de 2a'(, 7n contul coresponden8 'ilor s(i/ Un a1ent de schimb din &ilele noastre s8ar descurca 7n ele 2(r( 1re>, dar un istoric se r(t(ce>te, >i nu o sin1ur( dat(/ !(ci ca s( ai I >ans( de a calcula c7>ti1ul 6care nu apare obli1a8 toriu la cap(tul opera'iei5 trebuie, adesea din report 7n report, s( urm(re>ti o opera'ie printr8un >ir 7ntre1 de rescontre+ )(rturisesc c( nu am avut r(bdarea s( duc p7n( la cap(t aceste calcule/ b

La Londra / totul nce$e din nou +*. \

La Londra, care a pi&muit >i imitat at7ta vreme Amsterdamul, jocurile au ajuns s( 2ie, destul de repede, acelea>i/ Din #6$0, RoNal Exchan1e 1(&duie>te primele tran&ac'ii cu 2ondurile publice, cu ac'iunile ndiilor >i ale B(ncii An1liei/ E: devine imediat ?locul de 7nt7lnire al celor care, av7nd bani, vor s( aib( >i mai mul'i >i, de aseme 8 nea, a acelei clase >i mai numeroase de oameni care, neav7nd nimic, au n(dejdea s( tra1( spre ei banii celor care au a>a ceva@/ 7ntre #6$J >i #%II, bursa de valori, care sta str7mtorat( la RoNal Exchan1e, se instalea&( 7n 2a'a ei, 7n celebra Exchan1e AlleN/ "7n( la 7ntemeierea lui EtocQ Exchan1e, 7n #%%CT ca2enelele din Exchan1e AlleN aju 2ost centrul specula'iei pe ?tran&ac'iile la termen sau, cum se spunea, cursele de cai de pe Aleea Echimbului@ 6FF65/ DaraGaNUs >i :onathanUs erau locurile de 7nt7lnire ale curtierilor speciali&a'i 7n ac'iuni >i 2onduri de Etat, 7n timp ce speciali>tii 7n asi1ur(ri maritime 2recventau ca2eneaua lui EdGard LloNd, cei din bran>a incendii ca2enelele TomUs sau !ar8 seNUs/ "7n( la urm(, Exchan1e AlleN se poate, ?str(bate 7ntr8un minut >i jum(tate, scrie un pam8 2letar prin #%II/ ,pri'i8v( 7n u>a lui :onathan, a>e&a'i8v( cu 2a'a spre mia&(8&i, 2ace'i c7'iva pa> # 7nainte, 7ntoarce'i8v( apoi spre est, ajun1e'i 7^ 2a'a u>ii lui DaraGaN/ De acolo, mer1e'i la u>a

urm(toare >i ve'i ajun1e O///P pe strada Birchin/ r P Dup( ce a'i pus busola 7n cutia ei >i a'i 2(cut ocolul lumii a1iotajului, s7nte'i din nou 7n u>a juj :onathan@/ Dar acest univers minuscul, 7n orele de v7riplinp7n( a re2u&, cu obi>nui'ii lui, cu micile lui 1rupuri a1itate, este un nod de intri1i, un centru de putere 6FF%5/ Unde se duc protestan'ii 2rance&i, irita'i de tratatul de la Utrecht 6#%#C5, care restabile>te pacea 7ntre re1ina An1liei >i re1ele Bran'ei, ca s(8>i mani2este&e 7mpotrivirea, 7n speran'a de a ridica contra lui pe ne1ocian'i, ajut7nd 7n 2elul acesta pe Ghi1iH La burs( >i 7n ?ca2enelele care r(sunau de 'ipetele lor@ 6=$ mai #%#C5 6FFJ5/ Aceste lumi mici >i sensibile le perturb( pe celelalte dar, la r7ndul lor, s7nt necontenit perturbate de mediul exterior/ Ktirile care in2luen'ea&( cota, aici ca >i la Amsterdam, nu se 2abric( 7ntot8i deauna dinl(untru/ R(&boiul de Euccesiune la tronul Epaniei a 2ost bo1at 7n incidente dramatice, de care 7n clipa aceea p(rea s( depind( totul/ Un ne1ustor evreu bo1at, )edina, a avut ideea s(8i dea lui )arlborou1h, 7n toate companiile, un 7nso'itor, pl(tind avarului >i ilustrului conduc(tor de o>ti o redeven'( anual( de 6 III de lire sterline, de care se desp(1ubea m(rinimos a2l7nd primul, prin trimis special, de soarta 2aimoaselor b(t(lii de la Ramillies, ,udenarde, Blenheim 6FF$5/ * 7nc( de pe atunci, iat( o lovitur( de tipul loviturii date de c(tre ?>tirea de la Raterloo@, 7n 2olosul Rothschil&ilor dup( c7te se spunea/ E( r(spundem la anecdot( cu alt( anecdot(* s( 2ie adev(rat c( -apoleon a re'inut 7n mod inten'ionat >tirea victoriei de la )aren1o 6#F iunie #JII5, ca s( 7n1(duie I lovitur( de burs( sen&a'ional( la "aris 6F0I5H !a >i cea de la Amsterdam, bursa de la Londra are obiceiurile >i jar1onul ei personal, $uts >i re!u*sals privesc tran&ac'iile la termen9 (ulls >i (ears s n W t cump(r(torii >i v7n&(torii la termen >i care W: U au de 2apt po2t( s( cumpere sau s( v7nd(, ci ^ar s( specule&e9 riding on horse (acH% este o specula'ie cu biletele de loterie 1uvernamental(, ##C r ! 33W 3ara Wn ansamblu, cu o u>oar( 7nt7r&ie8a re1(sim la Londra acelea>i practici ca 7n ,lan8

da, inclusiv Rescounters daFs% cuv7nt calcinat direct dup( Rescontre*#agen de la Amsterdam/ Bun(oar(, atunci c7nd interdic'iile 1uvernamen8 tale pun cap(t activit('ii celor ce s7nt numi'i $ats >i re!usals% 7n #%CF, 7mpiedic7nd, cel pu'in pentru o bucat( de timp, cump(rarea >i v7n&area de v7nt, vedem 7n2lorind ca >i la Amsterdam Rescounters% care 2avori&ea&( acelea>i practici, sub o alt( 2orm(/ Ki, la Londra ca >i la Amster 8 dam, curtierii se interpun >i se propun9 eur7ierii de m(r2uri 61r7u, coloran'i, mirodenii, c7nep(, m(tase5, stocH (roHers sau speciali>ti 7n schimb, 7n #%6#, Thomas )ortimer, protestea&( ener1ic 7mpotriva acestui soi r(u de oameni/ E'erF mart his (roHer% 2iecare s( 2ie curtierul lui/ acesta este titlul c(r'ii sale, iar un proces din #%6% d( prilej unor m(suri eliberatoare 7n acest sens* nu este

$/ Londra1 centrul de a aceri in ??V- Acest crochiu, executat dup( un desen din #%FJ, in locurile >i cl(dirile celebre* Lombard street, RoNal Exehan1 e pe !ornhill >i, celebra 7ntre toate, Exchan1e mlleN/ "(r'jl e 6 punctauW corespund caselorUd isi ruse de incendiul din 7I6Wi8

jjPj1atoriu s( apele&i la serviciile unui curtier se preci&ea&( 7n mod o2icial 6F0=5/ Toate acestea mi 2ac totu>i dec7t s( sublinie&e importan'a pe care o are 7n via'a de burs( meseria aceasta ale c(rei tari2e s7nt de alt2el relativ sc(&ute* #4J a s ut( 7ncep7nd din #6$%/ Deasupra curtierilor, la nivelul superior, se 1hice>te ac'iunea marilor ne1ustori >i a bancherilor aurari, iar sub ei, deloc ne1lijabil( ac'iunea acelor mu>te la arat care se numesc 7n ar1oul meseriei )o((ers% adic( interme8 diarii neautori&a'i/ [nc( din #6J$, Deor1e Rhite acu&a ?acest ciudat soi de insecte numite stocH*)o(* (ers/ c( 2ac s( creasc( sau s( scad( ac'iunile dup( cum vor ei, pentru ca s( se 7mbo1('easc( pe seama altuia >i ?s( toace oamenii 7n Exchange*u] nostru, ca l(custele, alt(dat(, paji>tile E1iptului@/ Dar nu De2oe scrie 7n #%I# o micu'( carte anonim(, intitulat( ,he 8illanF o stocH*)o((ersdetectedB 6F0C5 !7'iva ani mai t7r&iu 6#%#J5, o pies( de teatru, 2 6old -troHe or a N e% 7l poart( pe spectator 7n ca2eneaua lui :onathan, printre dealers% sGorn (roHers 6curtieri ?jura'i@, atesta'i5 >i mai ales )o(* (ers+ at( o prob( de dialo1* Primul)o((er1 )area Eudu7ui la %4J/ !ine cum8 p(r(H 2I doilea )o((er1 Bilete ale )(rii Eudului, sca8 den'( E27ntul )ihai #%#J/ !ate1oria biletelor de loterie/ 2l treilea )o((er1 Ac'iuni ale lui East IndiaB 2l $atrulea )o((er1 Deci, toat( lumea vinde, nici un cump(r(tor/ Domnilor, s7nt cump(r(tor pentru o mie de lire, mar'ea viitoare, cu C4F/ Un (iat de $r'lie1 !a2ea, domnilor, ca2ea cald(H Un agent de schim(% 5r+ ,radelo'e1 Bii atent, abriel9 7mi pl(te>ti di2eren'a pe capitalul pe care ne8 am tocmit ieri/ Ga(riel1 "(i da, domnule Tradelove9 uite un bll et pe EGord Blade !ompanN/ 6iatul1 !eai, domnilorH 6F0F5 @oate trebuie s( reamintim c( specula'iile au are "t obiect >i Exchcquers Ulls 6bilete ale Tre&o8
o

>i niciodat( numai de dra1ul jocului 6F0J5/ ?7nce8p7nd din #%%6, se urm(resc cursele de cai9 mul'imea se 7n1hesuie 7n cele o sut( dou(spre&ece birouri ale Loteriei o2iciale, deschise a "aris@/ ar tripouri s7nt peste tot/ "oli'ia, care >tie tot, se str(duie s( nu prea intervin(, nici chiar 7n jurul Bursei, la "alais RoNal, unde at7'ia speculatori ja p7nd(, cavaleri de industrie >i >mecheri visea&( specula'ii miraculoase/ sp 7n acest climat, exemplul specula'iilor de la Amsterdam >i Londra devine ire&istibil/ !u S4 at7t mai mult cu c7t politica de 7mprumuturi a lui -ecQer >i !alonne d( na>tere unei datorii publice uria>e, reparti&at( 7ntre 0II III sau 6II III de purt(tori, 7n cea mai mare parte pari&ieni/ Dar bursa este pia'a ideal( pentru datoria public(/ 7n ne7nc(p(toarea cl(dire de pe strada ;ivienne 6F0$5, curtierii, a1en'ii de schimb au 2ost reor1ani&a'i* atotputernici, ei s7nt a>e&a'i pe un soi de estrad(, le $arquet3 7ntre ei >i clien'i, o c(rare, pe care abia poate s( treac( o sin1ur( persoan(* aceasta este la coulisse+ 7ncepe s( se 7n2iripe un 5ai tre(uie PP/J/+ vocabular, dovad( evident( de activitate/ n cot( s mergem Ia ParisB `, b9 2i1urea&( titlurile datoriei publice, mai ales acestea, dar >i ac'iunile 67mp(r'ite 7n $ortions% ?por'ii@5 Dac(, dup( ce ne 17ndim pu'in, 'inem s( 2acem !ompaniei ndiilor, ca >i ac'iunile !asei de Econt, c(l(toria p7n( la "aris, trebuie s( mer1em pe strada str(bunica B(ncii Bran'ei/ E( recunoa>tem c(, nici ;ivienne, unde se instalea&( 7n #%=F bursa, 7n hotel de -evers, 2ostul sediu al !ompaniei ndii8lor, chiar cu ajutorul 1hidului inteli1ent care este )arie8 :oseph De>ire@ )artin 6F6I5, la o prim( arunc(tur( de pe locul actualei Biblioteci na'ionale/ @-imic nu se nu ne descurc(m 7n lista de cursuri care ocup(, ?7n poate compara aici cu ceea ce se 7nt7mplA la Londra ochi 2iecare &i, o pa1in( din 4ournal de Paris >i din sau la Amsterdam/ "e vremea lui Lavv, da, strada 2 iches/ 6F6I5/ Yuincampoix 6F0%5 a putut o clip( rivali&a cu Exchan1e AllekU, dar nu >i dup( acest pra&nic ale 7n 2elul acesta ia na>tere specula'ia de bursa/ n #%%$, !asa de Econt este reor1ani&at( >i ac'iu8 c(rui urm(ri au 2ost mai de 1rab( triste >i nile s7nt plasate public/ De atunci, ?a avut loc, inhibante/ De alt2el, printr8o 7nt7mplare 1reu de explicat, documentele privind strada ;ivienne au s"une !onsiliul de Etat, un tra2ic at7t de de&ordo8 nat disp(rut aproape toate/ al titlurilor !asei de Econt, 7nc7t s8au v7ndut !Y Bursa pari&ian( prinde puternic via'( la vreo patru ori mai multe dec7t exist( ele@ 012%3/ ec i cinci&eci de ani dup( 7ntemeierea ei, pe vremea lui v7n&(ri >i rev7n&(ri/ 7mi 7nchipui c( ciudata s Ludovic al M; 8 ea/ "retutindeni atunci se "ecula'ie i&butit( de c(tre t7n(rul conte de TillN r(sp7nde>te 2ebra jocului/ ?7nalta societate se ded3 UH vSa=5 >j pe care ej I p,veste>te prost 6a 2ost s2(8it s8o 2araonului, dominoului, jocului de dame, >ahulu # U 2ac( de c(tre amanta sa, o actri'( care8>i

reriei5 >i =a'F (ills% 7n a2ar( de ac'iunile a vreo >ai&eci de companii 6printre care Banca An1liei >i !ompania ndiilor, reuni2icat( 7n #%I$, care au preponderen'(5/ /,he East India 9om$anF mas the main $oint/% scrie De2oe/ 7n epoca 7n care se joac( aceast( pies(, )area Eudului nu provocase 7nc( marele scandal -outh -ea 6u((le+ -Gord 6lade 9om$anF era o manu2actur( de armament 6F005/ La =0 martie #%FJ, 2ocul pustie>te cartierul >j celebrele ca2enele din Exchan1e AlleN/ Are oc o mutare silit(/ Dar curtierii nu se simt 7n lar1ul lor/ Dup( mai multe proiecte, o subscrip'ie adun( 2ondurile trebuincioase pentru construirea unui edi2iciu nou, 7n #%%C, 7n spatele lui RoNal Exchan1e/ Trebuia s( poarte numele de =eG 4onathan's% dar a 2ost bote&at p7n( a urm( EtocQ Exchan1e 6F065/ Decorul se schimb(, dar, de prisos s( mai spunem, jocul continu(, identic/

acorda 2avorurile >i unui bo1at intendent al "o>8 telor5, a avut loc 7n acel moment/ Re&ultatul $ 2ost -ecQer 7n #%J#, oinS r S %% c(, spune el, mi s8au num(rat == de bilete ale nostru comisiona, d@n Am EjW 0 ) ' Rhe_Z !asei de Econt@, adic( == III de livre/ - u 7ncape mult 8 sau mai deerah( 23S S , U !are subscrie 7ndoial(, 7n orice ca&, c( specula'ia a termen, se a dre sea &( priete nei s Tt2 M E ( E u b s c r i e 8 um2lat( de v7nt, a 2(cut atunci mai mult dec7t "anchaud 6## 2ebrua;j [;s3 gUlui E(U saac te su (r ni>te primi pa>i c(tre cucerirea "arisului Deci&ia 2oarte sup(r(tor, c( 7mnmm l i " (tor, din % au1ust #%J0, al c(rui text 7l transmite suveranei numaideclt/ Ar 2i c7 st _2 0 3 T@W U`TW 7nchid ;,i 7nc( nu sale, Eimolin 6F6C5, ambasadorul Ecate8rinei a i8a la se 7n'ele1 deloc acestZ 2orme `^U U K a este "aris, este caracteristic( 7n aceast( privin'(/ De care, 7n ce prive>te 2inantM ^ manevre c7tva timp, explic( deci&ia, ?>i8 a 2(cut loc 7n >i pentru circula'ie 7ntocmiU BB 2 e , ntru a e iota : ### "e care capital( un soi de marches% tran&ac'ii >i com$romis% are uleiul 7ntr8unU eeEl7UU S 7n'ele1eri, Osublinierile 7mi apar'inP tot at7t de cam sale@/ ?!ircula'ia@ 2 on:n @KUrarea miW8 primejdioase pentru v7n&(tori ca >i pentru &area titlurilor/ De 7ndat( @U adic( rev7n8 # cump(r(tori, prin care unul se an1ajea&( s( 2urni&e&e mut, se nttaplA 2ri3' ^L devar LLLLLL un 7mp_ la termene 7ndep(rtate e2ecte pe care nu le are >i altul dam >i l a Rom a , ca cei ce 3 or UZ U la Amster8cumpere, se supune la plata lor 2(r( a avea U 2ondurile pentru pl(2indu8le peste IZ ![teva_ ai Eubscrie s( de la cei ce aceasta, cu re&erva c( poate cere livrarea 7nainte de au su(s- 8 Um ' SSuri responsablii scaden'(, servindu8se de scont J+++K Aceste opera'iuni b PZ Tr cota urc( neal( spre toj an1ajamente prilejuiesc un >ir de manevre insidioase 3 ,3U3d c u 7 n d r j* `e pro2ita ) S0 scape de paEe e iriT4/2 8le8au tin&7nd s( denature&e momentan cursul e2ectelor ltl uri e p(strat 7n Lst scop nT H W , " `Wre publice, s( dea unora o valoare exa1erat( >i s( le de specuia5ii piat6 2oloseasc( pe altele 7ntr8un 2el care poate s( e discredite&e O///P De unde re&ult( un a1iotaj de&ordonat, pe care orice ne1ociant c chib&uit 7l 6urse @ de&aprob(, care pune sub semnul riscului averea celor ce au nesocotin'a s( se dedea ui, deturnea&( Di monede capitalurile de la plasamente mai solide >i 2avorabile industriei na'ionale, at7'( l(comia b 7n urm(rirea unor c7>ti1uri necump(tate >i suspecte , O///P >i ar putea Z ea dm E6!olu al M; AWsterdam, A 8 Dar ar 2i absurd 0 , compromite creditul de care "ia'a "arisului, cu at7ta burse e de la Londs,LBL/ 3 la :j 8jod/estW, pe dreptate, se bucur( 7n restul U Europei@/ !a urmare J 7n "I=i ceTd22aUpaEiT 3 @ @iande&ii nnm/ G n9@/,, a acestei deci&ii, s7nt re7nnoite vechile ordonan'e din aris : , a a ceea ce chiar ianuarie #%=C >i deci&ia 6prin care s8a creat bursa5 din =F septembrie #%=F/ Ee prev(d amen&i de a C III la , 7n po&i (, pe cea =F III de livre, dup( ca&/ Totul r(m7ne, bine7n'eles, liter( moart( sau aproape moart(, >i, 7n #%J%, de a "aris, la ceea ce chiar olande&ii numesc Nindhandel% comer'ul de v7nt/ )orali>tii au trecut )irabeau $oM e scrie lucrarea sa #enonciation de 8agiotage du ,OI * ,are suprimarea a1iotajului ar 2i putut adeseori acest pra1, con2und7nd creditul, banca, 7nsuma salvarea monarhiei, nu prea vinovat( 7n acest h7rtia8moned( cu specula'ia/ 7n @anta, Roland ca"* Acestea 2iind &ise, 2rance&ii r(m7n ni>te novi! 7n de a "latiere 6F605, din care Le1islativa a 2(cut 7n #%$# un ministru de interne, n3 Ktie prea meserie/ n le1(tur( cu 7mprumutul lansat d e multe* ?"arisul, spune el 7ntr8o admira8bil( simpli2icare, nu cuprinde dec7t v7n&(tori ,ri v7ntur(tori de bani, bancheri, oameni care s "eculea&( cu h7rtii, 7mprumuturi de Etat, mi&eria "ublic(@/ )irabeau >i !loviere critic( >i ei specu8

^ ,a )!s!

la'ia, iar dup( !ouedic 6F665, 7n #%$#, ?a1iotajul, sco'7nd din neant c7teva 2iin'e obscure, pricinuia ruina multor mii de cet('eni@/ B(r( 7ndoial(/ Dar meritul marilor burse de la Amsterdam >i Londra este asi1urarea victoriei monedei de h7rtie, a tuturor monedelor de h7rtie, impus( at7t de 7ncet/ Ee >tie c( nu exist( economie de pia'( c7t de c7t vie 2(r( moned(/ Aceasta alear1(, 2ace ?cascade@, circul(/ 7ntrea1a via'( economic( se str(duie>te s( o capte&e/ 7nmul'itoare a schimburilor, ea im se 1(se>te niciodat( 7n cantitate su2icient(* minele nu scot destule metale pre'ioase, de8alun1ul anilor monedele rele le alun1( pe cele bune >i h(urile te&auri&(rii s7nt mereu deschise/ Eolu'ia* crearea a ceva mai bun dec7t o mar2(8moned(, o1lind( 7n care celelalte m(r2uri se o1lindesc >i 7>i iau m(sura9 creerea unei monede8semn/ Tocmai asta 2ace !hina, prima, 7nc( la 7nceputul secolului al M8lea 6F6%5/ Dar a crea monedele de h7rtie nu e tot una cu a le aclimati&a/ +7rtia8moned( nu a jucat 7n !hina rolul de accelerator al capitalismului pe care #8a jucat 7n ,ccident/ 7ntr8adev(r, Europa a 1(sit 2oarte devreme solu'ia, >i chiar mai multe solu'ii/ Bun(oar(, a Denova, la Bloren'a, la ;ene'ia, 7nc( din secolul al Ml 8lea, marea inova'ie este scrisoarea de schimb, care p(trunde schimburile cu pa>i mici, dar le p(trunde/ La Beauvais, primele inventare succesorale care semnalea&( scrisori de schimb nu s7nt anterioare anului #6J0, anul revoc(rii edictului de la -antes 6F6J5/ Dar Beauvais nu este dec7t o pia'( de provincie/ , alt( moned(, 9 creat( de timpuriu la ;ene'ia, s7nt titlurile dato8 a riei publice/ Am v(&ut la Amsterdam, la Londra, a "aris, ac'iunile !ompaniilor 7nscrise la cota burselor/ Ad(o1a'i biletele de ?banc(@ de 2elurite ori1ini/ Toate aceste h7rtii repre&int( o mas( enorm(/ 7n acea epoc(, 7n'elep'ii spuneau c( ea n8ar trebui s( dep(>easc( cu mai mult de C, de F ori masa numerarului 6F6$5/ Dar propor'ii de # la #0 >i chiar mai mult s7nt cu totul probabil I U 7n anumite epoci, 7n ,landa sau 7n An1lia 6F%I58 / !hiar 7ntr8o 'ar( ca Bran'a, 7n care h7rtia se dornes8

tice>te 1reu 6>i unde ea este chiar huiduit( dup( experien'a lui LaG5, 7n care mai t7r&iu biletele B(ncii Bran'ei vor circula mult( vreme cu 1reu8 tate, >i numai la "aris, ?e2ectele de comer' caro m(soar( volumul creditului O///P repre&int( 7nainte de #%J$ de cinci8>ase ori circula'ia metali 8 c(///@ 6F%#5/ 7n aceast( intru&ie de h7rtie necesar( schimburi8 lor, bursele 6ca >i b(ncile5 joac( un mare rol, Arun8 c7nd pe pia'( toat( aceast( h7rtie, ele dau posibili8 tatea de a se trece 7ntr8o clip( de la un titlu de datorie public( sau de la o ac'iune la o rambur8 sare 7n bani lichi&i/ !red c( acest punct 7n care trecutul se 7nt7lne>te cu actualitatea economic( nu are nevoie de explica'ii suplimentare/ Dar, prin contrast, un text 2rance& de la 7nceputul secolului al M; 8lea un memoriu nedatat 6F%=5, dar care putea 2i scris prin #%I6, cu dou(&eci de ani, deci, mai 7nainte de renovarea bursei mi se pare c( merit( aten'ie/ Rentele pe +otel de ;iile, care datea&( din #0==, ar 2i putut juca 7n Bran'a acela>i rol cu anuit!ile en1le&e/ Dar ele au r(mas un plasament de tat( de 2amilie, o valoare si1ur( imobili&at( adesea 7n patrimonii, de alt2el ane8 voios de ne1ociat/ ;7n&area lor implic( pl(tirea unui drept >i ?>i o 1r(mad( 7ntrea1( de proce8 duri@ 7n 2a'a notarului/ 7n consecin'(, explic( memoriul 2rance&, ?rentele ora>ului s7nt un 2ond mort pentru comer', de care cei ce 2ac a2aceri nu pot s( se ajute mai mult dec7t de casele >i de "(m7nturile lor/ nteresul particularilor, prost 7n'eles, a d(unat 7n aceast( privin'( interesului public@/ Lucrurile s7nt limpe&i, continu( el, dac( s e compar( aceast( situa'ie cu cea din talia, An1+a >i ,landa unde ?ac'iunile Etatului Ose v 7nd >i se trans2er(P ca orice imobil, 2(r( cheltuial( 0# 2(r( pece'i@/ A trece repede de la h7rtie a ban >i de la ban la Wirtie repre&int( 7n mod si1ur unul din avantajele es en'iale ale burselor de valori/ 2nuit!ile en1le&e @ u s7nt numai un prilej de Nindhandel+ Ele s7nt a ^ a 3 oua moned(, 7ndeajuns de 1arantat(, care 6 avantajul c( d(, 7n acela>i timp, dob7nd(/

Dac( purt(torul are nevoie de bani lichi&i, contra h7rtiei lui, el 7i ob'ine 7n aceea>i clip(, 7n burs( !onvertire lesnicioas(, bani lichi&i, circula'ie nu s7nt acestea secretele bunelor a2aceri en1leU &e>ti >i olande&e, unul din secretele lorH 7n #%J #5 daca ar 2i s(8# credem pe un italian entu&iastU en1le&ii aveau 7n ?!han1e AlleN@ .una mi na mi% nel 5essico/ 6F%C5/ !u cincispre&ece ani < devreme 7n #%66, 7n cartea lui Les interets des nS8 tGns d'Curo$e 6F%F5, :/ Accarias de Eeri onne scria >i el* ?A1iotajul 2ondurilor publice este unul din3mijloacele importante care/// sus'in creditul 7n An1lia9 cursul pe care li % d( agio pe pia'a ondrei le 2ixea&( pre 5ul pe pie'ele str(ine@

do'i"Gsadi quella che la -$agna $ossiede nel Potosi e

. */%

+,-

E LU)EA pi- ABARA EUR,"E H


A te 7ntreba dac( Europa este, sau nu este, 7n ace8 j a>j stadiu al schimburilor cu celelalte re1iuni dense ale lumii 1rupuri de oameni privile1iate ca >i ea 7nseamn( a8'i pune o 7ntrebare crucial(/ Dar produc'ia, schimbul, consumul, la ni'elul la care le*am descris $n aici% s7nt obli1a'ii ele8 mentare pentru to'i oamenii9 ele nu depind nici 6je op'iunile vechi sau recente ale civili&a'iei lor, nici de raporturile pe care le 7ntre'in cu propriul lor mediu, nici de natura societ('ii lor, nici de structurile politice, nici de trecutul care apas( necontenit asupra vie'ii cea de toate &ilele/ Aceste re1uli elementare nu cunosc 1rani'e/ 7n principiu deci, la acest nivel, asem(n(rile trebuie s( 2ie mai numeroase dec7t deosebirile/

Pretutindeni $ie!e &i $r'lii


[ntrea1a oecumenie a civili&a'iilor este plin( de pie'e, sem(nat( cu pr(v(lii/ !hiar 'inuturile pe jum(tate populate, cum s7nt A2rica nea1r( sau prima Americ( a europenilor/ "entru America hispanic(, ima1inile de care dispunem s7nt nenum(rate/ La E(o "aolo, 7n Bra&ilia, pr(v(liile stau 7n r(scrucea primelor str(&i ale ora>ului 7nc( de la s27r>itul secolului al M;T8lea/ Dup( #0JI, pro2it7nd de unirea celor dou( coroane, ale Epaniei >i "ortu1aliei, interme8 diarii portu1he&i invadea&( literalmente America s "aniol(, cople>ind8o cu serviciile lor/ "r(v(lia>i, c plportori, ei sosesc 7n ora>ele cele mai bo1ate l# 3eUe mai rapid de&voltate, la Lima sau la )exico/ 2(v(lii:e lor, la 2el ca cele al primilor mercieri ln Europa, o2er( toate m(r2urile de8avalma, pe e ma i mediocre >i comune, 2(in(, carne uscat(, s EoUe, 'es(turi de import, dar >i m(r2uri 2oarte 3"e, ca sclavi ne1ri sau 2abuloase pietre pre8

'ioase/ !hiar 7n s(lbateca Ar1entina a secolului al M; 8lea, pentru gauchos% se ridic( $ul$eria% pr(v(lie cu &(brele 7n care se v7nd de toate, mai ales alcool, >i care aprovi&ionea&( convoaiele de arriereurs >i de c(r(u>i 6F%05/ slamul este prin excelen'( 'inutul pie'elor suprapopulate >i al pr(v(liilor urbane str7mte, 1rupate pe str(&i >i pe specialit('i, care se pot vedea >i ast(&i 7n suQurile celebre ale unor mari ora>e/ Toate pie'ele ima1inabile pot 2i 7nt7lnite aici* unele, 7n a2ara &idurilor, 7ntinse lar1, ca ni>l e dopuri uria>e a por'ile monumentale ale ora>elor, ?pe un 2el de teren neutru care nu mai este 7ntru8 totul ora> >i pe care '(ranul se ha&ardea&( 2(r( prea multe reticen'e9 nu at7t de departe de ora>, totu>i, 7nc7t or(>anul s( nu se mai simt( 7n si1u8 ran'(@ 6F%659 altele, 7n interiorul ora>elor, stre8 cur7ndu8se cum pot pe st(&ile 7n1uste sau 7n pie'ele publice, atunci c7nd nu ocup( edi2icii cuprin&(8 toare, ca Be&estanul de la stanbul/ 7n interiorul &idurilor, pie'ele s7nt speciali&ate/ Bormate 2oarte timpuriu, pie'ele de m7n( de lucru s7nt semnalate la Eevilla >i Dranada, pe timpul domina'iei musul8 mane ca >i la Ba1dad/ -enum(rate s7nt pro8 &aicele pie'e de 1r7u, de or&, de ou(, de boran1ic, de bumbac, de l7n(, de pe>te, de lemn, de lapte acru /// Dup( )aVri&i 6F%%5, la !airo s7nt nu mai pu'in de trei&eci >i cinci de t7r1uri interioare/ E( 2i jucat unul dintre ele rolul de burs(, m(car pentru &ara2iH Tocmai asta spune o carte recent ap(rut( 6#$605 6F%J5/ 7ntr8un cuv7nt, toate tr(s(turile t7r1ului euro8 pean s7nt pre&ente* '(ranul care vine la ora>, preocupat s( 2ac( rost de banii trebuinciosi pentru impo&it >i care abia str(bate t7r1ul9 preocupe'ul activ, descurc(re' >i care, 7n po2ida interdic'iilorU iese 7n 7nt7mpinarea v7n&(torului rural9 anima'ia >i atrac'ia social( a t7r1ului unde po'i m7nca 7n toat( tihna 2elurile de bucate pe care ne1ustorul le o2er( 7n permanen'( ?chi2tele, tot soiul de 2elu 2i cu n(ut, sau cl(tite@ 6F%$5/ 7n ndia, 2oarte de timpuriu prad( econom3 # monetare, nu exist( sat lucru ciudat dar normaU8

dac( te 17nde>ti, care s( nu aib( t7r1/ !(ci redeven'a datorat( de comunitate seniorului absenteist >i jN2arelui )o1o:, la 2el de lacom >i unul >i cel(lalt, trebuie s( se trans2orme 7n bani, pentru ca dup( aceea s( 2ie pl(tit( cui se cuvine/ 7n acest scop, trebuie v7ndut 1r7ul, ore&ul sau plantele tinete8 r jale, iar ne1ustorul banian, totdeauna pre&ent, este acolo ca s( 7nlesneasc( opera'ia >i, 7n trecere, s( scoat( >i el un c7>ti1/ 7n ora>e, exist( pie'e >i pr(v(lii cu nemiluita/ Ki pretutindeni, 7>i o2erea serviciile me>te>u1arul r(t(citor/ 7nc( >i ast(&i, 2ierari ambulan'i se deplasea&( 7n c(ru'e, cu 7ntrea1a 2amilie, >i lucrea&( pentru un pumn de ore& sau pentru alt( m7ncare 6FJI5/ -enum(ra'i s7nt >i ne1ustorii ambulan'i indieni sau str(ini/ !olpor8 tori neobosi'i, >erpa>ii din +imalaia ajun1 p7n( 7n peninsula )alacca 6FJ#5/ 7n ansamblu, totu>i, s7ntem prost in2orma'i cu privire la t7r1urile obi>nuite din ndia/ Dimpotriv(, ierarhia t7r1urilor chine&e>ti este pe deplin clari8 2icat(/ )ai bine dec7t alte societ('i, !hina a p(strat 7n uria>a ei mas( vie mii de tr(s(turi ale vie'ii vechi, cel pu'in p7n( 7n #$#F, ba chiar p7n( dup( cel de8al doilea r(&boi mondial/ Ast(&i evident, ar 2i prea t7r&iu ca s( mai c(ut(m asemenea arhaisme/ Dar, 7n Ee8!iuan, 7n #$F$ D/ Rilliam EQinner 6FJ=5 observ( un trecut viu 7nc( >i nota'iile lui bo1ate >i precise constituie o excelent( surs( de in2orma'ie cu privire la !hina tradi'ional(/ 7n !hina, ca >i 7n Europa, pia'a s(teasc( este rar(, practic inexistent(/ n schimb, toate or(>elele au t7r1 >i ceea ce spunea !antillon 6FJC5 un bur1 se caracteri&ea&( printr8un t7r1 este un lucru la 2el de adev(rat 7n !hina ca >i 7n Bran'a secolului alM; 8lea/ T7r1ul or(>elului se 'ine de dou( sau trei ori pe s(pt(m7n(, de trei ori atunci cUnd ?s(pt(m7n(@ are &ece &ile, a>a cum se 7nt7mpl( 2o !hina meridional(/ Este un ritm care nu poate @ accelerat, nici de c(tre '(ranii celor de la cinci "7n( la &ece sate satelite ale or(>elului, nici de catre clientela t7r1ului ale c(rei resurse s7nt imi8 at e/ De obicei, numai un '(ran din cinci 2recven8

tea&( pia'a, adic( unul de 2iecare cas( sau ?2um@, !7teva pr(v(lii rudimentare 2urni&ea&( m(r2urile m(runte de care are nevoie '(ranul* bolduri, chi8 brituri, ulei pentru opai', lumin(ri, h7rtie, t(m7ie, m(turi, s(pun, tutun /// E( 7mplinim tabloul cu ceain(ria, cu tavernele care des2ac vin de ore&, cu m(sc(ricii, acroba'ii, povestitorii, cu scribul public, 2(r( a sc(pa din vedere pr(v(liile de 7mpru8 mut >i cam(t(, dac( nu cumva de aceste lucruri se ocup( seniorul/ Aceste t7r1uri elementare s7nt le1ate unele de altele, a>a cum ne arat( un calendar tradi'ional bine 7ntocmit ast2el 7nc7t t7r1urile micilor or(>ele s( se suprapun( c7t mai pu'in cu putin'( >i s( nu se 'in( 7n &iua 7n care ora>ul de care depind are pro8 priile sale t7r1uri/ Aceste decalaje 7n1(duie nume8 ro>ilor a1en'i ai unui comer' >i ai unui arti&anat ambulant s(8>i or1ani&e&e propriul calendar/ !ol8 portori, transportori rev7n&(tori me>te>u1ari, cu to'ii 7n necurmat( deplasare, trec de la un t7r1 la altul, dintr8un ora> 7ntr8un or(>el, de acolo 7ntr8un alt or(>el etc/ ca s( revin( 7n ora>, 7ntr8o mi>care perpetu(/ !uli nevoia>i duc 7n spinare m(r2uri pe care le rev7nd ca s( cumpere al Lele, mi&7nd 7n cuno>tin'( de cau&( pe di2eren'e de pre' minime, adesea deri&orii/ "ia'a muncii este, 7n permanen'(, circulant(9 pr(v(lia arti&anal(, 7ntr8 un anume 2el, itinerant(/ Bierarul, l(c(tu>ul, dul1herul, t7mplarul, b(rbierul >i mul'i al'ii se an1ajea&( chiar 7n pia'( >i se duc la locul de munc( ast2el dob7ndit 7n &ilele ?reci@, 7n intervalul de timp dintre &ilele ?calde@, &ilele c7nd au loc t7r1urile/ 7n 2ond, prin aceste 7nt7lniri, pia'a ritmea&( via'a s(teasc(, strecoar( 7n ea timpi de pau&( >i de activitate/ tineranta anumitor?a1en'iU economici r(spunde unor constr7n1eri elementare* 7n m(sura 7n care me>te>u1arul nu 1(se>te 7n or(>e8 lul, ba chiar 7n satul 7n care tr(ie>te, clientela care i8ar 7n1(dui s( munceasc( tot timpul, el se deplasea&( ?ca s( supravie'uiasc(@/ Adesea, de asemenea, 2iind v7n&(torul lucrurilor pe care U e 2ace, are nevoie de pau&e ca s(8>i re2ac( stocul > #

el >tie dinainte, dup( calendarul t7r1urilor pe care le 2recventea&(, la ce date trebuie s( 2ie Sata 7n ora>, la t'r1ul central, schimburile au o alt( dimensiune/ )(r2urile >i alimentele vin aici d n micile ora>e/ Dar, a r7ndul lui, ora>ul e le1at de alte ora>e care ,# 7ncadrea&( sau care s7nt a>e&ate deasupra m/ ,ra>u este elementul care ncepeMi echivoc, sa se 7nstr(ine&e de economia local( care iese din cadrul 7n1ust al acesteia >i se lea1( de

+art( a ,,?"8 #IU SSa&( s7nt


.

Pieele exem

Plc/*e ah 9hinei

sat,

al

7/%! 2%% Ui te 8 re9C a S eo : raf i e i matema ;alter C<nstaler =i Au>ust Losc</ ?e@i eApli y ca5iile )n teAt/

re a 4 , 2

dar

TlmplSicaS, car2lste

0%

ffff1IMITE1E )3NE13R 4IE/E13R #ECUNDARE


5

* 1&f2*ITEIE )3NE13R 4IE/E13R 4RINCI4A1E 3RAE CU 4IE/E 4RINCI4A1E 3#A6 IM43RTANTE

mi>carea ampl( a lumii, care prime>te de acolo m(r2uri rare, pre'ioase, necunoscute 7n locurile pe care este a>e&at, >i le 7ndrum( spre t7r1urile >i pr(v(liile in2erioare/ ,r(>elele r(m7n 7n socie8 tatea, cultura, economia '(r(neasc(9 ora>ele ies din

/ Aceast( ierarhie a t7r1urilor schi'ea&( 7n reali8 tate o ierarhie a societ('ii/ D/R/ EQinner, poate deci spune c( civili&a'ia chine&( nu s8a 2ormat 7n sate, ci 7n 1rupuri de sate, care includ or(>elul, acesta 2iind o 7ncoronare a 1rupului >i, p7n( la un punct, mecanismul lui de re1lare/ -u trebuie s( 7mpin1em prea departe aceast( 1eometrie matri8 cial(9 ea are/ totu>i, un cuv7nt de spus/
ea

-u$ra a!a 'aria(il a ariilor elementare de $ia!


Dar observa'ia cea mai important( a ui D/R/ EQinner prive>te variabilitatea supra2e'ei medii a elementului de ba&(, adic( a spa'iului 7n care iradia&( pia'a or(>elului/ El 2ace demonstra'ia 1eneral( a problemei, cu privire la !hina din jurul anului #$CI/ 7ntr8adev(r, dac( proiect(m modelul de ba&( pe ansamblul teritoriului chine&, reiese c( supra2a'a ?hexa1oanelor@, sau pseudo8hexa1oa8 nelor, varia&( 7n 2unc'ie de densitatea popula'iei/ Dac( densitatea pe Qilometru p(trat este sub #I, supra2a'a lor, 7n !hina cel pu'in, se situia&( 7n jurul a #J0 Qm = 9 densit('ii de =I 7i corespunde un hexa1on de circa #II Qm >i a>a mai departe/ Aceasta corela'ie arunc( lumin( asupra multor lucruri9 ea semnalea&( stadii de de&voltare di2erite, 7n 2unc'ie de densitatea popula'iei, 7n 2unc'ie de tonusul economiei 6m( 17ndesc mai ales la trans8 porturi5, centrele vitale ale t7r1urilor vor 2i mai mult sau mai pu'in apropiate unele de altele/ Ki poate c( avem aici o modalitate de a pune mai Sine problema care a 2r(m7ntat pe 1eo1ra2ii 2ran8 ce&i pe vremea lui ;idai de la Blache >i Lucien @callois/ Bran'a se 7mparte 7ntr8un anumit num(r @e a,'(ri@, unit('i elementare, 7n realitate 1rupe d3mai multe hexa1oane/ Dar aceste '(ri s7nt tot at7t de remarcabile prin statornicia lor ca >i prin )i>carea interdependent( >i prin 2luiditatea hota8 r WTor lor/ -u este 7ns( lo1ic ca supra2a'a lor s( 2i aria t 7n m(sura 7n care varia&(, de la epoc( la e "^c(, densitatea popula'iei lorH

? lume de $edlars% au o lume de negocian!iB


tntr8un univers cu totul di2erit ne conduc ne1ustorii ae care :/ !/ ;an Leur 6FJF5, un mare istoric pe are r(&boiul ni #8a r(pit 7n plin( tinere'e, ni8i lescrie ca pe ni>te $edlars% vul1ari colportori, kn 5 ceanul ndian >i nsulinda, >i 7n care, din parte8mi 'u a> vedea a1en'i de un ran1 7n mod si1ur mai idicat, c7teodat( chiar ne1ocian'i/ Di2eren'a de ipreciere este at7t de uria>( ncit ea poate s( surprind(9 este ca >i cum, 7n ,ccident, ai sta pe 17n8luri 7ncerc7nd s( deosebe>ti pia'a unui or(>el rural *le o burs( 7n aer liber/ Dar exist( colportori >i colportori/ E( 2ie cei pe cart velierele, cu ajutorul musonului, 7i poart( de a un mal la cel(lalt mal al imensului ocean ndian >i prin m(rile ce m(r1inesc "aci2icului, pentru ca s(8i aduc( de unde au plecat, 7n principiu cu >ase luni mai t7r&iu, 7mbo1('i'i sau ruina'i, 7ntr/8adev(r $edlars obi>nui'i, a>a cum a2irm( :/ !/ ;an Leur, pentru ca s( conchid( imediat 7n 2avoarea modicit('ii >i chiar a imobilismului tra2icului 7n ansamblul nsu8lindei >i AsieiH Ai 2i c7teodat( tentat s( spui da/ ma1inea acestor ne1ustori, at7t de neobi>nuit( pentru ochiul ,ccidentului, incit(, desi1ur prea u>or, la o apropiere de ceea ce este modicitatea colportajului/ A>a, a == iunie #0$6 6FJ05, cele patru vase ale olande&ului +outman care dublea&( capul Bunei Eperan'e intr( dup( o lun1( navi1a'ie 7n portul Bantam, 7n :ava/ , droaie de ne1ustori urc( la bord >i se a>a&( pe vine 7n jurul m(r2ii lor 7ntinse ?de parc( ar 2i 2ost 7ntr8un t7r1@/ :avane&ii au adus m(r2uri proaspete din insul(, or(t(niiT ou(, 2ructe9 chine&ii, m(t(suri somptuoase >i por'elanuri9 ne1ustorii turci, ben1ale&i, arabi, persaniT 1ujara'i, toate produsele ,rientului/ Unul dintre ei, un turc, se 7mbarc( pe vasele olande&e ca s( se 7ntoarc( acas(, a stanbul/ "entru ;an Leu7T avem aici ima1inea comer'ului Asiei, comer' d e ne1ustori itineran'i, transport7nd 2iecare departe de cas( micul lui balot de mar2(, 7ntocmai ca p e #

mperiului roman/ -imic nu s8ar 2i mi>cat 8Jn loc/ 7nc( mult( vreme, nimic nu avea s( se schimbe/ Aceast( ima1ine este probabil 7n>el(toare/ )ai jjjt7i, ea nu re2lect( 1ama mai lar1( a tra2icului comercial ?din ndia 7n ndia@/ 7nc( din secolul al M;l8lea se 7nre1istrea&( o cre>tere spectaculoas( a acestor schimburi, a>a &is imuabile/ -avele oceanului ndian transport( din ce 7n ce mai mult m(r2uri de volum mare >i de pre' mic, 1r7u, ore&, lemn, textile de bumbac obi>nuit destinate '(ra8 nilor din &onele de monocultur(/ -u este vorba, deci, numai de c7teva m(r2uri pre'ioase, 7ncredin8 'ate unui sin1ur om/ De alt2el, portu1he&ii, apoi olande&ii, mai apoi en1le&ii >i 2rance&ii, tr(ind la 2a'a locului, au 7nv('at cu mult( pl(cere posibi8 lit('ile de a se 7mbo1('i din comer'ul ?din ndia 7n ndia@ >i este 2oarte instructiv s( urm(rim, de exemplu 7n raportul lui D/ Braerns 6FJ65, 7ntors din ndii 7n #6J%, dup( ce petrece acolo trei&ec, >i cinci de ani 7n serviciul !ompaniei olande&ei descrierea am(nun'it( a tuturor acestor linii comerciale, care se 7ntretaie >i depind unele de altele, 7ntr8un sistem de schimburi, pe c7t de vast pe at7t de divers, 7n care olande&ii au >tiut s( p(trund(, dar $e care nu l*au in'entat ei+ E( nu uit(m nici 2aptul c( hoin(reala ne1ustori8 lor Extremului ,rient are o ra'iune precis( >i simpl(* uria>a ener1ie 1ratuit( 2urni&at( de musoni, care or1ani&ea&( de la sine c(l(toriile velierelor >i ntilnirile ne1ustorilor, cu o si1uran'( pe care n8o cunoa>te nici un alt transport maritim al epocii/ E( 2im aten'i, 7n s27r>it, la 2ormele deja capita8 liste, c( vrem sau nu acest lucru, ale acestui co8 mer' la mare distan'(/ -e1ustorii de toate na'iona8 lit('ile pe care !ornelius +outman 7i vede a>e&7n8 du8se pe vine pe puntea navelor lui, la Bantam, nu apar'in unei sin1ure >i aceleia>i cate1orii de ne 1ustori/ Unii probabil cei mai pu'in numero>i c(l(toresc pe cheltuiala lor >i ar putea, 7n ca&ul cel mai r(u, s( 'in( de modelul simplu pe le3.88# ima inea&( e ;an Leur, cel al ?picioarelor I# oAite@ ale evului mediu timpuriu 6cu toate c(

acesta, asupra c(ruia vom reveni, dac(8# jude8 n pornind de la c7teva ca&uri concrete, evoce i de1rab( un alt tip de ne1ustor5/ !eilal'i, aproa8 7ntotdeauna, au o particularitate pe care chiar n Leur o semnalea&(* 7n spatele lor se a2l( mari nanditari, de care s7nt le1a'i prin contract9 dar, aici, tipurile de contract s7nt di2erite, 7n ndia, 7n nsulinda, la 7nceputul itinerarului cinterminabil, $edlarii lui ;an Leur au impruW itat 2ie de la un ne1ustor bo1at sau armator, nian sau musulman, 2ie de la un senior sau de un 7nalt 2unc'ionar, banii trebuincio>i ne1o'ului c/ De obicei, ei s8au an1ajat s( restituie dublul mei 7mprumutate, 7n a2ar( de ca&ul c( nau2ra8 i&(/ "ersoanele lorsi 2amiliile lor s7nt che&a>i* u i&bute>ti, sautlevii rob al creditorului p7n( la scump(rarea datoriei, ace>tia s7nt termenii con8 ictului/ -e 1(sim, ca >i 7n talia sau 7n alte r'i, 7n 2a'a unui contract de commenda% dar rmenii lui s7nt mai ri1uro>i9 lun1imea c(l(toriei dob7nda 7mprumutului s7nt uria>e/ Totu>i, este condi'ii draconice s7nt acceptate pentru c(, ident, denivel(rile de pre'uri s7nt 2abuloase, >ti1ul, 7n mod obi>nuit, este 2oarte mare/ -e sirn pe circuite ale unui 2oarte mare comer' la stan'(/ -e1ustorii armeni care, >i ei, populea&( cor(biile usonilor >i circul( 7n mare num(r 7ntre "ersia >i idia, s7nt adesea ne1ustori8comi>i ai marilor i1ocian'i din spahan, an1aja'i 7n acela>i timp / Turcia, 7n Rusia, 7n Europa >i 7n oceanul ndian, mtractele, 7n acest ca&, s7nt di2erite* ne1ustorului is va primi, pentru toate tran&ac'iile pe care le aerea&( cu capitalul 6bani >i m(r2uri5 care i se credin'ea&( la plecare, un s2ert din c7>ti1, restul venind patronului, Hho)a+ Dar aceast( aparen'a mpl( ascunde o realitate complicat(, pe care o minea&( 7ntr8un 2el remarcabil cartea de contulU notele de drum al unui asemenea comis, p(strate Biblioteca na'ional( din Lisabona >i a caroW aducere prescurtat( a 2ost publicat( 7n #$6U J%5/ Din ne2ericire, textul este incomplet/ LipseHU 3 bilan'ul 2inal al opera'iunii, care ne8ar 2i d a

ima1ine exact( a bene2iciilor/ Dar, a>a cum este, acest document r(m7ne extraordinar/ La drept vorbind, totul ne pare extraordinar 9n c(l(toria comisului armean +ovhannes, 2iul lui David9 lun1imea ei* 7l urm(m de8alun1ul a mii de chilometri, de la Djul2a, mahalaua armeneasc( a spahanului, p7n( la Eurat, apoi p7n( la Lhassa 7n Tibet, cu o serie 7ntrea1( de r(1a&uri >i ocoluri, p7n( c7nd ajun1e din nou la Eurat9 durata ei, din #6J= p7n( 7n #6$C, adic( mai bine de unspre&ece ani, din care cinci de8a r7ndul petrecu'i la Lhassa9 caracterul, 7n de2initiv, normal, banal, al c(l(toriei lui* contractul pe care8 7nchee cu Hho)a* ul lui este un contract tip, pe care8# 2ormulea&( Pa 2el, chiar dup( aproape o sut( de ani, 7n #%60, !odul armenilor din Astrahan9 2aptul c( pretutindeni unde se opre>te c(l( torul, a Kira&, la Eurat, la Ar1a, bine7n'eles, dar >i la "atna, dar tot a>a 7n inima -epalului la .atmandu, 7n s27r>it la Lhassa, el este primit, ajutat de al'i ne1ustori armeni, 2ace comer', se 7ntov(r(>e>te cu ei9 extraordinar( este >i lista m(r2urilor care constituie obiectul a2acerilor sale* ar1int, aur, pietre pre'ioase, mosc, indi1o >i alte produse tinctoriale, 'es(turi de l7n( >i de bumbac, lumin(ri 6ie seu, ceai etc/ >i amploarea ne1o'ului* o dat(, dou( tone de indi1o aduse din nord p7n( la Eurat Hi expediate la Kira&9 o dat(, o sut( de chilo1rame de ar1int9 alt(dat(, cinci chilo1rame de aur ob'i nute la Lhassa de la ne1ustorii armeni care au Unaintat p7n( la Einin1, la 7ndep(rtata 2rontier( a !hinei, ca s( schimbe acolo ar1intul pe aur ^pera'ie dintre cele mai pro2itabile, c(ci 7n !hina ar 1mtul este supraevaluat 7n compara'ie cu Europa* jj ratio de la # la %, pe care o indic( notele lui +ov8 a nnes 7nseamn( un c7>ti1 2rumos/ Ki mai curios e c( el nu reali&ea&( aceste a2aceri #CC 8HI#//CW cu hanii 7ncredin'a'i lui de Hho)a% cu toate ram7ne le1at de acesta >i consemnea&( 7n cartea
A

ui de conturi toate opera'iile, oricare ar 2i ele/ El se lea1(, prin contract $ersonal cu al'i armeni, 7ntrebuin'ea&( propriul s(u capital 6poate partea lui de c7>ti1H5, ba mai mult, 7mprumut( de l a al'ii, d( chiar bani cu 7mprumut oca&ional/ Trece la nesiU7r>it de a bani pe>in la m(r2uri >i la scrisori de schimb, care 7i transport( averea, 7ntocmai ca pe calea aerului, c7nd cu tari2e reduse, I,%0i pe lun( pentru o distan'( scurt( >i atunci c7nd este vorba de ne1ustori mai mult sau, mai pu'in asoci8 a'i 7n a2acerile sale9 c7nd cu tari2e 2oarte ridicate, atunci c7nd este vorba de distan'e mari, de repa8 trieri de 2onduri, bun(oar( =I p7n( la =0i pentru un retur de la Eurat la spahan/ !laritatea exemplului, valoarea lui de e>antion, subliniat( de exactitatea detaliilor, dau o ima1ine nea>teptat( a 2acilit('ilor comer'ului >i creditului 7n ndia, a re'elelor locale de schimb 2oarte diver8 si2icate, 7n care +ovhannes, comis devotat, slujitor devotat >i ne1ustor priceput, se inte1rea&( cu u>urin'(, tra2ic7nd m(r2uri pre'ioase sau obi>nuite, u>oare sau de 1reutate mare/ El c(l(tore>te, desi1ur, dar ce are el dintr8un colportorH Dac( e nevoie cu orice pre' de o compara'ie, el m( 2ace mai de1rab( s( m( 17ndesc la noul ne1ustor en1le& al $ri'ate marHet*u]ui% 7n mi>care ne7ntrerupt(, umbl7nd din han 7n han, 7ncheind un t7r1 ici, unul dincolo, dup( cum mer1 pre'urile >i 7mprejur(rile, 7ntov(r(>i ndu8se ba cu unul, ba cu altul >i v(&7n8du8>i de treburile lui imperturbabile/ -e1ustorul acesta, pre&entat 7ntotdeauna ca novatorul care 8 a &1uduit vechilere1uli alepie'iimedievaleen1le&e, este pentru mine ima1inea cea mai apropiat( de oamenii de a2aceri 7ntre&(ri'i prin intermediul notelor de drum ale lui +ovhannes/ !u deosebirea c( An1lia nu are dimensiunile "ersiei, ndiei de nord, -epalului >i Tibetului puse a un loc/ "rin mijlocirea acestui exemplu, 7n'ele1em mai bine >i rolulacelor ne1ustori ai ndiei 7n mod si1ur ace>tia ne2iind $edlars pe care 7i 7nt7lnim din secolul al M; 8lea p7n( 7n cel de al M; 8lea8 a>e&a'i 7n "ersia, la stanbul 6FJJ5, la Astrahan 6FJ$5 sau la )oscova 6F$I5/ Eau mi>carea 7nre1a sU

trat( 7nc( a s27r>itul secolului al M; 8lea, care ji 7mpin1e pe ne1ustorii orientali p7n( la ;ene'ia 6F$#5, la Ancona 6F$=5, chiar la "esaro 6F$C5, iar 7n secolul urm(tor la Leip&i1 >i Amsterdam/ -u este vorba numai de armeni* 7n aprilie #0J$ 6F$F5, pe nava Cerrera% care pleac( din )alamocco, avan8 portul ;ene'iei, se 1(sesc, al(turi de ne1ustori italieni 6vene'ieni, lombar&i >i 2lorentini5, ?ar8 meni, levantini, ciprio'i, candio'i, maroni'i, siri8 eni, 1ru&ini, 1reci, mauri, per>i >i turci@/ To'i ace>ti ne1ustori ne1ustoresc desi1ur pe acela>i model ca occidentalii, li 7nt7lnim 7n birourile notarilor ;ene'iei >i Anconei, ca >i sub porticele bursei de la Amsterdam/ Ki sim'indu8se ca acas(/

6ancheri hindu&i
7n ndia, toate a1lomer(rile au bancheri &ara2i, sara % care 2ac parte mai ales din puternica cast( ne1ustoreasc( a banianilor 0(anigFana% ?ne1ustor@, 7n sanscrit(5/ Un bun istoric r2an +abib 6#$6I5 6F$05, a comparat sistemul &ara2ilor hindu>i cu cel occidental/ Bormele s7nt poate di2erite* ai sen&a'ia unei re'ele 7n 7ntre1ime private, de la pia'( la pia'(, sau mai de1rab( de la &ara2 la &ara2, dup( cuno>tin'a noastr( 2(r( a recur1e la or1anisme 9 publice, cum s7nt t7r1urile sau bursele/ Dar acelea>i probleme s7nt re&olvate cu mijloace asem(n(toare* scrisori de schimb 0hundi)% schimb de moned(, pl('i 7n bani pe>in, credit, asi1urare maritim( _(ima)+ 7nc( din secolul al Ml;8lea, ndia posed( o economie monetar( destul de dinamic(, an1ajat( consecvent pe drumul unui anume capitalism, car e, cu toate acestea, nu va acapara 7ns( masa societ('ii 7n 7ntre1ul s(u/ Aceste lan'uri de &ara2i s7nt at7t de e2iciente U3c7t 2actorii !ompaniei en1le&e care au dreptul 3 2ac( comer'ul din ndia 7n ndia pentru !om8"Anie, dar >i pe cont propriu recur1 ne7ntrerupt #Cn ja creditul &ara2ilor, a>a cum olande&ii 6>i, 7naintea ora portu1he&ii5 6F$65 7mprumut( de la japone&ii

din .Noto, 6FJ%5 iar ne1ustorii cre>tini a str7m8 toare de la c(m(tarii musulmani >i evrei din Alep sau !airo 6F$J5/ !a >i ?bancherul@ din Europa, &ara2ul indian este adesea un ne1ustor care mai >i 7mprumut(, cu dob7nd( mare, sau se ocup( de transporturi/ Unii dintre ei s7nt 2abulos de bo1a'i* de pild(, la Eurat, prin #66C 6F$$5, ;irji ;ora ar avea J milioane de rupii9 Abdul Dha2ur, ne1ustor musulman 60II5, cu acela>i capital, dispune, un secol mai t7r&iu, de =I de nave de CII p7n( la JII de tone >i se pretinde c(, el sin1ur, ar 2ace tot at7tea a2aceri c7t puternica India 9om$anF+ Ki tocmai ne1ustorii baniani servesc de misi'i >i se pre&int( ca intermediari obli1atorii pentru europeni 7n toate a2acerile pe care ace>tia le tra8 tea&( 7n ndii* ei transport( >i de'in ei 7nsu>i c7teodat( 6la Ahmedabad, de pild(5 manu2acturile de textile pe care, 7n secolele al M; 8lea >i al M; 8lea, ndia le export( 7n cantit('i uria>e, )(rturia lui Tavernier, ne1ociant 2rance& de pietre pre'ioase care a umblat mult( vreme prin ndia >i nsulinda, cu privire la or1ani&area >i succesul comer'ului indian este tot at7t de 1r(i 8 toare ca cea a lui +ovhannes, bene2iciar >i el al sistemului sra!ilor+ Brance&ul explica ce u>or se poate c(l(tori prin ndia, >i chiar 7n a2ara ndiei, 2(r( bani pe>in, ca s( &icem a>a* ajun1e s(8i 7mpru8 mu'i/ -imic mai simplu pentru un ne1ustor care c(l(tore>te, oricine ar 2i el, dec7t s( 7mprumute la Dolconda, de pild(, pentru Eurat, unde 7>i repor8 tea&( datoria pe o alt( pia'(, 7mprumut7nd din nou, >i a>a mai departe/ "lata se deplasea&( odat( cu debitorul, iar creditorul 6sau, mai de1rab(, lan'ul de creditori5 7>i prime>te 7napoi banii la ultima etap(/ Asta 7nseamn(, cum spune Taver8 nier, ?s( pl(te>ti vechiul cu noul@/ De 2iecare dat(, bine7n'eles, aceast( eliberare provi&orie se pl6 te=te/ Aceste avansuri 7n cont seam(n( p7n( l a urm( cu dob7nda ?pe schimb@ din Europa9 ele se adau1( unul altuia >i pre'ul lor este din ce 7n ce mai mare, pe m(sur( ce debitorul se 7ndep(rtea&( de punctul de plecare >i de circuitele obi>nuite/ R3 M 'eaua ne1ustorilor baniani se 7ntinde, 7ntr8adev(rT

la ansamblul pie'elor din jurul oceanului ndian >i dincolo de ele, dar ?am 'inut totdeauna socoteala 7n c(l(torii, preci&ea&( Tavernier, c( dac( iei bani la Dolconda pentru Livorno sau ;ene'ia, :a schimb pe schimb, banul 7'i vine cel mai ie2tin la $0i, dar de cele mai multe ori ajun1e la #II@ 60I#5/ #IIi aceasta este dob7nda pl(tit( curent de ne1ustorul c(l(tor comanditarului, 7n :ava la 2el ca 7n ndia sau !hina meridional(/ Dob7nd( 2antastic(, dar care se poate ob'ine numai pe cele mai 7nalte linii de tensiune ale vie'ii economice, 7n sistemele de schimburi la mare distan'(/ La !anton, la s27r>itul secolului al M; 8lea, dob7nda curent( 7ntre ne1ustori este de #J sau =Ii 60I=5/ n Ben1al, en1le&ii 7mprumut( cu dob7nd( cam tot at7t de mic( ca cea pe care o pl(te>te +ovhannes/ Este 7nc( un motiv pentru ca s( nu8i socotim pe ne1ustorii itineran'i ai oceanului ndian ca 2iind ni>te actori secundari* ca >i 7n Europa, comer'ul la distan'( se a2l( 7n inima celui mai 7nalt capita8W lism al Extremului ,rient/

6urse snt $u!ine% exist in schim( trguri


7n ,rient >i 7n Extremul ,rient nu 7nt7lnim burse institu'ionali&ate ca cele de a Amsterdam, de la Londra sau din alte mari pie'e active ale ,ccidentului/ Au loc, totu>i, ni>te adun(ri destul de re1u8:ate ale marilor ne1ustori/ -u totdeauna e putem identi2ica u>or, dar adun(rile marilor ne1ustori vene'ieni, care, sub porticele de la Rialto, 7n mijlocul &arvei din pia'(, par ni>te indivi&i calmi c are se plimb(, nu s7nt a 2el de discreteH T7r1urile, dimpotriv(, pot 2i recunoscute u>or HU 2(r( 1re>/ Ele s7nt pu&derie 7n ndia, joac( un r ^l important 7n slam >i 7n nsulinda* s7nt 7n 3^d ciudat 2oarte rare 7n !hina, cu toate c( exist( 0# aici/ //3ste adev(rat c( o carte recent ap(rut( 6#$6J5 ln Wi( de8a dreptul c(, practic, ?nu exist( t7r1uri
t

7n '(rile slamului@ 60IC5/ Ki totu>i, cuv7ntul e de 2a'(* pe toat( 7ntinderea 'inuturilor musulmane, mausim 7nseamn(, 7n acela>i timp, t7r1, b7lci >i s(rb(toare periodic(9 el desemnea&(, dup( cum se >tie, >i v7nturile periodice din oceanul ndian 60IF5/ )usonul re1lea&( 2(r( 1re>, 7n m(rile calde ale Extremului ,rient, data c(l(toriilor maritime 7ntr8un sens sau 7n cel(lalt, declan>7nd sau 7ntre8 rup7nd 7nt7lnirile interna'ionale ale ne1ustorilor/ Un raport am(nun'it, dat din #6=# 60I05, descrie una din aceste 7nt7lniri la )oQa, centrul unui comer' restr7ns, dar extrem de bo1at/ n 2iecare an, musonul aduce p7n( 7n acest port de la )area Ro>ie 6care devine marea pia'( a ca2elei5 un num(r de cor(bii din ndii, din nsulinda >i de pe coasta vecin( a A2ricii, surpa7nc(rcate de oameni >i de baloturi cu mar2( 6aceste cor(bii 2ac >i ast(&i ace8 lea>i c(l(torii5/ 7n anul despre care vorbim, dou( nave din Dabul 6 ndii5 sosesc, una cu =II, cealalt( cu #0I de pasa1eri, cu to'i ne1ustori c(l(tori care v7nd la escal( mici cantit('i de bunuri pre'ioase*Z piper, 1um(, lac, smirn(, p7n&( de bumbac 'esut( cu beteal( sau desenat( de m7n(, tutun, nuc>oar(, cui>oare, cam2or, lemn de santal, por'elan, mosc, indi1o, boian1eiii, par2um uri, diamante, 1um( de Arabia /// !ontrapartida, venind de la Eue& ca s( ajun1( la 7nt7lnirea de la )oQa, o constituie o sin1ur( nav(, mult( vreme 7nc(rcat( doar cu ?mo8 nede de opt@ spaniole9 mai t7r&iu acestora li se adau1( m(r2uri, 'es(turi de l7n(, m(r1ean, p7sl( 6din p(r de capr(5/ Dac( nava de Eue&/ dintr8uT motiv oarecare, nu ajun1e la timp, t7r1ul care marchea&( de obicei 7nt7lnirea este compromis/ -e1ustorii din ndia >i nsulinda, 7n lips( de clien'i, v7nd atunci 2(r( s( se mai uite la pre'a c(ci musonul inexorabil pune cap(t t7r1ului, chiar dac( el n8a avut loc cu adev(rat/ 7nt7lniri asem(n(8 toare, cu ne1ustori veni'i din Eurat sau din )a &u@ lipatam, se or1ani&ea&( la Basra sau ,rmu&, unde cor(biile nu 7ncarc( la 7ntoarcere dec7t vin persan de Kira& sau ar1int/ !a 7n 7ntre1 )a1hrebul, 7n )aroc s2in'ii loca U M >i locurile de pelerinaj se 1(sesc cu duium/W# b

179

T7r1urile se 'in sub protec'ia lor/ Unul din cele mai 2recventate din A2rica de nord este cel de la Dou&oula 60I65, la sud de Anti8 Atlas, cu 2a'a spre pustiul >i aurul de>ertului/ Leon A2ricanul, care #8a vi&itat chiar el, atra1e aten'ia asupra 7nsemn(t('ii sale la 7nceputul secolului al M; 8lea9 t7r1ul ar 2i d(inuit, practic, p7n( 7n &ilele noastre/ 7n 'inuturile slamului 7ns( t7r1urile cele mai active au loc 7n E1ipt, 7n Arabia, 7n Eiria, la aceast( r(scruce de drumuri unde s7nt de a>teptat a $riori+ 7n secolul al Mll8lea, rup7ndu8se de axa dominant(, at7ta vreme a1('at( de 1ol2ul "ersic >i de Ba1dad, blocul ne1ustoresc al slamului s8a mi>cat, pentru ca s( 1(seasc( 7n drumul spre )area Ro>ie linia major( a tra2icului >i i&b7n&ilor sale/ Ee adau1( la aceasta av7ntul transporturilor cara8vaniere care dau marea lui str(lucire t7r1ului de a )&ebib, 7n Eiria, important loc de 7nt7lnire a caravanelor/ 7n #0IC, un c(l(tor italian, Ludovico de ;arthema 60I%5, pleac( de la ?)e&aribe@ spre )ecca cu o caravan( care ar 2i num(rat C0 III de c(mile Z De alt2el, pelerinajul a )ecca este cel mai mare t7r1 al slamului/ A>a cum spune acela>i martor, oamenii se duc acolo .$arte J+++K $er mer* can"ie et $arte $er $eregrina"ione/+ 7nc( din ##JF 60IJ5 un martor vorbea despre bo1('ia lui excep'ional(* ?-u se a2l( mar2( 7n lumea 7ntrea1( pe care s( n8o 7nt7lne>ti acolo@/ De alt2el, t7r1urile de la marele pelerinaj stabilesc 7n cur7nd calendarul pl('ilor comerciale >i 7>i or1ani&ea&( opera'iile de compensare 60I$5/ 7n E1ipt, 7ntr8unui sau altul din ora>ele Deltei, micile t7r1uri locale, vii, se lea1( de tradi'iile copte/ Ele ar urca 7n trecut dincolo de E1iptul cre>tin, p7n( la E1iptul p(17n/ Trec7nd de la o 2 eli1ie la alta, s2in'ii protectori >i8au schimbat doar numele* s(rb(torile lor 0miulid) continu( adesea s( marche&e data unui t7r1 extraordinar/ AKa este, la Tantah, 7n Delt(, t7r1ul anual cores8 "un&7nd miulid*ului ?s27ntuiui@ Ahmad al BadaGi ` !are coaWUnuA s( atra1( mul'imile 7nc( >i ast(&i 3 G5/ Dar marile adun(ri ne1ustore>ti au loc la

!airo >i la Alexandria 60##5, unde t7r1urile 7nt le1ate de se&oanele de navi1a'ie din )editeran1 >i din )area Ro>ie, con2orm7ndu8se pe deasupr a calendarului suprapus al ha1ial7curilor >i cara8 vanelor/ La Alexandria, v7nturile s7nt 2avorabile, ?marea este deschis(@ 7n septembrie >i octombrieU n timpul acestor dou( luni, vene'ienii, 1enove&ii 2lorentinii, catalanii, ra1u&anii, marsil7e&ii 2>P 2ac cump(r(turile de piper >i mirodenii/ Tratatele semnate de Eultanul E1iptului cu ;ene'ia >i Blo8 ren'a de2inesc, a>a cum remarc( E/ \/ Labib, u n 2el de drept al ne1ustorului str(in care aminte>te oarecum, mutatis mutandis% de re1lement(rile privind t7r1urile ,ccidentului/ n ciuda tuturor acestora, 7n slam, t7r1ul nu a avut, relati'% importan'a r(sun(toare pe care a avut8o 7n ,ccident/ Ar 2i probabil o eroare s( atribuim 2enomenul unei in2eriorit('i economice, c(ci, pe vremea t7r1urilor din !hampa1ne, E1iptul >i slamul nu s7nt, 7n mod si1ur, 7n 7nt7r&iere 2a'( de ,ccident/ "oate c( e de 7ncriminat aici chiar dimensiunea uria>( a ora>ului musulman >i struc8 tura luiH -u are el mai multe pie'e >i superpie'e, super8marlceturi, dac( ne este 7n1(duit s( 2olosim acest cuv7nt, dec7t oricare din ora>ele ,ccidentuluiH ar cartierele re&ervate str(inilor, mai ales, consti8 tuie totat7tea reuniuni interna'ionale permanente/ ?Bunducul@ ?2r7ncilor@ la Alexandria, cel al sirieni8 lor la !airo au servit de model pentru Condaco dei ,edeschi la ;ene'ia* vene'ienii ba1( 7ntr8un 2el de 7nchisoare pe ne1ustorii 1ermani, a>a cum s7nt ei 7n>i>i b(1a'i 7ntr8un 2el de 7nchisoare 7n cartierele lor din ora>ele E1iptului 60#=5/ [nchi8 soare sau nu, aceste 2unducuri or1ani&ea&( 2n ora>ele musulmane acel soi de ?t7r1 permanent@ pe care avea s(8# cunoasc( ,landa, 'ar( a marelui comer' liber, >i care, acolo, avea s( ucid( prematur t7r1urile, devenite inutile/ Trebuie oare s( con8 chidem c( t7r1urile din !hampa1ne, 7n inima unui ,ccident 7nc( 2rust, au putut 2i un 2el de leac tare, 2or'7nd schimburile, 7n ni>te 'inuturi subde&voltateH Uc

ln ndia, pe jum(tate musulman(, spectacolul este di2erit/ Aici t7r1ul este 7ntr8o asemenea m(sur( A tr(s(tur( dominant(, omnipre&ent(, 7nc7t el se inte1rea&( vie'ii de toate &ilele, iar existen'a ui este at7t de 2ireasc(, 7nc7t nici nu mai impresio8 nea&( pe c(l(tori/ Aceste t7r1uri indiene au, 7ntr8 adev(r, neajunsul, dac( se poate spune a>a, c( se con2und( cu pelerinajele ce aduc spre malurile apelor puri2icatoare ale 2luviilor interminabilele corte1ii de itineran'i >i credincio>i, 7ntr8o 7mbul8 &eal( de care cu boi sc7r'7ind din toate 7ncheietu8 rile/ ]ar( a unor rase, limbi, reli1ii str(ine unele de altele, ndia a 2ost silit(, ne7ndoielnic, s( p(s8 tre&e mult( vreme, la hotarul 'inuturilor ei 7n8 vr(jbite, aceste t7r1uri primitive, puse sub pro8 tec'ia unor divinit('i tutelare >i a unor pelerinaje reli1ioase, sc(p7nd ast2el de ne7ncetatele certuri de vecin(tate/ Este un 2apt, 7n orice ca&, c( multe t7r1uri, c7teodat( mijlocind schimburi 7ntre sate, au r(mas sub anticul semn al trocului, mai mult dec7t sub cel al monedei/ Bine7n'eles, nu acesta este ca&ul marilor t7r1uri de pe Dan1e, de la +ardGar, Allahabad, Eonpar9 sau al celor de la )thura >i de la Batesar, pe :amma/ Biecare reli1ie >i le are pe ale ci* hindu>ii la +ardGar, a Benares9 siQhi a Amritsar9 musulmanii la "aQpattan, 7n "endjab/ Un en1le& 61eneralul E7eeman5 60#C5, exa1er7nd desi1ur, spunea c(, 7nc( de a 7nceputul anotimpului rece >i uscat, c7nd 7ncepe epoca b(ilor rituale, cea mai mare "arte a locuitorilor ndiei, de a coastele +imalaiei p7n( la capul !omorin, este adunat( prin t7r1urile unde se vinde orice 6inclusiv caii >i ele2an'ii5/ , alt( via'(, rupt( cu totul de rutina cotidianului, devine via'a obi>nuit( 7n aceste &ile de ru1(ciune >i de &aia2et 7n care se 7mpletesc j cc dansurile, mu&ica, riturile pioase/ , dat( la doispre8 j # hr8^e aDWU !incW "Waneta :upiter intr( 7n semnul :: 5 3rs(torului, acest semn ceresc provoac( un potop lleH E en H tWa 3 de pelerinaje >i de t7r1uri simultane/ # i&bucnesc ca ni>te tr(&nete epidemiile/ B nsulinda, 7ndelun1ile adun(ri de ne1ustori, e care ie str7n1e, ici8colo, navi1a'ia interna'io8

nal(, 7n ora>ele maritime >i 7n imediata lor apro8 piere, iau 7n2('i>area unor t7r1uri prelun1ite/ 7n :ava ?cea )are@, p7n( c7nd olande&ii se insta8 lea&( cu adev(rat acolo dup( construirea Bataviei 6#6#$5, >i chiar mai t7r&iu, ora>ul principal este Bantam 60#F5, pe coasta de nord, la extremitatea occidental( a insulei, 7n mijlocul unor mla>tini, str7ns 7ntre &idurile lui de c(r(mi&i ro>ii, av7nd pe metere&e ni>te tunuri amenin'(toare de care, la drept vorbind, nu s8ar putea sluji/ n interior, un ora> scund, ur7t, ?mare c7t Amsterdamul@/ "ornind de la palatul re1al, trei str(&i diver1ente, >i pie'eie 7n care ajun1 ele, colc(ie de ne1ustori sau de ne1us8 tori improvi&a'i, v7n&(tori de or(t(nii, de papa 8 1ali, de pe>te, de carne de vit(, de pl(cinte calde, de arac 6alcoolul ,rientului5, de m(t(suri, de cati2ele, de ore&, de pietre pre'ioase, de beteal( de aur /// La c7'iva pa>i e cartierul chine&esc, cu pr(v(lii, cu case de c(r(mid( >i cu pia'a lui aparte, 7n partea de r(s(rit a ora>ului, 7n "ia'a )are, plin( de cum se crap( de &iu( de mici ne1ustori, se adun( mai t7r&iu marii ne1ocian'i, cei ce se ocup( cu asi1ur(rile de nave, proprietarii ma1a&i8 ilor de piper, cei ce 2inan'ea&( cu dob7n&i mari c(l(toriile pe mare, 2amiliari&a'i cu cele mai deosebite limbi >i monede* pia'a e sluje>te drept burs(, scrie un c(l(tor/ 7n acela>i timp, bloca'i 7n 2iecare an 7n ora> 7n a>teptarea musonuluiT ne1ustori str(ini particip( aici la un t7r1 intermi8 nabil, care durea&( luni 7ntre1i/ !hine&ii, chiar pe atunci pre&en'i de mult( vreme 7n :ava >i sorti'i s( r(m7n( acolo 7nc( mult( vreme, joac( un rol important 7n acest concert/ ?E7nt oameni intere8 sa'i, scrie un c(l(tor 6#0$05, care dau bani cu cam(t( >i care >i8au c7>ti1at renumele pe care 7l au evreii 7n Europa/ Ei umbl( prin 'ar(, cu cump(na 7n m7n(, cump(r( tot piperul pe care8U 1(sesc >i dup( ce au c7nt(rit o parte Ode notat acest am(nunt privind v7n&area pe e>antionP, ast2el ca pot judeca destul de bine cantitatea O2(r( 7ndoial(, trebuie s( citim 1reutateaP, dau banii deodat(T dup( nevoia ce o au acei care v7nd, prin acest nai:U 3 loc ei 7n1r(m(desc o at7t de mare cantitate, 7n clt

u cu ce 7nc(rca cor(biile din !hina, de cum sosesc, v7n&7nd cu cinci&eci de mii de caixas 6sapeci5, ce nu8i cost( nici dou(spre&ece mii/ Aceste cor(bii vin la Bantam 7n luna lui ianuarie, 7n num(r de opt ori de &ece >i s7nt de patru&eci >i cinci ori cinci&eci de tone@/ A>adar, chine&ii au >i ei un ?comer' al Levantului@ >i, mult( vreme, !hina comer'ului la distan'( nu are nici un motiv s( pi&muiasc( Europa comer'ului la distan'(/ "e tim8 pul lui )arco "olo, !hina consum(, se spune, de o sut( de ori mai multe mirodenii dec7t 7ndep(rtata Europ( 60#05/ A'i re'inut poate c( ne1ustorii chine&i, 7n realitate comisionari cu domiciliu stabil, 7>i 2ac cump(r(turile prin sate nainte de muson% 7nainte de sosirea cor(biilor/ Eosirea cor(biilor 7nseamn( deschiderea t7r1ului/ De 2apt, acest lucru caracteri&ea&( 7ntrea1a arie a nsulindei* t7r1uri de lun1( durat(, 7n ritmul musonilor/ La Atjeh 6A>em5 7n insula Eumatra, Davis 6#0$J5 60#65 vede, ?trei pie'e mari 7n care se 2(cea t7r1 de tot 2elul de m(r2uri, 7n 2iecare &i@/ !rede'i poate c( en1le&ul U spune pove>tiH Dar 2rance&ul )artin de Eaint8)alo 6#6IC5, pus 7n 2a'a acelora>i realit('i, 2ace deosebire 7ntre un t7r1 mare >i t7r1urile obi>nuite, pline de 2ructe ciudate, >i8i descrie 7n pr(v(liile lor pe ne1ustorii veni'i din toate &(rile oceanului ndian, ?to'i 7mbr(ca'i turce>te@ >i care r(m7n Tvreo >ase luni 7n &isul oc spre a8>i vinde m(r2u8 rile@ 60#%5/ Kase luni, ?la cap(tul c(rora vin al'ii@/ Adic( un t7r1 continuu, care se re7nnoie>te, 7ntins lene> prin timp, 2(r( a c(p(ta vreodat( aspectul de cri&( accelerat( al t7r1urilor ,ccidentului/ Dampier, care sose>te la Atjeh 7n #6JJ, este >i mai exact* ?!hine&ii s7nt cei mai de seam( din to'i ne1ustorii care ne1ocia&( aici* unii dintre ei r(m7n " e loc tot anul9 dar al'ii nu vin dec7t o dat( 7n @ecare an/ !ei din urm( se duc acolo c7teodat( Zn una iunie, cu #I sau #= vele care duc o mul'ime de ore& >i multe alte m(r2uri /// Ei tocmesc cu to'ii case u njj l7n1( al'ii, la un cap(t al ora>ului, 7n1( l:are, >i se cheam( acest cartier tab(ra chine&ilor ///
a

E7nt mai mul'i me>te>u1ari ce vin 7n aceast( 2lot(, cum s7nt dul1heri, t7mplari, vopsitori >i, mai 7nt7i, atunci c7nd sosesc, se pun s( munceasc( >i s( 2ac( sipete, casete, dul(pioare >i tot 2elul de lucruri m(runte de !hina@/ Timp de dou( luni, se 'ine ast2el ?t7r1ul chine&ilor@, a care toat( lumea mer1e s( cumpere sau s( joace jocuri de noroc/ ?"e m(sur(, ce m(r2urile lor se v7nd, ei cuprind oc tot mai pu'in >i 7nchiria&( case tot mai pu'ine /// "e m(sur( ce scade v7n&area, ei joac( tot mai mult@/ !hiar 7n !hina 60#$5, lucrurile stau cu totul alt2el/ Acolo st(p7ne>te o oc7rmuire birocratic(, omnipre&ent( >i e2icient(, care du>m(ne>te 7n prin8 cipiu privile1iile economice, iar t7r1urile s7nt cu stricte'e suprave1heate, 7n 2a'a unor pie'e relativ libere/ Ele apar totu>i de timpuriu, 7ntr8un mo8 ment de puternic av7nt al comunica'iilor >i schim8 burilor, pe la s27r>itul epocii dinastiei Tan1 6secolul al M8lea5/ Ki aici, ele s7nt 7n 1eneral le1ate de un templu budist sau taoist >i se 'in 7n &iua ani8 versar( a divinit('ii, de unde numele 1eneric de adun(ri ale templelor, miao*hui% care li se d(/ Ele au un puternic caracter de s(rb(toare popular(/ Dar s7nt 2olosite curent >i alte denumiri/ Ast2el t7r1ul m(t(sii noi care, sub dinastia Tsin1 6#6FF #$##5, se 'ine la -an8hsiun8>en, la hotarul provin8 ciilor !io8.ian1 >i .ian18su, se nume>te hui*&iang sau lang*hiui+ Tot a>a expresia nien*shih este echi8 valentul 7ntocmai al 1ermanului 4ahrmarHt% tUr1 anual, >i poate c( desenea&( e2ectiv marile t7r1uri se&oniere 6al s(rii, al ceaiului, al cailor etc/5 mai de1rab( dec7t b7lciurile, 7n sensul exact al terme8 nului/ Etienne Bala&s socotea 60=I5 c( aceste t7r1uri mari sau b7lciuri excep'ionale ap(reau mai ales 7n epocile 7n care !hina era 7mp(r'it(, a2l7ndu8se sub st(p7nirea mai multor dinastii str(ine una de alta* 2iecare parte era silit( s( se deschid( spre celelalte iar b7lciurile >i marile t7r1uri r(s(reau atunci ca 7n Europa medieval(, >i poate din acelea>i motive/ Dar de 7ndat( ce !hina 2ormea&( din / nou o unitate politic(, ea 7>i re2ace structura bir^@

cratic(, ierarhia e2icient( a pie'elor, >i t7r1urile dispare din interiorul teritoriului/ Acestea se p(s8 trea&( numai la 2rontierele din a2ar(/ Ast2el, pe timpul dinastiei Eon1 6$6I#=%$5, care st(p7ne>te doar !hina de Eud, ?t7r1urile mutuale@ se deschid c(tre !hina de nord cucerit( de barbari/ De 7ndat( ce unitatea se re2ace sub dinastia )in1 6#C6J #6FF5 >i continu( apoi sub dinastia Tsin1 6#6FF #$##5 nu mai 7nt7lnim 2erestre sau lucarne dec7t la 2a'ad(, spre lumea exterioar(/ Ast2el, 7ncep7nd din #FI0, exist( t7r1uri de cai pe 2rontiera )anciu8 riei deschi&7ndu8se sau 7nchi&7ndu8se, 7n 2unc'ie de raporturile pe care rontiera le 7ntre'ine cu ?barbarii@ care o amenin'(/ !7teodat(, chiar la por'ile Beijin1ului, se or1ani&ea&( un t7r1, atunci c7nd acolo ajun1e o caravan( plecat( din )oscovia/ Eveniment excep'ional, c(ci, de pre2erin'(, cara8 vanele venite din vest s7nt oprite la t7r1urile de la +an8ceu >i !en18tun/ Tot a>a, 7n #%=J 60=#5, la sud de rQu'Q, se or1ani&ea&( 2oarte ciudatul >i importantul t7r1 de la .iatQa la care ne1ustorii chine&i 7>i procur( pre'ioasele bl(nuri siberiene, 7n s27r>it, 7n secolul al M; 8lea, 7n 2a'a comer'ului europenilor, !antonul este 7n&estrat cu dou( t7r1uri 60==5/ !a >i celelalte mari porturi maritime mai mult sau mai pu'in deschise comer'ului inter8 na'ional 6-in1po, AmoN5, pe atunci la !anton se 7nre1istrea&( unul sau mai multe ?se&oane@ comer8 ciale anual/ Dar nu avem a 2ace aici cu marile puncte de 7nt7lnire libere al slamului sau ndiei, 7n !hina, t7r1ul r(m7ne un 2enomen restr7ns, limitat la c7teva sectoare de comer', mai ales exterior/ Bie pentru c( ea se teme >i se ap(r( de ele, 2ie pentru c( nu are nevoie de ele, dat( 2iind unitatea e i administrativ( >i 1uvernamental( >i lan'urile sale active de pie'e, !hina se lipse>te cu u>urin'( de t7r1uri/ Wn ceea ce prive>te :aponia, 7n care, 7nc( din Ee colul al M+ 8lea, pie'ele >i pr(v(liile cunosc I activitate or1ani&at(, re1ulat( >i, drept urmare, Ee m(resc >i se 7nmul'esc mai apoi, sistemul t7r8 / E@#@T pare s( nu 2i 2unc'ionat/ Totu>i, dup( #6CJ, # at unci c7nd :aponia este 7nchis( pentru comer'ul

exterior >i c7nd doar c7teva nave olande&e >i chine8 &e>ti o abordea&(, la -a1asaQi se 'in un soi de t7r1uri, de 2iecare dat( c7nd sosesc navele olande&e ?7n1(duite@ al !ompaniei ndiilor ,rientale sau joncile chine&e>ti, >i ele ?7n1(duite@/ Aceste ?t7r8 1uri@ s7nt rare/ Dar, 7n 2elul celor ce se deschid la Arhan1helsQ 7n )oscovia la sosirea navelor en1le&e >i olande&e, s7nt un 2actor de echilibru, de o importan'( vital( pentru :aponia* dup( ?7nchi8 derea@ ei voluntar(, ele repre&int( sin1ura ei mo8 dalitate de a respira/ Ki sin1ura posibilitate de a8 >ijuca rolul 7n lume, c(ci contribu'ia ei, 7n special exporturile ei de ar1int >i de aram(, care ajun1e 7n exterior prin unica le1(tur( pe care o constituie aceste cor(bii, in2luen'ea&( ciclurile economiei mondiale* ciclul ar1intului p7n( 7n #660, ciclul scurt al aurului din #660 p7n( 7n #66J sau #6%=9 7n s27r>it, ciclul aramei/

Euro$a la egalitate cu lumeaB


-i>te ima1ini nu au cum s( 2ie altceva dec7t ni>te ima1ini/ Dar c7nd s7nt numeroase, c7nd se repet(, identice, nu pot s( mint( toate deodat(/ 7ntr8un univers di2eren'iat, ele relev( 2orme >i per2orman'e asem(n(toare* ora>e, drumuri, state, schimburi care, 7n po2ida tuturor deosebirilor, seam(n( 7ntre ele/ -i se spune c( exist( tot at7tea ?mijloace de schimb c7te s7nt >i mijloacele de produc'ie@/ Dar, oricum, aceste mijloace s7nt 7n num(r limitat, c(ci ele re&olv( probleme elementare, probleme care s7nt pretutindeni acelea>i/ Avem ast2el la dispo&i'ie o prim( impresie* 7nc( 7n secolul al M; 8lea, re1iunile $o$ulate ale lumii, prad( exi1en'elor num(rului, ne $ar apro8 piate, parc( la e1alitate unele cu altele sau nu departe de e1alitate/ B(r( 7ndoial(, un handicap ne7nsemnat poate 2i de ajuns pentru ca s( apaT a >i s( se con2irme ni>te avantaje, mai apoi ni> te 3 superiorit('i >i, deci, de cealalt( parte, ni>te inW3

riorit('i urmate de o aservire/ E( se 2i petrecut ceva de acest 2el 7ntre Europa >i restul lumiiH Este 1reu s( spui de8a dreptul da sau nu >i s( explici lucrurile 7n c7teva cuvinte/ Exist(, 7ntr8adev(r, o ine1alitate ?istorio1ra2ic(@ 7ntre Europa >i restul lumii/ nvent7nd meseria de istoric, Europa s8a slujit de ea 7n 2olosul s(u/ Ki, drept urmare, este pe deplin edi2icat(, 1ata s( aduc( m(rturii, s( revendice/ storia non8Europei este abia pe cale de a se 2ace/ Ki at7ta timp c7t echilibrul cuno>tin'e8 lor >i interpret(rilor nu este restabilit, istoricul nu se poate hot(r7 s( taie nodul 1ordian al istoriei lumii,U care este 1ene&a superiorit('ii Europei/ De aici porne>te 2r(m7ntarea lui :oseph -eedham 60=C5T istoric al !hinei, care se chinuie, chiar pe planul relativ limpede al tehnicii >i >tiin'ei, s( rea>e&e corect uria>ul s(u personaj pe scena lumii/ Un lucru mi se pare si1ur9 distan'a dintre ,cci 8 dent >i celelalte continente s8a s(pat tlr"iu >i a o atribui doar ?ra'ionali&(rii@ economiei de pia'(, cum au 7nc( tendin'a s8o 2ac( prea mul'i contem8 porani ai no>tri, este evident simplist/ 7n orice ca&, a explica aceast( distan'(, care a crescut odat( cu anii, 7nseamn( a aborda problema esen'ial( a lumii moderne/ , problem( pe care o vom aborda, prin 2or'a lucrurilor, pe tot par8 cursul acestei lucr(ri, 2(r( preten'ia de a8i da o re&olvare de2initiv(/ ;om 7ncerca cel pu'in s8s punem sub toate aspectele apropiindu8ne de ea cu explica'iile noastre, a>a cum 7n trecut erau apropiate bombardele de metere&ele cet('ii, 7nain8 tea asaltului 7n 2or'(/

",TE<E [- !+ " DE !,-!LU< E

c0W

Di2eritele mecanisme ale schimbului pe care le8am pre&entat, de la pia'a elementar( p7n( la burs(, s7nt u>or de recunoscut >i de descris/ Dar este mai pu'in simplu s( preci&e&i locul lor relativ 7n via'a economic(, s( aprecie&i simultan m(rturiile lor/ Au ele aceea>i v7rst(H E7nt sau nu s7nt le1ate 7ntre ele >i cumH Au 2ost sau n8au 2ost instrumente ale cre>terii economiceH B(r( 7ndoial(, nu exist( un r(spuns cate1oric, c(ci, 7n 2unc'ie de 2luxurile economice care le anim(, ele se mi>c( mai repede unele, mai pu'in repede altele/ !7nd una, c7nd alta,/ par s( 2ie r7nd pe r7nd determinante >i 2iecare secol are ast2el 2i&ionomia lui speci2ic(/ Dac( nu s7ntem victime ale unei ilu&ii simpli2icatoare, aceast( istorie di2eren'ial( luminea&( sensul evolu'iei economice a Europei >i ni se o2er( poate ca un mijloc de interpretare comparativ( a restului lumii/ Eecolul al M;8 ea prelun1e>te de&astrele >i de2icien'ele celei de a doua jum(t('i a secolului al Ml;8lea/ Apoi, dup( #F0I, 7ncepe o relansare/ !u toate acestea, ,ccidentul are nevoie de ani >i ani ca s( atin1( din nou nivelul reali&(rilor sale anterioare/ Bran'a s27ntului Ludovic, dac( nu m( 7n>el, este cu totul altceva dec7t Bran'a dinamic(, de>i 7nc( su2erind(, a lui Ludovic al M8lea/ 7n a2ara &onelor privile1iate 6o anumit( talie, ansam8 blul8motor al ](rilor de :os5, toate le1(turile eco8 nomice au sl(bit9 a1en'ii economici indivi&i sau 1rupuri au 2ost l(sa'i cam de capul lor >i s8au 2olosit de lucrul acesta, mai mult sau mai pu'in con>tient/ 7n aceste condi'ii, t7r1urile >i pie'ele pie'ele 7ntr8o m(sur( mai mare dec7t t7r1urile s7nt deajuns ca s( reanime schimburile >i s( le stimule&e/Belul 7n care ora>ele se impun 7n ,ccident &onei rurale las( s( se 1hiceasc( repunerea 7n mjK@ care a pie'elor urbane, instrumente care 7n1(duie9 chiar numai ele, aservirea sistematic( a ei/ " re@ 'urile ?industriale@ urc(, pre'urile a1ricole scad8 A>a 7nvin1e ora>ul/

!7t prive>te secolul al M; 8lea, RaNmond de Roover 60=F5, ne7ncre&(tor de obicei 2a'( de expli8 ca'iile 2acile, socote>te totu>i c( el a cunoscut apo8 1eul t7r1urilor/ Ele ar explica 7ntrea1a problem(/ Ele se 7nmul'esc9 ele plesnesc de s(n(tate9 ele s7nt pretutindeni9 ele se num(r( cu sutele, ba chiar cu miile/ Dac( a 2ost a>a ceea ce eu, din parte8mi, cred impulsul a pornit 7n secolul al M; 8lea, de sus% sub impactul unei circula'ii privile1iate a mijloacelor monetare >i a creditului, din t7r1 7n t7r1/ Totul pare s( 2i depins de aceste circuite interna'ionale plasate la un nivel destul de 7nalt 7ntr8un anume 2el ?aeriene@ 60=05/ Apoi ele par s(8>i 2i 7ncetinit mi>carea sau s( se 2i complicat >i ma>ina pare s(2i 7nceput( sc7r'7i/Din #0%0,circuitul Anvers8 LNon8)edina del !ampo este 7n pan(/ Denove&ii, prin t7r1urile denumite de la Besancon, au lipit la loc buc('ile, dar numai pentru un timp/ 7n secolul al M; 8lea, totul 7ncepe din nou s( mi>te tocmai $rin mar + -u pun acest demaraj numai pe seama Amsterdamului >i a bursei lui, care joac( totu>i un rol al lor9 7l pun mai de1rab( pe seama 7nmul'irii schimburilor de jos, 7n cercul modest al economiilor cu ra&( scurt( sau 2oarte scurt(9 nu cumva pr(v(lia este tr(s(tura caracte8 ristic( a acestora, motorul lorH 7n aceste condi'ii, cre>terea pre'urilor 6secolul al M; 8lea ar putea corespunde unei domina'ii a suprastructurilor9 sc(derea >i sta1narea din secolul al M; 8lea unui primat al in2rastructurilor/ Explica'ia nu este si1ur(, dar este plau&ibil(/ Dar cum s( 2i pornit atunci, ba 7nc( 7n 1alop, Eecolul LuminilorH Dup( #%=I, 2(r( 7ndoial(, mi>carea se 7nre1istrea&( la toate etajele/ Dar 2aptul esen'ial este c( apare o ruptur( din ce 7n ce mai lar1( a sistemului 7n vi1oare/ )ai mult ca oric7nd, 2a'( cu pia'a, ac'ionea&(, contra8pia'a 6pre2er acest cuv7nt tare termenului de $ri'ate tnarHet pe care l8am 2olosit p7n( aici59 7n 2a'a t7r1u8lui cre>te volumul ma1a&iilor >i antrepo&itelor* t7r1ul are tendin'a s( se a>e&e iar 7n planul schim8 iF @urilor elementare9 asemenea, 7n 2a'a burselor a "ar b(ncile care r(&bat pretutindeni, 2lori ale

unor plante care dac( nu s7nt noi, s7nt 7n orice ca& numeroase >i autonome/ Ar 2i nevoie de un cuv7nt limpede care s( denumeasc( ansamblul acestor rupturi, acestor inova'ii, acestor cre>teri/ Dar nu exist( cuv7nt s( trimit( la toate 2or'ele exte8 rioare care 7nconjoar(, care spar1 nucleul vechi, la 2ascicolele de activit('i $aralele% la accelera'iile vi&ibile, av7nd deasupra marile axe ale vie'ii bancare >i de burs( care str(bat Europa >i o aser8 vesc, vi&ibile >i jos, odat( cu r(sp7ndirea revolu'i8 onar( a ne1ustorului ambulant, ca s( nu spunem a colportorului/ Dac(, a>a cum socotesc eu, aceste explica'ii s7nt c7t de c7t verosimile, ele ne aduc din nou la jocul neclar, dar ne7ntrerupt, dintre suprastructuri8 le >i in2rastructurile vie'ii economice/ :ocul nive8 lului superior poate avea urm(ri la nivelul in2e8 riorH Ki care s7nt acesteaH Ki, invers, ceea ce se des2(>oar( la nivelul pie'elor >i schimburilor elementare se repercutea&( pe nivelul de susH Ki 7n ce 2elH !a s( nu lun1im prea mult explica'ia, s( lu(m un exemplu/ "rin anii =I ai secolului al M; 8lea, se produc simultan -ea 6u((le% scan8 dalul en1le& al )(rii Eudului, >i episodul con8 temporan lui 7n Bran'a, demen'ial desi1ur, le1at de sistemul lui LaG, care n8a durat cu totul dec7t optspre&ece luni /// E( admitem c( experien'a de pe strada Yuincampoix seam(n( cu cea dinExcan1e AlleN9 de ambele p(r'i avem dovada c( economia 7n 7ntre1ul s(u, chiar dac( poate 2i tulburat( de 2urtunile din straturile 7nalte, cum s7nt acestea, nu depinde 7nc( de straturile 7nalte, odat( pentru totdeauna, pe 7ntindere de ani/ !apitalismul nu este 7nc( 7n stare s( taie >i s( sp7n&ure/ !u toate acestea, eu cred la 2el ca >i :acob ;an .laveren60=65, c( dac( e>ecul lui LaG se explic( c7t se poate de limpede prin ostilitatea interesat( a unei p(r'i din marea nobilime, el se explic( 7n e1al( m(sura prin chiar economia 2rance&(, incapabil( s( 'in a pasul, s( 1oneasc( nebune>te/ Din punct de vedere economic, An1lia a ie>it mai bine din propriu9 # scandal/ Ea nu cunoa>te dup( aceea repul s U a fa56 de h7rtia moned( >i 2a'( de banc( pe care

o mani2est( Bran'a, decenii la r7nd/ -u este aceasta dovada unei anumite maturit('i politico8socio8 economice a An1liei, 7nc( de pe atunci prea an1a8 jat( 7n 2ormele moderne ale 2inan'ei >i creditului pentru ca s( mai poat( da 7napoiH )odelul, schi'at 7n r7ndurile de mai sus, nu este valabil dec7t pentru ,ccident/ Dar, odat( schi'at, poate c( 7n1(duie o lectur( mai bun( la scara lumii/ !ele dou( tr(s(turi esen'iale ale de&8 volt(rii occidentale s7nt punerea 7n 2unc'iune a unor mecanisme superioare, apoi, 7n secolul al M; 8lea, o 7nmul'ire de c(i >i mijloace/ !e se 7nt7mpl( din acest punct de vedere 7n a2ara EuropeiH !a&ul cel mai aberant este cel al !hinei, 7n care administra'ia imperial( a blocat orice ierarhi&are a economiei/ Ein1urele care 2unc'ionea&( e2icient s7nt, la parter, pr(v(liile >i pie'ele din t7r1uri >i ora>e /!a&urile cele mai apropiate de Europa s7nt ca&urile slamului >i :aponiei/ Bine7n'eles, va trebui s( revenim la istoria comparat( a lumii care, numai ea, poate re&olva sau, cel pu'in, pune corect problemele noastre/

!apitolul

ECONOMIA /A01 CU 2IE0ELE

R(m7n7nd 7n cadrul schimbului, acest al doilea capitol 7ncearc( s( pre&inte c7teva modele >i c7teva re1uli tenden'iale 6#5/ Trecem cu aceasta peste ima1inile punctate ale primului capitol, 7n care pia'a bur1ului, pr(v(lia, t7r1ul, bursa au 2ost 7n2('i>ate ca o serie de puncte/ "roblema const( 7n a ar(ta cum se unesc aceste puncte, cum se constituie linii de schimb, cum or1ani&ea&( ne1us8 torul aceste le1(turi >i cum aceste linii, l(s7nd al(turi numeroase 1oluri care r(m7n departe de tra2ic, creea&( supra2e'e comerciale coerente/ ;oca8 bularul nostru imper2ect denume>te aceste supra8 2e'e $ie!e% cuv7nt de caracter ambi1uu prin 2or'a lucrurilor/ Dar 2olosin'a creea&( drepturi/ -e vom plasa succesiv 7n dou( puncte de vedere di2erite* mai 7nt7i, al(turi de ne1ustor, ne vom ima1ina ceea ce poate 2i ac'iunea lui, tactica lui obi>nuit(9 apoi, din exterior, vom aprecia spa'iile ne1ustore>ti 7n sine, pie'ele 7n sens lar1, accentuat independente de voin'a indivi&iilor/ ndi2erent dac( s7nt urbane, re1ionale, na'ionale sau chiar interna'ionale, realitatea lor se impune ne1usto rului, d( un cadru ac'iunii lui, o 2avori&ea&( sau o st7njene>te/ n plus, ele se trans2orm( de8a lun1uU secolelor/ ar aceast( 1eo1ra2ie, aceast( economie schimb(toare a pie'elor 6pe care o vom privi mai 7ndeaproape 7n cel de8al treilea volum5 remodeU lea&( >i reorientea&( ne7ncetat, bine7n'eles, ac'i@ unea speci2ic( a ne1ustorului/ b

`2EDUET,R K ! R!U TE -EDUET,REKT


"erspectiva, ac'iunea ne1ustorului ne s7nt 2amili8 are* h7rtiile lui ne stau la dispo&i'ie 6=5/ -imic mai simplu dec7t s(8i lu(m locul, s( citim scrisorile pe care le scrie sau pe care le prime>te, s(8i cer8 cet(m socotelile, s(8i urm(rim a2acerile/ Aici 7ns( 7ncerc(m mai de1rab( s( 7n'ele1em re1ulile pe care i le impune meseria, pe care el le cunoa>te din experien'(, darU care, cunosc7ndu8le, nu 7l preocup( peste m(sur( 7n activitatea de &i cu &i/ -oi trebue s( sistemati&(m/

,ur &i retur


Echimbul 2iind un 2enomen de reciprocitate, ori8 c(rui traseu de la A a B 7i corespunde un alt traseu de 7ntoarcere, 2ie el c7t nu se poate mai complicat >i 7ntortocheat, de la B la A/ Atunci se 7ncheie schimbul/ Este vorba de un circuit/ !ircuitele comerciale s7nt ca circuitele electrice* ele nu 2unc'ionea&( dec7t atunci c7nd s7nt 7nchise/ Un ne1ustor din Reims, contemporan cu Ludovic al Ml;8lea, 1(se>te o 2ormul( destul de bun(* ?;7n&area pl(te>te cump(rarea@ 6C5/ Bire>te, el socotea c( o pl(te>te, c( trebuie s8o pl(teasc( cu un c7>ti1/ Dac( A este ;ene'ia, B Alexandria E1iptului 6dac( tot trebuie s( d(m exemple, atunci s( d(m exemple str(lucitoare5, un tra2ic din A 7n B trebuie s( 2ie urmat de o 7ntoarcere din B 7n A/ Dac( exemplul nostru nchi$uit an1ajea&( un ne1ustor locuind la ;ene'ia, prin #0II, vom socoti c A el are 7n m7n(, la plecare, gro$$i de monede 3 ar1int, o1lin&i, m(r1ele de sticl(, postavuri @e l7n( /// Aceste m(r2uri, cump(rate la ;ene'ia, v^r 2i trimise >i v7ndute la Alexandria9 7n schimb, l0, 3or 2i probabil cump(rate 7n E1ipt colii de piper, de mirodenii sau de b(c(nii, care trebuie s( ajun1(

la ;ene'ia >i s( 2ie v7ndute acolo, cel mai adesea la Contego dei ,odeschi 6ca s( 2olosim 2orma vene8 'ian(, >i nu pe cea italian( Condaco dei ,edeschi)+ Dac( lucrurile se des2(>oar( a>a cum 7>i dire>te ne1ustorul nostru, cele $atru opera'ii de cump(8 rare >i de v7n&are urmea&( una dup( alta, 2(r( 7nt7r&iere prea mare/ B(r( 7nt7r&iere prea mare* oricine >tie, cu mult 7nainte ca re2lec'ia s( devin( proverbial( 7n An1lia, c( timpul 7nseamn( bani/ E( nu la>i .li danari morii/ 6F5, banul mort9 s( vin&i repede, chiar mai ie2tin, ca s( .'enier $resto sul danaro $er un altro 'iaggio/ 605, acestea s7nt ordinele pe care le d( a1en'ilor s(i un mare ne1us8 tor din ;ene'ia, )ichiel da Le&&e, 7n primii ani ai secolului al M; 8lea/ Deci, 2(r( am7n(ri nepl(8 cute, de 7ndat( ce m(r2urile au 2ost cump(rate la ;ene'ia, ele au 2ost 7mbarcate* corabia a plecat la data prev(&ut(, ceea ce 7n practic( se 7nt7mpl( rar* la Alexandria, mar2a a 1(sit de 7ndat( cump(8 r(tor, articolele dorite pentru schimb erau acolo disponibile9 acestea, debarcate la ;ene'ia, se scur1 la v7n&are 2(r( 1reutate/ Bire>te, aceste condi'ii optime de 7nchidere a buclei, pe care noi le ima1in(m, nu s7nt condi'iile obi>nuite/ Ba postavurile r(m7n luni 7ntre1i la Alexandria 7n ma1a&ia vreunei rude sau a unui comisionar9 culoarea lor n8a pl(cut sau calitatea lor a 2ost socotit( proast(/ Ba caravanele cu mirodenii n8au ajuns la timp/ Eau, la 7ntoarcere, pia'a 8vene'ian( este saturat( de produse levantine >i, din aceast( cau&(, pre'urile s7nt anormal de mici/ Acestea 2iind &ise, ceea ce ne interesea&( acum este* #/ c( 7n reali&area acestei bucle de circuit se succed patru momente care constituie de alt2el eta pele oric(rui proces comercial, atunci c7nd este vorba de un dus >i un 7ntors, de o partid( >i de o contrapartid(9 #/ c( avem a 2ace, prin 2or'a lucrurilor, dup( cum ne a>e&(m 7n punctul A sau 7n punctul Ba cu 2a&e di2erite ale procesului* 7n total, dou( o2erte >i dou( cereri, 7n A >i 7n B* o cerere de m(r2uri

=/ la ;ene'ia, la plecare9 o o2ert( la Alexandria, de v7n&are9 apoi o cerere pentru cump(rarea care urmea&( >i o o2ert( la ;ene'ia ca s( se 7ncheie opera'ia9 C/ c( opera'ia se termin( >i se m(soar( la 7ncheierea ei/ Eoarta ne1ustorului r(m7ne dependent( de aceast( 7ncheiere/ Aceasta este 1rija lui de 2iecare &i* criteriul adev(rului se 1(se>te la cap(tul c(l(toriei/ Bene2iciile, cheltuielile, banii pl(ti'i, pierderile care, la pornire >i 7n timpul des2(>ur(rii opera'iei s7nt 7nre1istrate &i de &i, 7n cutare sau cutare moned(, s7nt convertite atunci 7ntr8o aceea>i unitate monetar(, lire, bani sau dinari de ;ene'ia de exemplu/ -e1ustorul poate cump(ni pasivul >i activul, a2l( ce i8a adus turul >i returul care s8a 7ncheiat/ Ki poate c( nu scoate nici un c7>ti1, cum se 7nt7mpl( destul de des, dec7t pe drumul de 7ntoarcere/ Este ca&ul clasic al comer'ului cu !hina 7n secolul al M; 8lea/ Toate acestea s7nt simple, prea simple/ Dar nimic nu ne 7mpiedic( s( complic(m schema/ Un proces comercial nu are neap(rat numai dou( bran>a8U mente/ 7n secolele al M; 8lea >i al M; 8lea, comer'ul denumit triunghiular era clasic 7n Atlantic* de exemplu, Liverpool, coasta Duineii, :a8 maica >i retur la Liverpool9 de exemplu, Bordeaux, coasta Eene1alului, )artinica, Bordeaux9 c(l(toria aberant(, de exemplu, pe care i8o prescriu 7n #%FC proprietarii navei -aint*Louis c(pitanului de La Roche !ouvert* el trebuie s( ajun1( 7n Acadia Ki s( 7ncarce acolo cod9 s(8# v7nd( 7n Duadelupa Ki s( ia de acolo &ah(r, s( revin( la le +avre 6%5/ ;ene'ienii 2(ceau ceva asem(n(tor, 7nc( 7nainte de secolul al M;8lea, bucur7ndu8se de 7nlesnirea "e care o repre&int( le galere da mercato pe care le echipea&( de obicei Eenioria/ Bun(oar( 7n #0I0, "atricianul )ichiel da Le&&e 6J5 7i d( lui Eebastiano Dol2in 6care se 7mbarc( pe 1alerele ce 2ac ?c(l(toria d e Barbaria@5 instruc'iuni am(nun'ite* pentru etapa 7nt7ia, ;ene'ia8Tunis, s( ia bani pe>in, ttLocenighi de ar1int9 la Tunis, s( schimbe ar1intul #n0 386 "u3ere de aur9 la ;alencia, s( topeasc( aurul 3 s( bat( la tarapana monede ale ora>ului, s(8#

schimbe pe l7n( sau s(8# aduc( la ;ene'ia, 7n 2unc'ie de conjunctur(/ , alt( combina'ie a aceluia>i ne1ustor* el revinde la Londra cui>oare pe care le cump(r( la Alexandria >i revinde 7n Levant postavul de l7n( adus de la Londra/ Tot un comer' cu trei bran>amente 7ntreprinde 7n secolul a j M; 8lea o oarecare nav( en1le&easc( plecat( de pe Tamisa cu o 7nc(rc(tur( de plumb, de aram(, de pe>te s(rat pe care o aduce la Livorno9 la escal(, ia bani pe>in care 7i 7n1(duie, 7n Levant, la <ante 7n !ipru sau la Tripoli, 7n Eiria, s( 7ncarce sta2ide, bumbac netors, mirodenii 6dac( mai 1(se>te5, baloturi de m(tas( sau chiar vin de )alvasia 6$5/ Ee poate ima1ina chiar o c(l(torie cu patru sau mai multe etape/ -avele mici marsilie&e,2ac uneori la 7ntoarcerea din Levant, una dup( alta, mai multe escale 7n talia 6#I5/ 7n secolul al M; 8lea, ?comer'ul de antrepo&it@, pe care 7l practic( olande&ii, are 7n principiu mai multe rami2ica'ii, iar comer'ul lor din ndia 7n ndia este construit, 7n mod evident, pe acela>i model/ Bun(oar(, !ompania olande&( 6##5 nu8>i scoate cheltuielile pe care le implic( p(strarea Timorului 7n nsulinda dec7t datorit( lemnului de santal pe care 7l ob'ine de acolo, 2(c7nd din el o moned( de schimb 7n !hina, unde acesta este 2oarte c(utat9 ea aduce multe m(r2uri 7n ndia, la Eurat, pe care le schimb( pe m(t(suri, pe 'es(turi de bumbac >i mai ales pe moned( de ar1int, indispensabil( 7n comer'ul ei cu Ben1alul9 7n !oroman8del, unde cump(r( multe 'es(turi, moneda ei de schimb s7nt mirodeniile din )oluce >i arama din j :aponia, de care dispune 7n exclusivitate9 7n Eiam, re1iune 2oarte populat(, ea vinde 2oarte multe p7n&eturi de !oromandel, aproape 2(r( bene2iciu, dar o 2ace pentru c( acolo 1(se>te pieile de c(prioar( cerute 7n :aponia >i cositorul de Li1or, pe care, printr8un privile1iu, numai ea are dreptul s(8# cumpere >i pe care 7l revinde 7n ndia >i 7n Europa ?cu destul c7>ti1@/ Ki a>a ma' departe/ 7n secolul al M; 8iea, pentru a8>j procura din talia ?pia>tri >i 'echinii OnecesarU: 3 M comer'ului lor 7n Levant@, olande&ii 6#=5 aduc la

Denova >i Livorno m(r2uri din ndia, din !hina din Rusia, din Eile&ia, 2(r( deosebire, sau ca2ea din )artmica >i postavuri din Lan1uedoc pe care le 7ncarc( a )arsilia/ Aceste exemple ne dau o idee de ceea ce poate ascunde schema simpli2ica8 toare a ?dus87ntorsului@, a turului si returului

9ircuite &i scrisori de schim(


7nchiderea circuitului, care este arareori simpl(, nu se poate 2ace 7ntotdeauna mar2( contra mar2( >i nici chiar mar2( contra bani pe>in/ De aici, 2olo8 sirea obli1atorie >i re1ulat( a scrisorilor de schimb/ nstrument de compensa'ie 2iind, ele devin, pe deasupra, 7n lumea cre>tin( 7n care dob7nda este inter&is( de Biseric(, 2orma cea mai 2recvent( de credit/ Ast2el, creditul >i compensa'ia s7nt str7ns le1ate/ !a s( 7n'ele1em bine acest lucru, s7nt de ajuns c7teva exemple m(runte, aberante adesea, c(ci documentele noastre semnalea&( anormalul mai des dec7t normalul, rat(rile mai des dec7t loviturile 7n plin/ 7n primul volum al acestei lucr(ri am povestit cu oarecare detalii 6#C5 ce 2ace Eimon Rui&, ne1ustor la )edina del !ampo, pentru ca, spre s27r>itul vie'ii lui, dup( #0$I, s( c7>ti1e bani 2(r( risc >i 2(r( osteneal(, practic7nd o ?cam(t( ne1ustoreasc(@, 7ntrutotul licit( de alt2el/ B(tr7nul vulpoi cump(r( pe pia'a ora>ului s(u scrisori de schimb trase de unii produc(tori de l7n( spanioli care8>i expedia&( U7na 7n talia >i care, ca s(8>i capete banii, nu vor s( a>tepte termenele de transport >i de plat( nor8 male/ Ei s7nt ner(bd(tori s( pun( m7na pe ce i s e datorea&(/ Eimon Rui& le d( bani 7nainte 7n Ec himbitl unei poli'e trase 7n 1eneral asupra cum8 p(r(torului l7nii, pl(tibil( trei luni mai t7r&iu/ 3 a c( se poate, el cump(r( h7rtia sub valoarea ei -ominal( >i o expedia&( prietenului s(u, comisi8 onar >i compatriot, Baltasar EuAre&, care st( la Uoren'a/ Acesta 7ncasea&( banii de pe poli'a

tras( >i 7i 2olose>te pentru ca s( cumpere o nou( scrisoare de schimb, de data aceasta pl(tibil( a )edina del !ampo, pe care Eimon Rui& o 7ncasea&(, peste alte trei luni/ Aceast( opera'ie, care durea&( >ase luni, repre&int( ultima veri1(, 'inut( 7n m7n( de Eimon Rui& t a tran&ac'iei dintre produc(torii de l7n( >i clien'ii lor 2lorentini/ "entru c( cei inte8 resa'i nu vor sau nu pot s( recur1( a circuitul ne1ustoresc obi>nuit, Eimon Rui& poate s(8# ia pe seama lui, 7n locul lor, 7n schimbul unui c7>ti1 net de 0i pentru un credit de >ase luni/ Totu>i, rat(rile r(m7n 7n continuare posibile/ "e o pia'(, raportul dintre h7rtii >i banii pe>in sta8 bile>te cursul scrisorii de schimb a un pre' mai mult sau mai pu'in ridicat 7n bani lichi&i/ Dac( exist( numerar din abunden'(, valoarea h7rtiei cre>te, >i invers/ ,pera'ia de retur direct cu bene8 2iciul obi>nuit al celei de a doua scrisori este c7teodat( di2icil(, ba chiar imposibil(, deoarece la Bloren'a scrisoarea de schimb se 1(se>te la un pre' prea mare/ Atunci Baltasar EuAre& este silit s( tra1( asupra lui 7nsu>i 6adic( asupra contului pe care8# 'ine deschis pe numele lui Eimon Rui&5 sau s( ?remit(@ pe Anvers sau Besancon* h7rtia 2ace ast2el o c(l(torie triun1hiular(, mai lun1( cu trei luni/ )ai treac(8mear1( Z Dar Eimon Rui& tun( >i 2ul1er( atunci c7nd ba1( de seam(, la 7ncheierea opera'iei, c( n8a reali&at c7>ti1ul pe care mi&ase/ El vrea s( joace, dar s( mear1( la si1ur/ Dup( cum
scrie 7n #0JF, el pre2er( .guardar el dinero en caxa que arisgar en cam(ios F $erder del $rinci$al% o no

ganar nada/ 6#F5, s( str7n1( baierele pun1ii mai bine dec7t s( ajun1(, cu aceste schimburi, s( piard( din capital sau s( nu c7>ti1e nimic/ Dar dac( Eimon Rui& se simte p(1ubit, pentru ceilal'i parteneri circuitul s8a 7nchis normal/

#ac nu se nchide circuitul nu exist a aceri


Dac(, 7ntr8o 7mprejurare sau alta, un circuit co8 3 mercial nu ajun1e s( se 7nchid(, indi2erent 7n ce

chip/ el este evident condamnat s( dispar(/ R(&8 :joaiele 2recvente nu 7mpiedic( neap(rat 7nchiderea, chiar dac( din c7nd 7n c7nd i&butesc acest lucru/ E( lu(m un exemplu/ A&urul, apis la&uli, produs tinctorial de ori1ine mineral( pe ba&( de cobalt 6totdeauna amestecat, mai ales dac( este de calitate proast(, cu 2ire de nisip lucitoare5, este 2olosit 7n 2abricile de por'elan >i de 2aian'( la reali&area 2ondurilor albastre9 se 7ntrebuin'ea&( >iUla 7n(lbirea 'es(turilor/ Un ne1ustor din !aen 6#= mai #%JF5 se pl7n1e 1rosistului de ultima livrare* ?-u socotesc c( acest a&ur este a 2el de 7nchis la culoare ca de obicei >i este cu mult mai 7nc(rcat de nisip lucitor@ 6#05/ !oresponden'a unui 2urni&or de a&ur, casa Bra'ii Bensa din BranQ2urt am )ain, cu un rev7n&(tor din Rouen, care lucrea&( 7n comision, Du1ard Bils, de&v(luie, timp de trei&eci de ani, tran&ac'ii 7ntr8at7t de monotone 7nc7t scrisorile p(strate se repet(, cuv7nt cu cuv7nt, an de an/ Di2er( doar, odat( cu data, numele c(pitanului de vas, care de obicei la Ams8 terdam, c7teodat( la Rotterdam, 7n mod excep'i8 onal la Bremen, 7ncarc( butoia>ele cu a&ur pe care8# produce chiar 2irma Bensa >i pe care le expedia&( casei Du1ard Bils/ De2ec'iunile s7nt rare* o nav( care 7nt7r&ie, o alta 6dar avem a 2ace cu o excep'ie5 care e>uea&( 7n ?r7u@, aproape de Rouen 6#65, un concurent care apare pe nea>teptate/ Butoia>ele se 7n1r(m(desc cu re1ularitate 7n ma1a8 &iile lui Du1ard Bils care, le revinde dup( 7mpre8 jur(ri a Dieppe, a Elbeu2, a BernaN, la Louviers, la Bolbec, a Bontainebleau, la !aen/ Totdeauna, viade pe credit >i recuperea&( valoarea total( a :eturilor prin scrisori, livr(ri sau trimiteri de bani/ ntre Bra'ii Bensa >i 1rosistul nostru, returul s ar U putea 2ace 7n m(r2uri, 2iindc( Du1ard ne1us8 tore>te orice 'es(turi, 1um( de Eene1al, 1arant(, !ar 'i, vinuri de Bour1o1ne 6 a butoi sau la sticl(5, !,a se, 2anoane de balen(, indi1o, bumbac de Emir8W a b b b Dar returul se 2ace 7n bani, prinW trate >i

remiteri, dup( procedura impus( de 2urni&orul 1erman/ Un exemplu printre alte o sut(/ La Ck octombrie #%%0 6#%5, de a BranQ2urt, RemN Bens a 2ace socoteala m(r2urilor pe care le8a expediat l a Rouen* ?Le8am pre'uit, la obi>nuita sc(dere de #0i de cheltuieli stin1(toare 0extincti s) 6#J5 ia L/ OlivreP F F%I, #I s OoiiP, din care 7mi 7n1(dui s( tra1 asupra dumneavoastr( =4C cu data de ast(&i L/ = $JI la C usances% de plat( 7n "aris a ordinul meu@/ Les usances s7nt termenele de plat(, 2iecare 2iind probabil de dou( s(pt(m7ni/ Du1ard Bils va pl(ti prin urmare, la data scaden'ei, = $JI de livre unui bancher din "aris, totdeauna acelea>i, care va remite banii la BranQ2urt/ !ircuitul deschis prin acest acord se reali&ea&( la s27r>itul anului9 atunci se 7ncheie conturile >i se re1lemen8 tea&( soldul 7ntre ace>ti ne1ustori cinsti'i, unul 2iind Du1ard, pe care8# b(nuie>ti curtenitor, bine dispus, amabil, >i coresponden'ii lui din BranQ8 2urt, moroc(no>i >i 1ata oric7nd s( dea s2aturi/ Re1lementarea 2inal( depinde 7n 2ond de le1(tura prin scrisori de schimb dintre "aris >i BranQ2urt am )ain/ Dac( aceast( le1(tur( se rupe, po'i s(8'i iei r(mas bun de la des2(>urarea lini>tit( a ope8 ra'iilor/ Dar tocmai acest lucru se 7nt7mpl( odat( cu 7nceputurile Revolu'iei 2rance&e/ n martie #%$C, Bensa nu8>i mai poate 2ace nici o ilu&ie* tra2icul comercial din ,landa spre Bran'a este inter&is, iar cei clin BranQ2urt nici m(car nu >tiu care este la drept vorbind situa'ia lor 2a'( de starea de beli1erant( care invadea&( 7ncetul cu 7ncetul Europa/ ?-u >tiu, Domnule, scrie Bensa ui Du1ard Bils, dac( locuitorii no>tri s7nt soco8 ti'i drept du>mani, cu toate c( noi nu s7ntem deloc, dar dac( a>a este, atunci eu voi 2i 2oarte m7hnit/ c(ci a2acerile noastre se vor s27r>i dintr8odat( 6#$5/ E2ectiv, ele se 7ncheie >i 2oarte repede, c( cl ?h7rtiile asupra "arisului scad 2(r( oprire a noiT 2iind de b(nuit c( vor sc(dea >i mai mult@, spune una din ultimele scrisori/ !u alte cuvinte, retururilor este compromis(, 2(r( speran'(/

9u $ri'ire la greut!ile returului


pentru scrisorile care s7nt solu'ia &ilnic( a retururi8Ka,% tr(inicia circuitului 2inanciar este, evident, primordial(/ Aceast( tr(inicie depinde, tot at7t c7t de creditul personal al coresponden'ilor, de posibilitatea unor le1(turi e2iciente/ -ici un ne1ustor n u este la ad(post de surpri&e, dar, 7n ca&ul dat, e mai bine s( tr(ie>ti la Amsterdam dec7t la Eaint )alo, de exemplu/ 7n #%F%, "icot de Eaint8BucV, mare ne1ustor din acest ora>, care a b(1at bani 7n 7nc(rc(tura cor(biei Le Lis% trimis( 7n "eru, vrea s( capete ce i se cuvine din returul cor(biei care s8a 7napoiat 7n Epania/ El scrie deci din Eaint )alo, la C iulie, domnilor :oli2 >i !ompania, la !adi& ?/// c7nd ve'i 2i 7n starea de a8mi 2ace remi&a, v( ro1 s( 2ie 7n scrisori de tot mul'umitoare >i mai ales v( recomand s( nu le lua'i asupra !ompaniei ndiilor Bran'ei, nici asupra a1en'ilor ei, ori care ar putea ei s( 2ie, pentru nici un lucru din lume@ 6=I5/ -u ne mir( c( 7nt7lnim a !adi& a1en'i ai !ompaniei 2rance&e a ndiilor9 acolo ea schimb(, ca >i alte companii, ?pia>tri@ de ar1int 6vechile $iese de o$t)% indispensabili pentru comer'ul s(u 7n Extremul ,rient/ Dac( un comerciant 2rance& 7i o2er( pia>tri, ea este 1ata s( 7i remit( imediat 7n compensa'ie, o scrisoare de schimb pl(tibil( la "aris/ De ce nu vrea "icot de Eaint BucV o asemenea scrisoareH "oate pentru c( are socotelile lui cu !ompania >i nu vrea s( amestece mai multe a2aceri 7ntre eleH "oate pentru c( cei din Eaint )alo Ki !ompania ndiilor se 7n'ele1 ca >oarecele cu "isicaH Eau poate c( uria>a companie are proaste obiceiuri 7n privin'a re1ularit('ii pl('ilor/ -8are Umportan'( Z !eea ce r(m7ne si1ur este c( "icot de Eaint BucV depinde de op'iunea corespondentului s(u/ "entru imprim motiv, >i care are important(U "e care 7l aminte>te chiar el 7ntr8o alt( scrisoare9 T3aint )alo, care dup( cum >ti'i nu este o pia'( @e schimb@ 6=#5/ ndica'ie pre'ioas(, atunci c7nd !unoa>tem predilec'ia dintotdeauna pentru nu8

merar 7n opera'iile comerciale a locuitorilor ora8 >ului/ , 2irm( este totdeauna interesat( s( aib( le1(8 turi proprii, care s8o pun( 7n contact direct cu marile pie'e de schimb/ Acest lucru 7l i&butesc 2ra'ii "ellet din Bordeaux, atunci c7nd "ierre "ellet se c(s(tore>te, 7n #%=J, cu :eanne )airac, al c(rui 2rate, Duillaume, devine cur7nd corespon8 dentul lor la Amsterdam, pe atunci pia'a comer8 cial( prin excelen'( 6==5/ Aici e u>or s( 1(se>ti des2acere pentru m(r2uri >i s( 2olose>ti banii pe>in care se plasea&( mai bine dec7t 7n alte p(r'i9 aici se 7mprumut( cu dob7nda cea mai sc(&ut( din Europa/ De pe aceast( pia'( e2icient(, le1at( cu toate celelalte, po'i pasa min1ea cu u>urin'(, po'i s(8'i 2aci 'ie servicii >i s( 2aci servicii >i altora, chiar bo1a'ilor ne1ustori olande&i/ 7ntruc7t aceea>i cau&( produce acelea>i e2ecte, Eocietatea )arc Braissinet din Eete are 7n #%%J propria sa sucursal( Braissinet Bils la Amsterdam/ A>a se 2ace c( atunci c7nd nava olande&( 4aco(m 9atharina% armat( de !ornelis van !astricum din Amsterdam, sose>te la Eete 7n noiembrie #%%J, c(pitanul ei E/ DerQel este recomandat 2irmei Braissinet din localitate 6=C5 Ea transport( 6FF ?co>uri@ de tutun destinat Bermei 1enerale, iar aceasta pl(te>te ne7nt7r&iat navlul care se ridic( la #6 C0C livre/ Eerviciul cerut de armatorul olan8 de& este simplu* banii proveni'i din opera'ie s(8i parvin( prin ?remitere prompt(@/ 7ntre timp, ne8 norocirea 2ace* #/ ca DerQel, c(pitanul, s( 2i 7ncre8 din'at ?mandatul@ Bermei casei Braissinet, care 7l 7ncasea&( 2(r( 7nl7r&iere9 =/ ca 2irma Braissinet Bils de la Amsterdam s( 2i dat 2aliment 7n acest s27r>it de an #%%J, antren7nd 7n bancrut( Eocietatea )arc Braissinet din Eete/ E(rmanul c(pitan DerQel, an1ajat imediat 7n tot 2elul de proceduri judiciare, c7>ti1(, apoi pierde pe jum(tate/ El se i&be>te de reaua credin'( evident( a lui )arc Braissinet >ia nu mai pu'in, de preten'iile creditorilor 2alitului8 !u to'ii se unesc 7mpotriva creditorului str(in, pierdut 7n acest viespar/ "7n( la urm( returul se 2ace, dar t7r&iu >i 7n condi'ii catastro2ice/

Adesea, atunci c7nd este vorba de comer'ul la distan'(, 7n nsule sau 7n oceanul ndian cel mai 2ructuos ne1o' al timpului , retururile pun probleme/ D7teodat( trebuie s( improvi&e&i >i s( ri>ti/ !u inten'ii evident speculative, Louis Dre22ulhe 7>i instalea&( 2ratele 7n insula Eaint8Eustache, una din Antilele mici a2lat( sub st(p7nire olande&(/ ,pera'ia este 2ructuoas( din mai multe motive9 ha&ardat( totu>i, ea se termin( cu un de&astru, 7ntr8adev(r, din aprilie #%%6, odat( cu`/ r(&boiul dus de An1lia 7mpotriva coloniilor ei, via'a inter8 na'ional( se 7ntunec(, le1(turile cu America devin di2icile, suspecte/ !um s( reparti&e&i, 7n acest ca&, 2ondurileH Dre22ulhe cel din nsule, disperat, 7l trece pe asociatul s(u du )oulin 6cumnatul lui Louis5 7n )artinica, ?ca s( aib( acolo scrisori de remitere@, 2ire>te asupra Bran'ei, care nu este 7nc( 7n r(&boi cu An1lia, >i de acolo asupra Amster8 damului/ Este o prostie, tun( >i 2ul1er( 2ratele mai mare de la Amsterdam/ ?!e8o s( se 7nt7mpleH Bie c( n8o s( a2le acolo din cele bune >i ne tre&im cu o nou( am7nare9 2ie c( dac( ia h7rtie asupra ora>ului Bordeaux sau "aris, chiar de la cel mai solid locuitor al )artinicii, ea este mai totdeauna protestat( 7n Europa >i Dumne&eu >tie unde putem s( punem iar m7na pe banul nostru/ De ne 2ace vreo remitere de acolo, s( dea Dumne&eu s( nu se 7nt7mple a>a@ 6=F5/ nstrument admirabil, desi1ur, aceast( scrisoare de schimb ?pentru soldarea con8 tului@, a>a cum spune 2ormula curent(/ Dar trebuie ca instrumentul s( se 1(seasc( la 7ndem7n( >i s( 2ie de calitate bun(, e2icient/ 7n octombrie #%=$ 6=05 6el nu mai era pe atunci marinar 7n serviciul !ompaniei ndiilor >i se 2(cuse ne1ustor aventurier5, )ahA de La Bourdon8 nais se 1(se>te la "ondicherN/ El se 17nde>te s( 7n2iin'e&e o nou( societate 7mpreun( cu prietenii Uui din Eaint8)alo, care 7l mai comanditaser( >i "7n( atunci/ Ace>tia urmau s(8i 2urni&e&e 2onduri Ki m(r2uri care s( 2ie 2olosite 7n comer'ul din ndia 7n ndia, 2ie la )oQa, 2ie la Batavia, 2ie la C )anila, 2ie chiar 7n !hina/ !7t prive>te repatrierea

bene2iciilor >i a capitalurilor an1ajate, )ane nu duce lips( de ima1ina'ie/ Ar 2i solu'ia tihnit( a scrisorilor asupra !ompaniei ndiilor9 sau returna8 rea 7n m(r2uri 6unuia din comanditari care vrea o rambursare imediat( de 2onduri, el 7i trimite %II de c(m(>i din 'es(tur( de ndii* ?-u e nici o primejdie s( 2ie con2iscate@, preci&ea&( el/ Ee >tie c( nu acela>i lucru se 7nt7mpl( cu ?'es(turile desenate@, prohibite pe atunci 7n Bran'a59 sau 7n aur pe care s(8# 7ncredin'e&e unui c(pitan de vas amabil la 7ntoarcerea acestuia 7n Bran'a 6o moda8 litate de a nu pl(ti navlul, adic( 7n jur de =,0i economie, >i de a c7>ti1a suplimentar =Ii5/ Dim8 potriv(, )ahe nu se arat( prea &elos c7nd e vorba de retururi 7n diamante care se bucur( de 2avoarea multor en1le&i >i europeni din ndii/ !(ci ?v( m(rturisesc deschis, scrie el, c( nu s7nt destul de cunosc(tor 7nc7t 3( m( 7ncred 7n mine 7nsumi, nici /// at7t de lesne de 7n>elat 7nc7t s( m( 7ncred orbe>te 7n oamenii care 2ac aceast( meserie@/ Dac( noua societate nu se 7n2iin'ea&(, )ahe va aduce chiar el 7n Bran'a 2ondurile >i m(r2urile pe care le va avea 7n m7n(/ Dar la bordul unei nave portu1he&e de pre2erin'(, ca s( 2ac( escal( 7n Bra&ilia, unde anumite produse din ndii se v7nd cu c7>ti1/ !eea ce ne arat( 7n trecere, c( )ahe de La Bourdonnais se bucur( pe !oasta Bra&iliei, unde a stat un timp, de unele prietenii >i complicit('i/ "entru mari c(l(tori ca el p(m7ntul 7ntre1 este pe cale de a deveni un sat 7n care toat( lumea se cunoa>te/ Tardivul 5anuel de commerce des ndes oriert* tales et de la 9hine al c(pitanului "ierre Blancard, ap(rut 7n #JI6 la "aris, semnalea&( jocul 2ructuos pe care 7l 2(ceau altdat ne1ustorii 2rance&i insta8 la'i 7n le de Brance 6a&t(&i insula )auriciu5/ !eea ce i8a 7mbo1('it 2oarte adesea, s7nt serviciile, desi1ur nu de&interesate, pe care le 2(ceau en1le&i8 lor instala'i 7n ndii >i dornici s( repatrie&e dis 8 cret 7n 'ara lor averile c7>ti1ate mai mult sau mai pu'in licit/ -e1ustorii no>tri d(deau en1le&ilor ?tratele lor trase asupra "arisului la >ase luni de la vedere, a schimbul de $ 2ranci $agoda 0$agoda

este o moned( indian( valor7nd de obicei $,0I 2ranci5, ceea ce le aduce rupia a = 2ranci >i cinci8 &eci de centime@ 6=65 62rancii >i centimele arat( c( Blancard, care scrie pe timpul lui -apoleon, transcrie 7n moned( modern( opera'iile des2(>urate 7n secolul precedent5/ Aceste trate, bine7n'eles, nu s7nt trase asupra neantului ci asupra bene2iciilor comer'ului 2rance& din ndii, ajunse 7n Bran'a cu re1ularitate 7n m7na bancherilor pari&ieni, cei care mai apoi onorau tratele en1le&ilor/ "entru ca acest circuit 2inanciar s( se 7nchid( 7n 2olosul ne1ustorilor din le de Brance, era nevoie deci ca en1le&ii s( nu se poat( servi de propriul lor sistem de repatriere a 2ondurilor iar comer'ul cu 'es(turi imprimate din ndii pe care 7l practicau comercian'ii no>tri s( mear1( din plin, >i ca, de 2iecare dat( pe plan comercial >i la schimb trans2ormarea rupiilor 7n livre s( le 2ie 2avorabil(/ "utem 2i convin>i c( de asta aveau ei 1rij(/

9ola(orarea negustoreasc
A>adar, sistemul schimburilor acoper( lumea cu o re'ea/ La 2iecare 7ncruci>are de linii, a 2iecare releu, trebuie s( ne 7nchipuim, a>e&at acolo sau 7n trecere, un ne1ustor/ ar rolul lui este determinat de po&i'ia pe care o are* ?Epune8mi unde e>ti, >i 7'i voi spune cine e>ti@/ Dac( o 7mprejurare neprev(&ut(, na>terea, mo>tenirea sau orice alt avatar 8au a>e&at la :udenbur1, 7n EtNria de sus 6ca pe !lemens .orbler, ne1ustor activ 7ntre #0=6 >i #0FJ5 atunci el trebuie s( ne1ustoreasc( 2ierul din EtNria sau o'elul de a Leoben >i s( se duc( a t7r1urile de a Lin& 6=%5/ Dac( este ne1ociant, Ki pe deasupra la )arsilia, el are de ales 7ntre cele trei sau patru posibilit('i obi>nuite ale locului9 ale1ere pe care, de cele mai multe ori, i8o va dicta conjunctura/ 7n linii mari, 7nainte de secolul al MlM8lea, ne1ustorul este totdeauna an1ajat 7n mai multe activit('i 7n acela>i timp/ Ac'io nea&( el a>a numai din prevedere 6ca s( nu pun(,

m se spunea alt(dat(, ?toate ou(le 7n acela>i >@5H Eau este nevoit s( 2oloseasc( din plin cureii8 di2eri'i ai circuitului comercial 6pe care nu i8a inventat5, chiar 7n clipa 7n care ace>tia abat pe l7n1( elH Unul sin1ur nu i8ar 2i de ajuns atru a putea tr(i a 7n(l'imea dorit(/ Aceast( jlivalen'(@ ar veni ast2el din a2ar(, s8ar datora lumului insu2icient al schimburilor/ n orice *, ne1ociantul care, a>e&at 7n r(scrucile umblate, i acces la marea circula'ie ne1ustoreasc( este mod constant mai spu'in speciali&at dec7t aliantul/ 5rice re'ea ne1ustoreasc( lea1( un anumit n(r de indivi&i, de agen!i apar'in7nd sau nu leia>i 2irme, a>e&a'i 7n mai multe puncte ale ii circuit sau ale unui 2ascicol de circuite/ aer'ul tr(ie>te din aceste relee, din particip(rile lin le1(turile care se 7nmul'esc parc( de la sine t( cu succesul cresc7nd al interesatului/ :n bun, un 2oarte bun exemplu ne este dat cariera lui :ean "ellet 6#6$F#%6F5, n(scut 7n ter1ue, ne1ociant la Bordeaux, dup( un 7nce8 plin de 1reut('i, ca simplu ne1ustor detailist "artinica, unde, a>a cum 7i aminte>te 2ratelui atunci c7nd 2(cuser( avere, s8a hr(nit cu ?2(in( nanioc muce1(it( >i cu vin acrit, cu carne de i stricat(@ 6=J5/ n #%#J 6=$5, se 7ntoarce la ieaux >i se 7ntov(r(>e>te cu 2ratele s(u "ierre, mare cu doi ani dec7t el, care se a>a&( 7n tinica/ Este vorba de o societate cu un capital te modest, care se ocup( exclusiv de comer'ul j insul( >i Bordeaux/ !ei doi 2ra'i s7nt de ven'( unul cu altul/ Biecare din cei doi 2ra'i in cap(t al le1(turii >i lucrurile nu mer1 chiar de r(u 7n momentul 7n rare i&bucne>te uria>a a sistemului lui LaG/ ?7mi ar(ta'i, scrie tul din nsule, c( noi s7ntem 2oarte 2erici'i i8am 'inut anul acesta 2(r( pierdere9 to'i ne1u8 ii lucrea&( numai pe creditul lor@ 6J iulie i 6CI5/ , lun( mai t7r&iu, la $ au1ust, tot e scrie* ? au seama cu aceea>i mirare ca >i leavoastr( la jalea Bran'ei >i la primejdiile nt acolo s(8'i pier&i avutul 2oarte repede9 @

din 2ericire noi ne a2l(m 7ntr8o stare 7nc7t putem ie>i din neca& mai bine dec7t al'ii, 'in7nd seama de des2acerea ce avem 7n aceast( 'ar( O)artinicaP/ Trebuie s( c(uta'i s( nu 'ine'i nici bani nici 7nscri8 suri@, cu alte cuvinte s( mi"e"e exclusiv pe mar2(/ Bra'ii r(m7n asocia'i p7n( 7a #%CI9 ei p(strea&( dup( aceea rela'ii de a2aceri/ Ki unul >i cel(lalt se lansea&( datorit( c7>ti1urilor uria>e pe care le8au adunat >i pe care le ascund cu mai mult( sau mai pu'in( dib(cie/ Dup( #%CI, nu urm(rim dec7t a2acerile celui mai 7ndr(&ne' dintre ei, ale lui :ean, care, 7ncep7nd din #%CC, sprijinit pe o mul'ime de comisionari >i pe ?c(pitanii 1iran'i@ ai navelor pe care le are, este destul de bo1at ca s( nu mai aib( nevoie de un asociat cu 2orme le1ale/ )ul'imea rela'iilor sale de a2aceri >i num(rul a2acerilor pe care le 2ace s7nt de8a dreptul uluitoare* iat(8# armator, ne1ociant, 2inanciar 7n timpul liber, proprietar 2unciar, produc(tor >i ne1ustor de vinuri, rentier9 iat(8# le1at cu )arti8 nica, Ean Domin1o, !aracas, !adi&, BiscaNa, BaNonne, Toulouse, )arsilia, -antes, Rouen, Dieppe, Londra, Amsterdam, )iddelbour1, +am8 bur1, cu rlanda 6pentru cump(r(turile de carne de vit( s(rat(5, cu Bretania 6pentru cump(r(turile de p7n&eturi5, 2(r( a pomeni multe alte a2aceri /// Ki 2ire>te, are le1(turi cu bancherii de la "aris, Deneva, Rouen/ E( not(m c( aceast( dubl( avere 6c(ci "ierre "ellet a adunat >i el milioane, cu toate c(, mai timid dec7t me&inul, el s8a m(r1init la meseria de armator >i la comer'ul colonial5 s8a constituit pe temeiul unei asocia'ii 2amiliale/ ar Duillaume -aNrac, 2ratele 2etei pe care o ia "ierre 7n #%=J, a 2ost corespondentul celor doi 2ra'i pe pia'a Amsterdamului 6C#5/ )eseria de ne1ustor neput7n8du8se lipsi de o re'ea de prepu>i >i de asocia'i si1uri, 2amilia o2er( 7ntr8adev(r solu'ia cea mai des c(utat( >i cea mai 2ireasc(/ at( 2aptul pe care istoria 2amiliilor ne1ustore>ti 7l pune hot(r7tor 7n eviden'(, la 2el ca istoria 1enealo1iilor principe 7n cercetarea 2luctua'iilor politice/ Lucr(rile W % ui Louis Dermi1nN, +erbert LuthN, +ermann

.ellenben& demonstrea&( bine acest lucru/ Eau cartea lui Romuald E&ramQieGic&, care studia&( lista re1en'ilor B(ncii Bran'ei sub !onsulat >i mperiu 6C=5/ Ki mai pasionant( ar 2i preistoria numitei B(nci, a 2amiliilor care au 7ntemeiat8o >i care par s( 2i avut le1(turi, toate sau aproape toate, cu metalul alb >i cu America spaniol(/ Evident, solu'ia 2amilial( nu este sin1ura solu8 'ie/ n secolul al M; 8lea, Bu11erii au recurs la 2actori, la interpu>i, simpli slujba>i 7n serviciul lor/ Aceasta este solu'ia autoritar(/ !ei din 2amilia A22aitati 6CC5, ori1inari din !remona, au pre2erat sucursalele asociate, c7nd se pre&enta ca&ul 2ir8 melor locale/ 7naintea lor, )edici>ii creaser( un sistem de 2iliale 6CF5, chit c(, printr8o simpl( isc(litur(, le d(deau independen'( dac( conjunc8 tura cerea acest lucru o cale de a evita ca un 2aliment local s( 2ie luat pe seama lui de c(tre ansamblul 2irmei/ , dat( cu s27r>itul secolului al M; 8lea, tinde s( se 1enerali&e&e comisionul% sistem simplu, mai pu'in costisitor >i mai expe8 ditiv/ To'i ne1ustorii a>a se 7nt7mpl( 7n talia sau la Amsterdam 2ac comision pentru al'i ne1ustori, care le 7ntorc, la r7ndul lor, acela>i serviciu/ "entru anumite opera'ii e2ectuate pentru al'ii, ei 7>i opresc un procentaj mic >i, invers, consimt s( li se scad( din cont acela>i procentaj/ Evident, nu este vorba aici de societ('i, de 7nto8 v(r(>iri, ci de servicii reciproce/ , alt( practic( ce se 1enerali&ea&( este $artici$area% o 2orm( bastard( de societate, care asocia&( pe cei intere8 sa'i, dar numai pentru o sin1ur( opera'ie, chiar dac( 7n'ele1erea se re7nnoie>te pentru o alt( lovi8 tur(/ ;om reveni asupra acestei chestiuni mai departe/ ,ricare ar 2i 2orma de 7n'ele1ere >i de colaborare ne1ustoreasc(, ea cere devotament, 7ncredere personal(, exactitate, respect 2a'( de ordinele date/ De aici, un soi de moral( ne1ustoreasc(, destul de strict(/ +ebenstreit >i Biul, ne1ustori din Amsterdam, au 7ncheiat un contract de par8 ticipare 7n cont pe jum(tate cu Du1ard Biul din W

Rouen/ La 6 ianuarie #%66 6C05 ei le scriu o scri 8 soare 2oarte dur( pentru c( ace>tia au v7ndut ?la pre' 2oarte prost@, 2(r( nici o trebuin'( >i chiar 7n ciuda ordinului nostru expres@, 1uma de Eene8 1al pe care i8o trimiseser(/ !onclu&ia este limpede* ?!erem din partea dumneavoastr( s( 7nlocui'i jum(tatea noastr( 6C65, la pre'ul la care a'i v7n8 dut8o, a>a de nepotrivit@/ !el pu'in, solu'ia pro8 pus( de ei este ?amiabil(@ ?ca s( nu avem nevoie s( scriem unui ter' 7n le1(tur( cu aceasta@/ Dovad( c(, 7ntr8o asemenea a2acere, solidaritatea ne1usto8 reasc( ar ac'iona, chiar la Rouen, 7n 2avoarea ne1ociantului de la Amsterdam/ E( ai 7ncredere, s( 'i se dea ascultare/ 7n #06F Eimon Rui& are la Eevilla un a1ent, Deronimo de ;alladolid, 7n mod si1ur cu mult mai t7n(r ca el, ca >i el 7ns(, 2(r( 7ndoial(, castilian 6C%5/ "e nea>teptate, pe drept sau pe nedrept, Eimon Rui& se sup(r(, 7l acu&( pe t7n(r de nu >tiu ce 1re>eal( sau 7nstr(inare de bani/ Un al doilea a1ent, cel care 7l in2ormea&( pe patron, bucuros de prilejul ivit, nu 2ace nimic ca s( 7mpace lucru8 rile, ba dimpotriv(, Deronimo dispare 2(r( s( mai stea pe 17nduri, c(ci poli'ia din Eevilla e pe urmele lui/ Dar el dispare din Eevilla pentru ca, pu'in mai t7r&iu, s( se arate la )edina del !ampo, s( se arunce la picioarele st(p7nului >i s(8i capete iertarea/ , 7nt7mplare a 2(cut ca, cercet7nd ni>te documente din #0%I, s( 1(sesc din nou numele lui Deronimo de ;alladolid/ Dup( >ase ani de la incidentul relatat aici, el devenise unul din ne1ustorii din Eevilla speciali&a'i 7n comer'ul de p7n&eturi >i postavuri/ &butise, de bun( seam(/ Aceast( a2acere m(runt(, cu toate c( nu prea bine l(murit( 7n am(nuntele ei, arunc( o lumin( destul de puternic( asupra problemei primordiale a 7ncrederii pe care un ne1ustor o cere, are dreptul s8o cear(, de la a1entul, de la asociatul sau de la comisul lui/ Ki, de asemenea, asupra unor rela'ii de la st(p7n la slu1(, de la superior la in2erior, F0 care au 7n ele ceva ?2eudal@/ 7nc( la 7nceputul

secolului al M; 8lea, un comis 2rance& vorbe>te despre ?ju1ul@, despre ?st(p7nirea@ patronilor, de care se bucur( c( a sc(pat de cur7nd 6CJ5/ 7ncrederea orbeasc( era de alt2el pentru str(in sin1ura cale de a p(trunde prin interpu>i 7n lumea derutant( a Eevillei, sau ceva mai t7r&iu, la !adi&, un ora> la 2el de derutant, >i din acelea>i motive, sin1ura cale de a participa la tra2icul hot(r7tor spre Americi, re&ervat 7n principiu spaniolilor/ Eevilla >i !adi&ul, capete de pod spre America, s7nt ora>e aparte, ora>e ale 7n>el(ciunii, ale matra8 pa&l7curilor, ne7ntreruptei batjocoriri a re1ulilor >i autorit('ilor locale, acestea din urm( 7mp(rt(8 >ind, pe deasupra, complicit('ile/ Dar, 7n inima acestei corup'ii, exist( 7ntre ne1ustori un 2el de ?le1e a ho'ilor@, a>a cum au o le1e a lor pun1a>ii >i algua"ilii din cartierul Triana sau din port, la Ean Lucar de Barrameda, cele dou( locuri de 7nt7lnire ale lumii interlope spaniole/ !(ci dac( omul de 7ncredere te tr(dea&(, pe tine ne1ustor str(in, ca s( &icem a>a 7ntotdeauna vinovat, ri8 1oarea le1ilor te love>te pe tine, >i numai pe tine/ 2(r( mil(/ !a&ul este 7ns( rarisim/ ,lande&ii 67nc( de a s27r>itul secolului al M; 8lea5 2olosesc, 7n mod curent >i 2(r( s( aib( de su2erit, oameni de paie ca s( 7ncarce mar2( la bordul navelor spa8 niole >is( aduc( 7napoi contra8partida din America/ La !adi&, toat( lumea 7i cunoa>te pe metedores 6c(l(u&e, contrabandi>ti5, adesea 1entilomi sc(8 p(ta'i, speciali>ti 7n trecerea 2rauduloas( a barelor de metal 2in sau a m(r2urilor pre'ioase de peste m(ri, chiar >i a obi>nuitului tutun, >i care nu 2ac un secret din meseria lor/ 7ndr(&ne'i, petrec(re'i c7nd se ive>te prilejul, ar(ta'i cu de1etul de lumea bun(, ei s7nt p(rta>i cu drepturi depline la sistemul de solidaritate care constituie 7ns(>i arm(tura marelui ora> comercial/ Ki mai importan'i s7nt los cargadores 6C$5, spanioli sau 7mp(m7nteni'i, care se 7mbarc( 7mpreun( cu 7nc(rc(tura ce li se 7ncre8 din'ea&( pe 2lota ndiilor/ Etr(inul depinde de 18loialitatea lor/

W Re!ele% cadrila)e &i cuceriri


Aceast( solidaritate ne1ustoreasc( este 7ntr8o oarecare m(sur( o solidaritate de clas(, chiar dac( ea nu exclude, bine7n'eles, rivalit('ile de a2aceri, dintre individ >i individ, >i mai puternice 7ntre ora> >i ora> sau 7ntre ?na'iune@ >i ?na'iune@ LNonul secolului al M; 8lea nu este dominat de ne1ustorii ?italieni@, a>a cum se spune prea simplu, ci de coloniile de lucani, de 2lorentini, de 1eno8 ve&i 6FI5 67nainte de di2icult('ile din #0=J, care 7i 7ndep(rtea&(5, de 1rupe or1ani&ate >i rivale, tr(ind 2iecare ca o ?na'iune@, c(ci ora>ele italiene reali&ea&( un tur de 2or'(* ele se detest(, se ceart( >i se sprijin(, eventual, 7mpotriva altora/ Trebuie s( ne 7nchipuim aceste 1rupuri de ne1ustori cu rubedeniile lor, cu prietenii, servitorii, cores8 ponden'ii, contabilii, cu scrib(l(ii lor/ 7nc( 7n secolul al M+ 8lea, atunci c7nd Dian2i1lia&&i se a>a&( 7n Bran'a meridional(, ei vin acolo, ne spune Armando Eapori, .con una 'era olia di altri Italiani% altri mercatores no&tri/ 6F#5/ Avem a 2ace aici cu opera'ii, dac( vre'i, de cucerire, de 7ncadrare >i de introducere de noi acoli'i/ !ircuitele >i re'elele s7nt dominate de obicei de 1rupuri tenace care >i le 7nsu>esc >i inter&ic, eventual, exploatarea lor de c(tre al'ii/ Aceste 1rupuri se recunosc u>or, numai s( 2ii c7t de c7t atent, 7n Europa, chiar 7n a2ar( de Europa/ -e1us8 torii bancheri din Kan Ei traversea&( !hina, de la Bluviul Dalben a !anton/ Un alt lan' chine 8 &esc, pornind de la coastele meridionale 67n special de pe cea a Bu .ienului5, schi'ea&( spre :aponia Ki nsul iuda o !hin( economic( extern( care, mult( vreme, pare s( 2i avut 7n2('i>area unei eApansiuni coloniale/ -e1ustorii din ,saQa, care dup6 %2BC domin( de&voltarea cu u>ile 7nchise a comer'ului interior japone&, repre&int( economia )n plin6 ni iscare a 7ntre1ului arhipela1/ Am mai vorbit Ki p7n( aici de uria>a expansiune a ne1ustorilor oaniani 7n ndia >i 7n a2ara ndiei* bancherii lor

s7nt 2oarte numero>i la spahan, dup( spusele lui Tavernier 6F=59 ei s7nt >i la stanbul, la Astrahan, chiar a )oscova/ 7n #%=C 6FC5, a moartea so'ului s(u, so'ia unui ne1ustor indian din )oscova cere autori&a'ia de a 2i ars( de vie al(turi de el pe ru1ul 2unerar, ceea ce i se re2u&(/ De 7ndat( ?2actor(reasa indian( revoltat( hot(r(>te s( p(r(seasc( Rusia/ u7ndu8>i cu ea toate bo1('iile@/ 7n 2a'a acestei amenin'(ri, autorit('ile ruse>ti cedea&(/ Baptul se repet( 7n #%6% 6FC5/ )ai cunoscut( >i 7nc( mai spectaculoas( este expansiunea ne1ustorilor din ndia, ?1hiauri@ sau musulmani, de8a lun1ul ,cea8 nului ndian p7n( a '(rmurile nsulindei/ Re'elele lor re&ist( surpri&elor portu1he&e >i brutalit('ii olande&ilor/ "retutindeni 7n Europa >i 7n )editerana, 7n ,ccident >i 7n ,rient, numai italieni >i iar italieniZ Exista cio&v7rt( mai bun( dec7t mperiul bi&antin, 7nainte >i mai ales dup( cucerirea !onstantinopo8 lului din #=IF 6FF5H !ur7nd, cucerirea ne1ustoreasc( italian( ajun1e p7n( pe '(rmurile )(rii -e1re* comercian'ii, marinarii, notarii italieni s7nt acolo ca la ei acas(/ !ucerirea ,ccidentului de c(tre ei, 7nceat(, multisecular(, este >i mai extraordinar(/ Ei s7nt pre&en'i la t7r1urile din \pres 7nc( din ##=% 6F05/ ? n cea de a doua jum(tate a secolului al Ml 8lea, ei acoper( deja Bran'a cu puternicele lor case de comer', care nu s7nt dec7t sucursale ale 9 marilor companii din Bloren'a, "iacen&a, )ilano, j Roma >i ;ene'ia/ 7i 1(se>ti a>e&a'i 7n Bretania l O7nc( din #=%=#=%CP, la Duin1amp, la Dinan, l la Yuimper, la Yuimperle, la Rennes >i la -antes9 L O///P la Bordeaux, la A1en, la !ahors@ 6F65/ R7nd pe r7nd, ei au dat o nou( via'( t7r1urilor din !ham8 pa1ne, ne1o'ului ora>ului Bru1es, mai t7r&iu t7r1u8 rilor de la Deneva, >i mai t7r&iu 7nc( t7r1urilor trium2(toare de la LNon9 ei au creat primele 1lorii ale Eevillei >i Lisabonei9 ei s7nt p(rta>i la 2ondarea Anversului, mai t7r&iu la prima 7n2lorire a BranQ2urtului9 ei s7nt, 7n s27r>it, st(p7nii t7r1urilor 1enove&e, &ise de Besancon 6F%5/ nteli1en'i, activi, de nesu2erit pentru al'ii, ur7'i >i pi&muitU 7n e1al( m(sur(, ei s7nt pretutindeni/ 7n m(rile /

-ordului, la Bru1es, la Eouthampton, la Londra, marinarii de pe navele mastodont ale )editeranei invadea&( cheiurile, tavernele portului, a>a cum ne1ustorii italieni invadea&( ora>ele/ E( 2ie o 7nt7mplare c( marea aren( a luptei dintre protes8 tan'i >i catolici a 2ost oceanul AtlanticH )arinarii din nord, du>mani ai marinarilor din sud* trecutul acesta ar explica multe m7nii neostoite/ Alte re'ele reperabile s7nt cele, at7t de tenace, ale ne1ustorilor hanseatici/ !ea a ne1ustorilor din Dermania de Eus s8a dep(>it pe sine 7n ?secolul Bu11erilor@ 6FJ5, care durea&( de 2apt doar c7teva decenii, dar cu ce str(lucire Z Re'elele olande&ilor, en1le&ilor, armenilor, evreilor, portu1he&ilor 7n America hispanic(/ -u exist( o mare re'ea exteri8 oar( 2rance&(, dimpotriv(, 7n a2ara cuceririi de c(tre marsilie&i a pie'elor din)editerana >i Levant, 7n a2ara cuceririi pie'ii peninsulei berice, 7mp(r8 'it( cu bascii >i catalanii, 7n secolul al M; 8lea 6F$5/ Aceast( i&b7nd( 2rance&( temperat( r(m7ne semni2icativ(* a nu domina pe al'ii 7nseamn( a 2i dominat de ei/

2rmenii &i e'reii


Avem multe in2orma'ii cu privire la ne1ustorii armeni >i evrei/ -u 7ndeajuns, totu>i, ca s( reducem cu u>urin'( aceast( mas( de am(nunte >i de mono8 1ra2ii a tr(s(turile ei de ansamblu/ -e1ustorii armeni au coloni&at 7ntre1 spa'iul "ersiei/ De alt2el, tocmai de aici, din Djul2a, mahalaua mare >i plin( de via'( a spahanului, 7n care i8a 7nchis >ahul Abbas cel )are, s8au r(s8p7ndit ei 7n lumea 7ntrea1(/ Boarte de timpuriu, ei str(bat 7ntrea1a ndie, 7n special dac( nu cumva exa1er(m o seam( de in2orma'ii de la ndus spre Dan1e >i spre 1ol2ul Ben1alului 60I59 dar s7nt >i 7n sud, 7n Doa portu1he&( unde, ca >i ne1ustorii 2rance&i sau spanioli, 7mprumut( bani, %C prin #%0I, ?/m(n(stirii Eainte8Rose a clariselor@

60#5/ Armeanul trece >i +imalaia >i ajun1e la Lhassa, el ne1ustore>te de acolo p7n( la hotarele !hinei, la mai bine de #0II de Qilometri dep(r8 tare 60=5/ Dar nu p(trunde niciodat( acolo/ 7n chip ciudat, !hina >i :aponia r(m7n 7nchise pentru el 60C5/ Dar el mi>un(, >i 2oarte de timpuriu, 7n Bili8 pinele spaniole 60F59 este omnipre&ent 7n uria>ul mperiu turcesc, 7n care se arat( a 2i un concu8 rent b(t(ios al evreilor >i al altor ne1ustori/ De partea Europei, armeanul este pre&ent 7n )oscovia bine plasat acolo ca s(8>i de&volte companiile >i s(8>i des2ac( m(tasea crud( de ran, care, din schimb 7n schimb, str(bate teritoriul rusesc, ajun1e la Arhan1helsQ 6#6%65 6005 >i 7n '(rile 7nvecinate cu Rusia/ Armenii 7>i stabilesc domiciliul 7n )osco8 via, tran&itea&( pe drumuri interminabile p7n( 7n Euedia, unde ajun1 7mpreun( cu m(r2urile lor venind >i de la Amsterdam 6005/ Ei prospectea&( 7ntrea1a "olonie >i 7ntr8o >i mai mare m(sur( Dermania, cu deosebire t7r1urile de a Leip&i1 6065/ 7i 1(sim 7n ](rile de :os >i 7i vom 1(si 7n An1lia >i Bran'a/ , dat( cu secolul al M; 8lea, se a>a&( 7n voia lor 7n talia, pornind din ;ene'ia, participant( la aceast( insistent( inva&ie de ne8 1ustori orientali, at7t de caracteristic( 7nc( de la s27r>itul secolului al M; 8lea 60%5/ Ki mai de8 vreme 7nc(, se a2l( 7n )alta, unde documentele vorbesc despre .$o'eri christiani armeni/% $o'eri ce s( mai vorbim, dar care se 1(sesc acolo .$er alcuni suoi negotii/ 6#00=, #00C5 60J5/ )ai e nevoie s( spunem c( nu s7nt primi'i 7ntotdeauna cu bra'ele deschiseH 7n iulie #6=C, consulii )arsi8 liei scriu re1elui pl7n17ndu8se de o n(val( de armeni >i de baloturi de m(tase/ Aceasta repre&int( o primejdie pentru comer'ul ora>ului, ?nea2l7ndu8se spun consulii, pe lume na'ie mai lacom( dec7t aceasta, care av7nd 7nlesnire s( v7nd( aceste m(8 t(suri 7n acea mare pia'( a Alepului, la Emirna >i 7n alte locuri, >i s( se 2oloseasc( de acest lucru 7n chip cinstit, cu toate acestea, ca s( dob7ndeascA ceva mai mult, alear1( p7n( la cap(tul lumii Obine7n'eles, p7n( la )arsiliaP >i cu un 2el de viata
. 134

at7t de porcesc, 7nc7t cea mai mare parte a timpu

lui m(n7nc( numai ierburi@ 60$5, adic( le1ume/ Armenii nu s7nt sco>i din ora> pentru at7ta lucru, c(ci, un s2ert de secol mai t7r&iu, un vas en1le& capturat de escadra cavalerului "ol, 7n ianuarie #6F$, 7n apropiere de )alta, transport( de a Emirna la Livorno >i Toulon ?7n jur de FII de baloturi de m(tase, cea mai mare parte pentru 6F de armeni ce se a2l( acolo@ 66I5/ D(sim armeni >i 7n "ortu1alia, la Eevilla, la !adi&, la por'ile Americii/ 7n #6I#, la !adi& sose>te un armean, :or1e da !ru&, care pretinde c( vine drept din Doa 66#5/ "e scurt, ei s7nt pre&en'i 7n aproape 7ntre1ul univers ne1ustoresc/ Tocmai despre acest trium2 ne vorbe>te o carte de comer' scris( 7n limba lor >i de unul de8 ai lor, Luca ;anantesti, tip(rit( la Amsterdam 7n #6$$ 66=5/ Redactat( pentru 2olosin'a ?voastr(, 2ra'i ne1ustori, care s7nte'i de neamul nostru@, ea a 2ost scris( la 7ndemnul unui mecena, domnul Bedros, care detaliu nu are nimic surprin&(tor, este din Djul2a/ !artea se deschide sub semnul cuvintelor Ecripturii* ?-u 2ace altuia@ ///"rima ei 1rij( este s(8# in2orme&e pe ne1ustor cu privire la 1reut('ile, m(surile, monedele care se 2olosesc pe pie'ele ne1ustore>ti/ !are pie'eH Toate pie'ele occidentale, bine7n'eles, dar >i pie'ele Un1ariei >i pie'ele stambulului, !racoviei, ;ienei, )oscovei, Astrahanului, -ov1orodului, +aide8rabadului, )anilei, Ba1dadului, Basrei/ Alepului, Emirnei /// Etudiul t7r1urilor >i m(r2urilor vorbe>te 7n am(nun'ime despre pie'ele ndiei, !eNlonului, :avei, Ambonei, )acasarului, )anilei/ 7n masa aceasta de in2orma'ii care ar merita s( 2ie anali&at( 7ndeaproape, cu discern(m7nt, lucrul cel mai curios r(m7ne un studiu comparat al cheltuielilor privind casa >i masa 7n di2erite ora>e ale Europei sau o descriere, plin( de 1oluri >i de eni1me, a A2ricii, care ne poart( din E1ipt p7n( 7n An1ola, 7n )onomotapa >i <an&ibar/ Aceast( c(r'ulie, o1lindind universul ne1ustoresc al armenilor, nu ne d( totu>i cheia 2abulosului lor succes/ 7ntr8adev(r, tehnica ei comercial( se m(r1ine>te la o laud( a meritelor re1ulii de trei simple 6chiar 0 s( re&olve ea toate problemeleH5 !artea nu abordea8

##/ Itinerare ale negustorilor armeni 7n Iran% ,urcia HU 5osco'a in secolul al 78II*lea+ "e aceast( hart( nu apare declt o parte a re'elei rutiere a ne1ustorilor armeni* le1(turile cu mperiul turc Aiepa Emirna, stanbul >i cu 'inuturile ruse>ti pe drumuril e

&( problema contabilit('ii >i, mai ales, nu se arat( ce anume a putut constitui ra'iunea comer8 cial(, capitalist( a acestui univers/ !um se 7nchid >i cum se 7ntretaie aceste interminabile trasee de ne1o'H E7nt cumva le1ate toate prin uria>ul releu de la Djul2a, >i numai prin elH Eau exsit(, a>a cum cred eu, alte relee intermediareH 7n "olonia, la Lvov, care este un punct de le1(tur( 7ntre ,rient >i ,ccident, o m(runt( colonie armeneasc(, ?per8 sanii@ cum li se spune cu judec(torii >i le1ile ei, cu tipo1ra2iile, cu multiplele ei le1(turi de a2aceri, st(p7ne>te c(r(u>ia de volum uria> care se 2ace 7n direc'ia mperiului otoman/ Et(p7nul caravanelor de care, cara'an (a&a% este totdeauna un armean/ ,are prin c(r(u>ia aceasta se sudea&( cele dou( uria>e tablouri ,ccidentul >i ,rientul, nici mai mult, nici mai pu'in pe care le au 7n m7n( ne1ustorii din Djul2aH La Lvov, semn concludent, armeanul a2i>ea&( ?un lux 'ip(tor >i insolent@ 66C5/ Re'elele ne1ustorilor evrei se 7ntind, >i ele, 7n lumea 7ntrea1(/ Euccesele lor s7nt cu mult mai vechi dec7t per2orman'ele armene>ti* 7nc( din an8 tichitatea roman(, -Frii evrei >i neevrei s7nt pre8 &en'i pretutindeni9 7n secolul al M8lea e/n/, 2olosind rela'iile deschise de cucerirea musulman(, evreii din -arbonne ?ajun1eau la !anton, trec7nd prin marea Ro>ie >i 1ol2ul "ersic@ 66F59 documen8 tele Deni&elor 6605 ne de&v(luie de sute de ori le1(turile ne1ustore>ti ale ne1ustorilor evrei din .riVNa, .airuan, p7n( 7n E1ipt, Etiopia >i ndia peninsular(/ 7n secolele MM , 7n E1ipt 6ca >i 7n raQ >i 7n ran5, 2oarte bo1ate 2amilii evreie>ti s7nt an1ajate 7n comer'ul la distan'(, 7n a2aceri
!aspicei >i ;ol1(i/ "ornind de la )oscova, trei itinerare s pre Libau, -arva >i Arhan1helsQ/ -oua Djul2a, unde i8a deportat pe armeni obbas cel )are, 7ntre #6IC >i #6I0, este centrul activit('ii armene>ti din 7ntrea1a lume/ ;echea Djul2a, 7n Armenia, pe 2luviul Arax, a 2urni&at cea mai ttjare parte a popula'iei ne1ustore>ti a noului ora>/ E( re'inem c(a la -oua Djul2a, calitatea de ne1ustor are semni2ica'ia de )are ne1ustor >i de ne1ociant/ +art( 7ntocmit( de .eram #%% 3@;,- A-, ?)archands armeniens au M; e siecle@, 7n 9ahiers du monde russe et sooietique% #$%0, 7n a2ar( de text/

de banc( >i 7n 7ncasarea impo&itelor, c7teodatA pentru provincii 7ntre1i 6665/ -e1ustorii evrei se ve>nicesc ast2el, mtr8un timp multisecular, dep(>ind cu mult lon1evitatea ita8 lian( care ne uimea cu pu'in mai 7nainte/ Dar is8 toria lor, stabilind un record de durat(, stabile>te totodat( >i un record al momentelor de trium2 urmate de sinistre de1rin1olade/ !ontrar arme 8 nilor, reuni'i de Djul2a, patrie secret( de bani >i de inim(, srael tr(ie>te de&r(d(cinat, transplan8 tat/ Aceasta este drama lui, dar >i rodul voin'ei lui 7nc(p('7nate de a nu se amesteca cu al'ii/ Ki nu trebuie s( vedem exclusiv, >i nici s( le apro8 piem prea mult 7ntre ele, catastro2ele care 7ntre8 taie cu s(lb(ticie un destin dramatic, s2(r7m7nd dintr8o lovitur( adapt(ri vechi >i re'ele ne1usto8 re>ti 7n plin( 7n2lorire/ Exist( >i i&b7n&i serioase, 7n Bran'a secolului al Ml 8lea 66%5, sau trium2(8 toare 7n "olonia secolului al M;8lea, 7n di2erite 'inuturi ale taliei, 7n Epania medieval( >i 7n alte p(r'i/ Doni'i din Epania >i din Eicilia 7n #F$=, din-ea8 pole 7n #0F# 66J5 exila'ii pornesc 7n dou( direc'ii* spre slamul mediteranean >i spre '(rile Atlanti8 cului, 7n Turcia, la Ealonic, la Brusa, la stanbul, la Adrianopole, ne1ustorii evrei 2ac averi uria>e 7nc( din secolul al M; 87ea/ cu ne1u'(tori >i aren8 da>i de impo&ite 66$5/ "ortu1alia, care i8a tole8/ rat acas( la ea dup( #F$=, este punctul de plecare al unei alte mari roiri/ Amsterdam, +ambur1 s7nt puncte de sosire privile1iate ale unor ne1us8 tori bo1a'i sau care se 7mbo1('esc din nou repede/ -u 7ncape 7ndoial( c( ei au ajutat la expansiunea ne1ustoreasc( a ,landei 7n direc'ia peninsulei berice spre Lisabona, ca >i spre Eevilla, !adi& >i )adrid/ Dar >i 7n direc'ia taliei, unde se mea8 'in de mult( vreme colonii active, 7n "iemont, la ;ene'ia, la )antova, la Berrara, >i unde datorit( lor, 7n secolul al M; 8lea, se des2(>oar( o a doua carier( a ora>ului Livorno/ Ki nu 7ncape 7ndoial( c( ei s7nt, de asemenea, printre 2(uritorii primei m(re'ii coloniale a Americii, mai ales 7n ceea ce 182

prive>te extinderea culturilor de trestie >i comer8 'ul de &ah(r 7n Bra&ilia >i 7n Antile/ Tot a>a, 7n secolul al M; 8lea, ei se 1(sesc la Bordeaux, a )arsilia, 7n An1lia, de unde 2useser( 1oni'i 7n #=$I, >i unde revin odat( cu !romGell 6#60F #6065/ Acest (oom al evreilor se2ar&i, al evreilor )editeranei, dispersa'i de8a lun1ul Atlanticului, >i8a 1(sit istorio1ra2ul 7n persoana lui +ermann .ellenben& 6%I5/ Baptul c( succesul lor se spulber( o dat( cu re1resul produc'iei americane de metal alb, resim'it mai mult sau mai pu'in precoce, pune probleme ciudate/ Dac( o conjunctur( i8a dat 1ata 6dar este oare adev(rat c( i8a dat 1ataH5, 7nseamn( c( nu erau at7t de vi1urosi pe c 7 t se presupune/ "entru srael, eliminarea se2ar&ilor deschide 7n cel mai bun ca& o perioad( de relativ( retra1ere, dac( nu una de t(cere/ !ealalt( i&b7nd( evreiasc( se elaborea&( cu 7ncetul, pornind de la ne1ustorii ambulan'i ai Europei de mijloc/ Acesta va 2i secolul a>chena&iniilor, evreii ori1inari din Europa central(, a c(ror prim( str(lucire se 7nre1istrea&( odat( cu trium2ul ?evreilor de curte@, 7n Dermania prin'ilor din secolul al M; 8lea 6%#5/ -u este vorba aici, 7n po2ida cut(rei c(r'i ha1io1ra2ice 6%=5, despre impulsul s$ontan al unor ?7ntreprin8 &(tori@ de excep'ie/ 7ntr8o Dermanie care8>i pier8 duse 7n mare parte cadrele capitaliste, o dat( cu cri&a r(&boiului de trei&eci de ani, se creea&( un vid pe care, la s27r>itul secolului al M; 8lea, 7l umple comer'ul evreiesc, cre>terea lui 2iind vi&i8 bil( destul de timpuriu, la t7r1urile de la Leip&i1, de pild(/ Dar marele secol al a>chena& im ilor va 2i cel de8al MlM8lea, cu spectaculoasa carier( in8 terna'ional( a Rothschil&ilor/ Acestea 2iind &ise, s( ad(u1(m, 7mpotriva lui Eombart 6%C5, c( 7n mod si1ur nu evreii au inven8 tat capitalismul, presupun7nd 6ceea ce, de ase8 menea, eu nu cred5 c( el a 2ost inventat, 7ntr8o & i anume, 7ntr8un loc anume, de c(tre o persoan( s au alta/ Dac( evreii 8au inventat sau reinventat, atunci au 2(cut8o 7n tov(r(>ia multor altora/ -u W poate spune c(, deoarece 1(sim evrei 7n punctele

2ierbin'i ale capitalismului, ei au creat capitalis8 mul, inteli1en'a evreiasc( se mani2est( ast(&i str(lucitor 7n lume/ -u vom spune totu>i c( evreii au inventat 2i&ica nuclear(/ Desi1ur, ei de'in% a Amsterdam, s2orarii jocului cu re$orturi >i $rime pe ac'iuni, dar la 7nceputul acestor manipul(ri apar neevrei, ca saac Lemaire/ ar a vorbi, cum 2ace Eombart/ de un spirit ca8 pitalist care ar coincide cu liniile directoare ale reli1iei lui srael, 7nseamn( a ajun1e din nou la explica'ia protestant( a lui )ax Reber, cu ar1u8 mente la 2el de bune sau la 2el de proaste/ Dosarul s8ar putea pleda tot at7t de bine >i 7n le1(tur( cu slamul, al c(rui ideal social >i ale c(rui cadre juridice ?s8au 2(urit 7nc( de la ori1ine 7n acord cu ideile >i obiectivele unei clase ne1ustore>ti 7n ascensiune@, 2(r( ca ?s( 2i existat, totu>i, o le1(8 tur( cu reli1ia slamului ca atare@ 6%F5/

Portughe"ii &i 2merica s$aniol1 ?T@A* '


Rolul ne1ustorilor portu1he&i 2a'( !+ imensa Ame8 ric( spaniol( a 2ost elucidat prin noi studii 6%05/ De la #0JI a #6FI, cele dou( coroane ale "ortu8 1aliei >i !astiliei s7nt reunite sub acela>i sceptru/ Unirea celor dou( '(ri, mai mult teoretic( dec7t practic( 6"ortu1alia p(str7nd autonomia lar1( a unui 2el de ?dominion@5, a contribuit totu>i la >ter8 1erea 2rontierelor, >i ele teoretice, dintre uria>a Bra&ilie, a2lat( 7n m7na portu1he&ilor prin c7teva puncte esen'iale de pe '(rmurile ei atlantice, K # 7ndep(rtatul 'inut spaniol din inima An&ilor/ "o8 tosi/ De alt2el, din cau&a unui vid comercial aproape absolut, America spaniol( se deschidea de la sine aventurii ne1ustorilor str(ini >i de multa vreme marinari >i ne1ustori portu1he&i intrau clandestin 7n teritoriul spaniol/ Ba'( de un 2apt pe care 7l surprindem, ne scap( o sut( altele8 )i8a> dori drept dovad( o m(rturie i&olat( d@ # #00J, care prive>te insula Eanta )(r1(rita, dm

marea Antilelor, insul( a perlelor, 'inta at7tor po2te/ 7n acel an, sosesc acolo ?c7teva caravele >i nave ale re1atului "ortu1aliei, av7nd la bord echi8 paje >i c(l(tori portu1he&i@/ Ei se duceau, chipu8 rile, 7n Bra&ilia, dar o 2urtun( >i 7nt7mplarea i8ar 2i aruncat spre insul(/ ?-e par 2oarte numero>i@, adau1( in2ormatorul nostru, ?cei ce vin 7n acest 2el >i ne temem s( nu 2ac( acest lucru cu rele por8 niri@, maliciosamente 6%65/ "re&en'a portu1he&( avea, 7n mod lo1ic, s( se accentue&e apoi, ajun17nd s( p(trund( 7n 7ntrea1a Americ( spaniol( >i mai ales 7n capitalele ei, )exico, Lima >i por'ile ei esen'iale* Ean Domin1o, !arta1ena ndiilor, "a8 nama, Buenos Aires/ !el din urm(, ora> 7ntemeiat prima dat( 7n #0FI >i disp(rut apoi ca urmare a unor 7nt7mpl(ri ne2e8 ricite, este re7ntemeiat 7n #0JI, datorit( unui aport hot(r7tor al ne1ustorilor portu1he&i 6%%5/ Din Bra&ilia la Rio de la "lata, un tra2ic continuu de nave mici de vreo patru&eci de tone aduc pe ascuns &ah(r, ore&, 'es(turi, sclavi ne1ri, poate >i
aur/ Ele revin .corregados de reaes de $rata/%

7nc(rcate cu reali de ar1int/ 7n paralel, din "eru, prin Rio de la "lata, veneau ne1ustori cu bani 1hea'(, s( cumpere m(r2uri la "er8 nambuco, Bahia, Rio de :aneiro/ Dup( spusele unui ne1ustor, Brancisco Eoares 6#0$%5, c7>ti1u8 rile, 7n aceste a2aceri ile1ale, erau de la #II la 0IIi >i, cine8ar putea crede, ajun1 uneori p7n( la #IIIi/ ?Dac( ne1ustorii O///P ar avea cuno>tin'( de acest ne1o', adau1( el, ei n8ar pune la b(taie at7tea m(r2uri prin !arta1ena ndiilor/ De aceea, Rio Ode la "lataP este un mare ne1o', drumul cel mai apropiat >i cel mai lesnicios ca s( ajun1i 7n "eru@ 6%J5/ "entru un mic 1rup de ne1ustori portu1he&i in2orma'i, Rio de la "lata este 7ntr8adev(r, p7n( prin #6==, o poart( de ie>ire clandestin( a ar1intului din "otosi/ 7n #6I0, aceast( contraband( se estimea&( la 0II III de cru&ados pe an 6%$5/ Doar crearea vamei inte8 rioare, 2duana seca din !ordoba 6% 2ebruarie #6==5, # Pare s(8i pun( cap(t 6JI5/

!u toate acestea, p(trunderea portu1he&( nu r(m7ne limitat( la li&iera atlantic( a posesiunilor spaniole/ 7n #0$I, un ne1ustor portu1he& din )acao, :o(o da Dama 6J#5, traversea&( Atlanticul >i acostea&( la Acapulco/ De alt2el, acest lucru a aduce numai belele/ 7n acest timp la )exico, la Lima, portu1he&ii deschid pr(v(lii 7n care se vinde tot ce vrei, ?de la diamant p7n( la chimenul vul8 1ar, de la ne1rul cel mai josnic p7n( la perla cea mai pre'ioas(@ 6J=5, 2(r( a socoti, adev(rat lux 7ntr8un 'inut colonial, bunurile din patria 7nde8 p(rtat(* vin, ulei, 2(in( de 1r7u, postavuri 2ine9 pe deasupra mirodenii >i m(t(suri din ,rient pe Sare le aduce cu el marele ne1o' din Europa sau din Bilipine9 pe deasupra, >i aici, o uria>( contra8 band( pe seama ar1intului din "eru, care este adev(ratul motor al tuturor acestor a2aceri 6JC5/ !hiar 7ntr8un ora> 7nc( m(runt, cum este Eantia1o de !hile 6cu, poate, #I III de locuitori 7n secolul al M; 8lea5 iat( un ne1ustor portu1he&, Eebas8 tian Duarte care, 7nainte de asta, a stat 7n Dui 8 neea arican( >i care, asociat cu un compatriot, :uan Bautista "ere&, c(l(tore>te 7ntre #6=6 >i #6CC p7n( 7n "anama >i !arta1ena ndiilor, cump(r( acolo sclavi ne1ri, 2elurite m(r2uri, lemn pre'ios 2(r( acoperire, de>i de valori uria>e, p7n( la #C III de pesos 6JF5/ Dar aceast( m(re'ie nu durea&( dec7t o vreme/ Ace>ti pr(v(lia>i portu1he&i, c(m(tari pe deasu8 pra, se 7mbo1('esc prea repede/ )ul'imea din ora>e se r(&vr(te>te u>or 7mpotriva lor, ca la "otosi, 7nc( din #6CF 6J05/ ,pinia public( 7i acu&( c( s7nt proasp(t cre>tina'i ceea ce este adesea adev(8 rat9 c( 7n secret r(m7n credincio>i ritului iudaic ceea ce este posibil/ nchi&i'ia se amestec( >i ea p7n( la urm( >i o epidemie de procese >i de autoda2euri pune cap(t acestei prosperit('i rapide/ Aceste din urm( evenimente s7nt bine cunoscute* este vorba de procesele din )exico de la #6F6, #6F% >i #6FJ sau de autoda2eul din ## aprilie #6F$T 7n care 2i1urea&( mai mul'i mari ne1ustori de ori 1ine portu1he&( 6J65/ Dar asta e o alt( istorie/ 182

!entrat pe Lisabona, 7ntins pe cele dou( t(r78 muri ale Atlanticului, cel a2rican >i cel american, le1at cu "aci2icul >i cu Extremul ,rient, sistemul portu1he& este o re'ea uria>( care ia un puternic av7nt de8a lun1ul Lumii -oi 7n vreo &ece sau dou(8 &eci de ani/ Aceast( 7n2lorire rapid( este prin 2or'a lucrurilor un 2apt de importan'( interna'ional(/ B(r( el, poate c( "ortu1alia n8ar 2i 2ost ?restaura8 t(@ 7n #6FI, adic( nu >i8ar 2i redob7ndit indepen8 den'a 2a'( de Epania/ Restaurarea nu poate 2i, oricum, explicat( inte1ral prin prosperitatea &a8 h(rului bra&ilian, a>a cum se 2ace de obicei/ De alt2el, nimic nu ne dovede>te c( ?ciclul@ 6J%5 &ah(rului bra&ilian nu este >i el le1at de aceast( opulen'( ne1ustoreasc(/ Ki nici c( el n8a jucat un rol 7n 1loria cam scurt( a re'elei se2ar&ilor, la Amsterdam, ca >i la Lisabona sau )adrid/ Ar1in8 tul clandestin din "otosi, datorit( noilor cre>tini portu1he&i care 7l 7mprumut( pe Bilip al ;8lea, re1ele "lanet(, ar 7nt7lni ast2el ar1intul o2icial, debarcat 7n bun( re1ul( pe cheiurile Eevillei/ Dar amplul >i 2ra1ilul sistem avea s( dure&e doar c78 teva decenii/
D$?0

Re!ele n con lict% re!ele $e cale de dis$ari!ie


Re'elele se completea&(, se asocia&(, 7>i trec >ta8 2eta, se >i 7n2runt(/ A se 7n2runta nu 7nseamn( 7ntotdeauna a se distru1e/ Exist( ?du>mani com8 plementari@, exist( coexisten'e ostile, 2(cute s( dure&e/ Ba'( 7n 2a'( timp de secole, ne1ustorii cre>tini >i ne1ustorii din Eiria >i din E1ipt se 7n8 2runt(, este adev(rat, dar 2(r( ca balan'a s( 7ncline s "re unul din adversari, indispensabili unul celui8 lalt/ Europeanul nu trece niciodat( de ora>ele de "e li&iera de>ertului/ Dincolo de ele, lumea carava8 nelor este domeniul re&ervat al musulmanilor >i ne1ustorilor evrei/ !u toate acestea, odat( cu !ru8 ciadele, slamul pierde marea nterioar(, o uria>( El ipra2a'( de circula'ie/

Tot ast2el, 7n vastul mperiu turcesc, vene8 'ienii sau ra1u&anii, cump(r(tori de p7sl( din p(r de capr(, pe care documentele ni8i arat( sta8 bili'i la Brusa sau la AnQara, s7nt acolo o pre&en'( discret(/ !ea mai serioas( p(trundere occidental( 7n teritoriul turcesc se operea&( 7n 2olosul ra1u&a8 nilor, dar, 7n mare, ea nu dep(>e>te peninsula Bal8 canic(/ )area -ea1r( devine chiar, sau redevine odat( cu secolul al M; 8lea, marele lac p(&it de stanbul >i nu se deschide din nou ne1o'ului cre>8 tin dec7t la s27r>itul secolului al M; 8lea,dup( cucerirea !rimeii de c(tre ru>i 6#%JC5/ 7n l(untrul mperiului turcesc, reac'ia antioccidental( se produce 7n bene2iciul ne1ustorilor evrei, armeni >i 1reci/ Re&isten'e asem(n(toare se 7nt7lnesc >i 7n alte p(r'i/ 7ncep7nd din #%=I, la !anton, 9o*>ong*uJ ne1ustorilor chine&i este un 2el de contra8!ompa8 nie a ndiilor 6JJ5/ 7n ndia propriu8&is(, re&isten'a re'elei baniane cine ar putea s( cread( su8 pravie'uie>te ocupa'iei en1le&e>ti/ Desi1ur, ostilitatea, ura 7ntov(r(>esc aceste re&isten'e >i aceste competi'ii/ !el mai puternic repre&int( 7ntotdeauna o 'int( de soi/ !7nd )an8 delslo 6J$5 6#6CJ5 st( la Eurat, el notea&(* ?Biind ei 2(lo>i >i obra&nici Omusulmanii, adesea >i ei ne1ustoriP se poart( cu Ies 6en)ans ObanianiiP aproape ca >i cum ace>tia ar 2i robi >i cu dispre', la 2el cum se 2ace 7n Europa cu evreii, prin locu8 rile prin care s7nt 7n1(dui'i@/ Echimb7nd locul >i epoca, 7n ,ccidentul secolului al M; 8lea, 7nt7l8 nim o aceea>i atitudine 2a'( de 1enove&i, 1ata s( 7n1hit( totul, dup( spusele lui Eimon Rui& >i ale prietenilor ui 6$I5, >i 7ntotdeauna 7n'ele>i 7ntre ei s( duc( de nas pe al'ii/ Eau 2a'( de olande&i, 7n secolul al M; 8lea/ )ai t7r&iu, 2a'( de en1le&i8 Toate re'elele, chiar cele mai puternice, cunosc 7ntr8o bun( &i reculuri, 2luctua'ii/ Ki orice sl(bi8 ciune a re'elei, la centrul ei, 7>i 2ace sim'ite consej cin'ele 7n ansamblul po&i'iilor pe care le ocup a >i, poate mai mult ca oriunde, la peri2erie/ Acest lucru se produce 7n Europa odat( cu ceea ce numiiT, cu o 2ormul( va1( >i discutabil(, decaden'a taW

liei/ B(r( 7ndoial(, ?decaden'(@ nu este cuv7ntul cel mai potrivit, dar, de la s27r>itul secolului al M; 8lea, talia 7nt7mpin( complica'ii >i 1reu8 t('i9 ea pierde atunci unele po&i'ii 7n Dermania, 7n An1lia, 7n Levant/ Bapte asem(n(toare au loc 7n secolul al M; 8lea, 7n spa'iul Balticii, o dat( cu retra1erea ,landei din 2a'a puterii cresc7nde a An1liei/ Dar acolo unde ne1ustorii dominan'i dau 7napoi, apar 7ncetul cu 7ncetul structuri de 7nlocuire/ ?Toscana 2ran'u&easc(@, adic( italienii a>e&a'i 7n Bran'a, se clatin( prin preajma anului #66#, poate mai devreme, de la cri&a 2inanciar( din #6FJ9 re'eaua olande&( 7n Bran'a, puternic 7nr(d(cinat(, cunoa>te di2icult('i o dat( cu 7nceputul secolului al M; 8lea/ Ki, ca din 7nt7mplare, tocmai prin #%=I 6$#5, dat( rotund(, negocian!ii 2rance&i din ce 7n ce mai numero>i or1ani&ea&( 7n2lorirea spec8 taculoas( a porturilor noastre, schi'ea&( primele structuri capitaliste 2rance&e de mare anver1ur(/ Av7ntul ne1ocian'ilor 2rance&i se datorea&( 7n parte unor elemente ?indi1ene@, 7n parte unei ciudate re7mplant(ri de protestan'i, sco>i alt(dat( din Bran'a/ Acela>i 2enomen de 7nlocuire se 7ntre8 &(re>te 7n Dermania, 7n 2olosul evreilor de curte9 7n Epania, o dat( cu ascensiunea ne1ustorilor catalani >i basci >i, de asemenea, cu ridicarea ne1ustorilor madrileni din 9inco Gremios 5aFores la ran1ul de creditori ai statului 6$=5/ Aceste elanuri nu s7nt posibile, evident, dec7t datorit( cre>terilor economice/ Tocmai prospe8 ritatea 2rance&(, prosperitatea 1erman(, prosperi8 tatea spaniol( 7n1(duieU7n secolul al M; 8lea noul av7nt al unor cariere locale sau mai de1rab( na'i8 onale/ Dar dac( n8ar 2i avut loc 7n prealabil &dro8 birea domina'iilor ne1ustore>ti str(ine, de&vol8 tarea din secolul al M; 8lea s8ar 2i des2(>urat, Ki 7n Bran'a, >i 7n Dermania, >i 7n Epania, 7n alt R, 2(r( 7ndoial( cu unele di2icult('i suplimentare/ Totu>i, o re'ea activ( care 7ncearc( o 7n2r7n1ere ar e 7ntotdeauna tendin'a s(8>i compense&e pierde8 ]ile/ 7nl(turat( din cutare sau cutare re1iune, ea 0 [Ki mut( norocul >i capitalurile 7ntr8o alta/ !el

pu'in a>a se petrec lucrurile de 2iecare dat( atunci c7nd este vorba de un capitalism puternic >i care a >i devenit 2oarte hr(p(re'/ Bun(oar( de ne1ustorii 1enove&i din )area -ea1r( 7n secolul al M;8lea/ Un s2ert de secol dup( cucerirea !onstantinopolului 6#F0C5, c7nd turcii ocup( po&i'iile lor din !rimeea >i mai ales importanta lor a1en'ie de la !a22a 6#F%$5 1enove&ii nu p(r(sesc dintr8odat( inser'ia lor din Levant* ei continu( s( 2ie pre&en'i, de pild(, la !hios p7n( 7n #066/ Dar 1rosul activi 8 t('ii lor se 7ndreapt( spre 7nt(rirea >i de&volta 8 rea re'elei deja existente a a2acerilor din ,ccident, 7n Epania, 7n )aroc, cur7nd mai apoi la Anvers>i LNon/ "ierd un imperiu 7n est, construiesc un altul 7n vest/ Tot ast2el, atacat 7n oceanul ndian >i nsulinda, mperiul portu1he&, r(nit de moarte pe c7mpul 2ostelor lui 2apte de vitejie, se retra1e, odat( cu ultimii ani ai secolului al M; 8lea >i cu primii ani ai secolului al M; 8lea, spre Bra&ilia >i America spaniol(/ Tot ast2el, la 7nceputul seco8 lului al M; 8lea, 7n po2ida restr7n1erii sen&a'io8 nale a activit('ii marilor 2irme 2lorentine, ne1us8 torii italieni 1(sesc o compensa'ie, slab( dar si1ur(, a decep'iilor pe care le8a adus conjunctura de dup( #6II, 7n Europa central(, 7n lar1ul evantai de drumuri care se deschid pornind de la ;ene'ia 6$C5/ -u este cu totul 7nt7mpl(tor c( Bartolomeo ;iatis 6$F5, un ber1ame&, deci un supus ale ;ene8 'iei, devine la -iirnber1 unul din cei mai bo1a'i ne1ustori 6sau chiar cel mai bo1at5 din ora>ul s(u de adop'iune* c( italienii devin deosebit de activi la Leip&i1, la -iirnber1, la BranQ2urt, la Amsterdam, la +ambur19 c( m(r2urile >i moda din talia continu( s( ajun1( la ;iena >i 7ntr8o m(sur( >i mai mare 7n "olonia, prin releele active ale !racoviei >i Liovului/ !oresponden'a p(strat( 7n arhivele polone&e 6$05 semnalea&(, 7n secolul al M; 8lea, ne1ustori italieni 7n ora>ele >i t7r1urile "oloniei/ Ei s7nt destul de numero>i 7nc7t oricine poate s(8i ba1e de seam(, a>a cum o dovede>te aceast( istorioar(* 7n #6FC, un soldat spaniol este trimis ca mesa1er 7n ](rile de :os pentru a aduce de acolo re1inei "oloniei, la ;ar>ovia, ni>te daruriU

dantele >i o p(pu>( 7mbr(cat( dup( moda din Bran'a, pe care chiar ea o ceruse ?pentru ca croi8 torii din slujba sa s(8i 2ac( ve>minte dup( aceast( mod(, c7t( vreme moda din "olonia o sc7rbea >i nu era pe 1ustul s(u@/ !urierul sose>te, este tratat ca un ambasador/ ?Baptul c( >tiam latina, m(rtu8 rise>te el, m8a ajutat destul de bine, c(ci altmin8 terea n8a> 2i 7n'eles nici o vorb( din limba lor /// >i ei nu >tiu din limba noastr( dec7t at7t c7t s(8'i arate cele cuvenite domnilor 0dar senoria)% dup( obiceiul din talia, c(ci se a2l( mul'i ne1ustori italieni 7n aceast( 'ar(@/ "e drumul de 7ntoarcere, el se opre>te la !racovia, ora>ul ?7n care se 7ncoro8 nea&( Re1ii "oloniei@>i semnalea&( >i acolo ?mul'i ne1ustori italieni care 2ac ne1o' 7nainte de toate cu m(t(suri@ 7n acest mare centru comercial/ )(rturie m(runt(, 2(r( 7ndoial(, dar semni2icativ( 6$65/

5inorit!i cuceritoare
Exemplele de mai 7nainte semnalea&( apartenen'a 2recvent( a marilor ne1ustori, st(p7ni de circuite >i re'ele, la minorit('i str(ine, 2ie prin na'ionalitate 6italienii 7n Bran'a lui Bilip cel 2rumos >i a ui Brancisc sau 7n Epania lui Bilip al 8lea5, 2ie prin con2esiunea reli1ioas( speci2ic( bun(oar( evreii, armenii, banianii hindu>i, par>ii, rascolnicii 7n Rusia sau cop'ii cre>tini 7n E1iptul musulman/ !are este cau&a acestei tendin'eH Este limpede c( orice minoritate are o 7nclina'ie natural( spre coe&iune, spre 7ntr8ajutorare, spre autoap(rare9 7n str(in(tate, un 1enove& este complice cu un 1enove&, un armean cu alt armean/ !harles Rilson 67ntr8un articol ap(rut recent5 pune 7n lumin(, cu o oarecare do&( de amu&ament, intru&ia uimitoare 7n cele mai mari a2aceri londone&e a hu1heno'ilor 2rance&i 7n exil, c(rora li s8a subliniat mai ales rolul de di2u&ori ai unor tehnici arti&anale/ Dar, 7n capitala en1le&(, ei au 2ormat 7ntotdeauna, Ki 7ncarnai 2ormea&(, un 1rup compact >i care 'ine "i&ma> la identitatea sa/ "e de alt( parte, omino8U ritate cap(t( cu u>urin'( sentimentul c( este

oprimat(, c( nu este iubit( de c(tre majoritate, ceea ce o scute>te s( aib( prea multe scrupule 2a'( de aceasta/ Este acesta 2elul de a 2i al unui per2ect ?capitalist@H Dabriel Ardant 6$%5 poate s( scrie* .>omo oeconomicus 6el 7n'ele1e prin aceasta pe omul 7ntru totul c7>ti1at de sistemul capitalist5 nu are sentimente de a2ec'iune pentru aproapele s(u/ El nu vrea s( aib( 7n 2a'a sa altceva dec7t al'i a1en'i economici, cump(r(tori, v7n&(tori/oameni care dau cu 7mprumut, creditori, cu care, 7n prin8 cipiu, are rela'ii pur economice@/ n acela>i sens, Eombart atribuie superioritatea evreilor 7n 2or8 marea ?spiritului capitalist@ 2aptului c( pre 8 scrip'iile reli1ioase iudaice le 7n1(duie 2a'( de ?1oi8 mi@ ceea ce 7i opresc s( 2ac( 2a'( de coreli1ionari/ Dar explica'ia cade de la sine/ -u cumva chiar jocul social, 7ntr8o societate care are propriile ei interdic'ii, care socote>te ilicite practicile c(m(8 t(riei >i chiar pe cele ale banului i&vorul at7tor averi, >i nu numai ne1ustore>ti , 7i 7nchide pe ?anormali@ 7n perimetrul sarcinilor nepl(cute, dar necesare ansamblului societ('iiH Dac( e s(8# credem pe Alexandre DerschenQorn 6$J5, tocmai acest lucru s8a 7nt7mplat 7n Rusia cu ereticii ortodoc>i care s7nt rascolnicii/ Rolul lor poate 2i comparat cu cel al evreilor sau armenilor/ Dac( nu s8ar 2i a2lat acolo, n8ar 2i trebuit oare s( 2ie inventa'iH ?7ntr8o 'ar(, evreii s7nt la 2el de trebuincio>ica brutarii@, exclam( patricianul vene'ian )arin Eanudo, indi1nat de ideea unor m(suri 7ndreptate 7mpotriva lor 6$$5/ 7n discu'ia acestui ca&, ar 2i mai bine s( vorbim despre societate dec7t despre ?spirit capitalist@/ !on2lictele politice >i pasiunile reli1ioase din Euro8 pa medieval( >i modern( au exclus din comunit(8 'ile lor numero>i indivi&i din care au 2(cut 7n str(i8 n(tate, unde i8a purtat exilul, minoritari/ ,ra>ele italiene s7nt asemenea ora>elor 1rece>ti din epoca clasic(, ni>te cuiburi de viespi cert(re'e* exist( cet('eni care tr(iesc 7ntre &idurile cet('ii >i exi 8 la'i cate1orie social( at7t de r(sp7ndit( 7nc7t a c(p(tat un nume 1eneric* ace>tia s7nt uorusciti*

Ei 7>i p(strea&( bunurile, le1(turile de a2aceri, p7n( 7n inima ora>ului care 7i 1one>te, pentru ca 7ntr8o bun( &i s(8i primeasc( iar* aceasta e istoria a nenum(rate 2amilii 1enove&e, 2lorentine, lucane/ -u s7nt 7mpin>i ast2el pe drumul pricopselii ace>ti uorusciti% mai ales dac( s7nt ne1ustoriH )arele comer' este ?comer'ul la distan'(@/ Ei s7nt con8 damna'i s(8# 2ac(/ Bun(oar(, 7n #CC$, un 1rup de nobili din Denova nu accept( 1uvernul popular care se instaurea&( odat( cu do1ii &i>i perpetui >i p(r(sesc ora>ul 6#II5/ Ace>ti nobili exila'i s7nt no(ili 'ecchi% 7n timp ce nobilii r(ma>i sub c7r8 muirea popular( s7nt no(ili no'i ; ruptura se men'ine, chiar dup( 7ntoarcerea exila'ilor 7n ora>/ Ki, ca un 2(cut, no(ili 'ecchi au devenit, >i de depar8 te, patronii marilor a2aceri cu str(in(tatea/ Al'i exila'i* maranii spanioli sau portu1he&i care, la Amsterdam, se re7ntorc la iudaism/ Exila'i notorii >i ei* protestan'ii 2rance&i/ Desi1ur, nu revocarea edictului de la -antes, din #6J0, a creat ex nihilo Banca protestant(, devenit( apoi st(p7na economiei 2rance&e, dar ea i8a asi1urat 7n2lorirea/ Ace>ti uorusciti de un tip nou au p(strat le1(turile lor 7n interiorul re1atului, p7n( 7n inima lui, la "aris/ Ei au reu>it probabil, nu o sin1ur( dat(, s(8>i trans2ere 7n str(in(tate o parte 7nsemnat( a capitalurilor r(mase 7n urma lor/ Ki, asemeni nobililor vechi, 7ntr8o bun( &i/ au revenit 7n 2or'(/ , minoritate, 7n de2initiv, este o re'ea parc( dinainte construit( >i construit( solid/ talianul care vine ia LNon nu are nevoie ca s( se a>e&e acolo dec7t de o mas( >i de o 2oaie de h7rtie, ceea ce 7i mir( pe 2rance&i/ Dar lucrurile stau a>a pentru c( el are pe pia'( asocia'i 2ire>ti, in2ormatori, cau'iuni >i coresponden'e 7n di2erite pie'e ale Europei/ "e scurt, tot ceea ce constituie creditul unui ne1ustor, pentru c7>ti1area c(ruia el pierde adesea ani >i ani/ Tot ast2el, la Leip&i1 sau ;iena 7n aceste ora>e care, la mar1inile Europei de "opulare dens(, st7rnesc av7ntul din secolul al M; 8lea nu se poate s( nu 2ii i&bit de succesul ne1us8J0 torilor str(ini, oameni din ](rile de :os, re2u1ia'i

2rance&i dup( revocarea edictului de la -antes 6primii ajun1 la Leip&i1 7n #6JJ5, italieni, savo8 Nar&i, oameni din Tirol/ -u exist( excep'ii sau aproape c( nu exist(* str(inul are norocul de partea lui/ ,ri1inea 7l lea1( de ora>e, de pie'e, de '(ri 7nde8 p(rtate care 7l arunc( dintr8odat( 7n comer'ul la distan'(, 7n comer'ul cel mare/ Ar 2i prea 2rumos, dar nu trebuie oare s( socotim c( ?orice nenorocire e bun( la ceva@H

ii > }

"LUE8;AL,AREA !,)ER! ALm, ,BERTA K !EREREA


Re'elele >i circuitele schi'ea&( un sistem/ Asemeni ansamblului de >ine/, a re'elei electrice de cale 2erat(, a materialului rulant, a personalului de deservire/ Totul este or7nduit 7n vederea mi>c(rii/ Dar mi>carea se dovede>te a 2i o problem( 7n sine/

Plus*'aloarea comercial
!u totul evident, pentru ca s( se deplase&e, mar2a trebuie s(8>i sporeasc( pre'ul 7n cursul c(l(toriei/ A> numi acest lucru $lus*'aloarea comercial+ Avem a 2ace cu o le1e 2(r( excep'ieH Da, sau aproape/ La s27r>itul secolului al M; 8lea, moneda spaniol( ?de opt@ valorea&( C=I de reis 7n "ortu1alia >i FJI de reis 7n ndia 6#I#5/ La s27r>itul secolului al M; 8 lea, o 'ara de etamin( costa 7n 2abricile din )an C reali, 7n Epania 6, 7n America #=6#I=5/ Ki a>a mai departe/ De unde, 7n anumite locuri date, pre'ul uimitor al m(r2urilor rare care vin de departe/ "rin #0II, 7n Dermania, o livr( de >o2ran 6italian sau spaniol5 cost( tot at7ta c7t un cal, o livr( de &ah(r tot at7ta c7t trei purcei de lapte 6#IC59 7n "anama, 7n #0#$, un cal valorea&( =F de pesos >i jum(tate, un sclav indian CI de pesos, un burdu2 de vin #II de pesos /// 6#IF5/ La )arsilia, 7n #=FJ, CI de metri de postav din Blandra 2ac de dou( p7n( la de patru ori pre'ul unui sclav sara&in 6#I05/ Dar 7nc( "liniu cel B(tr7n semnala c( produsele indiene, piperul sau mirodeniile, s7nt v7ndute a Roma cu de o sut( de ori mai mult dec7t pre'ul lor ini'ial 6#I65/ Este limpede c(, pe un asemenea traseu, trebuie s( intervin( pro2itul pentru ca circuitul s( 2ie stimulat, s( an1aje&e cheltuielile propriei sale mi>c(ri/ !(ci la pre'ul de cump(rare al unei m(r2i se adau1( pre'ul transportului ei, iar acesta era p7n( mai ieri deosebit @ U d e oneros/ "ostavurile cump(rate 7n #C#J >i #C#$

la t7r1urile din !hampa1ne, aduse p7n( la Bloren'a, pl(tesc pentru transport, inclusiv taxele, amba8 lajul >i alte cheltuieli 6este vorba de >ase partide5* ##,JI#=,0C9 #0,$69 #6,Io9 #$,=#9 =I,CFi din pre'ul de cump(rare, din .$rimo costo/ 6#I%5/ "e un ace8 la>i traseu >i pentru m(r2uri identice aceste cheltu8 ieli varia&( de la simplu la dublu/ Ba 7nc( aceste procentaje s7nt relativ sc(&ute* sto7ele, mar7( scump(, au, 7n plus, >i 1reutate mic(/ , mar2( 1rea >i ie7tin( 1r7u, sare/ lemn/ vin nu cir8 cul(, 7n principiu, pe itinerare terestre% 7n a7ara ca&urilor de necesitate absolut(, >i 7n acest ca& necesitatea se pl(te>te peste costul transportului/ ;inul de !hianti, cunoscut sub aceast( denumire 7nc( 7n #C$J, este un vin ie7tin, un .$o'ero/% care cost( un 7iorin hectolitrul 6vinul de )alvasia 7acedelal, la #= 2ior ini5/ Transportat de la Dreve la Bloren'a 6=% Qm5, pre'ul s(u cre>te cu =0FIi9 dac( aceast( c(l(torie s8ar prelun1i p7n( la )ilano, pre'ul s8ar 7ntrei 6#IJ5/ "rin %2EE, transportul unui butoi de vin de la ;era !ru& la )exico 7ace tot at7t c7t pre'ul lui de cump(rare la Eevilla 6#I$5/ Ki mai t7r&iu, pe vremea lui !antillon, ?drumul vinurilor din Bour1o1ne la "aris cost( adesea mai mult dec7t cost( chiar vinul la 7a'a locului@ 0%%E3/ Am insistat 7n primul volum al acestei lucr(ri asupra obstacolului pe care8l repre&int( un sistem de transport totdeauna oneros >i lipsit de suple'e/ Bederico )elis 6###5 a demonstrat c(, 7n secolele al Ml;8lea >i al M;8lea, s8a 7(cut totu>i enorm de mult pentru transporturile maritime% prin m(rirea corpului navei, >i deci a calelor, >i prin aplicarea unor tari7e pro1resive care tind s( se stabileasc( ad 'alorem1 m(r2urile pre'ioase pl(tesc ast7el, 7n parte, pentru m(r2urile obi>nuite/ Dar practica aceasta se 1enerali&ea&( cu 7ncetul/ La LN on, 7n se8 colul al M; 8lea, pre'ul transportului pe drum de uscat se calculea&( dup( 1reutatea m(r2ii 6##=58 ,ricum, din punctul de vedere al ne1ustorului5 problema r(m7ne neschimbat(* trebuie ca mar2a care vine spre el, cu un velier de transport, 7ntr8uT

car sau pe spinarea unei vite, s( se valori2ice la cap(tul cursei ast2el 7nc7t ea s( poat( acoperi, 7n a2ar( de cheltuielile arti2iciale ale opera'iei, pre'ul de cump(rare, la care se adau1( pre'ul trans8 portului, a care se mai adau1( >i c7>ti1ul pe care 7l a>teapt( ne1ustorul, Dac( n8ar 2i a>a, la ce bun s(8>i ri>te banii >i trudaH )ar2a i&bute>te s( 2ac( lucrul acesta, mai u>or sau mai pu'in u>or/ Evi8 dent, ?m(r2urile re1ale@ a>a nume>te Eimon Rui& piperul, mirodeniile, c7rm7&ul, noi am &ice c( >i monedele de opt nu pun probleme* c(l(8 toria este lun1(, dar pro2itul este si1ur/ Dac( nu8mi convine cursul lor, a>tept9 pu'in( r(bdare >i totul se r7nduie>te cum trebuie, c(ci cump(r(8 tori se 1(sesc ca s( &icem a>a totdeauna/ Biecare re1iune, 2iecare epoc( a avut ?m(r2urile ei re1ale@, 2(1(duind, mai mult dec7t altele, plus8valoare comercial(/ !(l(toriile lui Diambattista Demelli !areri, a c(ror lectur( este, din mai multe motive, pasio8 nant(, ilustrea&( de minune aceast( re1ul(/ Acest napolitan care 2ace, 7n #6$F, ocolul p(m7ntului, pentru pl(cerea lui mai mult dec7t pentru c7>ti1, 1(se>te o solu'ie pentru acoperirea cheltuielilor lun1ului s(u itinerar* el cump(r( 7ntr8un loc m(r2urile despre care >tie c( se pot vinde 2oarte bine 7n locul unde urmea&( s( ajun1(/ La Bander Abbas, 7n 1ol2ul "ersic, 7ncarc( ?vin, vinars, curmale >i O///P toate 2ructele "ersiei care se duc 7n ndii uscate sau p(strate la o'et O///P din care se scoate un mare c7>ti1@ 6##C59 7mbarc7ndu8se pe 1a8 +onul de )anila pentru -oua Epanie se aprovi8 &ionea&( cu ar1int viu chine&esc* ?se scoate CII la sut( c7>ti1@, m(rturise>te el 6##F5/ Ki a>a mai departe/ !(l(torind odat( cu st(p7nul ei, mar2a devine pentru acesta un capital care se 2ructi2ic( la 2iecare pas, 7i pl(te>te cheltuielile de deplasare Ki 7i asi1ur( chiar, atunci c7nd ajun1e la -eapole, bene2icii substan'iale/ Brancesco !arletti 6##05, care, 7n #0$#, cu aproape un secol mai devreme, 2ace >i el ocolul p(m7ntului, ale1e ca prim( mi&( 0C comercial( ni>te sclavi ne1ri, ?mar2( re1al(@,

cump(ra'i 7n insula E(o Tome >i v7ndu'i apoi la !arta1ena ndiilor/ "entru m(r2urile obi>nuite, evident, lucrurile nu mer1 chiar at7t de lesne* opera'ia comercial( nu este 2ructuoas( dec7t cu pre'ul a mii de pre8 cau'ii/ Teoretic, totul este simplu, cel pu'in pen8 tru un economist ca abatele !ondillac 6##65* re1ula bun( a schimbului la distan'( este s( pui 7n comunica'ie o pia'( 7n care un anumit bun se 1(se>te din bel>u1 cu o pia'( 7n care acela>i bun este rar/ n practic(, pentru a st(p7ni aceste con8 di'ii, trebuie s( 2ii pe c7t de prudent, pe at7ta de in2ormat/ !oresponden'a comercial( o dovede>te cu prisosin'(/ E7ntem 7n aprilie #6J#, la Livorno, 7n pr(v(lia lui Diambattista Eardi 6##%5, Livorno, port de prim( importan'( al Toscanei, este lar1 deschis spre )editerana >i spre 7ntrea1a Europ(, cel pu'in p7n( la Amsterdam/ 7n acest ultim ora>, Benja8 min Burlamacchi, de ba>tin( din Lucea, conduce un contor care se ocup( de m(r2uri din Baltica, din Rusia, din ndii >i din alte p(r'i/ 7n momen 8 tul 7n care se 7n2irip( coresponden'a dintre cei doi ne1ustori, tocmai a sosit o 2lot( a !ompaniei n8 diilor orientale, 2Ac7nd s( scad( pre'ul scor'i8 >oarei/ Livorne&ul se 17nde>te la o a2acere cu aceast( ?mar2( re1al(@/ El 7i scrie, plin de planuri, lui Burlamacchi, 7l l(mure>te c( dore>te s8o 2ac( ?pe socoteala lui@, adic( nu 7n tov(r(>ie cu corespon8 dentul s(u/ "7n( la urm(, a2acerea e>uea&( >i Eardi/ 1ata de data aceasta la o tov(r(>ie cu Burlamacchi, nu vede dec7t o sin1ur( mar2( care s( poat( 2i adus( cu 2olos de la Amsterdam la Livorno, 'achette% adic( piei 2ine ruse>ti, ce aveau s( inunde cur7nd pie'ele taliei/ 7n acest an #6J#, ele s7nt deja co8 tale 7n mod re1ulat la Livorno, unde vin c7teodat( direct de la Arhan1helsQ, 7mpreun( cu butoaie de icre ne1re/ Dac( aceste piei s7nt ?de culoare 2rumoas(, >i pe dina2ar( >i pe dinl(untru, mari, sub'iri >i nu 7ntrec 1reutatea de $ p7n( la #I livre la Bloren'a@, atunci Burlamacchi s( 7ncarce un oa8 recare num(r de piei pe dou( cor(bii 6a>a 2el ca f riscurile s( se 7mpart(5, cor(bii .de (uona di esa% #

che 'enghino con (uon con'oglio/% >i s( 2ac( acest lucru 7nainte de 7nchiderea hibernal( a navi1a'iei din nord/ "ieile, care la Amsterdam se v7nd cu #=, s7nt cotate a =6 #4= >i =J pe pia'a livorne&(, deci la mai mult dec7t dublu/ Ar trebui, scrie Eardi, ca pre'ul de revenire la Livorno s( nu dep(>easc( =F* el contea&( ast2el pe un c7>ti1 de #Ii/ Kase W le1(turi de piei s7nt 7mbarcate la Texe >i Bur8 lamacchi 7>i recuperea&( jum(tate din cheltuie8 lile de cump(rare tr(17nd o scrisoare, 7n con2or8 mitate cu instruc'iunile lui Eardi, asupra unui bancher de la ;ene'ia/ Totul este, prin urmare, socotit/ Ki cu toate acestea, p7n( la urm(, a2ace 8 rea nu este deloc str(lucit(/ ntr(ri importante de mar2( stric( pre'ul livorne&, care ajun1e 7n mai #6J= la =C9 pieile, care se dovedesc de calitate mediocr(, se v7nd prost9 la #= octombrie, 7n ace8 la>i an, 7nc( mai s7nt piei 7n ma1a&ie/ Toate aces8 tea, 2(r( 7ndoial(, nu au o importan'( prea mare pentru casa Eardi, an1ajat( 7n #6J# >i #6J= 7ntr8o mul'ime de opera'ii mai ales 7n exportul de ulei de m(sline >i de l(m7i de pe Riviera 1enove&a >i care 2ace ne1o' pe scar( lar1( cu Amsterda8 mul >i An1lia, 7nc(rc7nd c7teodat( ea sin1ur( co8 r(bii 7ntre1i/ Dar episodul pre&int( interes c(ci ne arat( c7t de 1reu era s( preve&i la distan'( >i s( or1ani&e&i plus8valoarea comercial(/ Earcina ve>nic( a ne1ustorului este s( 2ac( >i s( r(s2ac( aceste calcule prospective, s( ima1i8 ne&e nenum(rate opera'ii 7nainte de a 7ncerca una/ Atunci c7nd un ne1ustor metodic din Amsterdam 6##J5 se 17nde>te s( 2ac( ceva a2aceri 7n Bran'a, el 7i scrie lui Du1ard Bils, comisionar din Rouen, ?sa8mi pre'ui'i 7n r(spuns pre'ul articolelor celor mai obi>nuite pe la dumneavoastr(, >i asemenea s(8mi trimite'i o socoteal( 7nchipuit( de v7n&are Oadic( un ante8calcul al tuturor cheltuielilorP/// !u deosebire, s(8mi ar(ta'i pre'ul la 2anoanele de balen(, 1r(simea de balen( ro>ie, 1arant(, bumbacul de Emirna, lemnul 1alben, s7rma de o'el O///P ceaiul verde@/ De partea lui, un ne1ustor 2ran8 ce& 6##$5 6#6 2ebruarie #%%J5 se in2ormea&( la un #$0 ne1ustor din Amsterdam* ?/// -ecunosc7nd 2elul

7n care se v7nd vinarsurile pe la dumneavoastr( m( ve'i 7ndatora de m( 7ncuno>tiin'a'i c7t pre'u8 iesc CI de 'elte adus la banii din Bran'a, din care eu voi 2ace socoteala mea, dup( care, dac( voi vedea un oarecare c7>ti1, m( voi hot(r7 s( va trimit o oarece partid(///@ !( plusul de valoare reali&at de ne1ustor repre&int( incita'ia necesar( pentru orice schimb comercial este 7ntr8o asemenea m(sur( de la sine 7n'eles, 7nc7t pare absurd s( mai insi>ti asupra problemei/ El explic( totu>i mult mai multe lucruri dec7t s8ar p(rea/ -u avantajea&( el 7n mod automat, 7n special '(rile a>a8 &is victime ale costului ridicat al vie'iiH Aceste '(ri s7nt 2arurile cele mai str(lucitoare, centrele de apel prioritare/ )ar2a este atras( de pre'urile lor mari/ ;ene'ia, care domin( marea interioar(, a stat mult( vreme >i st( 7nc(, >i 7n secolul al M; 8lea, sub semnul costului ridicat al vie'ii 6#=I5/ 7n ,landa, costul vie'ii devine >i el ridicat* oamenii o duc prost, mai ales cei s(raci, dar >i cei mai pu'in s(raci 6#=#5/ De pe vremea lui !arol Yuintul costul vie'ii este 7n1ro&itor de ridicat 7n Epania* ?///am a2lat U acolo, spune un c(l(tor 2rance& 6#6IC5, proverbul '% c( 7n Epania toate s7nt scumpe, a2ar( de bani@ ] 6#=C5/ La 2el stau lucrurile >i 7n secolul al M; 8 9 lea/ Dar, 7n cur7nd, An1lia stabile>te un record imbatabil* ea este, prin excelen'(, 'ara unor cheltuieli curente 7mpov(r(toare* a 7nchiria o cas(, o tr(sur(, a8>i c7>ti1a hrana, a sta la hotel repre&int( cheltuieli ruin(toare pentru un str(in 6#=F5/ E( 2ie aceast( cre>tere a costului vie'ii >i a salariilor, vi&ibil( 7nc( 7nainte de revolu'ia de la #6JJ, pre'ul, sau semnul, sau condi'ia preponderen'ei en1le&e pe cale de a se stabiliH Eau a oric(rei preponderen'eH Un c(l(tor en1le&, BNnes )orNson, care, din #0$$ p7n( 7n #6I6, a 2ost secretar al Lordului )ountjoN 7n rlanda >i care mai 7nainte, din #0$# p7n( 7n #0$%, a c(l(torit prin Bran'a, talia, ](rile de :os, Dermania, "olonia, un bun observator de alt2el, 2ace aceast( re2lec'ie uimitoa8 re* ?D(sind eu 7n "olonia >i 7n rlanda o ciudata

ie2tin(tate a tuturor lucrurilor de trebuin'(, 7n l9 vreme ce metalul alb le lipse>te >i este cu at7t mai pre'uit acolo, aceste observa'ii m( duc spre o p(rere potrivnic( p(rerii obi>nuite, >i anume c( nu se a2l( semn mai si1ur c( un stat este 7n2loritor >i bo1at dec7t scumpetea acestor lucruri///@ 6#=05/ Asta a2irm( >i "into/ Acesta este >i $aradoxul lui YuesnaN* ?Bel>u1ul >i scumpetea s7nt bo1('ia@ 6#=65/ 7n #%J%, Utrec7nd prin Bordeaux, ArtUhur \oun1 6#=%5 notea&(* ?!hiriile caselor >i aparta8 mentelor cresc &i de & i 9 cre>terea a 2ost 7nsemnat( dup( pace Opacea de la #%JCP chiar 7n clipa c7nd s8 au cl(dit >i se mai cl(desc 7nc( al7tea case, ceea ce coincide cu cre>terea 1eneral( a pre'urilor* lumea se pl7n1e de costul vie'ii c( a crescut cu CI p7n( la #II 7n &ece ani@/ Acest lucru 7l spusese deja cu dou(&eci de ani mai devreme, 7n #%0#, t7n(rul abate Daliani, 7n cartea sa despre moned(* ?"re'urile mari ale m(r2urilor s7nt c(l(u&a cea mai de n(dejde ca s( cuno>ti unde se 1(sesc cele mai mari bo1('ii@ 6#=J5/ Ki te 17nde>ti la considera'iile teoretice ale lui Leon Duprie& 6#=$5 cu privire la timpul nostru, 7n le1(tur( cu ?'(rile de v7r2@ care au un nivel al remunera'iei >i pre'urilor ?net superior celui din '(rile a2late pe urma evolu'iei acestora@/Dar va trebui s( revenim asupra cau&elor unor asemenea denivel(ri/ Ee vorbe>te prea 1r(bit despre o superioritate de structur(, de or1ani&are, 7n realitate, despre structura lumii ar trebui s( vorbim 6#CI5/ Ar 2i evident tentant s( reducem la aceast( realitate de ba&( destinul excep'ional al An1liei/ "re'urile ridicate, salariile ridicate s7nt pentru economia insular( ni>te ajutoare, dar >i ni>te piedici/ ndustria 'es(turilor, 2avori&at( la ba&( de o excep'ional( produc'ie de l7n( ie2tin(, trece prin 1reut('i/ Dar se 7nt7mpl( acela>i lucru cu celelalte activit('i industrialeH Revolu'ia ma>inist( de la s27r>itul secolului al M; 8lea a repre&entat, s( $% recunoa>tem, o minunat( porti'( de sc(pare/

O erta &i cererea1 \N

primum mobile
Bine7n'eles, 7n ce prive>te schimburile, principalul impuls vine de la o2ert( >i cerere, de la o2erte >i cereri, personaje bine cunoscute, a c(ror banali8 tate 7ns( nu8i 2ace nici mai u>or de de2init, nici mai u>or de deosebit/ ,2erte >i cereri s7nt mii >i mii/ Ele 2ormea&( lan'uri, se prind m7n( 7n m7n(, s7nt electricitatea circuitelor/ Economia clasic( explic( totul prin ele >i ne an1ajea&( ast2el 7n dis8 cu'ii 2(r( ie>ire despre rolul o2ertei >i, respectiv, cererii, ca elemente motrice, discu'ii care r(bu28 nesc p7n( 7n &ilele noastre >i care mai au 7nc( un loc al lor 7n motivarea politicilor economice/ !um se >tie, nu exist( o2ert( 2(r( cerere, >i, tot ast2el nu exist( cerere 2(r( o2ert(* >i una >i alta se nasc din schimbul pe care8# 2undamentea&( >i care le 2undamentea&(/ E8ar putea spune acela>i lucru despre cump(rare >i v7n&are, despre turul >i returul comercial, despre partid( >i contra8partid(, ba chiar despre munc( >i capital, despre consum >i produc'ie consumul 2iind de partea cererii, a>a cum produc'ia este de partea o2ertei/ "entru Tur1ot, dac( o2er ceea ce posed este pentru c( do8 resc >i voi cere imediat ceea ce nu am 7n m7n(/ Dac( cer ceea ce nu am, este pentru c( m8am re8 semnat sau m8am hot(r7t s( dau 7n schimb, s( o2er cutare mar2(, cutare serviciu sau cutare sum( de bani/ Deci patru elemente, re&um( Tur1ot* ?Dou( lucruri posedate, dou( lucruri dorite@ 6#C#5/ ?Ee 7n'ele1e de la sine, scrie un economist din &ilele noastre, c( 2iecare o2ert( >i 2iecare cerere presupun o contra8partid( @ 6#C=5/ E( nu socotim pripit asemenea observa'ii drept ar1u'ii sau drept naivit('i/ Ele ne ajut( s( 7nl( 8 tur(m distinc'iile >i a2irma'iile 2actice/ Ele 7n8 deamn( la pruden'( pe cel ce8>i pune 7ntreb(ri vr7nd s( >tie care din dou( este mai important(, o2erta sau cererea, sau, ceea ce este acela>i lucru, care din dou( joac( rolul de $rimum mo(ile+ 7ntre8 bare lipsit( de un adev(rat r(spuns, care ne duce

%FF

7ns( 7n inima problemelor pe care le pune schimbul/ )8am 17ndit adesea la exemplul, at7t de bine studiat de c(tre "ierre !haunu 6#CC5, pe care8# constituie 9arrera de Indias+ Dup( #00I, totul este limpede schi'at la scar( mare, 7n termeni mecanici* o curea de transmisie se 7nv7rte 7n sensul unor ace de ceasornic de la Eevilla spre !anare, spre porturile Americii, spre str7mtoarea insulelor Bahamas la sudul Bloridei, apoi spre A&ore >i din nou spre Eesilla/ -avi1a'ia materiali&ea&( un circuit/ "entru "ierre !haunu nu 7ncape 7ndoial(* 7n secolul al M; 8lea ?mi>carea conjunctural mo8tric(@ este ?mi>carea de dus@ din Epania 7n America/ El preci&ea&(* ?A>teptarea produselor Europei destinate ndiilor este una din principalele preocup(ri ale sevillanilor 7n momentul plec(rii navelor @6#CF5* mercur din dria, aram( din Un1aria, materiale de construc'ie din nord >i cor(bii 7ntre1i de baloturi de postavuri >i p7n&eturi/ Ki la 7nceput, p7n( >i ulei, 2(in( >i vin, produse livrate chiar de Epania/ Epania nu este, prin urmare, sin1ura animatoare a amplei mi>c(ri transoceanice/ Europa, care la re7ntoarcerea 2lotelor 7>i cere partea din man(, o ajut(/ Brance&ii cred c( 2(r( trimiterile lor sistemul n8ar 2unc'iona/ De8nove&ii 6#C05, care, 7nc( de la 7nceput >i p7n( pe la #06J, 2inan'ea&( pe credit lun1ile >i lentele opera'ii comerciale cu Lumea -ou(, s7nt indispensabili >i ei, ca >i mul'i al'ii/ Atunci c7nd pleac( navele, mi>carea necesar( la Eevilla este deci mo8 bili&area a numeroase 2or'e din ,ccident, o mi>care care prin sursele ei este exterioar( Epaniei 7n cea mai mare m(sur( >i care implic(, 7n acela>i timp, capitalul oamenilor de a2aceri 1enove&i, 1aleriile minelor din dria, r(&boaiele de 'esut 2lamande >i cele mai bine de dou(&eci de t7r1uri pe jum(tate s(te>ti 7n care se v7nd p7n&eturile Bretaniei/ !ontra8dovada* totul se opre>te pe loc la Eevilla, >i mai t7r&iu la !adi&, 7n 2unc'ie de ?str(ini@/ Re1ula supradurea&(* 7n 2ebruarie #%CI 6#C65, ?plecarea 1alioanelor, scrie o 1a&et(, a 2ost iar 7nt7r&iat( p7n( la 7nceputul lunii lui martie

rm(tor, ca s( se dea timp str(inilor s( 7ncarce mare cantitate de m(r2uri ce n8au putut sosi 7nc( in pricina v7nturilor potrivnice@/ "utem vorbi, numai pe acest temei, despre o Oiscare motric(, $rimum mo(ilei 7n principiu, ?curea de transmisie@ poate 2i pus( 7n mi>care e pe un punct oarecare al ei9 pus( 7n mi>care sau, 7mpotriv(, oprit(/ Dar, 7n ca&ul de 2a'( se pare ( o prim( 7ncetinire prelun1it(, prin #6#I sau #6=I 8a datorat unei sc(deri a produc'iei minelor de r1int din America/ "oate 7n temeiul ?le1ii@ ran8 amentelor de1resive, 7n mod si1ur din pricina iminu(rii popula'iei indiene care 2urni&a m7na e lucru trebuincioas(/ ar atunci c7nd, prin jurul nilor #66I, lucrurile 7ncep s( mi>te iar la "otosi, a >i 7n minele de ar1int din -oua Epanie 7n imp ce Europa este, se pare, prins( 7ntr8o sta1nare ersistent( impulsul vine de la America, de i minerii indi1eni ce se 2olosesc din nou de tra8 i'ionalele lor (raseros 6#C%5, chiar 7nainte ca ma8 ile instala'ii miniere ?moderne@ s( prind( iar(>i iat(/ "e scurt, cel pu'in de dou( ori, rolul prim ne1ativ, apoi po&itiv5 a 2ost jucat pe cel(lalt '(rm # Atlanticului, 7n America/

Ii I,

#=/ -osirile de argint american in Euro$a+ / ,2icial p7n( 7n #66I/ !on2orm 1a&etelor olande&e >i documentelor anex(/ -ichel ),R -EAU 67n* 2nuario de historia economica F ocial% #$6$, pp/ =0%C0F5, prin utili&area critic( a 1a&etelor alande&e >i a unor cilre noi pe care le dau ambasadorii str(ini a )adrid, a redesenat curba importurilor de metale pre'ioase n secolul al M;l 8lea/ Ee vede net palierul, apoi c(derea sosirilor incep7nd din #6=I, >i relansarea puternic(, 7ncep7nd Y din #66I/ 6scara* #I, =I, CI/// milioane de pesos5/ l

Dar nu avem a 2ace cu o re1ul(/ !ur7nd dup( #%#C, atunci c7nd, prin privile1iul pe care 7l con8 stituie el asiento >i prin contraband(, en1le&ilor li se deschid piesele Americii spaniole, ei e inund( cu produsele lor, mai ales cu postavuri, avansate pe credit rev7n&(torilor din -oua Epanie >i de prin alte re1iuni, 7n cantit('i considerabile/ Retu8 rul 7n bani se deduce din credit/ De data aceasta, orcing*u] en1le&esc, impuls puternic, esle motorul de pe cest(lalt '(rm al Atlanticului/ De2oe explic(, plin de candoare, vorbind despre acela>i proces 7n "ortu1alia, c( aceasta 7nseamn( . orce a 'end a(road/% a8'i impune prin 2or'( o2erta celui din a2ar(/ Ki trebuie ca postavul s( nu stea nev7ndut mult( vreme 7n Lumea -ou(/ Dar cum s( deosebe>ti 7n aceast( 7mprejurare cererea >i o2erta 2(r( a recur1e a cvadrupla schem( a lui Tur1otH La Eevilla, masa m(r2urilor care se 7n1r(m(de>te 7n calele 2lotei pe punct de ple8 care >i pe care ne1ustorii n8o adun( dec7t sec(tuin8 du8>i re&ervele proprii de bani >i de credit, sau tr(8 17nd 7n disperare de cau&( scrisori asupra str(in(8 t('ii 67n ajunul oric(rei plec(ri >i p7n( la 7ntoar8 cerea 2lotei nu po'i 7mprumuta pe pia'( nici un maravedis Z5, aceast( o2ert( care 7mpin1e 7nainte produc'ia multipl( >i divers( a ,ccidentului, este 7ntov(r(>it( de o cerere subiacent( insistent( >i imperioas(, deloc discret(* pia'a >i ne1ustorii care >i8au investit capitalurile 7n aceste exporturi 7n8 'ele1 s( 2ie pl(ti'i prin retururi 7n ar1int, 7n metal alb/ Tot ast2el, la La ;era !ru&, la !arta1ena sau la -ombre de Dios 6mai t7r&iu la "orto Belo5, cererea de bunuri din Europa, produse ale p(m7n8 tului sau industriei ei 6pl(tite, 7n 1eneral, 2oarte scump5, este 7ntov(r(>it( de o o2ert( evident(, 7n #6C%, la t7r1ul de la "orto Belo, po'i vedea 1r(8 me&i de lin1ouri de ar1int, ca ni>te mormane de pietre 6#C$5/ Bine7n'eles, totul ar sta pe loc, 2(r( acest ?lucru dorit@/ Ki aici, o2erta >i cererea lucrea&( simultan/ E( spunem c( cele dou( o2erte adic( cele dou( produc'ii care se de2inesc una 2a'( de cealalt( vor 7nvin1e cele dou( cereri, dorin'e, vor 7nvin1e

(
li

acel ?ceea ce nu am eu@H -u ar trebui mai de8ab( s( spunem c( ele nu exist( dec7t 7n raport cereri $re'"ute >i $re'i"i(ilei ,ricum, problema nu se pune numai 7n termeni onomici 6o2erta >i cererea s7nt departe de a 2i alit('i ?pur@ economice, dar asta e o alt( a2a8*re5/ Boarte evident, ea trebuie pus( >i 7n ter8eni de putere/ , re'ea de comandament trece e la )adrid la Eevilla >i dincolo, spre Lumea Uou(/ E8a luat obiceiul ca le1ile ndiilor, leFes e Indias% de 2apt ilu&ia unei autorit('i reale a te1ilor !atolici de cealalt( parte a oceanului, ( 2ie luate 7n der7dere/ Admit c(, 7n aceste teri8orii 7ndep(rtate, nu totul se 2ace 7n con2ormi8ate cu voin'a lor/ Dar aceast( autoritate are, irice s8ar spune, o oarecare e2icien'(9 dealt2el, sa este parc( materiali&at( de masa o2i'erilor e1ali care nu se 7n1rijesc numai >i numai de pro8Cria lor procopseal(/ Totu>i, la quinta% ?cinciu8iala@, ?dijma@ de # din 0, este 7ncasat( cu re1ularitate 7n numele re1elui, iar documentele privind retururile din ndii semnalea&(, al(turi de partea ne1ustorilor, partea acestuia/ "e vremea $rimelor le1(turi, aceast( parte era relativ uria>(, cor(biile se 7ntorceau 7n Epania 7nc(rcate, ca s( &icem a>a, doar cu balast, dar un balast 2ormat 7nc( de pe atunci din lin1ouri de ar1int/ ar coloni&area nu era at7t de puternic( 7nc7t s( cear(, 7n sensul cel(lalt, mult( mar2( din Europa/ Era l vorba, pe atunci, mai mult de exploatare dec7t # de schimb, o exploatare care nu a 7ncetat >i nu i a disp(rut nici mai t7r&iu/ "rin #%IC, un raport # 2rance& spune c( ?spaniolii se deprinseser( O7na8 /U intea R(&boiului de Euccesiune spaniol care i&bucne>te 7n #%I#P s( duc( de FI de milioane Ode livre de ToursP >i s( aduc( pentru #0I de milioane, 7n aur, ar1int >i alte m(r2uri@ >i asta a 2iecare cinci ani 6#FI5/ Aceste ci2re repre&int(, bine7n'eles, numai valoarea brut( a schimburilor/ Dar oricare ar 2i corec'ia necesar( pentru a stabili volumul bene2iciilor reale, 'in7nd seama de cheltuielile de la dus >i de la 7ntors, avem aici un exeG piu limpede de schimb ine1al, cu toate implica8 =

'iile economice >i politice pe care le presupune un asemenea de&echilibru/ Desi1ur, pentru ca s( existe exploatare, schimb ine1al sau 2or'at, nu este necesar( interven'ia unui re1e sau a unui stat/Dalionul de )anila este o 7nchidere de circuit excep'ional( din punct de vedere comercial, dar s( nu ne 7n>el(m* domina8 'ia o exercit( acolo ne1ustorii din )exic 6#F#5/ ;i&itatori 1r(bi'i ai scurtelor t7r1uri de la Aca8 pulco, ei 7i 'in sub papuc, la o distan'( de luni >i de ani, pe ne1ustorii din )anila 6care se r(& 8 bun( pe ne1ustorii chine&i5, la 2el cum ne1usto8 rii ,landei 'inuser( mult( vreme sub papucul lor pe ne1ustorii comisionari din Livorno/ !7nd exist( un asemenea raport de 2or'(, ce 7nseamn( exact termenii ?cerere@ >i ?o2ert(@H

=umai cererea
Acestea 2iind &ise, cred c( nu mai exist( incon8 veniente pentru ca s( deta>(m o clipa cererea ca atare de contextul 7n care ea se inserea&(/ )( 7ncurajea&( s8o 2ac observa'iile economi>tilor care se pleac( ast(&i asupra ca&ului '(rilor subde&vol8 tate/ Ra1nar -urQse 6#F=5 este cate1oric* dac( vrei s( porneasc( motorul trebuie s( tra1i puter8 nic de cablul cererii/ A te 17ndi exclusiv la o cre>8 tere a produc'iei ar 7nsemna s( ajun1i la rateuri/ Ktiu bine c( ceea ce este valabil pentru ?lumea a treia@ de ast(&i nu este i$so acto valabil pentru economiile >i societ('ile de ?vechi re1im@/ Dar compara'ia te 2ace s( re2lecte&i, >i s( re2lecte&i 7n ambele sensuri/ Ki era oare valabil( numai 7n trecut observa'ia lui YuesnaN 6#%665 care urmea&(H -u lipsesc niciodat(, spune el, ?consumatorii care nu pot consuma at7ta c7t ar vrea* cei care nu m(n7nc( dec7t p7ine de hri>c( >i care nu beau dec7t ap(, ar vrea s( poat( m7nca p7ine de 1r7u >i s( bea vin9 cei care nu pot s( m(n7nce carne, ar vrea s( poat(9 cei care n8au dec7t haine proaste, ar vrea s( aib( din cele bune9 cei care n8au lemne s( se 7nc(l&easc(, ar vrea s( poat( s( le cumpere etc/@ 6#FC5 De alt8

minteri masa de consumatori cre>te ne7ncetat/ Exist( deci 7ntotdeauna, a> &ice, mutatis mutan* dis% o ?societate de consum@ 7n 1ermene/ -umai volumul veniturilor ei, din care 7n2ulec( cu re1u8 laritate >i cu u>urin'( $I de sutimi, 7i limitea&( apetitul/ Dar este o limit( pe care o resimte, implacabil(, marea majoritate a oamenilor/ Eco8 nomi>tii 2rance&i din secolul al M; 8lea, tot at7t cit economi>tii ?lumii a treia@ de ast(&i, s7nt con>tien'i de aceast( limit(, caut( re'ete 7n stare s( duc( la cre>terea veniturilor >i a consu8 mului, a c(rui ruin(, spunea 7nc( Bois1uilbert, ?este ruina venitului@ 6#FF5/ "e scurt, s( creasc( cererea/ Dar evident, exist( cerere >i cerere/ YuesnaN, ostil cererii provocate de ?luxul decora'iunii@, ridic( 7n sl(vi ?consumul de sub&isten'(@ 6#F05, adic( extinderea cererii cotidiene a ?clasei produc8 tive@/ -u 1re>e>te* aceasta este cererea esen'ial(, pentru c( este dura(il% voluminoas(, 7n stare s(8>i men'in( 7n timp presiunea >i exi1en'ele, >i deci s( 1hide&e 2(r( 1re> o2erta/ ,rice um2lare a acestei cereri este primordial( pentru cre>terea eco8 nomic(/ Aceste cereri de ba&(, se >tie, deriv( din op8 'iuni vechi 61r7ul, ore&ul sau porumbul5, ale c(8 ror consecin'e >i ?derive@ 6#F65 s7nt numeroase9 >i din nevoi de care omul nu poate sc(pa* sarea, lemnul, textilele/// B(r( 7ndoial( cererile masive, jsen'iale, >i recordurile care le corespund trebuie udecate pornind de la aceste nevoi esen'iale, a *(ror istorie a 2ost at7t de rar cercetat(/ Record *ste bun(oar( 2aptul c(, pe calea lun1( a cana8 ului imperial, !hina a reu>it s( transporte spre iord, p7n( la Beijin1, ore&ul, sarea, lemnul pro8 inciilor din sud9 c( 7n ndia se reali&ea&( pe 7are transporturile de ore& din Ben1al, sau c(l(85ria ore&ului >i 1riului, pe uscat de data aceasta, rin caravane de mii de boi9 c(, pretutindeni i ,ccident, 1r7ul, sarea, lemnul circul(9 c( sarea 9 a "eccais, din Lan1uedoc, urc( tot Ronul, n( la EeNssel 6#F%59 c( sarea de la !adi&, de la

Eetubal, din 1ol2ul Bour1neu2 ajun1e din Atlan8 tic p7n( 7n marea -ordului >i 7n Baltica/ Ast2el c(/ a s27r>itul secolului al M; 8lea, blocarea aprovi&ion(rii cu sare a "rovinciilor Unite ar 2i putut 2i un mijloc de 7n1enunchere a lor/ Epania a tot visat lucrul acesta 6#FJ5/ !7t prive>te lemnul, despre a c(rui 2olosire ma8 siv( am vorbit 7n primul volum, tra2icul uria> al c(rui obiect a 2ost pe toate 2luviile Europei >i !hinei nu poate 2i ima1inat 2(r( uimire* plute, convoaie, trunchiuri date pe ap(, cor(bii des2(8 cute la sosire 6a>a cum se 7nt7mpl( la v(rsarea Loarei >i a at7tor altor cursuri de ap(5, nave ma 8 ritime 7nc(rcate cu sc7nduri >i dulapi sau con8 struite special ca s( aduc( spre vest >i sud incom8 parabila arborad( pe care o produce -ordul/ 7n8 locuirea lemnului prin c(rbune, p(cur(, electri8 citate cere mai bine de un secol de adapt(ri suc8 cesive, 7n ceea ce prive>te vinul, care 2ace parte din civili&a'ia de ba&( a Europei, nu exist( dis8 continuit('i/ -umai c( "ierre !haunu exa1erea&( un pic atunci c7nd spune c( 7n economiile de?vechi re1im@ 2lotele vinului repre&int( cam ceea ce repre&int( transportul c(rbunelui 7n secolul al M; 8lea >i, 7ntr8o >i mai mare m(sur(, 7n se8 colul al MlM8lea 6#F$5/ De partea lui, 1r7ul, mar 2( 1rea, relativ ie2tin(, circul( c7t mai pu'in cu putin'( 7n m(sura 7n care este cultivat pretutin8 deni/ Dar dac( o recolt( proast( 7l 2ace s( lipseas8 c(, daca apar de2icituri, atunci >i el 2ace c(l(torii uria>e/ L7n1( aceste personaje masive, 1reoaie, mar2a de lux apare ca o persoan( 2irav(, str(lucitoare 7ns( >i care 2ace mult( 1(l(1ie/ Banul alear1( spre ea, 7i ascult( poruncile/ Apare ast2el o su$ra* cerere% cu o circula'ie proprie >i cu na&urile ei/ Dorin'a, niciodat( prea credincioas( 2a'( de ea 7ns(>i, moda totdeauna 1ata s( tr(de&e, creea&( Snevoi@ arti2iciale >i imperioase, schimb(toare, care nu se stin1 7ns( dec7t ca s( 2ac( loc altor "asiuni, aparent la 2el de 1ratuite* &ah(rul, alcoo8Uula tutunul, ceaiul, ca2eaua/ Ki adesea, de>i pen8U tru trebuin'ele de &i cu &i se mai toarce >i se mai

'ese 7nc( mult 7n cas(, tot moda >i luxul 7>i dic8 tea&( cererile 7n ceea ce prive>te textilele 7n sec8 toarele cele mai 7naintate, cele mai bine comer8 ciali&ate/ La s27r>itul secolului al M;8lea, bo1a'ii re8 nun'( la 'es(turile de aur >i de ar1int 7n 2avoa rea m(t(sii/ )(tasea, care se rAsp7nde>te >i, 7n tr8o anumit( m(sur(, se vul1ari&ea&(, devine semnul promov(rii sociale >i, pentru mai bine de o sut( de ani, provoac( 7n talia un ultim val de prosperitate, 7nainte ca manu2acturile de m(tase s( se de&volte 7n 7ntrea1a Europ(/ Lucrurile iau din nou o alt( 7ntors(tur(, odat( cu vo1a postavurilor 'esute ca 7n An1lia, pe timpul ultimelor decenii ale secolului al M; 8lea/ 7n secolul urm(tor n(v(lesc ?p7n&eturile desenate@, adic( 'es(turile de bumbac imprimate, importate la 7nceput din ndia, apoi imitate 7n Europa/ 7n Bran'a, autorit('ile responsabile lupt( cu disperare ca s( proteje&e manu2acturile na'ionale 7mpotriva inva&iei acestor sto2e 2ine/ Dar nimic nu ajut(, nici pa&a, nici perche&i'iile, nici 7ntemni'(rile/ nici amen&ile, nici ima1ina'ia de&l(n'uit( a d(t(torilor de s2aturi, de 2elul unui Brillon de :onN, ne1ustor pe strada Bourdonnois, la "aris, care propune s( 2ie pl(ti'i, cu 0II de livre 2iecare, trei exem$ls% scutelnici, ?ca s( de&brace O///P pe strad( 2emeile 7mbr(cate 7n 'es(turi de ndia@ sau, dac( m(sura pare prea radical(, s( 2ie 7mpo8po'onate ?cu 'es(turi de ndia 2ete de tractir@, pentru ca acestea s( 2ie apoi de&br(cate public, cu titlu de exemplu salutar 6#0I5/ Un raport al controlorului 1eneral Desmaret& din #%#I se arat( serios 7n1rijorat de aceste campanii* oare o s( 2ie sili'i oamenii s(8>i re2ac( 1arderoba, acum c7nd alimentele s7nt at7t de scumpe, banii at7t de rari, biletele 1uvernamentale at7t de incomode >i de 1reu utili&abileH Dealt2el, cum s8ar putea ac'iona 7mpotriva modei 6#0#5H !el mult lu7nd8o 7n &e2lemea, a>a cum 2ace Daniel De2oe 7n #%IJ, 7ntr8un articol ap(rut 7n NeeHlF Re'ieG1 ?Ee v(d oamenii de soi, scrie el, 7mpopo'on7ndu8se cu macaturi de ndia pe care, cu prea pu'in( vreme =

mai 7nainte, slujnicele lor le8ar 2i 1(sit prea mito8 c(ne>ti pentru ele* indienele au s(ltat 7n ran1, li s8au suit de pe podea 7n spinare9 din covoare s8au 2(cut 2uste, >i chiar Re1inei, 7n acea vreme, 7i pl(cea s( se arate 7mbr(cat( cu !hin( >i cu :aponie, vreau s( spun cu m(t(suri >i cu st(mburi de !hina/ Ki mai s7nt >i altele, c(ci casele noastre, cabinetul nostru, dormitorul nostru au 2ost n(p(8 dite* perdele, perne, scaune >i chiar >i paturi n8au mai 2ost dec7t st(mburi >i indiene@/ Ri&ibil( sau nu, moda, cerere insistent(, mul tipl(, derutant(, a ie>it 7ntotdeauna 7nvin1(toare/ n Bran'a, mai bine de trei&eci >i cinci de deci&ii n8au i&butit ?s( vindece pe unii >i pe al'ii de aceast( 7nc(p('7nat( contraband( Ode indieneP9 cu toate c(, 7n a2ar( de con2iscarea m(r2ii >i de amenda de o mie de scu&i 7mpotriva celor ce e cump(r( >i le v7nd, au 2ost sili'i 7ntr8un s27r>it s( adau1e printr8un edict din #0 decembrie #%#%, certarea vinova'ilor, printre care os7nda robirii pe via'( la catar1( >i altele >i mai mari, dup( 7mprejurare///@ 6#0=5/ nterdic'ia a 2ost 7n s27r>it ridicat( 7n #%0$ 6#0=5 >i 7n re1at a ap(rut o in dustrie a 'es(turilor de ndia care a 7nceput 2oarte repede s8o concure&e pe cea din An1lia, din !an8 toanele elve'iene sau din ,landa, >i chiar pe cea din ndia 6#0=5/ @*

=umai o erta

Economi>tii care se ocup( de lumea preindustrial( s7nt de acord asupra unui punct* o2erta joac( 7n aceast( lume un rol m(runt/ Ea este lipsit( de elasticitate9 ea nu este 7n stare s( se adapte&e repede la orice 2el de cerere 6#0C5/ Ba 7nc( trebuie s( 2acem o distinc'ie 7ntre o2erta a1ricol( >i o2erta industrial(/ n aceast( epoc(, activitatea economic( esen8 'ial( este activitatea a1ricol(/ B(r( 7ndoial(, 7n anumite re1iuni ale 1lobului, >i 7ndeosebi 7n An8 1lia, produc'ia >i productivitatea o1oarelor au crescut ?7ntr8un mod revolu'ionar@, datorit( unui

>ir de 2actori tehnici >i sociali/ Dar, chiar 7n ceea ce prive>te An1lia, istoricii au remarcat ade8 sea c( o mare importan'( 7n lansarea economic( a insulei a avut8o tocmai seria 7nt7mpl(toare de recolte bune din anii #%CI#%0I 6#0F5/ 7n 1ene8 ral, produc'ia a1ricol( este domeniul iner'iei/ Exist(, dimpotriv(, dou( domenii, cel al indus8 triei, 7n primul r7nd, >i cel al comer'ului, 7n care pro1resele s7nt de timpuriu evidente, cu toate c(, p7n( la ma>inism, pe de o parte, >i, pe de alt( parte, at7ta vreme c7t un procent prea mare din popula'ie tr(ie>te 7n semi8autarhia micii 1ospo8 d(rii a1ricole, un pla2on, intern >i extern 7n ace8 la>i timp, 7mpiedic( un av7nt c7t de c7t 7nsemnat, 7n ce prive>te industria, a> 7ndr(&ni cu toate acestea s( a2irm, 7n temeiul unor considera'ii dis8 cutabile care nu au 7n vedere dec7t un ordin de m(rime, c( volumul produc'iei a crescut 7n Europa de cel pu'in cinci ori 7ntre #6II >i #JII/ !red, de asemenea, c( circula'ia >i8a modi2icat, >i8a ex8 tins serviciile/ A avut loc o spar1ere a comparti8 ment(rii economiilor, o 7nmul'ire a schimburilor/ 7n vastul spa'iu 2rance&, care 7n aceast( privin'( este un 2oarte bun c7mp de observa'ie din punctul de vedere al istoricilor 6#005, aceast( spar1ere este cel mai 7nsemnat 2apt petrecut 7n secolul al M; 8lea/ Deci, >i aici voiam s( ajun1, o2erta, cea care apare la s27r>itul secolului al M; 8lea 7n 2a'a c(pc(unului pe care 7l repre&int( consumul, nu mai este at7t de pipernicit( >i discret(, pe c7t ai 2i putut8o presupune/ Ki, bine7n'eles, 7ncepe s( capete 2or'( o dat( cu pro1resul Revolu'iei indus8 triale/ "rin #J=I, ea este o persoan( mare/ Ki, destul de 2iresc, economi>tii 7ncep s( 2ie aten'i la rolul s(u, >i s8o priveasc( admirativ/ Ea are parte de o promovare, o dat( cu enun'area >i pu8 nerea 7n circula'ie a ?le1ii@ 6#065 numit( a lui :ean8 Baptiste EaN 6#%6%8#JC=5/ Acest admirabil populari&ator 6nu ?om de 1eniu@ protesta )arx5/ nu este autorul acestei le1i 6numit( >i a ?debu>eelor@5 mai mult dec7t este Tho8mas Dresham autor al celebrei le1i care 7i poarta /

numele/ Dar celui care are, >i Dumne&eu 7i mai d(/ iar :/ B/ EaN a dat impresia c( domin( 17ndirea economic( a timpului s(u/ 7n realitate, elemente ale le1ii debu>eelor se 1(sesc 7nc( la Adam Emith >i 7ntr8o m(sur( >i mai mare la :ames EteGart 6#%#= #%JI5/ ar Tur1ot 7i >i schi'ea&( 2ormula,U atunci c7nd atribuie lui :osiah !hild aceast( .maxim incontesta(il du$ care munca unui om d de lucru altui om/ 6#0%5/ 7n sine, o le1e cu enun' simplu* de re1ul(, o o2ert( provoac( pe pia'( o cerere a ei/ Dar 7ntruc7t simplitatea aceasta ascunde, ca 7ntotdeauna, o complica'ie 2unciar(, 2iecare economist a de&voltat enun'ul oarecum 2ante&ist/ "entru :ohn Etuart )ill 6#JI68#J%C5 ?orice cre>tere a produc'iei, dac( se 7mparte, 2(r( erori de calcul, pe toate tipurile de produse, 7n con2ormitate cu propor'iile cerute de interesul privat, creea&( sau, mai de1rab(, constituie propria sa cerere@ 6#0J5/ -u e limpede deloc, tocmai pentru c( 7n aparen'( totul e prea limpede/ Lectorul neprevenit nu 7n'ele1e imediat ceea ce spune !harles Dide 6#JF%#$C=5* ?Biecare produs 1(se>te cu at7t mai multe debu>euri, explic( el, cu c7t exist( o mai mare varietate >i abunden'( de alte produse@ 6#0$5 7n de2initiv, c( o o2ert( 7>i 1(se>te cererea cu at7t mai u>or cu c7t exist( o supra8abunden'( de o2erte/ ?!ele dou( m7ini se 7ntind, scrie +enri Duitton 6#$0=5, una ca s( dea, cealalt( ca s( primeasc( O///Pb ,2erta >i cererea s7nt cele dou( expresii ale aceleia>i realit('i@ 6#6I5/ Ki este adev(rat/ Un chip de a explica mai lo1ic lucrurile* produc'ia unui anume bun, care 7ntr8un timp mai mult sau mai pu'in scurt este o erit pe pia'(, atra1e dup( sine, 7n chiar acest proces, o distribuire de bani* trebuie pl(tite materiile prime, achitate cheltuielile de transport, 7mp(r'ite salarii muncitorilor/ Destinul normal al acestor bani, de 7ndat( ce au 2ost distribui'i, este s( se arate din nou pe pia'(, mai devreme sau mai t7r&iu, sub 2orm( de cerere sau, dac( vre'i, de cump(r(turi/ ,2erta 7>i d( 7nt7lnire cu ea 7ns(>i/ Le1ea lui EaN a 2ost le1ea, explica'ia 7n care au U $ cre&ut mai multe 1enera'ii de economi>ti care,

cu c7teva excep'ii, nu au pus8o la 7ndoial( p7n( prin #$CI/ Dar poate c( le1ile, sau a>a8&isele le1i economice, 'in tot at7ta c7t 'in realit('ile >i dorin'ele unei epoci economice, c(rora le s7nt o1lind( >i interpretare mai mult sau mai pu'in, 2idel(/ , alt( epoc( aduce cu sine ?le1i@ noi/ "rin #$CI, .eNnes r(stoarn( 2(r( e2ort le1ea centenar( a lui EaN/ "e lin1( alte ar1umente, el socote>te c( bene2iciarii o2ertei pe cale de a se crea nu s7nt neap(rat dispu>i s( se pre&inte ne7nt7r&iat pe pia'( ca purt(tori de cerere/ Banul 7nseamn( posibilitate de op'iune* po'i s(8# p(stre&i, s(8l cheltui sau s(8# investe>ti/ Dar inten'ia noastr( nu este s( 2acem o pre&entare mai ampl( a criticii lui .eNnes, care, la vremea ei, a 2ost cu si1uran'( 2ructuoas( >i realist(/ 7ntr8adev(r, nu ne prive>te pe noi dac( .eNnes a avut sau nu dreptate 7n #$CI/ Ki ne prive>te 7n e1al( m(sur( dac( EaN a avut sau nu dreptate prin #J=I/ A avut el dreptate 6vreau s( spun* se aplic( le1ea lui5 7n perioada anterioar Revolu'iei industrialeH Aceast( 7ntre8 bare, >i numai aceast( 7ntrebare, ne prive>te, dar nu s7nt convins c( 7i putem r(spunde 7ntr8un chip care s( ne mul'umeasc(/ 7n amonte de Revolu'ia industrial(, ne a2l(m 7n 2a'a unei economii supus( unor de2ec'iuni 2rec8 vente, 7n care di2eritele domenii, oricare ar 2i con8 junctura, nu se prea armoni&ea&(, nu mer1 7n acela>i pas/ Demarajul unuia nu atra1e 7n curs(, 7n mod obli1atoriu pe celelalte/ Ba chiar, 2iecare poate juca pe r7nd rolul unui punct de stran1u 8 lare 7ntr8un proces care nu cunoa>te o pro1resie re1ulat(/ Ktim bine c( ne1ustorii din acea vreme se vait( din principiu >i c( exa1erea&(/ Dar, p7n( la urm(, nu mint sistematic, nu scornesc 1reut(8 'ile >i nici r(sturn(rile de conjunctur(, rupturile, penele, 2alimentele, care au loc chiar >i pe nivelul cel mai 7nalt al punctului unde 7>i dau 7nt7lnire banii/ Eectorul produc'iei ?industriale@ la care se 17nde>te EaN nu se poate a>tepta 7n aceste condi'ii ca o2erta s(8i 2ie 7nt7mpinat( cu c(ldura 7n mod automat >i dura(il+ Banii pe care #W#^ aceasta produc'ie 7i distribuie se reparti&ea&( ine1a

7ntre 2urni&orii de unelte, 2urni&orii de materii prime, transporturi >i muncitori/ !ei din urm( repre&int( postul cel mai important al rubricii de cheltuieli/ Dar ei s7nt ni>te ?a1en'i@ economici mai pu'in obi>nui'i/ La ei, banul circul( imediat, a>a cum se spunea, ?de la m7n( la 1ur(@/ at( de ce ?circula'ia monedei devine mai rapid( pe m(8 sur( ce trece prin clasele subalterne@ 6#6#5, cea mai rapid( 2iind cea a monedei m(runte, explic( saac de "into/ Un camerelist 1erman, B/ R/ von Echrotter 6#6=5, ridic( 7n sl(vi activitatea manu8 2acturier( ca mijloc de de&voltare a circula'iei monetare 6#6J65/ A distribui bani me>te>u1arilor 7nseamn( a8i pierde doar o clip(r ei se 7ntorc 1alo8 p7nd 7n circula'ia 1eneral(/ 7l vom crede pe cuv7nt, c(ci Ricardo 7nc( mai socotea, 7n #J#%, c( ?salariul natural@ al lucr(torului, in jurul c(ruia oscilea&( ?salariul curent@, este cel ce8i 2urni&ea&( mijloacele de a sub&ista, de a8>i perpetua spe'a 6#6C5/ -ec7>ti17nd dec7t strictul necesar, el aduce jert2e 7n primul r7nd cererii alimentare* el r(spunde mai ales o2ertei a1ricole >i, dealt2el, tocmai pre'ul produselor alimentare determin( salariul s(u/ -u este vorba prin urmare de un solicitant al obiectelor manu2acturate pe care el le8a produs, obiecte de lux adesea 6#6F5/ Ki, 7n acest ca&, o2erta luat( 7n considera'ie nu creea&( 7n 2avoarea acestora dec7t o cerere cel mult indirect(/ !7t prive>te produc'ia a1ricol(, surplusurile ei nere1ulate nu s7nt at7t de 7nsemnate 7nc7t v7n&a8 rea lor s( atra1( dup( sine, din partea arenda>u8 lui, a &ilierului sau micului proprietar, o cerere indirect( de produse manu2acturate de luat 7n seam(/ "e scurt, 17ndirea 2i&iocra'ilor, care din punctul nostru de vedere apare at7t de u>or aberant(, tre8 buie 7n'eleas( 7n acest context ap(s(tor/ Era at7t de 1re>it s( pui 7n prim plan produc'ia >i bo1('ia a1ricol(, 7ntr8o epoc( 7n care o2erta de produse a1ricole r(spundea cu 1reu cererii, urma cu 1reu cel mai ne7nsemnat pro1res demo1ra2icH Ki in8 vers, de2ec'iunile at7t de 2recvente ale industriei nu 'in de o cerere prea slab(, 2ie din partea popu8 la'iei rurale, 2ie din partea me>te>u1arilor sau

lucr(torilor citadiniH Distinc'ia pe care o 2ace B/ :/ Bisher 6#605 7ntre o a1ricultur( 2r7nat( de o2ert( >i o industrie 2r7nat( de cerere este o 2ormul( 2oarte concentrat( de descriere a economiilor de ?vechi re1im@/ )i8e team(, 7n aceste condi'ii, c( le1ea lui EaN are pentru secolele dinainte de Revolu'ie o valoare >i mai mic( dec7t cea pe care o poate avea pentru secolul nostru al MM8lea/ Dealt2el, manu2actu8 rierii din secolul al M; 8lea 7>i pun pe picioare marile 7ntreprinderi numai cu ajutorul subven8 'iilor, al 7mprumuturilor 2(r( dob7nd(, al mo8 nopolurilor care li se acord( 7n a'ans+ Am putea socoti c( este vorba de ni>te 7ntreprin&(tori abu8 &ivi/ Dar chiar 7n aceste condi'ii miri2ice, nu to'i i&butesc, departe de a>a ceva/ ,2erta 7n cre>tere, 7n stare s( 2abrice nevoi cu totul noi, repre&int( viitorul, o ruptur( care devine posibil( abia odat( cu ma>inismul/ -imeni n8a ar(tat mai bine ca )ichelet 7n ce m(sur( Revolu'ia industrial( a 2ost, p7n( la urm(, o revolu'ie a cererii, o trans2or8 mare a ?dorin'elor@, ca s( 7ntrebuin'(m termenul lui Tur1ot care n8ar displ(cea unora din 2iloso2ii de ast(&i/ 7n #JF=, scrie el, ?2ilatura era la str7m8 toare/ Ee su2oca* ma1a&iile cr(pau, nici o scur8 1ere/ !u aceste ma>ini devorante, 2abricantul 7nsp(im7ntat nu 7ndr(&nea nici s( lucre&e, nici s( >ome&e O///P "re'urile sc(deau/ 7n &adar/ -oi sc(deri de pre'uri, p7n( c7nd bumbacul ajunsese la >ase soli O///P Acolo, s8a petrecut un lucru nea>8 teptat/ ;orba asta, &ase soli% a 2ost ca o tre&ire din somn/ )ilioane de cump(r(tori, oameni s(r8 mani care nu cump(rau niciodat(, s8au pus 7n mi>care/ E8a v(&ut 7n acea clip( ce consumator uria> >i puternic este poporul, atunci c7nd intr( 7n joc/ )a1a&iile s8au 1olit dintr8odat(/ )a>inile au 7nceput iar s( lucre&e cu 2urie O///P/ A 2ost 7n Bran'a o revolu'ie pu'in luat( 7n seam(, dar mare9 o revolu'ie a cur('eniei, a 7n2rumuse'(rii subite a 1ospod(riilor s(race9 albituri, ru2(rie de pat, 2e'e de mas(, perdele* clase 7ntre1i au intrat 7n posesia acestor lucruri, pe care nu le avuseser(, de c7nd e lumea, niciodat(@ 6#665/ =#=

" E]ELE AU , DE,DRAB E A L,R


7n para1ra2ul precedent, l8am uitat pe ne1ustor, ca s( cercet(m doar rolul constr7n1erilor >i re1u8 lilor economice/ 7l vom uita iar, 7n para1ra2ul ce urmea&(, ca s( nu lu(m 7n seam( altceva dec7t pie'ele ca atare* spa'iul pe care8# ocup(, volumul, 1reutatea, pe scurt 1eo1ra2ia lor retrospectiv(/ !(ci orice schimb ocup( un spa'iu >i nici un spa'iu nu este neutru, adic( nemodi2icat sau neor1ani8 &at de c(tre om/ storic vorbind, este prin urmare util s( de2i 8 nim spa'iul schimb(tor pe care 7l domin( o 2irm(, o pia'( de comer', o na'iune sau pe care 7l ocup( un anumit comer' de 1r7u, sare, &ah(r piper, chiar cel de metale pre'ioase/ Este un chip de a pune 7n lumin( impactul economiei de pia'( asupra unui spa'iu dat, lacunele acestei econo 8 mii, imper2ec'iile ei 2recvente >i, nu mai pu'in, dinamismul ei permanent/

Cirmele In s$a!iul lor


Un ne1ustor este tot timpul 7n le1(tur( cu ni>te cump(r(tori, 2urni&ori, oameni care 7i 7mpru 8 mut( bani, creditori/ 7nsemna'i pe o hart( locu8 rile 7n care 7>i au domiciliul ace>ti a1en'i* se desenea&( un spa'iu, al c(rui ansamblu determin( via'a ne1ustorului/ !u c7t acest spa'iu este mai amplu, cu at7t mai mult are ne1ustorul luat 7n considerare >ansa de a 2i important 7n principiu >i aproape 7ntotdeauna 7n 2apt/ <ona a2acerilor pe care le ne1ocia&( 2amilia Dian2i1lia&&i 6#6%5, ne1ustori din Bloren'a, a>e8 &a'i 7n Bran'a 7n cea de a doua jum(tate a seco8 lului al Ml 8lea, acopere re1iunea Alpilor, 7n primul r7nd provincia Dauphine, valea Ronului9 spre vest, ei ac'ionea&( p7n( la )ontpellier >i !arcassone/ "este trei secole, 7n #00$, dup( seri8

sorile >i re1istrele lor, !apponi din Anvers 6#6%5 din marea 2amilie toscan( de importan'( >i renume mondial operea&( 7n interiorul unui spa'iu 2usi2orm, un culoar lun1 >i 7n1ust care mer1e din marea -ordului p7n( 7n )editerana, p7n( la "isa >i Bloren'a, >i care se rami2ic( spre sud/ Este acela>i culoar, sau aproape, care, 7n prima jum(tate a secolului al M[;8lea, din ](rile de :os spre talia directionea&( >i con'ine activi8 tatea 2amiliei Ealviati din "isa, ale c(rei monu8 mentale arhive s7nt practic neexplorate 7nc(/ 7n secolul al M; 8lea, re'elele italiene au tendin'a s( se extind( 7n 7ntre1 spa'iul mediteranean, pier8 &7nd odat( cu aceasta st(p7nirea asupra -ordului/ Un re1istru de .commessioni e ordini/ 6#60=#60J5 al 2irmei toscane Eaminiati 6#6J5, care 2ace din Livorno pivotul a2acerilor ei, ne de&v(luie o re8 'ea esen'ialmente mediteranean(* ;ene'ia, Emir8 na, Tripoli din Eiria Tripoli din Barbaria, )es8 sina, Denova >i )arsilia de'in primele locuri9 !onstantinopolul, Alexandreta, "alermo, Al1er s7nt des pomenite/ "unctele de le1(tur( spre nord s7nt LNonul >i mai ales Amsterdamul/ !or(biile 2olosite, s7nt adesea olande&e sau en1le&e>ti/ Dar Livorno este Livorno >i 7n socotelile 2irmei noas8 tre 1(sim amintite >i dou( nave care 7ncarc( la Arhan1helsQ piei ro>ii de Rusia/ Excep'ia care con2irm( re1ula Z Dac( am avea sute sau mii de relevee de acest 2el, o util( tipolo1ie a spa'iului ne1ustoresc s8ar desprinde de la sine/ Am 7nv('a s( opunem, s( explic(m unul prin celelalt, spa'iul de cump(rare >i spa'iul de v7n&are, s( distin1em ceea ce se con8 centrea&( de ceea ce se di2u&ea&(/ E( distin1em spa'iul 2usi2orm, practic linear >i care apare ca o >erpuire de8a lun1ul unei axe esen'iale, de cercul de dimensiuni ample, care ar corespunde perioadelor de 7n2lorire >i de schimburi lesnicioase/ La al doilea, la al treilea exemplu, ne8ar 2i limpede, c( ne1ustorul 2ace avere ceea ce se 7n'ele1e de la sine atunci c7nd se 7ncorporea&( 7n chip trainic 7n aria unei mari pie'e comerciale/ !otru1li, =@

#C/ Rela!iile comerciale ale irmei -aminiati n secolul al 78II*lea+ Birma Eaminiati, cu sediul la Bloren'a >i Livorno, ale c(rei numeroase documente, salvate in extremis de c(tre Artnando Eapori s7nt p(strate la Bocconi 6)ilano5/ <ona ha>urat( 6 talia central( >i talia de nord5 corespunde rela'iilor ime 8 diate ale 2irmei/ Ea e pre&ent( n toat( )editerana9 la Dadi&, la Lisabona9 >i 7n nord 6"aris, LNon, BranQ2urt8am )ain, Lille, Londra, Amsterdam, +ambur1 >i ;iena5/ +art( 7ntoc8 mit( de d8ra/ )/ !/ LA"E\RE/

ra1u&an din secolul al M;8lea, spunea 7nc( de pe atunci* ?"e>tele mare se prinde 7n b(l'ile mari@ 6#6$5/ 7mi place, de asemenea, istoria, povestit( de Eric )aschQe 6#%I5, a acelui ne1ustor >i cronicar din Au1sbur1 care debutea&( at7t de 1reu >i care nu 7ncepe s(8>i echilibre&e existen'a dec7t din &iua 7n care ajun1e la ;ene'ia/ Tot a>a, cele dou( date caracteristice pentru cariera Bu11erilor s7nt septembrie #C6%* +ans Bu11er 7>i p(r(se>te satul natal Draben ca s( vin( 7n ora>ul din apropiere, la Au1sbur1, unde se a>a&( 7mprun( cu 2amilia ca 'es(tor de 6archent 6barchet59 >i #FF=* mo>tenitorii ui devin ne1ustori la distan'(, av7nd le1(turi cu marile ora>e 7nvecinate >i cu ;ene'ia 6#%#5/ Avem a 2ace cu 2apte repetate de o sut( de ori, b#0 banale/ Bederi1o )elis citea&( ca&ul Borromeilor,

3tlim2trase@ 3

Londra :AtGer>3Ei Amsterdam

#F/ 9ei din amilia 6uon'isi au cucerit toat Euro$a+ ntre #0%0 >i #6#I, Europa ne1ustoreasc( este acoperit( de re'eaua 2irmelor 2amiliei Buonvisi, ne1ustori luccani stabili'i la LNon, pre&en'i prin rudele >i coresponden'ii lor pe toate pie'ele importante/ Ecrisorile de schimb 'es o re'ea 7ntre a2acerile cele mai deosebite/ Aici este vorba despre num(rul scrisorilor de scb/imb, nu despre valoarea lor/ Ast2el c( putem avea [ncredere deplin( 7n impresia pe care o las( 1ra2icul cu privire la bilan'ul excedentar al 2irmei, 7n a2ar( de -antes >i Toulouse/ Ar 2i interesant s( cunoa>tem ce repre&int( 7n realiate micul tra2ic de scrisori de la LNon trase pe LNon >i anormalul tra2ic spre Lucea, ora>ul din care Buonvisi sint ori1inari 6+art( 7ntocmit( dup( schi'ele lui Brancois BA\ARD, ?Les Buonvisi, marchands banVuiers de LNon, #0%0#6=$@, n 2nnalles E+-+9+% #$%#,pp/ #=F= >i #=FC5/

ori1inari din contado*ul "isei, .che alia !ine del

secolo M; >i milanesi""arono/ , s8au ?milani&at@ >i odat( cu asta au 2(cut avere 6#%=5/ Epa'iul ne1ustorului este o bucat( dintr8un spa'iu na'ional sau interna'ional 7ntr8o epoc( dat(/ Dac( epoca st( sub semnul av7ntului, supra2a'a comercial( 7n care ac'ionea&( ne1ociantul tinde s( se 7mplineasc( repede, mai ales dac( el se pune 7n le1(tur( cu marile a2aceri* scrisori de schimb, moned(, metale pre'ioase, ?m(r2uri re1ale@6buna8 oar( mirodeniile, piperul, m(tasea5 sau cu moda,

#/ ;ene'ia, podul Rialto/ Tablou de !arpaccio, Academia5/

bun(oar( bumbacul de Eiria trebuincios 'es(turilor de barchet/ Dintr8o consultare 2oarte imper2ect( a arhivelor ui Brancesco Datini, la "rato, am r(8 mas cu impresia c(, prin #FII, marea a2acere este circula'ia scrisorilor de schimb 2lorentine a Denova, )ontpellier, Barcelona, Bru1es, ;ene'ia/ E( 2i 2ost mai extensiv dec7t altele spa'iul comercial la s27r>itul secolului al Ml;8lea >i 7n primii ani ai celui de8al M;8leaH Dac( pro1resul din secolul al M; 8 ea duce, a>a cum spuneam, la 2oarte activa structur( a t7r1u8rilor >i pie'elor, vom 7n'ele1e mai bine brusca expansiune a spa'iului in care se situea&( numeroasele a2aceri ale Bu11erilor >i Relserilor din Au1s8bur1/ La scara secolului, acestea s7nt 7ntreprinderi uria>e care 7n2rico>ea&( opinia public( >i pe ceilal'i ne1ustori, prin chiar amploarea lor/ Relserii din Au1sbur1 s7nt pre&en'i 7n toate Europa, 7n )edite8rana, 7n Lumea -ou(, 7n ;ene&uela 7n #0=J, unde r(utatea spaniolilor >i 7n1ro&itoare atrocit('i locale 7i duc spre e>ecul >tiut/ Dar nu apar ace>ti Relseri pretutindeni acolo unde s7nt de asumat riscuri, unde se 2ac >i se pierd averiH De o sut( de ori mai re&onabili, Bu11erii repre&int( un succes >i mai deplin, dar >i mai solid/ Ei s7nt st(p7nii celor mai mari 7ntreprinderi miniere din Europa central(, 7n Un1aria, 7n Boem ia, 7n Alpi/ "rin persoane interpuse, s7ntsolid instalabila ;ene'ia/Ei domin( Anvers8ul care, a 7nceputul secolului al M; 8lea, este centrul activ al lumii/ Ei s7nt de 2oarte timpuriu la Lisabona, 7n Epania, unde trec de partea ui !arol Yuintul9 7i 1(sim 7n !hile 7n #0C#, cu toate c( se retra1 destul de repede de acolo, 7n #0C0 6#%C5/ Ei deschid, 7n #00$, la Biume 6RjeQa5 >i la DubrovniQ 6#%F5 o 2ereasLru personal( spre )editerana/ La s27r>itul secolului al M; 8lea, c7nd 7nt7mpin( mari 1reut('i, particip( o clip( la consor'iul interna'ional al piperului, la Lisabona, 7n s27r>it, s7nt 7n ndia prin intermediul compatriotului lor Berdinand !ron, care ajun1e acolo 7n #0J%, 7n v7rst( de =J de ani, >i care 7i repre&int( la !ochin, apoi la Doa, pe Bu11eri >i pe U% Relseri/ !ron r(m7ne acolo p7n( 7n #6#$, av7nd

vreme s( 2ac( o 2oarte 2rumoas( avere, s( aduc( mii de servicii 7ndep(rta'ilor lui st(p7ni din/ Epa8 nia >i, la 2a'a locului, st(p7nilor lui portu1he&i, a c(ror nea1r( in1ratitudine o cunoa>te dup( #6#$, cu 7nchisorile >i cu nedreptatea lor 6#%05/ "e scurt, imperiul uria>ei 2irme a 2ost mai mare dec7t impe8 riul lui !arol Yuintul >i al lui Bilip al 8lea, 7n care, dup( cum se >tie, soarele nu apunea niciodat(/ Dar nu ace>ti colo>i, personaje care 7ncurc( istoria, s7nt ca&urile cele mai semni2icative/ !eea ce ne interesea&( s7nt 2irmele mijlocii, deci 2irme de m(rime di2erit(, >i varia'iile lor de ansamblu, 7n secolul al M; 8lea volumul lor pare, 7n medie :i s( se restr7n1(/ 7n secolul al M; 8lea, totul ia din nou propor'ii* 2inan'a ocup( Europa, chiar lumea, p7n( a cap(tul lor/ nterna'ionala celor 2oarte bo1a'i este mai mult ca oric7nd activ(/ Dar ca s( dai motiva'ia acestei scheme, ar trebui 7nmul'ite exemplele >i compara'iile/ Trebuie 7ntreprins( abia de acum 7nainte oU7ntrea1( munc( de minu'ie/

-$a!ii ur(ane

Un ora> se 1(se>te 7n centrul unor spa'ii le1ate, unele de altele* exist( cercul celor care 7l aprovi8 &ionea&(9 cercul celor ce 7i 2olosesc moneda, 1reu8 / t('ile >i m(surile9 cercul de unde8i vin me>te>u1arii >i noii bur1he&i9 cercul a2acerilor lui de credit 6acesta este cercul cel mai 7ntins59 cercul v7n&(rilor >i cump(r(rilor lui9 cercurile succesive pe care le traversea&( >tirile ce vin spre el sau scap( din el/ !a >i pr(v(lia sau ma1a&ia ne1ustorului, ora>ul ocup( spa'iul economic pe care i8# acord( situa'ia, averea, conjunctura lun1( pe care o str(bate/ 7n 2iecare clip(, el se de2ine>te prin cercurile care 7l 7nconjoar(/ Dar mesajul acestora abia urmea&( s( 2ie interpretat/ 7n sensul acesta depune m(rturie 7n 2a'a noastr( ora>ul -iirnber1 prin #00J, anul 7n care apare #as >andels(uch% a niirenbur1he&ului Loren& )eder/ 7n aceast( carte ne1ustoreasc(, care a 2ost =#J

:MEDITERAN,

#0/ U4: spa4iu ur(an1 strlucirea =iirn(ergului $rin ?TTA+ Dup( #as 5cderschc Ilanclels(uch% publicat( de +ermann .ELLE-BE-<, #$%F, Liiblem este numele 1erman al L iovului/

republicat( >i comentat( de +ermann .ellenben& 6#%65, Loren )eder 7>i propune s( dea concet('eni8 lor s(i in2orma'ii practice, >i nu s( re&olve pro8 blema retrospectiv( care ne preocup(, adic( rele8 veul >i interpretarea just( a spa'iilor ne1ustore>ti ale -iirnber1ului/ Dar indica'iile sale, completate de +ermann .ellenben&, au 7n1(duit 7ntocmi 8 rea h(r'ii destul de bo1at( 7n date de mai sus/ Ea v or b e > t e de l a s i n e / 7 n c e a de a a oua treime a secolului al M; 8lea, -iirnber1ul, ora> de prim( m(rime, industrial, ne1ustoresc, 2inanciar mai este 7nc( 7mpins 7nainte de elanul care l(cuse

din Dermania, cu c7teva decenii mai 7nainte, una din promotoarele activit('ii europene/ -iirnber1ul, deci, este le1at de o economie cu ra&( mare de ac'iune, iar produsele sale, retransmise departe, ajun1 p7n( 7n ,rientul Apropiat, 7n ndii, 7n A2rica, 7n Lumea -ou(/ !u toate acestea, activitatea lui r(m7ne circumscris( 7n spa'iul european/ 7n mare, &ona central( a a2acerilor sale acoper( Dermania, prin le1(turi cu ra&( scurt( >i medie/ ;ene'ia, LNonul, )edina del !ampo, Lisabona, Anvers8ul, !racovia, Breslau, "osenul, ;ar>ovia s7nt releele >i limitele ac'iunii sale la distan'(, pie'ele pe care, 7ntr8un 2el, el las( altora locul/ :ohannes )iiller 6#%%5, a ar(tat c(, 7n primii ani ai secolului al M; 8lea, -urnber1ul a 2ost parc( centrul 1eometric al vie'ii active europene/ -u avem a 2ace cu un exces de patriotism local/ Dar de ce a 2ost a>aH B(r( 7ndoial(, din cau&a unei activi&(ri a transporturilor terestre/ Ki din cau&( 9a c( -urnber1ul este a>e&at la jum(tate drum 7ntre ] ;ene'ia >i Anvers, 7ntre )editerana, vechiul spa'iu, U >i Atlantic 6>i m(rile care 'in de el5, noul spa'iuU al succesului Europei/ Axa ;ene'ia8Anvers r(m7ne 9 2(r( 7ndoial(, 7n tot secolul al M; 8lea, ?istmul@ ' european dintre toate cel mai activ/ Alpii se inter8 pun 7n mijlocul lui, este adev(rat, dar ei s7nt locul de mani2estare al unei continue minuni 7n ceea ce prive>te transporturile, ca >i cum di2icul8 t('ile ar 2i 2abricat un sistem de comunica'ii superior altora/ E( nu ne mir(m deci peste m(sur( constat7nd c(, la s27r>itul secolului al M; 8lea, piperul ajun1e la -iirnber1 la 2el de bine prin Anvers sau prin ;ene'ia/ "iperul din sud >i piperul din nord reali&ea&( o asemenea e1alitate 7nc7t mar2a poate tot at7t de bine, >i de data asta 2(r( s( se opreasc(, s( mear1( de ia Anvers la ;ene'ia sauW de la ;ene'ia la Anvers, "e mare >i pe uscat/ Bine7n'eles, este vorba aici despre economia 1erman( 7ntr8o epoc( dat(/ "e termen lun1, are loc o mi>care de bascul( 7n 2avoarea Dermaniei r(s(ritene, a Dermaniei celei mai continentale/ Aceast( ridicare a Estului se concreti&ea&(, 7nc( din seco8 ti

ul al M; 8lea, mai ales dup( 2alimentele din #0%I de la -iirnber1 si Au1sbur1, prin ridicarea Leip8&i1ului >i a t7r1urilor sale/ ,ra>ul Leip&i1 i&bute>te s( se impun( minelor Dermaniei, s( concentre&e 7n el pia'a cea mai important( a .u&en8elor, a ac'iunilor miniere, s( 2ac( le1(tura direct( cu +ambur1ul >i cu Baltica, eliber7ndu8se de releul de la )a1debur1/ Dar ora>ul rAm7ne puternic le1at >i de ;ene'ia9 ?m(r2urile de ;ene'ia@ sus'in un sector 7ntre1 al activit('ii lui/ 7n a2ar( de asta, el r(m7ne prin excelen'( locul de tran&it al bunurilor 7ntre vest >i est/ ,dat( cu anii, acest av7nt se impune/ 7n #%#I, se poate a2irma c( t7r1urile de la Leip&i1 s7nt .Geit im$ortanter und considera(ler/% de departe mai importante >i mai considerabile, dec7t cele de la Branldurt8am8)ain, cel pu'in pentru m(r2uri, c(ci, 7n acea epoc(, ora>ul de pe )ain r(m7ne 7nc( un centru 2inanciar de o mai mare importan'( dec7t cel de la Leip&i1 6#%J5/ "rivile1iile pe care le acord( banul au o via'( lun1(/ Epa'iile urbane, dup( cum se vede, se las( 1reu interpretate, cu at7t mai mult cu c7t documentele nu prea dau r(spuns 7ntreb(rilor noastre/ !hiar cartea at7t de bo1at( a lui :ean8!laude "errot, Genese d'une 'iile moderne% 9aen au 78lll*e siecle% ap(rut( 7n #$%0, nu poate re&olva toate problemele pe care le cercetea&( cu o minu'ie >i cu inteli1en'( exemplare/ Baptul c( schema teoretic( a lui von Thunen r(m7ne valabil( pentru !aen nu este de mirare* este lesne s( stabile>ti, 7n jurul ora>ului, lipit( de el, an1renat( 7n el, ?o centur( de &ar&avaturi >i produse lactate@9 apoi o arie a cerealelor 6#%$59 o arie a vitelor/ Dar ar 2i mai 1reu s( distin1i ariile 7n care se di2u&ea&( produsele industriale 2abricate de c(tre ora> >i pie'ele >i t7r1urile 7n care s7nt distribuite ele/ !el mai semni2icativ r(m7ne dublul joc al spa'iului re1ional >i al spa'iului interna'ional, pe care ora>ul trebuie s(8# joace9 adic( dou( circula'ii deosebite9 prima, capilar( >i la mic( distan'(, continu(9 cea de a doua intermitent( >i care, 7n ca&ul cri&elor alimentare, este nevoit( sa pun( la ==# lucru transporturile pe Eena sau tra2icul maritim

pornind de la Londra >i de la Amsterdam/ Aceste dou( sisteme se adaptea&( unul la cel(lalt, se 7n2runt(, se 7nsumea&( sau se succed/ !hipul 7n care via'a interna'ional( atin1e un ora> 7l carac8 teri&ea&( tot at7ta c7t, >i c7teodat( mai mult, dec7t, le1(tura sa peren( cu apropia'ii s(i/ storia 1eneral( trece peste istoria local(/

Pie!ele de materii $rime


Am putea scrie 2(r( prea mult( 1reutate o istorie a marilor pie'e de materii prime 7ntre secolele al M;8lea >i al M; 8lea, 7n 2elul manualului clasic al lui Bernand )aurette privind lumea anilor #$=I 6#JI5/ Ki dac( am dori s( r(m7nem cuminte la ni>te exemple semni2icative, sin1ura 1reutate ar 2i s( ne hot(r7m la care dintre ele* toate m(r2urile de debit mare s7nt 1ata s( depun( m(rturie, iar m(rturiile lor, cu toate c( s7nt 2oarte deosebite, coincid, cel pu'in 7n ceea ce prive>te un lucru* asemenea celor mai active ora>e, asemenea celor mai 7nsemna'i ne1ustori, cele mai prospere ne1o'uri de acest 2el pun 7n discu'ie spa'ii uria>e/ 7ntinderea, acesta este semnul 7nd(r(tnic al bo1('iei >i i&b7ndei/ Exemplul ?mirodeniilor@, ?b(c(niilor@, cuv7nt care ?ascunde o uimitoare diversitate de produse@, de la cele care se 2olosesc ?ca s( dea 1ust m7nc(rii /// Op7n( laP produse medicinale O>i laP materiale trebuincioase pentru vopsitul 'es(turilor@ 6#J#5 este 7ntr8at7t de cunos8 scut >i clasic, 7nc7t nu 7ndr(&nesc s(8# propun ca model/ Avantajul lui ar 2i c( 7n2('i>ea&( un av7nt de lun1( durat(, cu episoade care se succed ca 7ntr8o curs( de >ta2et(, urmat, 7n secolul al M; 8lea, de un evident re2lux 6#J=5/ Dar, 7n ceea ce prive>te acest ca&, ne8am >i l(murit 6#JC5/ <ah(rul este dimpotriv( un produs relativ nou >i care, din secolul al M;8lea >i p7n( 7n cel de8al MM8lea, 7>i extinde ne7ntrerupt, 7ntr8un ritm rapid, >i consumul >i spa'iul de distribuire/ L(s7nd de o parte ?<

c7teva excep'ii m(runte 6siropul de ar'ar, &ah(rul de porumb5, pre'iosul produs se ob'ine, p7n( la Blocusul continental >i p7n( la 2olosirea s2eclei, din trestie de &ah(r/ Aceasta, a>a cum am ar(tat 6#JF5, s8a deplasat din ndia spre )editerana >i Atlantic 6)adera, !anare, A&ore, E(o Tome, insula "rincipe, apoi '(rmurile tropicale ale continentului american/ Bra&ilia, Antile ///5/ Aceast( 7naintare este cu at7t mai remarcabil( cu c7t ea cere, av7nd 7n vedere mijloacele epocii, investi'ii costisitoare/ Ast2el c( &ah(rul, care continu( s( 2i1ure&e,ca pe vremuri, 7n arsenalul apoticarului, ajun1e din ce 7n ce mai mult 7n buc(t(rie >i pe mas(/ 7n secolele al M;8lea >i al M; 8lea, el este 7nc( un produs de 2oarte mare lux, obiect de cadouri princiare/ La #J octombrie #0#C, re1ele "ortu1aliei d(ruie>te suveranului ponti2 e2i1ia sa 7n m(rime natural(, 7nconjurat( de doispre&ece cardinali >i de trei sute de lumin(ri, 2(cute toate din &ah(r de c(tre un co2etar s7r1uincios 6#J05/ Dar chiar pe atunci, 2(r( a deveni comun, consumul &ah(rului 2ace pro1rese/ n #0FF, 7n Dermania, se spune curent* .QucHer 'erder(t Heine -$eis/% &ah(rul nu stric( la nici o m7ncare 6#J65/ Bra&ilia a 7nceput s( livre&e* 7n medie #6II de tone pe an 7n secolul al M; 8lea/ c 7n #6%6, pleac( din :amaica FII de nave 7nc(rcate, una peste alta, cu #JI tone de &ah(r 2iecare 6adic( %= III tone5 6#J%5/ 7n secolul al M; 8lea, Ean Domin1o produce aceea>i cantitate, dac( nu chiar mai mult 6#JJ5/ Dar s( nu ne 7nchipuim o pia'( european( inun8 dat( de &ah(rul Atlanticului/ Ki nici un av7nt al produsului, care ar 2i motivul principal al av7ntului tra2icului oceanic >i, prin rico>eu, al modernit('ii cresc7nde a Europei/ Acest determinism elementar poate 2i, dealt2el, r(sturnat cu u>urin'(* nu cumva tocmai av7ntul Europei, ajutat de pasiunile ei, 7n1(duise av7ntul &ah(rului, ca >i pe cel al ca2eleiH Este cu neputin'( s( urm(rim, aici, 2elul cum c K8 au constituit, pies( cu pies(, elementele bo1atei istorii /a &ah(ruiui* sclavii ne1ri, plantatorii, SC tehnicile de produc'ie, ra2inarea &ah(rului brut,

trebuie 1ust >i

mT

milIE

de topor3#8 `9 W labit9 cea dar ne1o'ul cu ea a insule

de capitalul 1enove&, se dovedesc a 2i a2aceri mediocre, ba chiar proaste/ Tot a>a, boom8ul &ah(rului din insulele atlantice, de la 7nceputul secolului al M; 8 lea, a putut aduce pro2ituri substan'iale/ Dar atunci c7nd Relserii, mari capitali>ti, cump(r(, 7n #0I$, terenuri 7n !anare, pe care plantea&( trestie de &ah(r, 7ntreprinderea nu le pare destul de rentabil( >i o p(r(sesc 7n #0=I 6#$I5/ Tot a>a stau lucrurile 7n secolul al M; 8lea, 7n ceea ce prive>te planta'iile bra&iliene* plantatorul, el senhor de engenho% tr(ie>te de pe urma lor, dar nu 2oarte bine/ 7n po2ida produc'iei sale record, Ean Domiu1o nu las( o impresie mult di2erit(/ E( 2ie acesta motivul hot(r7tor pentru care produc'ia a 2ost 7mpins( 7n planul in2erior al muncii aserviteH -umai acolo 7>i 1(se>te, poate ea s(8>i 1(seasc(, echilibrul/ Dar observa'ia mer1e mai departe/ ,rice pia'( capitalist( are veri1ile ei succesive >i, spre centru, un punct mai 7nalt >i mai avantajos din punct de vedere 2inanciar dec7t altele/ De pild(, 7n comer'ul cu piper, acest punct 7nalt pare s( 2i 2ost mult( vreme Condaco dei ,edeschi1 piperul vene'ian se 7n1r(m(de>te mai 7nt7i acolo, apoi porne>te spre marii cump(r(tori 1ermani/ 7n secolul al M; 8lea U 8 8U 8*3a3nlni s7nt marile ma1a&ii ale lui Oosl ca s( st(p7ne>ti punct ui 3 _ ortan'( atlantic nu 7>i ct>ti1a mare r secol ului al odat( cu cea de a doua jumateW Z M M; 8lea >i cu _ nt _ Hjn2eritele lui insule * 7nre1istrat la date di2erite M]M "i7 ian % olande&a 7n #60F, pier&7nd -ord8estul tir hotHxlto' su2er( o 7n2r7n1ere pe \LL4 b vor a1rava >i al produc'iei en1le&e >i 2rance& /3 a $mc mai mult/ "e scurt, a eM#E 3 n(r j 6opera'ie esen8
ducliei% apoi o $arta)are a S:ma

;ene'ia <ab(rului " D cave, !orrerilor impresie

ip

3prinderii inporro a'i asupra 7ntre1

constitui o pia'a L\Z ^ atunci #$ ra2in(rii m Anvers, prin #00I, care are pe atunc
a

Ee pare c( nu au mSS:'3E; &ah(rului* la

'ial(5 >i, p7na la urma, o par 4

8e6ii/

dri de a

se

aUe experien'e cun ,sc'efnde0 W / nU ne prea

al M;)

de &ah(r9 7n ,landa, dup( deteriorarea pie'ii An8 versului din #0J0/ 7n #6#F, ora>ul Amsterdam este silit s( inter&ic( 7olosirea 7n ra2in(rii a c(rbunelui de p(m7nt care impute atmos2era9 num(rul ra2in(riilor cre>te 7ns( ne7ncetat* FI, 7n #60I9 6#, 7n #66#/ Dar, 7n acest secol, prin excelen'( al mercantilismului, economiile na'ionale se ap(r(, i&butesc s(8>i p(stre&e propria pia'( na'ional(/ Bun(oar( 7n Bran'a, unde !olbert protejea&( pia'a na'ional( prin tari2ele din #660, ra2in(riile 7ncep s( prospere la DunQerVue, la -antes, la Bordeaux, la La Rochelle, la )arsilia, la ,rleans///7n consecin'(, 7ncep7nd din #6%I, &ah(rul ra2inat 7n str(in(tate nu mai intr( 7n Bran'a9 dimpotriv(, el se export( datorit( unui soi de prim( de export, pe care o constituie de1revarea retrospectiv( de taxe vamale a &ah(rului brut atunci c7nd se export( sub 2orm( de &ah(r ra2inat 6#$#5/ Un alt element care 2avori&ea&( exportul 2rance& este consumul na'ional slab 6#4#I din produc'ia colo8 niaU/(, 2a'( de $4#I 7n An1lia5 >i 2aptul c( planta'iile s7nt aprovi&ionate de metropol( mai pu'in costisitor 6av7nd 7n vedere nivelul in2erior al pre'urilor 2rance&e5 dec7t :amaica, aprovi&ionat(, 7n ciuda aportului Americii de nord, mai ales de An1lia, ?7nainte de r(&boi Ocel care va deveni ?r(&boiul de >apte ani@P, scrie 4ournal du commerce 6#$=5, &ah(rurile din coloniile en1le&e erau la Londra cu p7n( la %Ii mai scumpe dec7t cele din coloniile 2rance&e 7n porturile Bran'ei, la aceea>i calitate/ Acest pre' peste m(sur( de mare n8a putut avea alt( pricin( dec7t pre'ul peste m(sur( de/ mare al produselor alimentare pe care An1lia le 2urni&ea&( coloniilor ei9 >i la acest pre', ce poate 2ace An1lia cu prisosul &aharurilor eiH@ Evident s( le consume/ !(ci, trebuie s( ad(u1(m acest lucru, 7nc( de pe atunci ea este 7n stare s( o 2ac(/ 7n orice ca&, 7n ciuda exporturilor >i v7n&(rilor '(rilor mari produc(toare, na'ionali&area pie'elor &ah(rului, priu cump(rarea de &ah(r brut >i instalarea de ra2in(rii, se extinde 7n Europa/ 7ncep7nd din #6%=, pro2it7nd de di2icult('ile ,landei, +am8bur1ul 7>i de&volt( ra2in(riile >i pune la punct ==W

procedee noi, al c(ror secret 7ncearc( sA8# p(stre&e/ Ki se 7n2iin'ea&( ra2in(rii p7n( 7n "rusia, p7n( 7n Austria >i 7n Rusia unde devin monopol de stat/ "entru a a2la cu exactitate mi>c(rile pie'elor &a8 h(rului >i adev(ratele puncte de bsne2iciu, ar tre8 bui, prin urmare, s( reconstituim re'eaua com8 plicata a le1(turilor dintre &onele produc(toare, pie'ele 2inanciare care st(p7nesc produc'ia, ra2i8 n(riile care s7nt un mijloc de a controla 7n parte distribu'ia de 1ros/ Eub aceste ?manu2acturi@, nenum(ratele pr(v(lii de v7n&are cu am(nuntul ne aduc iar spre planul o(i&nuit al pie'ii >i al bene8 2iciilor modeste, supuse concuren'ei stricte/ Unde s( situ(m, 7n ansamblul re'elei, $unctul sau $unctele 7nalte, veri1ile pro2itabileH !u dra1( inim( a> &ice, av7nd 7n vedere exemplul Londrei, c( 7n stadiul pie'ii cu ridicata, pe l7n1( ma1a&iile 7n care se 7n1r(m(desc l(&ile >i butoaiele de &ah(r, 2a'( cu cump(r(torii de &ah(r alb sau de &ah(r brun 6melasele5, dup( cum este vorba de ra2ina8 tori, de co2etari sau de simpli cump(r(tori/ Babri8 carea &ah(rului alb, re&ervat( ra2in(riilor metro8 politane, se stabile>te p7n( la urm( 7n insule, 7n po2ida primelor interdic'ii/ Dar nu este acest e2ort industrial un semn al 1reut('ilor prin care trec insulele produc(toareH "o&i'ia cheie pe pia'a de 1ros se situea&(, dup( p(rerea noastr(, dup( ra8 2in(rii, care, se $are% nu i8au ispitit pe ne1ustori/ Dar ar trebui, ca s( 2im si1uri, s( cunoa>tem mai 7ndeaproape raporturile dintre ne1ocian'i >i ra8 2inatori/

5etalele $re!ioasele
Dar s( l(s(m &ah(rul, asupra c(ruia vom avea prilejul s( revenim/ Avem la 7ndemina cevam@ bun* metalele pre'ioase, care i m " h _ W2 3 planet(9 care ne poart( pe planul cel al schimburilor9 care ar semnala, ZW n e vI @ e W ierarhi&are, niciodat( stabil(, a vie'iiUeconomice ce se str(duie>te s( reali&e&e, depa>mdu8se, 2apte ==% de excep'ie >i recorduri/ "entru aceasta mar2a

omnipre&ent(, ne7ncetat r7vnit(, care 2ace ocolul lumii, cererea >i o2erta se 7nt7lnesc 7ntotdeauna/ Dar expresia ?metale pre'oase@, care nimere>te a>a de u>or 7n v7r2ul peni'ei, este mai pu'in simpl( dec7t pare/ Ea nume>te obiecte di2erite* #/ metalele brute, a>a cum ies ele din mine sau din nisipurile auri2ere9 #/ produse semi8prelucrate, lin1ouri, bare, $ina% $ine 67nainte de a 2i scoase pe pia'(, $inele% buc('i de metal de 2orm( nere1ulat(, poroase >i u>oare, a>a cum le las( evaporarea mercurului 2o losit la amal1amare, s7nt 7n principiu retopite >i turnate ca bare >i lin1ouri5/ #/ produse prelucrate, monede, care dealt2el s7nt retopite tot timpul pentru ca din ele s( se toarne altele* bun(oar(, 7n ndia unde, la titlu e1al >i la 1reutate e1al(, rupia este cotat( dup( data emisiunii, cea din anii preceden'i 2iind mai pu'in apreciat( dec7t cea din anul 7n curs/ Eub aceste 2orme diverse, metalul pre'ios se deplasea&( ne7ncetat >i repede/ 7nc( Bois1uilbert spunea despre ban c( nu este 2olositor dec7t atunci c7nd se a2l( ?7ntr8o mi>care perpetu(@ 6#$C5/ 7n realitate, moneda circul( 2(r( oprire/ ?-imic nu se transport( cu mai mult( 7nlesnire >i cu mai pu'in( pa1ub(@, observa !antillon 6#$F5, care, dup( :/ Echumpeter 6dar lucrul este discutabil5, ar 2i primul care a vorbit despre circula'ia banilor 6#$05/ ;ite&a este c7teodat( at7t de mare, 7ne7t ajun1e s( r(stoarne ordinea opera'iilor succesive care se 7n>iruie obi>nuit de la lin1ou >i p7n( la baterea monedei/ Ki asta 7nc( de pe la mijlocul secolului al M; 8lea/ ar mai t7r&iu 7ntr8o m(sur( >i mai mare* la 7nceputul secolului al M; 8lea, pe litoralul peruan, nave din Eaint )alo 7ncarc( pe ascuns ?piese de opt@, dar 7n e1al( m(sur( $ine de ar1int ?ncVuintate@ 6adic( ar1int de contraban8 d( care n8a pl(tit el quinto% impo&itul re1al de o cincime5/ Dealt2el, $inele s7nt totdeauna de con8 traband(/ Ar1intul le1al neb(tut se pre&int( 7n 2or8 m( de lin1ouri >i bare, a>a cum se v(d circul7nd adesea pri i Europa/

Dar moneda este >i mai a1il(/ Echimburile o 2ac s( execute ?cascade@, 2rauda 7i 7n1(duie s( dep(>easc( orice obstacol/ "entru ea ?nu exist( "irinei@, cum spune Louis Dermi1nN 6#$65/ )n %2%1, 7n ](rile de :os, circul( FII de tipuri di2e8 rite de moned(* 7n Bran'a, cam prin aceea>i epoc(, J= 0%FG3/ -u exist( nici o re1iune cunoscut( din Europa, chiar dintre cele mai s(race, 7n care mone8 dele cele mai nea>teptate s( nu se lase prinse oca8 &ional 7n curs(, 7n re1iunea alpin( Embrunois, 7n secolul al Ml;8lea 6#$J5, ca >i 7ntr8o re1iune 7nchis( 7n sine cum este D6vaudan, 7n secolele al Ml;8lea >i al M;8lea 6#$$5/ <adarnic 7>i 7nmul8 'e>te h7rtia, 2oarte de timpuriu, serviciile9 nume8 rarul, ?banul la m7n(@, 7>i p(strea&( prero1ativele/ 7n Europa central(, 7n care occidentalii au luat obiceiul comod de a8>i re1lementa, sau de a 7ncerca s(8>i re1lemente&e, propriile con2licte, puterea adversarilor Bran'a sau An1lia se m(soar( dup( banii 1hea'( pe care8i 7mpart/ 7n #%F=, ?avi8 &ele@ vene'iene semnalea&( c( 2lota en1le&( a adus mari sume de bani, destina'i )ariei8Tere&a, ?re1i8 nei Un1ariei@ 6=II5/ 7n #%06, pre'ul alian'ei lui Brederic al 8lea, achitat de puternicul Albion, s7nt trei&eci >i patru de care 7nc(rcate cu bani, 7n drum spre Berlin 6=I#5/ Ki de 7ndat( ce se anun'( pacea, 7n prim(vara lui #%6=, 2avorurile trec spre Rusia* ?"o>ta din $ OmartieP de la Londra, scrie un diplomat, a adus la Amsterdam >i Rotterdam scrisori de schimb pentru mai bine de o sut( cinci8 &eci de mii de monede, ca s( se treac( aceast( sum( !ur'ii Rusiei@ 6=I=5/ 7n 2ebruarie #%$$, tran8 &itea&( la Leip&i1 ?cinci milioane@ de bani en1le8 &e>ti, 7n lin1ouri >i monede* venind de la +ambur1, banii se 7ndreapt( spre Austria 6=IC5/ Acestea 2iind &ise, sin1ura, adev(rata problem(, este s( desprindem, dac( lucrul acesta este posibil, cau&ele, cel pu'in modalit('ile acestei circula'ii care traversea&( blocul economiilor dominanteT de la un cap(t la altul al lumii/ )i se pare c( aceste cau&e >i modalit('i po7 2i mai bine 7n'elese, dac( le vom privi distinct 7n cele trei etape evi8 a dente ale procesului* produc'ie, transmitere, acu8

mulare/ !(ci au existat '(ri produc(toare de metal brut, '(ri de re1ul( exportatoare de moned( >i '(ri receptacol din care moneda sau metalul nu mai ies niciodat(/ Dar au existat >i ca&uri mixte, cele mai revelatoare, printre care ca&ul !hinei >i cel al Europei, importatoare >i exportatoare 7n ace8 la>i timp/ ](rile produc(toare de aur sau de ar1int s7nt aproape 7ntotdeauna '(ri 7nc( primitive, chiar s(lbatice, 2ie c( e vorba de aurul din Borneo, Eu8 matra, insula +ainan, Eudan, Tibet, !elebes sau de &onele miniere din Europa central(, 7n secolele M M >i din nou, de la #F%I p7n( la #0FI, pe vremea celei de a doua 7n2loriri a lor/ !(ut(tori de aur 7n nisipvxl r7urilor s8au mai men'inut 7n Europa, p7n( 7n secolul al M; 8lea >i mai t7r&iu, dar avem a 2ace 7n acest ca& cu o produc'ie mi&er( >i care nu contea&( deloc/ 7n secolul al M;8lea >i al M; 8lea, trebuie s( ne 7nchipuim taberele miniere din Alpi, din !arpa'i sau din Er& Debier1e 7n mijlocul unei sin1ur(t('i des(v7r>ite/ ,amenii care lucrea&( acolo duc o via'( 2oarte aspr(, dar cel pu'in s7nt liberi # Dimpotriv(, 7n A2rica, 7n BambuQ, care este inima auri2er( a Eudanului, ?minele@ s7nt controlate de c(peteniile satului/ Acolo exist(, 7n cel mai bun ca&, o semi8sclavie 6=IF5/ Eitua'ia este >i mai limpede 7n Lumea -ou(, unde, pentru exploatarea metalelor pre'ioase, Europa a reinventat 7n mare sclavia antic(/ ndienii supu>i la 5ita 6recrutare minier( 2or'at(5 ce s7nt, dac( nu sclavi, la 7el ca, mai t7r&iu, 7n secolul al M; 8lea, ne1rii care caut( aur 7n r7urile Bra&iliei centraleH Apar ora>e ciudate, cel mai ciudat dintre ele, "otosi, la FIII de metri altitudine, 7n An&ii de sus,tab(r( uria>( de mineri, pla1( urban(, 7n care se 7n1r(m(desc mai mult de #II III de oameni 6=I05/ ;ia'a este la "otosi absurd(, chiar pentru cei bo1a'i* o 1(in( se vinde p7n( 7n opt reali9 un ou, doi reali9 o livr( de cear( de !astilia, &ece pesos9 toate celelalte lucruri, la 7el de scump 6=I65/ ar de c7>ti1at c7>ti1( nu minerul, >i nici m(car st(8p7nul minei, ci ne1ustorul care avansea&( banii =CU

1hea'(, produsele alimentare, mercurul de care au nevoie minele, >i care se desp(1ube>te lini>tit 7n ar1int/ -u alta e situa'ia 7n Bra&ilia secolului al M; 8lea, produc(toare de aur/ De8a lun1ul r7u8 rilor, pe ap( sau prin transbord(ri la uscat, 2lotele de a>a numite monqoes 6=I%5, plecate din E(o "aolo, 7i aprovi&ionea&( pe stap7ni >i pe sclavii ne1ri c(ut(tori de aur din )inas/Derais >i DoNas/ -umai ace>ti ne1ustori pro2itori se 7mbo1('esc/ )inerii pierd adesea pu'inul ce le r(m7ne la jocurile de noroc, atunci c7nd, pentru o clip(, se 7ntorc 7n ora>/ )exico devine prin excelen'( capitala jocu8 rilor de noroc/ "7n( la urm(, ar1intul >i aurul at7rn( 7n balan'a pro2itului mai u>or dec7t 2(ina de manioc, porumbul, carnea uscat( la soare, a carne do sol% din Bra&ilia/ Ki cum ar putea s( 2ie altcumvaH Divi&iunea muncii la scara mondial las( meseria de miner, repet, celor mai nevoia>i, celor mai desmo>teni'i dintre oameni/ )i&a este prea important( pentru ca puternicii lumii, oricine s7nt >i de oriunde s7nt, s( nu intervin( cu toat( 1reutatea lor/ Din acelea>i motive, ei nu las( s( le scape nici c(utarea diamantelor sau a pietrelor pre'ioase/ 7n #60=, Tavernier 6=IJ5, care vrea s8o cumpere, vi&itea&( celebra min( de diamante ?care se cheam( Raol8 Qonda/// la cinci &ile de DolQonde@/ Totul este or8 1ani&at de minune, spre 2olosul prin'ului >i al ne1ustorilor, >i chiar spre 7nlesnirea clien'ilor/ Dar minerii s7nt mi&eri, 1oi, asupri'i >i suspecta'i de alt2el pe bun( dreptate de 7ncerc(ri continue de 2raud(/ n secolul al M; 8lea, los garim$eiros% 6=I$5 bra&ilieni, c(ut(torii de dia8 mante, s7nt ni>te aventurieri cu neputin'( de urm(rit 7n incredibilele lor c(l(torii, dar pro2i torii aventurii s7nt p7n( la urm( ne1ustorii, suveranul de la Lisabona sau cei ce >i8au asi1urat arenda v7n&(rii de diamante/ Atunci c7nd o exploatare minier( 7ncepe sub semnul unei independen'e relative 6a>a cum se 7nt7mpl( 7n Europa medieval(5, mai devreme sau mai t7r&iu, ea este cu si1uran'( =C# prins( 7n lan'urile ne1ustore>ti/ Universul mine8

lor preveste>te universul industrial >i proleta 8 riatul s(u/ , alt( cate1orie este cea a '(rilor receptacul/ E vorba 7nainte de toate de Asia, unde avem a 2ace, mai mult sau mai pu'in, cu o economie mo8 netar(, >i unde circuitele monetare s7nt mai pu'in sprintene dec7t 7n Europa/ "rin urmare, aici apare tendin'a ca metalele pre'ioase s( 2ie re'inu8 te, te&auri&ate, sub8utili&ate/ Avem a 2ace cu '(ri su1ativ( sau, a>a cum s8a spus, cu ?necropole@ de metale pre'ioase/ !ele dou( re&ervoare mai mari s7nt ndia >i !hina, destul de deosebite una de Dealalt(/ ndia prime>te cu aproape aceea>i satis2ac'ie metalul 1alben >i metalul alb, pulberea de aur de la !on8 tracosta 6sau, dac( pre2era'i, din )onomotapa5 >i ar1intul Europei sau, mai t7r&iu, al :aponiei, Dup( istoricii indieni, a2luxul de metal alb din America ajun1e chiar s( determine aici o cre>tere de pre'uri, 7n 7nt7r&iere cu vreo dou(&eci de ani 2a'( de ?revolu'ia@ european( a pre'urilor din seco8 lul al M; 8lea/ Avem ast2el 7nc( o dovad( c( ar8 1intul importat a r(mas pe loc/ Ki o dovad( c( 2abuloasa visterie a )arelui )o1ol nu sterili&ea&( 7ntrea1a mas( a aporturilor ne7ntrerupte de metal alb, c(ci pre'urile au crescut 6=#I5/ -u cumva ar1intul american alimentea&( ne7ntrerupta reto8 pire >i ne7ntrerupta emisie de moned( a ndieiH E7ntem, 2(r( 7ndoial(, mai pu'in in2orma'i 7n le1(tur( cu ceea ce se 7nt7mpl( 7n !hina/ Un element ori1inal este 2aptul c(, se >tie, !hina nu atribuie aurului un rol monetar >i 7l export( 7n 2olo sul cui vrea s( i8# schimb pe ar1int, la un pre' excep'ional de mic/ "ortu1he&ii s7nt primii europeni care constat(, 7n secolul al M; 8lea, aceast( uimitoare pre2erin'( a chine&ilor pentru metalul alb, >i care pro2it( de ca/ 7n #6CC, unul dintre ei mai scrie 7nc(, plin de si1uran'(* .9omo os chinos sentiro $rata% an montdes trouxe ao a"enda/% de cum o s( simt( mirosul ar1intului, chine&ii o s( aduc( mun'i de mar2( 6=##5/ Dar s( nu 7l credem pe Antonio de Ulloa, un spaniol care pretinde, =C

7n #%J%, c( ?chine&ii se tot muncesc s( dob7ndeasc( ar1intul care nu se 1(se>te 7n 'ara lor@, de>i s7nt una din ?na'iunile care au cel mai pu'in nevoie de el@ 6=#=5/ Dimpotriv(, ar1intul este moneda superioar( >i 2oarte r(sp7ndit( 7n schimburile chi8 ne&e>ti 6este t(iat cu 2oar2ec( 7n lamele sub'iri >i 2olosit ast2el pentru cump(r(turile curente5, al(8 turi de moneda in2erioar(, caixas sau sa$ecii de aram( amestecat( cu plumb/ Un istoric recent al !hinei 6=#C5 crede c( cel pu'in jum(tate din ar1intul produs 7n America 7ntre #0%# >i #J=# ar 2i 1(sit drumul !hinei, de unde nu s8a mai 7ntors/ "ierre !haunu 6=#F5 vorbea despre o treime, i2iclu&7nd aici exportul direct, prin "aci2ic, din -oua Epanie 7n Bilipine, ceea ce, 7n sine, ar 2i oricum enorm/ Aceste calcule nu s7nt si1ure, nici unul, nici altul, dar s7nt, din mai multe motive, verosimile/ )ai 7nt7i, pro2itul 6care se reduce cu 7ncetul >i nu 7nainte de mijlocul secolului al M; 8lea5 opera'iei care este schimbarea 7n !hina a ar1intului pe aur 6=#05/ Este vorba de un ne1o' care se practic( chiar pornind din ndia sau nsulinda/ "e de alt( parte, 7n #0%=, intr( 7n 2unc'ie o nou( deriva'ie a ar1intului american, de8alun1ul "aci2icului, prin 1alionul de )anila 6=#65, care lea1( portul mexican Acapulco de capitala Bilipinelor, duc7nd acolo metal alb >i colec8t7nd m(t(suri, por'elanuri de !hina, 'es(turi luxoase de bumbac din ndia, pietre pre'ioase, perle/ Aceast( le1(tur(, care cunoa>te momente de av7nt >i c(deri, se men'ine 7n tot secolul al M; 8lea >i mai t7r&iu/ Ultimul 1alion se 7napoia&( la Aca8pulco 7n #J## 6=#%5/ Dar, 2(r( 7ndoial(, ar trebui s( incrimin(m 7ntres21a Asie de sud8est/ Un 2apt divers nu explic( totul, dar ajut( s( 7n'ele1em mai bine lucrurile/ Un mare velier en1le&, Indu&tan% care 7l duce 7n !hina pe ambasadorul )acartneN, i&bute>te 7n #%$C s( urce la bord un b(tr7n cochin8chine&/ ,mul nu se simte 7n lar1ul s(u/ ?Dar c7nd i s8au pus 7n m7n( c7'iva pia>tri de Epania, a p(rut c( le cunoa>te pre'ul >i i8a 7nvelit cu 1rij( 7n poala ve>mintelor lui &dren'uite@ 6=#J5/ O slamul >i #= =CC Europa au o po&i'ie aparte* ele s7nt relee, in8

termediari 7ntre re1iunile produc(toare >i re1iunile de acumulare/ 7n ceea ce prive>te slamul, care din acest punct de vedere se 1(se>te 7n aceea>i situa'ie ca Europa, nu e nevoie s( spunem prea multe/ E( st(ruim doar asupra marelui mperiu turcesc/ 7ntr8adev(r, el a 2ost prea mult socotit drept o &on( economic neutr( pe care comer'ul european o str(bate bucur7ndu8se de impunitate, nestin1herit* 7n secolul al M; 8lea, prin E1ipt >i )area Ro>ie sau prin Eiria >i cara8 vanele care ajun1eau 7n "ersia >i la 1ol2ul "ersic9 7n secolul al M; 8lea, prin Emirna >i Asia )ic(/ Toate aceste drumuri ale comer'ului cu Levantul ar 2i 2ost deci neutre, alt2el spus metalul alb le8ar 2i str(b(tut 2(r( s( joace nici un rol, aproape 2(r( s( se opreasc(, &or7ndu8se spre m(t(surile "ersiei sau spre 'es(turile colorate ale ndiilor/ !u at7t mai mult cu c7t mperiul turcesc 2usese >i urma s( r(m7n( 7nainte de toate o &on( a aurului acest aur, ori1inar din A2rica, din Eudan >i din Abisi 8 nia, 2iind adus prin releele E1iptului >i ale A2ricii de nord/ De 2apt, cre>terea pre'urilor pe care au stabilit8o 6pentru secolul al M; 8lea, cu aproxima8 'ie5 lucr(rile lui ,mer Lut2 i BarQan 6=#$5 >i ale ele8 vilor s(i, dovedesc c( mperiul a participat la in2la'ia ar1intului care, acas( la el, a provocat 7n mare parte cri&ele asprului, aceast( m(runt( mo8 ned( alb(, esen'ial( pentru c( prive>te via'a de &i cu &i >i pentru c( pl(te>te solda ienicerilor/ "rin urmare un intermediar, dar nicidecum neutru/ !omparat cu 2unc'iile pe care >i le asum( Europa la scara lumii, rolul s(u este totu>i modest/ 7nc( 7nainte de descoperirea Americii, Europa 1(sea la ea acas(, de bine, de r(u, ar1intul sau aurul care s(8i acopere de2icitul balan'ei comerciale 7n Le8 vant/ ,dat( cu deschiderea minelor Lumii -oi, ea a 2ost con2irmat(, consolidat( 7n rolul de redistri8 buitoare a metalului pre'ios/ "entru istoricii economiei, acest curent monetar cu sens unic apare drept un de&avantaj al Europei, drept o pierdere de substan'(/ Dar nu este acesta un ra'ionament 7ntemeiat pe prejudec('i mercantilisteH R(spun&7nd unei ima1ini cu o alt( =C

ima1ine, pre2er s( spun c( Europa bombardea&( ne7ncetat cu monedele ei de aur >i mai ales de ar1int ni>te '(ri ale c(ror por'i ar r(m7ne alt2el 7nchise sau abia s8ar deschide 7n 2a'a ei/ Ki nu tinde orice economie monetar( victorioas( s( 7nlocuiasc( celelalte monede cu moneda ei, datorit( unei 7nclina'ii naturale, 2(r( a 2i vorba de o manevr( premeditat( din partea eiH 7n 2elul acesta, 7nc( din secolul al M;8 lea, ducatul vene'ian 6pe atunci moned( real(5 7nlocuie>te dinarii de aur e1ipteni, iar Levantul se umple repede de banii albi ai monet(riei ;ene'iei, la Qecea% 7n a>teptarea inunda'iei, din ultimele decenii ale secolului al M; 8lea, cu ?monede de opt@ spaniole, bote&ate mai t7r&iu pia>tri, >i care s7nt, cu b(taie lun1(, armele economiei europene 2a'( de Extremul ,rient/ )ahe de La Bourdonnais 6==I5 7i cere 6octombrie #%=$5 prietenului >i asociatului s(u din Eaint )alo, !losriviere, s( adune 2onduri >i s( i le trimit( la "ondicherN 7n pia>tri, ca s(8i ba1e 7n di2e8 ritele a2aceri ale comer'ului din ndia 7n ndia/ Dac( comanditarii lui i8ar trimite capitaluri mari/ explic( La Bourdonnais, el ar putea 7ncerca .le 'oFage de 9hine/% c(l(toria 7n !hina, care cere bani mul'i, >i pe care, de obicei, o 'in pentru ei, ca un mijloc si1ur de a 2ace avere, 1uvernatorii en1le&i din )adras/ Este limpede c( 7n acest ca& o mas( de moned( de ar1int este o modalitate de a deschide un circuit, de a te 7nsera puternic 7n el/ De alt2el, adau1( la Bourdonnais, ?7ntotdeauna este mai bine s( m7nuie>ti 2onduri mari, pentru c( aceasta te 2ace st(p7n pe comer', c(ci p7raiele se adun( 7ntotdeauna c(tre cursul apelor mari@/ !um s( nu observi, similare, aceste e2ecte de ruptur(, 7n Re1en'a Tunisului, unde 7n secolul al M; 8 ea/ ?moneda de opt@ spaniol( devine moneda standard a '(rii 6==#5H Eau 7n Rusia, unde balan'a de conturi provoac( o puternic( p(trundere de moned( olande&(, apoi en1le&easc(H 7n realitate, 2(r( aceast( injectare monetar(, uria>a "ia'( ruseasc( nu ar putea sau nu ar vrea s( r(spund( cererii ,ccidentului/ 7n secolul al M; 8 =C0 ea, succesul ne1ustorilor en1le&i se tra1e de la

avansurile de plat( 2(cute ne1ustorilor moscovi'i, colectori >i misi'i pentru produsele pe care le cere An1lia/ Dimpotriv(, primii pa>i ai !ompaniei en1le&e 7n ndia au 2ost anevoio>i, at7ta vreme c7t ea s8a 7nc(p('7nat s( trimit( 'es(turi >i s( c7nt(8 reasc( cu s17rcenie banii 1hea'( da'i 2actorilor ei dispera'i, sili'i s( se 7mprumute la 2a'a locului/ Europa este deci sortit( s( exporte o parte 7n8 semnat( a stocului ei de ar1int >i, oca&ional, dar nu cu aceea>i 1enero&itate, a banilor ei de aur/ [ntr8un anume 2el, aceasta este po&i'ia ei structu8 ral(* ea se 1(se>te pe aceast( po&i'ie 7nc( din seco8 lul al Mll8lea >i se men'ine pe ea de8a lun1ul secolelor/ E7nt destul de comice, prin urmare, e2or8 turile pe care le 2ac primele Etate teritoriale pentru a 7mpiedica ie>irea pre'ioaselor metale/ ?E( 1(se>ti mijloacele de a p(stra O7ntr8un statP aurul >i ar1in8 tul, 2(r( a le 7n1(dui s( ias(@, aceasta este pentru Eon, in #6F6, maxima oric(rui ?mare om politic@/ -e2ericirea, adau1( el, este ?c( tot aurul >i ar1in8 tul care se aduce O7n Bran'aP pare s( 2ie aruncat 7ntr8un sac 1(urit, iar Bran'a nu pare s( 2ie altceva dec7t un canal pe care apa cur1e ne7ntrerupt 2(r( de oprire@ 6===5/ Bine 7n'eles, cu acest rol econo8 mic necesar se 7ns(rcinea&( aici contrabanda sau comer'ul clandestin/ Dar chiar dac( le 7nt7lne>ti la tot pasul, este vorba de scur1eri m(runte, de 2i8 suri/ Acolo unde comer'ul este pe primul plan al activit('ilor economice, 7ntr8o bun( &i trebuie ca u>ile s( se deschid( lar1, iar metalul s( circule din plin, liber ca o mar2(/ talia secolului ai M;8lea recunoa>te aceast( necesitate/ La ;ene'ia se adopt( o hot(r7re liberal( privind ie>irea monedelor 7nc( din #C$6 6==C59 ea este re7nnoit( 7n #C$% 6==F59 apoi, din nou, la #I mai #FI%, printr8o m(sur( luat( de Pregadi 6==05, care prevede o sin1ur( restric'ie* ne1ustorul care scoate banii 6de metal alb, 2(r( nici o 7ndoial( pentru Levant5 trebuie s(8i importe 7n prealabil, depun7nd un s2ert din ei la Qecea% mone8t(ria Eenioriei/ Dup( care, el este liber s( duc( restul .$er qualungue luogo/% 7n oricare loc/ E;por8tul de metal alb spre Levant sau A2rica de nord =9

este o voca'ie a ;ene'iei p7n( 7ntr8at7ta 7nc7t Eenio8 ria pare s( 2i supracotat 7ntotdeauna aurul, 2(c7nd din el o moned( 6dac( se poate spune a>a5@ rea@, care se 1(se>te din bel>u1 pe pia'( >i care, evident, 1one>te pe cea bun( ar1intul/ Dar nu acesta este obiectivul ce trebuie atinsH Am putea ar(ta cum Ra1usa >i )arsilia or1ani&ea&( 7n mod asem(n(tor aceste ie>iri necesare >i 2ructuoase/ )arsilia e controlat( de c(tre autorit('ile monarhice, dArele 7nt7mpin( doar b(t(i de cap >i ne7n'ele1ere/ Dac( 7n ora> se inter&ice circula'ia liber( a pia>trilor, se str(duie>te ea s( e explice prin #6$$, dac( se cere ca ei s( 2ie retopi'i la monet(rie, banii8 se vor duce de8a dreptul la Denova sau Livorno/ 7n'elept ar 2i s( se 7n1(duie exportul lor, nu numai la )ar8 silia, ci >i 7n alte ora>e maritime, ?precum Toulon sau Antibes >i altele, unde se 2ac pl('ile marinei@ 6==65/ -u exist( piedici de acest 2el 7n ,landa, unde ne1o'ul domin( totul* banii de aur >i de ar1int intr( >i ies 7n voie/ Aceea>i libertate s27r>e>te prin a se impune >i An1liei, a2lat( 7n plin av7nt/ n po2ida unor discu'ii 2oarte vii, p7n( la s27r>itul secolului al M;T 8lea, por'ile se vor deschide din ce 7n ce mai lar1 pentru metalele moneti&ate/ ;ia'a Dompaniei ndi7lor depindea de acest lucru/ Le1ea en1le&( votat( de "arlament 7n #66C, tocmai sub presiunea !ompaniei, este destul de revelatoare 7n preambulul s(u* ?Experien'a 7nva'(, se spune acolo, c( ar1intul Oadic( monedeleP se scur1e c(tre locurile 7n care i se recunoa>te libertatea de export@ 6==%5/ n2luentul sir Deor1e DoGnin1 poate a2irma* ?Ar1intul, care alt(dat( servea de etalon pentru m(r2uri, a devenit chiar el o mar2(@ 6==J5/ De atunci metalele pre'ioase circul( 7n v(&ul >i cu >tiin'a tuturor/ n secolul al M; 8lea, orice re&isten'( 7ncetea&(/ De pild(, 1a&etele anun'( 6#6 ianuarie #%=#5, pe ba&a declara'iilor 2(cute la vama din Londra, trimiterea a =C#0 uncii de aur 7n ,landa9 a 6 martie, a ==J de uncii de aur cu aceea>i desti8aa'ie >i a =606 de uncii de ar1int 7n ndiile orientale9 la =I martie, a #6I% uncii de aur 7n Bran'a S% >i a #CJ uncii 7n ,landa 6==$5 etc/ , dare 7napoi

nu mai esle posibil(, chiar pe timpul cri&ei 2inan8 ciare at7t de acute care apare dup( 7ncheierea tra8 tatului de la "aris, 7n #%IC/ La Londra s8ar dori mult 2r7narea ?ie>irii excesive de aur >i ar1int ce s8a 2(cut 7n pu'in( vreme spre ,landa >i Bran'a@, dar ?a vrea sA8i pui piedic(, ar 7nsemna s( dai o lovitur( mortal( creditului public ce se cuvine 'inut nesiluit 7n orice vreme@ 6=CI5/ Dar, se >tie, nu toate 1uvernele europene au aceast( atitudine/ :ocul por'ilor deschise nu se 1enerali&ea&( de pe o &i pe alta >i ideile se adap8 tea&( cu 1reu timpului/ 7n mod si1ur, Bran'a n8a 2ost un pionier 7n materie/ Un emi1rant 2rance&, contele dUEspinchal, sosind la Denova 7n #%J$, 1(se>te de cuviin'( s( note&e c( ?aurul >i ar1intul Os7ntP m(r2uri 7n Etatul Denovei@ 6=C#5, ca >i c7nd ar 7i vorba de o ciud('enie ce se cere semnalat(/ !ondamnat pe termen lun1, mercantilismul a avut via'( 1rea/ Totu>i, ima1inea de ansamblu care trebuie re8 'inut( nu e cea a unei Europe care s8ar 1oli orbe>te de metalele ei pre'ioase/ Lucrurile s7nt mai com8 plicate/ Trebuie avut 7n vedere duelul constant dintre metalul alb >i metalul 1alben, asupra c(ruia B/ !/ Epooner 6=C=5 a atras aten'ia de mult( vreme/ Europa 7n1(duie plecarea metalului alb care b7ntuie prin lume/ Dar ea supraevaluea&( aurul, iar acesta este un mod de a8# re'ine, de a8# p(stra acas(, de a8# men'ine 7n serviciul interior al ?economiei8univers@ care este Europa, pentru toate re1lement(rile europene importante, de la ne1ustor la ne1ustor, de la na'iune la na'iune/ Este >i un mijloc de a8# importa 7n mod si1ur din !hina, din Eudan, din "eru/ 7n 2elul s(u, mperiul turcesc acest european practic( aceea>i politic(* p(strea&( aurul, las( s( treac( apele repe&i ale ar1intului/ 7n ultim( instan'(, pentru a explica limpede procesul, ar trebui s( re2ormul(m le1ea numit( a lui Dresham moneda rea o 1one>te pe cea bun(/ De 2apt, ni>te monede 1onesc alte monede, 7nd(tinate, ori de c7te ori valoarea lor este supracotat( 7n raport cu nivelul relativ al =

cutArei sau cut(rei economii/ 7n secolul al M; 8 lea, Bran'a supra8cotea&( ar1intul p7n( la re2orma din CI octombrie #%J0 ?care schimb( raportul aur8 ar1int de la # r #F,F la # * #0,0@ 6=CC5/ Re&ultatul* Bran'a secolului al M; 8lea este o !hin( 7n miniatur(* metalul alb alear1( spre ea/ ;ene'ia, talia, "ortu1alia, An1lia, ,landa, chiar Epania 6=CF5, supracotea&( aurul/ E7nt de ajuns di2eren'e minime, de alt2el, pentru ca aurul s( aler1e spre centre de valori2icare* el devine atunci ?o moned( rea@ 2iindc( 1one>te metalul alb, 7l sile>te s(8>i ia lumea 7n cap/ -u e mai pu'in adev(rat c( ie>irea masiv( a me8 talului alb a dat na>tere 7n interiorul economiei europene unor de2ec'iuni 2recvente/ Dar chiar din pricina lor, ea a ajutat cariera h7rtiei, acest palea8 tiv9 a provocat la mare distan'( prospectarea bo8 1('iilor miniere, a incitat comer'ul s( caute 7nlo8 cuitori de metale pre'ioase, s( trimit( 'es(turi 7n Levant, iar 7n !hina bumbac sau opium din ndia, 7n vreme ce Asia se str(duia s( pl(teasc( metalul alb cu textile, dar mai ales cu produse ve1etale, cu mirodenii, b(c(nii, ceai, Europa, ca s(8>i echi8 libre&e balan'a, >i8a 7ndoit e2orturile miniere >i industriale/ -8a 2ost aceasta o provocare care, pe termen lun1, s8a 7ntors p7n( la urm( 7n 2olosul eiH 7n orice ca&, este si1ur c( nu trebuie s( vorbim, a>a cum se 2ace adesea, despre o hemora1ie perni8 cioas( pentru Europa, ca >i cum, la urma urmei, ea >i8ar 2i pl(tit luxul mirodeniilor >i chine&(riilor cu propriul ei s7n1eZ

ECONOMII NAIONALE I BALAN DE COMER


Aici nu se pune problema s( studiem pia'a na'io8 nal(, 7n sensul clasic al termenului, care s8a de&8 voltat 7ncet >i ine1al, di2erit de la 'ar( a 'ar(/ ;om reveni pe 7ndelete 7n volumul urm(tor asupra im8 portan'ei acestei model(ri pro1resive, 7nc( neter8 minate 7n secolul al M; 8 ea, >i care a 7nteme 8 iat Etatul modern/ Deocamdat(, am vrea numai s( ar(t(m 2elul 7n care circula'ia pune 2a'( 7n 2a'( di2eritele econo8 mii na'ionale 6ca s( nu vorbim despre pie'e na'io8 nale5, pe cele 7napoiate sau pe cele 7naintate, despre 2elul 7n care le opune >i le clasea&(/ Echim8 bul e1al >i schimbul ine1al, echilibrul >i de&echi8 librul schimburilor, domina'ia >i aservirea 7ntoc8 mesc o hart( 1eneral( a universului, 6alan!a co* mer!ului 7n1(duie s( trasam o prim( schi'( de an8 samblu a acestei h(r'i/ -u c( ar 2i vorba de cel mai nimerit sau de sin1urul chip de a aborda problema, dar, practic, acestea s7nt sin1urele ci2re pe care le avem a 7ndem7n(/ Ki 7nc( este vorba de ci2re rudi8 mentare >i incomplete/
.6alan!a comer!ului/ P%PP++

"entru o economie dat(, balan'a comer'ului este ceva comparabil cu bilan'ul de s27r>it de an al unui ne1ustor* a c7>ti1at sau a pierdut/ !itim 7n #iscours o the common Neal o this Realm o England 6#0F$5, atribuit lui sir Thomas Emith* ?Trebuie s( ne p(&im 7ntotdeauna s( cump(r(m de la str(ini mai mult dec7t le vindem@ 6=C05/ Aceast( 2ra&( spune esen'ialul a ceea ce trebuie s( >tim despre balan'(, poate a tot ceea ce s8a >tiut vreodat( despre ea/ !(ci aceast( 7n'elepciune nu este nou(* cu mult 7nainte de #0F$, ne1ustorii en1le&i erau sili'i de 1uvernul lor s( aduc( 7n An1lia o parte a v7n&(rilor excedentare din str(in(tate sub 2orm( de moned(/ De partea lor, 7nainte W

de a p(r(si insula, ne1ustorii str(ini trebuiau s( reinvesteasc( 7n mar2( en1le&easc( produsul v7n&(8 rilor pe care le 2(ceau/ #iscours o trade+++ a lui Thornas )un, scris 7n #6=#, d( o teorie just( a ba8 lan'ei, care corespunde unei depline 7n'ele1eri a problemei/ !ontemporanul s(u, EdGards )issel8 den, poate scrie 7n #6=C*.Nee elt it (e ore in sense3 (ut noGGe HnoG it (Fscience/% 7nainte presim'eam acest lucru, acum 7l >tim 7n chip >tiin'i2ic 6=C65/ Bine7n'eles, estej vorba de o teorie elementar(, 2oarte departe de concep'iile moderne care intro8 duc 7n discu'ie o serie de balan'e simultane 6a comer'ului, a conturilor, a m7inii de lucru, a capi8 talurilor, a pl('ilor5/ La acea epoc(, balan'a co8 mer'ului se reduce doar la calcularea valorii la c7n8 t(rirea 7n bani a m(r2urilor schimbate 7ntre dou( na'iuni, la bilan'ul importurilor >i exporturilor reciproce sau, mai de1rab(, al datoriilor reciproce/ De pild(, ?dac( Bran'a datorea&( Epaniei #II III de pistoli, iar aceasta datorea&( Bran'ei # 0II III de lire@, pistolul valor7nd #0 livre, este vorba de e1alitate/ ?Deoarece aceast( e1alitate este 2oarte rar(, se 2ace sim'it( trebuin'a ca na'iunea care datorea&( mai mult s( transporte metale pentru partea de datorie pe care n8o poate pl(ti@ 6=C%5/ De2icitul poate 2i acoperit, pentru o clip(, cu scri8 sori de schimb, adic( poate 2i am7nat/ "rin 2or'a lucrurilor, dac( el persist(, se impune trans2erul metalic/ Acest trans2er, atunci c7nd, 7n calitate de istorici, 7l putem cerceta, este indicatorul c(utat care pune 7n clar problema raporturilor dintre cele dou( unit('i economice ale noastre, una silit( de c(tre cealalt( ca se lipeasc(, vr7nd8nevr7nd, de o parte a re&ervelor sale monetare sau metalice/ 7ntrea1a politic( mercantilist( tinde spre o balan'( cel pu'in echilibrat(/ "rin toate mijloacele, trebuie evitat( ie>irea metalelor pre'ioase/ Bun(oar(, 7n ianuarie82ebruarie #%IC, dac( 7n loc de a cump(ra pe loc cele trebuincioase aprovi&ion(rii trupelor en1le&e care lupt( 7n ,landa, s8ar trimite ?1r7ne, produse manu2acturate >i alte produse@ An1lia, sumele de bani corespun&(toare ?ar T# putea rAm7ne@ 7n insul(/ Un asemenea 17nd nu poate

8888

55

5 88888 &A & 5 888 8 9 888 8 :. . . . E;2


O

5i67t8

itUR I8

Mi"8 IM2ORTURI u%%llB


)

1....

ar

SOLD

&" <4

6A

i=VI

U T

> *

i& ?H i 6l
H

i& &

@o

) NE AT IV t

BALAN01 A COMER0ULUI /AVORABIL1 AN UAI

88881-----

#6/ 6alan!ele% Cran!ei /Ht 2ngliei in secolul al 78Ill*lea+ Ei* $orturile &i im$orturile Cran!ei+ Ex$ortrile &i im$ortriiB 2niOlici+ A>a cum arat( balan'ele lor comerciale, pln( spre anii #%%I, An1lia >i ;ran'a tr(iesc con2ortabil pe seama lumii/ Atunci apar bolduri slabe sau ne1ative/ Din cau&a conjuncturii, din cau&a deterior(rii capitalismului comercial sau, ceea ce este tnai plau&ibil, din cau&a perturba'iilor pe care le atra1e dupu Eine r(&boiul pentru independen'a ?american(@H "entru Bran8 'a, dup( articolul lui Ru11iero R,)A-,, ?,ocumenti e prime considera&ioni intorno alia Sballance du commerceT della Brancia, #%#6#%JI@, in* -liuli i$ onorc di 2rmando -a$ori% #$0%, , pp/ #=6J#=%$/ Eursele inedite 2olosite in aceast( lucrare sint ar(tate la p/ #=6J, nota =/ "entru An1lia, nevrind s( demonstre&e dec7t 7n mare alura comer'ului en1le&, curba este luat( de la Rilliam "LA/\BA#R unul din primii statisticieni en1le&i, ,a(ieaux d'arithmetique lineaire% du commerce% des inances et de la delte na!ionale de l'2ngleterre% #%J$9 /// ,he Ex$orts and Im$orls and General ,radco England% in the=ational #c(t +++% #%S2i/

trece dec7t prin capul unui 1uvern obsedat de tea8 ma pierderii re&ervelor lui metalice/ n acela>i an, 7n au1ust, av7nd s( verse subsidii 7n numerar, 2(8 1(duite "ortu1aliei ca urmare a tratatului lordului )ethuen, An1lia propune s( se achite de obli1a'ii printr8un export de cereale >i de 1r7u, ?a>a 7nc7t s( 2ac( 2a'( 7n acela>i timp >i 7ndatoririlor sale >i 1rijii de a nu scoate numerar din re1at@ 6=CJ5/ ?A ajun1e la balan'(@ 6=C$5, a echilibra exportul >i importul, nu repre&int( de alt2el dec7t un mini8 mum/ Ar 2i mai bine dac( ai avea o balan'( 2avo8 rabil(/ Acesta este visul tuturor 1uvern(rilor mer8 cantiliste, care identi2ic( bo1('ia na'ional( cu re&ervele monetare/ Toate aceste idei au ap(rut, destul de lo1ic, 7n acela>i timp cu statele terito8 riale* abia schi'ate, acestea se ap(r(, trebuie s( se apare/ 7nc( 7n octombrie #F6=, Ludovic al Ml8lea lua m(suri menite s( controle&e >i s( limite&e ple8 carea spre Roma a ?aurului >i ar1intului 7n bani de billon >i de alt 2el, care s8ar putea 7nstr(ina, scoate >i duce din acest re1at al nostru@ 6=FI5/

9i re care tre(uie inter$retate


)i>c(rile balan'ei comerciale atunci c7nd ne s7nt cunoscute nu s7nt 7ntotdeauna u>or inter8 pretabile/ Ki nu exist( ni>te re1uli, 2a'( de care, ca&urile particulare s( ne apar( ca o aplicare a lor >i nimic mai mult/ -u a'i &ice, bun(oar(, c( ba8 lan'a Americii spaniole este de2icitar(, la vederea uria>elor exporturi de metal la care este condam8 nat(/ Aici p(rintele )ercado nu se 7n>al( 6#06F5* 7n spe'(, spune el, ?aurul >i ar1intul 7n lin1ouri, 7n toate aceste 'inuturi ale Americii, s7nt 'inute drept un soi de mar2(, a c(rei valoare cre>te sau descre>te din acelea>i pricini ca atunci c7nd e vorba de mar2a obi>nuit(@ 6=F#5/ ar, 7n le1(tur( cu Epa8 nia, Tur1ot explic(* ?ar1intul este hrana ei9 c(, neput7nd s(8# schimbe pe bani, trebuie s(8# schim8 be e " hran(@ 6=F=5/ -u s8ar putea spune c( 7n #%J6

D?(

balan'a dintre Rusia >i An1lia este 2avorabil( primei >i de2avorabil( ultimei pentru c( Rusia, de obicei, vinde mai mult dec7t cump(r( de la partenera sa/ Dar nu s8ar putea sus'ine nici con8 trariul, a>a cum se str(duie>te s8o 2ac( :ohn -eG8 man, 7n octombrie #%J6/ !onsul al Rusiei la +uli, marele port 7n care ajun1 pe atunci, venind 7n linie dreapt( din str7mtorile dane&e, Unavele en8 1le&e 7nc(rcate care se 7napoia&( din Rusia el vede, el crede c( vede cu ochii lui cum stau lucrurile* El reia ci2rele cunoscute >i decisive* 7n #%J0, prin vama ruseasc( au trecut m(r2uri de # CII III de lire, cu destina'ia An1lia9 7n cel(lalt sens, 0II III* bene2iciul pentru mperiul Ecaterinei a i8a este de JII III de lire/ ?Dar 7n po2ida acestui pro2it aparent >i pecuniar pentru Rusia, scrie el, am sus'inut 7ntotdeauna >i sus'in >i acum c( nu Rusia, ci singur Oaceasta este partea de exa1erare a a2ir8 ma'ieiP )area Britanie c7>ti1( din acest comer'@/ E( ne 17ndim 7ntr8adev(r, explic( el, la urm(rile schimbului, la navlul celor aproape FII de nave en1le&e>ti, ?2iecare cu un port de CII de tone, aproape %JIII de marinari@, la cre>terea pre'ului m(r2urilor ruse>ti de 7ndat( ce atin1 solul An1liei 6#0i5, la tot ce aduc aceste 7nc(rc(turi industriei, apoi reexportului insulei 6=FC5/ :ohn -eGman, dup( cum se vede, b(nuie>te c( balan'a dintre dou( '(ri se poate judeca numai pornind de la un 7ntre1 >ir de elemente/ Exist( aici o intuire a teo8 riilor moderne ale balan'ei/ Atunci c7nd Thomas )un 6#6=#5 spune, mai scurt* ?Ar1intul exportat 7n ndii d(, p7n( la urm(, 7napoi " cinci ori pre'ul lui@ 6=FF5 spune cam acela>i lucru, dar mai spune >i altceva/ )ai mult, o balan'( anumit( nu are semni2i8 ca'ie dec7t atunci c7nd este rea>e&at( 7n 7ntre1 contextul comercial, 7n seria complet( a balan8 'elor unei aceleia>i economii/ , sin1ur( balan'( An1lia8 ndia sau Rusia8An1lia nu l(mure>te ade8 v(rata problem(/ Am avea nevoie 2ie de toate balan'ele Rusiei, 2ie de toate balan'ele ndiei,

2ie de toate balan'ele An1liei/ Tocmai 7n 2elul acesta 7>i stabilesc ast(&i economiile na'ionale bilan'ul anual 1lobal al balan'ei lor externe/ -e2ericirea 2ace ca, pentru trecut, s( nu cunoa>8 tem altceva dec7t balan'e par'iale, de la 'ar( la 'ar(/ Unele dintre ele s7nt clasice, altele ar merita s( 2ie* 7n secolul al M;8lea, balan'a este 2avora8 bil( An1liei, exportatoare de l7n(, 7n raport de talia9 dar pornind din Blandra, balan'a este 2avorabil( pentru talia9 ea este mult( vreme po&itiv( pentru Bran'a 7n direc'ia Dermaniei, dar devine, po&itiv( pentru Dermania, dac( nu drept urmare a primei blocade decretat( de Reichstag 7n #6%6/ atunci, 7n orice ca&, drept urmare a so8 sirii protestan'ilor 2rance&i, dup( revocarea edic8 tului de la -antes 6#6J05/ Dimpotriv(, balan'a este mult( vreme 2avorabil( Bran'ei 7n direc'ia ](rilor de :os >i r(m7ne p7n( la s27r>it 2avorabil( de partea Epaniei/ E( nu 2acem 1reut('i spanioli8 lor 7n porturile noastre, spune un document 2ran8 ce& o2icial din #%II 6=F059 de aici se tra1e un ?bine 1eneral >i particular@ ,c(ci ?2olosul comer'ului dintre Epania >i Bran'a se a2l( tot de partea Bran 8 'ei@/ -u se >i spunea, 7nc( 7n #6C0, cu un secol mai devreme, 7ntr8un 2el deloc ele1ant dar veri8 dic, c( 2rance&ii s7nt ni>te ?p(duchi care m(n7nc( Epania@ 6=F65H ci8colo, balan'a oscilea&(, 7>i schimb( chiar sensul/ E( not(m doar, 2(r( a da acestor indi8 ca'ii o semni2ica'ie 1eneral(, c( 7n #6$C ea este 2avorabila Bran'ei 7n raport cu "iemontul9 c( 7n #%=F ea este de2avorabil( republicii 1eno8 ae&e 2a'( de Eicilia9 c( 7n #JIJ, dup( m(r 8 turia 1r(bit( a unui c(l(tor de pe la noi, comer8 'ul "ersiei ?cu ndiile este Ope atunciP avanta 8 jos@ 6=F%5/ , sin1ur( balan'( pare s( se 2i 7n'epenit odat( pentru totdeauna 7n aceea>i po&i'ie de pe vremea 7mperiului roman p7n( 7n secolul al MlM8lea, cea a comer'ului cu Levantul, mereu pasiv(, se >tie, in detrimentul Europei/

Cran!a &i 2nglia% nainte si du$ anul ?<AA


i E( ne oprim o clip( la ca&ul clasic 6ne 7ntreb(m 7ns( dac( este at7t de bine cunoscut pe c7t se pre8 tinde5 al balan'ei 2ranco8en1le&e/ De nenum(rate ori, 7n ultimul s2ert al secolului al M; 8lea >i 7n primii ani ai celui de8al M; 8lea, s8a a2ir 8 mat cu putere c( balan'a 7nclin( 7n 2avoarea Bran'ei/ Aceasta ar 2i scos din raporturile cu An1lia un bene2iciu mediu anual de un milion >i jum(tate de lire sterline/ 7n orice ca&, 7n octombrie #6%0, 7n !amera !o8 munelor se a2irm( acest lucru >i a2irma'ia se re 8 pet( 7n scrisorile a1entului 1enove& la Londra, !arlo ,ttone, 7n septembrie #6%6 >i 7n ianuarie #6%J 6=FJ5/ Acesta spune chiar c( citea&( ci2rele dup( cele a2late dintr8o convorbire cu ambasado8 rul "rovinciilor Unite, observator lipsit de bun(8 voin'( al 2aptelor >i ac'iunii 2rance&ilor/ Unul din motivele recunoscute ale acestui excedent 7n 2avoarea Bran'ei 'ine de produsele manu2ac8 turate, ?v7ndute 7n insule cu mult mai ie2tin dec7t cele 2abricate pe loc, deoarece meseria>ul 2rance& se mul'ume>te cu un c7>ti1 cump(tat///@ Eitua'ia este ciudat(, c(ci produsele 2ran'u&e>ti, de 2apt prohibite de 1uvernul en1le&, s7nt intro8 duse 7n 'ar( prin 2raud(/ !u at7t mai mult vor en1le&ii .di (ilanciare questo commercio/% dup( cum explic( 1enove&ul nostru, 2olosind o 2ormul( 2oarte potrivit(/ Ki, 7n acest scop, s( obli1e Bran'a s( 2oloseasc( c7t mai mult 'es(turile en1le&e>ti 6=F$5/ 7n aceste condi'ii, atunci c7nd 7ncepe r(&boiul, el este 2olosit ca un prilej potrivit de a pune cap(t inva&iei detestabile >i detestate a comer'ului 2ran'u&esc/ De Tallard 6=0I5, ambasador extra8 ordinar la Londra, 7i scrie lui "ontchartrain, la #J martie #6$$* ?!eea ce en1le&ii scoteau din Bran'a 7nainte de 7nceperea ultimului r(&boi Or(&boiul numit al Li1ii de la Au1sbur1, #6J$ #6$%P, ajun1ea, dup( p(rerea lor, la sume mult =

mai 7nsemnate dec7t trimitea An1lia la noi/ Ei s7nt at7ta de p(trun>i de aceast( credin'( >i at7ta de 7ncredin'a'i c( bo1('ia noastr( vine de la ei, 7nc7t de cum a 7nceput r(&boiul >i8au 2(cut capi8 tal O 7 n sensul de un lucru capital, hot(r7torHP s( pun( piedici pentru ca nici pic(tur( de vin >i nici urm( de mar2( din Bran'a s( nu poat( intra 7n 'ara lor de8a dreptul >i nici pe ocolite@/ "entru ca acest text s(8>i capete sensul, trebuie s( amin 8 tim c( odinioar( r(&boiul nu 7ntrerupea toate le8 1(turile comerciale dintre beli1eran'i/ "rin ur8 mare, aceast( prohibire absolut( era, 7n sine, oarecum contrarie deprinderilor interna'ionale/ Trec anii/ Re7ncepe r(&boiul, pentru succesiu8 nea ui !arol al 8lea al Epaniei 6#%I#5/ Apoi, 7ncheindu8se ostilit('ile, se pune problema ca re8 la'iile comerciale dintre cele dou( coroane, care de data aceasta au 2ost 1rav perturbate, s( 2ie puse din nou pe picioare/ A>a se 2ace c(, 7n vara anului #%#C, doi ?exper'i@* Anisson, deputat de LNon 7n !onsiliul de comer', >i de Benellon, de8 putat de "aris, iau calea Londrei/ Deoarece discu'ia se 7n2irip( anevoie >i se prelun1e>te, Anisson are timp s( cercete&e cu aten'ie de&baterile !amerei !omunelor >i socotelile v(milor en1le&e/ Ki nu mic( 7i e uimirea atunci c7nd a2l( c( tot ce se spune 7n le1(tur( cu balan'a celor dou( na'iuni este inexact Z Ki c( ?de mai bine de 0I de ani ne1o'ul An1liei a 2ost mai mare cu mai multe milioane dec7t cel al Bran'ei@ 6=0#5/ Este vorba, evident, de livre de Tours/ Baptele brutale nea>8 teptate s7nt aici de 2a'a Z Trebuie s( le credemH Ea credem c( o minunat( ipocri&ie o2icial( a as38 cuns at7t de sistematie ci2rele care 7nre1istrau 2(r( ambi1uitate superioritatea balan'ei 7n 2avoa8 rea insuleiH , cercetare am(nun'it( 7n arhivele de la Londra >i "aris ar 2i util( 7n acest ca&/ Dar nu esle si1ur c( ea ar spune ultimul cuv7nt 7n le1(8 tura cu subiectul/ nterpretarea ci2relor o2iciale comport( inevitabile erori/ -e1ustorii, executan'ii UKi*petrec timpul min'ind 1uvernele, iar 1uvernele 3@+mdu8se p e sine/ Ktiu bine c( un adev(r din #%#C nu este, 7ntocmai, adev(rul din #%J6 >i in8

vers/ Totu>i, imediat dup( tratatul de la Eden 6semnat 7n #%J6 7ntre Bran'a >i An1lia5, o cores8 ponden'( ruseasc( din Londra 6#I aprilie #%J%5, care nu 2ace dec7t s( reia in2orma'ii curente, arat( c( ci2rele ?nu dau dec7t o idee 2oarte incomplet( despre natura >i 7ntinderea acestui comer' O2ranco8 en1le&P c(ci a2l(m de la surs( c( ne1o'ul le1iuit dintre cele dou( re1ate nu 2ace dec7t cel mult o treime din 7ntre1ul s(u >i c( dou( treimi se 7mplinesc prin contraband(, c(reia acest tratat 7i va pune cap(t 7n 2olosul celor dou( 1uverneU@ 6=0=5/ 7n aceste condi'ii, de ce s( discut(m ci2rele o2icialeH Am avea nevoie >i de o balan'( a contra8 bandei/ "eripe'iile 7ndelun1atelor tratative comerciale 2ranco8en1le&e din #%#C nu aduc lumin( 7n pro blem(/ R(sunetul lor 7n opinia en1le&( este nu mai pu'in revelator pentru pasiunile na'ionaliste care mocnesc sub mercantilism/ ar atunci c7nd, la #J iunie #%#C, proiectul este respins de !amera !omunelor, cu #$F de voturi contra #J0, explo &ia de bucurie popular( este mai puternic( dec7t cea care 7nt7mpinase 7ncheierea p(cii/ Londra pri me>te >tirea cu 2ocuri de arti2icii, cu toate lumi nile aprinse, cu nenum(rate serb(ri publice/ La !oventrN 'es(torii, 7ntr8un lun1 convoi, mani 2estea&( purt7nd 7ntr8o pr(jin( un caer de l7n( de oaie >i, 7n alta, o m(sur( de vin, cu inscrip'ia* .no English Gool or Crench Gine Z@ Toate lucru rile acestea tr(iesc, 7n a2ar( cu totul de ra'iunea economic(, sub semnul pasiunii na'ionale >i al erorii 6=0C5, c(ci, evident, interesul bine 7n'eles al celor dou( na'iuni ar 2i 2ost s(8>i deschid( reciproc u>a/ !u patru&eci de ani mai t7r&iu, Da8 vid +ume avea s( scrie cu ironie c( ?cei mai mul'i en1le&i ar crede c( statul se duce de r7p( dac( vinurile 2ran'u&e>ti ar putea 2i aduse 7n An1lia din bel>u1 O///P, iar noi ne ducem s( c(ut(m 7n Epania >i "ortu1alia un vin mai scump >i mai pu'in pl(cut, dec7t cel pe care l8am putea lua 7n Bran'a@/ 3

2nglia &i Portugalia 0WTV)


Atunci c7nd se vorbe>te despre "ortu1alia seco8 lului al M; 8lea, corul istoricilor scandea&( 7n 1ura mare, pe bun( dreptate, numele lordului )ethuen, omul care, 7n #%I=, 7n ajunul con2lic8 tului ce urma s( devin( R(&boiul Euccesiunii spa8 niole, caut( alian'a micu'ei "ortu1alii ca s( atace prin spate Epania, credincioas( ducelui de An8 jou, lui Bilip al ;8lea, >i 2rance&ilor/ Alian'a 7n8 cheiat( 2ace mare v7lv(, dar nimeni nu se pr(p(8 de>te cu 2irea 7n 2a'a tratatului de comer' care o 7nso'e>te, simpl( clau&( de rutin(/ -u se semna 8 ser( tratate asem(n(toare 7ntre Londra >i Lisa 8 bona 7n #6F=/ #60F/ #66#H )ai mult 7nc(, 2rance&ii, olande&ii, suede&ii, la date >i 7n condi'ii deose 8 bite, ob'inuser( acelea>i avantaje/ Destinul ra8 porturilor an1lo8portu1he&e nu trebuie prin ur8 mare 7nscris doar la activul prea celebrului tra8 tat/ El este urmarea unor procese economice care, p7n( la urm(, se 7nchid ca o curs(, prin&7nd "or8 tu1alia 7n(untru/ n pra1ul secolului al M; 8lea, practic, "or8 tu1alia a renun'at la ,ceanul ndian/ Ea mai trimite acolo, din timp 7n timp, c7te o corabie plin( cu delincven'i, Doa 2iind pentru portu 8 1he&i ceea ce va 2i !aNenne pentru 2rance&i sau Australia pentru en1le&i/ "entru "ortu1alia, a8 ceast( veche le1(tur( nu mai cap(t( interes co8 mercial dec7t atunci c7nd marile puteri s7nt 7n r(&boi/ n aceast( 7mprejurare, una, dou(, trei nave sub pavilion portu1he&, de alt2el echipate de al'ii, o pornesc spre capul Bunei Eperan'e/ La 7ntoarcere, str(inii care au intrat 7n acest joc periculos dau 2aliment adesea9 portu1he&ul are "rea mult( experien'( ca s( nu 2ie prudent/ Drija lui de 2iecare &i este, 7n schimb, Bra&i 8 lia cea uria>(, c(reia 7i controlea&( de&voltarea Ki "e care o exploatea&(/ Et(p7nii Bra&iliei s7nt ne1ustorii re1atului, re1ele 7n primul r7nd, apoi ne 1ocian'ii de la Lisabona >i "orto >i coloniile de

ne1ustori a>e&ate la Reci2e, la "arahNba/ 7n ca8 pitala bra&ilian(, la Bahia, apoi la Rio de :a8 neiro, noua capital(, 7ncep7nd din #%6C/ !e pl(8 cere pe bra&ilian s(8i 7n>ele pe detesta'ii portu8 1he&i, cu de1etele pline de inele 1rele, cu vesel( de ar1intZ )ai trebuie 7ns( s( >i i&bute>ti s8o 2aci/ De 2iecare dat( atunci c7nd Bra&ilia scoate pe pia'( noi produse* &ah(r, apoi aur, pe urm( dia8 mante, iar mai t7r&iu ca2ea, aristocra'ia ne1usto8 reasc( a "ortu1aliei pro2it( >i prinde >i mai mult chea1/ Un potop de bo1('ii se revars( prin estua8 rul 2luviului Tejo* piei, &ah(r, casonad(, 1r(sime de balen(, b(can, bumbac, tutun, pulbere de aur, l(&i pline de diamante/// Ee spune c( re1ele "ortu1aliei este cel mai bo1at suveran din Eu8 ropa9 7n castelele lui, 7n palatele lui nu lipse>te nimic din ce are ;ersailles8ul, 7n a2ar( de simpli 8 tate/ Uria>a Lisabona cre>te ca o plant( para 8 &it(9 spre mar1ini, cartierele de ma1herni'e iau locul o1oarelor de alt(dat(/ Bo1a'ii au devenit mai bo1a'i, prea bo1a'i, s(racii au s(r(cit >i mai mult/ Ki cu toate acestea, salariile ridicate atra1 7n "ortu1alia ?un num(r uimitor de oameni ple8 ca'i din provincia Daliciei Odin EpaniaP >i pe care noi 7i numim aici 1ale1os, care 2ac 7n aceast( capital( ca >i 7n ora>ele portu1he&e mai 7nsemnate lucru de hamali, de &ilieri >i de servitori, 7n2elul savoNar&ilor la "aris >i 7n ora>ele mari ale Bran8 'ei@ 6=005/ Atunci c7nd secolul se 7ncheie, cam mohor7t, atmos2era devine 7nc(rcat(* actele de t7l8 h(rie >i spar1erile 7n timpul nop'ii, asasinatele, 2urturile la care particip( bur1he&i onorabili din ora> 2ac parte din via'a lui de &i cu &i/ Lisabona, "ortu1alia accept( cu nep(sare conjunctura ocea8 nului Atlantic* dac( ea este 2avorabil(, toat( lu8 mea hu&ure>te9 dac( e proast(, lucrurile 7ncep 7n8 cetul cu 7ncetul s( se strice/ Tocmai bel>u1ul lene> al acestei '(ri mici 7l exploatea&( 7n 2olosul ei An1lia/ Ea o mode 8 lea&( dup( voie* ea extinde bun(oar( pod1oriile din nord, asi1ur7nd cariera vinurilor de "orto9 se 7ns(rcinea&( cu aprovi&ionarea Lisabonei cu 1r7u, cu butoaie de cod9 7>i introduce 7n 'ar(

'es(turile, c7t sa 7mbrace pe to'i '(ranii "ortu1a8 liei >i c7t s( 7nece pia'a 7ndep(rtat( a Bra&iliei/ Totul/se pl(te>te cu aur, cu diamante9 aurul Bra8 &iliei, care dup( ce ajun1e la Lisabona, 7>i con8 tinu( drumul spre nord/ Ar putea 2i >i altcumva9 "ortu1alia >i8ar putea ap(ra pia'a, ar putea crea o industrie* a>a 17nde>te "ombal/ Dar solu'ia en1le&( este solu'ia lesnicioas(/ Ba chiar terms o trade 2avori&ea&( "ortu1alia9 7n timp ce pre'ul postavurilor en1le&e>ti descre>te, pre'ul produ8 selor portu1he&e de export spore>te/ n 2elul acesta, en1le&ii acaparea&( 7ncetul cu 7ncetul pia'a/ !o8 mer'ul cu Bra&ilia, cheia bo1('iei portu1he&e, cere capitaluri, imobili&ate 7ntr8un circuit lun1/ En1le&ii joac( la Lisabona rolul de/ alt(dat( al olande&ilor la Eevillar ei 2urni&ea&( mar2a care pleac( spre Bra&ilia, o 2urni&ea&( pe credit+ Lipsa 7n Bran'a a unui centru comercial de amploarea Londrei sau Amsterdamului, surs( de credit pu8 ternic pe termen lun1, este, ?probabil, 2actorul care a handicapat cel mai mult pe ne1ustorii 2rance&i@ 6=065, care totu>i, la Lisabona, 2ormea&( >i ei o important( colonie/ "roblema o constituie tocmai discre'ia olande&( pe aceast( pia'(/ 7n orice ca&, jocurile s7nt 2(cute 7nc( 7nainte ca secolul al M; 8lea s(8>i 1(seasc( adev(ratul lui av7nt/ 7nc( 7n #%CI, un 2rance& poate s( scrie* ?!omer'ul en1le&ilor la Lisabona este cel mai 7nsemnat dintre toate9 dup( spusele multora, el ar 2i chiar la 2el de puternic ca cel al na'iunilor celorlalte, toate 7mpreun(@/ Un succes 2rumos care trebuie 7nscris 7n contul indolen'ei portu1he&e, n u mai pu'in 7ns( 7n contul tenacit('ii en1le&e>ti/ 7n #%0$, )alouet 6=0%5/ viitorul membru al !onstituantei, trece prin "ortu1alia, care 7n ochii ui este o ?colonie@ en1le&easc(/ ?Tot aurul Bra&iliei, explic( el, trecea 7n An1lia, care 'inea "ortu1alia 7n ju1/ Am s( cite& un sin1ur exemplu ca s( 7n2iere& administra'ia marchi&ului de "ombal* vinurile de "orto, sin1urul obiect de export interesant din aceast( 'ar(, erau cump(rate cu toptanul de o companie en1le&( c(reia 0# "roprietarii erau sili'i cu to'ii s(8i v7nd( la pre8

'urile socotite de comisarii en1le&i@/ !red c( )a8 louet are dreptate/ Atunci c7nd str(inul are acces la pia'a de prim( min(, la produc'ie, avem a 2ace, 7ntr8adev(r, cu un colonialism ne1ustoresc/ "rin #%%I#%%=, totu>i, 7ntr8o epoc( 7n care marea 1lorie a aurului bra&ilian pare trecut( mai vin 7ns( cor(bii cu aur >i diamante , 7n care, 7n Europa, conjunctura, 7n ansamblu, intr( 7ntr8un viraj periculos, balan'a an1lo8portu1he&( 7ncepe s( mi>te/ -u cumva se r(stoarn(H Dar, p7n( la r(sturnare, mai va/ "rin #%%=, m(car 7n 7ncerc(rile ei de comer' cu )arocul, Lisabona pare a vrea s( sl(beasc( str7nsoarea en1le&easc(, ?s( opreasc( at7t cit se poate ie>irea de aur@ spre Londra 6=0J5/ B(r( prea mare succes/ Dar peste &ece ani se 7ntre&(re>te o solu'ie/ 7ntr8adev(r, 1uvernul portu1he& hot(r(>te ?s( bat( mul'i bani de ar1int >i 2oarte pu'ini de aur@/ Epre cea mai mare nemul'umire a en1le&ilor, care ?nu 1(sesc nici un 2olos Os(8>i redob7ndeasc( baniiP 7n ar1int ci doar 7n aur/ E un mic r(&boi, conchide consulul rus la Lisabona, pe care "ortu1alia 7l duce 7mpotriva lor pe t(cute@ 6=0$5/ )ai trec totu>i aproape 7nc( &ece ani, dup( spusele aceluia>i con8 sul, Borchers, un 1erman a2lat 7n serviciul Eca8 terinei a i8a, p7n( c7nd s( poat( 2i contemplat spectacolul stupe2iant al unei nave en1le&e 2(c7nd escal( la Lisabona 2(r( ca s( 7ncarce acolo aur l ?Bre1ata Pegasus% scrie el 7n decembrie #%$# 6=6I5, este poate prima care, de c7nd exist( le1(turi de ne1o' 7ntre cele dou( '(ri, se 7ntoarce 7n 'ara ei 2(r( s( 7i dus aur@/ De 2apt, a avut loc o r(stur8 nare* ?Biecare pachebot sau bastiment care vine din An1lia@ aduce la Lisabona ?o parte din banii portu1he&i O///P importa'i O7n An1liaP de aproape un secol 7ncoace@ 6dup( spusele unui istoric, ace>ti bani, 7ntre #%II >i #%6I, repre&int( numai pu'in de =0 de milioane de lire sterline5 6=6#5/ Un sin1ur pachebot, 7n aceea>i lun( decembrie #%$#, debarc( echivalentul a #J III de lire sterline 6=6=5/ Ar r(m7ne s( discut(m aceast( problema ca atare/ Eau, mai de1rab(, s( o rea>e&(m 7n cadrul unei istorii 1enerale, care devine 7n cur7nd tra8

1ic(, o dat( cu 7nceperea r(&boiului An1liei 7mpo8 triva Bran'ei revolu'ionare/ Dar nu avem inten8 'ia s8o 2acem aici/

Euro$a de est% Euro$a de 'est 0WUd)


Toate aceste exemple repre&int( ca&uri destul de limpe&i/ Exist( >i ca&uri mai di2icile/ Ast2el, Europa de vest, 7n mare, are o balan'( de2avora8 bil( 2a'( de Baltica, aceast( )editeran( a -or8 dului, care lea1( dimpreun( popoare 7ndu>m(nite >i economii asem(n(toare* Euedia, )oscovia, "o8 lonia, Dermania de dincolo de Elba, Danemarca/ Ki aceast( balan'( nu pune o sin1ur( 7ntrebare st7njenitoare/ 7ntr8adev(r, dup( articolul sen&a'ional al lui E/ A/ -ilsson 6#$FF5 care ajun1e abia ast(&i la deplina cuno>tin'( a istoricilor occidentali >i dup( alte studii, m( 17ndesc 7n special la cartea lui Arthur Attmann care a 2ost tradus( 7n en1le&( 7n #$%C, se pare c( pasivul balan'ei occidentale nu a 2ost acoperit dec7t 7ntr8o mic( m(sur( prin trimiteri metalice directe 6=6F5/ Alt2el spus, can8 tit('ile de metal alb pe care le 7nt7lnim 7n ora 8 >ele Balticii >i c(rora istoricii le m(soar( volu8 mul 6ca 7n ca&ul -arvei5 s7nt sub cantit('ile care ar reechilibra de2icitele ,ccidentului/ La punctul de 7nt7lnire, lipse>te ni>te metal alb >i nu se vede prea bine prin ce alt mijloc s8ar 7i reechilibrat balan'a 7n acest ca&/ storicii s7nt 7n c(utarea unei explica'ii care nu vrea s( se arate/ Aici nu exist( alt( cale dec7t cea pe care s8a an1ajat E/ A/ -ilsson, rea>e&7nd balan'a comer8 'ului nordic 7n ansamblul schimburilor >i ne1o'ului Europei denumite orientale/ El 17ndea c( o parte din excedentul comer'ului baltic se re7ntorcea spre Europa datorit( schimburilor 7n lan' dintre Europa oriental(, Europa central( >i Europa oc8 cidental(, de data aceasta 7ns( pe c(ile >i circui 8 tele continentale ale "oloniei >i Dermaniei/ De8

2icitarA 7n nord, balan'a ,ccidentului se com8 pensa 7n parte prin balan'a avantajoas( a aces 8 tui ne1o' terestru retururile 2(c7ndu8se >i aici apare ipote&a seduc(toare a istoricului sue8 de& prin mijlocirea t7r1urilor de la Leip&i1/ Acestei p(reri, )iroslav +roch 6=605 7i opune ar1umentul c( t7r1urile de la Leip&i1 nu s7nt 2recventate de c(tre ne1ustorii Europei de est 7ntr8un mod re1ulat 67ndeosebi o dat( cu masa cresc7nd( de ne1ustori evrei polone&i5 dec7t 7nce8 p7nd cu primii ani ai secolului al M; 8lea/ A pune Leip&i1ul 7n centrul reechilibr(rii balan 8 'ei ar 7nsemna s( 7ncurc(m epocile/ !el mult, dup( )/ +roch, s8ar putea re'ine un anumit tra 8 2ic prin "o&nan >i RroclaG, care pare s( 2i 2ost de2icitar pentru '(rile din est/ Este vorba 7ns( doar de ni>te p7r7ia>e/ !u toate acestea, s8ar putea ca ipote&a lui -ils8 son s( nu 2ie inexact(/ "oate c( este nevoie doar de o extindere a ei/ Ee >tie, de exemplu 6=665, c( din Un1aria, 'ar( produc(toare de metal alb, banii buni, monedele de 1reutate, 2u1 continuu 7n str(in(tate, adic( 7n parte spre ,ccident/ ar 1olul este acoperit de micile monede polone&e, ameste8 cate cu ar1int, care asi1ur(, ca s( spunem a>a, 7n8 trea1a circula'ie monetar( din Un1aria/ )ai mult 7nc(, al(turi de m(r2uri, exist( scri8 sorile de schimb/ Este un 2apt c( ele exist( 7n spa8 'iile Europei de est 7nc( din secolul al M; 8lea9 c( ele devin mai numeroase 7n secolul urm(tor/ Dac( este a>a, pot 2i oare, pre&en'a, absen'a sau num(rul mic al ne1ustorilor R(s(ritului euro 8 pean la t7r1urile din Leip&i1 ni>te ar1umente hot(8 r7toareH E( observ(m 7n treac(t c(, 7n ciuda a ceea ce spune )/ +roch, evreii polone&i s7nt numero>i la t7r1urile de la Leip&i1 7nc( 7n secolul al M; 8 lea 6=6%5/ Dar, chiar 2(r( s( se duc( 7n persoan( la t7r1uri, 7n #6JC#6J0, )arcUAurelio Bederico 6=6J5, mercier italian a>e&at la !racovia, tra1e scrisori asupra unor prieteni ai s(i din Leip&i1/ n s27r>it, scrisoarea de schimb, atunci c7nd c(l(8 tore>te direct din Baltica la Amsterdam sau $ice 'ersa este cel mai adesea urmarea unui 7mprumut/

a unui avans asupra m(r2ii8 Dar n8au 2ost oare aceste pl('i 7n avans, purt(toare de dob7nd(, o prelevare aplicat( surplusului metalic pe care R(s(ritul 7l dob7ndise sau urma s(8# dob7ndeascaH !ititorul s( se raporte&e la ceea ce voi spune mai departe 7n le1(tur( cu ,landa >i cu ne1o'ul ei a>a8 &is de acce$tare 6=6$5/ E( nu uite nici 2aptul c( Bal8 tica este o re1iune dominat(, exploatat( de ;estul european/ A existat o corela'ie str7ns( de pre'uri 7ntre Amsterdam >i DdansQ, dar cel care stabile>te aceste pre'uri, conduce jocul >i tra1e 2oloase de pe urma lui, este Amsterdamul/ E( conchidem* clasicul ne1o' din Baltica nu mai poate 2i conceput ca un circuit 7nchis/ 7ntruc7t este ne1o' 7ntre mai mul'i parteneri, el pune 7n mi>care m(r2uri, bani 1hea'( >i credit/ Drumurile creditului proli2erea&( la nes2ir>it/ !a s( le 7n'e8 le1em trebuie s( c(l(torim la Leip&i1, la RroclaG, la "o&nan, dar >i la -ilrnber1/ la BranQ2urt, ba chiar, dac( nu 1re>esc cu totul, la stanbul >i la ;ene'ia/ ,are nu cumva Baltica, ca ansamblu economic, se 7ntinde p7n( la )area -ea1r( sau Adriatica 6=%I5H 7n orice ca&, exist( o corela'ie 7ntre ne1o'ul baltic >i economia Europei r(s(ri8 tene/ Avem a 2ace cu o mu&ic( pe dou(, trei sau patru voci/ 7ncep7nd din #0J#, c7nd ru>ii s7nt lipsi'i de -arva 6=%#5, apele Balticei pierd din sarcin( 7n 2olosul drumurilor terestre pe care se export( atunci m(r2urile )oscoviei/ &bucne>te Sr(&boiul de trei&eci de ani@ >i importantele dru8 muri ale Europei centrale se 7nchid/ Urmea&( o cre>tere a tra2icului pe Baltica/ Pentm (alan!e glo(ale K( abandon(m 7ns( aceste binoame* Bran'a8An1lia, An1lia8"ortu1alia, Rusia8An1lia, Europa de vest8 2c8uropa de est/// mportant este s( cercet(m c78 7ss unit('i economice, sesi&ate 7n ansam(lul aporturilor lor cu exteriorul/ Acest lucru 7l sus8

'ineau, 7nc( 7n #%I#, 7n 2a'a !onsiliului comer8 'ului, ?deputa'ii "onantului@ 6adic( ai porturilor de la Atlantic5 opun7ndu8se deputa'ilor de LNou* ?principiul lor, 7n ceea ce prive>te balan'a@, este de a nu ?2ace una particular(, de la na'iune la na8 'iune, ci una 1eneral( a !omer'ului Bran'ei cu toate statele@, ceea ce, 7n inten'ia lor/ urma s( aib( 7nr7urire asupra politicii comerciale 6=%=5/ Atunci c7nd punem m7na pe ele, aceste ci2re totale ne de&v(luie, la drept vorbind, numai secrete u>or de 1hicit dinainte/ Ele scot 7n evi8 den'( propor'ia modest( a volumului comer'ului exterior 7n raport cu ansamblul venitului na'io8 nal, chiar dac(, 7n ciuda tuturor re1ulilor ra'ionale, 7n'ele1e'i prin comer' exterior suma exporturilor >i importurilor, c7t( vreme cele dou( mi>c(ri tre8 buie sc(&ute una din cealalt(/ Dar dac( se pune 7n discu'ie numai balan'a, po&itiv( sau ne1ativ(, nu mai avem a 2ace dec7t cu un 2ra1ment m(runt cde venit na'ional, care nu prea pare c(8# poate a2ecta, 2ie c( i se adau1(, 2ie c( este dedus din el/ n acest sens 7n'ele1 eu spusele lui -icholas Barbon p#6$I5, unul din numero>ii redactori de pam2lete prin/care >tiin'a economiei 7>i croie>te drumul 7n An1lia* .,he -tocH o a =ation JisK In inite and can ne'er (e consumed/% stocul 6a> traduce ?patrimoniul@ mai de1rab( dec7t ?capitalul@5 unei na'iuni este in2init >i nu poate 2i niciodat( consumat sau dis8 trus/ 6=%C5/ Totu>i, problema este mai complicat( >i uiai interesant( dec7t pare/ -u voi st(rui asupra ca&u8 lui 2oarte limpede al balan'elor 1enerale ale An1li8 ei sau Bran'ei din secolul al M; 8lea 67n le1(8 tur( cu ele, trimit la 1ra2icul nr/ #6 >i la comen8 tariile respective5/ Am pre2erat s( m( ocup d e ca&ul Bran'ei, spre mijlocul secolului al M; 8lea/ nu din pricina datelor pe care le avem 7n le1(turiU ccu ea, nici m(car pentru c( aceste date schi'ea&( dup( noi apari'ia imper2ect( a unei pie'e na'io@ tiale, ci pentru c( adev(rul 1eneral pe care 7l con8 stat(m pentru An1lia >i Bran'a secolului al M;l+8 iea este o realitate chiar cu dou( sute de ani iR cde statisticile secolului Luminilor/

Bran'a lui +enric al 8lea are 2(r( 7ndoial( solduri po&itive cu toate '(rile 7nconjur(toare, a2ar( de una/ "ortu1alia, Epania, An1lia, ](rile `je :os, Dermania pierd 7n direc'ia Bran'ei/ "e aceste pante care o avantajea&(, Bran'a adun( monede de aur >i ar1int 7n schimbul 1riului, vinu8 lui, p7n&eturilor, postavurilor ei, 2(r( a mai pune la socoteal( return(rile datorate unei emi1ra'ii sistematice spre Epania/ Dar acestor avantaje 7i se opune un de2icit peren 7n direc'ia taliei, punc'ia oper7ndu8se 7n special prin mijlocirea pie'ii LNonului >i a t7r1urilor sale* Bran'a aristo8 cratic( iube>te prea mult m(tasea, cati2elele pre8 'ioase, piperul >i alte mirodenii, marmura9 ea a recurs prea des la serviciile, niciodat( 1ratuite, ale arti>tilor italieni >i ale ne1ocian'ilor de din8 colo de Alpi, mae>tri ai comer'ului de 1ros >i ai scrisorilor de schimb/ T7r1urile de la LNon s7nt o pomp( aspiratoare e2icace 7n serviciul capitalis8 mului italian, a>a cum 2useser(, 7n secolul pre8 cedent, t7r1urile de la Deneva >i, probabil, 7ntr8o mare m(sur(, >i t7r1urile din !hampa1ne/ 7ntre1 bene2iciul unor balan'e avantajoase este ast2el adunat >i livrat, sau pe8aproape, specula'iilor pro2itabile ale italianului/ n #F$F, atunci c7nd !arol al ;U 8lea se pre1(te>te s( treac( Alpii, el are nevoie s( ob'in( complicitatea, bun(voin'a oamenilor de a2aceri italieni a>e&a'i 7n re1at >i le1a'i de aristocra'ia ne1ustoreasc( a peninsulei 6=%F5/ Ace>tia, preveni'i din timp, alear1( la !urte, 7>i dau consim'(m7ntul 2(r( prea mult( 1reutate, dar ?dob7ndesc 7n schimb redeschiderea celor pa8 tru t7r1uri anuale de la LNon@ 2apt care dove8 de>te, el sin1ur, c( acestea s7nt 7n serviciul lor/ Ki o dovad( c( LNonul, prins 7ntr8o suprastructur( str(in(, era de pe atunci o capital( de un 2el 2oarte deosebit, ambi1u(, a bo1('iilor Bran'ei/ Un document excep'ional a ajuns p7n( la noi, din ne2ericire incomplet* el pre&int( am(nun'it importurile 2rance&e pe la #006 6=%05, dar ?cartea@ urm(toare, 7n care 2i1urau exporturile, a disp(rut/ U#0% , icul nr8 Z% ne 7n2('i>ea&( aceste ci2re/ Totalul lor repre&int( C0 C6 de milioane de livre >i cum/

(NS9LELE BH(IAN(CE

JKH(LE DE LMS =iAN?EHS

(IAL(A LE?ANI
N COF EEE

4MHI9.AL(A S4AN(A
#%/ ,a(elul im$orturilor rance"e la mi)locul secolului al 78I*lca+ Dup( manuscrisele =IJ0 >i =IJ6 de la Biblioteca -a'ional( 6?Le eommerce dUimportation en Brance au milieu du M;le siecle@, de Albert !+A)BERLA-D, 7n* Reoue de geogra$hie% #J$=#J$C5/

balan'a unei Bran'e active este pe atunci ne7ndo8 ielnic po&itiv(, exporturile dep(>esc 7ntr8o m(sur( oarecare aceast( sum( de C6 de milioane/ "rin urmare, exporturile >i importurile se ridic(, 7m8 preun(, la cel pu'in %0 de milioane de livre, ceea ce repre&int( o sum( enorm(/ !hiar dac(, p7n( la urm(, ele se anulea&( 7n balan'(, cele dou( curente care cur1 unul l7n1( altul, care se vars( unul 7n cel(lalt, care dau na>tere unor meandre >i v7rte8 juri, repre&int( mii de ac'iuni >i de schimburi, 1ata la nes27r>it s( o ia de la cap(t/ Dar aceast( economie sprinten( nu 7nseamn(, repet, activi8 tatea total( a Bran'ei, acea activitate total( p e care o numim 'enit na!ional% pe care n8o cunoa>8 tem, bine7n'eles, dar pe care ne8o putem ima1ina/

"ornind de la calcule pe care le vom mai mt7lni, 7nc( o dat( sau de dou( ori, 7n cursul explica'iilor ce urmea&(, am estimat venitul $ro ca$ite al ve8 ne'ienilor, prin #6II, la C% de duca'i9 pe cel al supu>ilor Eenioriei din Terra2erma 6adic( din teritoriul italian care depinde de ;ene'ia5 la vreo #I duca'i/ Aceste ci2re, evident, nu s7nt si1ure >i s7nt, 2(r( 7ndoial(, prea mici 7n ceea ce prive>te ;ene'ia propriu8&is(/ Dar ele marchea&( oricum o di2eren'( 2antastic( 7ntre veniturile unui ora> dominant >i veniturile teritoriului pe care 7l do8 min(/ Acestea 2iind &ise, dac( accept, 7n #006, pentru venitul $ro ca$ite 2rance&, o ci2r( apropiat( de cea din Terra2erma vene'ian( 6#I duca'i, adic( =C=F livre de Tours5, venitul celor dou(&eci de milioane de 2rance&i s8ar putea estima la F6I mi8 lioane de livre, sum( enorm(, dar nemobili&abil(, c(ci ea evaluea&( 7n bani o produc'ie in mare $arte necomerciali"at+ 7n calculul venitului na'io8 nal, pot porni de asemenea de la veniturile bu1e8 tului monarhiei/ Ele s7nt de ordinul a #0#6 milioane 6=%65/ Dac( accept(m c( este vorba de, aproximativ, a dou(&ecea parte din venitul na'io8 nal, acesta ar 2i 7ntre CII >i C=I milioane de livre/ E7ntem sub prima ci2r(, dar cu mult peste volu8 mul comer'ului exterior/ Re7nt7lnim aici proble8 ma, discutat( at7t de des, a ponderii unei produc'ii mari 67nainte de toate a1ricol(5 >i, respectiv, a unui comer' exterior relativ slab ceea ce nu vrea s( spun(, dup( mine, mai pu'in important din punct de vedere economic/ 7n orice ca&, ori de c7te ori intr( 7n discu'ie o economie relati' avansat(, ca re1ul( 1eneral( ba8 lan'a ei este excedentar(/ Acesta a 2ost, 7n mod si1ur, ca&ul ora>elor dominante de alt(dat(, De8 nova, ;ene'ia9 >i ca&ul DdansQului 6Dan&i15, 7ncep7nd din secolul al M;8lea 6=%%5/ 7n secolul a U M; 8lea, cerceta'i balan'ele comer'ului en1le& >i ale comer'ului 2rance&* ele indic(, secole de8a r7ndul, situa'ii excedentare/ E( nu ne mire c d 7n #%6F cump(na comer'ului exterior al Euediei, pe care o examinea&( economistul suede& 0$ Anders !hNdenius 6=%J5, arat( >i ea o situa'ie ex8

V +?BC

Z /UUii

+8D

cedentar(* Euedia, a c(rei marin( 7nre1istrea&( atunci o de&voltare uria>(, num(r( pe tal1erul exporturilor %= milioane de daleri 6moned( de aram(5, 2a'( de 66 la importuri/ "rin urmare, ?na'iunea@ c7>ti1( mai mult de 0 milioane/ Bine7n'eles, nu toat( lumea poate c7>ti1a la jocul (sta/ ?-imeni nu c7>ti1( dac( cineva nu pierde@* re2lec'ia lui )ontcnrestien este de dome8 niul bunului sim'/ Al'ii pierd, 7ntr8adev(r* bun(8 oar( coloniile stoarse la s7n1e9 bun(oar( '(rile dependente/ ar lucrul acesta se poate 7nt7mpla chiar statelor ?de&voltate@ >i care par a 7i la ad(post de el/ 7mi 7nchipui c( Epania secolului al M\ 8lea, dat( prad( de c(tre 1uvernan'ii ei >i de c(tre 2or'a 7m8 prejur(rilor in2la'iei devastatoare a aramei, se 1(se>te 7n aceast( situa'ie/ Ki tot a>a, 7n mare/ Bran'a revolu'ionar(, despre care un a1ent rus 7n talia spune ?c( ea 2ace r(&boiul 2olosindu8>i ca8 pitalul, 7n timp ce du>manii ei 7l 2ac 7olosindu8>i venitul@ 6=%$5/ Aceste ca&uri ar merita o cercetare mai 7ndelun1at(, c(ci p(str7ndu8>i m(re'ia poli8 tic(, pl(tit( cu in2la'ia de aram( >i cu de2icitul provocat de pl('ile sale exterioare 7n ar1int, Epania se de&or1ani&ea&( 7n interior/ ar pr(bu>irea extern( a Bran'ei revolu'ionare, 7uc( 7nainte de 7ncerc(8 rile din #%$=#%$C, a ap(sat 1reu asupra desti8 nului s(u/ Din #%J$ p7n( 7n prim(vara lui #%$#, valorile 2rance&e cunosc o de1rin1olad( rapid( la Londra 6=JI5 >i mi>carea este 7nso'it( de o pu8 ternic( 2u1( de capitaluri/ n ambele ca&uri, se pare c( un de2icit catastro2al al balan'ei comer8 ciale >i de pl('i a provocat o pr(bu>ire, 7n cel mai bun ca& o deteriorare, a economiei dinl(untru/

India &i 9hina


jhiar atunci c7nd situa'ia nu este at7t de drama8 tic(, dac( de2icitul se men'ine, el 7nseamn(, pe termen mai lun1 sau mai scurt, deteriorarea struc8

tural( si1ur( a unei economii/ , asemenea situa'ie se schi'ea&( 7ntr8un 2el concret 7n ceea ce prive>te ndia dup( #%6I, >i 7n ceea ce prive>te !hina dup( anii #J=I sau #JFI/ Eosirile succesive de europeni 7n Extremul ,rient n8au atras dup( sine rupturi imediate/ Ele n8au pus de 7ndat( 7n discu'ie structurile comer'ului asiatic/ De mult( vreme cu secole 7nainte de dublarea capului Bunei Eperan'e o ampl( re'ea de circula'ie se 7ntindea prin oceanul ndian >i prin m(rile de coast( ale "aci2icului/ -ici ocuparea peninsulei )alaca, luat( cu asalt 7n #0##, nici a>e&area portu1he&ilor la Doa, nici a>e&area lor ne1ustoreasc( la )acao n8au r(sturnat echilibrul vechi/ :a2urile de 7nceput ale noilor veni'i le8au 7n1(duit s( pun( m7na pe ni>te 7nc(rc(turi 2(r( s( le pl(teasc(, dar re1ulile pasivului >i activului se restabilesc repede, ca vremea bun( dup( 2urtun(/ Re1ula de totdeauna 2usese 7ns( ca mirodeniile >i alte m(r2uri asiatice s( nu se ob'in( dec7t pe metal alb9 c7teodat(, dar nu at7t de des, pe aram(, a c(rei utili&are monetar( este important( 7n ndia >i 7n !hina/ "re&en'a european( nu schimb( cu nimic lucrurile/ ;edem portu1he&i, olande&i, en1le&i, 2rance&i, 7mprumut7nd de la musulmani, de la ne1ustorii baniani, de la c(m(tarii din .Noto metalul alb 2(r( de care, de la -a1asaQi p7n( la Eurat, nimic nu s8ar clinti/ "entru a re&olva aceast( problem( 2(r( solu'ie, portu1he&ii, apoi marile companii ale ndiilor, trimit din Europa monede de ar1int, dar pre'urile mirodeniilor la locul de produc'ie cresc/ Europenii, 2ie c( e vorba de portu1he&i la )acao, 2ie de olande&i, 7ncearc( s( p(8 trund( pe pia'a chine&easc(, se uit( neputincio>i la 1r(me&ile de m(r2uri la care nu pot ajun1e, ?"7n( acum, scrie un olande& 7n #6C=, nu ne8a lipsit mar2a O///P mai de1rab( ne8au lipsit banii ca s8o cump(r(m@ 6=J#5/ "entru europeni, p7n( la urm(, solu'ia este s( p(trund( 7n ne1o'ul local, s( practice 7n ne>tire acel comer' de cabotaj care este comer'ul ?din ndia 7n ndia@/ "ortu1he&ii sct din el c7>ti1uri substan'iale de cum atin1

riului )arelui )o1ol, care, imediat dup( moartea lui Auren1 <eb, nu mai este dec7t o umbr( 6#%I%5/ Ea instalea&( a1en'i activi pe l7n1( prin'ii indieni/ Aceast( lent( mi>care de bascul( se schi'ea&( 7nainte de mijlocul secolului 6=J05, cu toate c( nu se prea ba1( de seam( 7n timpul anilor 7n care scena este ocupat( de disputele &1omotoase dintre !ompaniile en1le&e>ti >i 2ran'u&e>ti, 7n epoca lai Dupleix, BussN, Dodeheu, LallN8Tollendal, Ro8 bert !live/ De 2apt, are loc atunci o lent( deteriorare a economiei indiene/ B(t(lia de la "lasseN 6=C iunie #%0%5 7i 1r(be>te s27r>itul/ Bolts, acest aventurier, victim( >i adversar al lui R/ !live, spune* ?!om8 pania en1le&( n8a avut prea mare b(taie de cap ca s( pun( m7na pe Ben1al9 s8a 2olosit de c7teva 7m8 prejur(ri prielnice, iar artileria ei a 2(cut restul@ 6=J65/ :udecat( expeditiv(, destul de pu'in con8 vin1(toare, c(ci !ompania nu numai c( pune m7na pe Ben1al, dar >i r(m7ne acolo/ Ki nu 2(r( urm(ri/ !ine poate spune ce pondere a avut aceast( ?acumulare primitiv(@ 1ratuit( care a 2ost pentru An1lia je2uirea Ben1alului 6CJ milioane de lire sterline, se spune, trans2erate la Londra, 7ntre #%0% >i #%JI5 6=J%5H "rimii nou 7mbo1('i'i, na* (a(ii 6caie nu poart( 7nc( acest nume5 7>i aduc averile 7 i An1lia sub 2orm( de metal alb, aur, pietre pre'ioase, diamante/ ?E7ntem 7ncredin'a'i, scrie, o 1a&et( din #C martie #%6C, c( valoarea au8 rului, ar1intului >i pietrelor pre'ioase, care, 7n a2ar( de m(r2uri, au 2ost aduse din ndiile orien8 tale 7n An1lia, din anul #%0$ 7ncoace, urc( la 6II III de lire@ 6=JJ5/ , ci2r( aruncat( la 7nt7mplare, dar care depune m(rturie cu privire la o balan'( devenit( hot(r7t po&itiv( pentru An1lia, pentru ea 7n primul r7nd, K3poate, 7nc( de pe atunci, pentru Europa* 7ntre #%== >i #%0F 6=J$5, chiar bene2iciile !ompaniei rance&e a ndiilor denot( c( situa'ia s8a 7mbun(8 C XM' 3ar An1lia mai ales se 1(se>te la punctul de v Uarsare al acestor avantaje/ -ici un observator nu

se 7n>al( cu privire la ?averile uria>e pe care tot 2elul de in>i >i to'i trimi>ii !ompaniei le 2ac 7n acea 'ar(/ Ace>ti Dure'i asiatici $er as et ne ct-i explic( saac de "into, aduc periodic 7n 'ar( o parte din comorile ndiilor@/ 7n martie #%6FW >tirile despre tulbur(rile i&bucnite 7n Ben1al ajun1 la Amsterdam/ Ele s7nt comentate acolo 2(r( indul1en'(, ca 2iind un r(spuns 2iresc, se spu8 ne, la un >ir de malversa'iuni care au dus la 7mbo 8 1('iri 2abuloase/ Averea 1uvernatorului Ben1a8 lului este de8a dreptul ?monstruoas(@/ ?"rietenii ni, care, 2(r( 7ndoial(, nu o exa1erea&( ca s(8i 2ac( ni cinste, o b(nuiesc a 2i de cel pu'in # =II de mii de lire sterline@ 6=$I5/ Ki ce nu 2ac copiii 2(r( parte la mo>tenire din 2amiliile en1le&e>ti, trimi>i 7n ndia de c(tre companie, corup'i, 2(r( ca m(car s( vrea sau s( 7n'elea1( acest lucru, lua'i 7n primire de cole1ii lor >i mai ales de (anian% de cum ajun1 acoloH Epre deosebire de ce 2ace !ompania olande&(, cea en1le&( 7n1(duie slujba8 >ilor s(i s( 2ac( ne1o' pe socoteala lor, dac( este vorba de schimburi din ndia 7n ndia/ "ractic aceasta 7nseamn( a 7nlesni malversa'iunile de tot 2elul, cu condi'ia ca spe&ele s( le suporte numai indi1enii/ Un motiv 7n plus s( ne ar(t(m sim 8 patia 2a'(/ de cavalerul Deor1e Eaville, care, 7n aprilie #%%%, 7njur( 7n 1ura mare !omp9 nia ndi8 ilor, posesiunile ei asiatice, comer'ul c ] ceai >i ?ho'iile publice c(rora nu vrea s( li se 2ac( tova8 r(> 7n nici un chip@ 6=$#5/ Dar c7nd, vreodat(, au 7nvins cei drep'iH -ici Las !asas nu i&butise s(8i salve&e pe indienii Americii >i, 7n 2elul lui, 7mpin8 sese la sclavia ne1rilor/ De atunci ndia este t7r7t( de un destin neiert(8 tor care o 2ace s( decad( de la ran1ul presti1ios de mare 'ar( produc(toare >i comercial(, la cel de 'ar( colonial(, cump(r(toare de produse en1le8 &e>ti 6p7n( >i de textile #5 >i 2urni&oare de materii pTime/ Ki asta timp de aproape dou( secole l Acest destin 7l preveste>te pe cel al !hinei, destiT care se pune 7n mi>care mai t7r&iu, c(ci !hina este mai departe de Europa dec7t ndia, mai coerent(/ % mai bine ap(rat(/ ?!omer'ul la !hina@ 7ncepe to8 B

tu>i s(8>i 2ac( drum p7n( 7n inima ei in secolul al M; 8lea/ !ererea cresc7nd a Europei extinde necontenit supra2e'ele destinate culturii ceaiului, cel mai adesea 7n detrimentul bumbacului/ Aces8 tuia 7ncepe s( i se simt( lipsa9 7n secolul al MlM8 lea, el este cerut din ndia, prilej ca aceasta, adic( en1le&ii, s(8>i reechilibre&e balan'a 7n detrimentul !hinei/ Lovitura de 1ra'ie o repre&int( sosirea, incep7nd din anii #%JI, a opiului indian 6=$=5/ !hina e pl(tit( cu 2um, >i 7nc( ce 2um Z "rin #J=I, dat( aproximativ(, balan'a se r(stoarn( 7n clipa c7nd, pe deasupra, se mai schimb( >i con8 junctura mondial( 6#J#=#J#%5, care r(m7ne sub semn de vreme rea p7n( la mijlocul secolului al MlM8lea/ R(&boiul numit al opiului 6#JC$#JF=5 pecetluie>te aceast( evolu'ie/ El deschide, pentru un secol 7ntre1, de&astruoasa er( a ?tratatelor in8 e1ale@/ Destinul !hinei 7n secolul al MlM8lea reproduce prin urmare destinul ndiei din secolul al M; 8 lea/ Ki aici sl(biciunile interioare au rolul lor/ Di8 nastia manciurian( 7nt7mpin( numeroase 7mpo8 triviri care8>i au 1reutatea lor, r(spunderea lor, tot a>a cum de&membrarea lent( a mperiului mon1ol le avusese 7n ndia/ 7n ambele ca&uri, >ocul exterior a 2ost ampli2icat de caren'ele >i de de&ordinile din interior/ Dar nu este tot at7t de adev(rat contrariulH Dac( s8ar 2i des2(>urat 2(r( impulsul exterior al Europei, tulbur(rile in8 terioare ar 2i cunoscut, desi1ur, o alt( evolu'ie/ -u vrem s( ne plas(m prea mult pe planul moral a U r(spunderilor, dar este evident c( Europa a dere1lat, 7n 2olosul s(u, sistemele de schimburi aZ e Extremului ,rient >i vechiul lui echilibru/

ratu re

l ei locH 3 a, c(ci cSm

f
m
A ce

depar

destul de lar1a @
in'eleE

dee+

iat

&iunii muticn/

care 7l atin1e divi&iunea, acest proces, acest acce8 lerator al produc'iei/ )ai mult 7nc(, pia'a este locul unde 7nt7lnim m7na invi&ibil(@, o2erta >i cererea se 7nt7ltiesc >i se echilibrea&( 7n mod automat pe pia'(, pe calea ocolit( a pre'urilor/ Bormula lui ,sQar Lan1e este >i mai remarcabil(* pia'a este primul ordinator pus 7n slujba omului, o ma>in( cu autore1lare asi1ur7nd de la sine echilibrul acti8 vit('ilor economice/ DUAvenal 6=$C5 spunea, 7n limbajul epocii sale, al liberalismului cinstit* ?!hiar atunci c7nd nimic n8ar mai 2i liber 7ntr8un stat, pre'ul lucrurilor ar r(m7ne cu toate acestea liber >i nu s8ar l(sa aservit de nimeni/ "re'ul ar8 1intului, p(m7ntului, al muncii, pre'urile tuturor bunurilor >i m(r2urilor n8au 7ncetat niciodat( s( 2ie libere* nici o constr7n1ere le1al(, nici o 7n'ele1ere 7ntre oameni n8au ajuns s( le aserveasc(/@ Aceste aprecieri admit implicit c( pia'a, care nu este dirijat( de nimeni, este mecanismul motrice al 7ntre1ii economii/ De&voltarea economic( a Europei, >i chiar a lumii, ar 2i de&voltarea unei economii de pia'( care >i8a m(rit aria ne7ncetat, inclu&7nd 7n ordinea ei ra'ional( din ce 7n ce mai mul'i oameni, din ce 7n ce mai multe comunica'ii economice apropiate >i 7ndep(rtate, care tind s( cree&e, toate laolalt(, o unitate a lumii/ De nenu8 m(rate ori, schimbul a declan>at dintr8odat( >i o2erta >i cererea, orientAnd produc'ia, atr(17nd dup( sine speciali&area unor 7ntinse re1iuni eco8 nomice, din acel moment solidare cu schimbul, devenit o necesitate pentru propria lor existen'(/ )ai este nevoie s( d(m exempleH ;iticultura 7n AVuitania, ceaiul 7n !hina, cerealele 7n "olonia, 7n Eicilia sau 7n Ucraina, succesivele adapt(ri economice ale Bra&iliei coloniale 6b(can, &ah(r, a ur, ca2ea5/// 7n 2ond, schimbul lea1( economiile unele de altele/ Echimbul este o veri1(, un punct de jonc'iune/ "re'ul este dirijorul cump(r(torilor >i v7n&(torilor/ Dac( el cre>te sau scade la Sursa din Londra, el preschimb( pe (ears 7n hulls KW Nice8 versa, (ears% ur>ii, 2iind 7n ar1oul de burs( ,/, H ei care joac( A la (aisse% iar (ulls% boii, cei care =6% :oaca m hamse+

B(r( 7ndoial(, la mar1inea >i chiar 7n inima unor economii active, &one mai mult sau mai pu'in 7n8 tinse s7nt abia atinse de mi>c(rile pie'ei/ Doar c7teva tr(s(turi, moneda, intrarea c7torva rare produse str(ine, v(desc c( aceste mici universuri nu s7nt cu totul 7nchise/ Asemenea iner'ii sau imobilit('i se 7nt7lnesc 7nc( 7n An1lia 1eor1ian( sau 7n Bran'a supraactivi&at( a lui Ludovic al M; 8lea/ Dar tocmai asta e9 de&voltarea economic( ar 7nsemna reducerea acestor &one i&olate, chemate s( participe din ce 7n ce mai mult la produc'ia >i la consumul 1eneral, Revolu'ia industrial( 1ene8 rali&7nd p7n( la urm( mecanismul pie'ii/ , pia'( cu autore1lare, cuceritoare, ra'ionali8 &7nd 7ntrea1a economie, aceasta ar 2i 7n esen'( istoria cre>terii economice/ )ai ieri, !ari BrinQ8 mann 6=$F5 a putut spune c( istoria economic( este studiul ori1inilor, de&volt(rii >i eventualei des8 compuneri a economiei de pia'(/ Aceast( optic( simpli2icatoare este 7n acord cu 7nv('(tura unor 1enera'ii 7ntre1i de economi>ti/ Dar ea nu poate 2i optica istoricilor, pentru care pia'a nu este un 2enomen exclusiv endo1en/ Ea nu este nici ansam8 blul activit('ilor economice, nici m(car un stadiu anumit al evolu'iei lor/

Prin tim$ul multisecular


Deoarece schimbul este la 2el de vechi ca istoria oamenilor, un studiu istoric al pie'ei trebuie s( cu8 prind( totalitatea timpului tr(it >i reperabil >i s( accepte, de8a lun1ul acestui demers, ajutorul celorlalte >tiin'e ale omului, explica'iile pe care le pot da acestea, 2(r( de care n8ar putea surprinde evolu'iile, structurile cu su2lu lun1, conjunctu8 rale, creatoare de via'( nou(/ Dar dac( accept(m o asemenea deschidere, intr(m 7ntr8o &on( de cerj cetare uria>(, la drept vorbind 2(r( 7nceput >i 2(rA s27r>it/ Toate pie'ele depun m(rturii* 7n prim( instan'(, locurile 7n care au loc schimburile retro8 8

1rade, 2orme vi&ibile 7nc(, ici8colo, ale unor reali8 t('i vechi, asem(n(toare cu ni>te specii supra8 vie'uind lumii antediluviene/ )( pasionea&(9 m(rturisesc, t7r1urile din .abilia de ast(&i, care apar periodic, 7n mijlocul spa'iului vid, 7n vale, la poalele satelor coco'ate pe 7n(l'imile din jur 6=$059 t7r1urile din DahomeN8ul de ast(&i, at7t de colorate, >i ele a>e&ate 7n a2ara satelor 6=$659 sau t7r1urile rudimentare din delta 2luviului Ro>u, cercetate de cur7nd cu minu'ie de "ierre Dourou =$%5/ Ki at7tea altele, dac( n8ar 2i dec7t cele exis8 tente p7n( mai ieri, din 2undul provinciei Bahia, la contactul cu p(storii >i cu cire&ile pe jum(tate s(lbatice din interior 6=$J5/ Eau, mai arhaice, schimburile ceremoniale din arhipela1ul Tro8 briand, 7n sud8estul -oii Duinei en1le&e, pe care le8a v(&ut )alinoGsQi 6=$$5/ Aici se 7nt7lnesc ac8 tualul >i 2oarte vechiul, istoria, preistoria, antropo8 lo1ia pe teren, o sociolo1ie retrospectiv(, o econo8 mie arhai&ant(/ .arl"olanNi 6CII5, elevii >i parti&anii lui credin8 cio>i au 2(cut 2a'( provoc(rii pe care o repre&int( aceast( mas( de m(rturii/ Ei au cercetat8o, de bine de r(u, pentru ca s( dea o explica'ie, aproape o teorie* economia, care nu este dec7t un ?suban8 samblu@ 6CI#5 al vie'ii8sociale >i pe care aceasta o include 7n re'elele >i 7n constr7n1erile sale, nu se eliberea&( de aceste numeroase le1(turi dec7t t7r&iu 6>i nu cu totul5/ Dac( ar 2i s(8# credem pe "olanNi, abia dup( deplina explo&ie capitalist( din secolul al MlM8lea se produce ?marea trans2ormare@, pia'a Sautore1ulatoare@ cap(t( adev(ratele sale dimen8 siuni >i pune st(p7nire pe 2actorul social, p7n( atunci dominant/ 7nainte de aceast( muta'ie, n8ar 'i existat, ca s( spunem a>a, dec7t pie'e 'inute 7n Ues(, pie'e 2alse sau non8pie'e/ bDrept pild( de schimb care nu ar 'ine de com8 portamentul numit ?economic@, "olanNi invoc( schimburile ceremoniale sub semnul reci$rocit!ii3 Mm$r!irea bunurilor de c(tre statul primitiv, are con2isc( produc'ia9 sau acele $orls o trade% 3@# de scnimt5 neutru, 7n care ne1ustorul nu impune voin'a, cel mai bun exemplu 7n ce le

prive>te 2iind micile porturi ale coloni&(rii 2eni8 ciene, 7n care, pe un loc anumit, 7ntr8o incint( delimitat(, comer'ul mut se practic( de8a lun1ul coastelor mediteraneene/ "e scurt, ar trebui s( 2acem o deosebire 7ntre trade 6comer'ul, schimbul5 >i marHet 6pia'a autore1ulatoare a pre'urilor5, a c(rei apari'ie, 7n secolul trecut, a repre&entat o r(sturnare social( de prim( m(rime/ Din ne2ericire, teoria se sprijin( 7ntru totul pe aceast( distinc'ie 7ntemeiat( 6s( &icem5 pe c7teva sondaje etero1ene/ -u ne inter&ice nimeni, desi1ur, sa introducem 7ntr8o discu'ie despre ?marea trans8 2ormare@ din secolul al MlM8lea, realit('i cum s7nt $otlalch sau Hula 67n locul or1ani&(rii ne1ustore>ti 2oarte diversi2icate din secolele al M; 8lea >i al M; 8lea5/ Dar este ca >i cum, vorbind despre complexul de re1uli privind c(s(toria din An1lia pe vremea re1inei ;ictoria, ai recur1e la explica8 'iile lui Levi8Etrauss privind le1(turile de rudenie, 7n 2apt, nu se 2ace nici un e2ort de abordare a realit('ii concrete si di'erse a istoriei pentru a porni apoi de la ea/ -u exist( o re2erin'( m(car la Ernest Labrousse, la Rilhelm Abel sau la nume8 roasele lucr(ri clasice despre istoria pre'urilor/ 7n numai dou(&eci de r7nduri se re&olv( problema pie'ii 7n epoca numit( ?mercantilist(@ 6CI=5/ Din ne2ericire, sociolo1ii >i economi>tii de p7n( mai ieri, antropolo1ii de ast(&i ne8au obi>nuit cu aproape per2ecta i1norare a istoriei/ Earcina le este cu at7t mai u>oar(/ "e deasupra, no'iunea de ?pia'( autore1ulatoare@ care ni se propune 6CIC5 e una, e alta, nu e cutare lucru, nu admite cutare sau cutare 7n1r(dire 'ine de un 1ust teolo1ic al de2ini'iei/ Aceast( pia'(, pe care ?intervin exclusiv cererea, costul o2ertei >i pre'urile ce re&ult( dintr8un acord reciproc@ 6CIF5 7n lipsa oric(rui ?element exterior@, este o crea'ie mental(/ E prea u>or ca o 2orm( de schimb sa 2ie bote&at( ?economic(@ >i o alta ?social(@/ De 2apt, toate 2ormele s7nt economice, toate s7nt soci8 ale/ Timp de secole, s8au 7nre1istrat schimburi socio8economice 2oarte di2erite, care au coexistat, 7n ciuda sau din cau"a diversit('ii lor/ Reciproci8

tatea, redistribuirea s7nt >i 2orme economice 6D/!/ -orth 6CI05 are 7ntru totul dreptate din acest punct de vedere5, iar tir1ul condi'ionat, ap(rut 2oarte de timpuriu, este >i el o realitate social( >i o reali tate economic( 7n acela>i timp/ Echimbul este 7ntotdeauna un dialo1, iar pre'ul, 7ntr8un moment sau altul, r(m7ne o chestiune aleatorie/ El suport( anumite presiuni 6pe cea a prin'ului, a ora>elor, a capitalistului etc5, dar se spune, prin 2or'a lucru8 rilor, >i imperativelor o2ertei, rar( sau 2oarte bo1at(, >i, nu mai pu'in, cererii/ !ontrolul pre'u8 rilor, ar1ument esen'ial pentru ne1area apari'iei ?adev(ratei@ pie'e autore1ulatoare 7nainte de secolul al MlM8lea, a existat dintotdeauna >i exist( >i ast(&i/ Dar, c7t prive>te lumea preindustrial(, ar 2i o 1re>eal( s( 17ndim c( mercurialele pie'elor des2iin'ea&( rolul o2ertei >i cererii/ n principiu, controlul sever al pie'ei se 2ace pentru a ap(ra pe consumator, alt2el spus concuren!a+ 7n extrem(, mai de1rab( pia'a ?liber(@, $ri'ate marHet*u] en1le&esc de pild(, ar putea tinde s( suprime 7n acela>i timp controlul >i concuren'a/ Dup( p(rerea mea, din punct de vedere istoric, trebuie s( vorbim despre economie de pia'( de 7ndat( ce apare o 2luctua'ie >i un consens privind pre'urile 7u t7r1urile unei &one date, 2enomen cu at7t mai caracteristic, cu c7t se produce sub juris8 dic'ii >i suveranit('i di2erite/ 7n acest sens, exist( o economie de pia'( cu mult 7nainte de secolele al MlM8 ea >i al MM8lea, sin1urele care, de8a lun1ul istoriei, ar 2i cunoscut, dup( R/ !/ -eale 6CI65, "ia'a autore1ulatoare/ 7nc( din Antichitate, pre8 'urile 2luctuea&(9 7n secolul al Ml 8 ea, ele 2luc8 tuea&( de mult 7mpreun( 7n toat( Europa/ )ai '7r&iu consensul se preci&ea&(, 7n limite din ce 7n ce mai stricte/ !hiar bur1urile m(runte din Bauci1nN, 7n Eavoia secolului al M; 8lea 7ntr8un 'inut muntenesc 7nalt, pu'in prielnic le1(turilor, cunosc pre'uri oscil7nd 7n tact, de la o s(pt(m7n( a alta, pe toate pie'ele re1iunii, dup( recolte >i nevoi, dup( o2ert( >i cerere/ jH' 8 Acestea 2iind &ise, eu nu pretind, dimpotriv(, a aceast ( economie de pia'(, aproape de concuren8

'(, acoper( 7ntrea1a economie/ Ea nu ajun1e s( 2ac( acest lucru, nu mai mult ast(&i dec7t ieri, de>i 7n propor'ii >i din motive cu totul deosebite/ !arac8 terul par'ial al economiei de pia'( poate depinde, 7ntr8adev(r, 2ie de importan'a sectorului de auto8 aprovi&ionare9 7ie de autoritatea Etatului, care sustra1e o parte a produc'iei din circula'ia comer8 cial(9 2ie, 7n e1al( m(sur(, sau >i mai mult, de simpla pondere a banului, care poate, 7n mii de chipuri, interveni arti2icial, 7n 2ormarea pre'uri8 lor/ Economia de pia'( poate 7i, prin urmare, mi8 nat( de jos sau de sus, 7n economiile 7nt7r&iate sau 2oarte avansate/ !eea ce este si1ur, este c( al(turi de non8pie'e, at7t de dra1i lui "olanNi, au existat 7ntotdeauna >i schimburi condi'ionate, oric7t de modeste/ !hiar mediocre, au existat pie'e din cea mai ad7nc(U antichitate, 7n cadrul unui sat sau al mai multor sate, pia'a put7ndu8se 7n2('i>a atunci ca un sat itinerant,U dup( chipul t7r1ului, un soi de ora> arti2icial >i ambulant/ Dar pasul esen'ial 7n aceast( istorie interminabil( a 2ost 2(cut 7ntr8o bun( &i prin anexarea de c(tre ora& a unor pie'e p7n( 7n acel moment mediocre/ El le 7n1hite, le m(re>te la propria sa dimensiune >i, la r7ndul lui, suport( le1ea lor/ Baptul major este, ne7ndoielnic, punerea 7n circuit economic a ora>ului, unitate grea+ "ia'a ur(an ar 7i 7ost inventat( de c(tre 7enicieni 6CI%59 este 2oarte posibil/ 7n orice ca&, cet('ile 1rece>ti aproape contemporane au toate c7te un t7r1 U7n agora% pia'a lor central( 6CIJ59 ele inventaser(, de asemenea, moneda, multiplicator evident, dac( nu cumva, cu si1uran'(, condi'ia sine qua non a pie'ei/ !etatea 1receasc( a cunoscut chiar marele t7r1 urban, cel care se aprovi&ionea&( la distan'(/ Avea ea o alt( solu'ieH !a ora>, de 7ndat( ce atin1e o anume 1reutate, ea nu este 7n stare s( tr(iasc( pe seama 'inutului 7nconjur(tor, pietros, uscat, adesea neroditor/ Apelul la altcineva se impune, a>a cum se impune mai t7r&iu ora>elor8state itali8 ene, 7nc( din secolul al Mll8lea >i chiar mai devreme !ine era s( hr(neasc( ;ene'ia de 7ndat( ce, diT@

totdeauna, ea nu avea dec7t cel mult ni>te s(rmane 1r(dini r(pite nisipurilorH )ai t7r&iu, pentru a st(p7ni circuitele lun1i ale comer'ului la distan'(, ora>ele ne1ustore>ti ale taliei dep(>esc stadiul marilor t7r1uri, o2iciali&ea&( arma e2icace >i aproa8 pe cotidian( a adun(rilor ne1ustorilor bo1a'i/ Dar nu creaser( 7nc( Atena >i Roma palierul superior al b(ncii >i al unor reuniuni pe care le8am putea cali2ica drept reuniuni ?de burs(@H "7n( la urm(, economia de pia'( se 2ormea&( pas cu pas/ A>a cum spunea )arcel )auss ?tocmai socie8 t('ile noastre din ,ccident s7nt cele care au 2(cut din om, 2oarte de cur7nd/ un animal economic@ 6CI$5/ Ki mai trebuie 7nc( s( c(dem la 7n'ele1ere cu privire la sensul lui ?2oarte de cur7nd@/ 8remea noastr $oate de$une mrturiei Evolu'ia nu s8a oprit ieri, 7n &ilele 2rumoase ale pie'ei autore1ulatoare/ "e enorme spa'ii ale plane8 tei, pentru mase uria>e de oameni, sistemele socia8 liste, prin controlul hot(r7t al pre'urilor, au s27r8 >itcu ?economia de pia'(@ clasic(/ Atunci c7nd con8 tinu( s( existe, ea trebuie s( apuce c(i ocolite, s( se mul'umeasc( cu activit('i ne7nsemnate/ Aceste experien'e, 7n orice ca&, au pus un cap(t, nu sin1u8 rul, curbei pe care o schi'a dinainte !ari BrinQ8 mann/ -u sin1urul, c(ci, pentru anumi'i economi>ti contemporani, lumea ?liber(@ cunoa>te o trans2or8 mare de un 2el deosebit/ "uterea sporit( a pro8 duc'iei, 2aptul c( oamenii apar'in7nd unor mari aa'iuni nu toate, bine7n'eles au dep(>it sta8 diul rarit('ii >i penuriei >i tr(iesc 2(r( 1riji 1rave ia ceea ce prive>te via'a de 2iecare &i, uimitoarea de&voltare a marilor 7ntreprinderi, adesea multi8 a'ionale toate aceste trans2orm(ri au r(sturnat ort lne a a ra W W "ie'ii suverane, a clientului suve8a3U ai ecoY omiei de pia'( hot(r7toare/ Le1ile pie'ei 3 HW e xist( pentru marile 7ntreprinderi, 7n stare e7i Uen & te e cererea prin publicitatea lor 2oarte aceU 7n stare s( 2ixe&e arbitrar pre'urile/ :/ ./

Dalbraith a descris tocmai, 7ntr8o carte 2oarte lim8 pede, ceea ce el nume>te sistemul industrial 6C#I5/ Economi>tii de limb( 2rance&( vorbesc mai de8 1rab( despre organi"are+ 7ntr8un recent articol din 5onde 6=$ martie #$%05, Brancois "erroux ajun1e s( spun(* ?or1ani&area, acest model cu mult mai important dec7t pia'a ///@ Dar pia'a continu( s( existe* pot s( m( duc 7ntr8o pr(v(lie, 7ntr8o pia'( obi>nuit( >i s( ?teste&@ acolo suveranitatea mea 2oarte modest( de client >i de consumator/ Tot a>a, pentru micul 2abricant s( lu(m clasicul exemplu din domeniul industriei con2ec'iilor prins 2(r( ie>ire 7n jocul concuren'elor de tot 2elul, le1ea pie'ei continu( s( ac'ione&e din plin/ -u8>i propune :/./ Dalbraith, 7n ultima lui carte, s( studie&e, ?7ndeaproape, juxtapunerea micilor 7ntre8 prinderi ceea ce eu denumesc Ospune elP sistemul pie'ii >i sistemul industrial@ 6C##5, cuibul mari8 lor 7ntreprinderiH Lenin spunea 7ns( aproape ace8 la>i lucru 7n le1(tur( cu existen'a 7n paralel a ceea ce el numea ?imperialism@ 6sau capitalismul de monopol, nou n(scut la 7nceputul secolului al MM8lea5 >i a simplului capitalism, acesta ?util@, pe ba&( de concuren'(, socotea el 6C#=5/ E7nt pe deplin de acord >i cu Dalbraith >i cu Lenin, at7ta doar c(, totu>i, distinc'ia sectorial( 7ntre ceea ce eu denumesc ?economie@ 6sau economie de pia'(5 >i ?capitalism@ nu mi se pare o tr(s(tur( nou(, ci o constant( 7n Europa, 7nc( din evul mediu/ Ki cu o alt( deosebire, >i anume c( trebuie s( ad(u 1(m modelului preindustrial un al treilea sector parterul non8economiei, un 2el de mrani'( 7n caTe pia'a 7>i 7n2i1e r(d(cinile, 2(r( s8o prind( cu totul 7n ele/ Acest parter continu( s( 2ie imens/ Deasu pra lui, &ona prin excelen'( a economiei de pia'a multiplic( le1(turile pe ori&ontal( 7ntre di2eritele pie'e9 un anumit automatism lea1( aici de obicei o2erta cu cererea >i cu pre'ul/ 7n s27r>it, al(turi sau mai de1rab( deasupra acestui strat, &ona contra8 pie'ei este domeniul 7nv7rtelii >i al dreptului celui mai tare/ Aici se situea&( domeniul capitalismului ieri la 2el ca ast(&i, 7nainte la 2el ca dup( Revo8 6 8 lu'ia industrial(/

!apitolul +

2RODUC0IA SAU CA2ITALISMUL ACAS1 LA AL0II

E( 2ie vorba de pruden'(H E( 2ie vorba de ne1li8 jen'(H Eau subiectul nu o2erea prilejul cel mai potrivitH "7n( aici, cuv7ntul ca$italism nu a ie>it de sub pana mea dec7t de cinci sau de >ase ori, >i m8a> 2i putut lipsi de el/ A>a trebuia, vor s(ri to'i cei care slnt de p(rere s( d(m odat( a2ar( aceast( ?lo&inc(@, acest ?stri1(t de lupt(@ 6#5, ambi1uu, nu prea >tiin'i2ic, utili&at cu rost >i 2(r( rost 6=5/ Ki mai ales, mai ales, de ne2olosit 7nainte de era industrial( 2(r( a te 2ace culpabil de anacronism/ "ersonal, dup( o 7ncercare prelun1it(, am renun'at s(8# mai i&1onesc pe inoportun/ !red c( nu ne8ar 2i de nici un 2olos ca, 7mpreun( cu el, s( evit(m discu'iile pe care cuv7ntul le t7r7ie dup( el >i care ajun1, cu oarecare vioiciune, p7n( 7n &ilele noastre/ !(ci, a 7n'ele1e &iua de ieri >i a 7n'ele1e &iua de ast(&i 7nseamn( pentru istoric una >i aceea>i opera'ie/ -e putem oare 7nchipui pasiunea istoricului 7ncremenind brusc, la o distan'( respec8 tuoas( de actualitate, 7n care ar 2i indecent, ba chiar periculos, s( 7nainte&i m(car cu un pasH ,ricum, precau'ia este ilu&orie/ Ecoate'i cuv7ntul capitalism pe u>( a2ar( >i el o s( se 7ntoarc( 7napoi pe 2ereastr(/ !(ci exist(, vrem8nu vrem, chiar 7n epoca preindustrial(, o activitate economic( care 7i evoc( ire&istibil numele >i care nu accept( nici un alt termen/ !hiar dac( ea nu prea 2ace 7nc( s a"el la ?modul de produc'ie@ industrial 6pe care,

din parte8mi, nu8# socotesc a 7i particularitatea esen'ial( >i indispensabil( a oric(rei 2orme de capitalism5, 7n nici un ca& nu se con2und( cu schim8 burile clasice ale pie'iiT ;om 7ncerca s( de2inim aceast( activitate 7n capitolul ;/ Deoarece cuv7ntul este at7t de controversat, vom 7ncepe printr8un studiu prealabil de vocabular, pentru a putea urm(ri evolu'ia istoric( a cuvinte8 lor ca$ital% ca$italist% ca$italism% solidare toate trei, de 2apt de nedesp(r'it/ Ar 7i >i un 2el de a 7ndep(rta dinainte anumite ambi1uit('i/ !apitalismul, reperat ast2el ca locul investi'iei >i al 7naltului nivel de produc'ie al capitalului, trebuie rea>e&at 7n cadrul vie'ii economice al c(rei volum nu 7l ocup( 7n 7ntre1ime/ Exist(, prin ur8 mare, dou( &one 7n care s(F situ(m, cea pe care o st(p7ne>te >i care este l(ca>ul lui pre2eren'ial >i cea pe care o abordea&( pe c(i ocolite, 7n care el se strecoar(, 2(r( ca s8o domine 7ntotdeauna/ "7n( la Revolu'ia din secolul al MlM8lea, moment 7n care 7>i 7nsu>e>te produc'ia industrial(, trecut( 7n r7ndul marilor pro2ituri, capitalismul se simte la el acas( 7n s2era circula'iei/ !hiar dac(, atunci c7nd i se ive>te prilejul, nu se s2ie>te s( 2ac( prin alte p(r'i mai mult ni>te simple incursiuni/ !hiar dac( circula'ia nu 7l interesea&( 7n totalitatea ei, deoarece nu controlea&(, nu 7ncearc( s( controle&e dec7t anumite drumuri ale ei/ "e scurt, vom studia 7n capitolul de 2a'( di2eri8 tele sectoare ale produc'iei, acolo unde capitalis8 mul e musa2ir, 7nainte de a aborda, 7n capitolul urm(tor, locurile lui de ba>tin(, 7n care este, 7ntr8 adev(r, acas( la el/

!A" TAL, !A" TAL ET, !A" TAL E)


)ai 7nt7i, apelul la dic'ionare/ Urm7nd s2aturile lui +enri Berr >i Lucien Bebvre 6C5, cuvintele cheie ale vocabularului istoric nu trebuie 2olosite dec7t dup( ce au trecut examenul 7ntreb(rilor, >i nu o dat( ci de dou( ori/ De unde vinH !um au c(8 l(torit p7n( la noiH -u ne ademenesc pe o cale 1re>it(H Am vrut s( r(spund acestor soma'ii 7n le8 1(tur( cu trei cuvinte, ca$ital% ca$italist% ca$ita* lism% ap(rute 7n ordinea 7n care le8am enumerat/ ,pera'ie oarecum 2astidioasa, s7nt de acord, dar care se impunea/ !ititorul trebuie prevenit c( este vorba de o cercetare complicat(, din care re&umatul ce urmea8 &( nu 7n2('i>ea&( nici a suta parte 6F5/ Biecare ci8 vili&a'ie, chiar >i cea babilonian(, cea 1receasc(, cea roman( >i, 2(r( 7ndoial(, toate celelalte, 7n lupt( cu necesit('ile >i, liti1iile schimbului pro8 duc'iei >i consumului au 2ost nevoite s(8>i cree&e vocabulare speciali&ate, ale c(ror elemente, mai apoi, 7>i tot modi2ic( sensul/ !ele trei cuvinte ale noastre nu 2ac excep'ie de la re1ul(/ !hiar cuv7n8 tul ca$ital% cel mai vechi dintre ele, nu cap(t( sensul pe care 7l are pentru noi 6dup( Richard :ones, Ricardo, Eismondi, Rodbertus >i cu deose8 bire dup( )arx5, sau nu 7ncepe s( capete acest sens, dec7t prin #%%I, odat( cu Tur1ot, cel mai mare economist de limb( 2rance&( al secolului al M; U8lea/

9u'tntul .ca$ital/
c c

e$ilale 6cuv7nt din latina t7r&ie/ de la ca$ut% l ap@5 apare prin secolele M 8M cu sensul de , stoc de m(r2uri, de mas( de bani/ sau de bani L aduc dob7nd(/ El nu este dintr8odat( ri1uros # lt discu ia 3 / ' purt7ndu8se pe atunci despre do8 a /3 despre cam(t(, c(rora scolasticii, mora8 E# juri>ti, s27r>esc prin a le deschide calea 7m8

Psssm+
tnult( vreme8 unei rente ca citi, "W #HW
la

Denova, ?3

Gmu m

Gmmm
spune un document M

Ee'' 6#65/ D8, ap8ape3 3 3

aceea2

daU

scrisoare a ;ui vi socote>te, U i turierul din A3eviile, so 3 pa1u ba navei sale !harles de Lorrain / 33 cat la mai bine de jum(tate

"7n( la s27r>it, cuv7ntul ca$ital se impune numai ca urmare a u&urii lente su2erite de ceilal'i termeni, ceea ce presupune apari'ia unor concepte remodelate, ?o ruptur( 7n domeniul cunoa>terii@ ar &ice )ichel Boucault/ !ondillac 6#%J=5 &ice mai simplu* ?Biecare >tiin'( cere o limb( a ei, c(ci 2ie8 care >tiin'( are idei care s7nt numai ale ei/ Ee pare c( ar trebui 7nceput cu 2acerea acestei limbi9 dar se 7ncepe cu vorbirea >i cu scrierea, iar limba r(8 m7ne s( 2ie 2(cut(@ 6#J5/ Limba spontan( a econo8 mi>tilor clasici se mai vorbe>te 7nc(, 7ntr8adev(r, mult( vreme dup( ei/ :/8B/ EaN m(rturise>te 6#J=J5 c( termenul richesse este un ?termen prost de2init 7n &ilele noastre@ 6#$5, dar 7l 2olose>te/ Eismondi vorbe>te 2(r( reticen'( despre ?bo1('ii 0richesses) teritoriale@ 67n sensul de 2unciare5, despre bo1('ie na'ional(, despre bo1('ie comercial(, ultima ex8 presie servind chiar drept titlu primului s(u eseu 6=I5/ !u toate acestea, cuv7ntul ca$ital se impune 7ncetul cu 7ncetul/ 7nc( la Borbonnais, care vor8 be>te despre ?capital productiv@ 6=#59 la YuesnaN, care a2irma* ?,rice capital este un instrument de produc'ie@ 6==5/ Ki, 2(r( 7ndoial(, 7nc( de atunci, 7n limbajul curent, c(ci el este 2olosit meta2oric* ?de c7nd e la "aris, Domnul de ;oltaire tr(ie>te din capitalul puterilor lui@9 prietenii lui s8ar cuveni s( ?doreasc( s( tr(iasc( numai din venit@, dia1nos8 tica just Dr/ Tronchin, 7n 2ebruarie #%%J, c7teva luni 7nainte de moartea ilustrului scriitor 6=C5/ Dou(&eci de ani mai t7r&iu, pe vreme campaniilor ui -apoleon 7n talia, un consul rus, 17ndindu8se la situa'ia excep'ional( a Bran'ei revolu'ionare spunea 6l8am mai citat5* ea ?2ace r(&boi din capi8 talul ei@, 7n timp ce du>manii ei numai ?din veni8 turi@ Z ;om observa c( 7n aceste judec('i limpe&i, ca$ital are sensul de patrimoniu, de bo1('ie a unei na'iuni/ -u mai avem a 2ace cu sensul tradi8 'ional de sum( de bani, valoare a unei datorii, a unui 7mprumut sau a unui 2ond de comer', sens pe care 7l re1(sim >i 7n ,l'esor des trois langues Tb 3 lui !respin 6#6=%5, >i 7n #ictionnaire uni'ersel TU

lui Buretiere 6#6$I5, ca >i 7n Enciclo$edia din #%0#, sau 7n #ictionnaire de 82cademie rancoise 6#%J65/ Dar nu este acest sens vechi le1at de valoarea bani, at7ta vreme acceptat( cu ochii 7nchi>iH [nlocuirea lui cu no'iunea de bani productivi, de valoare munc(, cere mult timp/ Acest sens se 7ntre&(re>te totu>i la Borbonnais >i YuesnaN, pe care i8am >i citat9 la )orellet 6#%6F5 care 2ace o distinc'ie intre ?capitalurile tr7ndave@ 0ca$itaux oisi s) >i ?capitalurile active, e2iciente@U 0ca$itaux agissants) 6=F59 >i mai limpede la Tur1ot, pentru care capitalurile nu mai 7nseamn( exclusiv bani/ 7nc( un bob7rnac >i ajun1em la sensul ?pe care 7l d( )arx, explicit O>i exclusivP, cuv7ntului* cel de mijloc de produc'ie@ 6=05/ E( ne oprim la acest hotar, 7nc( incert, la care va 2i nevoie s( ne 7n8 toarcem /

9a$italistul &i ca$itali&tii


!uv7ntul ca$italist datea&( 2(r( 7ndoial( de pe la mijlocul secolului al M; 8lea/ >olandische 5er* curius 7l 2olose>te o dat( 7n #6CC >i o dat( 7n #60F 6=65/ 7n #6$$, un memoriu 2rance& semnalea&( ca o nou( impunere stabilit( de Etatele Denerale 2ace deosebire 7ntre ?capitali>ti@, care pl(tesc C 2lorini, >i ceilal'i, impu>i la CI de soli 6=%5/ !uv7ntul este, prin urmare, cunoscut cu mult( vreme 7nainte ca :ean :acVues Rousseau s( scrie unui prieten al lui, in #%0$* ?-u s7nt nici mare senior, nici capitalist/ E7n' s(rac >i mul'umit@ 6=J5/ !u toate acestea, ca Pitalist 2i1urea&( 7n Enciclo$edie numai ca adjec8 tiv/ Eubstantivul, este adev(rat, are mul'i rivali/ Exist( o sut( de 2eluri de a8i numi pe bo1(ta>i* [ens argent% ?oameni cu bani@9 orts ?tari puter8 #!i m U ari@9 ortsmains ?cu m7n( 1rea, puternic(@9
Pecuni

?cu stare, cu dare de m7n(@9 mi llionaires% Trni lonari@9 nou'eaux riches% orlunes proasp(t 7A m/ p('i'i@ 6cu toate c( ultimul cuv7nt este pus :ndex de c(tre puri>ti5/ 7n An1lia, pe timpul

re1inei Ana, Ghigii% cu to'ii 2oarte bo1a'i, erau nu8 mi'i ?oameni cu porto2el@ sau )nonneFed meri'+ Ki toate cuvintele acestea au o nuan'( peiorativ(9 YuesnaN vorbea, 7n #%0$ despre de'in(torii de ?averi pecuniareU@ care ?nu au nici re1e, nici patrie@ 6=$5/ "entru )orellet, capitali>tii 2ormea&( un 1rup, o cate1orie, aproape o clas( aparte 7n socie8 tate 6CI5/ De'in(tori de ?averi pecuniare@, acesta este sensul restr7ns pe care 7l cap(t( cuv7ntul ca$italist 7n cea de a doua jum(tate a secolului al M; 8lea, c7nd s7nt numi'i a>a posesorii de ?h7rtii publice@, de valori mobiliare sau de bani lichi&i destina'i investi'iilor/ n #%6J, o societate de armatori, 2i8 nan'at( lar1 de c(tre "aris, 7>i stabile>te sediul 7n capital(, pe strada !oV +eron, deoarece, explic( +on2leur celor interesa'i ?capitali>tii care locuiesc Ola "arisP s7nt prea bucuro>i s( 2ie aproape de p(r8 'ile ce le8au pus 7n ne1o' >i s( vad( necurmat sta8 rea 7n care se a2l(@ 6C#5/ Un a1ent napolitan de la +a1a scrie 6in 2rance&(5 1uvernului s(u 6% 2ebrua8 rie #%6$5* ?!u mult( 1reutate, vor pune la b(taie capitali>tii din aceast( 'ar( banii lor 7n nestator8 nicia urm(rilor r(&boiului@ 6C=5 este vorba de r(&boiul care 7ncepe 7ntre Rusia >i Turcia/ Evoc7nd 7n #%%0 7ntemeierea de c(tre olande&i a coloniei Eurinam 7n DuNana, )alouet, viitorul membru al !onstituantei 2ace distinc'ie 7ntre 7ntreprin&(tori >i capitali>ti* primii au schi'at la 2a'a locului plan8 ta'iile >i canalele de desecare9 ei ?s8au adresat apoi capitali>tilor din Europa ca s( 2ac( rost de 2onduri, asociindu8i la 7ntreprinderea lor@ 6CC5/ Din ce 7n ce mai mult, capitali>tii s7nt identi2ica'i cu cei ce 2urni&ea&( >i m7nuiesc banii/ Um pam2let scris 7n Bran'a 7n #%%6 se intitulea&(* Un 5ot aux ca$i* talistes sur la dette d'2ngleterre% 6CF59 nu s7nt 2on8 durile en1le&e, a $riori a2acerea capitali>tilorH n iulie #%JC, 7n Bran'a este vorba ca ne1ustorii s( capete deplina libertate de a juca rolul de ?1rosi>ti@/ La interven'ia lui Eartine, pe atunci locotenent de poli'ie, m(sura nu se aplic( la "aris !(ci altminteri ar 7nsemna, spune el, s( expui capitala ?l(comiei num(rului mare de capitalist

OcareP s8ar deda la acapar(ri >i ar 2ace peste putin'( suprave1herea ma1istratului poli'iei pentru apro8 vi&ionarea "arisului@ 6C05/ Ee vede bine c(, av7nd 7nc( de atunci o proast( reputa'ie, cuv7ntul 7nseam8 n( oameni plini de bani >i care s7nt 1ata s(8i 2o8 loseasc( ca s( aib( >i mai mul'i/ n acest sens, un opuscul ap(rut la )ilano 7n #%$$ 2ace deosebire 7ntre proprietarii 2unciari >i $ossessori de riche""e mo(ili% ossia i ca$itali&ti 6C65/ 7n #%J$, 7n c7teva caiete de dolean'e dele1a'ii din sene>elatul Dra8 1ui1nan se pl7n1 de capitali>ti de2ini'i ca ?cei care au averi 7n porto2elul lor@ 6C%5 >i care, ast2el, scap( de impo&it/ Re&ultatul* ?)arii proprietari din aceast( provincie 7>i v7nd mo>iile ca s( 7ntoc8 measc( din ele capitaluri >i s( se pun( la ad(post de subsidiile peste m(sur( de mari la care s7nt sili'i proprietarii, plas7ndu8>i 2ondurile cu 0i, 2(r( nici un alt sc(&(m7nt@ 6CJ5/ n #%$I, situa'ia se 7n2('i>ea&( exact pe dos 7n Lorena* ?"(m7nturile cele mai 7nsemnate s7nt st(p7nite OaiciP, scrie un martor, de c(tre unii locuitori din "aris* mai multe au 2ost cump(rate de cur7nd de c(tre capitali>ti9 ei au 7ntors specula'iile lor c(tre aceast( provincie, c(ci ea este cea 7n care @2ondurile s7nt mai ie2tine, 2a'( de veniturile ce aduc@ 6C$5/ 7n nici o 7mprejurare, dup( cum vede'i, tonul nu este prietenos/ )arat, care 7nc( din #%%F adopt( stilul violen'ei, ajun1e s( spun(* ?La na'iunile comersante, capitali>tii >i rentierii O2acP aproape to'i cau&( comun( cu arenda>ii d(rilor, cu 2inan8 ciarii >i a1iotorii@ 6FI5/ ,dat( cu Revolu'ia, tonul se ridic(/ La =0 noiembrie #%$I, la tribuna Adun(8 rii na'ionale, contele de !ustine se 7nver>unea&(* ?;a ar(ta oare Adunarea, care a distrus orice 2el de aristocra'ie, sl(biciune 2a'( de aristocra'ia c 3"itali>tilor, ace>ti cosmopoli'i care nu cunosc Zh/ jt"atrie dec7t pe cea 7n care pot s( str7n1( bo1(8t##H 6F#5 La =F au1ust #%$C, la tribuna !onven'iei, jambon este >i mai cate1oric* ?Ee duce, 7n aceast( WWWU /^/ 3"t( pe via'( >i pe moarte 7ntre to'i ne8 p r i n @ de @E3t# si 7nt(rirea Republicii/ Trebuie, Armare, s( ucidem aceste asocia'ii t nimici8 e ale creditului public, dac( vrem s( 7ntron(m

re1imul libert('ii@ 6F=5 !uv7ntul ca$italist lipse>te numai 2iindc(, 2(r( 7ndoial(, !ambon a vrut un termen >i mai 7nc(rcat de dispre'/ Ktie oricine c( 2inan'a, care s8a pretat la primele jocuri revolu8 'ionare pentru ca, mai t7r&iu, s( 2ie descump(nit( de Revolu'ie, a ie>it din 7ncurc(tur( p7n( la urm(/ De aici, iritarea lui Rivarol, care, 7n exil scrie cu senin(tate* ?Kai&eci de mii de capitali>ti >i 2urni8 carul a1iotorilor au hot(r7t soarta Revolu'iei@ 6FC5/ Evident, un mod expeditiv >i '72nos de a explica momentul #%J$/ 9a$italist% dup( cum se vede, nu 7nseamn( 7nc( 7ntreprin&(torul, investitorul/ !u8 v7ntul, ca >i cuv7ntul ca$ital% r(m7ne le1at de no8 'iunea de bani, de bo1('ie 7n sine/

9a$italismul1 un cu'nt oarte recent

9a$italism% din punctul nostru de vedere cel mai pasionant dintre cei trei termeni, dar cel mai pu'in real 62(r( celelalte dou(, n8ar putea exista5, a 2ost h(ituit cu 7nver>unare de c(tre istorici >i lexico8 lo1i/ Dup( Dau&at 6FF5, el ar apare 7n Enciclo$edie 6#%0C5, dar cu un sens 2oarte special* ?Etare a celui ce este bo1at@/ Din ne2ericire, a2irma'ia pare 1re>it(/ Textul invocat r(m7ne de ne1(sit/ 7n #JF=, cuv7ntul se 1(se>te 7n Enrichissements de la langue rancaise% a lui :/ B/ Richard 6F05/ Dar, 2(r( 7ndoial(, Louis Blanc este cel care, 7n polemica lui cu Bastiat, 7i d( noul sens, atunci c7nd scrie, 7n #J0I* ?/// !eea ce a> denumi eca$italismf O>i 2olose>te 1hilimeleleP, adic( 7nsu>irea capitalului de c(tre unii, 7n detrimentul altora@ 6F65/ Dar 2olosirea cuv7ntului r(m7ne rar(/ "roudhon 7l 7ntrebuin'ea&( uneori, >i corect* ?"(m7ntul mai este 7nc( 2ort(rea'a capitalismului@, scrie el* >i avem aici o 7ntrea1( te&(/ El de2ine>te de minune cuv7ntul* ?Re1im economic >i social 7n care capitalurileT surs( de venituri, nu apar'in 7n 1eneral celor care le 2ac s( ac'ione&e prin propria lor munc(@ 6F%58_

!u toate acestea, cu &ece ani mai t7r&iu, 7n #J6%, )arx 7nc( nu 2olose>te cuv7ntul 6FJ5/ De 2apt, el i&bucne>te 7n deplina lui t(rie, din discu'iile politice, abia la 7nceputul secolului nostru ca antonim 2iresc al socialismului/ 7n me 8 diile >tiin'i2ice, el este lansat de r(sun(toarea carte a lui R/ Eombart #er moderne Ia$ilalismus 6edi'ia , #$I=5/ Destul de 2iresc, cuv7ntul ne2olosit de )arx se inte1rea&( modelului marxist, 7nc7t se spune 7n mod curent* sclava1ism, 2eudalism, capitalism, pentru a denumi etapele mari pe care le deosebe>te autorul 9a$italului+ "rin urmare un ?cuv7nt politic@/ De aici, poate, latura ambi1u( a carierei lui/ Exclus mult( vre8 me de c(tre economi>tii de a 7nceputul secolului 6!harles Dide, !anGas, )arshall, Eeli1man sau !assel5, el nu 2i1urea&( 7n #ictionnaire des sciences $olitiques dec7t dup( r(&boiul din #$#F >i nu are drept la un articol 7n Enciclo$edia (ritanic dec7t 7n #$=69 7n #ictionnaire de 82cademie rancaise% el intr( abia 7n #$C=, cu aceast( de2ini'ie de tot ha&ul* ?!apitalism, totalitatea capitali>tilor@/ -oua de8 2ini'ie din #$0J este doar cu pu'in mai adecvat(* ?Re1im economic 7n care bunurile Ode ce nu mij8 loaceleHP de produc'ie apar'in unor particulari sau unor societ('i private@/ De 2apt, cuv7ntul care 7>i schimb( ne7ncetat sensul de a 7nceputul secolului nostru >i de la Revolu'ia ruseasc( din #$#%, inspir( prea multor oameni, 7n mod v(dit, un soi de st7njeneal(/ Un istoric de bun( calitate, +erbert +eaton, ar vrea s(8# exclud( pur >i simplu* ?Dintre toate ismele% spune el, cel mai &1omotos a 2ost cuv7ntul capita8 lism/ Din ne2ericire, a str7ns 7n el un asemenea 1hiveci de sensuri >i de de2ini'ii, 7nc7t O///P, la 2el ca l m$erialism% el trebuie scos acuma din vocabu8 larul oric(rui savant care se respect(@ 6F$5/ !hiar Qucien Bebvre ar 2i vrut s(8# elimine, socotind c( a servit prea mult 60I5/ Da, dar dac( am da ascul8 re acestor s2aturi re&onabile, 7n clipa urm(toare 3 tT ne @ a r lipsi/ !um spune AndreG Ehou2ield 60#5, unul din bunele @?motive pentru a8#

2olosi 7n continuare este 2aptul c( nimeni, nici chiar cei mai severi dintre criticii lui, nu a propus un termen mai bun care s(8# 7nlocuiasc(@/ Dintre to'i, istoricii au 2ost cei mai sedu>i de noul cuv7nt 7ntr8o epoc( 7n care el 7nc( nu mirosea prea mult a pra2 de pu>c(/ B(r( s( se sinchiseasc( de anacronisme, ei par s(8i 2i deschis 7ntrea1a arie de prospectare istoric(, Babilonul antic >i Drecia elenistic(/ !hina veche, Roma, evul nostru mediu occidental, ndia/ !ele mai mari nume ale istorio8 1ra2iei de ieri, de la Theodor )ommsen la +enri "irenne, s7nt implicate 7n acest joc care a de&l(n8 'uit pe urm( o adev(rat( v7n(toare de vr(jitoare/ mpruden'ii au 2ost adu>i la ordine/ )ommsen pri8 mul, >i chiar de c(tre )arx, La drept vorbind, nu 2(r( motiv* pot 2i con2undate nici mai mult, nici mai pu'in moneda >i capitalulH Dar un cuv7nt pare de ajuns pentru "aul ;eNne 60=5 ca s(8# >i tr(&8 neasc( pe )ichel Rostovtse2, minunatul cunosc(tor al economiei antice/ :/ !/ ;an Leur nu vrea s( vad( 7n economia sud8estului asiatic dec7t $edlars+ .arl "olanNi ia 7n der7dere chiar 2aptul c( istoricii pot vorbi despre ?ne1ustori@ asirieni, de>i mii de tablete scot la iveal( coresponden'a lor9 >i a>a mai departe/ 7n multe ca&uri, avem a 2ace cu 7ncer8 c(ri de a aduce lucrurile la un do1matism post8 marxist* nu exist( capitalism 7nainte de s27r>itul secolului al M; 8lea, 7nainte de modul indus8 trial de produc'ie/ Bie, dar aici este vorba despre o problem( de termeni/ )ai este nevoie s( spunem c( nici unul din istoricii societ('ilor de ?vechi re1im@, a ortiori istorici ai antichit('ii, nu se 17ndesc atunci c7nd pronun'( cuv7ntul ca$italism la de2ini'ia pe care o d(, 2(r( s(8>i 2ac( probleme, Alexandre Derschen8 Qron* .9a$italism% that is the modern industrial sgs* ton@H 60C5/ Am >i spus c( 0s$re deose(ire de cel dt astii) capitalismul de ieri nu ocupa dec7t o plat8 2orm( 7n1ust( a vie'ii economice/ Atunci, cum 2r8ar putea vorbi, 7n le1(tur( cu el, de ?sistem@ extins la ansamblul socialH 7n cadrul acestuia, el repre8 &int( 7ns(, 7n e1al( m(sur( o lume 7n sine, di2erit(U chiar str(in( 7n raport de blocul social >i economi 6

care 7l 7nconjoar(/ Ki tocmai 7n raport de aceasta din urm( se de2ine>te drept ?capitalism@, na numai 7n raport de noile 2orme capitaliste care apar mai t7r&iu/ De 2apt, el este ceea ce este 7n raport de un non*ca$italism de propor'ii uria>e/ Ki a re2u&a s( admi'i aceast( dihotomie a economiei de ieri, sub pretextul c( ?adev(ratul@capitalism ar data din secolul al MlM8lea, 7nseamn( a renun'a a 7n'ele1erea semni2ica'iei, esen'ial( pentru anali&a acestei economii, a ceea ce s8ar putea numi topolo 1ia veche a capitalismului/ Dac( exist( locuri 7n care el s8a stabilit datorit( unor pre2erin'e >i nu din inadverten'(, aceasta 7nseamn( c(, 7ntr8adev(r, acestea erau singurele a'ora(ile re$roduc!iei ca$i talului+ 9/

Realitatea ca$italului
Dac( dep(>im considerentele de mai sus, important este s( l(murim muta'ia care s8a produs 7n ceea ce prive>te cuv7ntul ca$ital 6>i, 7n consecin'(, >i 7n ceea ce le prive>te pe celelalte dou(5 7ntre Tur1ot >i )arx* s( >tim dac( noul con'inut al cuv7ntului nu mai repre&int( 7ntr8adev(r nimic dintr8o situa'ie anterioar(, dac( realitatea capitalist( r(sare 7ntr8adev(r nou8nou'( 7n acela>i timp cu Revolu'ia industrial(/ storicii en1le&i de ast(&i 7mpin1 ori1inile acesteia cel pu'in p7n( 7n #%0I sau chiar cu un secol mai devreme/ )arx a>a&( 7nceputurile ?erei capitaliste@ 7n secolul al M; 8lea/ El admite totu>i c( ?primele 7ncerc(ri de $roduc!ie capitalist(@ 6prin urmare, nu numai de acumulare5 s7nt timpurii 7n ora>ele italiene ale evul i mediu 60F5/ Dar un or1anism care se na>te, chiar dac( e 7nc( departe de a8>i 2i de&voltat toate caracteristi8 cile, poart( 7n sine aceast( evolu'ie poten'ial(, War numele 7i >i apar'ine/ !7nt(rind bine totul, Y oua no'iune de capital se pre&int( ca o proble8 matic( indispensabil( 7n'ele1erii secolelor care constituie subiectul acestei c(r'i/ j1N T !Um cinci&eci de ani, se spunea despre capital a 3pre&int( o sum( de (unuri ca$itale% expresia

a c(rei mod( a trecut, de>i are ni>te avantaje/ 7ntr8 adev(r un bun capital este un bun material, el se apuc( 7n m7n(, se pip(ie, se de2ine>te 2(r( ambi8 1uitate/ !are este prima lui tr(s(tur( caracteristi8 c(H El este ?re&ultatul unei munci anterioare@,el este ?munc( acumulat(@/T Bun(oar(, o1orul din vatra satului care a 2ost cur('it de pietre, Dumne8 &eu >tie c7nd* bun(oar(, roata morii, at7t de veche 7nc7t nimeni nu mai >tie c7nd a 2ost 2(cut(9 bun(8 oar(, drumurile vicinale, pline de pietri>, m(r1i8 nite de scaie'i, care, dup( Daston Roupnel 6005, ar urca 7n timp p7n( la Dal ia primitiv(/ Aceste bunuri capitale s7nt mo>teniri, construc'ii ome 8 ne>ti mai mult sau mai pu'in durabile/ , alt( tr(s(tura* bunurile capitale s7nt reintroduse 7n procesul produc'iei >i s7nt ceea ce s7nt tocmai cu condi'ia de a participa din nou la munca oamenilor, de a o provoca, de a o u>ura cel pu'in/ Aceast( participare 7n1(duie bunurilor capitale s( se re1enere&e, s( 2ie reconstruite >i sporite, s( pro8 duc( un venit/ 7ntr8adev(r, produc'ia absoarbe >i re2abric( ne7ncetat capital/ Dr7ul pe care8# sem(n este un bun capital, el 7ncol'e>te9 c(rbunele b(1at 7n ma>ina lui -eGcomen este un bun capital, 7ntrebuin'area ener1iei lui are o urmare9 dar 1r7ul pe care8# m(n7nc sub 2orm( de p7ine, c(rbunele pe care8# ard 7n sob( s7nt scoase ne7nt7r&iat 7n a2ara produc'iei9 ele s7nt bunuri de consum imediat/ Tot ast2el, p(durea pe care omul nu o exploatea&(, bunul pe care8# p(strea&( avarul, >i ele scoase 7n a2ara produc'iei, nu s7nt bunuri capitale/ Dar banul care trece din m7n( 7n m7n(, care stimulea&( schimbul, care achit( chirii, rente, venituri, pro8 2ituri, salarii9 acest ban care intr( 7n circuite, le 2or'ea&( u>ile, le m(re>te vite&a, acest ban este un bun capital/ El este lansat numai pentru a reveni la punctul s(u de plecare/ David +ume are drepW tate c7nd spune c( banul este ?o putere de comand( asupra muncii >i bunurilor@ 6065/ ;illal6n spunea, 7nc( din #06F, c( anumite m(r2uri c7>ti1( ban # cu ajutorul banilor 60%5/ De aici 7nainte, 7ntrebarea dac( un obiect oarecare, un anumit bun s7nt sau nu ca$ital

&int( un joc >col(resc/ I corabie este, a $riori+ "ri8 ma nav( care sose>te la EanQt "etersbur1, 7n #%I#, una olande&(, prime>te de la "etru cel )are privi8 le1iul s( nu pl(teasc( vam( c7t timp va exista/ Tot 2elul de opera'ii in1enioase o vor 'ine 7n via'( aproape un secol, de trei sau de patru ori mai mult dec7t ar 2i 2ost 2iresc pe atunci 60J5/ Dar ce m7n8 dre'e de bun capital Z Tot ast2el, p(durile din +ar& 60$5, dintre Eeesen, Bad +ar&bur1, Doslar >i <eller2eld, care primesc numele de Iommunionhar"% din #6C0 p7n( 7n #%JJ, c7nd s7nt proprietatea indivi&( a caselor princiare de +anovra >i de Rol2enbiittel/ ndispensabile pentru alimentarea cu man1al a 2urnalelor 7nalte din re1iune, aceste re&erve de ener1ie au 2ost de 2oarte timpuriu or1ani&ate a>a 2el 7nc7t 2olosirea lor spontan( >i de&ordonat( de c(tre '(ranii din vecin(tate s( 2ie 7mpiedicat(/ "rimul protocol de exploatare cunoscut datea&( din #0%6/ )asivul a 2ost 7mp(r'it atunci 7n sectoare, 7n 2unc'ie de cre>terea variabil( a di2eritelor specii de copaci/ Ki s8au 7ntocmit h(r'i, odat( cu planuri pentru or1ani&area plut(ritului bu>tenilor, pentru supra8 ve1herea p(durii >i pa&a ei c(lare/ Ee asi1ur( ast2el p(strarea &onei 2orestiere >i or1ani&area ei 7n vederea exploat(rii pe pia'(/ Avem aici un bun exemplu de 7mbun(t('ire >i p(strare a unui bun capital/ Date 2iind numeroasele utili&(ri pe care le are pe atunci lemnul, aventura din +ar& nu este unic(/ Bu22on 7>i amenajea&( p(durea de a )ont8bard, 7n Bour1o1ne/ 7n Bran'a, exploatarea ra'ional( a p(durilor se 7ntre&(re>te 7nc( din secolul al M 8 lea, veche a2acere care, prin urmare, nu 7ncepe 6chiar dac( se precipit(5 cu !olbert/ De 7ndat( ce occidentalul ajun1e 7n marile re&erve 2orestiere ale -orve1iei, "oloniei, Lumii -oi, p(du8 rea 7>i schimb( numai dec7t cali2icarea >i, cel pu'in W ^ unde este accesibil( pe mare sau pe cursurile t/e ap(, devine bun capital/ 7n #%JC, An1lia condi8=J$ a#c^nea&( acordul ei de2initiv cu Epania de liberul ces la lemnul de b(can al p(durilor tropicale

din re1iunea !ampeche/ Ea ob'ine p7n( la urm( trei sute de le1he de coaste 7mp(durite* ?7n1rijind cu chib&uin'( acest spa'iu, va 2i lemn, spune un diplomat, pentru ve>nicie@ 66I5/ Dar ce rost ar mai avea s( 7nmul'im exempleleH Toate ne duc, 2(r( >ov(ial( si 2oarte limpede, la cunoscutele re2lec'ii ale economi>tilor cu privire la natura capitalului/

9a$italuri ixe &i ca$italuri circulante


!apitalurile sau bunuriile capitale 67n acest ca&, este vorba despre acela>i lucru5 se 7mpart 7n dou( cate1orii* capitalurile 2ixe, bunuri de lun1( sau de destul de lun1( durat( i"ic% care servesc ca punct de sprijin pentru munca oamenilor 6o roat(, un pod, un di1, un apeduct, o corabie, o unealt(, o ma>in(5 >i capitalurile circulante 67nainte vreme li se spunea rulante5 care se arunc(, se pierd 7n procesul produc'iei* 1r7ul de s(m7n'(, materiile prime, produsele semi8prelucrate >i banii nume8 roaselor re1ulari&(ri de conturi 6venituri, pro2i8 turi, rente salarii5, mai ales salariile, munca/ To'i economi>tii 2ac aceast( distinc'ie, odam Emith, Tur1ot, care vorbea despre avansuri pri8 mare >i despre avansuri anuale, )arx, care opune capitalul constant capitalului variabil/ "rin #J=I, economistul +enrich Etorch 66#5 explic( 7n 2a'a elevilor lui, marii duci -icolae >i ) iha ii, la curtea din EanQt8"etersbur1* ?E( presupunem, spune preceptorul, o na'iune care a 2ost peste m(sur( de bo1at(, care prin urmare a ixat Osublinierea meaP un capital uria> ca s( ameliore&e p(m7ntul, ca s( construiasc( locuin'ea s( &ideasc( u&ine >i ateliere >i s( 2abrice unelte8 E( presupunem dup( aceea c( o n(v(lire barbar( pune m7na, imediat dup( seceri>, pe tot ceea ce repre&int( capital circulant, pe toate mijloace3 de subsisten'(, pe materiale >i pe lucrurile 1 t 3 E: cu toate c( ace>ti barbari, lu7nd cu ei prada

distru1 casele >i atelierele* orice munc( indus8 trial( Oadic( uman(P va 7nceta de 7ndat(/ !(ci pentru a da din nou 7n lucrare p(m7ntul, trebuie cai >i boi ca s( are, 1r(un'e pentru a8# 7ns(m7n'a, >i mai ales p7ine pentru a 2ace s( tr(iasc( lucr(8 torii p7n( la recolta viitoare/ "entru ca u&inele s( lucre&e, morile au nevoie de 1r(un'e, 2orjele de metal >i c(rbune, atelierele de materii prime >i, 7n tot locul, lucr(torii de p7ine/ -u se va lucra deloc 7n 2unc'ie de 7ntinderea o1oarelor, de num(rul u&inelor >i atelierelor >i de cel al lucr(torilor, ci 7n 2unc'ie de pu'inul capital circulant care va 2i sc(pat barbarilor/ Bericit este poporul care, dup( o asemenea catastro2(, poate scoate din ad7ncul p(m7ntului comorile pe care teama le va 2i 7n1ro8 pat acolo Z )etalele pre'ioase >i nestematele nu pot, la 2el ca >i capitalurile 2ixe, s( 7nlocuiasc( adev(rata bo1('ie circulant( J(og!ie are aici sen8 sul s(u 2recvent de capitalP* dar 2olosul ce se va tra1e de la ele va 2i s( le exporti 7n 7ntre1ime pentru a cump(ra din a2ar( capitalul circulant de care ai nevoie/ A vrea s( 7mpiedici acest export, ar 7nsemna a condamna locuitorii la inac'iune >i la 2oametea care ar 2i urmarea acesteia@/ Acest text este interesant 7n sine, prin voca8 bularul lui >i prin arhaismul vie'ii economice ruse>ti pe care o su1erea&( 6cai, boi, ateliere, 2oa8 mete, 7n1roparea comorilor5/ ?Barbarii@ s8au pur8 tat ca ni>te elevi cumin'i, l(s7nd pe loc capitalul 2ix, lu7nd cu ei capitalul circlilant, ca s( demon8 stre&e rolul de ne7nlocuit al celui din urm(/ Dai dac(, r(&17ndindu8se sau schimb7ndu8>i pro1ra8 mul, ei s8ar 2i hot(r7t s( distru1( capitalul 2ix >i nu pe cel circulant, na'iunea cucerit(, je2uit( >i a "oi eliberat( nu >i8ar 2i reluat via'a economic(/ "rocesul de produc'ie este un 2el de motor 7n doi timpi, capitalurile circulante s7nt distruse de 7ndat( pentru a 2i reproduse, ba chiar sporite/ n ce "rive>te capitalul 2ix, el se u&ea&(, mai mult 3u mai pu'in repede, dar se u&ea&(* drumul se nea, podul se pr(bu>e>te, corabia, 7ntr8o bun( 3 Eau e aU er a nu mai d( dec7t lemn de 2oc pentru 3e m7n(stire vene'ian( de c(lu1(ri'e 66=5,

an1renajele de lemn ale ma>inilor nu mai s7nt bune de nimic, br(&darul plu1ului crap(/ Acest material trebuie reconstituit9 deteriorarea capita8 lului 2ix este o boal( economic( pernicioas( care nu se vindec( niciodat(/

2 $rinde ca$italul ntr*o re!ea de calcule


Ast(&i capitalul se estimea&( de minune 7n cadrul contabilit('ilor na'ionale9 totul este m(surat acolo* varia'iile produsului na'ional 6brut >i net5, venitul pe cap de locuitor, rata de economisire, rata de reproducere a capitalului, mi>carea demo8 1ra2ic( etc, scopul 2iind de a m(sura 1lobal cre>8 terea, 7n mod evident, istoricul nu are mijloacele necesare pentru a aplica economiei vechi acest cadru de calcul/ Dar, chiar dac( ci2rele lipsesc, doar 2aptul de a8'i 7nchipui trecutul prin prisma acestei problematici actuale schimb(, 7n mod obli1atoriu, 2elul de a vedea >i a explica lucrurile/ Aceast( schimbare de optic( este vi&ibil( 7n rarele tentative de cuanti2icare >i de calcul retrospectiv 2(cute de c(tre economi>ti, mai des 7nc( dec7t de c(tre istorici/ Ast2el Alice +anson :ones, 7ntr8un articol >i 7ntr8o carte recent( 66C5, a reu>it s( calcule&e destul de plau&ibil patrimoniul s(u, dac( vre'i, stocul de capitaluri existente 7n #%%F 7n -eG :erseN, "ensilvania >i DelaGare/ !ercetarea ei a 7nceput cu colectarea testamentelor, cu studiul averilor pe care le relev(, apoi cu estimarea succesiunilor 2(r( testament/ Re&ultatul este destul de curiosr suma bunurilor capitale ! este de trei sau de patrii ori mai mare dec7t venitul na'ional ;, ceea ce 7nseamn(, 7n mare, c( aceast( economie are 7n spate, la dispo&i'ia ei imediat(, o re&erv( de trei sau de patru ani de venituri acumulate/ Dar, pentru anii #$CI, .eNnes a acceptaW totdeauna 7n calculele sale propor'ia* ! q F3U8 at( un 2apt care indic( o anumit( coresponden'a 7ntre ceea ce s8a 7nt7mplat ieri >i ceea ce se 7nt7mplA =

ast(&i/ Este adev(rat c(, 7nc( de pe la 7nceputurile ndependen'ei, economia ?american(@ las( impre8 sia c( este cu totul deosebit(, chiar >i numai din cau&a unei 7nalte productivit('i a muncii >i a unui nivel de via'( mediu 6venitul pe cap de locuitor5 mai ridicat, 2(r( 7ndoial(, dec7t nivelele din Eu8 ropa >i chiar din An1lia/ Aceast( apropiere nea>teptat( mer1e 7n sensul re2lexiilor >i calculelor lui Eimon .u&nets/ Eco8 nomistul american s8a speciali&ai, dup( cum se >tie, 7n studiul cre>terii economiilor na'ionale de a s2ir>i8tul secolului al MlM8lea p7n( 7n &ilele noastre 66F5/ Tenta'ia, c(reia din 2ericire i8a cedat, era dea urca dincolo de secolul al MlM8lea, pentru a urm(ri sau 1hici evolu'iile posibile ale celui de8al M; 8lea, 2olosind 1ra2icele solide consacrate cre>terii en8 1le&e de c(tre "hNllis Deane >i R/ A/ !ole 6605, apoi, din report 7n report, de a ajun1e p7n( 7n #0II >i chiar mai departe/ E( nu intr(m an detaliul mij8 loacelor >i condi'iilor acestei explor(ri m timp, 2(cute mai mult pentru a de1aja probleme, pentru a propune pro1rame de cercetare >i compara'ii utile cu '(rile subde&voltate moderne, dec7t pentru a impune solu'ii peremptorii/ 7n orice ca&, 2aptul c( un economist de mare clas( 7ncearc( acest drum 7n susul apei, convins de valoarea explicativ( a duratei lun1i economice, nu poate dec7t s( m( 7nc7nte/ El ajun1e la o repunere 1eneral( 7n discu'ie a problemelor posibile ale economiei ?vechiului re1im@/ 7n aceast( panoram(, doar capitalul ne va re'ine aten'ia, dar el se a>a&( Ki ne a>a&( 7n centrul de&baterii/ Baptul c( Eimon .u&nets socote>te c( raportu8 rile, corela'iile vremii de ast(&i 6pe care le stu 8 dia&( 7n mi>c(rile >i evolu'ia lor 7n cursul a opt sau &ece decenii de statistici exacte, stabilite pentru 3ece '(ri, 7ncep7nd cu s27r>itul ultimului secol5 7n1(duie mutatis mutandis s( urci cursul istoriei, (, din punctul lui de , re recutul 7ndep(rtat >i pre&ent exist( le1(turi, ase8 anari, exist( >i rupturi, E% tin continuit('i9 it65i de (a epoc6 la chiar e c6l dac( E% nu crede m! i +schimbare 48 7ntr8o brusc( a ratei de econo8

dovede>te c(, din punctul lui de vedere, 7ntre recutul 7ndep(rtat >i pre&ent i t ( l(

i\

misire care ar explica, a>a cum avansau A/ LeGis >i R/ R/ RostoG, cre>terea modern(/ El r(m7ne mereu atent la pla7oane, la limitele de sus pe care aceast( rat( esen'ial( nu pare niciodat( s( le dep(8 >easc(, chiar 7n '(rile cu venituri 7oarte ridicate/ ?,ricare ar 2i cau&ele, scrie el 6665, punctul esen8 'ial este c( chiar cele mai bo1ate '(ri ale lumii actuale, a c(ror bo1('ie >i ale c(ror posibilit('i dep(>esc cu mult tot ceea ce s8ar putea ima1ina la s27r>itul secolului al M; 8lea sau la 7nceputul celui de8al MlM8lea, nu dep(>esc un nivel mode 8 rat al propor'iilor 2orm(rii capitalului, 7n reali8 tate nivele care, dac( se ia 7n considerare econo8 misirea net(, n8ar 2i 2ost imposibile, poate chiar nici prea 1reu de atins, pentru numeroase societ('i vechi@/ A vorbi despre economisire sau despre reproducerea capitalului este unul >i acela>i lucru/ Dac( consumul atin1e J0i din produc'ie, #0i din ea se 7nscrie 7n contul economisirii >i, eventual, al 2orm(rii de capital reproductibil/ Aceste ci2re s7nt ima1inate/ Exa1er7nd, se poate 2ace a2irma'ia c( nici o societate nu dep(>e>te o rat( a economiilor de =Ii8 Eau, nu o dep(>e>te dec7t 7n condi'iile unei constr7n1eri e2iciente de care nu erau 7n stare societ('ile vechi/ Acestea 2iind &ise, 2ormulei lui )arx* ?-ici o societate nu se poate lipsi s( produc( >i s( consu8 me@, trebuie s(8i ad(u1(m ?>i s( economiseasc(@/ Acest travaliu pro2und, structural, depinde de num(rul de indivi&i ai acelei societ('i, de tehnica ei, de nivelul de via'( pe care #8a atins, >i nu mai pu'in de ierarhia social( care determin( 7n s7nul ei reparti'ia veniturilor/ !a&ul ima1inat de E/ .u&8nets, pornind de la An1lia din #6JJ sau de la ierarhiile sociale ale ora>elor 1ermane din secolele al M;8lea >i al M; 8lea, ar da 7n mare o elit( re8pre&ent7nd 0i din popula'ie 62(r( 7ndoial( uT nivel maxim5, reunind 7n 2olosul ei =0i din veni@ tul na'ional/ !vasi8totalitatea popula'iei 6$0i5U nedispun7nd dec7t de %0i din venitul na'ional este 7n situa'ia de a tr(i sub ceea ce ar 2i, calculat cum se cuvine, venitul mediu pe cap de locuitor8Exploatarea privile1ia'ilor o condamn( la un

re1im de restric'ie evident( 6mai bine dec7t al'ii, Al2red EauvN a 2(cut, e mult de atunci, demon8 stra'ia acestui 2apt5 66%5/ "e scurt, economisirea nu se poate reali&a dec7t 7n partea privile1iat( a societ('ii/ E( presupunem c( consumul privile8 1ia'ilor este de trei p7n( la de cinci ori mai mare dec7t cel al omului de r7nd* economisirea va 2i 7n primul ca& de #Ci din venitul na'ional9 7n cel de8al doilea de 0i/ "rin urmare, societ('ile vechi 7n ciuda slabului lor venit pe cap de locuitor, pot s( economiseasc(, ele economisesc9 ju1ul social nu se opune, ba 7ntr8un anume 2el el contribuie la rea8 li&area acestui lucru/ n aceste calcule, varia&( dou( elemente esen8 'iale* num(rul oamenilor >i nivelul lor de via'(/ ntre #0II >i #%II, pentru 7ntrea1a Europ(, rata de cre>tere a popula'iei se poate estima la I,#%i pe an, 2a'( de I,$0i din #%0I p7n( 7n &ilele noas8 tre/ "e termen lun1, cre>terea produsului pe cap de locuitor s8ar stabili la I,= sau I,Ci/ Toate acestea, ca >i altele, s7nt ci2re ipotetice, bine7n'eles/ !u toate acestea, este a2ar( de orice dubiu 2aptul c( 7n Europa, 7nainte de #%0I, rata de reproducere a capitalului r(m7ne la nivele 2oarte modeste/ Dar cu o particularitate care mi se pare c( atin1e chiar inima problemei/ Eocietatea pro8 duce, 7n 2iecare an, o anumit( cantitate de capital, acesta este capitalul brut din care o parte trebuie s( acopere u&ura bunurilor capitale 2ixe, "rinse 7n procesul vie'ii economice active/ 7n mare, capitalul net este capitalul brut, mai pu'in aceast( "unc'ie imputabil( u&urii/ pote&a lui E/ .u&nets, adic( 2aptul c( di2eren'a dintre 2ormarea capita8 lului brut >i 2ormarea capitalului net ar 2i mai pu8 ternic( 7ntr8o societate veche dec7t 7n cele mo8SerneH mi se pdre puntjamental( >i pu'in discutar(, chiar dac( documentarea abundent( care o "oate sus'ine este mai mult calitativ( dec7t can8v a ;a v U 3n mocWul ceW maW evident, economiile 3echi produc o cantitate 7nsemnat( de capital ut, d ar j Y anutn jt e sec toare acest capital brut t ^3e>te ca &(pada la soare/ Exist( aici o 2ra1il i8 e con1enital( a 7ncadr(rii muncii9 de unde

lipsuri care trebuie acoperite prin cantit('i supli8 mentare de trud(/ "(m7ntul, el 7nsu>i, este un capital 2oarte 2ra1il, 2ertilitatea lui se distru1e an de an9 de aici asolamentele care se tot rotesc9 de aici necesitatea 7n1r(>(mintelor 6dar cum s( le ob'ii 7n cantitate su2icient(H59 de aici 7nd7rjirea '(ranului pornit s( sporeasc( num(rul de ar(turi, cinci, >ase ?bra&de@, >i 7n "rovence, dup( Yui8 Vueran de Beaujeu 66J5 p7n( la patruspre&ece9 de aici propor'ia 2oarte ridicat( a popula'iei re'inute de lucrarea o1oarelor, condi'ie care, 7n sine, este, se >tie, un 2actor anti8cre>tere/ !asele, cor(biile, podurile, canalele de iri1are, uneltele >i toate ma8 >inile pe care omul le8a >i inventat pentru a8>i u>ura munca >i a 2olosi 2ormele de ener1ie care8i stau la dispo&i'ie, toate acestea nu s7nt prea durabile/ Bun(oar(, 2aptul minuscul c( poarta ora>ului Bru8 1es a 2ost reparat( 7n #CC% #CCJ, apoi reconstruit( 7n #C6% 8#C6J, modi2icat( 7n #CJ0, #C$= >i #FCC, din nou reconstruit( 7n #6#0, nu 7mi pare cu totul ne1lijabil* micile 2apte ne1lijabile st7njenesc, structurea&( via'a de 2iecare &i 66$5/ !oresponden'a intendentului de la Bonneville, din Eavoia, 7n secolul al M; 8lea, este plin( de 7nsemn(ri mo8 notone 7n le1(tur( cu di1uri care trebuie re2(cute, cu poduri care trebuie reconstruite, cu drumuri devenite de ne2olosit/ !iti'i 1a&etele* tot timpul sate >i ora>e s7nt cuprinse dintr8o dat( de 2l(c(ri* TroNes 7n #0F%, Londra 7n #666, -ijni -ov1orod 7n #%I# 6%I5, !onstantinopolul la =J >i =$ septem8 brie #%00, incendiul l(s7nd ?un 1ol 7n carsi sau ora>ul comercial de mai bine de dou( le1he jur8 7mprejur@ 6%#5/ Exemple luate dintre mii de altele asemenea/ "e scurt, cred c( E/ .u&nets are 7n 7ntre1ii ##6 dreptate cind scrie* ?!u riscul de a exa1era, aiT putea s( ne 7ntreb(m dac(, 7n epoca anterioara anului #%0I, a existat cu adev(rat o 2ormare o2l rr care de capital 2ix >i durabil, l(s7nd de o parte numentele@, >i dac( a existat o acumulare tant( oarecare de bunuri capitale av7nd o via' a 2i&ic( lun1( care s( nu 2i cerut o 7ntre'in e W e curent( 6sau o 7nlocuire5 repre&ent7nd o 2oa T e

puternic( propor'ie din valoarea total( ori1inar(/ Dac( cea mai mare parte a echipamentului nu dura mai mult de cinci8>ase ani, dac( cea mai mare parte a 7mbun(t('irilor aduse p(m7ntului cereau, pentru a 2i men'inute, o continu( reconstituire repre&ent7nd, 7n 2iecare an, cam o cincime din valoarea lor total(, >i dac( cele mai multe imobile se deteriorau 7ntr8o propor'ie echival7nd cu dis8 tru1erea lor cvasi8total( 7ntr8un termen de =0 p7n( la 0I de ani, atunci nu mai r(m7ne mare lucru care s( poat( 2i socotit capital durabil/// 7ntre1 conceptul de capital ix este poate un produs unic al epocii economice moderne >i al tehnolo1iei moderne@ 6%=5/ !eea ce e totuna cu a spune, exa1er7nd, c( Revolu'ia industrial( a 2ost 7nainte de toate o mu8 ta'ie a capitalului ix% din acel moment un capital mai costisitor, dar mult mai durabil >i per2ec'io8 nat, care schimb( radical nivelul productivit('ii/

Interesul $e care*l $re"int o anali" sectorial


Toate acestea apas(, desi1ur, asupra ansamblului economiei/ Dar este de ajuns s( hoin(re>ti pu'in prin Germanisches 5useum din )iinchen, s( pri8 v e>ti 6c7teodat( 7n trecere5 modelele reconstruite ale nenum(ratelor ma>ini de lemn care erau sin1u8 rele motoare ener1etice, 7nc( acum dou( secole, cu an1renajele lor extraordinar de complicate >i m1enioase care se comand( unele pe altele >i trans8 mit 7or'a apei, a v7ntului sau chiar 2or'a animal(, ! K s( 7n'ele1i care anume sector este lovit de 2ra1i8 lt atea echipamentului 7nainte de oricare altul* cel al produc'iei care, mai mult sau mai pu'in "oate 2i numit ?industrial@/ 7n acest ca&, structura 1nomici >i tehnic( >i nu doar ierarhia social( re<erv( "rivile1ia'ilor, celor 0i, a>a cum ai s "uneam, veniturile 7nalte >i posibilitatea ecouomisi X este cea care condamna anumite Ki a^area X[D m^d deosebit produc'ia ?industrial(@ 1ncol(, l a I s ] M 2 ormare d e capital/ )ai tre8

buie atunci s( ne mir(m c(, ieri, capitalismul era ne1ustoresc, c( re&erva tot ce avea el mai bun 7n e2ortul >i 7n investi'iile lui ?s2erei circula'iei@H Anali&a sectorial( a vie'ii economice, pe care o anun'am la 7nceputul acestui capitol, justi2ic( 2(r( ambi1uitate ob'iunea capitalist( >i ra'iunile ei/ Ea explic( >i o contradic'ie aparent( a economiei de ieri, >i anume 2aptul, c( 7n '(rile vi&ibil subde&8 voltate, capitalul net, 7n1r(m(dit cu u>urin'( 7n sectoarele ap(rate >i privile1iate ale economiei, prisose>te adesea >i este incapabil s( se investeasc( util 7n totalitatea lui/ Are loc o te&auri&are puter8 nic(/ Banii stau, ?l7nce&esc@9 capitalul este sub8 utili&at/ La momentul potrivit, voi da 7n le1(tur( cu aceasta c7teva texte curioase care privesc Bran'a de la 7nceputul secolului al M; 8lea/ E( nu spunem, de dra1ul paradoxului, c( ceea ce lipse>te cel mai pu'in e banul/ 7n orice ca&, ceea ce lipse>te cel mai mult, dintr8o mie de motive dintr8o dat(, este prilejul de a8# asv7rli 7ntr8o activitate care s( 2ie 7ntr8adev(r 2ructuoas(/ Acesta este ca&ul taliei, 7nc( str(lucitoare, de la s77r>itul secolului al M; 8 lea/ La ie>irea dintr8o perioad( de activitate vie, ea este 7n prada unei supraabunden'e de nume8 rar, a unei ?d(rnicii@ de metal alb 7n 2elul ei dis8 tru1(toare, ca >i cum ar 2i dep(>it cantitatea de bunuri capitale >i de bani pe care economia ei ar 2i putut s8o consume/ A 2ost atunci ceasul cump(8 r(turilor de p(m7nturi pu'in rentabile, ceasul ma1ni2icelor case de 'ar( cl(dite 7ncep7nd din aceast( epoc(, a av7ntului monumentelor, a str(8 lucirii culturale/ Dac( ea este valabil(, oare nu re&olv( aceast( explica'ie 7n parte, >i contradic'ia semnalat( de Robert Lope& >i )isQimin 6%C5 dintre conjunctura economic( posomorit( >i splendorile Bloren'ei lui Loren&o )a1ni2iculH "roblema cheie este de a >ti din ce motive u^ sector al societ('ii de ieri pe care nu e&it s(8# cali2i I drept capitalist a tr(it ca un sistem 7nchis, chiar 7nchistat9 de ce nu i8a venit la 7ndem7n( s( g extind(, s( cucereasc( 7ntrea1a societate/ "^ at 2, c( aceasta era, de 2apt, condi'ia supravie'uirii l ula

societatea de ieri ne7n1(duind o rat( important( de 2ormare a capitalului dec7t 7n anumite sectoare >i nu 7n ansamblul economiei de pia'( a timpului/ !apitalurile care 7ncercau s( se aventure&e dincolo de aceast( &on( de abunden'( r(m7neau pu'in 2ructuoase, atunci c7nd nu se pierdeau de8a binelea/ pre&int( prin urmare un anume interes cunoa>terea exact( a locului unde se ad(poste>te capitalismul de ieri, c(ci aceast( topolo1ie a capitalului este topolo1ia inversat( a 2ra1ilit('ii >i non8pro8 b 2itului societ('ilor vechi/ Dar 7nainte de a repera capitalismul 7n sectoarele 7n care el este realmente acas( la el, vom 7ncepe prin a examina sectoarele pe care el le atin1e pie&i> >i mai ales limitat* a1ri8 cultura, industria, transporturile/ !apitalismul mu>c( adesea din aceste domenii str(ine, dar se >i retra1e adesea de pe ele, >i de 2iecare dat( re8 tra1erea este semni2icativ(* 2ie c( dincolo de mijlocul secolului al M; 8 ea, ora>ele !astiliei, de exemplu, renun'( s( investeasc( 7n a1ricultura din apropiata lor &ona rural( 6%F5, 7n timp ce cinci&eci de ani mai t7r&iu capitalismul ne1ustoresc vene'ian, 7nclin( dimpotiv(, spre &onele rurale, iar seniorii 7ntreprin&(tori din Boemia de sud, 7n aceea>i epoc(, 7>i 7neac( p(m7nturile sub ele>8tee 7ntinse ca s( creasc( crapi, 7n oc s( produc( secar( 6%059 2ie c( 7n Bran'a, dup( #00I, bur1he&ii nu mai dau 7mprumuturi '(ranilor, 7mprumut7nd bani8 doar seniorilor >i re1elui 6%659 2ie c( 7nc( 7nainte de s27r>itul secolului al M; 8lea marii ne1ustori se retra1 din aproape toate 7ntreprinderile miniere ale Europei centrale, a c(ror responsabilitate >i 1estiune >i8o asum( statul prin 2or'a 7n toate aceste ca&uri aparent contradictorii, ca 7n niulte altele, se constat( c( 7ntreprinderile abandonate 7ncetaser( s( 2ie su2icient de rentabile sau si1ure >i c( era avantajos s( investe>ti tn alt $arte+ 3um spunea un ne1ustor ?mai bine s( nu ai de lucru@ dec7t ?s( munce>ti 7n &adar@ 6%%5/ !(utarea [$$ "ro2it ului 9 a maximal i&area pro2itului au >i devenit e1ulile implicite ale capitalismului acelor timpuri/

"m)[-TUL ] E BA-UL
ntru&iunea capitalismului, mai bine &is a banului urban 6a banilor nobililor >i bur1he&ilor 5, 7n via'a rural( a 7nceput 2oarte de timpuriu/ -u exist( ora> 7n Europa ai c(rui bani s( nu se reverse spre p(m7n8 turile din vecin(tate/ Ki cu c7t ora>ul este mai important, cu at7t mai mult aureola propriet('ilor lui urbane se 7ntinde mai departe, 7nl(tur7nd din calea ei toate piedicile/ Dealt2el, cump(r(ri se 7n8 cheie >i 7n a2ara acestor arii urbane, la distan'e uria>e* ve&i 7n secolul al M; 8lea, ne1ustorii 1eno8 ve&i cump(r(tori de seniorii 7n 7ndep(ratatul re1at al -eapolului/ 7n Bran'a, 7n secolul al M; 8 ea, pia'a propriet('ii imobiliare se extinde chiar p7n( la limitele pie'ii na'ionale/ La "aris se cump(r( seniorii bretone 6%J5 sau p(m7nturi din Lorena 6%$5/ Aceste cump(r(turi r(spund prea adesea vani t('ii sociale/ .95 ha danari com$ra eudi ed e (arone/% spune un proverb napolitan* !ine are bani cump(r( mo>ii >i se 2ace baron/ "(m7ntul nu 7nseamn( o intrare ne7nt7r&iat( 7n r7ndul nobilimii, dar 7nseamn( drumul spre nobilime, o promovare social(/ Bactorul economic nu este sin1urul care intr( 7n discu'ie, dar are totu>i un rol al lui/ "ot cump(ra p(m7nt 7n apropierea ora>ului 7n care tr(iesc ca s(8mi asi1ur obi>nuita aprovi&ionare a casei9 aceasta este politica unui bun tat( de 2amilie/ Eau ca s(8mi plase& capitalurile >i s( le , pun a ad(post* p(m7ntul se spunea nu minte niciodat( >i ne1ustorii >tiau 2oarte bine acest lucru/ La =C aprilie #FIJ, Luca del Eera 7i scrie din Bloren'a lui Brancesco Datini, ne1ustor din "rato* ?;8am 7ndemnat s( cump(ra'i propriet('i >i o 2ac ast(&i cu >i mai mult( c(ldur( de se poatea "(m7nturile cel pu'in nu s7nt supuse la primejdia m(rii, a altor lucruri ne1in1a>e sau a companiil^r ne1ustore>ti sau a 2alimentului/ !u at7t mai mult v( s2(tuesc >i v( cer acest lucru J$iu 'e ne con ortA e $reghoK/ 6JI5/ Totu>i pentru un ne1ustor, neca&uU este c( p(m7ntul nu se cump(r( >i nici nu se vind j

Pa 2el de lesne ca o ac'iune de burs(/ La ;ene'ia, 7n #0JF, dup( 2alimentul b(ncii Tiepolo "isani, p(m7nturile servind ca 2ond de 1aran'ie se lichi8 dea&( 7ncet >i 7n pierdere 6J#5/ 7n secolul al M; 8 lea, este adev(rat, ne1ustorii din La Rochelle care plasea&( cu dra1( inim( capitalurile lor 7n cum8 p(r(turi de pod1orii 6J=5 sau 7n loturi de pod1orie, socotesc c( banii pu>i ast2el 7n re&erv( pot 2i recupera'i, la momentul oportun, 2(r( prea mult( di2icultate sau pierdere/ Dar aici e vorba de pod8 1orii, >i 7ntr8o re1iune care export( 7n mare m(sur( produc'ia ei de vin/ Un p(m7nt at7t de deosebit poate juca rolul unei b(nci/ B(r( 7ndoial(, tot a>a stau lucrurile >i cu p(m7nturile pe care ne1ustorii din Anvers le cump(r( 7n jurul ora>ului 7n secolul al M; 8lea/ Le st( 7n putin'( s( ia bani cu 7mpru8 mut 1arant7nd 7mprumutul cu ele, s(8>i m(reasc( datorit( lor creditul, iar veniturile pe care le 2ur8 ni&ea&( acestea nu s7nt ne1lijabile 6JC5/ Acestea 2iind &ise, oricare ar 2i ori1inea sa/ pro8 prietatea urban( 67nainte de toate cea bur1he&(5 nu este i$so acto capitalist(, cu at7t mai mult cu cit 2oarte adesea, >i din ce 7n ce mai mult 7ncep7nd din secolul al M; 8lea, ea nu este exploatat( direct de c(tre proprietar/ Baptul c( acesta poate 2i, c7teodat(, un capitalist autentic, un incontes8 tabil m7nuitor de bani, nu schimb( cu nimic lucru8 rile/ Bu11erii, ne1ustori extrem de bo1a'i din Au1sbur1, cump(r( spre s27r>itul epocii lor de 1lorie nenum(rate domenii senioriale >i princiare in Euabia >i 7n Branconia/ Ei le administrea&(, 2ire>te, 7n con2ormitate cu bunele principii conta8 bile, dar nu modi2ic( prin asta structura lor/ Do8 meniile lor senioriale r(m7n senioriale, cu vechile Uor drepturi >i cu '(ranii lor cen&itari 6JF5/ Tot a>a, ne1ustorii italieni din LNon sau oamenii de aiaceri 1enove&i la -eapole care cump(r(, odat( cu un domeniu, titluri de noble'e, nu devin ni>te 7ntreprin&(tori ai p(m7ntului/ !apitalismului i se 7nt7mpl( totu>i s( pun( m7na "e "(m7nt >i s(8# supun( realmente ordinei sale, Coi !PO Grem^dele&e cu totul/ ;om examina 7ntr8o " a exemple de a1ricultur( capitalist(/ Ele s7nt

numeroase, discutabile unele, indiscutabile altele, dar 2a'( cu exemplele de 1estiune, >i de texturi r(mase tradi'ionale, s7nt pin( 7ntr8at7ta minori 8 tare, 7nc7t cel pu'in p7n( 7n secolul al M; 8lea ele aproape c( repre&int( excep'ia care con2irm( re1ula/

Preala(ilele ca$italiste
<ona rural( a ,ccidentului este 7n acela>i timp seniorial( >i '(r(neasc(/ Atunci cum ar putea ea s( 2ie u>or maleabil(H "retutindeni, re1imul seniorial a murit 1reu/ Dar pentru ca 7n exploatarea p(m7ntului s( se instale&e sistemul capitalist de 1estiune >i de calcul economic este nevoie de o mul'ime de prealabile* trebuie ca re1imul seni8 orial s( 2ie cel pu'in 7ndep(rtat sau modi2icat, dac( nu abolit 6c7teodat( din interior >i, 7n ca&ul acesta, chiar seniorul sau '(ranul 7nchiaburit, ?coco>ul satului@, 2ace pe capitalistul59 trebuie, ca libert(8 'ile '(r(ne>ti s( 2i 2ost/ dac( nu suprimate, cel pu'in ocolite, limitate 6aceasta este marea proble8 m( a bunurilor comunale59 trebuie ca 7ntreprinde8 rea sA 2ie 7ncadrat( 7ntr8un lan' puternic de schim8 buri cu ra&( mare 1r7ul de exportat, l7na, dro8 bu>orul 6J05, 1aranta, vinul, &ah(rul9 trebuie s( apar( o 1estiune ?ra'ional(@, condus( de o poli8 tic( bine 17ndit( de randament >i de ameliorare9 trebuie ca o tehnic( 7ncercat( s( dirije&e investi8 'iile >i implant(rile de capitaluri 2ixe9 trebuie, 7n s27r>it, s( existe la ba&( un proletariat salariat/ Dac( aceste exi1en'e nu s7nt 7ndeplinite toateH 7ntreprinderea poate 2i pe calea capitalismului, dar nu este capitalist(/ Dar aceste numeroase condi'ii, ne1ative sau po&itive, s7nt 1reu de reali8 &at/ De ce se 7nt7mpl( a>a 7n cele mai multe ca&uriH B(r( nici o 7ndoial( pentru c( 7n &ona rural( nu se intr( cum vrei, pentru c( structura seniorial( este o realitate plin( de via'(, re&istent( >i, mai ales, pentru c( universul '(r(nesc pune bucuros CI# piedici inova'iei,,

7n #J#6, un consul 2rance& observ( starea de sp(iin7nt(toare i&beli>te >i de s(r(cie@ a Eardiniei, a>e&at( totu>i 7n ?centrul civili&a'iei europene@ 6J65/ "iedica esen'ial( 7n 2a'a e2orturilor ?luminate@ vine de la o lume de '(rani 7napoia'i, supu>i unei triple exploat(ri, a statului, a bisericii >i a 2euda8 lit('ii, '(rani ?s(lbateci@, care ?7>i p(&esc turmele sau 7>i ar( o1oarele cu cu'itul la br7u sau cu pu>ca pe um(r@, s27>ia'i de certuri de 2amilie sau de clan/ n aceast( lume arnaic(, nimic n,u p(trunde cu u>urin'(, nici m(car cultura carto2ului, 7ncercat( cu succes, dar care ?n8a trecut deloc 7n 2olosin'a ob>teasc(@ 7n ciuda utilit('ii ?acestei r(d(cinoase pentru vremuri de 2oamete@/ ?7ncerc(rile carto2u8 lui, notea&( consulul nostru, au 2ost 2luierate >i au devenit ridicole9 cele ale trestiei de &ah(r Ope care le 2ace un nobil sard pasionat de a1ronomieP au 2ost prilej de pi&m( >i ne>tiin'a sau r(utatea le8au pedepsit ca pe o crim(9 lucr(torii adu>i cu mari cheltuieli au 2ost, unul dup( altul, uci>i@/ Un marsilie& 7n trecere se minunea&( de cr7n1urile de portocali de la ,1liastra, cu pomi ?plini de putere >i s(n(tate ale c(ror 2lori 2ac, scutur7ndu8se, un pat 1ros 2(r( ca locuitorii acestui oc /// s( tra1( cel mai mic 2olos@/ 7mpreun( cu c7'iva com8 patrio'i, el instalea&( o distilerie >i lucrea&( acolo un an 7ntre1/ Dar, vai, anul urm(tor, atunci c7nd echipa, 7ntoars( 7n Bran'a 7ntre timp, revine la lucru, 1(se>te atelierele devastate, iar uneltele >i ustensilele lipsesc, c(ci au 2ost 2urate/ 7ntre8 prinderea a trebuit s( 2ie abandonat(/ Exist( 2(r( 7ndoial( mase '(r(ne>ti supuse unor alte tehnici de 7ncadrare >i mai deschise/ Am luat ll n exemplu extrem* Eardinia, 7nc( >i ast(&i, este I re1iune 7napoiat(/ Dar atunci c7nd ne1ustorul 1euove& din 2amilia Epinelli, devenit 7n re1atul '(poiului senior de !astrovillani, ia hot(r7rea s a pun( la punct, dup( cum i se pare lui bine c( e niai bine, sosirile >i munca muncitorilor se&oni8 eri, (racciali 6care s7nt numi'i aici atigatori) 7>i .lic( 7n cap/ >i el, 7ntrea1a ob>te s(teasc(, 8uni* 8e rsita+ Ki aceasta va avea ultimul cuv7nt/ -u cere'i plea mult de la atigatori i se explica seni8

orului9 o s(8i sc7rbi'i s( mai vin( s( lucre&e 7n viile noastre, cum 2ac de obicei 6J%5 Z -u este prin urmare 7nt7mpl(tor, vom conchide, c( 7ntreprinderile a1ricole noi se instalea&( at7t de des 7n 1olul mla>tinilor sau al &onelor p(duroase/ E mai bine s( nu ai de luptat cu habitudinile >i sistemele 2unciare/ 7n #%J=, un novator, Delporte, ale1e o postat( din p(durea de la Boulo1ne8sur8 )er, de2ri>at( de el, apoi ameliorat( printr8o bo1a8 t( 7mpr(>tiere de marn(, ca s( instale&e o cresc(8 torie de oi dup( sistemul en1le&esc 6JJ5/ Un mic detaliu* animalele trebuiau ap(rate acolo de lupi/ Dar cel pu'in erau la ad(post de oameni Z

=umr% iner!ie% $roducti'itate a maselor !rne&ti*

>i E

](r(nimea 7nseamn( num(r, 7nseamn( enorma majoritate a muritorilor/ De aici deriv( structura ei dens(, om l7n1( om, prin urmare posibilitatea ei de re&isten'( sau de iner'ie spontan(/ Dar num(rul este >i semnul unei productivit('i insu2iciente/ Dac( solul nu d( dec7t randamente slabe, >i aceasta, este o re1ul( destul de 1eneral(, trebuie s( extin&i spa'iul ar(turilor, s( spore>ti e2ortul m7inii de lucru, s( reechilibre&i totul printr8un surplus de munc(/ Brasso >i Arpaia s7nt dou( sate s(race, 7n spatele -eapolelui, nu departe de un al treilea, )ontesarchio, relativ bo1at/ 7n cele dou( sate s(race, productivitatea este at7t de sc(&ut( 7nc7t pentru a ob'ine aceea>i cantitate de produse trebuie s( cultivi o supra2a'( de trei ori mai mare dec7t la )ontesarchio/ !onsecin'(* aceste sate s(race cunosc, accept( o natalitate mai 7nalt(, c(s(torii mai pre8 coce9 ele trebuie s( 2abrice o m7n( de lucru relativ abundent( 6J$5/ De aici, paradoxul persistent al at7tor economii de ?vechi re1im@, cu &one rurale relativ suprapopulate, la limita lipsei >i 2oamete #U obli1ate totu>i s( cheme 7n ajutor masele re1ula te ale muncitorilor se&onieri, secer(torii, cule1(tor ##U 3 treer(torii de 1r7u din &ilele de iarn(, oamenii d e

d7rval(, cu h7rle'ul 7n m7n(, s(p7nd >an'uri veni'i cu to'ii din lumile exterioare cele mai s(race si din masa con2u&( a celor 2(r( de lucru/ I statistic( din #6$J d(, pentru circumscrip'ia 2inanciar( a ,rleans8ului urm(toarele ci2re* =C J#= '(rani cu plu1, =# JFI pod1oreni, = #=# morari, 0C$ 1r(dinari, C #6I ciobani, CJ FFF &ilieri, #C 6$6 slujnice, #0 III r7nda>i/ Ki aceste ci2re nici nu repre&int( totalul popula'iei '(r(ne>ti, c(ci cu excep'ia slujnicelor, 2emeile nu s7nt cuprinse 7n ele, >i nici copiii/ 7ntr8un lot de popula'ie activ( de aproape #=I III de persoane avem, cu r7nda>i, servitori >i &ilieri, mai Line de 6% III de salaria'i 6$I5 Z "aradoxal, aceast( suprasarcin( de oameni este o piedic( pentru cre>terea productivit('ii* o popula'ie '(r(neasc( at7t de numeroas(, aproape de o economie de subsisten'(, obli1at( s( lucre&e 2(r( r(1a& pentru a putea suporta loviturile 2recventelor recolte proaste >i pentru a pl(ti mul'imea de rede8ven'e, se 7nchide 7n muncile >i 1rijile de 2iecare &i/ Abia dac( poate s( se descurce/ -u 7ntr8un asemenea mediu ne putem ima1ina propa1area u>oar( a pro1resului tehnic sau riscul acceptat al noilor culturi >i noilor pie'e/ Ai impresia c( este vorba de mase rutiniere, aproape adormite9 s( nu spunem 7ns( lini>tite sau supuse/ Ele cunosc tre&iri de o rar( brutalitate/ !a un tala& uria> se ridic( r(scoala '(r(neasc( din #C6J care pune cap(t, 7n 2olosul dinastiei )in1, re1imului str(in al mon1olilor/ Ki dac( 7n Europa ele au rar o asemenea amploare, revoltele '(r(ne>ti explodea&( re1ulat >i pretutindeni >i pe aici/ Desi1ur, aceste incendii se stin1 unele dup( altele* revolta din Ue8de8Brance 7n #C0J, r(scoala lucr(torilor en1le&i din #CJ#, r(&boiul '(r(nesc de sub conducerea lui Doja din #0#F 6$#5 care se 7n8 eie cu mii de sp7n&ur(ri, r(&boiul '(r(nesc 1er8 ![ U n 33 sau ur U a E a r(scoal( napolitan( din 4 "(tura seniorial(, suprastructura social( a 3versurilor rurale, 7>i recap(t( 7ntotdeauna pri8 e lu ajutat( de prin'i, sus'inut( de ta, e la complici8 3a 3aW HluUt sau mai pu'in con>tient( a societ(8 citadine care au nevoie de munca '(r(neasc(/

!u toate acestea chiar dac( pierde destul de re1ulat, '(ranul nu renun'(/ R(&boiul surd alternea&( cu r(&boiul deschis/ Dup( Deor1 Driill 6$=5, istoric al '(ranilor austrieci, nici m(car uria>a 7n2r7n1ere care 7ncheie 6auernHrieg*ul din #0=0 nu duce la suspendarea unui r(&boi social latent, ne7ntre 8 rupt p7n( 7n #60I >i chiar dup( aceast( dat(/ R(&8 boiul '(r(nesc, un r(&boi structural care nu se termin( niciodat(/ !u mult mai mult dec7t im ?r(&boi de o sut( de ani@/

5i"erie &i su$ra'ie!uire

)axim DorQi ar 2i spus odat(* ?](ranii s7nt pre8 tutindeni aceia>i@ 6$65/ Este 7ntr8adev(r a>aH To'i '(ranii cunosc o mi&erie aproape continu(, o r(bdare pe m(sura oric(rei 7ncerc(ri, au o extra8 ordinar( aptitudine de a re&ista plec7ndu8se 7mpre8 jur(rilor, o 7ncetineal( 7n reac'ii 7n ciuda i&bucni8 rilor de revolt(, o art( de&esperant( de a respin1e, pe oriunde tr(iesc, orice .nou'elete"/ 6$F5, nout('i, o perseveren'(, >i ea 2(r( e1al, 7n reechilibrarea unei existen'e mereu precare/ !( tr(iesc la un nivel sc(&ut este si1ur, 7n ciuda unor excep'ii* bun(oar(, 7n secolul al M; 8lea, o &on( de cresc(8 tori de vite ca Dithmarschen 7n sudul :utlandei 6$059 unele ?insule de bun( stare '(r(neasc(@ 7n "(durea -ea1r(, 7n anumite re1iuni din Bavaria, +esse sau Thurin1ia 6$659 mai t7r&iu re1iunea rural( olande&(, din cau&a apropierii de marile pie'e ale ora>elor9 partea de vest a 'inutului )ans 6$%59 o bun( parte din &onele rurale en1le&e9 pod1oreniU cam peste tot ca s( nu d(m decit c7teva exemple8 Dar 7ntr8un recens(m7nt complet, ima1inile ne1re ar 2i de departe majoritare/ Ele ni se arat( cu miile8 E( nu exa1er(m totu>i aceast( nea1r( realitate8 ](ranul supravie'uie>te/ El i&bute>te s( se descurce8 este >i acesta un adev(r universal/ Dar, 7n 1eneraU datorit( a sute de meserii supleative 6$J5* cele8 me>te>u1(re>ti, cele le1ate de acea adev(rat( ,,i nU

dustrie@ care este viticultura, cele le1ate de c(r(u8 >ie/ -u este de mirare c( unii '(rani din Euedia sau din An1lia s7nt mineri sau lucr(tori 7n carie8 rele de piatr(9 c( unii '(rani din Ecania devin marinari >i anim( un cabotaj activ 7n Baltica >i 7n )area -ordului9 c( to'i '(ranii s7nt mai mult sau mai pu'in 'es(tori >i c(r(u>i oca&ionali/ ,dat( cu s27r>itul secolului al M; 8lea, 7n stria, atunci c7nd &ona rural( este cuprins( de a doua serbie, mul'i '(rani 2u19 ei deain c(r(u>i >i colportori spre porturile Adriaticei >i 2ac s( creasc( o industrie elementar( a 2ierului, cu 2urnale 7nalte s(te>ti 6$$5/ 7n re1atul -eapolelui ?s7nt mul'i (racciali% spune un raport serios al -ommariei% care nu tr(iesc numai din munca lor de &ilieri, >i care, 7n 2iecare an, seam(n( >ase tomola de 1r7u sau de or& O///P, care cultiv( le1ume >i le duc la pia'(, taie >i v7nd lemne >i 2ac transporturi cu vitele lor9 apoi pre8 tind s( nu pl(teasc( dec7t impo&it ca (racciali/ 6#II5/ Un studiu recent 7i arat( pe deasupra 7mpru8 mut7nd >i d7nd bani cu dob7nd(, mici c(m(tari, cresc(tori 1rijulii de vite/

#urata lung nu exclude schim(area


Aceste exemple arat( de la sine 7n ce privin'( anume nu avea DorQi dreptate/ Exist( mii de 2eluri de a 2i '(ran, mii de 2eluri de a 2i nevoia>/ Liicien Bebvre avea obiceiul s( spun(, 17ndindu8se Ua deosebirile provinciale, c( ?Bran'a se nume>te diversitate@/ Dar >i lumea se nume>te diversitate/ Exist( solul, exist( climatul, exist( culturile, exist( ?deriva@ istoriei, op'iunile vechi9 exist( jte asemenea statutul propriet('ii >i al persoane8 28 ](ranii pot 2i robi, >erbi, muncitori 7n parte, _ici arenda>i liberi, 2ermieri9 ei pot depinde de ricN, de re1e, de marii seniori, de 1entilomii j/ ra n1ul doi sau trei, de marii 2ermieri/ Ki 7n CI% 6je!ar2 b ca&U statutul lor personal se dovede>te

-imeni nu contest( aceast( diversitate 7n spa'iu/ Dar ast(&i istoricii vie'ii '(r(ne>ti au tendin'a de a ima1ina 7nl(untrul 2iec(rui sistem dat situa'ii imobile 7n timp, eminamente repetitive/ "entru Elio !on'i, admirabilul istoric al &onei rurale toscane, structurile acesteia nu 7>i 1(sesc explica'ia dec7t dac( s7nt trecute printr8un mileniu de obser8 va'ie ne7ntrerupt( 6#I#5/ Un istoric a2irm( c( 7n &ona rural( din jurul "arisului ?structurile rurale nu au su2erit trans2orm(ri 72itre epoca lui Bilip cel Brumos >i secolul al M; l 8lea@ 6#I=5/ !ontinuita8 tea 7nainte de toate/ @Rerner Eombart spunea 7nc( de mult( vreme c( a1ricultura european( nu s8a schimbat de la !arol cel )are p7n( la -apoleon9 era 2(r( 7ndoial( un 2el de a8i s2ida pe unii din istoricii vremii lui/ Ast(&i, butada n8ar mai >oca pe nimeni/ ,tto Briinner, istoric al societ('ii rurale din Austria, mer1e cu mult mai departe* ?](r(nimea, a2irm( el 2oarte lini>tit, a constituit, de la 2ormarea ei 7n neolitic p7n( 7n secolul al MlM8lea, 2undamentul structurii societ('ii euro8 pene, >i, timp de milenii, schimbarea structural( a 2ormelor politice ale p(turilor superioare abia dac( a i&butit s(8i a2ecte&e substan'a 6#IC5@/ !u toate acestea, s( nu credem orbe>te 7n imo8 bilitatea total( a istoriei '(r(ne>ti/ Da, peisajul cut(rui sat nu s8a schimbat de la Ludovic al Ml;8lea p7n( 7n &ilele noastre/ Da, b(tr7nii veri8 >ori din Bore& ai unei specialiste 7n istorie ?s7nt 7nc( O>i ast(&iP 7ntrutotul asem(n(tori cu umbrele at7t de apropiate ale testatorilor din secolul al Ml;8lea@ 6#IF5/ -ici >eptelul acestor sate nu pare s( 2i ?2ost 2oarte di2erit 7n #$#F, 2a'( de ceea ce era 7n #CFI@ 6#I05/ , aceea>i 7n2('i>are a o1oarelor, a caselor, a vitelor, a oamenilor, a vorbelor, a &icerilor/// Da, dar c7te lucruri, c7te realit('i nu s8au tot schimbatZ "rin #%6I8#%%I, la )itsch8 dor2, un mic s(tuc din Alsacia de nord, alacu3 cereal( veche, cedea&( locul 1riului 6#I659 este acesta un lucru de trecut cu vedereaH ntre l%Io >i #J#6 6ne7ndoielnic c(tre #%605, 7n acela>i sat, se 7ncheie trecerea de la un sistem trienal la unuU bienal 6#I%59 este acesta un lucru de trecut cu ve8 8

dereaH ;e'i spune c( este vorba de schimb(ri m( runte9 dar exist( >i din cele uria>e/ ,rice durat( lun1( se s2ar(m( 7ntr8o bun( &i, niciodat( dintr8o dat(, niciodat( 7ntrutotul9 sp(rturi 7ns( apar/ Este hot(r7tor 2aptul c(, pe vremea Blanc(i de !astilia >i a E27ntului Ludovic, lumea '(r(neasc( din jurul "arisului, compus( din >erbi 6care pot 2i identi2i ca'i 7n temeiul a trei 7ndatoriri cons2in'ite* che'age+ dreptul de ormariage% dreptul de a contracta c(s( torii 7n a2ara 2ie2ului9 mainmorte% dreptul de suc cesiune al seniorului asupra bunurilor >erbului5, dar >i din oameni liberi, 7>i cucere>te libertatea 7mpotriva seniorilor >i c( se 7nmul'esc de&robirile, manumisiile c(ci omul liber, amestecat cu >erbii, risca mereu s( 2ie con2undat 7ntr8o &i cu ei/ Este de asemeni hot(r7tor 2aptul c(, 7ntruc7t via'a economic( 7n1(duie lucrul acesta, '(ranii pun7nd m7n( de la m7n( se r(scump(r( pe bani de obli1a 'iile lor 2eudale, la ,rlN, EucN8en8Brie, BoissN sau 7n alte p(r'i mi>care menit( s( capete o lar1( extindere 6#IJ5/ Este hot(r7tor 2aptul c( libertatea '(r(neasc( 7>i 2ace drum de8a lun1ul unei anumite Europe ca o epidemie, atin17nd de pre2erin'( &onele active, dar >i re1iuni mai pu'in privile1iate din vecin(tate/ E7nt contaminate ast2el re1atul -eapolului >i chiar !alabria care, nici vorb(, 7n aceast( privin'( nu este o &on( de pionierat9 dar ultimii '(rani 2u1ari reclama'i 7n #FC= de c(tre contele de Einopoli s7nt reclama'i 7n &adar 6#I$5/ Eervitutea '(r(neasc(, le1area de 1lie au disp(rut/ ar cuvintele vechi 0adscri$ti% 'illani% censiles% redditicl) ies din vocabularul calabre&9 nu se mai vorbe>te dec7t despre 'assalli 6##I5/ Este important de asemenea 2aptul c( '(ranul eliberat din Austria de Eus poate purta, ca semn al de&ro birii, o p(l(rie ro>ie 6###5/Este important >i 2aptul cA 7n secolul al M; 8lea4e triage% care este partajul bunurilor comunale 7ntre '(rani >i seniori, e>uea&( ba 1eneral 7n Bran'a, 7n vreme ce, acela>i proces, d(duse na>tere 7n An1lia la enclosures+ 7n sens contrariu este important 2aptul c(, 7n secolul al
CI$
ea

obroc un '(ran care c(p(tase experien'a co8

cea

de a doua ser(ie polone&( pune iar

mer'ului direct cu ora>ul sau chiar cu ne1ustorul str(in 6##=5/ Toate acestea s7nt 2apte hot(r7toare9 unul sin1ur schimb( 7n ad7ncime via'a a mii de oameni/ 7n aceast( 7mprejurare are dreptate )arc Bloch 6##C5 >i nu Berdinand Lot, care vedea '(r(nimea 2rance&( ca ?un sistem at7t de cimentat 7nc7t 7n el nu exist( 2isuri9 lucrul acesta este imposibil@/ Dar 7n sistem exist( 2isuri, u&uri, rupturi, r(sturn(ri/ Aceste rupturi apar din raporturile seniori8'(rani, 7n e1al( m(sur( din coexisten'a ora>elor cu satele care, de&volt7nd 7n mod automat o economie de pia'(, stric( echilibrul rural/ Ki pia'a nu este sin1ura 7ncriminat(/ -u 7>i arunc( ora>ul at7t de des meseriile 7n &ona rural(, ca s( scape de piedicile corporatiste instituite la el acas(H !hit, dealt2el, c( le aduce iar acas(, 7ntre &iduri, atunci c7nd acest lucru este 7n avantajul s(u/ -u vine mereu '(ranul spre ora>, atras de salariile lui mariH Ki nu acolo 7>i construie>te se8 niorul casa, ba chiar palatulH talia, 7n avans 2a'( de restul Europei, este cea dint7i care cunoa>te acest inur(amento+ Ki devenind citadini, seniorii aduc 7mpreun( cu ei snopul str7ns le1at al clanu8 rilor lor rurale care apas(, la r7ndul lor, asupra economiei >i vie'ii cet('ii 6##F5/ 7n s27r>it, ora>ul 7nseamn( oameni ai le1ii care scriu pentru cine nu >tie s( scrie, prieteni mincino>i prea adesea, mae>tri ai proceselor >icanatoare sau c(m(tari care iau semn(turi de recunoa>tere a datoriilor, din care tra1 dob7n&i 1rele, care pun m7na pe bunurile l(sate amanet/ Din secolul al Ml;8lea, casana lombardului este cursa 7n care se prinde '(ranul 7n nevoie de bani/ 7ncepe prin amanetarea lucrurilor de buc(t(rie, a vaselor de vin, .Ies 'ases 'inaires/% a uneltelor a1ricole apoi a vitelor, >i s27r>e>te cu &(lo81irea p(m7ntului 6##05/ !am(t( ajun1e la dob7n&i 2antastice de cum se 7ns(presc 1reut('ile/ 7n no8 iembrie #6J=, intendentul Alsaciei denun'( cam(t( intolerabil( ale c(rei victime s7nt '(ranii* ?Bur1he&ii i8au silit s( dea p7n( la CIi dob7nd(@, uniU le8 au cerut s(8>i pun( &(lo1 p(m7ntul >i, drept 3 dob7nd(, ?jum(tate din roade O///P ceea ce se do8

Nede>te an de an tot at7ta c7t capetele ce s8au nnprumutat @ -u 7ncape 7ndoial(@ avem a 2ace cu dob7n&i de #IIi 6##65/

n Occident% un regim seniorial care n*a murit


,r1ani&area seniorial( 7n2ipt( 7n via'a '(r(neasc(, amestecat( cu ea, o ap(r( >i o asupre>te totodat(/ Ast(&i 7nc( i se mai pot recunoa>te urmele 7n toate peisajele ,ccidentului/ !unosc dou( sate mijlocii/ j 7ntre Barrois >i !hampa1ne, am7ndou( 2(c7nd parte alt(dat( dintr8o modest( seniorie/ !astelul mai e 7nc( la locul lui, 7n apropierea unuia dintre Z sate, a>a cum a 2ost 2(r( 7ndoial( restaurat >i amenajat 7n secolul al M; 8lea, cu parcul lui, cu arborii, cu 7ntinderile lui de ap(, cu o 1rot(/ ]ineau de senior morile 6ele nu mai mer1, dar s7nt pe 2 locul lor5, ia&urile 6p7n(mai ieri, se mai vedeau >i * ele5/ ](ranii, 7n ce8i prive>te, dispuneau de 1r(dinile, de c7nepi>tile, de o1r(&ile, de live&ile lor >i de o1oarele din jurul caselor satului, sudate unele de altele/ "7n( mai ieri, o1oarele erau 7mp(r'ite 7n trei sole 61r7u, ov(&, p7rloa1(5 care se roteau 7n 2iecare an/ ]ineau direct de senior, ca proprietar p(durile din apropiere, de pe coama colinelor, >i dou( ?re&erve@, c7te una de sat/ Unul din aceste # trupuri de mo>ie >i8a l(sat numele unui loc numit La 9or'ee% ?corvoada@9 cel de8al doilea a dat na>tere unei 2erme compacte, uria>e, anormal( printre m(runtele propriet('i '(r(ne>ti/ Doar p(durile 7ndep(rtate erau date spre 2olosin'a s(tenilor/ R(8m7i cu sen&a'ia unui univers 7nchis 7n el 7nsu>i, c u me>te>u1arii lui '(rani 62ierarul, rotarul, ci&marul, >elarul, t7mplarul5 care se 7nc(p('7nea&( Ea produc( totul, chiar >i vinul de care are nevoie/ Dincolo de &are, alte sate adunate, str7nse9 alte seniorii nu prea cunoscute >i care s7nt luate 7n &e2lemea de satele mai 7ndep(rtate/ Bolclorul este "Sn de asemenea str(vechi lu(ri 7n der7dere/

!adrul ar trebui completat* seniorul, ce 2el de seniorH Redeven'ele 7n bani, 7n natur(, 7n munc( 6corve&ile59 c7te, care s7ntH 7n ca&ul banal pe care 7l evoc, 7n #%J$, redeven'ele s7nt u>oare, corve&ile ne7nsemnate, dou( sau trei &ile pe an 6ar(tur( >i c(r(u>ie59 liti1iile, destul de vii, privesc numai 2olosirea p(durii/ Dar, multe lucruri se schimb( de la un loc la altul/ Ar trebui s( 2acem mai multe c(l(torii* s( mer1em la -eubour1, 7n -ormandia, 7mpreun( cu Andre "laisse 6##%59 la )ontesarchio, 7n re1atul -eapolului, 7mpreun( cu Derard Delille 6##J59 7mpreun( cu \vonne Be&ard, la Demeaux, 7n Bour8 1o1ne 6##$59 vom mer1e 7ndat( la )ontaldeo, 7n tov(r(>ia lui Dior1io Doria/ -imic nu valorea&(, evident, c7t o privire direct( >i exact(, lucru pe care 7l o2er( mono1ra2iile, excelente adesea/ Dar problema noastr( nu este numai asta/ "e un plan 1eneral, s( ne 7ntreb(m mai de1rab( care s7nt ra'iunile pentru care re1imul seniorial, mile8 nar, urc7nd cel pu'in p7n( la marile domenii din mperiul t7r&iu, a putut supravie'ui primei moder8 nit('i/ 7ncerc(rile nu l8au ocolit/ "e nivelul superior, seniorul este prins 7n le1(turile 2eudalit('ii/ ar aceste le1(turi nu s7nt 2ictive, ele dau loc pl('ilor de rente 2eudale nu totdeauna u>oare9 ?7nchin(rilor@, actelor de recunoa>tere a vasalit('ii, Jes a'eux% oca&ii de >icane9 mai exist( >i ?ca&ualele@, sarcinile ex8 traordinare, >i drepturile 2eudale care trebuie achi8 tate prin'ului9 ele s7nt c7teodat( 1rele, :ean )eNer socote>te c( 7n secolul al M; 8lea venitul nobili8 mii 6dar el vorbe>te despre nobilimea breton(, un ca& destul de deosebit5 este amputat cu #I p7n( la #0i anual 6#=I5/ 7nc( ;auban a2irma c( ?dac( ai c(uta bine, ai a2la c( 1entilomii nu s7nt mai pu'iT 7mpov(ra'i dec7t '(ranii@ 6#=#5, ceea ce este o exa8 1erare evident(/ !7t prive>te rentele >i redeven'ele pe care le 7nca8 sea&( ei de la '(rani, ele au o sup(r(toare tendin'( de a se sub'ia/ Redeven'ele 2ixate 7n bani 7n seco8 ul al M+ 8lea au devenit deri&orii, corve&ile, 7^

,ccident, au 2ost 7n 1eneral r(scump(rate/ ;eni8 tul unui cuptor banal 7nseamn( c7'iva pumni din8 aluatul pe care '(ranii 7l aduc la copt o dat( pe8 s(pt(min(/ Anumite redeven'e 7n natur( au deve nit simbolice* odat( cu 7mp(r'irea p(m7ntulni cen&itar, c7te un '(ran e 7ndatorat la un s2ert, o optime, o >aispre&ecime de clapon 6#==5 Z :usti'ia seniorial( se dovede>te expeditiv( 7n pricinile minore, dar nu at7t de ap(s(toare 7nc7t s( dea mij8 loace de trai judec(torilor pe care8i nume>te senio8 rul* la Demeaux, 7n Bour1o1ne, prin #%0I, la un venit de J #06 de livre, 1re2a >i amen&ile justi'iei 2i1urea&( cu #C= de livre 6#=C5/ Aceast( evolu'ie se accelerea&( cu at7t mai mult cu c7t seniorii cei mai bo1a'i, cei care >i8ar putea ap(ra e2icient drep8 turile locale, nu mai prea tr(iesc pe p(m7nturile lor/ 7mpotriva seniorului ac'ionea&( >i luxul cres8 c7nd al vie'ii moderne, de care el trebuie s( se 'in( cu orice pre'/ Asemenea '(ranului, seniorul repre8 &int( o >ans( pentru bur1he&ul care d( bani cu 7mprumut/ )ult( vreme, 7n Bour1o1ne, mem8 brii 2amiliei Eaulx8Tavannes, datorit( posesiuni8 lor lor imense, au putut s( dep(>easc( unele 7m8 prejur(ri di2icile 2(r( pa1ube prea mari/ "rosperi8 tatea celei de a doua jum(t('i a secolului al M; 8 lea le creea&( 1reut('i nea>teptate/ ;eniturile lor s7nt 7n cre>tere, dar ei le risipesc 2(r( nici o soco8 teal(/ Ki urmea&( pr(bu>irea 6#=F5/ "oveste bana8 l(, la urma urmei/ )ai mult 7nc(, o seam( de cri&e politice >i eco8 nomice iau cu ele sectoare 7ntre1i din lumea senio8 rial(/ "e vremea lui !arol al ;l 8 ea, a lui Ludo8 vic al M+8lea, Brancisc >i +enric al 8lea, 7nc( mai mer1ea s( 2ii vara 7n talia, cu armatele re1e8 lui Bran'ei >i iarna pe p(m7nturile tale/ Dar dup( #06=, r(&boaiele reli1ioase s7nt un h(u 2(r( 2und/ Re1resiunea economic( din anii #0$I 7ncheie pre8 cipitarea cri&ei/ 7n Bran'a, dar >i 7n talia, 7n Epania >i prin alte p(r'i 2(r( 7ndoial(, se deschide ^ tra"( >i nobilimea, adesea cea mai aleas(, dispare 717 nn ea dintr8odat(/ La toate acestea se adau1( vio8

lentele, 2uriile '(r(ne>ti care, de>i 7n2r7nte, 7n(bu8 >ite, obli1( nu o sin1ur( dat( la concesii/ 7n ciuda at7tor sl(biciuni, a at7tor 2or'e du>m(8 noase, institu'ia totu>i supravie'uie>te/ Dintr8o sut( de motive/ Eeniorii care se ruinea&( las( locul altor seniori, adesea bur1he&i bo1a'i care conti8 nu( s( men'in( tot at7t de bine sistemul/ Exist( revolte, ac'iuni '(r(ne>ti de 2or'(, dar exist( >i reac'ii senioriale, tot at7t de numeroase/ !a 7n Bran'a, 7n ajunul Revolu'iei/ A>a cum '(ranul nu poate 2i scos u>or din drepturile lui, a>a nu poate ti scos nici nobilul din avantajele lui/ Eau, mai de1rab(, atunci c7nd pierde din ele, se aranjea&( sA p(stre&e sau s( c7>ti1e altele/ 7ntr8adev(r, nu totul este 7n de2avoarea sa/ 7nainte de #%J$, 7n Bran'a, nobilimea controlea&( 2(r( 7ndoial( =Ii din proprietatea 2unciar( a re8 1atului 6#=05/ mpo&itele lods et 'enles+ impo&itul perceput de senior pentru mo>tenirile scoase 7n v7n&are, r(m7n ridicate 6p7n( la #6Z=Ii din valoarea v7n&(rilor la -eubour1, 7n -onnandia5/ Eeniorul nu este numai un rentier al 2ie2ului, el este >i un mare proprietar9 el dispune de domeniul apropiat, o parte important( a celor mai bune pAm7nturi, pe care 7l poate 2ie exploata direct, 2ie arenda/ El posed( o mare parte din p(duri, din F%haies/% h('i>uri, din terenurile necultivate sau ml(>tinoase/ La -eubour1/ 7nainte de #%0$, baro8 nia scotea din p(duri 0F i din veniturile ei, care nu erau ne7nsemnate 6#=65/ !it prive>te spa'iile necultivate, atunci cind unele dintre ele s7nt puse 7n cultur(, acestea pot 2i concesionate >i s7nt, 7n acest ca&, supuse la cham$art+ un soi de dijm(/ 7n s2ir>it >i mai ales, seniorul poate pretinde s( de8 vin( cump(r(tor ori de c7te ori o bucat( de p(@ mint dependent este pus( 7n v7n&are9 rscum$* rarea eudal este un drept de preem'iune/ Dac( un '(ran 7>i p(r(se>te censi'a+ bucata de p(m7nt con8 cesionat( pe cens anual, sau dac( aceasta devine liber( dintr8un motiv sau altul, seniorul o poate arenda, o poate da 7n parte sau o poate 7n2euda din nou/ El poate chiar/ 7n anumite condi'ii8 G impun( r(scump(rarea/ El are >i dreptul s( p er @

ceap( o tax( pentru pie'ele, t7r1urile, v(mile care se a2l( pe p(m7nturile lui/ Atunci c7nd, 7n secolul al M; 8lea, 7n Bran'a, s8a 7ntocmit o situa'ie a tuturor v(milor >i d(rilor de trecere 7n scopul de a le r(scump(ra spre a 7nlesni comer'ulW s8a v(&ut c( multe dintre ele erau recente, instituite arbitrar de c(tre unii proprietari 2unciari/ Dreptul seniorial o2er( deci multe posibilit('i de manevr(/ 7n secolul al M; 8lea, seniorii din re1iunea DAtine din "oitou 6#=%5 au i&butit, Dumne8 &eu >tie cum, s( constituie din p(m7nturi adunate loturile arend(>e>ti care, 7mprejmuite cu 1arduri vii, au creat atunci un peisaj nou, dominat de cr7n1uri >i tu2i>uri/ Beudatarii re1atului -eapo8 lului, pe care totul 7i 2avori&ea&(, pricepu'i c7nd e vorba s( treac( p(m7nturile 7n re&erve scar"e / n8au 2(cut nici ei altceva/ ;om spune 7n 7ncheiere c( oric7t de esen'ial( ar 2i, nu trebuie s( ne 2acem prea multe ilu&ii asupra e2ectelor economice ale libert('ii '(r(ne>ti/ E( nu mai 2ii >erb 7nseamn( s(8'i po'i vinde p(m7ntul, s( pleci unde te taie capul/ 7n #6%6, un predicator din Austria superioar( 2ace elo1iul vremilor 7n care tr(ie>te ast2el* ?Dumne&eu 2ie l(udat, nu se mai a2l( acuma >erbi prin 7mpreju8rimi >i ast(&i 2iecare poate >i trebuie s( roboteasc( acolo unde vrea el@ 6#=J5/ E( observ(m nota pe care cuv7ntul tre(uie o adau1( cuv7ntului $oate Ki o r(pe>te cuv7ntului 'rea Z ](ranul este liber, dar el trebuie s( lucre&e, s( cultive p(m7ntul care , 'ine 7n continuare de senior/ El este liber, dar pretutindeni statul 7l supune la d(ri, Biserica 7i cere dijm(, iar seniorul redeven'e/ Re&ultatul nu e 1reu de 1hicit* 7n secolul al M; 8lea, 7nBeau8vaisis, venitul '(ranului, datorit( acestor prelevi, se mic>orea&( cu CIFIi 6#=$5/ Rate destul de apropiate s7nt scoase in eviden'( de c(tre alte studii/ "retutindeni, societatea dominant( se prispe s( mobili&e&e >i s( sporeasc( 7n 2olosul s(u masa surplusurilor a1ricole/ Ar 2i o ilu&ie s( se @ ea d( c( '(ranul nu 7>i d( seama de acest lucru/ C#s j9@8pieds, ?descul'ii@, r(scula'ii din -ormandia U6C$5, demasc( 7n mani2estele lor pe arenda>ii de

impo&ite >i pe traitans% str7n1(torii de d(ri, ?ace>ti oameni 7mbo1('i'i O///P care se 7mbrac( pe chel8 tuiala noastr( 7n m(tase >i 7n cati2ea@, aceast( ?1r(mad( de ho'i care m(n7nc( p7inea noastr(@ 6#CI5/ 7n #%JJ, dup( spusele '(ranilor lor, canonicii de la Eaint8)aurice, de l7n1( Drenoble, ?tra1 la chiolhanuri >i nu au alta de 1rij( dec7t s( se 7n1ra>e ca porcii ce trebuie t(ia'i de "a>tiUU 6#C#5/ Dar, mai la urm(, ce pot a>tepta ace>ti oameni de la o societate 7n care, cum scrie economistul napolitan Dalan'i ?'(ranul este o vit( de samar c(ruia i se las( 7ntocmai ce8i trebuie ca s(8>i duc( povara@ 6#C=5, s( supravie'uiasc(, s( se reproduc(, sA8>i 7ndeplineasc( mai departe sarcinaH [ntr8o lume st7nd sub continua amenin'are a 2oametei, seniorii au partea bel>u1ului9 ei ap(r(, o dat( cu privile1iile lor, securitatea, echilibrul unei anu8 mite societ('i/ ,ric7t de ambi1u( este aceasta, ea este 1ata s(8i apere, s(8i sus'in(, s(8i sprijine, s( a2irme, a>a cum 2ace Richelieu, c( '(ranii s7nt ase8 m(n(tori ?cat7rilor, pe care, 2iind deda'i cu 1reu8 tatea, odihna lun1( 7i stric( mai r(u dec7t munca@ 6#CC5/ Exist( prin urmare destule motive ca socie8 tatea seniorial(, necontenit &1uduit(, lovit(, minat(, s( se men'in( 7n ciuda tuturor acestora, s( se recompun( timp de veacuri, s( poat( 2ace 1reut('i oric(rui lucru care, 7n cadrul &onei rurale, este altceva dec7t ea 7ns(>i/

La 5ontaldeo
t

E( deschidem o parante&( pentru ca, 7n 17nd, s( tr(im o clip( 7ntr8un mic sat din talia/ storia lui ne8a 2ost minunat povestit( de c(tre un isto8 ric, Dior1io Doria, mo>tenitorul h7rtiilor marii 2amilii 1enove&e, descendent al 2ostului senior >i st(p7n de la )ontaldeo 6#CF5/ E(tuc destul de s(rac, CII >i ceva de locuitori, ceva mai pu'in de 0II de hectare de p(m7nt/ )on8 taldeo este a>e&at la 1rani'a dintre ]inutul )ilaW nului >i teritoriul republicii Denovei, 7n contact cu c7mpia lombard( >i cu Apeninii/ )inusculul

s(u teritoriu din &ona de coline este un ?2ie2@ 'i8 n7nd de 7mp(rat/ 7n #06$, 2amilia Doria 7l cump(r( de la 2amilia Drimaldi/ Doria >i Drimaldi apar8 'in nobilimii de a2aceri a Denovei, acelor 2amilii mul'umite s( 2ac( 2i1ur( de ?2eudatari@, pun7ndu8>i 7n acela>i timp capitalurile la ad(post >i p(str7n8 du8>i Tnre2u1iu la por'ile ora>ului 6precau'ie util(9 via'a politic( a acestuia este a1itat(5/ -8are impor8 tan'(9 ei 7>i tratea&( 2ie2ul ca ni>te ne1ustori pri8 cepu'i, 2(r( mare risip(, dar nici ca 7ntreprin&(8 tori, nici ca novatori/ 7ntr8un chip c7t se poate de viu se desprinde din cartea lui D/ Doria ima1inea raporturilor recipro8 ce dintre '(rani >i 2eudalar/ ](rani liberi, care se duc unde vor, se 7nsoar( dup( voie, dar c7t de s( 8 raci Z !onsumul minim, pe care autorul 7l sta8 bile>te pentru o 2amilie de patru persoane la $,0 chintale, cereale >i castane, >i 06I de litri de vin pe an, este dep(>it sau atins doar 7n J c(mine din 06/ 7n celelalte avem a 2ace cu o sub8alimenta'ie cronic(/ 7n cocioabele de lemn >i lut, 2amiliile pot s( se 7nmul'easc(, chiar 7n perioadele 2oarte proaste, ?c(ci acestea par s( 7mpin1( la procrea8 'ie@, dar atunci c7nd aceste 2amilii s7nt m(r1inite la un hectar de sol s(rac, ele trebuie s(8>i caute hrana aiurea, s( munceasc( pe p(m7ntul 2euda8 tarului, pe o1oarele celor trei sau patru chiaburi ai satului/ Eau s( coboare spre plai >i s(8>i tocmeas8 c( bra'ele de munc( pe timpul seceri>ului/ -u 2(r( surpri&e 7n1ro&itoare/ Ee 7nt7mpl( ca secer(torul, care trebuie s(8>i asi1ure chiar el hrana, s( chel8 tuiasc( pentru m7ncare mai mult dec7t prime>te de la cel care 7l tocme>te/ A>a se 7nt7mpl( 7n #6$0 7n #%C0, 7n #%06/ Eau, se 7nt7mpl( >i a>a, sosi'i ba locul an1aj(rii, ei nu 1(sesc nimic de lucru9 trebuie s( plece mai departe 7n #%CF unii ajun1 "7nA 7n !or sica/ Acestor rele li se adau1( excesele 2eudatarului Ki ale repre&entan'ilor lui, printre care, 7n primul raid/ vechilul, ii atlore+ 7mpotriva lor, ob>tea s(teasc( >i consoli ei nu poate mare lucru/ Biecare j" e s3 pl(teasc( redeven'ele, s( achite arenda, accepte ca st(p7nii s( le cumpere cu pre'uri

mici recoltele >i s( le rev7ndA 7n c7>ti1, ca ace>tia s( aib( monopolul avansurilor c(m(t(re>ti >i 2o8 loasele 7mp(r'irii drept('ii/ Dloabele cost( din ce 7n ce mai mult, >iretenia 2iind aici cre>terea sanc'iunilor pentru delictele minore, cele mai 2recvente/ Ba'( de amen&ile din #F0$, cele din #%II, 'in7nd seama de devalori&area monedei, s8 au 7nmul'it cu #= pentru r(niri9 cu %C pentru injurii9 cu $F pentru jocurile de noroc, c(ci jocul este inter&is9 cu #0% pentru delicte de v7n(toare9 cu #JI pentru p(>unatul pe locul altuia/ Aici, jus8 ti'ia seniorial( nu poate 2i o a2acere proast(/ )icul sat tr(ie>te cu o mic( 7nt7r&iere marile conjuncturi ale economiei/ El cunoa>te totu>i deposed(rile >i 7nstr(in(rile din secolul al M; 8 lea/ Apoi av7ntul Eecolului Luminilor, care s2arm( barierele, lea1( satul eu spa'iul exterior* vi'a de vie se extinde ca o monocultur( invadatoare9 schim8 bul devine re1ul(, 2avori&ea&( transporturile cu eat7ri/ Apare un 2el de bur1he&ie s(teasc(/ Dintr8 odat(, 2(r( a 2i vorba de r(scoal( deschis(, 7n8 cepe s( su2le un v7nt de 2rond(/ Dar unul din ace>ti amar 7'i iese din r7nd9 lucrul pare o neru>i8 nare 7n ochii privile1iatului sprijinit pe prero1a8 tivele lui9 dac(, pe deasupra, el mai este >i inso8 lent, ia na>tere un adev(rat scandal/ La )ontal8 deo, un anume Bettoldo, huomo nuo'o% unul din cat7r1i care 2ac bani 6s7ntem 7n #%J=5 transpor8 t7nd vinul satului p7n( la Denova >i, U(r( 7ndoial(, are brutalitatea care se pune de obicei pe seama cat7r1iilor, 7>i atra1e m7nia st(p7nului/ ?,br(&8 nicia numitului Bettoldo m( nelini>te>te mult, scrie marchi&ul vechilului s(u, >i u>ur(tatea cu care blestem( O///P Ar trebui pedepsit cu at7t mai mult cu c7t este ne7mbl7n&it O///P 7n orice ca&, s( 2ie scos din orice slujb( la noi9 poate c( 2oamea 7l va 2ace mai pu'in r(u@/ Acest lucru nu este si1ur, c(ci a blestema, a 7n8 jura, a lua 7n der7dere este o tenta'ieT o nevoie8 !7t( u>urare pentru omul umilit s( spun( chiar >optit, acest motto care circul( 7n Lombardia8 prin
aceea>i epoc(/ MPane di mostura% acqua d l , osso% la'ora ti%+ Patron% che io non $ossa @, ?p7inedin c

nleav(, ap( din >an', munce>te tu, st(p7ne, eu nu " 2i ootU@ !7tiva ani mai tir&iu, 7n #%$I, despre 7E Doria se spune 7n mod obi>nuit* E mar*d-edel !atto suo% e non di $iL% ?e marchi& la el acas( >i8 atita tot/@ 7n contratimp cu aceste cuvinte revolu'ionare, nr"otul din )ontaldeo, care depl7n1e noile vremuri, rEe marchi&ului 7n #%J$* ?/// de c7'iva3ani Upostura, vendetta, cam(t(, 7n>el(ciunea >i mea > i alte vicii 2ac mari pa>i 7nainte@/ Re2lec'ii asem(n(toare se aud 7n toat( talia acelor vremi, chiar sub pana unui economist liberal ra Denovesi/ 7nm(rmurit de starea de spirit a lncritorilor napolitani el nu vedea prin #%0J decit un leac* disciplina militar( >i b(taia la catarama, (astonate% ma (astonate all'uso militare 6#0o5 l Eitua'ia se tot 7nr(ut('e>te 7n re1atul -eapolelui 7n care se r(sp7nde>te un 2el de epidemie de nesu8 punere social(/ -u cer &ilierii a1ricoli, 7ncepmd din anii #%J0, s( 2ie pl(ti'i de dou( ori mai mult de>i pre'ul articolelor alimentare a sc(&utH :-u 7ntind ei de pau&a de amia&( ca s( se duca in (ettole >i s(8>i piard( banii b7nd sau jucmd jocuri de noroc 7n aceste locante 6#C65H

2 de$&i (arierele
!apitalismul dep(>e>te sau ocole>te 7n anumite circumstan'e barierele pe care le ridica seniorii >i '(ranii/Uini'iativa acestor schimb(ri structu8 rale vine, uneori din chiar interiorul sistemului se8 niorial, alteori din a2ara lui/ Din interior, poate 2i vorba de capitalismul "e care8# practic(, imit( sau 7ncearc( s(8# inven8 te&e 7nsu>i seniorul9 poate 2i vorba de capitalis8 mul de ori1ine '(r(neasc(, pornind de la 7&bmda marilor arenda>i/ Din a2ar( vin intru&iunile cele mai importante/ Banul urban cur1e necontenit spre sate/ !a s( se #$ "iard( acolo pe jum(tate, atunci c7nd este vorba

parla8 este

Europei
cAutare/ acestui prim E l( 7ncerc(m mai Eemni2icative/ ;om experien'elor europene, 2ie la mar1inile ei or occidentale, 7n acert' l o 2ost America europeana

pierde 7n /32

rea<7a exemple
ta &isa,
h ml Europa

propriu8 care , e/
7n ce

Qs 7n

3 a a

rdinar ast2d

P8%# + teAte L!f


lui/

Educe

<

9a$italismul &i cea de a doua ser(ie


Titlul acestui para1ra2 nu na'ii spre paradox/ ?Lea L Y 8 j soarta re&ervata 'aranimT vf, a este an cunoscut
e u r o pe

care, 7nc( liber( 7n SXlSljj4j

o 7nr(ut('ire a condi'iei sale totul a al M; 8lea/ Dup( care "e SR 7n( i a )area pornit iar spre serbie de la/Baltica p 3 sif - e a 1 r ( , 7 n B a l c a n i , 7 n S1 a t u l - e a " 3 3 3 3 3 ciliei, >i din )oscovia 6ca& 2oarte lor Ue rol joac( 7n aceste spa'n T unul, s8ar p(rea, c(ci, 7n acest ca& se 33 M re1ul( despre re cudali"are% de re1i G tem 2eudal ar 2rumoasa carte a lui Ritoia

cursu

l celui de

6#C$5, care anali&ea&( pas cu pAs ceea ce poate 7i, din secolul al M; 8lea pin( in cel de8al M; 8 lea, ?calculul economic@ al '(ranilor ioba1i din "olonia >i al st(p7nilor lor, explic( bine prin ce anume nu s7nt boierii polone&i, >i nu vor 2i p7nA 7n secolul al MlM8lea, ?adev(ra'i@ capitali>ti/ La 7nceputurile secolului al M; 8lea, o con8 junctur( cu dublu sau triplu e2ect a 7mpins Europa r(s(ritean( spre un destin colonial de produc(tor de materii prime, destin 7n care cea de a doua serbie nu este dec7t aspectul cel mai vi&ibil/ "re8 tutindeni, cu varia'ii 7n 2unc'ie de epoc( >i loc, '(ranul, le1at de p(m7nt, 7ncetea&( 7n drept >i 7n 2apt s( mai 2ie mobil, s( se mai bucure de 7nlesni8 rile c(s(toriei cu o persoan( liber(, s( se elibere&e pe bani de redeven'ele 7n natur( >i de prest(rile 7n munc(/ !orvoada cre>te peste m(sur(/ 7n "olo8 nia 6#FI5, prin #0II, ea era ne7nsemnat(* statu8 tele din #0#$ >i #0=$ o 2ixea&( la o &i pe s(pt(8 m7n(, adic( la cinci&eci >i dou( de &ile pe an9 prin #00I ea ajun1e la trei &ile pe s(ptAm7n(9 prin #6II la >ase &ile/ 7n Un1aria, lucrurile evo8 luea&( la 2el* o &i pe s(ptAm7n( 7n #0#F, apoi dou(, apoi trei, 7n cur7nd o s(pt(min( din dou( >i p7n( la urm( suprimarea oric(rei re1lement(ri, corvoada nemaidepin&7nd dec7t de arbitrariul se8 niorului 6#F#5/ 7n Transilvania, patru &ile pe s(p8 t(m7n(* '(ranii ar avea, 7n a2ar( de duminic(, dou( &ile lucr(toare care le8ar apar'ine/ Dar, 7n #0J$ #0$I, 7n Livonia 6#F=5, .)eder gesinde Olucrea&(P mit Ochsen oder P erdt alle #oge/1 nu 7ncape 7ndo ial(, orice '(ran supus robotei lucrea&( cu un atelaj de boi sau de cai 7n iecare "i+ Dou( secole mai t7r&iu 6#6$J5, 7n Eile&ia in2erioar(, se spune o2icial c( aceste ?corve&i '(r(ne>ti s7nt 2(r( de 7n1r(dire@ 6#FC5/ 7n Eaxa, exist( un soi de recrutare a tinerilor, 7ncorpora'i ca la armat( pentru doi sau trei ani 7n serviciul seniorului 6#FF5/ 7n Rusia, datoriile '(ranilor 7n1(duie nobililor s( 7nchei cu datornicii lor contracte care 7i lea1( de p(m7n3 s8a vorbit despre un 2el de ?iob(1ie voluntara Ub8 are se le1ali&ea&( mai t7r&iu 6#F05/

"e scurt, tare chip, 1 s(p tAm7na tinde sa se ceptie/ "oate ca tremur cu

CH de pe domeniile
nici

"

nse ale ora>eloi/ re1im mai bhnd o ( meieu


de

posesiunile # L ej 7n 4 "rus p ! Q! ia ori8


Y

de

parl

'ara

elocale ale societ('ii,, lajele este jacuta


a

corvoada se

urmare

ca re ' in m 3 37 3p i in ir c a e i uln 2i u s au u n 4 >i care delea1( pentru maep % %-$anndienste Eervitor/ Dar corve&iQ3 cu W) 3 scutesc m g
sau -$annGerHe% in X /^^L erHe)
de

1p

' 3 3

supr

corve&ile /33:23'Eni sAraci si SUieri satele 3333t;un >ir 7ntre1 de re1imuri u


lipsi'i de pamint, exista W m a i m u l t c u ! it ,i baremun di2eren'iale !u3 a 3 la corvoada sluje>te la oiice, hambare , staule, la nevoile ce se ivesc la 1rajdra , / la 33 #

>i

, 7ntruc7t 7n

la arat, la cosit, H /32 33 E L vorba de o tul >an'urilor, la t(iatul padur MM g mobili&are uria>a, devenita pa >urubului lor de munc( dm lumea rurala, a T modif nu e niciodat( o treaba prea 1rea/ ajun1 2ici orarul de munc(, sa MWu7b la nevoie mai mult carul, s( lun1e>ti drumui s( amenin'i/ + 8n 'inutu8 Aceast( a1ravare 1 e n S a a T cau&e rile Estului european are >i cau&e de vest interne/ Externe* cererea masiva a3 F c ar e t re bu ie hr (n it (/ a" 33 3i e ap el la prime/ Drept urmare S33; cursa competi8 produc'ia exportabila/ nter^2n/ # c ei din urm( 'ional( dintre stat/ ora>e >i senior 8 3 3 start aproape pretutindeni 6in atara u po&i'ie@ dominant(/ Eechestra3 m mn j 33 6>i, asemenea a "A37ntului pioducti 3 ri&ea&( succesul 2eudalilor, ::33// statului / ora>elor >i pie'elor urbane, slabicmn SC !orvoada repre&int( un motor uria> pus m ser

ciul a ceea ce istoricii 1ermani numesc Gutsherrs* scha t% 7n opo&i'ie cu senioria tradi'ional(, Gund* herrscha t+ 7n secolul al M; 8lea, 7ntr8un sin1ur an, 7n Eile&ia se 7nre1istrea&( C%C 6=# &ile de cor8 voad( cu atelaje de doi cai >i F$0 #=% cu atelaje de boi/ 7n )oravia, ci2rele s7nt respectiv de F =J= III >i # FI$ ##F 6#F65/ Acest re1im ap(s(tor nu s8a putut 7nsc(una de pe o &i pe alta* a existat o pro1resie, un proces de desprindere9 >i n8au lipsit nici violen'ele/ 7n Transilvania, !odul lui Rerboc&i a proclamat $er$etua rusticitas% adic( ser'itutea 'e&nic a '(ra8 nului, imediat dup( 7n2r7n1erea r(scoalei lui Doja 6#0#F5 6#F%5/ Ea va 27 proclamat( din nou 7n 7n8 tre1 re1atul Un1ariei, un secol mai t7r&iu, la adu8 narea din #6IJ, dup( episodul r(scoalei ?haiduci8 lor@, '(rani 2u1ari, tr(ind din ho'ii >i ja2uri pe seama turcilor/ 7ntr8adev(r, arma '(ranilor 7mpotriva unui st(8 p7n prea exi1ent este 2u1a/ !um s( pui mina/ pe un om care o >ter1e, o dat( cu venirea nop'ii, lu7ndu8>i c(ru'a, nevasta, copiii, 1r(mada lui de lucruri, vacileH !7teva 7nv7rtituri de roat( >i el 7nt7lne>te de8a lun1ul drumului complicitatea 2ra8 'ilor de mi&erie9 apoi, p7n( la urm(, primirea pe un alt domeniu seniorial sau 7n armata celor 2(r( de le1e/ 7n Lusacia, dup( 7ncheierea r(&boiului de trei&eci de ani, 2uria cre>te >i pl7n1erile senio8 rilor le&a'i 7n 2a'a Landtagului se 7nmul'esc 6#FJ5/ !el pu'in s( 2ie pedepsi'i cei care ajut( 2u1arii >i 7i primesc, cer ei* 2u1arilor prin>i s( li se taie urechile, sau s( U se taie nasul, sau s( 2ie 7nsem8 na'i cu 2ierul ro>u 7n 2runte/ -u s8ar putea ob'ine un ResHri$t din partea prin'ului elector al Eaxo8 niei de la DresdaH Dar lista nes27r>it( a rescrip8 telor care opresc libera mi>care a >erbilor 67n )o8 ravia, #6CJ, #60J, #6J%, #6$$, #%#=9 7n Eile&ia, #6$$, #%I$, #%#F, #%=I5 dovede>te neputin'a le8 1isla'iei 7n aceast( privin'(/ 7n schimb, seniorii au i&butit s( 7ncorpore&e '(r(nimea 7n unit('i economice 7nchise, c7teodata 2oarte 7ntinse* 17ndi'i8v( la con'ii !&ernN din Boe8 mia, la Rad&iGill sau !&artorisQi 7n "olonia laU#U

ma1na'ii Un1ariei, ne1ustorii de vin >i de vite/ Aceste unit('i economice tr(iesc 7nchise 7n ele 7nsele/ "ractic, '(ranul nu mai are acces la pie'ele urbane, dealt2el 2oarte reduse/ Atunci c7nd ajun1e 7n ele, o 2ace pentru tran&ac'ii m(runte, c7t s( adune pu'inii bani de care are nevoie ca s( pl(teas8 c( anumite redeven'e sau ca s( bea un pahar de bere sau de alcool la han, >i el, proprietate a senio8 rului/ Dar, p7n( la urm(, aceast( unitate economic( nu este autarhic(, c(ci ea se deschide 7n partea de sus/ Eeniorul, proprietar de ioba1i >i de p(m7n8 turi ca pe vremuri, produce 1r7u, lemn, vite, vin/ mai t7r&iu >o2ran sau tutun, con2orm cererilor unui client dep(rtat/ Un adev(rat 2luviu de 1r7u boie8 resc coboar( pe ;istula >i ajun1e la DdansQ/ Din Un1aria se export( p7n( departe vinul, cire&ile de vite9 din '(rile dun(rene, 1r7ul, oile destinate po2tei nes(tule a stanbulului/ "retutindeni, 7n &ona celei de a dcua >erbii stranie revan>( a &onei rurale economia domenial( acoper( to8 tul, 7mpresoar( ora>ele, 4 e subju1(/ Ee mai 7nt7mpl( pe deasupra ca aceste domenii s( posede propriile lor or(>ele >i s( serveasc( drept ba&( unor 7ntreprinderi industriale* c(r(midarii, poverne, sladni'e, mori, 2aian'(rii, 2urnale 7nalte 6ca 7n Eile&ia5/ Aceste manu2acturi 7ntrebuin'ea&( o m7n( de lucru constr7ns( s( lucre&e, >i 2oarte adesea >i materii prime 1ratuite care, din aceast( cau&(, nu pot 2i prinse 7ntr8o contabilitate strict( cu pasiv >i activ/ 7n cea de a doua jum(tate a se8 colului al M; 8lea, 7n Austria, seniorii parti8 cip( la instalarea manu2acturilor textile/ Ei s7nt deosebit de activi >i con>tien'i de posibilit('ile "e care le au* urm(resc 2(r( r(1a& `rrondierung* u T domeniilor lor, pun m7na pe p(duri, 7ncAlcind drepturile jurisdic'ionale ale prin'ului, ini'ia&( culturi noi, ca tutunul, >i supun orice or(>el a2lat a 7ndem7n(, 2olosind 7n avantajul lor drepturile de concesiune ale acestora 6#F$5/ jWar s( revenim la 7ntrebarea noastr(* care -,S anu8me dintre multiplele aspecte ale celei de a doua

>erbii 'ine de capitalismH -ici unul, r(spunde cartea lui Ritold .ula >i ar1umentele sale s7nt desi1ur pertinente/ Dac( porni'i de la portretul tradi'ional al capitalistului, dac( accepta'i acest portret robot* ra'ionali&are, calcul, investi'ii, maximali&are a pro2itului atunci, da, nici ma1natul, nici >leahtnicul polone& nu s7nt capita8 li>ti/ , duc prea u>or, 7ntre planul banului pe care 7l atin1 >i planul economiei naturale care le st( sub picioare/ Ei nu calculea&(, c(ci ma>ina mer1e sin1ur(/ Ei nu caut( s( reduc( cu orice pre' cos8 turile de produc'ie, ei nu au 1rij( s( ameliore&e, >i nici m(car s( men'in(, productivitatea solului, care este totu>i capitalul lor, ei nu consimt la nici o investi'ie real(, se mul'umesc pe c7t cu putin'( cu ioba1ii lor, m7n( de lucru 1ratuit(/ Ast2el, recolta, oric7t( ar 2i ea, repre&int( pentru ei un bene2iciu* o v7nd la Dan&i1 ca s8o schimbe auto3 mat pe produsele manu2acturate ale ,ccidentului, 7n 1eneral pe cele de lux/ "rin #J=I 6#0I5 62(r( ca autorul s( poat( repera exact schimbarea care intervine5, situa'ia se v(de>te cu totul alta* un mare num(r de proprietari socotesc de aici 7nainte p(m7ntul ca pe un capital care trebuie iute ocrotit, ameliorat, oricare ar 2i costul acestei opera'ii9 ei se descotorosesc c7t pot de repede de ioba1ii lor care repre&int( prea multe 1uri de hr(nit >i pu'in( munc( e2icient(9 le pre2er( muncitori sa8 laria'i/ ?!alculul lor economic@ nu mai este ace8 la>i* iat(8#, tardiv, con2orm cu re1ulile unei 1es8 tiuni 1rijulii s( compare investi'ia, pre'ul de re8 venire >i produsul net/ !hiar numai acest contrast este un ar1ument peremptoriu pentru a r7ndui pe >leahtnicul polone& din secolul al M; 8lea prin8 tre seniorii 2eudali, nu printre 7ntreprin&(tori/ Bine7n'eles, nu 7mpotriva acestui ar1ument am de 17nd s( plede&/ )i se pare totu>i c( cea de a doua serbie este contra2i1ura unui capitalism ne8 1ustoresc care descoper( 2oloasele situa'iei din Estul european >i 1(se>te 7n ele, pentru o parte din el ca atare, chiar ra'iunea lui de a 2i/ )arele proprietar nu este un capitalist, dar este, in viciul capitalismului de la Amsterdam sau

aiurea, o unealt( >i un colaborator/ El ace $arte din sistem+ !el mai mare senior din "olonia pri8 me>te avansuri de la ne1ustorul din DdansQ >i, [rin mijlocirea lui, de la ne1ustorul olande&, ntr8un sens, el se 1(se>te 7n aceea>i situa'ie in2erioar( ca oierul din Ee1ovia care, 7n secolul al M; 8lea, vinde cu mult 7nainte de tuns l7na oilor lui, ne1ustorilor 1enove&i9 sau 7n situa'ia a1ricultorilor, nevoia>i sau nu, dar totdeauna 7n c(utarea unui avans, care, 7n toate timpurile >i 7n Europa 7ntrea1(, 7>i v7nd 1r7ul verde ne1ustorilor de toate soiurile, m(run'i sau importan'i, c(rora aceast( situa'ie le 7n1(duie pro2ituri ilicite >i le o2er( o porti'( de sc(pare 2a'( de re1ulile >i pre 8 'urile pie'ii/ , s( spunem atunci c( seniorii despre care e vorba se 1(sesc printre victime, >i nu prin8 tre actorii sau participan'ii unui capitalism care, din dep(rtare, prin persoane interpuse, 'ine la cheremul 1usturilor >i nevoilor lui tot ceea ce este mobili&abil pe drumurile m(rii, pe calea r7urilor >i prin bun(voin'a moderat( a drumurilor de uscatH "a >i nu/ Exist( o di2eren'( 7ntre oierul din Ee8 1ovia sau 7ntre cultivatorul de cereale8 care, la urma urmei, nu 2ac altceva dec7t s( suporte condi8 'iile impuse de c(m(tar, >i seniorul din "olonia care, de&avantajat pe pia'a DdansQului, este atotputernic la el acas+ El s8a 2olosit de aceast( deplin( putere pentru a or1ani&a produc'ia a>a 2el 7nc7t ea s( r(spund( cererii capitaliste, care nu 7l interesea&( dec7t 7n 2unc'ie de propria sa cerere de produse de lux/ 7ntr8o scrisoare adresat(, 7n #0CF, re1entei ](rilor de :os, citim* ?To'i marii seniori >i st(p7nitori din "olonia >i "rusia au 1(8 E# ' de dou(&eci >i cinci de ani 7ncoace mijloc s( trimit( pe r7uri anume toate 1r7nele lor la Dan&8 GicQ 6Dan&i15 >i s( le v7nd( celor din &isul ora>/ Ki prin aceast( pricin( re1atul "oloniei >i marii seniori s8au 2(cut 2oarte bo1a'i@ 6#0#5/ Dac( ne8am Ua dup( litera textului, ne8am 7nchipui ni>te O ntlemen armers% ni>te 7ntreprin&(tori de tip C:% U c@um "eter/ -ici vorb( de a>a ceva/ !el care a eni W >i a b(tut la u>a lor este 7ntreprin&(torul

din ,ccident/ Dar seniorul polone& avea puterea a dovedit8o 2oarte bine s( 2ac( pe '(ran >i o bun( parte din ora>e s( slu1(reasc( 7n 2olosul lui, s( domine a1ricultura >i chiar manu2actura, 7ntrea1a produc'ie ca s( spunem a>a/ Atunci c7nd mobili&ea&( aceast( putere 7n serviciul capitalis8 mului str(in, devine el 7nsu>i actor 7n sistem/ B(r( el nu am avea cea de a doua serbie9 >i, 2(r( cea de a doua serbie, volumul de cereale ex$or* ta(ile ar 2i in2init mai mic/ ](ranii ar pre2era s(8>i m(n7nce 1r7ul sau s(8# schimbe pe pia'( cu alte bunuri, dac(, pe de o parte, seniorul n8ar 2i aca8 parat toate mi)loacele de $roduc!ie >i dac(, pe de alt( parte, el n8ar 2i suprimat cu totul o economie de schimb care ajunsese s( 2ie vie, re&erv7ndu8>i pentru sine toate mi)loacele de schim(+ -u avem a 2ace cu un sistem 2eudal, c(ci departe de a 2i vorba despre o economie mai mult sau mai pu'in 7nchis(, care se autosatis2ace, este vorba de un sistem 7n care, a>a cum spune chiar R/ .ula, se8 niorul 7ncearc( s( sporeasc( prin toate mijloacele tradi'ionale cantitatea de 1r7u comerciali&abil/ -u avem a 2ace, desi1ur, nici cu o a1ricultur( ca8 pitalist( modern(, de tip en1le&esc/ Avem a 2ace cu o economie de monopol, monopol al produc'iei, monopol al distribu'iei, totul 7n serviciul unui sistem interna'ional, el 7nsu>i puternic, ne7ndo8 ielnic capitalist 6#0=5/

9a$italism

&i $lanta!ii n 2merica

UU

Europa o ia de la 7nceput 7n America/ , >ans( uria>( pentru ea/ Ea o ia de la 7nceput acolo 7n diversitatea ei, care se suprapune diversit('iU noului continent/ Re&ultatul este un 7ntre1 buchet de experien'e8 7n !anada 2rance&(, un re1im seniorial construit de sus 7n jos ratea&( de la 7nceput/ 7n coloniiU e en1le&e, -ordul este o 'ar( liber( ca An1lia9 U u U 7i apar'ine viitorul 7ndep(rtat/ Dar Eudul es

BOF

sclava1ist* s7nt sub re1im de sclavie toate planta'iile de trestie de &ah(r, mai cu seam( cele din ontile >i de pe coasta interminabil( a Bra&iliei/ Re1imuri senioriale spontane prosper( 7n &onele cresc(toriilor de vite, ca ;ene&uela sau re1iunile de interior bra&iliene/ Re1imuri 2eudale e>uea&( de8a lun1ul Americii spanioleUcu puternic( popu8 la'ie indi1en(/ 7ntr8adev(r, '(ranii indieni s7nt conceda'i seniorilor spanioli, dar los encomicndas% date cu t i t l u via1er, s7nt mai de1rab( (ene icii dec7t ie uri3 oc7rmuirea spaniol( nu a vrut s( trans2orme 7n 2eudalitate lumea revendicativ( a encomenderos*ilo,9 ea a 'inut8o mult( vreme 7n m7n(/ Dintre experien'ele acestea ne interesea&( nu8 mai planta'iile/ Ele s7nt, mai direct, dec7t domeniile celei de a doua >erbii, crea'ii capitaliste prin excelen'(* banii, creditul, tra2icul, schimburile e lea1( de '(rmul r(s(ritean al oceanului/ Totul este telecomandat de la Eevilla, !adi&, Bordeaux, -antes, Rouen, Amsterdam, Bristol, Liverpool, Londra/ "entru a crea aceste planta'ii a 2ost nevoie ca totul s( 2ie adus de pe vechiul continent, st(p7nii, colonii de ras( alb(, m7na de lucru, m7na ne1rilor A2ricii 6c(ci indianul din re1iunile de litoral n8a suportat >ocul noilor veni'i5, chiar plantele, 7n a2ar( de tutun/ 7n ce prive>te trestia de &ah(r, a 2ost nevoie ca, odat( cu ea, s( 2ie importat( tehnica producerii &ah(rului, introdus( de portu8 1he&i 7n )adera >i 7n insulele dep(rtate ale 1ol2u8ZUUA Duineeii 6insula "rincipe, EAo Tome5, a>a mc7t aceste lumi insulare au devenit tot at7tea "re8Americi, pre8Bra&ilii/ 7n orice ca&, nimic nu este mai revelator 7n aceast( privin'(, dec7t lipsa ae experien'( a 2rance&ilor atunci c7nd 7nt7lnesc trestia de &ah(r 7n rada lui Rio de :aneiro, unde T 7mpin1e 7n #000 visul de m(rire al amiralului e !oli1nN* e i o ?topesc@ 7n ap( >i ob'in din ea un 2el de o'et 6#0C5 Z "e c ^astel e de nord8est ale Bra&iliei >i la sud, a A ;icente a ar rin #00 3 3^ U " " ^ primele cul8 # americane de trestie de &ah(r, cu morile, cu

#J/ O ra inrie de "ahr in -an #omingo "lanul planta'iei lui Dalbaud du Bort nu este prea limp ehc Trebuie s(8# cite>ti eu r(bdare >i cu lupa pentru a 1(si d e liile pe care le semnalea&( le1enda >i asupra c(rora re;# textul nostru/ ,pera'ia merit( 2(cut(/

A casa principal(9 B ma1a&ie9 D buc(t(rie9 E f in2 ir me r ie 9 + ra 2 in( r ie * 2 iltr e le 9 . guildire r \ L + ; mor i le * ) ca &a ne le 9 , ba& inul9 " 2 ier (r ia * + b a r a c a e c on o mu l u i 9 E b a r ( c i l e s e r vi t or i l o r n e M 1 E ba r( c ile 1r ( dina r ilor ne 1r i9 M ba ra ca pr inc ipa5 T din pia'a mic (* < clopotni'a9 AA loturile de X r e s 'l de &ah(r9 BB loturile de carto2i* !! planta'iile ^ce ba na ne 9 D D lotur ile de me i9 E lotur ile de ma n5 ^ U BB loturile de i1name9 DD hotarele cur'iiP8

?ma>inile@ lor, los engenhos de assucar+ Acest prim peisaj al &ah(rului este pretutindeni acela>i* 1ropi 7n care sclipe>te apa, b(rci de transport pe 2luviile de coast(, carros de (oi cu ro'i sc7r'7itoare pe >leaurile din c7mpie, >i triada, 7nc( 7n picioare p7n( mai ieri 7n 7mprejurimile ora>ului Reci2e sau la EAo Ealvador* casa st(p7nului, casa grande1 bar(cile sclavilor, sen"alas3 7n s27r>it, moara de &ah(r/ Et(p7nul se 2udule>te c(lare9 el domne>te asupra 2amiliei8 o 2amilie 7ntins( peste m(sur( datorit( unei libert('i de moravuri care nu d( 7nd(r(t 7n 2a'a culorii pielii sclavelor >i exer8 cit( asupra alor s(i o justi'ie sumar( >i 2(r( apel* s7ntem 7n Lacedemonia sau 7n RomaT TarVuinilor 6#0F5/ 7ntruc7t dispunem de conturi am(nun'ite, s( spunem numaidec7t c( engenho de assucar bra&i8 lian nu/ este un plasament excelent ca atare/ "ro8 2iturile, calculate destul de plau&ibil, Sse ridic( la F sau 0i 6#005/ Ki exist( ni>te contra8timpi/ 7n aceast( lume de tip antic, numai st(p7nul, senhor de engenho% este an1ajat 7n economia de pia'(9 el >i8a cump(rat sclavii, a 7mprumutat bani ca sA8>i construiasc( moara, 7>i vinde recolta >i, c78 teodat(, recolta micilor engenhos care tr(iesc 7n umbra ui/ Dar el 7nsu>i este dependent de ne1us8 torii instala'i 7n ora>ul de jos, la Reci2e sau E(o Ealvador, la poalele ora>ului seniorial ,linda, "rin ei, el este le1at de ne1ustorii din Lisabona care avansea&( 2ondurile >i m(r2urile, a>a cum vor 2ace ne1ustorii din Bordeaux >i -antes pentru plantatorii din Ean Domin1o, din )artinica >i din Duadelupa/ !omer'ul Europei comand( pro8 duc'ia >i des2acerea m(r2ii dincolo de mare/ n Antile, cultura trestiei de &ah(r >i industria &ah(rului 2useser( trans2erate $ro(a(il de c(tre m aranii portu1he&i, i&1oni'i din nord8estul bra8 & U ian 7n urma plec(rii olande&ilor, 7n #60F 6#065/ Dar abia c(tre #6JI atin1e &ah(rul partea occi8 ental( a lui Ean Domin1o, st(p7nit( de 2rance&i de 2a mijlocul secolului al M; 8lea 6de drept nu8 mai du "( pacea de la RNsGicQ, din #6$%5/

Dabriel Debien 6#0%5 a descris 7n am(nunt p planta'ie de pe insul(/ 7n mod si1ur nu una dintre cele mai ar(toase, 7ntre Leo1ane la vest >i "ort8au8 "rince a est, la oarecare distan'( de marea care Ee vede de pe 7n(l'imea colinei pe care e a>e&at( locuin'a principal(/ -icolas Dalbaut du Bort intr( 7n posesia acestei 2abrici de &ah(r p(r(1inite 7n #%C0/ ;enit la 2a'a locului ca s8o pun( pe pi8 cioare, el restaurea&( cl(dirile, redispune morile >i ca&anele, completea&( stocul de sclavi ne1ri >i re2ace parcelele de trestie/ Un plan prost 7ntoc8 mit 7n #%0C 6>i reprodus aici5 va da cititorului o idee de ceea ce putea s( 2ie planta'ia, cu toate c( limitele s7n2c imprecise, relie2ul abia schi'at, scara prost respectat(/ Apa este dat( de un p7r7u, !ourt Bouillon, musa2ir periculos c7teodat(, dar aproape sleit de c(tre scoaterile de ap( necesare planta8 'iei/ Locuin'a st(p7nilor nu este o casa grande1 trei camereW &iduri v(ruite de c(r(mid(, Uo buc(8 t(rie uria>(/ La doi pa>i, ma1a&ia/ )ai departe, coliba economului, suprave1hetor >i contabil, a c(rui pan( >i ale c(rui ci2re s7nt indispensabile conducerii exploat(rii, 1r(dina, la sucrerie >i la $urgerie instala'iile de 2(cut >i de ra2inat &a8 h(rul , morile, 2orja, la guildi'erie ; povarn( unde se 2ace rachiul de trestie 6#0J5/ "lanta'ia noastr( nu este .en (lanc/+ ?7n alb@ nu 2urni8 &ea&( adic( dec7t &ah(r brut, ne7n(lbit dar ea distilea&( spuma >i siropul 7n guildi'erie1 ta ia% rachiul care se 2abric( aici, se vinde pe loc9 el procur( intr(ri de bani mai rapide dec7t expor8 turile spre Bran'a/ ;om re1(si pe plan .la case E ca(rouets/ >opronul care ad(poste>te c(ru'ele ce transport( trestia t(iat( , clopotul care cheam( pe sclavi la ru1(ciune, dar >i mai des la munc(9 buc(t(ria, spitalul, colibele sclavilor 6s7nt mai bine de o sut(59 7n s27r>it, parcelele/ Ies carreaux 6un carreau este e1al cu ceva mai mult de uUn hec8 tar5, plantate cu trestie >i spa'iile re&ervate cultu8 rilor destinate hranei 6p(tate, bananieri, ore&, mei/ manioc, i1name5, culturi l(sate adesea pe seama sclavilor care v7nd o parte d i n ele planta'iei, i@ savanele din jurul colinelor, re&ervate eventual

unor noi planta'ii de trestie, boi, cat7ri >i cai se hr(nesc >i ei cum pot/ 7n timpul unei noi >ederi la Le@o1ane 6#%6= #%6%5, 7ncerc7nd s( restabileasc( o situa'ie devenit( din nou nu prea str(lucit(, -icolas du Bort caut( s( inove&e* s( hr(neasc( mai bine animalele, s( practice o cultur( intensiv(, cu 7n1r(>(minte anormal de abundente, politic( 7n principiu discutabil(/ "olitica opus( nu este 7ns( mai pu'in criticabil(* prin 2or'a lucrurilor, extinderea culturilor 7nseamn( sporirea num(rului de sclavi/ GE j5ar sclavii cost( scump/ )ai mult 7nc(, atunci j2l c7nd plantatorul las( locul unui ?procurator@ sau ;l unui 1irant >i c7nd ace>tia primesc, indi2erent de 7mprejur(ri, o cot( parte din produc'ie, ei sporesc produc'ia 2(r( s( se 7n1rijeasc( de costuri* proprietarul se ruinea&(, 7n timp ce ei se 7mbo1('esc / "lantatorul, indi2erent dac( se ocup( de produc'ia de &ah(r, de ca2ea, de indi1o sau chiar de bumbac, nu se scald( de obice/i 7n bani/ "rodusele coloniale se v7nd scump 7n Europa/ Dar recolta nu se str7n1e dec7t o dat( pe an9 este nevoie de timp pentru ca ea s( se v7nd( >i s(8>i r(scumpere costul, 7n timp ce cheltuielile s7nt &ilnice >i deosebit de 1rele/ !eea ce plantatorul cump(r( pentru 7ntre'inerea lui personal( sau pentru exploatarea pe care o conduce vine pe mare, 1revat de cheltuielile de transport >i mai ales de bene2iciile pe care ne1ustorii >i rev7n&(torii le 2ixea&( dup( bunul lor plac/ 7ntr8 adev(r, 7ntruc7t ?Exclusivul@, re1lement(rile privile1iilor, inter&ice insulelor s( 2ac( ne1o' cu str(in(tatea, acestea s7nt date pe mina monopolului metropolitan/ !olonii nu se s2iesc s( recur1( la contraband(, la livr(rile ei ie2tine >i la trocurile ei rodnice/ Dar aceste 2raude iu s7nt nici 2acile, nici su2iciente/ 7n #%=%, o escadr( 2rance&( apare inopinat prin apele insulei/ SLocuitorii s7nt Odin aceast( cau&(P 2oarte nec(8 iX]U scrie un ne1ustor din )artinica9 7n schimb Uierul acesta este pe placul ne1ustorilor, c(ci se j, H^ate s"une c( interesele lor s7nt cu totul de ne7mp(cat@ 6#0$5/ !um s( scapi, iar(>i, de vicleniile

armatorilorH Ei >tiu 6EavarN 7i s2(tuie>te dealt2el pe 2a'(5 7n ce lun( trebuie s( vii ca s( 1(se>ti &a8 h(rul la pre' sc(&ut, 7n ce moment c(ldura tropical( stric7nd probabil vinurile e oportun s( ajun1i cu un num(r bun de butoaie care ?nu vor lipsi atunci/// s( se v7nd( cit nu se poate mai mult, cu bani pe>in@ 6#6I5/ "este toate, pre'urile se um2l( de la sine 7n decursul secolului al M; 8 lea/ Totul este deci 7n1ro&itor de scump 7n insule pe vremea aceea* hrana, articolele de 2ier(rie, ca&anele de aram( pentru &ah(r, vinurile de Bor8 deaux, articolele textile, 7n s27r>it sclavii/ ?-u 2ac nici o cheltuial(@, scrie -icolas Dalbaud du Bort 7n #%6C/ Ki anul urm(tor* cina mea ?e 2(cut( din pu'in( p7ine cu dulce'uri@ 6#6#5/ Eitua'ia con8 tinu( s( se 7nr(ut('easc( mai apoi/ Un t7n(r colon scrie 6#C mai #%J=5* ?De la r(&boi 7ncoace Or(&bo8 iul din AmericaP, ci&marii no>tri iau pentru o pereche de 7nc(l'(ri C Opia>triP gourdes care 2ac =F de livre >i #0 soli >i am nevoie de o pereche pe lun( O///P/ !iorapii din 2irul cel mai 1rosolan se v7nd $ livre perechea/ "7n&a 1roas( de c(m(>i de t(8 v(leal( 2ace 6 livre/ !ost( #= livre >i #I soli 2(cutul/ "re'uie>te #6 livre >i #I soli o p(l(rie obi>nuit( >i nu ar(toas( O///P !roitorii iau 6I de livre pentru 2(cutul unei haine, #0 livre pentru o jiletc(, tot at7ta pentru o pereche de n(dra1i/ !7t despre cele ale m7nc(rii O///P s8a pl(tit 2(ina p7n( la O///P CCI de livre ObarilulP, butoiul de vin de la 6 la %II de livre, butoia>ul ObarilulP de carne de vit( #0I de livre, jambonul %0 de livre, lumin(rile F liGe >i #I soli livra@ 6#6=5/ Etare de r(&boi, desi1ur, dar r(&boaiele >i corsarii nu s7nt lucruri rare 7n m(rile Americii/ !7nd 7>i des2ace produc'ia, dac( vinde pe loc, plantatorul are de su2erit de pe urma di2eren'elor se&oniere care 2ac ca pre'urile s( coboare cu #=,#0 >i #Ji 72t momentele c7nd &ah(rul se 2abric( din bel>u1/ Dac( recur1e la un comisionar metropo8 litan, trebuie s( a>tepte plata luni 7ntre1i, c7te8 odat( ani, dat( 2iind 7ncetineala comunica'iilorU !7t prive>te pre'urile pe care poate conta, pia'a produselor coloniale este, 7n porturile Europei 8@

a la Bordeaux, de pild( , printre cele mai spe8 culative/ "entru ne1ustori, a devenit un obicei s( joace A 2a hausse sau E la (aisse% iar rev7n&(torii au o scu&( bun(9 trebuie s( p(stre&e mar2a 7n ma8 oa&ie a>tept7nd un pre' mai bun/ De aici/ a>tep8 t(ri prelun1ite care pentru plantator 7nseamn( adesea lips( de bani, obli1a'ia de a se 7mprumuta/ Dac(, pe deasupra, 7ncredin'at c( 2ace avere, s8a 7ndatorat la pornire, ca sa cumpere 7n 7ntre1ime sau 7n parte planta'ia >i sclavii, el r(m7ne repede la cheremul creditorilor/ -e1ustorii, comisionarii >i armatorii din Bor8 deaux, care impun 2olosirea vaselor lor, a c(pita8 nilor acestora 67ns(rcina'i adesea s( v7nd( 7nc(r8 c(tura 7n numele lor5, a ma1a&iilor lor, a avansu8 rilor lor salvatoare, s7nt 7n 2elul acesta >i st(p7nii ma>inii de produs bo1('iile coloniale/ ,rice colon pe care 7l putem urm(ri 7n activitatea de &i cu &i ne8o tot spun 7n coresponden'a lor, RabN >i Dolle, asocia'i printre altele 7n exploatarea marii plan8 ta'ii de la ;a&es, 7ntr8una din cele mai bune &one din Ean Domin1o, este obli1at 7n #%J% s( se dea, cu m7inile >i picioarele le1ate, marii case Brederic Romber1 >i Biii din Bruxelles, a c(rei sucursal( de la Bordeaux trecea 6cu totul 1re>it5 drept pivo8 tul de neclintit al 7ntre1ii vie'i a marelui port 6#6C5/ Toate acestea nu se potrivesc, desi1ur, cu ci2rele 1lobale pe care le avem la dispo&i'ie/ La Bordeaux, unde se e2ectuea&( jum(tate din comer'ul coloniilor 2rance&e, exporturile nu repre&int( dec7t o treime, apoi un s2ert, apoi din nou o treime, din importurile de produse provenite din Ean Domin1o, din Duadelupa >i din )artinica, 7nre1istrate tot acolo 6#6F5/ Acelea>i decalaje la )arsilia 6#605/ -u cumva exist( aici o contradic'ieH Dac( balan'a Dar2urilor avantajea&( 7ntr8o asemenea m(sur( msulele, ele ar trebui s( cunoasc( o deplin( prosperitate/ Apoi banii ar trebui s( vin( din Bran'a, "rin compensa'ie/ Dar Ean Domin1o, ca s( nu vor8CC0 _ de![t des"re eaa este 1olit( statornic de pias8 Tl# ei9 veni'i prin contraband( din apropiata
c

Americ( spaniol(, ace>tia nu 2ac dec7t s( traver8 se&e insula >i, lucru extraordinar, iau apoi drumul Bordeaux8ului, 7n cantit('i enorme dup( #%JC 6#665/ -u cumva paradoxul aparent se na>te din cau&( c( balan'a e calculat( 7n porturile 2rance&e la pre'urile localeH Dac(, pentru a 2ace acela>i calcul, ne8am plasa 7n insule, masa produselor 2ran8 'u&e>ti care se des2ac aici repre&int( o sum( cu mult mai ridicat( dec7t la Bordeaux, 7n timp ce exportul colonial este de valoare mai mic(, 7na8 inte de trans2erul 7n metropol(, care va 7ncorpora 7n pre'urile de v7n&are cheltuielile de transport, comisionul etc/ Di2eren'a dintre cele dou( ci2re se mic>orea&( prin urmare/ Trebuie s( semnal(m, de asemenea, di2eren'a arti2icial( dintre monedele de cont, ?livra colonial(@ este devalori&at( cu CCi 7n raport cu livra din metropol(/ 7n s27r>it, trimi 8 terile de bani c(tre 2amiliile de coloni r(mase 7n Bran'a >i c(tre proprietarii absentei>ti a2ectea&( balan'a de conturi/ Totu>i, contul cel mai im8 portant din acest punct de vedere r(m7ne contul 2inanciar, plata dob7n&ilor >i rambursarea 7mpru8 muturilor/ X 7n 2ond, plantatorii s7nt prin>i 7ntr8un sistem de schimburi care 7i 7ndep(rtea&( de marile pro8 2ituri, 7nc( 7n secolul al M;8lea, instala'iile sici8 liene de 2abricat &ah(rul, 7n ciuda sau din cau&a interven'iei capitalismului 1enove&, erau 7n mod ciudat, dup( !armelo Traselli, ni>te ma>ini de pierdut bani/ ]i se 2ace pu'in mil(, retrospectiv, 17ndindu8te la castelele din Epania ale at7tor cump(r(tori de planta'ii, c7teodat( ne1ustori cu chea1/ ?7n s27r>it, mi8am 1olit pun1a, dra1ul meu prieten scrie )arc Dolle, ne1ustor din Drenoble, 2ratelui s(u , ca s(8'i 2ac aceast( trimitere Ode baniZP >i nu mai am 2onduri libere O///P/ Am 7n8 credin'area c( d7ndu8'i partea O7n cump(rarea unei uria>e planta'iiP, 'i8am 2(cut chiverniseala >i ani sporit8o pe a mea@ 6#I 2ebruarie #%J05 6#6%5/ De&i8 lu&iile veneaUu dup( aceea/ -u ca plantatori ci ca ne1ustori pr(v(lia>i mai 7nt7i, mari ne1ocianN p7n( la urm( au 2(cut avere 2ra'ii "ellet, desp #W 3 care am vorbit, pornind din )artinica/ Ei au >ti ut

s( se dea de partea bun( a barierei >i, la timp, s( se 7ntoarc( la Bordeaux >i pe po&i'iile lui domi8 nante, 7n timp ce ni>te c(m(tari din Amsterdam, care cre&user( c( pot da 2(r( 1rij( 7mprumuturi plantatorilor din insulele dane&e sau en1le&e, ca >i c7nd ar 2i 2ost vorba de ne1ustori de pe pia'a lor, au 7ntr8o bun( &i surpri&a de&a1reabil( s( devin( proprietarii planta'iilor puse 7n 1aj 6#6J5/

9A'%:

*,,2

$lanta!iile din 4amaica

c/

!a&ul :amaic(i en1le&e>ti se potrive>te cu ceea ce am spus despre Ean Domin1o/ Re1(sim 7n insula

ne1ri 6$ sau #I la un alb5, omnipre&en'a trestiei, exploatarea exercitat( de c(tre ne1ustori >i de c(tre c(pitanii de nave, o livr( colonial( in2erioar( livrei sterlin1 6o livr( din An1lia pre'uie>te #,F livre din :amaica5, pirateria >i ja2urile, a c(ror victim( este de data aceasta An1lia, a1resorul 2iind 2rance&ul 6dar, 7n marea !araibilor, nici unul >i nici altul nu pot avea ultimul cuv7nt5/ Re1(sim, de asemenea, pla1a >i primejdiile sclavilor 2u1ari, numi'i, maroons% care se re2u1ia&( 7n mun'ii insu8 lei, c7teodat( venind de pe coastele >i din insulele vecine/ Din acest punct de vedere, situa'ia devine 2oarte critic( 7n timpul ?r(&boiului 2u1arilor@, 5aroon Nar% 7ntre #%CI >i #%C$ 6#6$5/ 7n aceast( insul(, 'inut 7ntins la scara de alt(dat( a lumii, s8au de&voltat 7n voia lor marile propriet('i, cu deosebire 7ncep7nd din anii #%FI8#%6I, c7nd porne>te marele av7nt al industriei &ah(rului 6#%I5/ Atunci, ca >i 7n insulele 2rance&e, 2amiliile primilor coloni, care lucrea&( adesea cu bra'ele lor pe mici planta'ii de tutun, de bumbac, e indi1o, trec pe planul al doilea/ Trestia de &ah(r "retinde investi'ii mari/ Este epoca 7nsc(un(rii "osesorilor Ee de capital >i a marilor domenii/ Din sta8CC% r2 e a e 3 e :( chiar impresia c( proprietatea mai 7ntins( >i mai populat( cu sclavi, poate

en1le&easc( la 9asa grande% the Great >ome+ sclavii

>i mai bo1at( dec7t 7n Ean Domin1o/ Dar r(m7ue un 2apt c( insula aprovi&ionat( cu 2(in( >i carne s(rat( de c(tre en1le&i sau de c(tre coloniile en8 1le&e din America, av7nd ca sarcin( s( 2urni&e&e An1liei o bun( jum(tate din &ah(rul de care are nevoie, 7l 2urni&ea&( la pre'uri mai ridicate decit cele din Ean Domin1o >i din alte insule 2rance&e/ 7n orice ca&, asemeni celorlalte insule produc(8 toare de &ah(r, :amaica este o ma>in( de 2(cut avere, o ma>in( capitalist(, 7n serviciul celor bo8 1a'i 6#%#5/ Acelea>i cau&e produc acelea>i e2ecte, lucrurile se petrec cam 7n acela>i 2el ca 7n Ean Domin1o, adic( 1rosul bo1('iei produse 7n colonii se 7ncorporea&( bo1('iei metropolei/ Bene2iciile plantatorilor ar 2i de cel mult J#Ii 6#%=5/ !ea mai mare parte a comer'ului de import >i export 62(r( a mai vorbi despre pro2iturile comer'ului cu sclavi, care se 2ace numai pornind din An1lia5 ?se 7ntoarce >i circul( 7n re1at@ >i 7i aduce pro2i8 turi tot at7t de mari ?c7t comer'ul na'ional, ca >i c7nd coloniile din America ar 2i at7rnate de !orn8 Gales@* aceste declara'ii apar'in lui BurQe 6#%C5, ap(r(tor al utilit('ii, din punctul de vedere al vie'ii economice en1le&e, a insulelor ndiei de vest, Nest India Islands% care atra1e puternic aten'ia asupra do&ei de 7n>el(torie pe care o au 7n ca&ul acesta ci2rele balan'ei/ 7n realitate, balan'a comercial( a :amaic(i, chiar calculat( 7n livre coloniale, d( un 2oarte u>or avantaj insulei 6# CC6 III 2a'( de # CC0 III59 dar cel pu'in jum(tate din nivelul importurilor >i exporturilor ajun1e pe c(i nev(&ute la activul metropolei 6transport, asi1ur(ri, comisioane, do8 b7n&i de datorii, trans2eruri de 2onduri c(tre pr^X prietarii absen'i5/ Bene2iciul pentru An1lia, in #%%C, ar 2i, 7n total, de aproape un milion >i jum( 8 tate de livre/ La Londra, ca >i la Bordeaux, pro8 2iturile comer'ului colonial se trans2orm( 7n case de comer', 7n b(nci, 7n 2onduri de stat9 ele sus'in 2amiliile puternice ai c(ror cei mai activi repre8 &entan'i se re1(sesc 7n !amera !omunelor >i t n !amera lor&ilor/ Exist( totu>i c7teva 2amilii de coloni 2oarte bo1a'i, dar, ca din 7nt7mplare, el

u s7nt numai plantatori9 ei 2ac pe bancherii pentru al'i plantatori v7r7'i 7n datorii9 ei au le1(turi je 2amilie cu ne1ustorii londone&i, dac( nu cumva8 propriul 2iu nu se 7ns(rcinea&( s( comerciali&e&e P a Londra produc'ia planta'iei, s( 2ac( acolo cum8 p(r(turile necesare >i s( serveasc( de comisionar jamaicanilor/ Aceste 2amilii cumulea&( de 2apt bene2iciile produc'iei de &ah(r, ale comer'ului, ale comisionului >i ale b(ncii/ -u e de mirare c(, instala'i la Londra, 1ir7nd de departe sau rev7n8 &7nd domeniile lor din insule, ei s7nt 7n stare s( investeasc( pe scar( lar1( 7n An1lia, nu numai 7n comer', dar >i 7n a1ricultura de avan1ard( >i 7n di2erite industrii 6#%F5/ Asemeni celor din 2a8 milia "ellet, ace>ti plantatori au 7n'eles c( pentru a c7>ti1a bani 7n colonii trebuie s( te plase&i 7n metropol( Z )ai trebuie s( re7ncepem demonstra'ia, s( in8 troducem 7n discu'ie tutunul de ;ir1inia, sau cire&ile !ubei, sau arborii de cacao ai ;ene&uelei odat( cu 2ondarea, 7n #%=J,a !ompaniei de !aracas 6#%05H Ar 7nsemna s( re1(sim mecanisme asem(n(toare/ Dac( vrei s( scapi de aceast( istorie monoton(, trebuie s( te duci acolo unde, departe de aten'ia interesat( a ne1ustorilor din Europa, cresc de capul lor Americi s(lbatece, 2iecare cu propria sa aventur(* 7n Bra&ilia, 7n jurul ora>ului E(o "aolo de unde pornesc (andeiras% expedi'ii spre interiorul uscatului 7n c(utare de aur >i de sclavi9 dincolo de Bahia, de8a lun1ul v(ii lui E(o Brancisco, o rio dos currais% ?r7ul coralilor@, 'arcuri care 7n1hit cire&i uria>e de bovine9 7n "amDa ar1entinian(, la primele ceasuri ale destinului s(u ?european@9 sau 7n sudul ;ene&uelei, str(b(8t7nd los llanos din ba&inul ,renocului, unde seniori de ori1ine spaniol(, o mu>muial( de cire&i >i de ciurdari c(lare 6indieni sau meti>i de indieni >i de albi5 creea&( o societate seniorial( autentic(, 3 u puternice 2amilii de st(p7ni/ Un ?capitalism@ W tip antic 67n care vitele 7nseamn( moned(5, , a r "rimitiv, c7t s(8# incinte pe )ax Reber !ar e s8a interesat o perioad( de el/
n

ntoarcere

c9c9bUc

7n inima Euro$ei

-umesc ?inim( a Europei@ extremitatea occiden8 tal( a continentului, dincoace de o linie +ambur1 ;ene'ia/ Aceast( Europ( privile1iat( se o2er( prea deschis exploat(rii ora>elor, bur1he&iilor, oame8 nilor bo1a'i >i seniorilor 7ntreprin&(tori pentru ca mecanismele capitaliste s( nu 2ie amestecate 7ntr8o sut( de chipuri 7n activitatea >i structura 2oarte b(tr7nei &one rurale a ,ccidentului/ "utem oare, pentru a de1aja o schem( limpede, s( proced(m precum matematicienii >i s( presu8 punem problema re&olvat(H 7n Europa '(r(neasc( >i seniorial(, capitalismul se 7n2('i>ea&( ca o or7nduire nou(, care nu c7>ti1( la 2iecare lovitur(, nici pe departe, dar c7>ti1( anumite re1iuni/ E( pornim atunci de la aceste re1iuni, c(ci proble8 ma a c(rei solu'ie o c(ut(m este aici re&olvat(/ An1lia este modelul la care te 17nde>ti dintru 7nceput/ -u vom &(bovi 7n ea 2iindc( vom avea mai t7r&iu prilejul s( revenim/ Redus la liniile lui majore, modelul en1le& ne va servi doar ca un cadru de re2erin'( pentru a situa ca&urile speci8 2ice la care ne vom opri/ Bine7n'eles c( aceast( revolu'ie en1le&( n8a 7ntors pe dos toat( insula pe care d(inuie mai departe, 7n a2ara &onelor de mare tra2ic, re1iuni 7napoiate, unele arhai&ante, chiar prin #%%$, >i asta 7n comitate at7t de evo 8 luate ca Essex >i Eu22olQ 6#%65/ E( lu(m atunci ca exemplu o re1iune 7n care noul 7nvin1e 2(r( 7ndoial(, de pild( -or2olQshirc, East An1lia/ La articolul ?!ultur(@ din Enciclo* $edie% ;eron de Borbonnais 6#%%5 descrie, tocmai 7n cadrul -or2olQului, minun('iile unei economii a1ricole pe care o propune ca exemplu* stropirea pomilor cu ap( de var, marnarea p(m7ntuluiW $aring*ul 6adic( arderea pe loc a ierbii HU r(d(cinilor5, introducerea r(dAcinoaselor 2u ra U jere, extinderea p(>unilor arti2iciale, de&voltarea drenajelor, 7n1r(>area c7t mai bun( a p(m7ntulu #U aten'ia acordat( cre>terii selec'ionate a animale

lor, de&voltarea c7mpurilor 7n1r(dite, enclosures% >i drept urmare extinderea propriet('ilor, 2elul 7n care acestea s7nt 7nconjurate cu 1arduri vii pe mar8 1ine, ceea ce accentuea&( >i 1enerali&ea&( aspectul de cr7n1 al &onei rurale en1le&e/ Alte tr(s(turi care trebuie luate 7n considerare* supraabunden'a >i calitatea utilajului, bun(voin'a aristocra'iei 2un8 ciare, pre&en'a veche a marilor arenda>i, apari'ia precoce a lan'urilor capitaliste de 1estiune, 2aci8 lit('ile de credit, 7n1(duin'a oc7rmuirii, mai pu8 'in preocupat( de suprave1herea >i re1lementarea pie'elor dec7t de productivitate >i de aprovi&iona8 rea ora>elor, >i care, printr8un sistem de scar( mobil(, 2avori&ea&( >i subven'ionea&( exportul de cereale/ !riteriile cele mai pline de consecin'e ale acestei evolu'ii s7nt* #/ dispari'ia din &onele rurale en1le&e avansate a unui sistem seniorial care 7ncepe s( se stin1( de timpuriu/ )arx sublinia&( cu t(rie acest lucru* ?7n epoca restaur(rii Etuar'ilor, scrie el, proprie tarii 2unciari/// au abolit constitu'ia 2eudal( a solului, adic( l8au eliberat de servitutile care 7l 1revau, desp(1ubind statul prin impo&itele ce urmau s( 2ie 7ncasate de la '(rani >i de la restul popula'iei, >i au revendicat titlul de proprietate privat(, 7n sensul modern, pentru bunurile pose date 7n virtutea titlurilor 2eudale@/ ;ia'a tradi 'ional( a 2ost 7nl(turat(9 #/ cesiunea prin contract de 7nchiriere a proprie89 ta'ilor rurale c(tre 2ermieri capitali>ti care le asi1ur( conducerea pe r(spundere proprie9 #/ apelul la muncitorii salaria'i care iau 7n2( 'i>area proletarilor* ei nu au ce s( v7nd(, celor care 7i 7ntrebuin'ea&(, 7n a2ar( de 2or'a lor de munc(* #/ divi&iunea muncii pe vertical(* proprietarul cedea&( solul >i 7ncasea&( arenda9 2ermierul 2ace "e 7ntreprin&(torul9 lucr(torul salariat 7ncheie "lutonul/ Dac( re'inem aceste criterii, vom re1(si 7n is8 CF# ^na continentului exemple care seam(n( mai u Tt sau mai pu'in cu modelul en1le& >i care do8

vedesc, 7n trecere, c( Revolu'ia a1ricol( este >i un 2enomen european, ca >i Revolu'ia industrial( car e o va 7nso'i/ ,rdinea 7n care vor 2i abordate aceste exem8 ple Brie 6secolul al M; 8lea5, ;ene'ia 6secolul al M; 8lea5, c7rapia roman( 67nceputul secolului al MlM8lea5, Toscana 6secolele al M;8lea >i al M; 8lea5 nu are importan'( ca atare/ ar in8 ten'ia noastr( nu este s( studiem de dra1ul lor aceste ca&uri deosebite >i nici s( cercet(m at7tea 7nc7t s( 7ntocmim o list( exhaustiv( pentru Eu8 ropa/ ;rem doar s( schi'(m un ra'ionament/

2$roa$e de Paris1 6rie $e 'remea lui Ludo'ic al 7l8*lea

9,T///

7n jurul "arisului, de secole, proprietatea urban( 7n1hite p(m7ntul '(r(nesc >i seniorial 6#%$5/ E( ai o cas( la 'ar(9 s( ai ast2el la 7ndem7n( o aprovi&io8 nare si1ur(* 1r7u, lemne 7n pra1ul iernii, or(t(nii, 2ructe9 7n s27r>it, s( nu pl(te>ti vama t7r1ului la intrarea 7n ora> 6c(ci aceasta este re1ula atunci c7nd declara'ia de proprietate e 7nre1istrat( 7n bun( 2orm(5 toate acestea s7nt 7n tradi'ia ma8 nualelor de per2ect( economie domestic( ce 7n2lo8 resc mai peste tot, mai ales 7n Dermania unde >aus'terliteratur a 2ost 2oarte prolix(, dar >i 7n Bran'a/ L'2griculture et la maison ruslique% ?A1ri8 cultura >i casa de la 'ar(@, a lui !harles dUEstienne, ap(rut( 7n #06F, rev(&ut( de 1inerele s(u :ean Li(baut, se reeditea&( de #IC ori 7ntre #0%I >i #%I=6#JI5/ Achi&i'iile de p(m7nt 2(cute de bur8 1he&ie, c7teodat( doar ni>te petice de p(m7nt, live&i, 1r(dini de &ar&avat, p(>uni sau adev(rate propriet('i de 'ar(, se 7nt7lnesc 7n jurul tuturor marilor ora>e/ Dar la por'ile "arisului, pe platoul m7los al re1iunii Brie, 2enomenul are alt( semni2ica'ie8 Aici, proprietatea urban(, o proprietate m5e' nobil( sau bur1he&(, se 7ntinde la soare 7nc( 7 naW 3 inte de 7nceputul secolului al M; 8lea 6#J#58

Ducele de ;illars, ?care sub Re1en'( locuie>te 7n castelul lui de la ;aux8le8;icomte nu exploatea&( personal dec7t 0I de po1oane de p(m7nt din cele ==I pe care le posed( O///P Titularul 2ie2ului !om8 mune 6parohia Ecrennes5, bur1he& re&ident, pro8 prietar a CC= de po1oane O///P nu >i8a p(strat dec7t exploatarea a =# de po1oane de p(>une@ 6#J=5/ Ast2el, practic, aceste propriet('i nu s7nt 1irate de proprietarii lor9 ele s7nt date 7n seama unor mari ?2ermieri@, arenda>i, care, cel mai adesea, adun( 7n m7inile lor p(m7ntul mai multor proprie8 tari, cinci, >ase, c7teodat( opt/ 7n mijlocul unor asemenea exploat(ri se ridic( 2erme mari, care se mai pot vedea >i ast(&i ?7nchise 7ntre &iduri 7nalte, amintire a unor vremuri tulburi/// OcuP acaretu8 rile r7nduite 7n jurul principalei cur'i interioare O///P* 7n jurul 2iec(reia dintre ele se 7n1r(m(de>te un num(r de c(su'e, .masures/% 7nconjurate >i ele de 1r(dini >i de pu'in p(m7nt, 7n care locuiesc &ilierii care 7>i v7nd munca 2ermierului@ 6#JC5/ Dup( aceste semne, putem recunoa>te o or1ani8 &a'ie ?capitalist(@, chiar cea pe care Revolu'ia en1le&( o pune 7n 2unc'iune* proprietar, mare 2ermier, muncitori a1ricoli/ !u deosebirea, impor8 tant(, c(, 7n ceea ce prive>te tehnica% aici nimic nu se schimb( p7n( 7n secolul al MlM8lea 6#JF5/ !u deosebirea c( or1ani&area imper2ect( a acestor unit('i de produc'ie, speciali&area lor 7n cultura cerealelor, procentul ridicat al autoconsumului >i nivelul 7nalt al arendei le 2ac excesiv de sensi8 bile 2a'( de cursul 1riului/ , c(dere de dou( sau trei puncte pe pia'a )elunuliii 7nseamn( 1reut('i, chiar 2aliment, dac( recoltele proaste sau anii cu pre' sc(&ut se succed 7n num(r prea mare 6#J05/ Acest 2ermier r(m7ne 7ns(, nu 7ntr8o mai mic( m(8 sur a, un personaj nou, posesor al unui capital acumulat cu 7ncetul, care 2ace din el, chiar de pe atunci, un 7ntreprin&(tor/ n orice ca&, r(&vr(ti'ii de pe vremea r(&boiului / n u 6#%%05 nu se 7n>al( din acest punct de vedere9 n jurul "arisului >i aiurea, ar'a1ul lor e pornit CFC are",tOiva /marilor arenda>i 6#J65/ Ki acest lucru e c el pu'in doua cau&e* pe de o parte, marea ex8

ploatare, obiect al invidiei, este aproape totdeauna lucrarea unui arenda>9 pe de alt( parte, acesta este adev(ratul st(p7n al vie'ii s(te>ti tot at7t c7t 7nsu>i seniorul care locuie>te pe p(m7ntul lui , dar cu mai mult( e2icien'( poate, c(ci este mai aproape de via'a '(r(neasc(/ El este 7n acela>i timp cel care stochea&( 1r7nele, cel care d( de lu8 cru, cel care d( bani cu 7mprumut sau cel care c(m(t(re>te, >i adesea el este 7ns(rcinat de pro8 prietar cu ?7ncasarea censului* a cham$ar 48ului Oa drepturilor seniorului asupra transmisiunii de proprietate c(tre mo>tenitoriP, a (analit!ilor Oa drepturilor de 2olosin'(P >i chiar a dijmei/// 7n 7ntrea1a re1iune pari&ian(, odat( cu venirea Re8 volu'iei, Oace>ti 2ermieriP vor r(scump(ra bucuros, bunurile 2o>tilor lor st(p7ni@ 6#J%5/ Este vorba aici de un capitalism care se trude>te s( creasc( dinl(untru/ 7nc( pu'in, >i totul o s( mear1( cum vrea el/ :udecata noastr( ar 2i >i mai limpede dac( ne8ar 2i dat s(8i vedem mai bine pe ace>ti mari arenda>i, s( le cunoa>tem via'a, s( judec(m 2elul lor de a 2i, de 'isu% 2a'( de servitorii, de r7nda>ii, 2a'( de plu1arii, sau de c(ru'a>ii lor/ Acest prilej ni8# d(, apoi ni8# ia 7napoi, 7nceputul 9aietelor c(pi8 tanulr/i !oi1net 6#JJ5, n(scut 7n #%%6, la Dru8 Nes8les Belles8Bontaines 7n actualul departament \onne, dar care, 7n ajunul sau la 7nceputul Revo8 lu'iei, se a2l( 7n serviciul unui mare ne1ustor de cai de la !oulommiers, intrat cur7nd 7n le1(tur( cu serviciile de aprovi&ionare ale armatei revolu8 'ionare9 acest ne1ustor are p(>uni, p(m7nt arabil, arenda>i, dar povestirea nu ne 7n1(duie s( apre8 ciem po&i'ia lui real(/ Este 7n primul r7nd ne1ustor, proprietar care 7>i administrea&( sin1ur ex8 ploatarea sau rentier care >i8a arendat p(m7ntu8 rileH -e7ndoielnic, le 2ace pe toate trei dintr8o dat(/ -e7ndoielnic, provine din mediul acesta de '(rani 7nst(ri'i cu mult p(m7nt/ Atitudinea lui patern(, a2eUctuoas( 2a'( de servitori, rnasa 7ntins( 7n jurul c(reia se adun( cu to'ii, st(p7n uU >i 2emeia lui st7nd 7n capul mesei, ?p7inea alb( ca &(pada@, toate acestea s7nt c7t se poate de evocaU

toare/ T7n(rul !oi1net vi&itea&( una din marile 2erme din re1iune, se exta&ia&( in 2a'a l(pt(riei ?numai robinete@9 a s(lii de mese, le re ecloire% 7n care toiul str(luce>te de cur('enie* buc(t(ria, masa dat( cu cear(, ca >i lavi'ele/ ?Tot la cinspre8 &ece &ile, spune st(p7na casei, v7nd o c(ru'( de br7n&(9 am JI de vaci///@ Din ne2ericire asemenea ima1ini r(m7n sumare, iar b(tr7nul soldat care scrie r7ndurile de mai sus trece printre amintiri 7n 1rab(/

8ene!ia &i ,ena erma


Dup( cucerirea teritoriilor sale din Terra2erma, ;ene'ia devine, la 7nceputul secolului al M;8lea, o mare putere a1ricol(/ 7nc( 7naintea acestei cuce8 riri, patricienii ei posedau p(m7nturi, bun(oar( ?ultra Brenta@, 7n bo1atul >es al "adovei, Dar, odat( cu s27r>itul secolului al M; 8lea, >i mai ales dup( cri&a din primele decenii ale celui de al M; 8lea, bo1('ia patrician(, printr8o adev(8 rat( r(sturnare, p(r(se>te ne1o'ul >i, cu toat( 1re8 utatea ei, 7nclin( spre exploatarea a1ricol(/ Adesea patricianul a c7>ti1at p(m7ntul pe seama propriet('ii '(r(ne>ti poveste lun1( >i banal( a>a c(, din secolul al M; 8lea, crimele a1rare, 7mpotriva proprietarului, a 2amiliei sau bunurilor sale, s7nt 2recvente/ El a pro2itat, de asemenea, 7n perioada cuceririi Terra2ermei, de con2isc(rile operate de Eeniorie >i de scoaterea la v7n&are a "(m7nturilor, ce i8a urmat/ Ki apar din ce 7n ce inai multe p(m7nturi noi, c7>ti1ate prin luei(ri hidraulice care 7n1(duie, cu ajutorul canalelor Kl eclu&elor, desecarea terenurilor joase/ Lucr(8 ## e de 7mbun(t('iri 2unciare 7ntreprinse cu cola8 borarea >i Eub suprave1herea statului >i cu parti8 iparea, nu totdeauna doar teoretic(, a comuni8 3'Ulor s(te>ti, s7nt opera'ii tipic capitaliste 6#J$5/ teiU2 nimic de mirareU7n 2aptul c( la cap(tul aces8 U #1i experien'e, 7n secolul Luminilor, ;ene'ia

bo1at( 7n p(>uni este locul de des2(>urare a unei revolu'ii a1ricole perseverente care se orientea&( 7n mod v(dit spre cre>terea vitelor >i spre produc8 'ia de carne 6#$I5/ Ast2el, 2a'( 7n 2a'( cu Rovi1o, dincolo de Adi1e, 7n satul An1uillara, vechea 2amilie patrician( Tron posed( 0II de ha 7ntr8un sin1ur trup de mo8 >ie, 7n #%0I, aici lucrea&( C6I de persoane 6dintre care #%% permanent, #JC an1aja'i pe termen scurt ca salaria!i)% 7n echipe de cel mult #0 oameni/ "rin urmare, o exploatare capitalist(/ 7n le1(tur( cu acest cuv7nt* ?-u comitem un anacronism, scrie :ean Deor1elin/ !uv7ntul este de u& curent 7n secolul al M; 8lea 7n ;eneto 6>i 7n "iemont5/ "rimarii din re1iunea Ber1amo, pe jum(tate anal2abe'i, r(spund ?da@, 2(r( e&itare, la o anchet( a $odestato*ului din Ber1am* ;i sono ca$itali&ti 1uiH ar prin capitalist, ei 7n'ele1 omul care vine din a2ar( >i8i 2ace pe '(rani s( lucre&e cu propriile lui capitaluri@ 6#$#5/ An1uillara este un soi de manu2actur( a1ricol(/ Totul se petrece acolo sub suprave1herea inten8 dentului/ Ke2ii de echip( nu8i sl(besc din ochi pe lucr(torii salaria'i, care au dreptul doar la o or( de pau&( pe &i* suprave1hetorul veri2ic( lucrul aceste l'orologio alia mano+ Totul este condus cu metod( >i disciplin(* 7ntre'inerea >an'urilor, a porumbarelor, a planta'iilor de du&i, distilarea 2ructelor, piscicultura, ini'ierea timpurie 7n #%60, a culturii carto2ului, di1urile care ap(r( p(m7n8 turile de apele primejdioase ale Adi1elui, >i care chiar c7>ti1(, 7n lupt( cu ele, p(m7nturi noi/ ?"r^@ prietatea este un stup care nu8>i opre>te &um&(itul nici iarna@ 6#$=5* lucru cu s(p(li1a cu plu1ul cu corman(, cu h7rle'ul, dar >i ar(turi ad7nci K # a27nare9 culturi de 1r7u 6randament %ER%1 chin8 tale la hectar5, de porumb, mai ales de cinep(9 7n s27r>it, cre>terea intensiv( a bovinelor >i oilor8 Randamente mari, prin urmare bene2icii mari, variabile evident, 7n 2unc'ie de an/ Un an de cri&aT #%0I, >i bene2iciul 62(r( a 'ine seama de amorti8 &area 2ondurilor5 este de =J,=$i/ Dar 7n l% 6C U an excelent, el este de #CIi/ "e solurile bune d@ #

Brie, bene2iciul, 7n anii buni, abia ar dep(>i #= iU 7n ca&ul 7n care calculele s7nt corecte 6#$C5/ Aceste 2apte, recent stabilite, ne obli1( la revi8 &uirea 2elului nostru de a privi lucrurile 7n ceea ce prive>te ;ene'ia/ Aceast( 7ntoarcere a averilor patriciene spre dud, ore&, spre lanurile de 1r7u >i de c7nep( ale Terra2ermei, nu este numai un plasament re2u1iu, dup( p(r(sirea ne1ustoriei, deve8 nit( di2icil( >i aleatorie 7nc( de la s27r>itul secolului al M; 8lea, odat( cu 6printre altele5 recrudescenta activit('ii corsarilor 7n )editerana/ ;ene'ia, de alt8 2el, datorit( navelor str(ine, r(m7ne un port 2oarte 2recventat, poate, 7nc( 7n secolul al M; 8lea, cel mai 2recventat din )editerana/ !re>terea pre8 'urilor >i a pro2itorilor a1ricole a 7mpins capitalul vene'ian spre uscat/ Aici, 7ntr8adev(r, p(m7ntul nu 7nnobilea&(9 el este doar o problem( de inves8 ti'ii, de plasament, de c7>ti1/ Ki de 1ust, 2(r( 7ndoial(* 2aptul c( bo1(ta>ii ;ene'iei 7>i p(r(sesc, pe vremea lui Doldoni, palatele urbane, 7n schimbul unor vile care s7nt adev(rate palate rurale, este 7n parte o chestiune de mod(/ La 7nceputul toamnei, ;ene'ia bo1(ta>ilor se 1olea, ?vile1iatura, balurile c7mpene>ti, mesele 7n aer liber erau c(utate cu s7r1uin'( >i cu succes@/ At7tea descrieri >i povestiri ne vorbesc despre asta, 7nc7t trebuie s( le credem de8a b ine8lea* totul este ?arti2icial@ 7n aceste case 2rumoase peste m(sur(, s(lile lor pline de decora'ii, mesele lor prea bo1ate, concertele lor, piesele de teatru, 1r(dinile, labirinturile, tu2ele lor tunse, aleile lor m(r1inite de statui, bel>u1ul lor de servito8rinie/ ma1ini dintr8un 2ilm care ne8ar 7nc7nta/ Ultima* 7nalta doamn( care >i8a vi&itat vecinii, se 7ntoarce la c(derea nop'ii, 7mpreun( cu c7inele, cu servitorii, ?sprijinindu8se de bra'ul abatelui HWu ObbbP care lumina drumul cu un 2elinar@ 6#$F5/ ? r asta s( 2ie tot ce se poate vedea 7n aceste case tastuoaseH Ele au >i pod, teascuri, pivni'e, ele s7nt WU centre de exploatare rural(, posturi de suprave1here/ 7n #60#, ap(rea la ;ene'ia o carte cu titlu CF% / ;ela tor, .L'Economia del citadino in 'illa% 7n tra8 .LEconomia uuc ere liber( del re liber( ?Economia Economia bur1he&ului la 'ar(@/

Autorul, un medic, ;incen&o Tanara, a scris una din cele mai 2rumoase c(r'i rustice ap(rute vreo8 dat(/ El nu mai pridide>te cu s2aturile judicioase adresate noului proprietar care ajun1e pe p(m7n8 turile lui* s( alea1( c7t mai bine locul, condi'iile climatice >i i&voarele din apropierea vilei/ E( se 17ndeasc( la s(patul unui ia&, ca sa creasc( lini, bibani, mrene9 cum s( a2li mijloc mai bun, 7ntr8 adev(r, pentru a8'i hr(ni ie2tin 2amilia >i pentru a 1(si, cu cheltuial( pu'in(, ii com$anatico tre8 buincios pentru lucr(torii a1ricoliH !(ci, la 'ar(, este vorba >i de a pune la munc( pe al'ii9 este vorba mai ales de asta/ Exist( deci o mare par le de ilu&ie 7n scrisoarea ciudat( a lui Andrea Tron c(tre prietenul s(u Andrea Yuirini 6== octombrie #%FC5/ T7n(rul patrician care scrie a stat mult( vreme 7n ,landa >i 7n An1lia/ ?, s(8'i spun O///P c( ei Ooamenii oc7r8muirii ;ene'iei, patricieni ca >i elP pot 2ace toate decretele din lume, tot nimic n8o s( 2ac( 7n materie de comer' 7n 'ara noastr(/ O///P -u se a2l( comer' 2olositor pentru stat, 7n nici o 'ar(, acolo unde cei mai bo1a'i nu se dedau tra2icului/ La ;ene'ia ar trebui hot(rit( nobilimea s(8>i ba1e banii 7n comer' O///P lucru cu neputin'( acuma/ ,lande&ii ] s7nt cu to'ii ne1ustori >i aceasta este pricina cea mai de seam( pentru care comer'ul lor 7n2lore>te/ E( intre numai O///P acela>i spirit 7n 'ara noastr( >i vom vedea 2oarte repede 7nviind un mare co8 l mer'@ 6#$05/ Dar de ce ar renun'a patricienii la i o ocupa'ie lini>tit(, pl(cut( >i care le aduce venituri con2ortabile, ca s( porneasc( 7n aventura maritim( cu bene2icii probabil mai mici >i aleatorii, c(ci locurile din 2a'( nu mai s7nt libereH Le8ar 2i 1reu, 7ntr8adev(r, s( pun( iar mina pe comer'ul Lecvantului, ale c(rui 2ire s7nt st(p7nite acum de c(tre str(ini sau de c(tre ne1ustorii evrei >i g e c(tre bur1he&ia citadinilor ;ene'iei/ !u toate acestea, t7n(rul Andrea Tron nu 1re>ea* a l(sa " e seama celor care nu s7nt ?cei mai bo1a'i@ oanaenj ai ora>ului 1rija ne1o'ului >i a comer'ului cu banU 7nseamn( a te retra1e din marea partid( interT aU 3 'ional( 7n care ;ene'ia de'inea alt(dat( primea e

roluri/ Dac( se compar( soarta ;ene'iei cu cea a Denovei, $e termen lung% ora>ul s27ntului )arcu n8a 2(cut desi1ur cea mai bun( ale1ere capitalist(/

9a"ul a(erant al cm$iei romane la nce$utul secolului al 7l7*lea


De8a lun1ul secolelor, c7mpia roman( >i8a schim8 bat probabil 7n2('i>area de mai multe ori/ De ceH B(r( 7ndoial( pentru c( aici s8a construit pe loc 1ol/ Eimonde de Eismondi 6#$65 o prive>te 7n locul nostru 7n #J#$ >i o descrie ca pe un admirabil exemplu de divi&iune a muncii/ !7'iva ciurdari c(lare 7nve>m7nta'i 7n &dren'e >i 7n piei de oaie9 c7teva turme, c7teva iepe >i m7n8 jii lor, >i, la mare dep(rtare unele de altele, 2erme i&olate, r(&le'ite >i mari, aceasta este cam tot ce se &(re>te viu, 7ntr8o c7mpie 1oal(, c7t ve&i cu ochii/ -u exist( o1oare, nu exist( sate9 m(r(cinii, dro8 bi'a, o ve1eta'ie s(lbatec( >i aromitoare revine ne7ncetat pe solul liber >i omoar( p(>unea, 7ncet, cu 7nc(p('7nare/ !a s( lupte cu aceast( cium( ve8 1etal(, 2ermierul este silit, la intervale re1ulate, s( des'eleneasc( p(m7ntul >i s(8# 7ns(m7n'e&e dup( aceea cu 1r7u/ Aceasta este modalitatea de a recon8 stitui p(>unea pentru mai mul'i ani/ Dar cum s( duci la bun s27r>it, 7ntr8o re1iune 2(r( '(rani, munca istovitoare pe care o pretind ace>ti ani ex8 cep'ionali, 7ncep7nd cu des'elenirea >i 7ncheind cu sem(natulH Eolu'ia este s( recur1i la o min( de lucru str(in(* ai bine de ?&ece clase de lucr(tori@ di2erite, al c(ror nume nu se poate ?reda 7n nici o limb(/// O"entru anumite lucr(riP &ilieri care coboar( din mun'ii Eabinei9 Opentru alteleP lucr(tori veni'i din )arche >i din Toscana9 pentru cele mai multe, oameni care vin mai ales din Abru&&i9 7n s27r>it, "edtru/// 2(cutul c(pi'elor s7nt 2olosi'i >i puturo8 Kii de prin pie'ele publice ale Romei 6i C ll3omaj care nu s7nt buni de nimic altceva/ Aceas8 divi&iune a lucr(rilor a 7n1(duit adoptarea pro8 $ia""aiuoli l 3j care nu s7nt buni de nimic altceva/ Aceas8

cedeelor celor mai elaborate ale a1riculturii sem(8 n(turile s7nt plivite cel pu'in de dou( ori/// >i c7teodat( de mai multe9 2iecare ocup7ndu8se de o opera'ie anume, o 2ace cu mai mult( prompti8 tudine >i preci&ie/ Aproape toate aceste lucr(ri se 2ac la 7nvoial(, sub controlul a o mul'ime de vechili >i ajutori de vechili9 2ermierul 7ns( d( 7ntotdeauna de m7ncare oamenilor, c(ci ar 2i impo8 sibil ca lucr(torul s( >i8o procure sin1ur 7n acest pustiu/ El datorea&( 2iec(ruia o m(sur( de vin, valoarea a FI de (aioci 6moned( m(runt( roman(, echivalentul aproximativ a unei piese de 0 parale5 de p7ine pe s(pt(m7n( >i trei livre din alt 2el de hran( ca, de pild(, carne s(rat( sau br7n&(/ 7n perioada lucr(rilor de iarn(, lucr(torii vin s( doarm( 7n casate% cl(dire mare lipsit( de mobil(, care se 1(se>te 7n mijlocul uria>ei 7ntreprinderi O///P ;ara O///P ei dorm pe loc, acolo unde muncesc, cel mai adesea sub cerul 1ol@/ Tabloul este evident incomplet/ Avem a 2ace cu impresii de c(l(torie/ Eurprins de un spectacol c7t se poate de pitoresc, Eismondi nu vede umbrele care s7nt multe, nici m(car malaria, deosebit de uci1(toare 7n acest spa'iu prost st(p7nit de c(tre om/ El nu8>i pune vreo problem( serioas( cu privire la sistemul propriet('ii/ Dar acesta este ciudat, iar problemele pe care le na>te dep(>esc, dealt2el, cadrul acestui agro romano+ "(m7nturile dinjurul Romei s7nt 7n posesia unor mari 2eudali >i a vreo >ai&eci de a>e&(minte reli1ioase/ Ele constituie adesea mari propriet('i, ca cele ale prin'ului Bor81hese, ale ducelui E2or&a, ale marchi&ului "atri&i 6#$%5/ Dar nici 2eudalii, nici a>e&(mintele reli1ioase nu se ocup( direct de 1estiunea p(m7nturilor lor/ Totul a 7nc(put pem7na c7torva mari arenda>i, numi'i 7n mod ciudat nego"ianti 6sau mercanti) di cam$agna+ -u s7nt mai mult de o du&in( >i 2ormea&( o asocia'ie care mai Lxist( 7nc( >i 7n secolul al MlM8 lea/ De ori1ini sociale 2oarte deosebite ne1ustori, avoca'i, curtieri, perceptori de impo&ite, administratori de propriet('i ei nu se aseam(n(, 7ntr8adev(r, marilor 2ermieri en1le&iT c(ci, dac( p(strea&( destul de des exploatarea di8 C

BN%

rect( a celor mai bune terenuri, 7n 1eneral ei subarendea&( p(m7ntul unui mare num(r de mici arenda>i, chiar p(stori >i '(rani str(ini de 'inut/ ;r7nd s( se mi>te 7n voie, ei au i&1onit sistematic pe '(ranii care posedau vechile drepturi de 2olosireUa p(m7ntului 6#$J5/ Este vorba aici de o intru&iune capitalist( evident(, care se preci&ea&( spre mijlocul secolului al M; 8lea >i c(reia c7mpia roman( 7i poate servi de exemplu, printre multe altele din talia/ Benomenul se re1(se>te 7n anume locuri din Toscana, 7n Lombardia sau 7n "iemontul 7n plin( trans2ormare 7n secolul al M; 8lea/ Ace>ti a$$al*tatori s7nt prost v(&u'i de proprietari, de '(rani >i de c(tre stat* s7nt socoti'i ni>te speculan'i nemilo>i, dornici s( stoarc( bani c7t se poate de mul'i >i c7t se poate de repede din p(m7nturile c(rora nu se 7n1rijesc prea mult s( le p(stre&e rodnicia/ Dar ei vestesc viitorul* ei s7nt la ori1inea marii propriet('i italiene din secolul al MlM8lea/ Ei s7nt de asemenea, 7n culise, inspiratorii re2ormelor a1rare, bene2ice >i nocive totodat(, de la s27r>itul secolului al M; 8lea/ Drija lor* s( scape de vechile condi'ion(ri ale propriet('ii, de obli1a'iile pe care le presupune in2eudarea >i iob(1ia, s( 2ie 7narma'i 7mpotriva privile1ia'ilor >i a '(ranilor,, dar >i 7mpotriva statului care suprave1hea&( prea 7ndeaproape comerciali&area/ Atunci c7nd se deschide ?perioada 2rance&(@ >i c7nd bunurile 2o>tilor privile1ia'i s7nt aruncate pe pia'( 7n mas(, marii arenda>i se a2l( 7n primele r7nduri ale cump(r(torilor 6#$$5/ nteresul pe care8# pre&int( descrierea lui Eis8niondi const( 7n exemplaritatea pe care ne8o pune la 7ndem7n( c7mpia roman( 7n privin'a unei divi&iuni adev(rate >i de nedesmin'it a muncii a1ricole, despre care se vorbe>te pu'in de obicei/ Adam Emith 6=II5 a re&olvat problema cam repede* di8Ni&iunea muncii este valabil( 7n industrie >i nu in a1ricultur( unde, dup( el, aceea>i m7n( seam(8 na Ki secer(/ n 2apt, sub vechiul re1im, via'a aHri!o3 7nseamn( o sut( de sarcini in acela>i timp Kl U cniar 7n re1iunile 7napoiate, '(ranii s7nt obli8U

toate

voinici, apoi es massiers% Gi 3,?/ fa v,? f mai mare, ?2ac pra2 bul1(rii 7nc(p('7na'i >W r 8 / tari@/ 7n s77r>it, marea divi&iune a &onei rurale, dintotdeauna, este cea dintre cre>terea animalelor >i cultura p(m7ntului* Abel >i !ain, dou( universuri, dou( popoare di2erite, care se detest(, 1ata 7ntotdeauna s( se 7n2runte/ "(storii constituie aproape o cast( a intan1ibililor/ Bolclorul p(strea&( urme ale acestei realit('i p7n( ast(&i/ 7n Abru&8&i, de pild(, c7ntecul 7nc( mai spune '(r(ncu'ei 7ndr(1ostite de un cioban* .=enna mia% muta $ensiere J+++]nnan"e $igghiaie nu ca ani ca e ommi de societ/% mut(8'i 17ndul, micu'a mea, ia mai bine un '(ran, care este om de societate aleasa, >i nu cioban ?blestemat@, care ?nu >tie s( m(n7nce din 2ar2urie@ 6=I=5 #

4 Poderi

din ,oscana

7ncet, sub impactul avu'iei ne1ustorilor Bloren8 'ei, c7mpia toscan( s8a trans2ormat pro2und/ Ea8

C0W

tele de alt(dat(, exploat(rile imbuc(t('ite ale '(ranilor prost 7n&estra'i cu p(m7nt, s8au men 8 'inut doar 7n re1iunile 7nalte >i 7n c7teva &one re2u1iu/ La >es >i pe coasta colinelor, cu mult 7nainte de #FII, a ap(rut arend(>ia cu munc( 7n parte 6aceasta este II $odere a me""adria >i i se spune pe scurt ii $odere)+ Alc(tuit dintr8un sin1ur trup, de o 7ntindere care varia&( dup( calitatea p(m7ntului, i $odere e cultivat de re1ul( de un arenda> >i de 2amilia lui/ 7n mijloc, o cas( '(r(8 neasc(, hambarul, 1rajdul, cuptorul, aria ei de treierat9 de jur 7mprejur, la 7ndem7n(, p(m7ntul arabil, via, butucii de r(chit( cu nuielele lor de culoare deschis(, m(slinii, p(m7nturile a $ascolo >i a (osco% p(>unile >i p(durea/ Exploatarea a 2ost calculat( ast2el 7nc7t s( dea dublul venitului nece8 sar '(ranului >i 2amiliei lui, c(ci o jum(tate din venitul 1lobal revine proprietarului, ii oste% cea8 lalt( jum(tate arenda>ului, ii me""adro+ li Oste posed( c7teodat(, aproape de casa '(ranului, o vil(, nu totdeauna luxoas(/ n ni>te Ricordi% scrise 7ntre #C$C >i #F=#, Diovanni di "a1olo )orelli 6=IC5 7>i s2(tuie>te 2ii* ?B(1a'i8v( bine 7n cap c( trebuie s( mer1e'i chiar voi la vil(, s( bate'i mo>ia, r(&or cu r(&or, 7mpreun( cu arenda>ul, s(8# certa'i pentru lucrul prost 2(cut, s( socoti'i recolta de 1r7u, de vin, de ulei, de alte 1r7ne, de 2ructe >i ce mai este, >i s( pune'i al(turi ce s8a 2(cut 7n anul acesta cu ci2rele din anii trecu'i@/ E( 2ie, 7nc( de pe atunci, aceast( suprave1here minu'ioas( ?ra'ionali&area capitalist(@H Este 7ns(, 7n orice ca&, un e2ort de a ridica productivitatea la maximum/ De partea lui, arenda>ul 7l cople8 >e>te pe patron cu cereri >i 7nt7mpin(ri, 7l obli1( s( investeasc(, s( repare, 7i caut( pricin( cu orice "rilej/ Donatello re2u&( ii $odere ce i se o2erea, >i datorit( c(ruia ar 2i putut tr(i ?comod@/ Dest de n ebun sau de 7n'eleptH "ur >i simplu, nu voia s( aib( un contadino pe urmele lui, trei &ile din s(p8 (W6 acest s stem W U '(ranul, care se bucur( totu>i ae o anume ini'iativ(, este condamnat s( produc(/

s( utili&e&e p(m7ntul c7t mai bine, s( alea1( pro8 dusele cele mai rentabile, uleiul, vinul/ Ki se spune c( tocmai competitivitatea acestui $odere i8a asi8 1urat victoria asupra vechilor 2orme de cultur(/ Este posibil, dar succesul lui vine, 7n e1al( m(sur(, de la 2aptul c( Bloren'a are mijloace s(8>i cumpere 1r7ul din Eicilia, p(str7ndu8>i 'arina pentru cul 8 turi mai remuneratorii/ Dr7ul sicilian are o respon8 sabilitate a lui 7n succesul bur1he& al sistemului de !ine ar putea s( conteste c( ii $odere este 7ntr8ua anume sens, a>a cum scrie Elio !on'i ?o oper( de art(, o expresie a aceluia>i spirit ra'ional care a impre1nat la Bloren'a at7tea diu aspectele econo8 miei, politicii >i culturii epocii comunale@ 6=I05H !7mpia toscan(, vai, ast(&i pe cale de dispari'ie, a 2ost cea mai 2rumoas( din lume/ ;om vedea 7n acest 2apt, dac( nu un trium2 al capitalismului, e prea mult spus, atunci, cel pu'in trium2ul banu8 lui 2olosit de ne1ustori aten'i la pro2it >i >tiind s( socoteasc( 7n termenii investi'iei >i randamentu8 lui/ Dar, 2a'( 7n 2a'( cu ii oste% nu st( un '(ran deposedat de mijloacele lui de produc'ie9 arenda8 >ul ?7n parte@ nu este un lucr(tor salariat/ El 7ntre'ine raporturi directe cu un p(m7nt pe care8# cunoa>te, pe care8# 7ntre'ine admirabil >i care se transmite din tat( 7n 2iu timp de secole9 el este 7n 1eneral un '(ran 7nst(rit, bine hr(nit, care tr(8 ie>te 7ntr8o cas( convenabil(, dac( nu luxoas(, cu bel>u1 de ru2(rie >i de ve>minte 'esute >i 2(cute 7n cas(/ Avem din/ abunden'( m(rturii cu privire la acest rar echilibru 7ntre proprietar >i exploata8 tor, 7ntre ban >i munc(/ Dar nici notele discor8 dante nu lipsesc >i unii istorici italieni au a2irmat chiar c( aceast( 2orm( de arend(>ie era o 2orm( de munc( vecin( cu iob(1ia 6=I65/ De 2apt, se pare c( sistemul s8a deteriorat 7n prima jum(tate a secolului al M; 8lea, din cau&a unor 7mpre8 jur(ri de caracter 1eneral a cre>terii impo&itului, a speculan'iilor cu 1r7nele/ Experien'a toscan( atra1e aten'ia >i asupra unui alt 2apt evident* ori de c7te ori exist( o spe8 ciali&are a culturilor 6uleiul, vinul 7n Toscana, d
$oderi+

ore&ul, p(>unile iri1ate >i dudul 7n Lombardia, stru1urii de sta2ide 7n insulele vene'iene, 7ntr8un anume 2el chiar 1riul de export masiv5 a1ricul8 tura are tendin'a s( se an1aje&e pe calea ?7ntre8 prinderii@ capitaliste, c(ci este vorba, obli1atoriu, de recolte comerciali&abile, dependente de o pia'( puternic(, interioar( sau exterioar(, >i care, mai devreme sau mai t7r&iu, caut(, pretinde producti8 vitate/ Alt exemplu, identic, 7n ciuda deosebiri 8 lor care sar 7n ochi* atunci c7nd cresc(torii de vite un1uri 7>i dau seama, 7n secolul al M; 8lea, de pro2itul pe care 7l aduce exportul de bovine spre ,ccidentul european >i de importan'a acestei pie'e, ei renun'( s(8>i cultive intens p(m7nturile >i s( roduc( propriul lor 1r7u/ Ei 7l cump(r( 6=I%5/ n 2elul acesta ei 2ac o ale1ere, 7nc( de pe atunci, capitalist(/ Tot a>a, cresc(torii olande&i de vite, care se speciali&ea&(, cam silit, 7n produse lactate >i 7n exportul masiv de br7n&(/

Qonele in a'ans snt minoritare

f%%(*

Exist( ast2el &one 7n avans, care pre2i1urea&( ca8 pitalismul/ Dar, 7n Europa, &onele 7n 7nt7r&iere, dac( se poate spune a>a, sau sta1nante, 7nvin19 ele au de partea lor num(rul/ Lumea '(r(neasc(, 7n majoritatea ei, r(m7ne destul de departe de capitalism, de exi1en'ele ni, de ordinea >i de pro8 1resele ui/ Avem de unde ale1e, 7ncerc7nd s( re8 1(sim >i s( situ(m aceste re1iuni an1ajate 7nc( intr8un trecut care le 'ine puternic 7n m7n(/ Dac( ajun1em 7n sudul taliei, spectacolul ce ni se o2er( la -eapole dup( s(lbatica reprimare a iui )asaniello, din #6F%, >i dup( r(scoala '(r(neasc( violent( >i lun1( ce a 7nso'it8o, este cel al unei re2eudali&(ri nemiloase 6=IJ5/ Ki 7n primele decenii ale secolului al M; 8lea, dup( un martor a l timpului, "aolo )attia Doria, care nu atac( C00 2 Eteniul Weuda a ci abu&urile s(v7r>ite 7n cadrul UlW TBaronu are puterea s( s(r(ceasc( >i s( rui8

1 1

ne&e un vasal, s(8# 'in( la 7nchisoare 2(r( a 7n1(dui c7rmuitorului sau judelui din sat s( intervin(9 av7nd dreptul de 1ra'ie, el ucide pe cine vrea >i 1ra'ia&( omuciderea O///P El abu&ea&( de puterea lui 7mpotriva bunurilor ca >i 7mpotriva cinstei vasalilor O///P A dovedi vina unui baron este peste putin'(/ !hiar oc7rmuirea O///P nu arat( dec7t 7n1(8 duin'( 2a'( de baronul atotputernic O///P Aceste abu&uri arat( c( anumi'i baroni s7nt ca ni>te suve8 rani pe p(m7nturile lor@ 6=I$5/ Etatisticile con2ir8 m( aceast( putere anormal(, c(ci, 7nc( 7n Eecolul Luminilor, 7n re1atul -eapolului, jurisdic'ia 2eu8 dal( se exercit( mai pretutindeni asupra a mai bine de jum(tate din popula'ie, iar 7n anumite provincii asupra a %I, JI >i chiar JJi din popula'ia 1lobal( 6=#I5/ 7n Eicilia, 2(r( putin'( de t(1ad(, cea de a doua serbie exist( 7ntrutotul, 7nc( 7n #%$J, atunci c7nd -icilia a lui D/ )/ Dalan'i/ 7n ajunul Revolu'iei 2rance&e, vice8re1ii re2ormatori 6!aracciolo >i !a8 ramanico5 nu i&butiser( s( introduc( dec7t re2orme minore 6=##5/ , alt( re1iune de serbie sau de pseudo8>erbie este Ara1onul, cel pu'in 7nainte de secolul al M; 8lea, 7ntr8at7t 7nc7t istoricii 1er8 mani vorbesc re2erindu8se la el despre Gulsherr* scha t% cu alte cuvinte, chiar despre tipul de senio8 rie care dincolo de Elba 7ncadrea&( cea de a doua serbie/ Tot ast2el, sudul Epaniei, 7n care cucerirea cre>tin( a instalat un sistem de mari propriet('i, r(m7ne an1ajat 7n trecut/ Ar trebui de asemenea s( semnal(m 7nt7r&ierea evident( a Eco'iei mun8 toase >i a rlandei/ "e scurt, tocmai la $eri eria ei 7>i mani2est( Europa occidental( 7nt7r&ierile, dac( except(m po&i'ia aberant( a Ara1onului 6>i 7nc( trebuie s( remarc(m c(, 7n lumea complex( a peninsulei berice, Ara1onul a 2ost timp de secole un 2enomen mar1inal, peri2eric5/ 7n orice ca&, dac( am ima1in a o hart( a &onelor avansate doar c7teva, destul de restr7nse >i a &onelor 7nt7r&iate, 7mpinse spr2 mar1ine, ar urma s( color(m cu o culoare speciala &onele sta1nante sau de evolu'ie lent(, senioriale
apare =uo'a descri"ione storica e geogra ica della

>i 2eudale totodat(, 7napoiate >i cu toate acestea, av7nd 7n vedere anumite modi2ic(ri, pe calea unei trans2orm(ri 7ncete/ 7n ansamblul Europei, partea capitalismului a1rar r(m7ne, p7n( la urm(, nu prea 7nsemnat(,

9a"ul Cran!ei
Bran'a re&um( destul de bine amestecurile >i con8 trac'iile ansamblului european/ Tot ceea ce se petrece aiurea se des2(>oar(, de obicei, >i 7n cutare sau cutare re1iune a ei/ A pune o 7ntrebare le1at( de ea, 7nseamn( a o pune >i unui vecin al ei/ A>a, Bran'a secolului al M; 8lea este atins( de capi8 talismul 2unciar, desi1ur cu mult mai pu'in dec7t An1lia, dar mai mult dec7t Dermania dintre Rin >i Elba/ La e1alitate, >i nu mai mult, cu re1iunile moderne ale c7mpiilor taliei, c7teodat( mai avansate dec7t ale ei, ea este totu>i mai pu'in 7nt7r&iat( dec7t lumea iberic(, dac( except(m !atalonia, 7n pro2und( trans2ormare 7n secolul al M; 87ea, cu toate c( re1imul seniorial p(strea8 &( aici po&i'ii puternice 6=#=5/ Dar dac( Bran'a este exemplar(, lucrul acesta este valabil mai ales pentru cea de a doua jum(8 tate a secolului al M; 8lea, prin evolu'ia ei pro1resiv(, prin exasperarea >i trans2ormarea con2lictelor care apar la ea acas(/ Ea este atunci cu si1uran'( teatrul unei pro1resii demo1ra2ice 6aproape =I de milioane de 2rance&i sub Ludovic al Ml;8lea, poate =6 sub Ludovic al M; 8 ea5 6=#C5/ Are loc cu si1uran'( o cre>tere a venitului a1ricol/ -imic mai 2iresc dec7t 2aptul c( proprie8 tarul, >i cu deosebire proprietarul nobil, vrea s(8 >+a partea/ Dup( anii at7t de lun1i de peniten'(, dintre #66I >i #%CI, nobilimea a1rar( ar vrea s( compense&e repede, c7t se poate de repede, jH^stul de mai 7nainte, s( uite ?2u1a ei prin pustie@ 5/ De aici o reac'ie seniorial(, cea mai specta83 a s ( 2(r( 7ndoial( din c7te a cunoscut Bran'a j/ 3ern(/ Toate mijloacele i se par buner cele cite, cre>terea, dublarea arendei9 cele ilicite,

scoaterea a iveal( a vechilor titluri de proprie8 tate, re interpretarea unor probleme de drept 7ndoielnice 6ele s7nt nenum(rate5, mutarea hota8 relor, 7ncercarea de 7mp(r'ire a bunurilor comu8 nale, 7nmul'irea con2lictelor p7n( 7ntr8at7t 7nc7t '(ranul, 7n m7nia lui, nu va mai vedea nimic 7n a2ara acestor bariere ?2eudale@, 7nt(rite 7mpotriva lui/ El nu va b(1a de seam( 7ntotdeauna evolu'ia, de temut pentru el, pe care o sprijin( o2ensiva proprietarilor 2unciari/ !(ci aceast( reac'ie seniorial( este determinat( nu at7t de o 7ntoarcere la tradi'ie, c7t mai ales de spiritul timpului, de climatul nou, pentru Bran'a, al jocurilor a2aceriste, al specula'iilor de burs(, al plasamentelor miri2ice, al particip(rii aristocra'iei la comer'ul la distan'( >i la deschiderea minelor, de ceea ce a> numi o tenta'ie >i, 7n e1al( m(sur(, din spirit capitalist/ !(ci un adev(rat capitalism 2unciar, o 1estiune modern( de tip en1le& s7nt 7nc( rarit('i 7n Bran'a/ Ee mer1e 7ns( spre asta/ Ee mani2est( un 7nceput de 7ncredere 7n p(m7nt ca surs( de pro2it >i credin'a 7n e2icien'a metodelor moderne de 1estiune/ 7n #%6=, ap(rea o carte de
succes, L'2rt de s'enrichir $rom*$lement $ar l'agriculture% 02rta de a te m(og!i re$ede $rin agricultur)% a lui #es$ommiers3 n #%JF, L'2rt d'augmenter el de conser'er son (ien% ou regles generales $our l'administration d'une*terre% 02rta de a* !i s$ori &i de a*!i $stra a'erea% sau reguli generale $entru administrarea unui $mnt) de Arnould/

;7n&(rile >i cump(r(rile de domenii se 7nmul'esc/ "roprietatea 2unciar( e atins( de nebunia 1eneral( a specula'iei/ Un articol recent al lui Eberhard Reiss 6#$%I5 6=#05 anali&ea&( aceast( situa'ie din Bran'a, pe care el o vede ca pe o reac'ie 7n aceea>i m(sur( capitalist( >i seniorial(, 7ncep7nd cu domeniul direct% prin interven'ia consecvent( a 2ermierilor sau seniorilor 7ns(>i s8a 2(cut un e2ort continuu de restructurare a marii propriet('i/ De aici a1ita'ii, emo'ii 7n lumea '(r(neasc(/ Ki o evolu'ie pe care Reiss o judeca 7n opo&i'ie cu situa'ia '(r(nimii 1ermane dintre Rin >i Elba, 7n re1iunile Gutsherrscha t*nlui% adic( '

le senioriei 7n sensul clasic al cuv7ntului/ Eeniorii 1ermani, 7ntr8adev(r, n8au 7ncercat s( se sprijine pe re"er' sau pe domeniul din a$ro$iere pentru a 7ncerca s( pun( direct m7na pe exploatarea pA8 in2atului lor/ Ei se mul'umesc s(8>i duc( via'a 7n calitate de rentieri ai solului >i 7>i echilibrea&( existen'a intr7nd 7n serviciul prin'ului, de pild( 7n serviciul ducelui elector al Bavariei/ Re"er'a eE te atunci 7mbuc(t('it( >i arendat( '(ranilor care, din acel moment, nu au nici 1rijile >i nici nemul'umirile '(ranilor 2rance&i/ De alt2el, lim8 bajul Revolu'iei 2rance&e, denun'area privile1iilor nobilimii nu vor 1(si 7n Dermania ecoul care 7i p(rea 2iresc/ E( admir(m, odat( mai mult, 2aptul c( un istoric str(in, 7n ca&ul de 2a'( 1erman 6a>a cum au 2(cut8o istoricii ru>i at7t de novatori, de alalt(ieri >i de ieri, LoutchinsQN >i "orchnev5, a dat, exact c7nd trebuia, un imbold istorio1ra2iei 2rance&e/ Un articol recent al lui Le RoN Ladurie 6#I%F5 6=#65 nuan'ea&(, datorit( unor excelente mono8 1ra2ii printre care >i a sa , punctul de vedere al lui Reiss/ El 7ncearc( s( preci&e&e 7n care re1iuni anume reac'ia seniorial( a luat 7n Bran'a 7n2('i8 >(ri noi/ !( au existat arenda>i cuceritori >i seniori neast7mp(ra'i este un 2apt pe care 7l cunoa>tem tnai de mult/ Admirabila carte a lui "ierre de Eaint8:acob ne aduce &eci de dove&i 7n acest sens din re1iunea +aute8Bour1o1ne/ E( ne amintim ca&ul pe care 7l citea&( el, cam caricatural, al unui anume ;arenne de LonvoN 6=#%5, pornit s(8>i re7mplineasc(, s(8>i re1rupe&e propriet('ile, s(8i deposede&e pe '(rani, s( pun( m7na pe p(m7n8 turile comunale, dar >i s( inove&e, iri17ndu8>i "(m7ntul, de&volt7nd p(>unile arti2iciale/ !u toate acestea, la un senior invadator >i novator, exist( & ece sau dou(&eci de seniori lini>ti'i, rentieri badi2eren'i c7teodat(/ Ee pot oare m(sura >i judeca propor'iile acestei )e>teri capitaliste dup( revendic(rile, dup( nea8 stimp(rul >i emo'iile '(ranilorH Ee >tie c( aceste CE$ 37#3@ sm2c practic ne7ntrerupte/ Dar, 7n secolul M;l+ea, ele au 2ost mai de1rab( anti2iscale
a

dec7t antisenioriale >i s8au situat 7n primul r7nd 7n vestul Bran'ei/ 7n secolul al M; 8lea, revoltele devin antisenioriale >i schi'ea&( o nou( &on( de contesta'ie* nord8estul >i estul '(rii, adic( marile re1iuni cerealiere ale re1atului, 7naintate 6aici este &ona, atelajelor de cai5 6=#J5 >i suprapopulate/ Revolu'ia va ar(ta 7nc( >i mai limpede c( aicis7nt &onele rurale cele mai vivace/ Ki, atunci, nu ne putem 17ndi c( acest lucru se 7nt7mpl(, 7n parte, deoarece limbajul anticapitalist nu >i8a 2ormat 7nc( vocabularul, 7n 2a'a unei situa'ii noi >i sur8 prin&(toare, c( '(ranul 2rance& recur1e la vechiul limbaj, deja rodat, al anti2eudalismuluiH 7ntr8ade8 v(r, acest limbaj, >i numai el, i&bucne>te 7n caie8 tele de dolean'e din #%J$/ -e r(m7ne s( discernem voci cam contradictorii, s( veri2ic(m opo&i'iile prea simple dintre secolele al M; 8lea >i al M; 8lea/ E( vedem, de pild(, ce se ascunde 7n "rovence sub mi>c(rile antisenio8 riale care, 7ntr8un ca& din trei, par s( 2i animat revoltele '(ranilor 6=#$5/ Un 2apt r(m7ne si1ur* uria>e re1iuni 2rance&e, AVuitania, )asivul cen8 tral, )asivul armorican, s7nt lini>tite la acest s27r>it de vechi re1im, pentru c( aici libert('ile supravie'uiesc, pentru c( avantajele propriet('ii '(r(ne>ti se men'in, sau pentru c( aducerea la supunere >i la o stare modest( este 2apt 7mplinit, ca 7n 'inutul breton/ "utem, evident, s( ne 7ntre8 b(m ce s8ar 2i 7nt7mplat cu p(m7ntul 2rance& dac( n8ar 2i avut loc Revolu'ia/ "ierre !haunu admite c( p(m7nturile '(r(ne>ti, 7n perioada reac'iunii de pe vremea lui Ludovic al M; 8lea, s8au redus de la 0I la FIi din totalul propriet('ii 2rance&e 6==I5/ )er17nd 7n continuare pe aceast( cale, D, 2i cunoscut oare Bran'a o evolu'ie rapid( de tip en1le&esc, 2avorabil( constituirii 1enerali&ate K unui capitalism a1rarH Este 1enul de 7ntreb(ri care vor r(m7ne ve>nic 2(r( r(spuns/

'&

!A" TAL E) K "RE -DUETR E


Industrie% cuv7ntul se desparte cu 1reu de vechiul s(u sens* munc(, activitate, 7ndem7nare, pentru ca, 7n secolul al M; 8 ea, aproape s( c7>ti1e, >i nu 7ntotdeauna, sensul speci2ic pe care i8# cu8 noa>tem, 7ntr8un domeniu 7n care cuvintele art% manu actur% a(ric 8au concurat mult vreme 6==#5/ Trium2(tor 7n secolul al MlM8 ea, cuv7ntul are tendin'a s( desene&e marea industrie/ "rin urmare, vom vorbi adesea aici despre $reisdustrie 6cu toate c( acest cuv7nt nu ne place peste m(sur(5/ !eea ce nu ne va 7mpiedica, la o 7ntors(tur( de 2ra&(, s( scrim industrie% 2(r( prea multe remu>8 c(ri, >i s( vorbim despre activit('i industriale% mai de1rab( dec7t $reindustriale+ -u este cu putin'( nici o con2u&ie, deoarece s7ntem 7nainte de ma>ina cu aburi, 7nainte de -eGcomen, de Ratt, !u1not, :ou22roN, sau Bulton, 7nainte de secolul al MlM8lea, 7ncep7nd de la care ?marea industrie ne va 7nconjura din toate p(r'ile@/

Un model c'adru$lu
Din 2ericire, 7n acest domeniu nu va trebui s( 2a8 bric(m modelul primelor noastre explica'ii/ De mult( vreme, un model a >i 2ost desenat de c(tre +ubert Bour1in 6===5, 7n #$=F, >i el a 2ost at7t de pu'in 2olosit 7nc7t 7>i p(strea&( >i ast(&i prima lui prospe'ime/ "entru Bour1in, orice 2orm( de via'( industrial(, 7ntre secolele al M;8lea >i al 3/;l 8lea, intr( prin 2or'a lucrurilor 7ntr8una din cele patru cate1orii pe care le deosebe>te a
$riori+

Prima categorie1 dispuse 7n 2orm( ?de nebuloas(@, nenum(rate, minuscule ateliere 2amiliale* 2ie un @tester, doi sau trei meseria>i, unul sau doi uce8 ni ci9 2ie o 2amilie, ea sin1ur(/ !el care 2ace cuie, e "ild(, cu'itarul, 2ierarul satului, a>a cum 8am cunoscut 7nc( mai ieri, >i a>a cum este el >i ast(&i

7n A2rica nea1r( sau 7n ndia, lucr7nd 7n aer liber cu ajutoarele lui/ ntr( 7n aceast( cate1orie du1hea8 na c7rpaciului sau ci&marului, la 2el ca pr(v(lia aurarului, cu uneltele ui meticuloase >i cu mate8 rialele lui pre'ioase, sau atelierul supra7nc(rcat al l(c(tu>ului, sau camera 7n care lucrea&( dante8 l(reasa atunci c7nd nu 7>i 2ace meseria 7n poarta casei/ Eau, 7n Dauphine, 7n secolul al M; 8 ea, 7n ora>e >i 7n a2ara ora>elor, ?hoarda de mici sta8 bilimente de caracter restr7ns, 2amilial >i arti&a8 nal@* dup( secerat sau culesul de vie ?toat( lumea se pune pe treab(///, 7ntr8o 2amilie, se toarce, 7n alta se 'ese@ 6==C5/ 7n 2iecare din aceste unit('i elementare, ?monocelulare@, ?sarcinile s7nt nedi8 2eren'iate >i continui@, p7n( 7ntr8at7t 7nc7t divi 8 &iunea muncii trece adesea pe deasupra lor/ Ba8 miliale, ele scap( pe jum(tate pie'ei, normelor obi>nuite ale pro2itului/ A> a>e&a 7n aceast( cate1orie >i activit('ile care s7nt cali2icate, cam repede c7teodat(, ca non8sec8 toriale* cea a brutarului care livrea&( p7inea, a morarului care 2abric( 2(in(, a celor care prepar( br7n&a, a distilatorilor de 'uic( >i drojdie, >i a m(celarilor care, pornind de la o materie ?brut(@, 2abric(, 7ntr8un 2el, carnea consumabil(/ !7te ope8 ra'ii au 7n seama lor ace>tia din urm(, o spune un document en1le& din #%$#* .,heF must not onlF HnoG hoG to Hill% cui u$ and dress their meat to ad'antage% (ut hoG to (uF a (ullocH% schee$ or cal % standing/ 0WWV)+ Tr(s(tura esen'ial( a acestei preindustrii arti &anale este importan'a sa majoritar(, 2elul 7n care, asem(n(toare cu ea 7ns(>i, re&ist( la nout('ile capitaliste 67n vreme ce acestea, c7teodat(, 7ncer8 cuiesc o meserie per2ect speciali&at(, care cade 7ntr8 o bun( &i, ca un 2ruct copt, 7n m7inile antreprenori lor cu mijloace 2inanciare mari5/ Ar 2i nevoie de o 7ntrea1( anchet( pentru a 7ntocmi lun1a list( a meseriilor >i arti&anatelor tradi'ionale care vor r(m7ne pe locul lor, adesea p7n( 7n secolul aU MlM8lea, ba chiar al MM8lea/ 7nc( 7n #JCJ, 7T &ona rural( 1enove&(, exista b(tr7nul d ? M

'elluto% r(&boiul de 'esut cati2ea 6==05/ 7n Bran'a, industria arti&anal(, prioritar( mult( vreme, n8a trecut pe locul secund, 7n urma industriei moderne, dec7t prin #J6I 6==65/ 9ategoria a doua1 atelierele dispersate, dar le8 1ate 7ntre ele/ +ubert Bour1in e desemnea&( sub nu8 mele de a(rici diseminate 6expresie destul de 2eri8 cit(, reluat( de el de la D/ ;olpe5/ Eu a> pre2era manu acturi diseminate% dar lucrul acesta nu are importan'( Z Bie c( este vorba de 2abricarea eta8 minei de l7n( 7n jurul )ansului, 7n secolul al M; 8lea, sau, cu secole mai de vreme, prin #C0I, pe timpul lui ;illani, de 2rte della lEna 2lorentin( 66I III de persoane, pe o ra&( de vreo cinci&eci de Qilometri, 7n jurul Bloren'ei >i 7n ora>5 6==%5, avem a 2ace, pe spa'ii destul de 7ntinse, cu puncte legate 7ns( 7ntre ele/ !oordonatorul, inter8 mediarul, conduc(torul atelierului, este ne1usto8 rul antreprenor care avansea&( materia prim(, o 7ndrum( de la tors la 'esut, la b(tut, >i p7n( la vopsit, la tunsul postavului, >i care se ocup( de 2inisarea produselor, care pl(te>te salariile >i 7>i re&erv(, la cap(tul cursei, bene2iciile comer'ului 7n apropiere sau la distan'(/ Aceast( 2abric( diseminat( s8a constituit 7nc( din evul mediu, >i nu numai 7n textile, ci >i, ?2oarte de timpuriu, 7n con2ec'ionarea cu'itelor, a cuielor, 7n prelucrarea artistic( a 2ierului care, 7n anumite re1iuni, -ormandia, !hampa1ne, au p(strat p7n( 7n &ilele noastre caracterul lor ori1i8 nar@ 6==J5/ Tot a>a >i industria metalur1ic(, 7n jurul .olnului, din secolul al M;8 ea, sau 7n ju8 rul LNonului, 7ntr8ai M; 8lea, sau aproape de Brescia din ;al !amonica, unde se a2l( m(runtele ateliere ale potcovarului >i l(c(tu>ului p7n( la pr(v(liile armurierilor ora>ului 6==$5/ Este vorba totdeauna de o succesiune de lucr(ri care se deter8 min( unele pe altele, p7n( la 2inisarea produsu8 lui 2abricat >i la opera'ia comercial(/ 2+ treia categorie1 ?2abrica a1lomerat(@, constituit( t7r&iu, la date di2erite, 7n 2unc'ie de ramur( C6C K U WU Bor ele cu a ( a e : " secolului al Ml;8 ea s Unt deja 2abrici a1lomerate* opera'iile deosebite

se 1(sesc aici reunite pe un acela>i amplasament/ Tot a>a sladni'ele, t(b(c(riile, sticl(riile/ ntr( >i mai bine 7n aceast( cate1orie manu acturile 6=CI5, 2ie de stat, 2ie private, manu2acturi de toate 2elurile dar textile 7n majoritate care se 7n8 mul'esc de8a lun1ul Europei, mai ales 7n timpul celei de a doua jum(t('i a secolului al M; 8 ea/ !aracteristica lor este concentrarea m7inii de lu8 cru 7n cl(diri mai mult sau mai pu'in 7nc(p(toare, ceea ce 7n1(duie suprave1herea muncii, o divi8 &iune avansat( a sarcinilor, pe scurt o producti8 vitate crescut( >i o ameliorare a calit('ii produse8 lor/ 2 $atra categorie1 2abricile 7n&estrate cu ma>ini, dispun7nd de puterea adi'ional( a apei cur1(toare >i a aburilor/ 7n vocabularul lui )arx avem aici, scnrt, ?2abrici@/ 7ntr8adev(r, cuvintele a(ric &i manu actur s7nt 2olosite curent unul 7n locul altuia 7n secolul al M; +8lea 6=C#5/ Dar nimic au ne 7mpiedic( s( 2acem o deosebire, pentru mai buna noastr 7n'ele1ere, 7ntre manu2acturi >i 2abrici/ Babrica mecani&at(, am spune noi pentru mai mult( claritate, ne 7ndep(rtea&( de cronolo1ia acestei lucr(ri >i ne introduce deja 7n realit('ile secolului al MlM8lea, pe drumurile revolutei industriale/ A> vedea totu>i 7n mina modernti* pic( a secolului al M; 8lea, a>a cum o <(rim 7n Europa central(, prin intermediul desenelor din #e re metallica a lui A1ricola 6#0005, un exemplu, >i unul important, al 2abricii mecani&ate, chiar dac( aburul nu urmea&( s( 2ie introdus aici dec7t cu dou( secole mai t7r&iu, cu s17rcenia >i cu 7ncetineala pe care le cunoa>tem/ Tot a>a, 7n re1iunea cantabric(, ? a 7nceputul secolului al M; 8lea, utili&area apei ca 2or'( motric( determinase o adev(rat( revolu'ie industrial(@ 6=C=5/ Alte exemple, >antierele navale de la Eaardam, 7n apropiere de Amsterdam, 7n secolul al M; 8lea, cu 2er(stra8ele lor mecanice, cu macaralele, cu ma>inile lor de ridicat catar1ele9 >i at7tea ?u&ine@ mici 2olosind ro'ile hidraulice, mori de h7rtie, pive, joa1(re, sau micile 2abrici de s(bii de la ;ienne, 7n Dau8 i

Cat; $ecu$oscuta<

9*

9* 99 I <= >

Cos3 re$to?%&@raAa

18-- 182- 18B- 18,- 188- 18-- 182- 1BB- 18,- 188-

Bu+?ac f%&atur% esutur% %+pr%+eur % %$d%Ce$e* 75(%AadeD5


1E $F t%Mtur% &ucr3$ de tra$sfor+are

Cera+%ca
st%do(recGe$t ?u+H% de st%c&o st%da(Cea+ oC&%$A%

#t%c%ft

IErt%e 6%?re de r$eta& %%roeour sfr+f& D%'erse

#$/ 5anu acturi &i a(rici "rincipatele Ansbach >i BaNreuth s7nt mici teritorii, 7ns( 2oarte populate, din Dermania ?2rancon(@, alipite Bavariei, in #JI6#J#I/ Releveul a o sut( de manu2acturi arc valoarea unui sondai Ki ne ajut( s( re&olv(m controversa Eombart8)arx cu privire la manu2acturile care nu devin 6con2orm primului5 Ki devin 6con2orm celui de al doilea5 2abrici, adic( u&ine moderne/ Dou(&eci de manu2acturi supravie'uiesc p7n( spre #J0I, adic( una din cinci, 7n mare/ !um se 7nt7mpl( adesea, adev(rul nu este nici de8o parte, nici de cealalt(/ Dra2ic alc(tuit de ,/ Reuter, #ie 5anu aHtur im CranHischen Raum% #$6#, p/ J/

"hine, 7n care ro'ile de tocil( >i 2oalele s7nt mecanice 6=CC5/ "rin urmare, patru cate1orii, patru tipuri, 7n :Yare succesive, cu toate c(, ?succed7ndu8 se, di2eritele structuri nu se substituie hrusc una alteia@ 8@ HUc ma i a 3 es a DU 7nt7lnim s( aib( >i 6=C05 dreptate o dat( 2a'( de )arx 8 o

trecere natural( >i lo1ic( de a manu2actur( la 2abric(/ Echema, pe care am 7mprumutat8o de la ,/ Reuter 6=C65, privind manu2acturile >i 2abri8 cile din principatele de Ansbach >i de BaNreuth, 7ntre #6JI >i #JJI, arat(, pe un exemplu concret, c( au existat c7teva continuit('i 7ntre unele >i altele/ Dar nu o urmare obli1atorie >i parc( natu8 ral(/

-chema lui >+ 6ourgin are 'aloare n alt $arte dedt n Euro$a H
Aceast( schem( simpli2icatoare se extinde cu u>u8 rin'( la societ('ile dens populate ale lumii/ n a2ara Europei, se 7nt7lnesc mai ales primele dou( stadii ateliere individuale, ateliere le1ate unele de altele , manu2acturile r(m7n7nd excep8 'ionale/ !u 2ierarii ei, un pic vr(jitori, cu 'es(torii >i cu olarii ei primitivi, A2rica nea1r( se plasea&( 7n 7ntre1ime 7n stadiul A/ America colonial( este poate cea mai slab dotat( 7n acest plan elementar/ !u toate acestea, acolo unde societatea amerin8 dian( s8a men'inut, exist( arti&ani 7nc( activi, torc(toare, 'es(tori, olari, ca >i lucr(tori 7n stare s( ridice biserici >i m7n(stiri, opere colosale, p7n( >i ast(&i 7n 2a'a ochilor no>tri, 7n "eru ca >i 7n )exic/ ,cupantul a pro2itat chiar de acest lucru >i a 7n2iin'at o(ra)es% ateliere 7n care o m7n( de lucru 2or'at( prelucrea&( l7na, bumbacul, inul, m(tasea/ Exist(, de asemenea, la cel mai 7nalt plan al cate1oriilor noastre, uria>ele mine de ar8 1int, de aram(, de mercur, >i 2oarte cur7nd, prin intermediul Bra&iliei, vastele >antiere, cam de&8 7nate, ale c(ut(torilor de aur ne1ri/ Eau, tot 7n Bra&ilia, 7n insulele >i &onele tropicale ale Ameri8 cii hispanice, morile de &ah(r, care s7nt 7n de2ini8 tiv manu2acturi, concentr(ri de m7n( de lucru, de 2or'( hidraulic( sau animal(, cu ateliere de 2abrica'ie care produc cassonada% di2erite 2eluri de &ah(r, romul >i ta2ia/

Dar asupra acestor Americi coloniale apas( pri8 vile1iile monopolurilor metropolitane, at7tea po8 priri, at7tea interdic'iiZ Una peste alta, di2eritele straturi ?industriale@ nu s8au de&voltat aici armo8 nios/ La ba&(, lipse>te 2or2oteala, bo1('ia arti&a8 natului Europei, cu i&b7n&ile lui adesea presti8 1ioase/ Tocmai asta ne spune 7n 2elul s(u un c(8 l(tor, 7n cea de a doua jum(tate a secolului al M; )ea 6=C%5* ?-u se a2l( 7n ndii dec7tme>te8 >u1ari pro>ti O>i, am ad(u1a, nu exist( in1ineriP pentru /toate c7te privesc r(&boiul >i chiar pentru alte multe lucruri/ De pild(, nu se a2la om, acolo, care s( se priceap( s( 2ac( scule bune pentru chi8 rur1ie/ -u >tiu deloc s( le 2ac( pe cele ce privesc matematicile >i navi1a'ia@/ Ki, desi1ur, multe altele, in2init mai 2olosite* toate ca&anele de ara8 m( >i de 2ier ale instala'iilor de 2abricat &ah(r >i toate cuiele, ca s( nu lu(m dec7t aceste exemple, vin de peste mare/ Dac( la ba&( nu exist( arti&a8 natul colc(itor al Europei, responsabil( este ne7n8 doielnic ci2ra popula'iei >i, nu 7ntr8o m(sur( mai mic(, mi&eria extraordinar( a indi1enilor/ 7nc( prin #J=I, c7nd .ot&ebue, o2i'er de marin( 7n ser8 viciul 'arului 6el este 2iul poetului asasinat 7n #J#$ de c(tre studentul 1erman .arl Eand5, so8 se>te la Rio, Bra&ilia aceast( min( de aur >i de diamante a "ortu1aliei 7i apare, ?7n sine, ca o 'ar( s(rac(, asuprit(, pu'in populat(, inac8 cesibil( oric(rei culturi a spiritului@ 6=CJ5/ n !hina, dimpotriv(, 7n ndia, dimpotriv(, exist( la ba&( bo1('ia unui arti&anat numeros >i 7ndem7natec, urban sau s(tesc/ "e de alt( parte, industria textil( din Dujarat >i Ben1al este un 2el de constela'ie de ?2abrici deseminate@ >i o cale lactee de ateliere minuscule/ ar industriile de pe cel de8al treilea nivel nu lipsesc nici 7ntr8o parte, nici 7n cealalt(/ La nord de Beijin1, exploatarea c(rbunelui evoc( o concentra'ie net( deja, 7n ciuda controlului statului >i a sl(biciunii capitalului estp6J@WU# 3HC38 3n !hina, prelucrarea bumbacului in primul r7nd o opera'ie '(r(neasc( >i 2ami8C6% rn r darU 7nc( de la s2iitul secolului al M; 8lea, anulacturile de la Eon1jian1, la sud de Ehanhai,

2olosesc 7n mod permanent mai mult de =II III de lucr(tori, 2(r( a socoti munca la domiciliu 6=FI5/ Eu8 ceu, capitala provinciei .ian1 Eu, num(r( CF III de ateliere care lucrea&( m(tasea 6=F#5/ Este vorba de un LNon, spune un istoric recent, un Tours, ?sau, poate >i mai bine/ un 2el de Lucea@ 6=F=5/ Tot a>a, ?.inte chun@, 7n #%$C, are ?trei mii de cuptoare de ars por'elanul O///P aprinse toate odat(/ Acest lucru 2(cea ca 7n timpul nop'ii, s( 'i se par( c( tot ora>ul e 7n 2l(c(ri@ 6=FC5/ De mirare este c(, 7n !hina ca >i 7n nd8ia, acest arti&anat extraordinar de indem7natic >i in1enios n8a produs acea calitate a uneltei cu care istoria ne8a 2amiliari&at 7n Europa/ 7n ndia, >i mai mult dec7t 7n !hina/ Un c(l(tor care str(bate ndia 7n #%J= notea&(* ?Atelierele indienilor ni se par simple pentru c(, 7n 1eneral, ei 2olosesc pu'ine ma>ini >i nu se servesc dec7t de m7n( >i de dou( sau trei unelte pentru lucr(ri 7n care noi 2olosim mai bine de o sut(@ 6=FF5/ Tot a>a, europeanul nu8>i poate st(p7ni mirarea 7n 2a'a 2ierarului chine& care ?7>i poart( 7ntotdeauna uneltele cu sine, 2oale@le, vasul de c(rbuni, >i lucrea&( pretutindeni pe unde 1(se>te de lucru/ :>i 2ace 2orj( 7n 2a'a casei celui care8# cheam(9 din p(m7nt 2r(m7ntat, 7nal'( un &id mic 7n 2a'a c(ruia a>ea&( vatra9 7n spatele acestui &id, se a2l( dou( 2oa:e de piele pe care ucenicul le pune 7n mi>care ap(s7ndu8le pe r7nd9 7n chipul acesta, el a'7'( 2ocul9 o piatr( 7i serve>te de nicoval(, sin1urele lui unelte s7nt ni>te cle>te, un ciocan, un mai >i o pil(@ 6=F05/ Aceea>i mirare 7n 2a'a unui 'es(tor, s(tean 7mi 7nchipui, cad exist( r(&boaie de 'esut chine&e>ti minunate* ?E Z 7>i montea&( diminea'a 7n 2a'a por'ii, sub un copac, r(&boiul pe care8# des2ace la apusul soarelui8Acest r(&boi este 2oarte simplu9 el e 2(cut doar \>n dou( suluri 'inute pe patru buc('i de lemn 7n2ip te 7n p(m7nt/ Dou( be'e, care trec prin ur&eal( >i care se 'in la 2iecare cap(t unul, cu dou( s2orU le1ate de copacul sub care e a>e&at r(&boiul, cela@

j a lt, cu dou( s2ori le1ate de picioarele lucr(torului O///P, 7i 7n1(duie acestuia 7nlesnirea s( despart( 2irele ur&elii >i s( treac( printre ele 2irul de b(taie@ 6=F05/ Acesta este r(&boiul ori&ontal rudimentar, pe care 7l mai 2olosesc >i ast(&i, pentru scoar'ele lor de cort, unii noma&i din A2rica de nord/ De ce acest utilaj imper2ect, care nu poate 2i dec7t 7n pa1uba trudei omene>tiH ,are pentru c( oamenii din ndia >i !hina s7nt prea numero>i, nevoia>i, >i pre'uiesc pu'inH !(ci exist( o corela'ie 7ntre utilaj >i m7n( de lucru/ Lucr(torii o observ( atunci c7nd apar ma>inile9 cu mult 7nainte de 2urorile ?luddiste@ de la 7nceputul secolului al MlM8 ea, responsabilii >i intelectualii 7>i >i d(duser( 7ns( seama de acest lucru/ 7n>tiin'at de inventarea unui mirobolant 2er(str(u mecanic, DuN "antin 7l s2(tuie>te pe inventator s( nu se arate lucr(torilor dac( 'ine la via'a lui 6=F65/ )ontesVuieu deplora 2aptul c( se construiesc mori* pentru el, orice ma>in(, reduce num(rul de oameni >i este ?pernicioas(@ 6=F%5/ , aceea>i ideeW, dar r(sturnat(, semnalea&( )arc Bloch 6=FJ5 aT 7ntr8un ciudat pasaj din Enciclo$edie1 ?"retutindeni acolo unde m7na de lucru este scump(, lipsa ei trebuie acoperit( prin ma>ini9 nu exist( dec7t acest mijloc pentru a ajun1e la nivelul celor care I au la pre'uri mici/ De mult( vreme, en1le&ii dau aceast( lec'ie Europei@/ La urma urmei, observa'ia nu va surprinde pe nimeni/ !eea ce, cu un secol mai devreme, surprinde mai mult, 2(r( a satis2ace curio&itatea noastr(, este o noutate con8 semnat( pe scurt 7n dou( scrisori ale consulului 1enove& a Londra, 7n au1ust #6%0* #I III de lucratori m(t(sari se r(scoal( 7n capital( 7mpotriva introducerii r(&boaielor 2ran'u&e>ti de 2(cut pan81Uici, un sin1ur om i&butind s( 'ese cu ele #I#= "an1lici dintr8odat(9 noile r(&boaie s7nt arse >i sXar 2i 7nt7mplat cele mai rele lucruri dac( n8ar i intervenit solda'ii >i patrulele 1(r&ii or(>e8 C 6 $ ne>ti 6=F$5/ / cc ,*/ c 1

=u exist di'or! ntre agricultur &i $reinduslrie

a1ii 9 i'+

)odelul lui +ubert Bour1in pune accentul pe teh8 nic(9 de aici aspectul ui simpli2icator/ De aici de asemenea, ne7mplinirea ui/ E trebuie compli8 cat 7n mare m(sur(/ , prim( observa'ie vine de la sinerpreindustria, 7n ciuda ori1inalit('ii ei, nu este un sector cu limite exacte/ 7nainte de secolul al M; 8 ea, ea 7nc( nu se prea deosebe>te de via'a a1ricol( omnipre8 &ent(, care mer1e al(turi de ea >i o 7neac( adesea/ Exist( chiar o industrie '(r(neasc(, la 2irul ierbii, 7n domeniul strict al valorii de utili&are, care lucrea&( numai pentru 2amilie sau numai pentru sat/ Am v(&ut cu ochii mei, copil 2iind, cum se >inuiau ro'ile de c(ru'( 7ntr8un sat din )euse* cercul de 2ier dilatat 7n 2oc era pus, ro>u 7nc(, 7n jurul ro'ii de lemn, care >i 7ncepea de 7ndat( s( ard(9 se b(1a repede totul 7n ap( >i 2ierul r(cit se str7n1ea pe lemn/ ,pera'ia aduna 7ntre1ul sat/ Dar n8am mai ispr(vi dac( ne8am apuca s( 7n>i8 ruim tot ceea ce se 2abrica alt( dat( 7n 2iecare locuin'( de 'ar(/ !hiar a cei bo1a'i 6=0I5, dar mai ales la cei s(raci, care 7>i 2(ceau pentru pro8 pria lor 2olosin'( postavul, c(m(>ile de p7n&( aspr(, mobilele, hamurile de c7nep(, 2r7n1hiile din scoar'( de tei, co>urile de r(chit(, co&ile de unelte >i coarnele de plu1/ 7n '(rile mai pu'in evoluate ale Estului european, Ucraina occidental( sau Lituania, aceast( autarhie este >i mai accentuat( dec7t 7n vestul Europei 6=0#5/ 7n ;est, 7ntr8adev(r, industriei de 2olosin'( 2amilial( i se suprapune o industrie, >i ea rural(, dar destinat $ie!ii+ Acest arti&anat este bine cunoscut/ "retutin8 deni 7n Europa, 7n t7r1u>oare, 7n sate, 7n 2erme, odat( cu venirea iernii, o uria>( activitate ?indus8 trial(@ 7nlocuie>te activitatea a1ricol(/ !hiar 7@ c(tune 2oarte 7ndep(rtate* a>a, 7n #%=C, vreo trei8 &eci de sate din Boca1e8ul normand, ?la care se ajun1e 1reu@, >i, 7n #%=%, sate din Eainton1e aS d?A

adus pe pia'( produse necon2orme cu normele breslelor 6=0=5/ Trebuie pedepsiteH nspectorii de manu2acturi socotesc c( ar 2i mai bine s( se duc( cineva la 2a'a locului >i s( explice ?re1ulamentele privind manu2acturile@, unor oameni care nu le cunosc desi1ur, acolo 7n satele lor uitate/ 7n #%JI, 7n jurul ,snabriicQului, industria inului 7nseamn( '(ranul, nevasta lui, copiii, r7nda>ii/ Randamen tul acestei munci complementare nu prea intere8 sea&( Z E iarn(* ?Eervitorului tot trebuie s(8i dai de m7ncare, ori lucrea&(, ori nu lucrea&(@ 6=C05/ Ki atunci mai bine s( lucre&e Z "7n( la urm(, ritmul anotimpurilor, ?calendarul@ cum &ice Diu8 seppe "alomba, determin( toate activit('ile/ 7n secolul al M; 8lea, 7n luna au1ust, chiar >i minerii din minele de c(rbuni de la Lie1e p(r(sesc str(8 2undurile 1aleriilor ca s( mear1( la seceri> 6=0F5/ "entru toate meseriile, re1ula mai c( nu cunoa>te excep'ie/ , scrisoare comercial(, datat( la Blo8 ren'a 7n # iunie #DI#, spune, de exemplu* ?;7n8 &area 7nii nu prea mer1e cum trebuie, chit c( nu trebuie s( ne mir(m de acest lucru* se munce>te pu'in, c(ci lucr(torii lipsesc9 au plecat cu to'ii la 'ar(@ 6=005/ La Lodeve, ca >i la Beauvais sau la Anvers, 7n orice ora> industrial, vara au 7nt7ie8 tate lucr(rile a1ricole/ ,dat( cu 7ntoarcerea iernii, munca arti&anal( devine iar re1in(, 2(cut( chiar la lumina lumin(rii, 7n ciuda spaimei de incen8 dii/ Bine7n'eles, exist( >i exemple 7n sens contrariu, sau cel pu'in di2erite/ Exist( tentative de perma 8 nenti&are a muncii lucr(torului/ A>a, la Rouen, 7n #%=C, ?lucr(torii de la 'ar( Ocare alt(dat(P plecau de la r(&boaiele lor ca s( adune recolta l888P nu mai 2ac Oacest lucruP din pricina c( a2l( acum mai mult c7>ti1 s( urme&e 2abricarea posta8 vurilor >i altor 'es(turi@/ Re&ultatul* 1r7ul ame8 nin'( s( 7ncol'easc( ?pe o1oare, din lips( de lucr(8 tori ca s(8 ridice@/ "arlamentul 7>i propune s( inter&ic( munca 7n manu2acturi ?pe timpul recoltei ae 1r7u >i de alte 1r7ne@ 6=065 Z )unc( continu(, munca discontinu(H E( nu uit(m c(, 7n calculele sal e, ;auban atribuie arti&anului #=I de &ile u8

cr(toare pe an9 &ilele de s(rb(toare 7n care nu se lucrea&( ele s7nt numeroase >i ocupa'iile se&oniere m(n7nc( restul anului/ Eepararea se 2ace prin urmare prost >i tardiv/ ar Doudar 6=0%5 1re>e>te ne7ndoielnic atunci c7nd vorbe>te despre un divor' 1eo1ra2ic 7ntre industrie >i a1ricultur(/ Tot a>a, eu nu prea cred 7n reali8 tatea acelei linii care, ?de la Laval la Rouen, !ambrai >i Bourmies@, desparte, dup( Ro1er Dion 6=0J5, dou( Bran'e, una la nord, cea prin exce8 len'( a meseriilor tradi'ionale, alta la sud, cea a pod1oriilor/ -u avea Lan1uedocul, pres(rat cu pod1orii, dup( intendentul din Basville 6=0$5, F0I III de lucr(tori textil i>ti prin #6JIH ar 7ntr8o &on( viticol(, cum este 1eneralitatea de ,rl6ans, recens(m7ntul din #6$J num(ra 7n ace8 la>i timp =# JFI de pod1oreni proprietari >i ?#= #%# de meseria>i r(sp7ndi'i prin tir1uri >i prin sate@/ Este adev(rat, pe de alt( parte, ca munca la domiciliu nu 7>i 1(se>te mediul cel mai potrivit 7n 2amiliile de pod1oreni, 7n care re1ula este bun(starea/ A>a, de pild(, la Arbois 7ntr8un 'inut al vinului, industria textil( nu se poate stabili din lips( de m7n( de lucru 6=6I5/ La LeNda, activitatea post(v(riilor, at7t de vi1uroas( 7n se8 colul al M; 8lea, nu poate 1(si nici un 2el de ajutor 7n &ona sa rural( apropiat(, care este prea bo1at(/ Atunci c7nd, 7a secolul al M; 8lea, ea va avea absolut( nevoie de acest ajutor, va trebui s( se adrese&e unor &one rurale s(race, nde$rtate de ea+ ar aceste &one, destul de ciudat, au devenit marile centre textile moderne ale ,landei 6=6#5/

Industria*$ro'iden!

ndustria se explic(, 7ntr8adev(r, printr8o sumedenie de 2actori >i de impulsuri/ Lucea, m(t(s(8reasa, a devenit 7nc( din secolul al M 8lea, ?din lips( de p(m7nt O7n jurul ei >i care s(8i apar'in(P, //// 7ntr8at7t de industrioas(, 7ne7t este proverbial numit( Republica 2urnicilor@, pretinde ,rtensio Landi, 7ntr8unui din ale sale Paradossi A

6#0FC5 6=6=5/ n An1lia, pe coasta -or2elQului, apare pe nea>teptate, 7n secolul al M; 8lea, o industrie de ciorapi colora'i tricota'i/ -u 7nt7m8 pl(tor/ !oasta ad(poste>te o succesiune de porturi pesc(re>ti m(runte, cu cheiuri pline de n(voade/ B(rba'ii se duc p7n( 7n slanda sau v7nea&( 7n marea -ordului herin1ii, scrumbiile, >pro'ii/ , uria>( m7n( de lucru 2eminin(, 7ntrebuin'at( la s(ratul pe>telui 7n -althouscs% ?sAr(torii@, r(m7ne neocupat( 7n a2ara se&onului de pescuit/ Aceast( m7n( de lucru 7n semi8>omaj a tentat pe ne1ustorii 7ntreprin&(tori >i a luat na>tere o nou( industrie 6=6C5/ Ast2el, adesea, s(r(cia este cea care duce de m7n( preindustria/ !olbert, se spune, a pus la lucru o Bran'( 7nd(r(tnic(, nedisciplinat(9 dar conjunctura 7ntunecat(, 7npov(rarea 2iscal( ar 2i 2ost de ajuns pentru ca re1atul s( se arunce 7n activitatea industrial(/ ,ric7t de ne7nsemnat(, cum r(m7ne adesea, ea este ?ca o a doua providen'(@, o porti'( de sc(pare/ EavarN de Bruslons 6#%6I5, pornit s( 2ie senten'ios, a2irm(* ?7ntotdeauna minunile industriei Onota'i cuv7ntul 2olosit 2(r( e&itareP s8au v(&ut 7n2lorind din s7nul necesit('ii@/ Ultimul cuv7nt e de re'inut, 7n Rusia, p(m7nturile rele s7nt partea '(r(nimii ?ne1re@ '(ranii liberi, c(rora li se 7nt7mpl( s( importe 1r7u ca s( poat( tr(i/ Dar tocmai la ei se de&volt( 7ndeosebi industria arti&anal( 6=6F5/ La 2el, muntenii din jurul lacului !onstan'a, 7n :ura suab(, sau din &ona deluroas( sile&ian(, prelucrea&( inul 7nc( din secolul al M;8lea, pentru a compensa s(r(cia p(m7ntu8rilor lor 6=605/ ar 7n +i1hlands, '(ranii en1le&i, care n8ar putea tr(i din anemicele lor culturi, ies din 7ncurc(tur( 2(c7ndu8se unii mineri, al'ii 'es(tori 6=665/ "ie'ele t7r1uU>oarelor 7n care '(ranii din nordul >i din vestul An1liei 7>i aduc buc('ele de postav 'esute 7n cas(, pline 7nc( de 1r(simea, `le usucul l7nii, 2urni&ea&( o bun( parte din produc'ia adunat( de ne1ustorii londone&i, care se , lnsar cinea&( s( le dea 2a'(, 7nainte de a le vinde %C 3 hala de postavuri 6=6%5/

Locali"ri insta(ile
!u c7t este mai pu'in le1at de p(m7nt, cu at7t mai mult este citadin >i cu at7t mai pu'in se dove 8 de>te 7nr(d(cinat meseria>ul/ "este nivelul m7inii de lucru '(r(ne>ti, care, >i ea, are mobilit('ile ei 6mai ales 7n re1iunile s(race5, me>te>u1arii stricto sensu s7nt cea mai mobil( popula'ie/ Acest lucru 'ine de chiar natura produc'iei preindustriale care 7nre1istrea&( necontenit c7nd cre>teri bru>te, c7nd c(deri la vertical(/ !urbele parabolice re8 produse 7n 1ra2icul =# dau o idee despre 2enomen/ Exist( un ceas al prosperit('ii9 apoi totul se schimb(/ Un crochiu al imi1ra'iilor arti&anale, care au creeat 7ncetul cu 7ncetul preindustria en1le&(, o dovede>te 7ntr8un chip admirabil/ )eseria>ii, mereu prost pl(ti'i, obli1a'i s(8>i 2ac( rost de necesit('ile de hran( >i s( treac( pe sub 2urcile caudine ale pie'ii, s7nt sensibili 2a'( de orice mi>care a salariilor, 2a'( de orice sc(dere de cerere/ Deoarece, niciodat( nimic nu mer1e dup( cum le8ar 2i voia, ei s7nt mi1ran'i perpetui, ?un corp ambulant >i precar care se poate transplanta la cel mai m(runt eveniment@ 6=6J5/ Dac( manu2acturile dau 2aliment, o s( avem ?o8 trecere a lucr(torilor 7n '(rile str(ine@, scrie cineva din )arsilia, 7n #%#0 6=6$5/ Bra1ilitatea industriei, explic( )irabeau, ?Amicul ,amenilor@ 6=%I5, const( in 2aptul c( ?toate r(d(cinile ei 'in de de1etele lucr(torilor, totdeauna 1ata s( transmi1re&e ca s( urme&e cursul abunden'ei reale@ >i care r(m7n ?oameni precari@/ ?"utem noi r(spunde de constan'a arti>tilor Oarti&anilor, me>te>u1arilorP no>tri, ca de imobilitatea o1oarelor noastreHU@ Bine7n'eles c( nu, r(spunde / Dupont de -emours 6=%#5, iar Borbonnais adau1( 6=%=5* ?Artele s7nt ambulatorii, 2(r( doar >i poate@/ 8Ele s7nt a>a prin tradi'ie 6con2reriile59 ele s7nt a>a din necesitate, de 2iecare dat( atunci c7nd condi'iile proaste de via'( se 7nr(ut('esc la maximum/ ?!a s( spunem a>a, ei tr(iesc de pe o &i pe alta@, spune 7n 4uma Iul s(u 6#60J5 un bur1he& din Reims care nu 7i iube>te/ !inci ani mai t7r&iu, vremurile 2iind 1rele, el constat(* ?"oporul ObbbP

jsi des2ace munca, dar, cu pre' mic, a>a 7nc7t pot s 3 tr(iasc( doar cei pricepu'i@9 ceilal'i s7nt 7n 1pitale sau cer>esc >i ?milo1esc@ pe str(&i/ 7n anul urm(tor, #66F, lucr(torii 7>i las( meseria, ?se 2ac salahori sau se 7ntorc 7n sate@ 6=%05/ La Londra, situa'ia pare doar cu pu'in mai bun(/ , 1a&et( 2rance&( 6=%F5 din = ianuarie #%CI, amintind c( pre'ul p7inii a sc(&ut acolo cu doi ?soli@ 6cam $i5, adau1(* ?7n 2elul acesta, lucr(torii s7nt acum 7n stare s( tr(iasc( din salariile lor@/ "rin #%%C, dup( raportul unui inspector al manu2acturilor, mul'i 'es(tori din Lan1uedoc, ?2(r( p7ine >i 2(r( mij8 ioace de a o avea@ 6este >omaj5, s7nt sili'i ?s( se expatrie&e ca s( tr(iasc(@ 6=%05/ De 7ndat( ce apare un accident, un >oc, mi>carea se precipit(/ !a de pild(, pornind din Bran'a, 7n ajunul revoc(rii edictului de la -antes 6#6J05/ !a, de pild(, 7n -oua Epanie, 7n #%$F, >i, 7nc( mai mult, 7n #%J0#%J6, atunci c7nd se declan>ea&( 2oametea 7n minele din nord, odat( cu oprirea trimiterilor de porumb/ Acolo ea s8a n(pustit spre sud >i spre )exico, ora>ul tuturor m7r>(viilor, (ien+++/ Um martor de bun( credin'( propune, 7n #%J6, s( se &ideasc( intr(rile 7n ora> pentru a8# ap(ra de aceast( nou( prostime 6=%65/ 7n schimb, orice industrie care vrea s( se de&vol8 te i&bute>te s( ademeneasc(, din alte ora>e, chiar str(ine >i 7ndep(rtate, lucr(torii speciali&a'i de care are nevoie/ Ki nici una nu las( s(8i scape pri8 lejul, 7nc( 7n secolul al M ;8lea, ora>ele 2lamande 7ncearc( s( contracare&e politica re1elui An1liei care le atra1e cal2ele de 'es(tori promi'7ndu8le Sbere bun(, carne bun(, paturi bune >i soa'e >i m ai bune, 2etele en1le&oaice 2iind cele mai renu8 mite prin 2rumuse'eaUlor@ 6=%%5/ 7n secolul al M; 8 leaW 7nc( >i 7n cel de8al M; 8lea, deplas(rile de min( de lucru corespundeau adesea unor aban8 don(ri, unor dere1l(ri complete a divi&iunii inter8 na'ionale a muncii/ De aici, c7teodat(, o politic( eroce pentru a 7mpiedica imi1rarea lucr(torilor,
.lu$anar de in amias F disoluciones% cue'a de $ica* ros% in ierno de ca(alleros% $urgatorio de hom(res de

a8i opri la 1rani'e sau pe drum si a8i aduce cu 2or'a 7napoi/ Eau, 7n ora>ele str(ine, ne1ocierea 7ntoarcerii lor 7n 'ar(/ 7n #%0%, 7n Bran'a, aceast( politic( devine, 7n s27r>it, perimat(/ De a "aris, mare>alatele de LNon, Dauphine, Rousillon >i Bourbonais primesc ordinul s( 7ncete&e urm(ririle 7mpotriva lucr(8 torilor 2u1ari* ar 7nsemna s( risipe>ti bajiul public 6=%J5/ 7ntr8adev(r, vremurile s8au schimbat/ 7 n secolul al M; 8 ea, exist( o 1enerali&are, o ubi8 cuitate a activit('ii industriale, o multiplicitate de le1(turi/ "retutindeni, manu2acturi9 pretutin8 deni, industrii rurale/ -u exist( ora>, nu exist( or(>el, nu exist( 6mai ales5 t7r1u>or, nu exist( sat, care s( nu aib( r(&boaiele lui de 'esut, 2orjele, 'i1l(riile, c(r(mid(riile lui, joa1(rele lui/ "olitica satelor, contrariu a ceea ce su1erea&( cuv7ntul mercantilism% este industriali&area, care cre>te de la sine, care 7nc( de pe atunci 7>i v(de>te e2ectele sociale p(1ubitoare, se schi'ea&( uria>e concen8 tr(ri muncitore>ti* CI III de persoane la exploa8 t(rile carboni2ere de la -eGcaslle 6=%$59 F0I III ocupate cu 'esutul 7n Lan1uedoc 7nc( din #6JI, cum spuneam9 #0III III lucr(tori textili>ti, 7n #%$0, 7n cele cinci provincii, +ainaut, Blandra, Artois, !ambresis, "icardia, dup( spusele lui "aires, un repre&entant al poporului 7n misiune/ Adic( o industrie >i un comer' colosale 6=JI5/ ,dat( cu cre>terea economic( din secolul al M; 8lea, activitatea industrial( se 1enerali8 &ea&(/ Locali&at( 7n secolul al M; 8 ea, 7n cea mai mare parte, 7n ](rile de :os >i talia, ea se de&volt( de8alun1ul Europei, p7n( a Ural/ De aici, mul'imea de lans(ri >i demaraje rapide, nenu8 m(rate proiecte, inven'ii, care nu s7nt totdeauna inven'ii, >i spuma murdar( a a2acerilor veroase, 7nc( de pe atunci at7t de 7mbel>u1at(/

#e la !ar la ora& &i de la ora& la !ar


;(&ute 7n bloc, deplas(rile de me>te>u1ari nu s7nt 2ortuite* ele semnalea&( valuri de 2und/ Bie cA C%6

-33

industria m(t(sii, de exemplu, trece aproape dintr8o dat(, 7n secolul al M; 8lea, din )e&&o81iorno 7n nordul taliei9 2ie c( marea activitate industrial( 6>i, dincolo de ea/ ne1ustoreasc(5 se 7ndep(rtea&(, odat( cu s27r>itul secolului al M; 8lea/ de '(rile mediteraneene, ca s(8>i 1(seasc( p(m7nturile de ba>tin( 7n Bran'a, 7n ,landa, 7n An1lia >i 7n Dermania de 2iecare dat( intervine o mi>care de bascul(, plin( de consecin'e/ Dar exist( >i alt2el de r(sturn(ri destul de re1ulate/ Etudiul lui :/ A/ ;an +outte 6=J#5, care va apare cur7nd, atra1e aten'ia asupra mi>c(rii de du8te8vino a industriei 7ntre ora>e, t7r1uri >i &ona rural( de8alun1ul](rilor de :os, din evul mediu p7n( 7n secolul al M; 8 lea, ba chiar p7n( la mijlocul celui de8al MlM8 lea/ "e parcursul acestor &ece sau dou(spre&ece secole de istorie, industria este di2u&( 7n &ona rural(/ De aici/ impresia c( este vorba, 7n acela>i timp, de ceva ori1inal, de ceva spontan, de nedesr(d(cinat/ !u toate acestea, 7n secolele al M+ 8lea >i al Ml;8lea, preindustria emi1rea&( puternic spre ora>e/ 7n ajunul depresiunii de lun1( durat( dintre #C0I >i #F0I, acestei 2a&e urbane 7i urmea&( un re2lux puternic9 atunci &ona rural( este din nou invadat( de r(&boaiele de 'esut, cu at7t mai mult cu c7t munca urban(, str7ns( 7n corsetul re1lement(rilor de breasl(, a devenit 1reu de manipulat, >i mai ales prea costisitoare/ Restaurarea industrial( a ora>ului s8ar 7i operat, 7n parte, 7n secolul al M; 8lea9 apoi &ona rural( >i8ar 2i luat revan>a, 7n cel de8al M; 8lea, pentru ca, 7n secolul al M; 8lea, s( 7nceap( din nou s( piard( pe jum(tate/ Acest re&umat simpli2icator indic( esen'ialul, adic( existen'a unei duble claviaturi, ora>ul >i &ona rural(, 7n Europa >i, poate, 7n 7ntrea1a lume/ n 2elul acesta, 7n economia de ieri se introduce o alternativ(, deci o anumit( suple'e, o posibilitate de joc, deschis( ne1ustorilor 7ntreprin&(tori >i statului/ Are oare dreptate :/ A/ ;an +outte c7nd a2irm( c( 2iscalitatea prin'ului, 7n 2unc'ie de 7ap8 b T3 apas( numai asupra ora>ului sau c( love>te K # c7mpia, contribuie la crearea acestor re1imuri

di2erite >i a acestei alternan'e de av7nt >i de sta18 nareH -umai un studiu concret ar l(muri lucrurile/ Dar un 2apt r(m7ne 7n a2ar( de discu'ie* pre'urile >i salariile 7>i joac( rolul/ -u este analo1 procesul care, a s27r>itul seco8 lului al M; 8lea >i 7nceputul celui de8al M; 8lea, duce la dispari'ia industriei urbane 7n talia >i o 2ac s( bascule&e spre ora>ele de ordinul al doilea, spre or(>ele, t7r1u>oare, sateH 7ntre #0$I >i #6CI, drama industrial( a taliei este provocat( de con8 curen'a pre'urilor mici ale industriei nordice/ Trei solu'ii i se o2er(, explic( Domenico Eella 6=J=5, re2erindu8se la ;ene'ia, unde salariile au devenit prohibitive* s( se retra1( c(tre &ona ei rural(, s( se speciali&e&e 7n produse de mare lux, s( se sprijine, pentru a acoperi insu2icien'a m7inii de lucru, pe ma>ini cu motor hidraulic/ 7n aceast( situa'ie de ur1en'(, au 2ost 2olosite toate cele trei solu'ii/ -enorocirea este c( prima, 7ntoarcerea oarecum 2ireasc( la arti&anatul rural, n8a 2ost, nu putea s( 2ie, un succes deplin* 7ntr8adev(r, &ona rural( vene'ian( are nevoie de toate bra'ele de care dispune* 7n secolul al M; 8lea, ea se consacr( culturilor noi, dudul, porumbul, iar a1ri8 cultura devine, 7n mod deosebit, remuneratorie/ Exporturile vene'iene de ore& spre Balcani >i ,landa cresc continuu/ !ele de m(tase crud( >i toars( sporesc de patru ori 7ntre #6II >i #JII 6=JC5/ Eolu'ia a doua, luxul, >i cea de a treia, ma>inis8 mul, av7nd 7n vedere pu'in(tatea m7inii de lucru, se de&volt(/ 7n ceea ce prive>te ma>inismul, obser8 va'ii utile a 2(cut 7n ultima vreme !arlo "oni 6=JF5/ talia secolului al M; 8lea ne apare ast2el, 7nc( o dat(, cu mult mai pu'in inert( dec7t o pre8 &int( obi>nuit istoriile 1enerale/ ndustria spaniol(, 7n2loritoare 7nc( de la mij8 locul secolului al M; 8lea, >i at7t de deteriorat( atunci c7nd secolul se 7ncheie, nu s8a l(sat prins( 7ntr8o curs( asem(n(toareH "alierul '(r(nesc nu i8 a putut servi drept &on( de re2u1iu, atunci c7nd, spre #00J, industria arti&anal( se revars( din ora>e spre &ona rural(/ at( 2apte care, prin contrast, luminea&( vi1oarea po&i'iei en1le&e>tiT C

unde nivelul rural este at7t de solid >i 2oarte de timpuriu le1at prin intermediul l7nei de industria major( a postavurilor/

4iu existat industrii*$ilo X


Ajun>i cu explica'iile87n acest punct, 7ncepem s( &(rim contururile imprecise >i complicate ale pre8 industriei/ , 7ntrebare st7njenitoare/ poate pre8 matur(, >i pe care o su1erea&(, insidioas(, lumea de ast(&i, se pune de la sine* au existat sau nu, sub vechiul re1im, industrii8pilotH Asemenea industrii, ast(&i, poate ieri, s7nt industriile care atra1 spre ele capitalurile, bene2iciile >i m7na de lucru >i al c(ror av7nt/ 7n principiu, se poate r(s2r7n1e asupra sectoarelor 7nvecinate, antren7n8 du8le dup( ele9 este vorba doar despre o $osi(ili* tate% 7ntr8adev(r, economia veche este lipsit( de coeren'(9 adesea chiar ea este dislocat(, ca 7n '(rile subde&voltate de ast(&i/ Drept urmare, ceea ce se petrece 7ntr8un sector nu 7i dep(>e>te nea8 p(rat limitele/ A>a se 2ace c(, la o prim( privire, universul preindustrial nu a avut, n8a putut avea, relie2ul accidentat al industriei epocii actuale, cu denivel(rile >i cu sectoarele sale de v7r2/ )ai mult 7nc(, luat( 7n 7ntrea1a ei mas(, aceast( preindustrie, oric7t de important( ar 2i relativ, nu determin( economia 7n ansamblu s( 7ncline spre ea/ 7ntr8adev(r, p7n( la Revolu'ia industrial(, ea este departe de a domina cre>terea, mai de1rab( mi>carea nesi1ur( a cre>terii9 pasul de ansamblu al economiei este cel care, prin de2ec8 'iunile >i prin mi>c(rile lui sacadate, domin( "reindustria, 7i imprim( mersul e&itant >i curbele sincopate/ 7ntrea1a problem( sau aproape 7ntrea1a "roblem( a valorii matriciale a produc'iei este "us( 7n discu'ie/ Lucrurile pot 2i apreciate mai @ine clac( se pun 7n lumin( autenticele industrii //dominante@ dinainte de secolul al MlM8lea, situ8 4 UZH "rmiu r7nd, a>a cum s8a semnalat de mii de I# @i, 7n domeniul variat >i vast al textilelor/

Aceast( locali&are pare ast(&i surprin&(toare Dar societ('ile de ieri au valori2icat sto2a, costu8 mul, 7mbr(c(mintea de ceremonie/ nteriorul case8 lor apar'ine de asemenea sto2ei, perdelelor, tape8 tului, tapiseriilor, dulapurilor burdu>ite cu posta8 vuri >i cu 'es(turi 2ine/ ;anitatea social( ac'io8 nea&( aici din plin, iar moda este suveran(/ -icho8 las Barbon se bucur( c( lucrurile si au a>a 6#6$I5* ?)oda, schimbarea costumelor, scrie el, este un mare promotor al comer'ului, pentru c( ea te 7mpin1e s( cheltuie>ti pentru ve>minte noi, 7na8 inte ca cele vechi s( se 2i ros9 ea este su2letul >i via'a ne1o'ului9 ea J + + + K 'ine mi>carea marei bresle a comer'ului9 ea esle o n(scocire care 2ace ca omul s( se 7mbrace ca >i c7nd ar tr(i 7ntr8o prim(var( ve>nic(9 niciodat( el nu apuc( s( vad( toamna ve>mintelor sale@ 6=J05/ Tr(iasc(, prin urmare, sto2a, care 7ncorporea&( o asemenea cantitate de munc( >i care, pentru ne1ustor, mai are >i avan8 tajul de a c(l(tori cu 7nlesnire, relativ u>oar( cum este, raportat( la valoarea ei/ , s( ajun1em 7ns( s( spunem >i noi, odat( cu Deor1es )arcais 6#$CI5 c( sto2a era alt(dat(, p(str7nd toate propor'iile, echivalentul o'elului, apreciere pe care >i8o 7nsu>e>te >i Rilliam Rapp 6#$%05 6=J65H Di2eren'a este c(/ 7n ceea ce are ea industrial% textila mai este, 7n cea mai mare parte, o produc'ie de lux/ !hiar de calitate medie, ea r(m7ne un articol costisitor, pe care s(racii pre2er( adesea s( >i8 2abrice sin1uri, pe care 7l cump(r( 7n orice ca& cu parcimonie >i nu ii re7nnoiesc urm7nd s2aturile lui -icholas Barbon/ !lientela popular( va 2i c7>ti1at( abia odat( cu apari'ia industriei en1le&e >i mai ales a 'es(turilor de bum bac de la s27r>itul secolului al M; 8 ea/ Dar o industrie cu adev(rat dominant( implic( o cerere lar1(/ E( citim, prin urmare, istoria textilelor cu pruden'(/ De alt2el, domniile succesive pe care le relev( ea nu corespund numai schimb(rilor de mod(, ci >i alunec(rilor >i recentr(rilor succesive ale produc'iei la nivelul de sus al schimburilor/ Totul se petrece ca >i cum concuren'ii >i8ar disputa ne7ncetat suprema'ia textilelor/
C

n secolul al M+ 8lea, l7n( 7nseamn( ](rile de j os >i talia, 7n acela>i timp 6=J%59 7n secolul urm(tor, ea 7nseamn( mai ales talia* ?Rena>terea italian(H Dar asta 7nseamn( lina Z@ exclama Dino 1arbieri la un recent colocviu/ Dup( aceea, devine aproape preponderent( m(tasea >i talia 7i dato8 rea&( ultimele sale ore de prosperitate industrial(, 7n secolul al M; 8lea/ Dar pre'ioasa textil( atin1e cur7nd -ordul, !antoanele elve'iene 6<iirich5, Dermania 6.oln5/ ,landa dup( revocarea edictu8 lui de la -antes, An1lia, LNonul mai ales, care 7>i 7ncepe atunci cariera de mare centru al m(t(sii, continuat( p7n( 7n &ilele noastre/ !u toate aces8 tea o nou( schimbare9 7n secolul al M; 8lea postavurile 2ine de tip en1le&esc i&butesc s( 2ac(, 7n detrimentul m(t(sii, o str(pun1ere trium2al(, prin #66I dac( ar 2i s(8i credem pe mercierii 2ran8 ce&i 6=JJ5, >i vo1a lor se 7ntonde p7n( 7n E1ipt 6=J$5/ 7n s27r>it, ultim combatant >i nou 7nvin1(8 tor, bumbacul/ El este de mult( vreme 7n Europa 6=$I5/ Dar/ 7mpins de c(tre 'es(turile indiene, ale c(ror tehnici de imprimare >i de vopsire, inedite 7n Europa, provoac( un puternic entu&iasm 6=$#5, iat(8# cur7nd 7n r7ndul 7nt7i 6=$=5/ ;or inunda p7n&eturile indiene EuropaH Toate barajele s7nt 7nl(turate de c(tre intrus/ Dac( a>a stau lucrurile, trebuie neap(rat ca Europa s( 7nceap( chiar ea s( imite ndia, s( 'ese, s( imprime bumbacul/ 7n Bran'a, calea spre 2abricarea 'es(turilor indiene este pe deplin liber( 7ncep7nd din #%0$ 6=$C5/ ntr(rile de materie prim( prin )arsilia s7nt de ##0 III chintale 7n #%JJ/ adic( de &ece ori mai mari dec7t 7n #%II 6=$F5/ Este adev(rat c(, pe durata celei de a doua jum(t('i a secolului al M; 8lea, dinamismul 1eneral al economiei atra1e dup( sine o ampl( cre>tere a produc'iei 7n toate ramurile industriei textile/ , 2ebr( a nout('ii >i in1enio&it('ii tehnice trece atunci prin b(tr7nele manu2acturi/ 7n 2iecare <la se nasc noi procedee, noi 'es(turi/ Doar 7n Bran'a, imens( &on( de ateliere, iat( 'es(turile .migno*CJ# j#6U460U [risettes% erandines >i (urats care se 2abric( J# la Toulouse, la -isme, la !astres >i 7n alte ora>e

l-

tE

FF +

>i locuri@ din Lan1uedoc 6=$059 iat( 'es(turi nolettes/% con2iscate 7n !hampa1ne deoarece nu corespund normelor de lun1ime >i l('ime, >i care s8ar p(rea c( vin de la !hAlons 6=$659 iat( eta8 minele de l7n( de mod( nou(, 2abricate la )ans, cu ur&eal( alb( >i b(teal( castanie 6=$%59 iat( .ga"e sou lee/% o m(tase 2oarte u>oar( imprimat( 7n relie2, datorit( unui mordant la care ader( o ?pulbere 2(cut( din 2ir t(iat m(runt >i amidon@ 6problem( 1rav(* trebuie oare v(muit( ca 'es(tur( de 2ir sau ca 'es(tur( de m(tase, m(tasea 2iind a >asea parte din 1reutatea eiH5 6=$J59 iat(, la !aen, o corcitur( de 2ir >i de bumbac numit( .grenade/% care >i8a asi1urat debu>ee 2rumoase 7n ,landa 6=$$5, >i .ser)ul de Roma/ 2abricat la Amiens 6CII5, >i .Ies rocs/% sumanele, de -ormandia 6CI#5 etc/ Aceast( pro2u&iune de nume are, totu>i, semni2i8 ca'ia ei/ Ki nu mai pu'in, la LNon, 7nmul'irea in8 ven'iilor 7n mediul m(t(sarilor, sau ma>inile noi care apar una dup( alta 7n An1lia/ E de 7n'eles 2aptul c( :ohann BecQman 6CI=5, unul din primii istorio1ra2i ai tehnolo1iei, se bucur( atunci c7nd cite>te, ie>it( de sub pana lui dUAlembert, 7ntre8 barea* ?ce s8a putut scorni 7n oricare alt 1en, care s( arate mai mult( subtilitate dec7t lucrul cati2elei 7n ales(tur(H@ Dincolo de toate acestea, 7n ochii no>tri, pri8 matul textilelor 7n via'a preindustrial( are ceva paradoxal/ El este primatul @retro1rad@ al unei activit('i @venit( din cel mai adine ev mediu@ 6CIC5/ Ki, totu>i, probele se a2l( 7n 2a'a noastr(/ Dac( 7l judec(m dup( volum, dup( dinamica lui, sectorul textilelor suport( compara'ia cu industria carboni2er(, totu>i modern(, sau, >i mai mult, cu 2orjele din Bran'a care, dup( re&ultatele anchetei din #%%= >i ale anchetei din #%JJ, arat( chiar o dare 7napoi 6CIF5/ 7n s27r>it, un ar1ument decisiv asupra c(ruia nu este nevoie s( insist(m* 2ie c( repre&int( un $rimum mo(ile% 2ie c( nu, bumbacul a jucat un 2oarte mare rol 7n pornirea Revolu'ieU industriale en1le&e/

=egustori &i cor$ora!ii


hm rea>e&at activit('ile industriale 7n di2eritele lor contexte/ -e r(m7ne s( determin(m locul pe care 7l ocup( aci capitalismul, >i acest lucru nu e simplu/ !apitalismul este 7n primul r7nd capita8 lismul ne1ustorilor urbani/ Dar ace>ti ne1ustori, ne1ocian'i sau 7ntreprin&(tori, au 2ost introdu>i la pornire 7n ordinea cor$orati' pe care au creat8o ora>ele, 7n scopul de a8>i or1ani&a ansamblul vie'ii me>te>u1(re>ti/ -e1ustorii >i meseria>ii au 2ost prin>i 7n ochiurile unei aceleia>i re'ele din care nu s8au smuls niciodat( cu totul/ De aici, ambi8 1uit('i >i con2licte/ Les cor$s de metiers 6cuv7ntul corpora'ii, cor$o* rations% 2olosit 2(r( noim(, nu apare de 2apt, cum se >tie, dec7t 7n le1ea Le !hapelier care, 7n #%$#, le des2iin'ea&(5 s8au de&voltat, din secolul al M 8 lea p7n( 7n cel de al M;8lea, 7n toat( Europa, mai devreme sau mai t7r&iu/ 7n 2unc'ie de re1iune, >i cel mai t7r&iu 7n Epania 6date tradi'ionale* Bar8 celona, #CI#* ;alencia #CC=9 Toledo, #F=65/ -ic(8 ieri, totu>i, aceste corpora'ii 0Qi'm te 7n Dermania, 2rti 7n talia, Guilds 7n An1lia, g'emios 7n Epania5 n8 au avut posibilitatea s( se impun( 2(r( restric'ii/ Anumite ora>e le apar'in, altele s7nt li(ere+ 7n interiorul uneia >i aceleia>i a1lomera'ii urbane ca la "aris sau la Londra poate exista o parta8 jare, 7n ,ccident, epoca lor de 1lorie apusese 7n secolul al M;8lea/ Dar exist(, 7n Dermania cu deosebire, supravie'uiri tenace* mu&eele de acolo s7nt ast(&i pline de lucruri amintind de me>terii din Qiin te+ 7n Bran'a, av7ntul corpora'iilor, din secolul al M; 8lea, tr(dea&( 7nainte de orice dorin'a monarhiei preocupat( s( uni2ormi&e&e, s( controle&e >i, 7ntr8o m(sur( >i mai mare, s( taxe&e/ Toate corpora'iile se 7ndatorea&( pentru a satis2ace preten'iile 2iscului 6CI05/ T epoca lor de str(lucire, o mare parte din Uli CJC 3 U din munc(, din produc'ie le revine/ tunci c7nd via'a economic( >i pia'a se de&volt(/

de 7ndat( ce divi&iunea muncii impune noi ctitorii >i 7mp(r'iri, apar, evident, ciocniri de 2rontier(/ !eea ce nu 7mpiedic( sporirea num(rului de me8 serii, 7n pas cu mi>carea 1eneral(/ La "aris, 7n #=6I, s7ntl,l, 7ndeaproape suprave1heate dec(tre le $re'ot %des marchands% 6ma1istratul ne1ustorilor5 >i aceast( sut( de meserii semnalea&( de pe atunci speciali&(ri evidente/ )ai apoi se creea&( alveole noi/ La -iirnber1, pe care 7l 1uvernea&( o aristocra'ie restr7ns( >i vi1ilent(, meseriile care se ocup( de lucrarea metalelor, 5elallgeGer(e% se 7mpart, 7nce8 p7nd din secolul al Ml 8lea, 7n mai multe du&ini de pro2esii >i meserii independente 6CI65/ "rocesul este acela>i la DAnd, la Etrasbour1, la BranQ2urt am )ain, la Bloren'a unde prelucrarea l7nii devine, ca >i aiurea, o colec'ie de meserii/ 7n 2apt, 7n2lorirea din secolul al Ml 8lea se na>te din aceast( divi&iune a muncii, pe cale de a se impune, de a se de&volta/ Dar elanul economic pe care ea 7l aduce dup( sine amenin'( repede 7ns(>i structura meseriilor, pus( 7n pericol de av7ntul ne1ustoresc/ Din aceast( opo&i'ie violent( se na>te, 2ire>te, r(&boiul civil pentru cucerirea puterii urbane/ Aceasta este Qun tre'olution*ul istoricilor 1ermani, care ridic( breslele 7mpotriva patriciatului/ Din8 colo de aceast( schem( prea simpl(, nu e 1reu s( recunoa>tem lupta ne1ustorilor >i me>te>u1arilor, cu alian'ele >i opo&i'iile ei, lun1( lupt( de clas(, cu mi>c(rile ei de du8te8vino/ Dar luptele vio8 lente au o durat( limitat( >i, 7n lupta surd( care urmea&(, ne1ustorul va c7>ti1a p7n( la urm( par8 tida/ !olaborarea pe picior de e1alitate dintre el >i corpora'ii nu e posibil(, c(ci 7n joc este cuce8 rirea pie'ii muncii >i a primatului economic de c(tre ne1ustor, ca s( nu spunem de c(tre capita8 lism/ ;oca'ia corpora'iilor este 7n'ele1erea 7ntre mem8 brii unei aceleia>i meserii >i ap(rarea lor 7mpotriva celorlal'i, 7n controverse meschine, dar care s7n' le1ate deviata de 2iecare &i/ @;i1ilen'a corporativ( se exercita, 7nainte de toate, 2a'( de pia'a ora>uluiT din care 2iecare meserie vrea partea ei 7ntrea1(8

3s 7nseamn( o securitate a muncii proprii >i a pro2itului, a @libert('ilor@, 7n sensul de privile1ii/ Dar banul, economia monetar(, comer'ul la dis8 tan'(, pe scurt ne1ustorul, intervin 7ntr8un joo care nu e niciodat( simplu/ 7nc( la s27r>itul seco8 lului a Mll8lea, postavurile din "rovins, unul din ora>ele 7n jurul c(rora 1ravitea&( t7r1urile din !hampa1ne, se export( la -eapole, 7n Eicilia, 7n !ipru, 7n )ajorca, 7n Epania, chiar la !onstan8 tinopol 6CI%5/ !am 7n aceea>i epoc( Epire, ora> 2oarte modest >i neav7nd m(car un pod pe Rin, care nu e totu>i departe de el, 2abric( un postav destul de ordinar, ne1ru, sein sau alb 6adic( neprelucrat, @crud@5/ Dar acest produs de calitate mijlocie se des2ace p7n( la LiibecQ, EanQt8Dall, <tirich, ;iena >i mer1e chiar p7n( 7n Transilvania 6CIJ5 / KiT 7n acela>i timp, banul pune st(p7nire pe ora>e, ta "aris, 7n #=$=, re1istrul de impo&ite semnalea&( 7nc7teva ca&uri bun(stare 6peste F livre impunere, impunerea repre&ent7nd a cinci&ecea parte din venit5 >i, 7n c7te;a 2oarte rare ca&uri, opulen'(, peste =I de livre impunere, recordul 2iind de ##F livre impunere, 7n bene2iciul 6dac( se poate spune a>a5 unui @lombard@/ Boarte limpedeW opo&i'ia se mani2est( simultan, 7ntre corpora'ii, 7ntre bo1a'i >i s(raci 7n interiorul aceleia>i corpo8 ra'ii, >i 7ntre str(&i s(race, chiar mi&erabile, >i str(&i 7n chip ciudat avantajate/ Deasupra ansam8 blului, se desprinde un lot de c(m(tari >i ne1ustori milane&i, vene'ieni, 1enove&i, 2lorentini/ -u s8ar putea spune, av7nd 7n vedere mii de incertitudini, dac( re1imul amestecat al ne1ustorilor >i me>te>u8 1arilor cu pr(v(lie 6panto2ari, b(cani, mercieri, post(vari, tapiseri, >elari///5 este, 7nc( de pe atunci, purt(torul la cel mai 7nalt nivel al unui micro8capitalism, dar lucrul acesta este vero8 simil 6CI$5/ 7n orice ca&, banul este de 2a'(, 7nc( de atunci 7n stare s( se acumule&e >i, odat( acumulat, s(8>i joace rolul/ :ocul ine1al a [nceput* anumite cor8 "ora'ii se 7mbo1('esc9 celelalte, majoritatea, r(8 7n CB HH modeste/ La Bloren'a ele se deosebesc 7n chip 0 llm "ede* 2ni 5aggiori >i 2rii 5inori% 7nc( de pe

atunci un $o$olo grasso >i un $o$olo magro+ "re8 tutindeni se accentuea&( di2eren'ele, denivel(rile, 2rti 5aggiori trec pro1resiv 7n m7na marilor ne1us8 tori, sistemul de 2rti nemai2iind 7n acel moment dec7t un mijloc de a domina pia'a muncii/ ,r1a8 ni&a'ia pe care o disimulea&( este sistemul pe carp istoricii 7l vor numi 8erlagssFstetn+ A/ 7nceput o er( nou(/

8erlagssFstem*u]
P Uc T / c

8erlagssgstem*'il% sau 8erlagsGeseti% expresii echi8 valente pe care istorio1ra2ia 1erman( le8a creat >i impus 2(r( s( vrea tuturor istoricilor, s8a instaurat 7n toat( Europa/ 7n en1le&( se spune $utting out sFstem% 7n 2rance&( le tra'ail domicile sau a!on+ Echivalen'a cea mai bun( ar 2i, 2(r( 7ndoial(, cea propus( recent de )ichael .eul* tra'ail en commandite% lucru 7n comandit(, dar cuv7ntul comandit indic( >i o 2orm( de societate comer8 cial(/ El ar da na>tere la con2u&ii/ 8erlagssFstem*u] este o or1ani&are a produc'iei 7n care cel care d( de lucru este ne1ustorul, ;er8 leger*nh el avansea&( meseria>ului materia prim( >i o parte din salariu, restul 2iind pl(tit la predarea produsului 2init/ Un asemenea re1im apare 2oarte timpuriu, mult mai devreme dec7t se spune de obi8 cei, 7n mod si1ur 7nc( de la expansiunea din seco8 lul al MUl8lea/ !um s( interpret(m altcumva o hot(r7re a ma1istratului ne1ustorilor din "aris, din iunie #=%0 6C#I5, care opre>te pe torc(toarele de m(tase ?s( pun( amanet, s( v7nd( sau s( schimbe m(tasea pe care le8o dau ne1ustorii s8o lucre&e, 2apte ce se vor pedepsi cu i&1onirea din ora>@H "e m(sur( ce trece timpul, textele semni2i8 cative se 7nmul'esc9 odat( cu apropierea de epoca modern(, sistemul se r(sp7nde>te* avem la 7nde8 m7n( mii de exemple >i nu ne mai r(m7ne dec7t sa hotar7m pe care dintre ele 7l ale1em/ La Lucea, la C# ianuarie #FII, se constituie o societate 7ntre "aolo Balbani >i "ietro Dentili, am7ndoi ne1ustor # de m(tase/ !ontractul de asociere preci&ea&( ca

ii tra Hho loro ser $er la maggiore $arte in _are ']a'orare dra$eria di seta/% activitatea lor va 2i 7n esen'( s( 7ac( s( se 2abrice 'es(turi de m(tase 6C##5/ Care la'orare% textual ?a 2ace s( lucre&e@, este a2acerea antreprenorilor qui aciunt la(orare% cum spune expresia latin(3 >i ea curent(/ !on8 tractele 7ncheiate cu 'es(torii s7nt 7nre1istrate adesea la ]m notar, iar dispo&i'iile varia&(/ !7te8 odat( apar pe nea>teptate con2licte* 7n #0JC, un patron 1enove& vrea ca un torc(tor de m(tase s( recunoasc( datoriile pe care le are la el >i solicit( un martor, care declar( c( are >tire de ele, 2iind el tovar(> cu A1ostino !osta >i v(&7nd , 7n pr(v(lia acestuia, pe patron, ne1ustorul Battista )onto8rio, ?'juate > $orta'a sete $er mani qturar et $renL de'a dellc mani atturrate/% care 7i aducea m(tase s8o lucTe&e >i lua de la el m(tase lucrat( 6C#=5/ ma1inea este c7t se poate de limpede/ )ontorio este un jerleger+ La 2el, 7n micul ora> "uN8en8;e8 laN, 7n #%FI, ne1ustorul care pune lucr(toarele s( 7ac( dantele la domiciliu* el le d( a'( de ,lan 8 da, ?la 1reutate, >i le ia aceea>i 1reutate 7n dan8 tele@ 6C#C5/ La U&es, prin aceea>i epoc(, =0 de 2abrican'i 2ac s( mear1(, 7n ora> >i 7n satele apro8 piate, 6I de r(&boaie care 'es serk 6C#F5/ Die1o de !olmenares, istoricul Ee1oviei, vorbea despre ?2abrican'ii de postav@ de pe vremea lui Bilip al 8lea ?care erau impropriu numi'i ne1ustori, adev(ra'i ta'i de 2amilie, c(ci, 7n 1ospod(riile Ulor >i 7n a2ara acestora, ei dau de m7ncare la nn mare num(r de persoane Omul'i dintre ei la c7te =II, al'ii la c7te CIIP, 2abric7nd ast2el cu m7ini str(ine tot 2elul de 'es(turi ma1ni2ice@ 6C#05/ Un alt exemplu de 8erlegeri s72it ne1ustorii cu'i8 tari din Eolin1en, numi'i 7n mod ciudat Certig* macher 6@2inisori@5, sau ne1ustorii p(l(rieTi din londra 6C#65/ 7n acest sistem de munc( la domiciliu, me>terul bresla> devine adesea, el 7nsu>i, un salariat/ El depinde de ne1ustorul care 7i 2urni&ea&( materia # W8 ##I# 3 lra "^ rtat( adesea de departe, care 7i asi1ur mai apoi v7n&area ia export a barchetelor,

a 'es(turilor de l7n( sau m(tase/ Toate sectoarele vie'ii me>te>u1(re>ti pot 2i atinse 7n 2elul acesta, iar sistemul corporativ, cu toate c( p(strea&( ve8 chile aparen'e, se ruinea&(/ mpun7ndu8>i servi8 ciile, ne1ustorul 7>i subordonea&( munca mese8 ria>ului, 2ie c( este vorba de prelucrarea 2ierului, de prelucrarea textilelor sau de construc'ia de nave/ n secolul al M;8lea, la ;ene'ia, pe >antierele private de construc'ii de nave 6adic( pe cele din a2ara uria>ului Arsenal al Eenioriei5, me>terii din 2rte dei 9ar$entieri si 2rte dei 9ala ati veneau s( lucre&e cu ajutoarele lor 6unul sau doi an!i de 2iecare5, 7n slujba ne1ustorilor armatori, copro8 prietari ai cor(biei care se construia/ at(8i intra'i 7n pielea unor simpli salaria'i 6C#%5/ La Brescia, c(tre anul #6II, a2acerile mer1 prost/ !um poate 2i reanimat( 2abricarea de armeH BAc7nd apel, 7n ora>, la un anume num(r de mercanti% de ne1ustori care s( pun( la lucru pe me>teri >i meseria>i 6C#J5/ ,dat( mai mult, capitalismul tra1e 7ntr8o cas( str(in(/ Ee 7nt7mpl( de asemenea@ ca ne1ustorul s( trate&e cu o 7ntrea1( corpora'ie, ca de pild( pentru p7n&eturile de Boemia >i de Eile&ia* acesta este sistemul numit Qun tHau 6C#$5/ 7ntrea1( aceast( evolu'ie a 2ost 7nt7mpinat( cu o anumit( 7n'ele1ere complice 7n s7nul corpora 'iilor urbane/ Ki mai adesea, ea s8a i&bit de opo &i'ia lor s(lbatec(/ Dar sistemul are c7mp liber 7n &ona rural(, iar ne1ustorul nu se lipse>te de acest chilipir/ ntermediar 7ntre produc(torul de materie prim( >i me>te>u1ar, 7ntre me>te>u1ar >i cump( r(torul produsului 2init, 7ntre apropiat >i 7ndep(r tat, el este >i intermediar 7ntre ora> >i sat/ "entru a lupta 7mpotriva relei voin'e >i a salariilor mari din ora>e, el poate, dac( e nevoie, s( 2ac( un lar1 apel la industriile rurale/ "ost(v(ria 2lorentin( repre&int( activitatea conju1at( a &onei rurale >i a ora>ului/ 7n acela>i chip, 7n jurul )ansului 6#F III de locuitori 7n secolul al M; 8lea5, e risipit( o industrie a etaminelor, 'es(turi u>oare de lux 6C=I5/ Eau, 7n jur de ;ir, industria h7rtiei 6C=#5/ /

7n iunie #%%0, 7n Er&1ebir1e, de la BreNbur1 la Au1ustusber1, un c(l(tor atent traversea&( lun1ul sjr de sate 7n care se toarce bumbacul >i se 2ac dantele ne1re, albe sau ?blonde@, 7mbin7nd 2ire de in, de beteal( >i de m(tase/ E var(* toate 2e 8 meile s7nt a2ar(, 7n pra1ul caselor, la umbra unui tei9 o hor( de 2ete 7nconjoar( un b(tr7n 1renadier/ Ki toate, inclusiv b(tr7nul o>tean, lucrea&( cu 7n8 ver>unare/ Trebuie s( tr(ie>ti* dantelAreasa nu8>i opre>te mi>carea de1etelor dec7t atunci c7nd m(8 n7nc( o bucat( de p7ine sau un carto2 2iert pe care presar( un pic de sare/ La s27r>it de s(pt(m7ri(, mer1e s(8>i duc( lucrul, 2ie 7n pia'a vecin( 6dar acest ca& repre&int( o excep'ie5, 2ie cel mai adesea la -$it"enherr 6s( traducem cu ?seniorul dantelei@5, care i8a avansat materia prim(, i8a 2urni&at dese8 nele, aduse din ,landa sau din Bran'a, >i care >i8a asi1urat dinainte achi&i'ionarea produsului/ Atunci, ea cump(r( ulei, pu'in( carne, ore& pentru 2estinul duminical 6C==5/ )unca la domiciliu ajun1e ast2el la re'ele de ateliere corporative sau 2amiliale, le1ate 7ntre ele prin or1ani&a'ia ne1ustoreasc(, care le anim( >i le domin(/ Un istoric scria pe bun( dreptate* ?Dispersarea nu era, 7n 2ond dec7t o aparen'(9 totul se petrecea de parc( atelierele la domiciliu ar 2i 2ost prinse 7ritr8o invi&ibil( plas( de p(ian8 jen 2inanciar( ale c(rei 2ire erau st(p7nite de c7'iva ne1u'(tori@ 6C=C5/ Amintita p7n&( de p(ianjen nu acoper( 7ns( totul, nici pe departe/ Exist( re1iuni 7ntinse 7n care produc'ia r(m7ne 7n a2ara contactelor directe cu ne1ustorul/ B(r( 7ndoial(, a>a stau lucrurile 7n ceea ce prive>te prelucrarea l7nii 7n multe re1iuni din An1lia9 poate, 7n jur de B2idarieux, 7n Lan1ue8doc, 7n ceea ce prive>te popula'ia activ( care se ocup( cu 2(cutul cuielor, 7n mod si1vrr la TroNes, unde prelucrarea inului, 7nc( 7n secolul al M; 8lea, scap( ;er6e1er8ului/ Ki 7n multe alte re1iuni, chiar 7n secolul al MlM8lea/ Aceast( produc'ie liber( nu este posibil( dec7t pornind de la @ materie prim( u>or accesibil(, pe pia'a apropia8 CJ$ tA, pe care se des2ace 7n 1eneral >i produsul 2init/

7n secolul al M; 8lea, 7n iarmaroacele spaniole, a s27r>itul iernii, se v(d ast2el lucr(tori aduc7nd pe pia'(, 'es(turile de l7n( 2(cute chiar de ei, a>a cum 2ac, >i 7n secolul al M; 8lea, at7'ia s(8 teni 7n pie'ele en1le&e/ -u exist(, 8erleger nici 7n Devaudan, re1iune deosebit de s(rac( din )asivul central, prin #%FI/ n acest 'inut aspru, vreo 0 III de '(rani se a>a8 &A la r(&boiul de 'esut, an de an atunci c7nd s7nt ?1oni'i 7n case de 1hea'a >i de &(pada care, timp de >ase luni, acoper( p(m7ntul >i c(tunele lor@/ Atunci c7nd termin( un vi1 ?ei 7l duc la pia'a cea mai apropiat( p///P, ast2el 7nc7t 1(se>ti tot at7'ia v7n&(tori c7te vi1uri9 pre'ul se pl(te>te 7ntotdeauna pe>in@, >i tocmai asta 7i atra1e pe ace>ti '(rani nevoia>i/ "ostavurile lor, cu toate c( s7nt 2(cute din l7n( local( bun(, s7nt ?de valoare ne7nsemnat(, c(ci nu se v7nd dec7t de la &eceunspre&ece soli p7n( la dou(&eci, dac( nu lu(m 7n seam( serjurile numite escots J+++K+ !ump(r(torii cei mai obi>nui'i s7nt ne1ustorii din provincia D6vaudan, r(sp7ndi'i prin >apte sau opt ora>e mici 7n care se 1(sesc pive, ca la )arvejol, Lan1o1ne, La !a8nour1ue, Eaint8!helN, Eau1ues >i Omai alesP la )ende@/ ;7n&(rile au loc 7n t7r1uri >i pie'e/ ?7n dou(8trei ore, toat( mar2a e v7ndut(, cump(r(torul 7>i ale1e >i 2ace pre'ul O///P 7n 2a'a pr(v( liei unde i se arat( vi1urile@ >i unde, dup( ce se 7ncheie 7n'ele1erea, el le veri2ic( lun1imea cu un cot/ Aceste v7n&(ri s7nt 7nscrise 7ntr8un re1istru, indic7ndu8se numele lucr(torului >i pre'ul pl(tit 6C=F5/ !am prin aceea>i epoc(, 2(r( 7ndoial(, un antre8 prenor cu numele de !olson 7ncearc( s( aclimati8 &e&e 7n acest Devaudan primitiv 8erlagssFstem*u]% odat( cu 2abricarea postavurilor numite de RoF 7n An1lia >i de 5al(orough 7n Bran'a, El ?istori8 se>te,W 7ntr8un memoriu adresat Etatelor, adu8 n(rii Et(rilor din Lan1uedoc 6C=05, demersu8 rile >i succesele sale >i ar(ta necesitatea unui aju8 tor, dac( acestea doresc ca el s( persevere&e 7n e2orturile lui/ !olson este un 8erleger% dublat de un 7ntreprin&(tor, care se str(duie s(8>i impun(

fes
iar

;1 7n Germania
ventariat ,i S133eu " " 3 riDii 1ermam 7n le1a a 3 a2ara mu l de munca U do 3 r A sp7ndindu8se ma

acolo, , de8

1(sim o 3_ r' e de :os 6Da3Z doar 7ntre ]3: e )

1ace,ti/ ltr8adevar, ce`3 mul rtad est/ v7o&area !onbS 7S sjstan8ul poate atm1e orice
>u

astteli e de

ptoduc8

'ie, din moment ce ne1ustorul are interes s( >i/ o aserveasc(/ Totul 2avori&ea&( aceast( proli2erare8 av7ntul 1eneral al tehnicii, accelerarea transportul rilor, cre>terea capitalului acumulat, m7nuit de m7ini experte >i, ca s( 7ncheiem, 7n2lorirea mine8 lor 1ermane 7ncep7nd din anii #F%I/ , mul'ime de semne indic( vioiciunea economiei 1ermane, dac( n8ar 2i dec7t demarajul timpuriu al pre'urilor, sau chipul 7n care centrul s(u de 1reutate trece dintr8un ora> 7n altul* la 7nceputul secolului al M;8lea, totul se mai 7nv7rte 7n jurul Ratisbonei, pe Dun(re9 apoi se impune -urnber8 1ul9 ceasul Au1sbur1ului >i al ne1ustorilor lui 2inanciari sun( mai t7r&iu, in secolul al M; 8lea* totul se petrece ca >i cum Dermania ar tot tra1e dup( sine Europa care o 7nconjoar(, >i s8ar tot adapta la ea, adapt7ndu8se de asemenea la pro8 priul ei destin/ 7n Dermania, ;er:a1ssNsiem8ul pro8 2it( de aceste condi'ii 2avorabile/ Dac( am trasa pe o hart( toate le1(turile pe care el le creea&(, 7ntre1 spa'iul 'inuturilor 1ermane ar 2i str(b(tut de mul'imea liniile vii 2ine/ Una dup( alta, toate activit('ile se prind 7n aceste re'ele/ La L2ibecQ, acesta este ca&ul precoce al atelierelor de post(8 v(rie din secolul al M \8lea9 la @Rismar, cel al sladni'elor care adun( pe 6ruHnechte >i pe 6ru* mEgde% ?berari@ >i ?ber(ri'e@, 7nc( de pe atunci salaria'i9 la RostocQ, mor(ritul >i 2abricarea mal8 'ului/ Dar 7n secolul al M;8lea, c7mpul opera'io8 nal al sistemului este, prin excelen'(, 7ntinsul sector al textilelor, din ](rile de :os, unde concen8 tr(rile s7nt mult mai puternice dec7t 7n Dermania, p7na 7n !antoanele elve'iene 6'es(turile de Basel >i EanQt Dali5/ Babricarea barchetelor, amestec de in >i bumbac, care implic( importul de bumbac din Eiria, prin ;ene'ia, este prin natura ei o ramur( 7n care ne1ustorul, care de'ine materia prim( 7n8 dep(rtat(, 7>i joac(, prin 2or'a lucrurilor, rolul, 2ie la Ulm, 2ie la Au1sbur1, unde munca la domi8 ciliu 2avori&ea&( av7ntul Barchen28ului 6C=65/ "rin alte p(r'i, sistemul cuprinde do1ar ia, butnA8 ritul, 2abricarea butoaielor, 2abricarea h7rtie

industria l

raa

i bine 8 7 n polonia,

ElE+H

nici minaU3 # m duc'l e ! n W)eE ^eria de 2 miner este od 3:23e>teri 22l K me>te>u1an, de e se 1ene ea, odat( 1ermaai n cen lor de o M 8lea

Drupe

h2ten cha2 7n Europa t secolele a sde de8 i al aces8

1-G,

/ rea >i p din 8R aparate de sleirea apei me aparate de @33 pre&enta9 toate

te(

6ehnic

idera lM; / lea , 3 rt e, ori/ e ; m7na or lot/ h e care s7nt industriale sleirea apei teWWTT3 " 1reU de 3^ olte pT oce8 urma urmelor, roai " 3 totdeauna, n ia,+ 67n lumea 67 dd m3l # U @d de la Re se elaborea&( ":3vitatea 2 sine5 deci Din acel moment, act mate iY/ re7n

/t(ia'ii si
) ' i c

tEitu

Re se

elabo rea&(
ne

)uta'ia, care are deschide poarta doar prin put pr pe mine >i "e C$C le1ate de ele

":3vit atea 233id erabt t

l ment act aterial

Evolu'ia se des(v7r>e>te aproape pretutindeni 7n acela>i moment, la s27r>itul secolului al M;8 ea8 7n minele de ar1int din +ar& >i din Boemia, 7n Alpii Tirolului, mult( vreme un centru de exploa8 tare a aramei9 7n minele de aur din re1atul un1ar de la .oeni1sber1 la -eusohl, de8alun1ul micii v(i 7ncastrate a Dranului 6C=J5/ Ki, drept urmare, lucr(torii liberi din GeGerHscha ten devin pretu8 tindeni salaria'i, lucr(tori dependen'i/ De alt2el, aceasta este epoca 7n care 7>i 2ace apari'ia cuv7ntul @muncitor@, 2r(eiter+ nvesti'ia de capital se traduce prin pro1rese spectaculoase ale produc'iei, >i nu numai 7n Der8 mania/ La Rielic&a, aproape de !racovia, exploa8 tarea '(r(neasc( a s(rii 1eme, prin evaporarea apei s(rate 7n recipiente nu prea ad7nci de 2ier, >i8a tr(it traiul/ Ee sap( 1alerii >i pu'uri p7n( la ad7ncimi de CII de metri/ )a>ini uria>e, puse 7n mi>care de cai, ridic( la supra2a'( dalele de sare/ "roduc'ia, la apo1eul ei 6secolul al M; 8lea5, este de FI III de tone pe an9 C III de lucr(tori s7nt an1aja'i 7n ea/ Din #C6J, statul polone& colaborea&( la exploatare 6C=$5/ Tot aproape de !racovia, dar 7n Eile&ia superioar(, minele de plumb din apropiere de ,lQus& care, la s27r>itul secolului al M;8lea, produceau 7ntre CII >i 0II de tone pe an, livrea&( de la # III la C III 7n secolele al M; 8lea >i al M; 8lea/ Aici di2iculta8 tea nu este ad7ncimea 6doar 0IJI de metri5, ci apa supraabundent(/ Ee impune s(parea unor 1alerii lun1i, c(ptu>ite cu lemn, 7n pant(, 7n1(8 duind scur1erea prin 1ravita'ie9 7nmul'irea pom8 pelor, puse 7n mi>care de cai9 cre>terea m7inii de lucru/ !u at7t mai mult cu c7t duritatea rocii este at7t de mare 7nc7t, 7n opt ore de munc(, un lucr(8 tor nu sap( dec7t 0 cm de 1alerie/ Toate acestea cer capitaluri >i dau automat minele 7n m7na celor care le posed(* o cincime din pu'uri revine ast2el re1elui "oloniei, Ei1ismund Au1ust, un rentier9 o cincime nobilimii, o2i'erilor re1ali K: locuitorilor 7nst(ri'i ai ora>elor noi din vecin(8 tate9 cele trei cincimi care mai r(m7n, ne1ustorilor din !racovia, care de'in plumbul polone&, a>a

cum ne1ustorii din Au1sbur1 s8au priceput, cu toate c( s7nt la o bun( distan'(, s( pun( mina pe aurul, ar1intul, arama Boemiei, Elovaciei >i Un1ariei sau Tirolului 6CCI5/ pentru oamenii de a2aceri, tenta'ia de a mono* $oli"a surse de venituri at7t de importante era mare/ Dar dorin'a 7ntrecea putin'a* chiar Bu1 arii au dat 1re>, cu toate c( 2useser( 2oarte aproape de 'int(, 7n 7ncercarea de a stabili un monopol al aramei/ +ochstetterii s8au ruinat 7nc(p('7n7n8du8 se s( reali&e&e un trust al mercurului, 7n #0=$/ ;olumul capitalului ce se cerea investit 2(cea 7n 1eneral, cu neputin'( ca un sin1ur ne1ustor s( ia asupra lui, 2ie >i numai ansamblul unei sin1ure mine particulare/ Este adev(rat c( Bu11erii >i8au asumat, timp de mul'i ani, exploatarea total( a minelor de mercur de la Almaden, din Epania, dar Bu11erii s7nt Bu11eri/ De obicei/ 7n 2elul propriet('ii asupra unei nave care se 7mparte 7n p(r'i, 7n carats% proprietatea unei mine se 7mparte 7n Iuxen% destul de 2recvent 6F, sau chiar #=J 6CC#5/ Aceast( 7mp(r'ire 7n1(duie ca la 7ntreprindere s( 2ie asociat, datorit( c7torva ac'iuni atribuite 1ratuit, chiar prin'ul, care p(s8 trea&( de alt2el un drept e2ectiv asupra subsolului/ n #0JI, Au1ust al Eaxoniei posed( = J== de Iuxen 6CC#5/ Datorit( acestui 2apt, statul este totdeauna pre&ent 7n 7ntreprinderile miniere/ Dar aceast( 2a&( 1lorioas(, vreau s( spun 2acil(, a istoriei minelor nu se lun1e>te peste m(sur(/ Le1ea randamentului descresctor ac'ionea&( 7n chip inexorabil* exploat(rile miniere prosper(, a"oi decad, Drevele lucr(torilor, insistente 7n re1atul un1ar 7nc( din #0=0#0=6, indic( 2(r( 7ndoial( o dare 7napoi/ "este &ece ani, semnele unei c(deri pro1resive se 7nmul'esc/ E8a spus c( apari'ia concuren'ei minelor din America sau contradic'ia economic(, ce taie o vreme elanul secolului al M; 8lea, poart( r(spunderea ei/ n orice ca&, capitalismul ne1ustoresc, 1ata s( inter8 ;m A pe la s27r>itul secolului al M;8lea, devine /,6Wat( prudent >i p(r(se>te a2acerea, ajuns( 7ntre tlm " modest(/ Dar, 7n e1al( m(sur( cu investi'ia,

ocup( n de salaria'i se ocup( de&investi'ia este caracteristic( pentru orice acti8 XrEeaamenin'( 1a e8 vitate capitalist(* o conjunctur( o 7mpin1e 7nainte, o conjunctur( o scoate din joc/ )ine celebre s7ut l(sate statului* 7nc( de pe atunci, a2acerile proaste s7nt ale lui/ Bu11erii r(m7n la EchGa&, 7n Tirol case 323bicei, turn(toria este deoarece pre&en'a simultan( 7n minereu a aramei >i 2(cut( de 3Euplimentar( a Suncito purni&or ar1intului mai permite acolo pro2ituri substan'iale, o e2#,)a pre'uri avantajoase " 33r2un 7n minele de aram( din re1atul un1ar, 7i dU U 7nlocuiesc alte 2irme din Au1sbur1* Lan1nauer, * ;in( untur(, haine >t alte W% ito m rm8 +au1, LinQ, Reiss, "alier, Etaini1er >i, ca sa 1r7UU 7 hcest tra2ic provoac( ia / d s( pribe8 7ncheiem, +encQel von DonnersmarQ >i Rehlhv ie2tine5@n7enU din 2ire, Ki/ 1ata j #!ciuda tuturor T e r U ;# 1er/ Ei 7>i vor ceda locul italienilor/ Aceste suc8 c v t e to"33:ji s e construie>8 cesiuni duc cu 17ndul la rateuri >i e>ecuri, 7n cel mai bun ca&, la bene2icii mediocre, la care, 7ntr8o +unsrucQ De ,D sub re1imul n bun( &i, pre2eri s( renun'i/ dar Ua d T "retutindeni, 7n r>it a1S U RerQ !u toate acestea, chiar dac( au l(sat prin'ilor cele oEadrare* la cel ma 3a;&e ltaTltul ne9 mai multe dintre mine, ne1ustorii se men'in 7n rolul mai pu'in riscant de distribuitori de produse miniere >i metalur1ice/ Dintr8o dat(, nu mai ve&i istoria minier( >i, dincolo de ea, istoria capitalismului a>a aceste re rilor cum o vedeai prin ochii, averti&a'i totu>i, ai lui viitoare4 :acob Etrieder 6CC=5/ Dac( explica'ia ce se schi'ea&( este exact( >i ea trebuie sa 2ie exact( , capitali>tii an1aja'i sau an1aj7ndu8se 7n )inele Lumii exploatarea minier( nu p(r(sesc, la urma urmei, -oi dec7t posturile periculoase sau pu'in si1ure ale produc'iei prime9 ei se replia&( 7n 2abricarea de produse semi8prelucrate, 7n domeniul 2urnalelor 7nalte, topitoriilor >i 2orjelor sau, >i mai bine, doar 2a'( 7n cel al distribu'iei/ Redevin precau'i/ Exist( &eci, sute de m(rturii, utile desi1ur, cu privire la aceste 7naint(ri >i d(ri 7napoi/ Dar, pentru noi, problema esen'ial( nu este asta/ -u se vede oare apar7nd, la cap(tul acestor puternice re'ele miniere, un adev(rat proletariat muncito 8 resc 2or'a de munc( 7n stare pur(, ?munca 1oal(81olu'(@ , adic(, con2orm de2ini'iei clasice a capitalismului, cel de8al doilea element care 7i C$% >i c(rbunelui de asi1ur( existen'aH )inele au provocat uria>e con8 centr(ri de m7n( de lucru, bine7n'eles uria>e pentru epoc(/ "rin #00I, 7n minele de la EchGa& >i de la BalQenstein 6Tirol5, exist( mai bine de #= ,,,3de -4

srEs#sC

7nalte s7nt condamnate s( lucre&e cn intermiten'(, imobli&7nd inutil capitalul 2ix/ "e de alt( parte, salariile cresc/ -u e de mirare, prin urmare, c( economia european(, privit( ca un ansamblu, s e adresea&( pentru 2ier >i aram( Euediei9 pentru aram( -orve1iei9 pentru 2ier, 7n cur7ud, chiar 7ndep(rtatei industrii a Rusiei9 pentru aur >j ar1int Americii9 pentru &inc 6ne'in7nd seama de !ornGallesul en1le&5 Eiamului9 pentru aur !hinei9 pentru ar1int >i aram( :aponiei/ !u toate acestea, substituirea nu e totdeauna posibil(/ De pild(, 7n ceea ce prive>te mercurul, indispensabil minelor de ar1int ale Americii/ Des8 coperite prin #06F >i puse destul de 7ncet 7n lucrare, minele de ar1int viu de la +uancavelica 6CCC5, din "eru, s7nt insu2iciente >i aprovi&ionarea cu ajutorul minelor europene de la Almaden >i dria r(m7ne indispensabil(/ Este semni2icativ( consia8 tarea c(, 7n acest ca&, capitalul nu s8a de&interesat de aceste mine/ Almaden r(m7ne sub conducerea imicA a Bu11erilor p7n( 7n #6F0 6CCF5/ !it prive>te dria, ale c(rei mine, descoperite 7n #F$%, se exploa8 tea&( 7ncep7nd diu #0IJ#0#I, ne1ustorii 7>i tot disput( monopolul ei cu statul austriac, care pune din nou mina pe ansamblul lor 7ncep7nd din #0JI 6CC05/ E8a an1ajat din/ plin capitalismul 7n minele 7ndep(rtate, 7n produc'ia pe care o p(r(sise 7ncetul cu 7ncetul 7n EuropaH Da, p7n( la un anume punct, 7n Euedia >i 7n -orve1ia9 dar nu, 7n ceea ce prive>te :aponia, !hina, Eiamul sau chiar America/ 7n America, produc'ia de aur, 7nc( arti&anal( 7n apropiere de Yuito, 7n "eru, >i 7n 7ntinsele &one de nisipuri auri2ere din Bra&ilia interioar(, con8 trastea&( cu cea a metalului alb, produs cu ajutorul unei tehnici 7nc( de pe atunci moderne, prin pro8 cedeul amal1am(rii, importat din Europa >i 2olo8 sit 7n -oua Epauie din #0F0, 7n "eru din #0%=/ La poalele lui Derro de "otosi, marile ro'i hidrau8 lice s2ar7m( minereul >i u>urea&( amal1amarea/ Exist( aici instala'ii costisitoare, materii prime pre'ioase/ Baptul c( un anume capitalism se insta8

lea&( aici este posibil* cunoa>tem la "otosi, cu8 noa>tem 7n -oua Epanie mineri noroco>i care 2ac brusc avere/ Dar ei s7nt excep'ia/ Re1ula, >i aici, este ca pro2itul s( revin( ne1ustorului/ -e1ustorului local, 7n primul r7nd/ !a >i 7n Europa, mai mult dec7t 7n Europa, 1rupurile de mineri se a>a&( pe un loc 1ol* de pild(, 7n nordul )exicului9 sau 7ntr8un adev(rat pustiu, 7n "eru 7n inima &onei montane andine/ )area problem( este, deci, aprovi&ionarea/ Ea se punea 7nc( din Europa, unde antreprenorul 2urni&a hrana nece8 sar( minerului >i c7>ti1a 1ros la a2acere/ 7n Ame8 rica, aprovi&ionarea domin( totul/ A>a se 7nt7mpl( En &ona auri2er( bra&ilian(/ A>a 7n )exic, unde minele din nord cer mari cantit('i de produse provenind din sud/ 7n #%CC, <acatecas consum( mai bine de J0 III de anegas de porumb 6o !ar nega q#0 Q159 Duanajuato, prin #%F6, =II III, >i C0Y III 7n #%J0 6CC65/ Dar aici el minero 6pro8 prietarul care exploatea&( minele5 nu asi1ur( el 7nsu>i aprovi&ionarea/ -e1ustorul 7i avansea&(, pe aur sau metal alb, alimente, 'es(turi, unelte, mercur, >i 7l 2ace pri&onierul unui sistem 2ie de troc, 2ie de comandit(/ El este st(p7nul indirect, discret sau nu, al minelor/ Dar nu ultimul st(p7n al acestor schimburi, pe care di2eritele relee ale unui lan' comercial le preiau la Lima, la "anama, 7n t7r1urile de la -ombre de Dios sau "orto Belo, la!arta1ena ndiilor, 7ns27r>itla Eevilla sau !adi&, cap de linie al unei re'ele europene de redistribu8 'ie/ Un lan' se 7ntinde de asemenea de la )exico la ;era !ru&, la +avana, la Eevilla/ Aici, de8alun8 1ul acestui parcurs >i 7n >irul de 2raude pe care el le 7n1(duie, se situea&( bene2iciile, >i nu at7t la nivelul produc'iei miniere/ -are%

crlune
Anumite activit('i, cu toate acestea, au r(mas europene* de pild(, producerea s(rii, a 2ierului, a $ c(rbunelui/ -ici o min( de sare 1em( nu a 2ost

p(r(sit( >i importan'a instala'iilor le8a dat de timpuriu pe m7na ne1ustorilor/ Ealinele maritime, dimpotriv( s7nt exploatate de c(tre mici 7ntre8 prinderi9 nu 7nt7lnim aici re1ruparea unor activi8 t('i 7n m7na ne1ustorilor dec7t 7n ceea ce prive>te transportul >i comerciali&area, la Eetubal 7n "or8 tu1alia, ca >i la "eccais 7n Lan1uedoc/ [ntreprin8 deri mari pentru v7n&area s(rii se 7ntrev(d pe coasta Atlanticului, ca >i de8a lun1ul v(ii Ro8 nului/ !7t prive>te 2ierul, minele, 2urnalele 7nalte >i 2orjele, ele au r(mas mult( vreme unit('i de produc'ie limitate/ Aici capitalul negustoresc nu intervine niciodat( direct/ n Eile&ia superioar(, 7n #%J0, din =FC de NerHe 62urnale 7nalte5, #$# apar'in unor mari proprietari de p(m7nt 0Guts(e* sit"er)% =I re1elui "rusiei, #F diverselor princi8 pate, = unor 2unda'ii >i numai = unor ne1ustori din Breslau 6CC%5/ !au&a este c( industria 2ierului tinde s( se oonstituie pe vertical( >i c(, la pornire, rolul hot(r7tor 7l joac( proprietarii terenurilor miniere >i ai p(durilor trebuincioase exploat(rii, 7n An1lia, numita gentrF >i nobilimea investesc adesea 7n mine de 2ier, 7n 2urnale 7nalte >i 7n 2orje a>e&ate pe propriile lor p(m7nturi/ Dar, mult( vreme, acestea r(m7n 7ntreprinderi indivi8 duale, cu debu>ee nesi1ure, cu tehnic( rudimen8 tar(, cu instala'ii 2ixe nu prea costisitoare/ )area cheltuial( o repre&int( 2luxul necesar de materii prime, de combustibil, de salarii/ El este asi1urat de c(tre credit/ Trebuie 7ns( s( a>tept(m secolul al M; 8lea pentru ca produc'ia pe scar( mare s( devin( posibil( >i pentru ca pro1resul tehnic >i investi'iile s( 'in( pasul cu l(r1irea pie'ii/ 7n #%$=, uria>ul 2urnal 7nalt al lui Ambrose!roGleN este o 7ntreprindere mai pu'in important( dec7t o 2oarte mare braserie, 2abric( de bere, din epoc( 6CCJ5/ 7ntreprinderile mici >i mijlocii au 2ost, >i mult( vreme, prioritare >i 7n extrac'ia de c(rbune/ 7 n secolul al M; 8 ea, 7n Bran'a, doar '(ranii exploa8 tea&( c(rbunele de supra2a'(, pentru nevoile lor proprii sau pentru exporturi 2acile, a>a cum se H))

7nt7mpl( de8a lun1ul Loarei sau de la Divors la )arsilia/ La 2el, uria>a >ans( a -eGcastlelui a l(sat neschimbat( o or1ani&a'ie corporativ( te8 nace >i veche/ n secolul al M; 8lea, 7n An1lia, luat( 7n ansamblu, ?2a'( de un pu' ad7nc O7n&estrat 7n chip modernP, existau dou(spre&ece de supra8 2a'(, exploatate cu cheltuieli mici O///P, cu aju8 torul citorva unelte simple@ 6CC$5/ Dac( exista nova'ie, pro2it, joc comercial, ele exist( 7n distri8 bu'ia din ce 7n ce mai lar1( a combustibilului, 7n #%C#, -outh -ea 9om$anii se 17nde>te s( trimit( spre -eGcastle >i porturile de pe TNne, pentru a 7nc(rca de acolo c(rbune, navele ei care se 7ntorc de la v7n(toarea de balene 6CFI5/ Dar iat(8ne 7n secolul al M;U 8lea, 7n care lucrurile s8au >i schimbat/ !hiar 7n Bran'a, 7n 7nt7r&iere 2a'( de An1lia, !onsiliul de comer' >i autorit('ile competente s7nt cople>ite de cereri de concesiune, 7nc7t ai crede c( nu e re1iune a Bran'ei care s( nu ascund( 7n p(m7ntul ei re&erve de c(rbune sau, 7n cel mai r(u ca&, de turb(/Este adev(rat c( 2olosin'a c(rbunelui de p(m7nt s8a 7ntins, de>i cu mult mai 7ncet dec7t 7n An1lia/ El este utili&at 7n noile sticl(rii din Lan1uedoc, 7n sladni'ele din re1iunea de nord, de exemplu la Arras sau la Bethune 6CF#5, ori chiar 7n 2orje, la Ales/ De unde, mai mult sau mai pu'in, 7n 2unc'ie de 7mprejur(ri >i de re1iuni, noul interes al ne1ustorilor >i 2urni&orilor de bani, mai ales c( autorit('ile responsabile 7>i dau seama c(, 7n acest domeniu, amatorii nu pot 2ace 2a'( necesit('ilor/ Tocmai asta scrie intendentul din Eoissons unui solicitator, 7n martie #%6I* trebuie ?s( 2i recurs la companii asem(n(toare celor a lui Beaurin >i a domnului de Renausan@, sin1urele 7n stare ?s( 2ac( 2ondurile ce trebuie pentru cheltuiala acestor adev(rate extrac'ii de mine care nu se pot 2ace dec7t de c(tre oameni de meserie@ 6CF=5/ A>a iau n a>tere minele de la An&in, a c(ror 1lorioas( istorie nu ne interesea&( dec7t prin 7nceputurile ei/ Ele aveau s( ia 2oarte repede lecui Eaint8Dobain8ului ca cea mai important( 7ntreprindere 2rance&( # Sup( !ompa1nie des [ndes* ele ar i a'ut% 7nc(

din #%0I, ?pompe cu 2oc@, adic( ma>ini de8al e ui -eGcomen 6CFC5/ Dar s( nu intr(m mai ad2u c 7n ceea ce repre&int( Revolu'ia industrial(/

5anu acturi &i a(rici


n marea ei majoritate, preindustria se pre&int( sub 2orma nenum(ratelor unit('i elementare ale activit('ii arti&anale >i ale 8erlagss stem*ului+ Deasupra acestei dispersii se ridic( or1ani&a'iile mai v(dit capitaliste, manu acturile &i a(ricile+ !ele dou( cuvinte s7nt 2olosite,de re1ul(, unul 7n :ocul celuilalt/ storicii s7nt cei care, urmindu8l pe )arx, ar 2i 7nc7nta'i s( poat( p(stra cuv7ntul manu actur pentru concentr(rile unei m7ini de lucru de tip arti&anal, muncind manual 67ndeosebi 7n domeniul textilelor5 >i cuv7ntul a(ric pentru echipamentul >i ma&inile pe care le 2olosesc de mult minele, instala'iile metalur1ice >i >antierele navale/ Dar citim, sub semn(tura unui consul 2rance& la Denova, care semnalea&( 7n2iin'area la Torino a unei 'es(torii de m(tas( cu beteal( de aur >i ar1int, cu o mie de lucr(tori* ?aceast( ?2abric(@ 2///: va aduce odat( cu timpul un pre8 judiciu considerabil manu2acturilor din Bran'a@ 6CFF5/ !ele dou( cuvinte s7nt pentru el sinonime/ De 2apt, cuv7ntul u"in% re&ervat prin tradi'ie secolului al MlM8lea, ar corespunde mai bine pentru ceea ce istoricii vor numi a(ric3 cuv7ntul, pu'in 2recvent, exist( 7nc( din secolul al M; 8lea/ 7n #%CJ, se cere o autori&a'ie de 7n2iin'are a unei u"ine 0usine)% aproape de Essone, ?ca s( se 2abrice acolo toate 2elurile de s7rme de aram( bune pentru lucr(ri de ca&an1erie@ 6CF05 6este adev(rat c( a8 ceea>i u&in( va 2i numit(, 7n #%%= manu2actur( de aram( 459 sau, 7n #%6J, ni>te 2ierari >i tocilari din re1iunea Eedanului cer s( a>e&e aproape de moara de la Uli 6CF65 ?u&ina care le e trebuincioas( pentru 2abricarea de orces ale lor@ 0 orces s7nt ni>te 2oar2ece mari de tuns postavul59 sau, baronul de

pietrich, 7n #%JJ/ ar dori s( nu i se aplice inter8 dic'ia privitoare la ?a>e&(rile prea 7nmul'ite de j3jne@, 7n ca&ul de 2a'( ?cuptoare, 2orje, pilu1e, sticl(rii@ >i ?ciocane@ 6CF%5/ -imic nu ne8ar 7mpie8 deca, prin urmare, s( vorbim de u&ine 7n secolul 8lea/ Am 1(sit de asemenea, 7nc( din a j M; #%I$, cuv7ntul antreprenor, 7ntreprin&(tor 0entre* $reneur) 6CFJ5, de>i 2olosirea lui r(m7ne 2oarte rar(/ ar dup( Da u&at industria> 0industriei)% 7n sensul de conduc(tor de 7ntreprindere, apare 7n #%%I de sub pana abatelui Daliani9 el va deveni curent abia 7ncep7nd din #J=C, la contele de Eaint8 Eimon 6CF$5/ Acestea 2iind &ise, s( r(m7nem credincio>i, pentru 7nlesnirea expunerii, distinc'iei obi>nuite dintre manu2actur( >i 2abric(/ Ki 7ntr8un ca& >i 7n cel(lalt, inten'ia mea 2iind aceea de a surprinde pro1resele concentr(rii, voi ne1lija micile unit('i/ !(ci c7teodat( cuv7ntul manu actur desemnea&( unit('i liliputane/ at( la Eainte8)enehould, o ?manu2actur( de serj@ care, prin #6II, 1rupea&( cinci persoane 6C0I59 la :oinville, o ?manu2actur( de droguets 6sto2e ie2tine de l7n(5 de #= lucr(tori@ 6C0#5/ 7n principatul de Ansbach >i de BaNreuth, 7n secolul al M; 8lea, dup( studiul lui ,/ Reuter 6C0=5 care are o valoare de sondaj, o prim( cate8 1orie de manu2acturi nu dep(>e>te #==F de lucr(8 tori, 7n #%6I, la )arsilia, CJ de s(pun(rii num(r(, toate 7mpreun(, o mie de oameni/ Dac(, punct cu punct, aceste 7ntreprinderi r(spund de2ini'iei Smanu2acturii@ din #ic!ionarul lui EavarN des Bruslons 6#%6#5* ?loc 7n care s7nt aduna'i mai mul'i lucr(tori >i meseria>i ca s( 2ac( acela>i 2el de lucrare@ 6C0C5, pericolul este ca ele s( ne duc( mapoi la etaloanele de m(sur( ale vie'ii me>te>u8 1(re>ti/ Exist(, evident, manu2acturi de alt( m(rime, ^u toate c(, 7n 1eneral, aceste mari unit('i nu sm t numai concentr(ri/ Activit('ile lor principale s7nt 1(&duite de o cl(dire central(, e adev(rat, Sic( 7n #6J0, o carte en1le&easc( cu un titlu pro8 mi'(tor, ,he discooered Gold 5ine 6C0F5, is'ori8 e K !Urn ?manu2acturierii, cu mare cheltuial(,

pun de se 7nal'( cl(diri mari 7n care cei ce ale1 l7na, cei ce8o d(r(cesc, torc(torii, 'es(torii, piuarij >i chiar vopsitorii lucrea&( 7mpreun(@/ E u> ,r de 1hicit* ?mina de aur@ este o manu2actur( de postav/ Dar, este vorba >i de o re1ul( care mai ca nu cunoa>te excep'ii, manu2actura are totdeauna, 7n a2ar( de lucr(torii ei aduna'i laolalt(, lucr(8 tori r(sp7ndi'i prin ora>ul 7n care se 1(se>te sau 7n &ona rural( din apropiere, lucr7nd cu to'ii la domicilu/ Ea este, deci, realmente, 7n centrul unui 8erlagssFstem+ )anu2actura de postavuri 2ine ;anrobais de la Abbeville 2olose>te aproape CIII de lucr(tori, dar nu s8ar putea spune c7'i dintre ei lucrea&( la domiciliu, prin 7mprejurimi 6C005/ !utare manu2actur( de ciorapi, la ,rleUans, 7n #%J$, ocup( la ea acas( JII de persoane, dar 2olo8 se>te de dou( ori pe at7ta 7n a2ara ei 6C065/ )anu8 2actura de postavuri de l7n(, 7n2iin'at( de )(ria Tere&a la Lin&, num(ra #0 6II de lucr(tori 6=6 III 7n #%%05 nu 7ncape 1re>ala 7n privin'a acestei ci2re colosale9 dealt2el, tocmai 7n Europa central(, unde industria are de recuperat at7tea 7nt7r&ieri se 7nt7lnesc e2ectivele cele mai considerabile/ Dar torc(torii >i 'es(torii care lucrea&( la domiciliu repre&int( dou( treimi din ci2ra de mai sus 6C0%5/ Adesea, 7n Europa central(, manu2acturile recru8 tea&( muncitori din r7ndurile >erbilor '(rani ca 7n "olonia, ca 7n Boemia ceea ce 7n treac(t, dovede>te, odat( mai mult, c( o 2orm( tehnic( se dovede>te indi2erent( 2a'( de contextul social pe care8# 7nt7lne>te/ De alt2el, >i 7n ,ccident, re1(sim aceast( munc( de sclav, sau ceva asem(n(tor, c(ci anumite manu2acturi 2olosesc m7na de lucru din GorHhouses+ din stabilimentele 7n care s7nt 7nchi>i tr7ndavii >i delincven'ii, criminalii, or2anii/ !eea ce nu le 7mpiedec( s( 2oloseasc( 7n a2ar( de aceasta >i m7na de lucru la domiciliu, la 2el ca celelalte manu2acturi/ -e8am putea 17ndi c( manu2actura se 7nmul'e>te prin buta>i, din l(untru spre a2ar(, pe m(sur( ce se m(re>te/ Dar, dac( ne 17ndim n chiar 1ene&a manu2acturii, adev(rat mai de1rab( este contra8 riul/ Brecvent, ea este, 7n ora>, cap(tul re'elei L

de munc( la domiciliu, locul unde, 7n ultim( instan'(, se 7ncheie procesul de produc'ie/ ar 2inisarea, ne8o spune Daniel De2oe, este aproape jum(tate din munca de ansamblu 6C0J5/ "rin urmare, tocmai un anume num(r de opera'ii i* nale se ad(postesc 7n cl(direa ce urmea&( mni apoi s( creasc(/ A>a, 7n secolele al Ml 8lea >i al Ml;8lea, industria l7nUii din Toscana este un uria> 8erlagssFstem+ La 9om$agnia dell'2rte della lEna pe care o 7ntemeia&( Brancesco Datini la 7napoierea sa la "rato 62ebruarie #CJC5, repre&int( o du&in( de persoane care lucrea&( 7ntr8o pr(v(lie, 7n timp ce o mie altele, 7mpr(>tiate pe mai bine de 0II de Qm 7n jur de "rato, s7nt 7n slujba ei/ Dar, 7ncetul cu 7ncetul, o parte din munc( tinde s( se concentre&e 6'esutul, d(r(citul59 se schi'ea&( o manu2actur(, chit c( lucrurile mer1 extrem de lent 6C0$5/ Dar de ce s8au mul'umit at7tea dintre manu8 2acturi cu opera'iile de 2inisareH De ce at7tea al 8 tele, ms(rcin7ndu8se cu ciclul aproape complet al produc'iei, au l(sat o marj( lar1( muncii la domi8 ciliuH )ai 7nt7i, procesele de 2inisare, datul la piu(, vopsitul etc, s7nt cele mai 1in1a>e opera'ii din punct de vedere tehnic >i cer instala'ii relativ importante/ Ele dep(>esc lo1ic stadiul produc'iei arti&anale >i cer capitaluri/ "e de alt( parte, din punctul de vedere al ne1ustorului, a asi1ura 2ini8 sarea 7nseamn( a st(p7ni ceea ce 7l interesea&( pe cel mai mult, >i anume comerciali&area produsu8 lui/ Di2eren'a de pre' dintre munca or(>eneasc( Ki munca rural( a putut s( joace >i ea un rol/ Lon8 dra, de pild(, tra1e numai 2oloase continu7nd s( cumpere postavuri brute de pe pie'ele din provin8 cie, re1iuni de pre'uri sc(&ute, 7ns(rcin7ndu8se 7n acela>i timp cu apretarea >i vopsitul, care tra1 1reu 7n valoarea 'es(turii/ 7n s27r>it, >i mai ales, a 2olosi munca la domiciliu 7nseamn( s( ai liber8 tatea de a adapta produc'ia la o cerere 2oarte va8 labil(, 2(r( a aduce 7n stare de >omaj pe lucr(8 oni cali2ica'i ai manu2acturii/ De cum se schimb( cererea, ajun1e s( dai ceva mai mult sau ceva mai u " tin de lucru 7n exterior/ Dar, 2(r( 7ndoial(,

trebuie, de asemenea ca pro2itul unei manu2acturi s( 2ie destul de redus, iar viitorul ei relativ nesi8 1ur, pentru ca ea s( nu mai 2ac( 2a'(, pre2erind s( 2ie pe jum(tate absorbit( de 8erlagssFstem+ -u de pl(cere, bine7n'eles, ci de nevoie >i, ca s( spu8 nem lucrurilor pe nume, din sl(biciune/ De alt2el, industria manu2acturier( r(m7ne cu totul minoritar(/ Toate situa'iile arat( lucrul acesta/ "entru Briedrich Liit1e 6C6I5, ?ansamblul manu2acturilor a jucat 7n produc'ie un rol cu mult mai mic dec7t cel pe care te 2ace s(8# b(nuie>ti 2recven'a punerii lor 7n discu'ie@/ 7n Dermania, ar 2i existat vreo mie de manu2acturi de toate m(8 rimile/ Dac( se 7ncearc(, 7n ca&ul Bavariei 6C6#5, o apreciere a ponderii lor 2a'( de masa produsului na'ional, trebuie s8o situ(m sub #i/ Am avea nevoie, desi1ur, >i de alte ci2re, dar putem 2i si8 1uri c( ele n8ar dep(>i cadrul acestor conclu&ii pesimiste/ )anu2acturile au 2ost 7ns( 7ntr8o oarecare m(sur( modele >i instrumente de pro1res tehnic/ ar cota parte modest( a produc'iei manu2acturiere dove8 de>te totu>i un lucru* di2icult('ile pe care le 7nt7ni8 pin( preindustria 7n contextul 7n care ea se de&vol8 t(/ Tocmai pentru a spar1e acest cerc, statul mer 8 cantilist intervine at7t de des, 2inan'ea&( >i con8 duce o politic( na'ional( de industriali&are/ 7n a2ar( de ,landa, >i chiar >i ea, orice stat european ar putea servi de exemplu, 7n aceast( privin'(, inclusiv An1lia a c(rei industrie s8a de&voltat, la ori1ini, 7n spatele unei bariere de tari2e puter8 nic protec'ioniste/ 7n Bran'a, ac'iunea statului 7ncepe 7nc( sub Ludovic al Ml8lea, care instalea&( r(&boaiele de 'esut m(tase la Tours9 de pe atunci se punea pro8 blema ca produc7nd mar2a acas(, 7n loc de a o cump(ra din str(in(tate, s( se diminue&e ie>irile de metale pre'ioase 6C6=5/ Etatul mercantilist, 7nc( de pe atunci ?na'ionalist@, este prin esen'a lui bullionist/ El ar putea 7mprumuta devi&a lui An8 toine de )ontchrestien, ?p(rintele@ economiei poli8 tice* ?'ara s( 7ndestule&e 'ara@ 6C6C5/ Euccesorii lui

Ludovic al Ml8lea au ac'ionat la 2el ca el, atunci cind au putut/ +enric al ;8lea cu o 1rij( deose8 bit(* 7n #6#I, anul mor'ii sale, din cele F% de ma8 nu2acturi existente, FI erau create de el/ !olbert 2ace la 2el/ A>a cum crede !laude "ris 6C6F5, 7ntre8 prinderile 7ntemeiate de el au r(spuns, pe deasu8 pra, dorin'ei de a lupta 7mpotriva unei conjunc8 turi economice ne2avorabile/ !aracterul lor arti8 2icial s( explice 2aptul c( cele mai multe dintre ele au disp(rut destul de repedeH -u supravie'uiesc dec7t manu2acturile 7n re1ie sau lar1 privile1iate de c(tre stat, ca Beauvais, Aubusson, Eavonnerie, Dobelins, iar printre manu2acturile numite ?re8 1ale@, manu2actura ;anrobais de la Abbeville care, 7ntemeiat( 7n #660, supravie'uie>te p7n( 7n #%J$9 manu2actura de o1lin&i, 7n2iin'at( 7n acela>i an, instalat( 7n parte la Eaint Dobain, 7n #6$0, >i care mai st( 7n picioare 7n #$%$9 sau cutare manu2actur( re1al( din Lan1uedoc, ca cea de la ;illeneuve, activ( 7nc( 7n #%#=, cu cei CIII de lucr(tori ai ei, dovad( c( ne1o'ul cu Levantul 7i p(strea&( debu>eele 6C605/ n secolul al M; 8lea, av7ntul economic scoate, ca din p(m7nt, un >ir 7ntre1 de proiecte de ma8 nu2acturi/ Responsabilii 7>i expun, 7n !onsiliul de comer', inten'iile, >i monotonele cereri de pri8 vile1ii, pe care le justi2ic( 7n numele interesului 1eneral/ De re1ul(, po2ta lor dep(>e>te cadrul local/ Este vi&at( pia'a na'ional(, dovad( c( aceasta 7ncepe s( existe/ , 2abric( din BerrN ?de 2ier >i de o'el aliat@ 6C665 cere/ de8a dreptul, un privile1iu extins la 7ntrea1a Bran'(/ Dar 1reu 8 tatea cea mai mare, pentru manu2acturile exis8 tente sau care urmea&( s( ia 2iin'(, pare s( 2i e jinduita deschidere, a pie'ii uria>e a "arisului, d7r& ap(rat(, 7n numele corpora'iilor, de c(tre cele ?Kase !orpuri@ care s7nt elita acestora >i care/ repre&int( ele 7nsele mari interese capitaliste/ Documentele !onsiliului de comer', dintre #6$= ea #%J$, incomplete >i nepuse 7n ordine, 7nre1is8 trea&( numeroase cereri, 2ie ale unor manu2acturi existente care vor s( ob'in( cutare sau cutare 2avoare, sau o re7nnoire a ei , 2ie ale unor mAnu8

2acturi care vor >i urmea&( s( se 7n2iin'e&e/ atj o prob( care poate ar(ta diversitatea cresc7ud1 a acestui sector de activitate* ?U[W% dantele de a'( la Tonnere >i !hastillon9 ?U[T% tabl( la Beau8mont8 en8Berriere9 ?U[@% marochin ro>u >i ne1ru, dup( chipul 7n care se 2ace 7n Levant, >i piei de vi'el ca 7n An1lia, la LTNon9 ?<A?% por'elan >i 2aian'( la Eaint8!loud9 albirea 2irelor sub'iri la AnthonN pe Btevre9 ??A@% serjuri la Eaint8Bloren8 tin9 amidon la Tours9 ?<?W% postavuri dup( chi8 pul 7n care se 2ac 7n An1lia >i 7n ,landa, la "ont8 de8#UArche9 ?<?T% cear( >i lumin(ri a AnthonN9 mochete la Abbeville9 s(pun ne1ru la Divet9 pos8 tavuri la !hAlons9 ?<?[% 2aian'( la Eaint8-icolas, 2aubour1 al )ontereaux8lui, postavuri la "au9 ?<Wd% postavuri la )arsilia, ra2in(rie de &ah(r >i s(pun(rie la Eete9 ??WV% 2aian'( >i por'elan la Lille9 ??WU% 2ier >i o'el turnat la !osne9 cear( >i lumin(ri a :a1onviile, 2aubour1 al ora>ului +a8 vre9 ?<TU% m(tase la "uN8en8;elaN9 ?<UW% s7rm( de 2ier >i seceri la Bor1es 7n Bour1o1ne9 ?<Ud% lum7n(ri de seu la Eaint8)amet, aproape de )o8 ret9 ?<<W aram( la moara de la Dilat, aproape de Essonnes, lum7n(ri la Tours9 ?<<<% 'i1l(rie82a8 ian'(rie la Dex9 ?<<[% 2abric( de h7rtie la Eaint8 !er1ues, aproape de Lan1res9 sticle >i 1eamuri a Lille9 ?<@A% prelucrarea coralului la )arsilia 6trei ani mai t7r&iu, manu2actura declar( CII de lucr(tori59 ?2ier rotund, p(trat >i >ine de 2ier 7n 2elul 7n care 2ac 1ermanii@ la Earrelouis9 2abric( de h7rtie la Bitche9 ?<@W% cati2ea >i 'es(turi de bumbac la -euville9 ?<@@% p7n&( 1roas( de bum8 bac la Eaint8;e@ron9 ?<@U% batiste ca cele din An1lia, la Tours9 ?<@[% 2ier topit >i turnat, la )arsilia/ "ledoariile celor interesa'i >i rapoartele comi8 sarilor !onsiliului, care motivea&( hot(r7rile, 2ur8 ni&ea&( observa'ii pre'ioase cu privire la or1ani8 &area manu2acturilor/ A>a, !arcassone, 7n C%=C, ar 2i ora>ul din Bran'a ?cel mai bo1at 7n manu 2acturi de post(v(rie@, ?centrul manu2acturilor din Lan1uedoc@/ Atunci c7nd !olbert, cu cinci&eci de ani mai devreme, instalase manu2acturi re1ale 7n W

Lan1uedoc, pentru ca marsilie&ii, 7n 2elul en1le&ilor, s( poat( exporta spre Levant 'es(turi >i nu l numai moned(, 7nceputurile 2useser( di2icile, 7n U ciuda ajutorului 7nsemnat al Etatelor provinciei/ Dar mai t7r&iu, industria 7n2lorise at7t de 2rumos 7nc7t unii 2abrican'i care nu aveau privile1ii 7n acest sens se men'inuser( sau se instalaser( 7n Lan1uedoc, 7ndeosebi la !arcassone/ Ei sin1uri asi1urau patru cincimi din produc'ie >i, 7ncep7nd din #%##, li se d( chiar o mic( 1rati2ica'ie la vi1ul de postav 2abricat, ?pentru a nu 2i o at7t de 8mare ine1alitate 7ntre ei >i antreprenorii manu2acturilor re1ale@/ Acestea, 7ntr8 adev(r, continuau s( primeasc( subsidii anuale, 2(r( a mai socoti avantajul c( erau scutite de vi&itele repre&entan'ilor corpora'iilor care veri2icau calitatea 'es(turilor 7n con2ormitate cu normele pro2esionale/ Este adev(rat c( manu2acturile re1ale s7nt >i ele vi&itateT c7nd >i c7nd, 7ns( de c(tre inspectorii manu2acturilor, >i c( s7nt obli1ate s( 2abrice, an de an, cantit('i 7nscrise 7n contract, 7n timp ce celelalte ?s7nt libere s(8>i opreasc( lucrul, atunci c7nd nu 1(sesc 7n acesta nici un c7>ti1 din cau&a scumpetei l7nii, a 7ntreruperii comer'ului prin r(&boi, sau din alt( pricin(@/ !u toate acestea numeroase proteste se ridic(9 din r7ndurile ?comunit('ii 2abrican'ilor >i a comunit('ii 'es(turilor $areurilor 6?p(ruitorii@, cei ce sc(mo>ea&( >i ?7nvelesc@ 'es(turile ?7ndes7ndu8le@ >i ?piept(n7ndu8le@5, r(su8citorilor, vopsitorilor@ etc, atunci c7nd un 2abricant din !arcassone tra1e s2orile pentru a 2i admis 7n r7ndul manu2acturilor re1ale >i i&bute>te pentru I clip( lucrul acesta/ Trimeas( din nou !onsiliului de comer', deci&ia 2inal( 7i va 2i de2avorabil(/ A2l(m, 7n treac(t, c( acest !onsiliu de comer' nu mai vede nici un 2olos ?7n timpul de 2a'(, s( se 7nmul'easc( manu2acturile re1ale@, mai ales 7n ora>e unde, a>a cum a dovedit experien'a pari&ian(, e Ue s7nt sursa a numeroase con2licte >i 2raude/ !e sX ar 2i 7nt7mplat dac( sieur de Eaintai1ne acesta es te numele intri1antului ar 2i i&butitH 7ntreprinderea lui ar 2i devenit locul de 7nt7lnire a Ur(torilor necali2ica'i care ar 2i putut, datorit(

privile1iului, s( lucre&e pe contul lor/ Acest lucru ar 2i provocat o drenare de lucr(tori 7n 2olosul lui 6C6%5/ "rin urmare, e limpede c( exist( o lupta 7ntre atelierele supuse normei >i atelierele care a2i>ea&( titlul re1al, pun7nd acest tip de unitate productiv( parc( 7n a2ara le1ii comune/ ,arecum 7n 2elul 7n care companiile de navi1a'ie privil e/ 1iate s7nt, >i ele, dar cu o mi&( mult mai mare, 7n a2ara le1ii comune/

Camilia 8anro(ais la2((e'ille0dU@)


)anu2actura re1al( de postav 7ntemeiat( la Abbe8 ville, 7n #660, din ini'iativa lui !olbert, de c(tre olande&ul :osse ;anrobais, este o 7ntreprindere 7n aparen'( solid(* ea va 2i des2iin'at( abia 7n #JIF/ Li pornire, :osse ;anrobais adusese cu el vreo cinci&eci de lucr(tori din ,landa, dar 7n a2ar( de acest prim aport, e2ectivele manu2acturii 6CIII de lucr(tori 7n #%IJ5 s8au recrutat numai dintre localnici/ )ult( vreme, manu2actura a 2ost 7mp(r'it( 7ntre un >ir de ateliere mari risipite prin ora>/ Destul de t7r&iu, 7ntre #%I$ >i #%#C, a 2ost constru8 it(, 7n a2ara a1lomer(rii, uria>a cl(dire care a ad(postit8o, numit( ?casa ramelor@ 6?ramele@ s7nt ver1ele lun1i de lemn O///P pe care se 7ntindeau tr7mbele de postav ca s( se usuce@5/ Edi2iciul are o arip( de locuin'e pentru mae>tri >i dou( aripi entru 'es(tori >i pentru cei ce tund postavul, nconjurat( de >an'uri >i de 1arduri de nuiele, a>e&at( chiar l7n1( &idul de incint( al ora>ului ea constituie o lume 7nchis(* toate por'ile s7nt p(&ite de c(tre ?elve'ieni@, purt7nd cum se >i cu vine, livreaua re1elui 6albastru, alb >i ro>u5/ Acest lucru u>urea&( suprave1herea, disciplina, respectul consemnelor 6lucr(torilor e este inter&is, printre altele, s( introduc( 7n manu2actur( vinars5/ De alt2el, din locuin'a lui, patronul ?st( cu ochiul pe lucr(tori@/ !u toate acestea, uria>a cl(dire LZ

4cost( CII III de livre5 mi cuprinde nici ma1a&iile, nici sp(l(toriile, nici 1rajdurile, nici 2orja sau ro'ile de tocil( pentru ascu'it .Ies orces/% 2oar2e8 cele de tuns postav/ Torc(toarele s7nt reparti&ate prin di2erite ateliere urbane/ La toate acestea se adau1( o 7nsemnat( munc( la domiciliu, c(ci este nevoie de opt torc(toare pentru iecare din cele o sut( de ?r(&boaie b(t(toare@ ale manu2acturii/ Departe de ora>, pe r7ul Bresle cu ape limpe&i, s8a construit o moar( cu pilu1e pentru de1resarea pos8 tavului/ !oncentrarea, destul de avansat(, nu este, prin urmare, per2ect(/ Dar or1ani&area este, 7n mod hot(r7t, modern(/ Re1ula este divi&iunea muncii* 2abricarea postavurilor 2ine, principalul obiectiv al 7ntreprinderii, trece ?prin 0= de manopere deo8 sebite@/ ar manu2actura 7>i asi1ur( ea 7ns(>i apro8 vi&ionarea, at7t 7n ceea ce prive>te p(m7ntul de piu( 6mici ambarca'ii, (ellandres% 7l import( din re1iunea ,stende5, ca >i 7n ceea ce prive>te l7na 2in( de Ee1ovia, cea mai bun( din Epania, 7nc(r8 cat( la BaNonne sau Bilbao pe 9harles*de*Lorraine% apoi, dup( nau2ra1iul acestuia, pe La ,oison d'Or+ Aceste dou( nave urc(, se pare, pe Eomme p7n( la Abbeville/ Totul ar trebui s( mear1( de minune >i mer1e, de 2apt, mai mult sau mai pu'in bine/ Apar certuri sordide 7n 2amilia ;anrobais9 s( e l(s(m de o parte/ Apar, mai ales, necontenit cerin'ele acute ale pasivului >i activului/ 7ntre #%FI >i #%F0, 7n medie, se v7nd # =%= de valuri de sto2( anual, cu 0II de livre valul, adic( 6C6 III livre/ Aceast( sum( repre&int( capitalul circulant 6sa8 larii, materie prim(, diverse cheltuieli5, plus pro2itul/ )area problem( este s( sco'i cele #0I =II III livre care repre&int( totalul salariilor >i s( amorti&e&i un capital care trebuie s( 2ie de ordi8 n ul a un milion sau mai mult >i care cere periodic 3para'ii >i re7nnoiri/ Exist( momente di2icile, tensiuni >i, 7ntotdeauna, ca o solu'ie simpl(, concedierile de personal/ Un prim protest al lucr(8 torilor i&bucne>te 7n #6J69 apoi o 1rev( 2urtunoas( ### %G%2/ De 2apt, lucr(torii tr(iesc 7ntr8un soi de

semi>omaj ve>nic, manu2actura nep(str7nd, 7 n ca&uri de restri>te, dec7t personalul de prim( m7n(, contramai>tri >i lucr(torii cali2ica'i/ Des8 chiderea tot mai lar1( a evantaiului salariilor >i 2unc'iilor repre&int( dealt2el evolu'ia caracteris8 tic( a noilor 7ntreprinderi/ Dreva din #%#6 nu cedea&( dec7t la sosirea unui mic deta>ament armat/ A1itatorii, c(ci exist( a1itatori, s7nt aresta'i, apoi ierta'i/ Eubdele1atul din Abbeville, evident, nu este de partea r(&vr(8 ti'ilor, ace>ti oameni ?care 7n vremuri de bel>u1 se dedau des2r7ului, 7n loc s( economiseasc( pentru vremurile de 2oamete@ >i care ?nu se 17ndesc deloc c( manu2actura nu este 2(cut( pentru ei, ci c( ei 7n>i>i s7nt 2(cu'i pentru manu2actur(@/ ,rdinea este restabilit( cu hot(r7re, dac( judec(m dup( re2lec'iile unui c(l(tor care, peste c7'iva ani, 7n #%=J, trec7nd prin Abbeville, admir( manu2actura >i tot ceea ce 'ine de ea* cl(dirile ei ?de tip olande&@, pe cei ?C 0II de lucr(tori >i FII de 2ete@ care lucrea&( aici, ?exerci'iile OcareP se 2ac 7n b(taia tobelor@, 2etele care ?s7nt 7ndrumate de me>terite >i lucrea&( separat@/ ?-imic nu poate 2i mai bine r7nduit/ nimic nu poate 7i 'inut mai curat@, con8 chide el 6C6$5/ De 2apt, 2(r( bun(voin'a 1uvernului, 7ntreprin8 derea nu s8ar 2i men'inut c7t s8a men'inut/ !u at7t mai mult cu c7t, spre ne2ericirea ei, s8a a>e&at 7ntr8un ora> industrios, ?corporativ@, ca un bolo8 van 7ntr8o balt(/ ,stilitatea pe care o provoac( este 1eneral(, inventiv(, competi'ional(/ Trecutul >i pre&entul nu cunosc coexisten'a pa>nic( 6C%I5/

9a$ital &i conta(ilitate


Ar 2i necesar s( urm(rim 2unc'ionarea 2inanciar( a marilor 7ntreprinderi industriale din secolele al M; 8lea >i al M; 8lea/ Dar, 7n a2ar( de ca&ul manu2acturii de o1lin&i 6de la Eaint8Dobain5, s7ntem sili'i s( ne mul'umim cu indica'ii 7nt7nv8 F

pl(toare/ Ki cu toate acestea, interven'ia cresc7nd( a capitalului capital 2ix >i circulant nu poate 2i pus( la 7ndoial(/ Depunerea ini'ial( de 2onduri este adesea important(/ Dup( B/ L/ -ussbaum, pentru o tipo1ra2ie cu FI de lucr(tori, la Londra, prin #%II, ea se 2ixea&( 7ntre 0II >i # III de livre sterlin1 6C%#59 pentru o ra2in(rie de &ah(r, 7ntre 0 III >i =0 III de livre, 7n timp ce num(rul lucr(8 torilor nu este dec7t de #I#= 6C%=59 pentru o distilerie, ea este de cel pu'in = III de livre, cu 2(1(duialA de c7>ti1uri, 7n 1eneral, considerabile 6C%C5/ 7n #6J#, la -eG )ills, 7n +addin1tonshire, demarea&( o manu2actur( de postav cu un capital de 0 III de livre 6C%F5/ Eladni'ele, braseriile, mult( vreme arti&anale, se m(resc, devin 7n stare s( prepare cantit('i uria>e de bere, nu 2(r( mari cheltuieli de utilare* =I III de livre pentru 2irma Rhitbread care, prin anii #%FI, aprovi&ionea&( %0I III de londone&i 6C%05/ Acest utilaj oneros trebuie re7nnoit periodic, 7n ce ritmH Ar 2i nevoie de o cercetare 7ndelun1at( ca s( vedem lucrurile mai limpede/ De alt2el, 7n h7unc'ie de domeniul de activitate, di2icult('ile majore se vor ivi 2ie de la investi'iile 2ixe, 2ie de la capitalul circulant/ De la acesta din urm(, mai des dec7t de la cel(lalt/ )arile manu2acturi s7nt ve>nic 7n lips( de bani/ 7n ianuarie #%#=, manu2ac8 tura re1al( de la ;illeneuve, din Lan1uedoc, 7ntemeiat( de !olbert, con2irmat( 7n privile1iile ei 7n #%I$, pentru &ece ani, e la str7mtoare 6C%65/ !a s( continue livrarea postavurilor ei de tip olande& >i en1le&esc, ea cere un avans de 0I III de livre de Tours* ?Aceast( sum(/// 7mi este tre8 buincioas( pentru a 'ine pe lucr(torii mei care s7nt 7n num(r de mai bine de trei mii@/ 7n prin8 c ipiu, deci, o pan( de visterie 6C%%5/ 7n ianuarie #%=#, o alt( manu2actur( re1al( de "ostavuri, cea a 2ra'ilor "ierre >i Deo22roN Daras, Ee a2l( 7n pra1ul ruinei/ A>e&at( la !hAlons de vreo trei&eci de ani, ea mai ceruse ajutorul !onsiliului de comer' care, la =F iulie #%#%, i8a alocat o sum( 3 kkk 3vrea pl(tibil( 7n optspre&ece luni >i rambursabil( 7n &ece ani, 7ncep7nd din #%=I, 2(r(

dob7nd(/ !u toate c( avansurile nu s8au 2(cut re1ulat, 7n octombrie #%#$, 2ra'ii Duras 7ncasaser( cea mai mare parte din ele/Totu>i situa'ia acestora nu s8a ameliorat/ )ai 7nt7i, din cau&a ?scumpetei extraordinare a linii@/ Apoi, b(17nd ?toate 2ondu8 rile lor@ 7n 2abricarea postavurilor >i ?v7n&7ndu8le ne1ustorilor debitan'i Odetailan'iP, urm7nd u&an'a comer'ului, cu un credit de >ase luni >i un an, ace>ti debitan'i, pro2it7nd de discreditul biletelor de banc(, le8au pl(tit cu aceast( moned(, cu pu'in 7nainte de a 2i redus(@/ Deci victime ale lui LaG, c(ci au trebuit s( v7nd( aceste bilete ?la pre' de nimic@ ca s(8>i pl(teasc( ?7n 2iecare &i@ lucr(torii, 7n s27r>it, 7ntruc7t o nenorocire nu vine niciodat( sin1ur(, ei au 2ost da'i a2ar( din casa pe care o 7nchiriaser( 7n urm( cu trei&eci de ani >i pe care o amenajaser( ca manu2actur( la pre'ul de 0I III de livre/ 7n noua cl(dire pe care au cump(rat8o cu #I III livre 6din care % III pe credit5, au 2ost nevoi'i s( cheltuiasc( J III de livre ca s( reinsta8 le&e r(&boaiele, cuvele cu vopsea >i alte ?ustensile trebuincioase 2abricii@/ Ei cer deci, >i ob'in, am78 cnarea pl('ii avansului re1al 6C%J5/ Alt exemplu* 7n #%J6, an de trist( conjunctur(, este adev(rat, manu2actura re1al( din Eedan nume comercial* ;(duva Laurent +usson >i Bra'ii !arret , cas( veche >i cunoscut(, condus( timp de $I de ani de membrii aceleia>i 2amilii, r(m7ne descoperit( cu 6I III livre/ Aceste di2i8 cult('i s7nt datorate unui incendiu, mor'ii lui Laurent +usson, care a silit manu2actura 6urmare a succesiunii, 7mi 7nchipui5 s( cede&e o parte din localuri >i s( construiasc( altele, 7n s27r>it unei investi'ii ne2ericite 7n exporturi c(tre -oua An8 1lie, adic( spre Insurgents% imediat dup( procla8 marea independen'ei lor 2onduri ?care nu s8au 7ntors 7nc(@ 6C%$5/ Dimpotriv(, ca&ul Eaint8Dobain 6CJI5 se pre&int(, dup( #%=0=%, ca un succes/ )anu2actura de o1lin&i, 7n2iin'at( pe vremea lui !olbert, 7n #660, ob'ine, p7n( la Revolu'ie, re7nnoirea privile1iilor sale, 7n ciuda protestelor, violente 7n #%0% de pild(, ale parti&anilor liberei 7ntreprinderi/ Baptul c(,

I$d%ce&a 1-- J 1825228

,--

,-- .

2--

18--

182-

18B-

18,-

188-

18--

=I/ -uccesele manu acturii -aint*Go(ain+ Trebuie reportat la explica'iile din text, 7n special in ceea ce prive>te denier*ul+ Acest 1ra2ic este extras din te&ei lui !laude "ris, La 5anu acture roFale de -aint*Go(ain% ?UUT ?@dA% #=$% pa1/ a c(rei publicare ar 2i
Oindicele #II q #%=04=%9 # ci2ra de a2aceri9 = Denier8ul 9 C 8 dob7ndaP/

manuscrisul 2oarte util(/

7n #%I= o 1estiune proast( duce a 2aliment, repre, &int( un mare accident de parcurs, dar 7ntreprin, derea 7>i vede de drum, cu o nou( conducere >i cu ac'ionari noi/ Datorit( monopolului exclusiv, care re&erv( 7ntreprinderii v7n&area o1lin&ilor 7n Bran'a >i la export, datorit( av7ntului 1eneral din secolul al M; 8lea, expansiunea ei este 2oarte evident( dup( #%=0#%=%/ Dra2icul de mai sus indic( 2luxul 1eneral al a2acerilor, curba bene8 2iciului 7mp(r'it ac'ionarilor, 7n s27r>it evolu'ia pre'ului denierului% care nu trebuie identi2icat cu o ac'iune obi>nuit(, al c(rei curs e cotat la burs(/ Tot a>a cum nu trebuie s( atribuim 7ntreprinderii libertatea de ac'iune a unei 4oint -tocH 9om$anF en1le&e de pe vremea aceea sau a acelor societ('i anonime constituite 7n Bran'a, 7n con2ormitate cu prevederile !odului de comer' din #JI%/ 7n #%I=, manu2actura se pune iar(>i pe picioare datorit( unor traitants pari&ieni, trebuie s( 7n'ele8 1em, adic(, a unor bancheri >i 2inanciari preocu8 pa'i s(8>i pun( banii la ad(post prin achi&i'ii de p(m7nt sau prin particip(ri/ !u acest prilej, 2ondul capital al societ('ii a 2ost 7mp(r'it 7n =F ?0Ili/% 2iecare sol 7mp(r'indu8se >i el 7n #= .denieri/% 7n total deci =JJ .denieri/% reparti&a'i ine1al 7ntre cei #C ac'ionari ai opera'iei de salvare/ Aceste p(r'i sau ac'iuni se tot divid 7n m7inile de'in(to8 rilor lor succesivi, datorit( mo>tenirilor sau cesio8 n(rilor, 7n #JCI, Eaint8Dobain num(r( =IFac'io8 nari, unii dintre ei posed7nd 2rac'iuni c7teodat( in2ime optimi, >aispre&ecimi de denieri+ "re8 'ul acestora, atunci c7nd s7nt estima'i ca p(r'i de mo>tenire, 7n1(duie s( li se reconstituie cursul, care cre>te odat( cu timpul/ !7t nu se poate mai limpede, capitalul a sporit substan'ial/ Dar poate c( trebuie s( atribium, 7n parte, acest 2apt comportamentului ac'ionarilorH 7n #%I=, era vorba de oameni de a2aceri, de traitants3 dar, 7ncep7nd din #%=I, ja(r'ile revin marilor 2amilii ale nobilimii/ 7n r7ndurile c(rora mo>tenitorii 2inanciarilor contractea&( c(s(torii/ Ast2el, domni>oara Deo22rin, 2ata casierului 1eneral al manu2acturii >i a acelei doamne Deo22rin F

pe care salonul s(u a 2(cut8o celebr(, se m(rit( cu marchi&ul de la Berte8 mbault/ )anu2actura trece, deci, 7ncetul cu 7ncetul, sub controlul rentierilor nobili >i nu al adev(ra'ilor oameni de a2aceri ff rentieri care se mul'umesc cu dividende re1ulate si moderate, 7n loc s( pretind( partea lor 7ntrea1( `je bene2icii/ Dar acest lucru nu repre&int( o modali8 tate de a m(ri, de a salva capitalulH

#es$re $ro iturile industriale


Ar 7nsemna, evident, s( ne an1aj(m mult prea mult ca s( risc(m o judecat( de ansamblu 7n materie de pro2ituri industriale/ Aceast( di2icultate, ca s( nu &icem cvasi8imposibilitate, apas( 2oarte 1reu asupra 7n'ele1erii istorice a vie'ii economice de alt(dat( >i, mai exact, a capitalismului/ Am avea nevoie de ci2re, de ci2re valabile, de serii de ci2re/ Dac( cercetarea istoric(, care ieri ne8a dat din bel>u1 curbe de pre'uri >i de salarii, ne8ar o2eri a&i 7nre1istrarea, dup( toate re1ulile, a nivelului bene2iciilor, re&ultatele s8ar putea converti 7n ex8 plica'ii valabile* am 7n'ele1e mai bine de ce capi8 talul e&it( s( caute 7n a1ricultur( altceva dec7t o rent(9 de ce universul schimb(tor al preindustriei se pre&int( ca o curs(, ca un teren periculos pentru capitalist9 de ce acesta din urm( are interes s( r(rn7n( pe li&iera unui c7mp di2u& de activitate/ Bapt si1ur este c( op'iunea capitalist( nu poate dec7t ad7nci distan'a dintre cele dou( etape industria, comer'ul/ "uterea 2iind de partea comer'ului, st(p7n al pie'ii, pro2iturile industriale s7nt cople>ite constant de prelev(rile operate de ne1ustor/ Acest lucru se vede limpede 7n acele centre 7n care o industrie modern( n8ar 2i avut motive p( nu 7n2loreasc(* de pild(, 7n domeniul tricotajelor de ma>in( sau al industriei dantelei/ La !aen, 7n secolul al M; 8lea, aceast( industrie modern( ' n s eamn(, nici mai mult nici mai pu'in, dec7t % 7n2iin'area unor >coli de ucenici, 2olosirea m7inii

de lucru in2antile, constituirea de ateliere, 'k c ?manu2acturi@, 7n consecin'( o pre1(tire pentru acea disciplin( de 1rup 2(r( de care ?1re2ele s27f >ietoare@ ale Revolu'iei industriale nu ar 2i prrn s at7t de repede/ Dar aceast( industrie de la !aen e realmente 7n pericol >i cutare 2irm( se pune p e picioare numai datorit( unui t7n(r 7ntreprin&(tor care se lansea&( 7n comer'ul de 1ros, inclusiv 7n cel de dantele/ A>a c(, in momentul 7n care a2acerea 7n2lore>te din neu, este cu neputin'( s( evalu(m locul pe care8# de'ine 7n aceast( relansare manu8 2actura / Bire>te, nimic mai simplu dec7t s( explic(m, 2a'( cu uria>ul sector industrial, caren'a instru mentelor noastre de m(sur(/ Rata pro2itului nu este o m(rime u>or sesi&abil(9 ea nu are re1ula ritatea relativ( a ratei dob7n&ii 6CJ#5, care poate 2i 7ntr8o oarecare m(sur(, surprins( prin sondaj/ ;ariabil(, decep'ionant(, ea se eschivea&(, se as cunde/ !artea, inovatoare din at7tea puncte de vedere, a ui :ean8!laude "errot a demonstrat totu>i c( o asemenea cercetare nu era ilu&orie, c( personajul putea 2i conturat, c(, in ca& de necesi tate, se putea chiar ale1e ca unitate de re2erin'( 7n locul 7ntreprinderii 6despre care, totu>i, datele nu ne lipsesc 7ntotdeauna5, 2ie ora>ul, 2ie provincia/ Economia na'ional(H -u trebuie s( ne 17ndim prea mult la ea/ , "e scurt, ancheta este posibil(, chiar dac( se v(de>te deosebit de 1rea/ "ro2itul este punctul , imper2ect 6CJ=5 de intersec'ie a nenum(rate linii9 >i, deci, aceste linii trebuie reperate, trasate >i, eventual, ima1inate/ , mul'ime de variabile, dar, 7n s27r>it, :ean8!laude "errot a demonstrat c( e posibil s( e apropiem, s( le reunim 7n con2ormitate cu ni>te raporturi relativ simple/ Exist(, trebuie s( existe, coe2icien'i aproximativi de corelare care pot 2i dedu>i* cunosc7nd pe x pot avea o idee despre m(rimea lui \/// "ro2itul industrial este bun(oar(, a>a cum >tiam, la punctul de 7ncruci>are dintre pre'ul muncii, pre'ul materiei prime, pre'ul capitalului >i, ca s( 7ncheiem, se situea&( la intrarea pe pia'(/ Este un prilej pentru :/8! W

St' sr
EU8 nS+RuU T_3jj,?sse/ istoricii
iand >i mai ales Lua bS: ^f a r 2i 7ntreprins, :W @tjui 7l acesta mai Sn, studiui L care au jacut

industrial/ + M r7nd !erce8 scurt, ceea ce lipse>te m N delu i u nei is3ice 7n acest domen u este 33 sif
'uvi o

2i nevoie de, un :je T3 3

l r >i sala8 v i d e n ' i e m, r/

Ar

va

depin&7nd de e"#>copul de ! aco vecin(tatea marelui oi a>, atm1 2it de #0Ii care scade apoi, in

p
urm6tM

ri,

N!

J,0Ii9 // d la f c( pentru moara de hutus de AnnonaN 6CJ05 dispunem de o) #J=6, cu un contrast puternic i r #%%=, #%$C >i [;R: 8 B3]@/

iHH= >

/ M

dpar( de

ui Dermania e bumbacului #%J# un bene8@i de ani9 #%,=0i Bolon8 7nre1istrea&( o cre>tere japida 2itur aor 8c( trebuie s( re'inem nneiu f # f n T i i7 i substan'iale pe care le cun acestei epoci, unde von la Au1sbur1, reali&ea&( 7iciu anual de #0,F 4I m(tase, la !re2eld, 6#%$C8 #%$%5 oscila'ii unoe unde manu2acturile de tuiuu @@c F#$ 1aro, 7ntemeiate la BranQ7urt >i

# ]47 A2@T888888888

3!

)8C =

$ = ^ 4 U a c e 8 @ r o d u s e l e

7n #%%$, dou( milioane de 2* #%CF8#%C0, poseda, m #@ taleri 6CJ65/8 LitlrN , din -orman8 c( presele de ulei des la u 1 amortif 4 r d e parte de BaNeux, la om #H

G.

cu

ti

tlu indicativ/ ,dat(

3 cerneaQl

ro>i

e +on al +ondschoote,ah po ele

6#$005 0+d[A)
de

ia+UFL

tt

nea

puternice, nea>teptate/ " Ea clase"e 7n 2tTSW: =

7n 7unc'ie d 7n unc'ie

de conjunc8

al produc'ieif de ] ele 7nsele destul de T problema de a 2ace j Im de s(race* aveSi 2oarte "33 6 /3 r a p

itoare

/Desi1urf 3 te li&a?3pornT d M M 1 cU,be de ; ?n1a/ duc'ie/ Totu> 3 c(dere bruta itatea oa recare pi Ai ucir ea du3via e, W saU 13 se B 1aU 3 pi omoar( p dstrnioi
iUor

pe

p ar

lor numit Eisen und 3 cum se poate b(nui, ames

industria cu 3 33/3 d = C4o

d bruta curb( cu cre>tere rap duie s( to333ieT pvemdu3via e, W


saU

u pti8

pe vremea economS
pe

industrii c stin13u
se B

tru

de scurt( durata a cu
iUor

al cut(rui expo3e"3 la 2el de repede ca o

le 7n ca 37ntrerupta de s( renasc( "d_ Recenta carte vire 33 secolul m @8 la .ecenia ora>ul !aeu si vire la ora>ul !aenin3ec a 3 7nll con2irm( aceste o oD i >i us con2irm( diate ama/ F) id tri al aceste ramuri industriale stua rivale 7n care de o(l] 37trupta33

activit('ilor ora>ului normand 7n care ele se suc8 ced* postavurie de lux >i de calitate obi>nuit3, tricotajele9 p7n&eturile >i, 7n 7ncheiere, ea&uj ?exemplar@ al industriei dantelei/ n mare, este vorba de istoria unor succese pe termen 2oarte scurt, alt2el spus de o succesiune Wde $ara(ole+ Unele in2luen'e exterioare au jucat, 2ire>te, un rol al lor* de pild(, avintui etaminelor de )ans a lovit puternic textilele de !aen/ Dar c7t prive>te destinul loca l al acestor patru industrii, se impune constatarea c( declinul uneia a atras dup( sin e av7ntul alteia >i 'ice 'ersa+ A>a, ?manu2actura ele ciorapi 'esu'i la r(&boi OdevineP rivala privile8 1iat(@ a industriei linii, p(r(sit( 7n momentul 7n care nu mai aduce aproape nici un c7>ti1 6C$=5/ ?"rosperitatea tricotajelor >i declinul 'es(turilor de lin( s7nt/// per2ect simultane 7ntre anii #%II >i #%6I@ 6C$C5/ La r7ndul lor, tricotajele cedea&( pro1rasiv locul p7n&eturilor de bumbac/ Apoi indi8 enele dispar 7n 2a'a dantelei, care pro1resea&( >i ea, apoi d( 7napoi, urm7nd o parabol( per2ect(, ca >i cum re1ula n8ar suporta nici o excep'ie/ De 2apt, totul se petrece la !aen ca >i cum 2iecare industrie 7n cre>tere ar 7n2lori in $agu(a unei industrii 7n declin, ca >i cum disponibilit('ile ora>ului, nu at7t 7n capitaluri c7t 7n debu>ce de produse 2inite, 7n acces la materiile prime >i mai ales 7n m7n( de lucru, ar 2i prea limitate pentru a 7n1(dui de&voltarea simultan( a mai multor acti8 vit('i industriale/ 7n aceste condi'ii, op'iunea se 7ndreapt( succesiv spre cea mai rentabil( dintre produc'iile posibile/ Toate acestea par 2ire>ti 7ntr8o epoc( a economiilor sectoriale, 7nc( 2oarte slab le1ate 7ntre ele/ Dimpo8 triv(, este surprin&(tor s( descoperi, 7n cartea ui Ralther D/ +o27man, aceast( curb( parabolic(, aceea>i, pre&entat(, cu sprijinul a numeroase dove&i statistice, ca un 2el de ?le1e@ 1eneral( care se aplic( lumii suprade&voltate din secolele al MlM8lea >i al MM8lea/ "entru +o72man, orioe in8 dustrie $articular 6excep'iile con2irm( re1ula5 ar trece prin trei stadii* expansiune, pla2on, ndWT re2lux sau, mai explicit,, un ?stadiu de expansiune avi

o rat( de cve>tere a 33E3Tta3 de de&voltare cu o rata4e c '?


o c(dere absoluta a produc5ie 33
al x;

1%B pe care le8a intilnit Hofiman

t5i

==/, Produc!ia de aur In 6ra"ilia secolului al 78III*lea+ 7n tone/ Dup( ;ir1ilio -oNa "into, I ouro (rasileiro Io comer*cio anglo*$ortugues% #$%=, p/ #=C/ Ki aici curbele sint parabolice/

%KKKKKKKK%KKKK

L<1L t

lea, al MlM8lea >i al MM8lea s7nt patru industrii atipice* cositorul, h7rtia, tutunul, c7nepa/ Dar poate, spune el, acestea s7nt industrii cu ritm mai lun1 dec7t altele, ritmul 2iind distan'a cronolo1ica 7ntre punctul de pornire >i punctul de c(dere al parabolei, distan'( variabil( 7n 2unc'ie de produs

i, 2(r( 7ndoial(, 7n 7unc'ie de epoc(/ !iudat lucru, Epooner >i cu mine remarcasem c(, 7n secolul al as/; 8lea, cositorul nu respecta re1ula/ Toate acestea trebuie s( aib( un sens, ceea ceea ce nu vrea s( spun( c( s7ntem 7n posesia unei explica'ii/ ,pera'ia di2icil( const(, 7ntr8adev(r, din de1ajarea le1(turii dintre industria particular( 7n discu'ie >i ansam(lul economic care o n'luie >i de care depinde propria sa mi>care/ Ansamblul poate 2i un ora>, o re1iune, o na'iune, un ansamblu de na'iuni/ Una >i aceea>i industrie poate s( moar( la )arsilia >i s( se de&volte la LNon/ Atunci c7nd, la 7nceputul secolului al M; 8 lea, moda 'es(turilor 1roase de l7n( crud(, pe care An1lia le trimetea alt(dat( 7n mari cantit('i 7n toat( Europa >i 7n Levant, trece 7n ,ccident, >i c7nd ele devin prea scumpe 7n Europa de r(s(rit, o cri&( de v7n&are >i de >omaj 7>i 2ace apari'ia, 7n Ril2shire, mai ales, >i 7n alte p(r'i/ Urmea&( o reconversiune spre postavuri mai u>oare, vopsite pe loc, care impune s( 2ie schimbat nu numai 2elul cum se 'ese 7n &ona rural(, ci >i utilajul cen8 trelor de 2inisare/ ar aceast( reconversiune se 2ace inegal% 7n 7unc'ie de re1iuni, ast2el c( dup( introducerea noilor postavuri, =eG #ra$eries% pro8 duc'iile particulare regionale nu mai s7nt acelea>i* s8au 7nre1istrat cre>teri noi, c(deri care nu se mai compensea&(/ "e ansamblu, o hart( schimbat( a produc'iei na'ionale en1le&e 6C$F5/ Dar exist( 7ncadr(ri mai ample decit na'iunea/ !e dovad( mai bun( a 2aptului c( economia euro8 pean( este un ansamblu coerent >i, deci, 7n 2elul Uui, explicativ, dec7t 7mprejurarea c( prin #6II talia pierde o mare parte a produc'iei sale indus8 triale, c( Epania pe la aceea>i dat( pierde, >i ea, o mare parte din r(&boaiele, ei de 'esut, la Eevilla, Toledo, Ee1ovia, !uenca 6C$05, >i c( aceste pierderi italiene >i spaniole se 7nscriu, cu semnul schimbat, la activul "rovinciilor Unite, al BrAntei >i An1lieiH A 2aptului c( aceast( ordine 7nseamn( circula'ie, structurare, o ierarhie economic( a buniii9 succesele >i e>ecurile r(spun&7ndu8>i unele s al tora, 7ntr8o interdependen'( destul de str7ns(H
s

"ierre Doubert 6C$65 visa s( clase&e averile >i bo1(8 'iile individuale dup( v7rst(9 tinere, mature, b(8 tr7ne/ Un 2el de a 17ndi potrivit $ara(olei+ Exist( >i industrii tinere, mature sau b(tr7ne* cele tinere '7>nesc pe vertical(, cele b(tr7ne se pr(bu>esc pe vertical(/ Ki totu>i, ca >i 7n ceea ce 7i prive>te pe oameni, nu s8a prelun1it oare, odat( cu anii, speran'a de via'( a industriilorH Dac( pentru perioada dintre secolele al M;8lea >i al M; 8lea, am avea la 7ndem7n( numeroase curbe analoa1e celor trasate de +o22man, ele ar pune probabil 7n lumin( o di2eren'( important(* ritmuri mult mai scurte >i sacadate, curbe cu mult mai str7nse dec7t ast(&i/ 7n acea epoc( de economie veche, orice produc'ie industrial( risc( s( 7nt7lneasc( repede un punct de stran1ulare, la nivelul materiilor prime, al m7inii de lucru, al creditului, tehnicii, ener1iei, al pie'ii interne >i externe/ Este o experien'( pe care o putem 7nt7lni &ilnic 7n '(rile 7n curs de de& voltare de ast(&i/ `

I "">
'uf
'j'i i

TRA-E",RTUL K [-TRE"R -DERE !A" TAL ETm


)ijloacele de transport, vechi de c7nd lumea lume, au tendin'a s( se men'in( neschimbate secole de8a r7ndul/ 7n primul volum al acestei lucr(ri, am vorbit despre aceast( in2rastructur( arhaic(, cu mijloace numeroase >i modeste* b(rci, veliere, c(ru'e, atelaje, vite de samar, >iruri de (ellhorses 6caii cu &ur1(l(i &1omoto>i care duc spre Londra ol(ria de Etatt2ordshire sau tr7mbele de postav provincial5, turme de cat7ri, dup( obiceiul din Eicilia, 2iecare animal le1at de coada celui care mer1e 7naintea lui 6C$%5, sau cei FII III de (ur* laHi% oameni de d7rval( care tra1 la edec sau m7n( luntrile de8a lun1ul ;ol1(i, prin #J#0 6C$J5/ Transporturile s7nt 7ncheierea necesar( a pro8 duc'iei* mer1 ele bine, totul mer1e bine, sau mai bine/ "entru Eimion ;oron'ov, ambasadorul Eca8 terinei a i8a la Londra, cre>terea prosperit('ii en1le&e>ti 7nseamn( o circula'ie care, 7n cinci&eci de ani, a sporit de cel pu'in cinci ori 6C$$5/ Dema8 rajul secolului al M; 8lea coincide, 7n 2ond, cu o circula'ie care tinde spre utili&area per2ect( a acestor mijloace vechi, 2(r( 7nnoiri tehnice cu adev(rat revolu'ionare/ !eea ce nu vrea s( spun( 2(r( probleme noi/ 7n Bran'a, chiar 7nainte de con8 struirea drumurilor mari re1ale, !antillon 6FII5 2ormulea&( dilema* dac( circula'ia duce la 7nmul8 'irea peste m(sur( a cailor, va 2i nevoie ca ace>tia s( 2ie hr(ni'i 7n detrimentul omului/ Transporturile s7nt, 7n sine, o ?industrie@, a>a cum ne reamintesc )ontchrestien, "ettN, De2oe sau abatele Daliani/ ?Transportul, spune acesta din urm(,/// este un soi de manu2actur(@ 6FI#5/ Dar o manu2actur( arhaic( 7n care capitalismul n u se an1ajea&( temeinic/ Ki pe bun( dreptate* numai circula'ia de pe axele esen'iale se dove8 de>te ?pl(titoare@/ !ealalt( circula'ie, cea secun8 dar(, obi>nuit(, cea s(rac(, r(m7ne pe seama celor ce se mul'umesc cu un pro2it modest/ A c7nt(ri implicarea capitalist( 7nseamn(, 7n ca&ul de 2a'(/

a c7nt(ri modernitatea sau arhaismul, mai exact, ?randamentul@ di2eritelor ramuri ale transportu8 rilor9 implicare slab( 7n transporturile terestre, limitat( 7n ?c(ru'ele 2luviilor@, mai accentuat( atunci c7nd este vorba de mare/ Ki totu>i, >i aici, banul ale1e, nu se &bate s( pun( m7na pe tot/

,rans$orturile terestre
Transporturile terestre s7nt 7n2('i>ate de obicei ca ine2icace/ Drumurile r(m7n, secole de8a r7ndul, a>a sau aproape a>a cum le8a dat natura/ Dar este vorba de ine2icacit('i relati'e1 schimburile de alt(8 dat( corespund unei economii de alt(dat(/ !(ru'a, animalul de povar(, curierul, mesa1erul, hanul de po>t( 7>i joac( rolul 7n 2unc'ie de o anumit( cerere/ Ki, la urma urmei, nu s8a dat destul( im8 portan'( vechii demonstra'ii a lui R/ Eombart 6FI=5, pierdut( ast(&i din vedere, stabilind un lucru pe care bunul sim' 7l nea1( a $riori% >i anu8 me c( transportului terestru 7i revine o cantitate cu mult mai mare de produse dec7t transporturilor de pe cursurile de ap( dulce >i de pe canale/ !alculul lui Eombart, destul de in1enios, stabile>te un ordin de m(rime, 7n Dermania, la s27r>itul secolului al M; 8lea/ -um(rul cailor 2olosi'i pentru transporturi 2iind estimat a circa FI III, se poate 2ixa la 0II de milioane de tone Qilometrice volumul anual al transporturilor 2(cute cu c(ru'ele sau cu animalele de povar( 6s( not(m 7n treac(t c( volumul transporturilor pe cale 2erat(, pentru acela>i spa'iu, 7n #$#C, este de #CI de ori mai mare, indice i&bitor al 2antasticei desc(tu>(ri pe care o 7n2(ptuie>te revolu'ia drumurilor de 2ier5/ "entru r7urile navi1abile, num(rul ambarca'iunilor, 7nmul'it cu o capacitate medie >i cu num(rul curselor 2(cute, d( un volum anual de JI $I milioane de tone Qilometrice/ "rin urmare, pen8 tru 7ntrea1a Dermanie, la s27r>itul secolului al M; 8 lea >i la 7nceputul celui de8al MlM8lea 7n ciuda tra2icului important de pe Rin/ Elba >i ,der , raportul dintre capacit('ile 1lobale ale cursuri8 F=J

lor de ap( >i drumurilor terestre ar 2i de, 0 la # 7n 2avoarea celor din urm(/ 7n realitate, ci2ra de FIIII de cai repre&int( doar animalele de transport speciali&ate >i nu include caii din 1ospod(riile '(r(ne>ti, 7n num(r 2oarte mare 67n Bran'a, pe vremea lui Lavoisier, erau # =II III5/ Dar ace>ti cai de 'ar( asi1ur( 2oarte multe transporturi, mai mult sau mai pu'in re1ulate >i se&oniere/ "rin urmare, transportul terestru este mai de1rab( subestimat de c(tre Eombart, de>i calculul 2luvial las( >i el deoparte, este adev(rat, plut(ritul lemnului, activitate considerabil(/ "utem 1enerali&a, pornind de la exemplul 1er8 manH 7n mod si1ur nu 7n ceea ce prive>te ,landa, unde majoritatea transporturilor se e2ectuea&( pe ap(/ "oate c( nu mai mult 7n ceea ce prive>ta An1lia, str(b(tut( de/ o mul'ime de mici r7uri navi1abile >i de canale >i unde Eombart socote>te cele dou( modalit('i de transport la e1alitate/ Dimpotriv(, restul Europei este/ mai de1rab( >i mai slab dotat 7n drumuri 2luviale dec7t Dermania/ Un document 2rance& din #%%J ajun1e chiar s( spun(, exa1er7nd* ?Transporturile se 2ac aproape numai pe uscat, din pricina 1reut('ilor r7urilor@ 6FIC5/ E curios s( consta'i c(, 7n #J=J, pentru Dutens 6FIF5, din F6 de milioane de tone puse 7n circula'ie, F,J revin c(ilor de ap(, iar restul celor de uscat 6transporturi pe mic( distan'(* CI,$9 transporturi pe distan'e mari* #I/F5/ Raportul ar 7i, 7n mare, de # la #I/ Este adev(rat c(, 7ntre #JII >i #JFI, num(rul vehiculelor de transport s8a dublat 6FI05/ Acest nivel al transporturilor rutiere se explic(, pe de o parte, prin volumul extrem de mare al c(r(u>iei pe 2oarte scurt( distan'(, c(ci, pe trasee mici, c(ru'a nu este mai costisitoare dec7t barca* a Ka, 7n #%IJ, cheltuiala cerut( de transportul 1t7ului de la ,rleans la "aris este la 2el de mare "e <a Pa'e du roi sau pe canalul ,rleansului, dou( drumuri moderne 6FI65/ "e de alt( parte, dat 2iind c( transportul pe ap( este discontinuu, exist( racorduri obli1atorii >i citeodat( di2icile $ 7ntre sistemele 2luviale, echivalentul transborda8

rilor din Eiberia sau America de nord9 7ntre Nn >i Roanne, adic( 7ntre Ron >i Loara, s7nt 2olosite 7n permanen'( F0II de atelaje de boi/ Dar cau&a esen'ial( este o2erta permanent( >j supraabundent( a transportului '(r(nesc, pl(tit, ca toate activit('ile com$lementare% sub adev(8 ratul s(u pre' de cost/ ,ricine poate 2olosi aceast( re&erv(/ Anumite re1iuni rurale ca +unsriicQ8ul renan, +essa, Turin1ia 6FI%5 , anumite sate, ca Rembercourt8aux8"ots 7n Barrois, ai c(ror c(r(u>i ajun1 7n secolul al M; 8 ea p7n( la Anvers 6FIJ5, ca toate satele de munte care, de8a lun1ul drumurilor, se ca'(r( unul 7n spinarea celuilalt s8au speciali&at 7n transporturi 6FI$5/ Ki totu>i, al(turi de pro2esioni>ti, marea mas( o repre&int( '(ranii c(r(u>i de oca&ie/ ?Lucrarea transportului trebuie s( 2ie absolut liber(, mai proclam( 7nc( edictul 2rance& din =0 aprilie #%J=9 nu trebuie s( se a2le o alt( restric'ie dec7t privile1iile mesa1e8 riilor Oadic( transporturile re1ulate de c(l(tori >i de colete nedep(>ind o anumit( 1reutateP/// -u trebuie, prin urmare, a se 2ace nimic ce ar putea strica umbra acestei libert('i at7t de trebuincioas( comer'ului* este nevoie ca a1ricultorul, care a pornit s( c(r(u>easc( pentru un timp, ca s(8>i 2oloseasc( >i s(8>i 'in( caii, s( poat( lua >i p(r(si aceast( pro2esiune 2(r( nici un 2el de 2ormali 8 tate@ 6F#I5/ Ein1ura lips( a acestei munci '(r(ne>ti este caracterul ei se&onier/ Totu>i, mul'i o accept( ca atare/ A>a, sarea de la "eccais, din Lan1uedoc, care urc( Ronul cu adev(rate convoaie de ambar8 ca'iuni, sub controlul unor ne1ustori importan'i, este debarcat( la EeNssel, de unde trebuie s( ajun1( pe uscat 7n micul sat Re1on2le, aproape de Deneva, urm7nd ca acolo s(8>i reia drumul pe ap(/ Un ne1ustor, -icolas Burlamachi, scrie din Deneva, la %E iulie %2NE$ ?/// >i de n8ar 2i s( 7nceap( sece8 ri>ul, am primi OsareaP 7n pu'ine &ile@9 la #F iulie* ?Earea noastr( 7naintea&( >i primim din ea 7n 2iece &i >i, dac( seceri>ul nu ne int7r&ie, tra1 n(dejde ca 7n #0 &ile s( am totul aici O///P n 2elul in care mer1 lucrurile, primim %0I de care@9 la #^ 3

septembrie* ?/// ce8a mai r(mas, vine de pe o &i pe alta, cu toate c( acum sem(natul este pricina c( num(rul c(ru'elor e at7t de mic/ Dar de cum se seam(n( totul, o s( primim dup( aceea deodat(@ 6F##5/ Un secol mai t7r&iu, iat(8ne 7n Bauci1nN, la Bonneville la == iulie #%%#/ Dr7ul lipse>te, inten8 dentul vrea s( aduc( de ur1en'( secar(* ?!7nd 'i8e 2oame, nu 2aci s2at despre ce soi de p7ine m(n7nci@/ Dar, scrie el sindicului din Eallanches, ?s7ntem 7n timpul cel mai &orit al seceri>ului >i O///P, 2(r( a 7l primejdui 7n m(sur( 7nsemnat(, nu putem avea c(ru'e de la 'ar(, cum ar 2i de dorit@ 6F#=5/ E( ne bucur(m de aceast( re2lec'ie a vechi8 lului unui st(p7n de 2orje 6=C ventose, anul ; 5* ?"lu1urile Oadic( aratulP 7i 7mpiedic( de tot pe c(r(u>i s( umble@ 6F#C5/ 7ntre aceast( m7n( de lucru, care se o2er( spon8 tan de 7ndat( ce ?calendarul@ a1ricol 7i 7n1(duie acest lucru, >i sistemul de po>te >i mesa1erii cu date 2ixe, instaurat 7ncetul cu 7ncetul >i 2oarte timpuriu de c(tre toate statele, exist( >i un trans8 port speciali&at care tinde s( se or1ani&e&e, dar care, 7n cele mai multe ca&uri, nu este or1ani&at dec7t 7ntr8un mod elementar/ Este vorba de mici antreprenori, dispun7nd de c7'iva cai >i de c7'iva c(ru'a>i/ Un act privitor la +anovra 7n #JCC ne arat( caracterul arti&anal al transporturilor, care mai era acolo un lucru obi>nuit/ Dermania este str(b(tut(, de la nord spre sud, ca 7n secolul al M; 8lea/ de c(tre transporturi ?libere@ sau ?sau8 'ages en droiture/ 0-tracH uhr(etrie(% se spune 7n U !antoanele elve'iene5, asi1urate de c(ru'a>i care umbl( la 7nt7mplare, 7n c(utare de 7nc(rc(tur(, ?navi17nd ca ni>te marinari@, departe de cas(/ luni de8a r7ndul, >i r(m7n7nd c7teodat( cu totul 7n pan(/ Eecolul al M; 8lea cunoa>te apo1eul @or/ Dar ei s7nt 7nc( pre&en'i 7n secolul al MlM8lea/ Ki se pare, 7ntr8adev(r, c( s7nt propriii lor antre8 prenori 6F#F5/ Toate transporturile se sprijin( pe releele hanu8 C# rilor, 2enomen care se observ( 7n ;eneto 7nc( 7n

secolul al M; 8lea 6F#05, iar 7n An1lia, >i mai limpede, 7n cel de8al M; 8lea, hanul devenind aici un centru comercial care nu are nimic a 2ace cu hanul de ast(&i/ 7n #6J6, EalisburN, or(>el din comitatul de Rilts, putea ad(posti 7n hanurile lui 0FJ de c(l(tori >i J60 de cai 6F#65/ 7n Bran'a, hotelierul este, 7n 2apt, comisionarul transporto8 rilor/ A>a 7nc7t, 7n #%I0, 1uvernul care vrea s( 7n2iin'e&e o2icii ale ?comisionarilor de c(ru'a>i@ >i care va >i i&buti s8o 2ac(, pentru o clip( doar/ a "aris, 7>i atribuie toate calit('ile, pun7nd 7n spatele han1iilor toate p(catele* ?To'i c(r(u>ii din Re1at se pl7n1 c(, de mai mul'i ani, hotelierii >i han1iii, at7t la "aris c7t >i 7n alte ora>e, s8au 2(cut st(p7ni ai c(r(u>iei, a>a 2el 7nc7t ei s7nt sili'i s( treac( prin m7inile acestora, c( ei nu cunosc pe cei ce 2ac obi>nuit aceste trimiteri >i nu primesc pentru c(ru'ele lor dec7t pre'ul ce v o iese &i>ii hotelieri >i han1ii a li8# da9 c( &i>ii han1ii 7i 2ac de cheltuiesc la ei 7n han pentru acele &ile 7n care ace>tia 2ac a>a 2el de stau ei 2(r( 2olos, a>a 7nc7t ei m(n7nc( pre'ul c(ru'elor >i nu mai pot s( se 'in(@ 6F#%5/ Acela>i document arat( c(/ la "aris, transporturile ajun1 7n 0I6I de hanuri/ 7n #%#=, 7n Par ait =egociant% :acVues EavarN 6F#J5 7i pre&int( pe hotelieri ca pe adev(ra'ii ?comisionari ai c(r(u>ilor@, care se 7nc(rcinea&(, pe deasupra, s( pl(teasc( di2eritele taxe, drepLuri de vam( >i de intrare 7n ora>, >i s( primeasc( de la ne1ustori pre'ul transporturilor pe care ei 7l avan8 sea&( c(r(u>ilor/ Este aceea>i ima1ine, de data aceasta binevoitoare, dar nu neap(rat mai corect(/ Acestea 2iind &ise, se 7n'ele1e mai bine opulen'a a at7tor hanuri de provincie/ talianul pe care, 7n #6I6, 7l minunea&( ra2inamentele unui han din TroNes, han1i'a >i 2etele ei de o ?nobil( purtare@, ?2rumoase ca ni>te eline@, masa cu ar1int(rie somptuoas(, perdelele de pat demne de un cardinal, m7ncarea aleas(, 1ustul nea>teptat al uleiului de nuci amestecat cu cel al pe>telui >i ?un vin de Bour1o1ne OsicP /// alb /// 2oarte tulbure, ca vinul corsican, >i care spuneau ei c( este natural, mai bun a 1ust dec7t cel ro>u@, acest italian adau1( FC=

in treac(t* ?>i patru&eci de cai de c(ru'( >i mai mul'i 7n 1rajduri@, 2(r( s(8>i dea seama, ne7ndo8 ielnic, c( un 2apt 7l explic( 7n mare parte pe cel(8 lalt 6#F$5/ )ai puternice dec7t con2lictele >i rivalit('ile dintre c(r(u>i >i han1ii s7nt cele dintre transporturile private >i transporturile publice/ .Les 'oi*tariers ermiers/% ?c(ru'a>ii 2ermieri@ 6arenda>i5 ai mesa1eriilor re1ale, care transport( c(l(tori >i pachete mici, ar vrea s( ob'in( mono$olul tuturor transporturilor pe drumurile publice/ Dar edictele 7n 2avoarea lor nu s7nt niciodat( urmate de e2ectul dorit, ne1ustorii 7mpotrivindu8li8se 7ntotdeauna cu vi1oare/ 7ntr8adev(r, 7n joc nu este numai libertatea transportului, ci >i pre'ul lui/ ?Aceast( ultim( libertate a pre'ului c(r(u>iei este at7t de/, important( pentru comer', relatea&( EavarN de Bruslons, 7ne7t cele Kase !orpuri ale ne1ustorilor Odin "arisP, 7ntr8un memoriu pre&entat 7n #%I%/// ii numesc Bra'ul Drept al comer'ului >i nu se s2iesc deloc s( spun( hot(r7t c( ceea ce i8ar costa =0 sau CI de livre pentru c(ratul m(r2ii lor cu )esa1eriile, po>talioane >i dili1ente cu arend(, nu 7i cost( dec7t 6 livre c7nd s7nt 2(cute de c(r(u>i, din pricina pre'ului hot(r7t, pe care !(ru'a>ii Arenda>i nu 7l scad niciodat( >i a pre'ului slobod la care se 7nvoiau cu ceilal'i, >i pe care ne1ustorii erau la 2el de st(p7ni ca >i c(ru'a>ii8c(r(u>i@ 6F=I5/ Ultimele r7nduri ale acestui text trebuie citite 7nc( o dat(, pentru a le p(trunde 1ustul >i importan'a, pentru a 7n'ele1e totodat( ce anume a protejat Ki perpetuat c(r(u>ia liber( a celo2 m(run'i >i a antreprenorilor mode>ti/ Dac( interprete& corect un scurt 2ra1ment din 5emoriile lui EullN, acesta 2ace apel la c(r(u>ii m(run'i ca s( aduc( la LNon 1hiulele de care are nevoie artileria re1al( an1ajat( 7n r(&boiul din Eavoia* ?Avui pl(cerea, scrie el, s( v(d toate acestea sosind la LNon 7n >aispre&ece &ile9 c7t( vreme, pe c(i obi>nuite, ar 2i trebuit dou( sau trei luni >i o cheltuial( 2(r( m(sur( s"re a 2ace acest transport@ 6F=#5/ !u toate acestea, pe axele marelui tra2ic na'io8 C nai >i interna'ional de pild(, de la Anvers sau

auCust septe+?r%e octo+?r%eM

noiembrie decembrie

auCust septe+?r%e

oc2ombnUe no7embrie decembrie !onductorU*


7 = = et Bri1ault )ilion )isson

18-- 12-- ,-- - ,-- 12-reeta E$ &%'re

+ambur1 spre talia de nord apar mari 2irme de transporturi, Lederer, !leinhaus 6F==5, Annone, <ollner 6F=C5/ 7n #660, in2orma'ii succinte semna8 lea&( o societate de transporturi pe acest traseu, sau pe o parte din el, cea a domnilor Bieschi >i !o/ Dou(&eci de ani mai t7r&iu, solicit7nd ni>te avanta8 je, ea 7>i 7nal'( sin1ur( osanale, a2irm( c( ar cheltui 7n Bran'a CII III livre 7n 2iecare an, ?care bani se 7mpart >i se risipesc de8a lun1ul dru8 murilor, at7t la comisii prepu>i 7n ora>ele de tre 8 cere pentru tran&it, c7t >i la hotelieri, potcovari, rotari, >elari >i mul'i al'i supu>i ai re1elui@ 6F=F5/ !ele mai multe societ('i de *9cest 2el 7>i au ba&a 7n !antoanele elve'iene sau 7n acea Dermanie de sud 7n care c(r(u>ii joac( un rol hot(r7tor, marea a2a8 cere 2iind, 7n ca&ul de 2a'(, sudura dintre 'inutu8 rile de la nord >i de la sud de Alpi/ ,r1ani&a'ia implic( ora>e ca Ralisbona, Ulm, Au1sbur1, !oire, poale >i mai mult Baselul unde se 7nt7lnesc toate* c(ru'ele, apele Rinului, caravanele de cat7ri 2olo8 site 7n mun'i/ E8ar p(rea c( o sin1ur( societate de transporturi de aici are o mie de cat7ri 6F=05/ La Amsterdam, 2ire>te, este in serviciu o or1ani&a'ie 7nc( de pe atunci modern(* ?Avem aici, scrie Ri8 card 2iul 6F=65, oameni 2oarte 7nst(ri'i >i bo1a'i care se cheam( Expeditori, c(rora ne1ustorii nu au dec7t s( li se adrese&e atunci c7nd au ceva m(r8 2uri de trimis Ope uscatP/ Ace>ti expeditori au c(ru8 'a>i >i c(r(u>i tocmi'i, care nu c(l(toresc dec7t pentru ei@/ La Londra, 7nt7lnim acelea>i 7nlesniri, 7n vreme ce, 7n restul An1liei, speciali&area c(r(8

=C/ ,ur &i retur Paris ,ro!Ocs*4'aris e ectuat cu .diligentele/ de $e -ena+ Dra2icul lui :acVues Berlin ne aral( c( tra2icul in aval aduce roai multe c7>ti1uri dec7t tra2icul in amonte, dac( ne re2erim doar la incas(ri/ #IJ c(l(torii in aval, ### 7n amonte* exist( echivalen'( 7ntre cele dou( curente, ceea ce d(, pe lun(, 7n cele dou( sensuri mai pu'in de patru c(l(torii, 7n mare deci u :Ua pe s(pt(miii(/ !ompromiterea uneia sau mai multor c alAtorii, n decembrie #%I0, explic( brusca urcare a pre'u8 FC' rU ior " e ntru prima c(l(lorie 7n aval din ianuarie #%I6/ Dup( C A/)/, ==I$/

=F/ 9lrcula ia rutier In de$artamentul -eine*et*5arne1 ??[@

C%$$ Dup( suma taxelor de 7ntre'inere a drumurilor n perioada # 2ebruarie la CI prairial Anul ; / +art( stabilit( de DuN Arbellot, ?Les barrieres delUAn ; @, tn 2nnales E+-+9+% iulie au1ust #$%0, p/ %6I/

u>ilor este 2(r( 7ndoial( tardiv(, 7n mijlocul acestei lumi de ne1ustori >i 2abrican'i c(l(tori care anim( toate drumurile )arii Britanii 7n seco8 lele al M; 8lea >i al M; 8lea 6F=%5/ 7n Derma8 nia, chiar la 7nceputul secolului al MlM8lea, la t7r1ul din Leip&i1 sosesc ne1ustori cu propriile lor r(dvane >i cu m(r2urile lor 6F=J5/ -ici 7n Bran8

'a, evolu'ia nu este 7oarte rapid(* ?Abia dup( #%J$ iau 2iin'( 7ntreprinderi de transporturi/ -u8 m(rul lor este 7n jur de 0I 7n #JI#, de %0 7n #JFC@ 6F=$5/ 7n toat( aceast( or1ani&a'ie at7t de tradi'ional(, dar at7t de solid(, ne1ustorul n8a avut dec7t s( se lase purtat de al'ii/ De ce ar 2i intervenit ca s( or1ani&e&e 6al'ii ar spune ?s( ra'ionali&e&e@5 7n mod capitalist un sistem 7n care o concuren'( supraabundent( ac'ionea&( 7n 2olosul lui, 7n caTe, a>a cum ?nu se s7iesc deloc s( spun( hot(r7t@ ne1ustorii celor Kase !orpuri, 7n #%I#, ?erau la 2el de st(p7ni ca >i c(ru'a>ii8c(r(u>i@H La 7el sau mai multH

Clotila lu'ial
E8au adus multe laude apei dulci, purt(toare de b(rci, de >alande, de luntri sau plute, sau de trun8 chiuri de copaci l(sate 7n voie s( plut(reasc(9 apei dulci >i transporturilor ei lesnicioase >i ie7ti8 ne/ Dar acestea s7nt adev(ruri circumscrise, limi8 tate/ De7ect prea 2recvent al 2lotilei 2luviale* 7nceti8 neala/ Bire>te, c7nd ai curentul de partea ta, po'i parcur1e 7n po>talion 2luvial drumul de la LNon la ovi1non 7n =F de ore 6FCI5/ Dar pentru un con8 voi de b(rci care, le1ate una de alta, trebuie s( urce Loara, de la -antes la ,rleans, intendentul acestuia din urm( 6= iunie #%I$5 a 2(cut ?tocmeala cu luntra>ii ca s( duc( 1r7nele Odin BretaniaP, 7n toat( 1raba, 2(r( popas, c(ci altminterea nu o s( le ave'i nici 7n trei luni@ 6FC#5/ E7ntem departe de cei #= Qilometri &ilnic pe care @Rerner Eom8 bart 7i acord( 2lotilei de pe 2luviile 1ermane/ LNonul, victim( a lipsurilor care se trans2orm( 7n/ 2oamete, a>teapt( luntrile 7nc(rcate cu 1r7u, care urc( pe ap( din "rovence* intendentul 6#6 2ebruarie #6$F5 se 17nde>te nelini>tit c( ele nu pot ajun1e 7nainte de >ase s(pt(m7ni 6FC=5/ 7n a2ar( de 7ncetineala lui natural(, transportul pe apele `le interior depinde de ?capriciile r7urilor@, de

cre>terea sau de sc(derea lor/ de v7nturi, de 7n1he8 'area apelor/ La Roanne 6FCC5, atunci c7nd luntra8 >ul 7nt7r&ie din pricini care 'in chiar de starea apelor, se prevede ca el s( 7ntocmeasc( un act adeveritor 7n 2a'a notarului/ Ki at7tea alte piedici* epavele pe care nu le 7ndep(rtea&( nimeni, ie&(tu8 rile, st(vilarele de mori, bali&ele care dispar, bancurile de nisip sau st7ncile pe care nu le po'i ocoli 7ntotdeauna/ 7n s27r>it, nenum(ratele locuri unde se pl(tesc taxe de trecere >i unde toat( lumea se opre>te* ele se num(r( cu &ecile pe Loara sau pe Rin, puse parc( s( descuraje&e plut(ritul/ 7n Bran'a, 7n secolul al M; 8lea, o politic( siste8 matic( tinde s( des2iin'e&e aceste $eages% taxe de trecere, instituite mai mult sau mai pu'in recent >i arbitrar9 pentru celelalte, monarhia e&it( 7n 2a'a indemni&a'iilor care ar trebui s( 7nso'easc( des2iin'area 6FCF5/ !analele s7nto solu'ie modern( >i ra'ional(* dar aici 7ncetineala 7>i rec7>ti1( drepturile prin eclu&e/ !analul ,rleansului are, pe #J le1he/ CI de eclu&e9 canalul Briare/ pe #= le1he, F# de eclu&e 6FC05/ !analul de a LiibecQ la +ambur1 num(r(, >i el, at7tea, 7nc7t dup( spusele unui c(l(tor, 7n #%I#, ?e nevoie c7teodat( de aproape trei s(pt(m7ni ca s( treci de la +ambur1 la LiibecQ pe aceast( cale9 Ocu toate acesteaP tot timpul s7nt acolo un mare num(r de cor(bii care se duc >i vin pe acest canal@ 6FC65/ Ultima di2icultate, nu cea mai ne7nsemnat(* chiar luntra>ii, oameni iu'i, independen'i, 1ru pa'i, >i care se sus'in unii pe al'ii/ , omenire aparte, a c(rei ori1inalitate se mai poate observa 7nc( 7n secolul al MlM8lea/ "retutindeni, statul a 7ncercat s( discipline&e aceast( lume a1itat(/ ,ra >ele 7i controlea&(, 7i recen&ea&(/ La "aris, 7nc( din #FIF, se 7ntocme>te o list( a luntra>ilor, dup( ?porturile@ de pe malurile Eenei/ !hiar .Ies $as* seurs/% cei care trec oamenii >i m(r2urile de pe un mal al r7ului pe cel(lalt, s7nt supu>i re1ulilor unei pseudo8comunit('i, 7n2iin'at( de ora>, 7n #6%= 6FC%5/ U

CJato& aSao"4

IKSL&*E

=0, 8mi &i $odrit $e cursul riarilor -adne &i Ron $e la mi)* locul secolului ai 78?*lea !harles !arriere sus'ine c( pod(ritul do pe Ron 67ns( n secolul al M; 8lea5 nu era obstacolul 7n1ro&itor de care vorbesc contemporanii >i istoricii/ Totu>i, pentru 2luiditatea transportului &ilnic, cite opriri >i complica'iiZ Echi'a extrasa din cartea lui Richard Dascon, Grand 9ommerce et 'ie ur(aine au 78Ilc sitele% LFon etses marchands% #$%#,#, p/ #0=, 2i1ura =I=#/

Etatul se 7n1rije>te de asemenea s( instituie servicii re1ulate de vase de c(l(tori, cu plecarea 7n &ile 2ixe/ De unde concesiuni* a>a, ducele de La Beuillade prime>te dreptul de a r7ndui ?dili8 1ente de ap(@ 0coches d'eau) ?pe r7ul Loarei@ 6martie #6%C5 6FCJ59 ducele de Desvres 6#%=J5 7>i asi1ur( concesionarea ?privile1iului dili1entelor pe Ron@, pe care de alt2el 7l va vinde cu =II III de livre, o avere 6FC$5/ Ee 7n2irip( o 7ntrea1( re1lementare, tari2e, condi'ii de 1(&duire, pe p(m7nt >i pe ap(, pe dili1ente ca >i pe ?c(ru'ele de ap(@, halajul/ Ee 7n2iin'ea&( 2unc'iile de matre 'oiturier% de #I III de livre 2iecare, pe Eena, de la Rouen la "aris, 2apt care instituie, 7n bene2iciul acestora, un monopol 6FFI5/ Apar mii de controverse 7ntre transportori >i transporta'i, dili1ente >i ?c(ru'e de ap(@, ne1ustori >i luntra>i/ A>a, 7n #%=C >i #%=F, un con2lict puternic pune 2a'( 7n 2a'( pe luntra>ii de pe Eomme >i pe ne1usto8 rii din Amiens, Abbeville >i Eaint8;alerN 6FF#5/ Ace>ti luntra>i s7nt denumi'i gri(anieri% de la numele b(rcilor lor Ies gri(ans care nu tre8 buie s( dep(>easc(, dup( re1lement(rile 7n vi1oare, #J=I tonneaux+ Ei se pl7n1 de tari2ul 2oarte sc(8 &ut, stabilit 7n urm( cu cinci&eci de ani, 7n #6%=/ Dat 2iind c( pre'urile au crescut de la acea 7ndep(r8 tat( dat(, ei cer s(8>i 7ndoiasc( tari2ul/ !hauvelin, intendent al "icardiei, ar pre2era s( des2iin'e&e sistemul tari2elor >i s( lase s( ac'ione&e, cum am &ice noi, o2erta >i cererea, 7ntre luntra>i >i ne1us8 tori, ace>tia av7nd ?libertatea s(8>i c(r(u>easc( mar2a cu cine vor ei >i la pre'ul la care se vor 7nvoi cu c(r(u>ii@/ Dribanierii ar pierde de pe urma acestor aranjamente prin buna 7n'ele1ere un avan8 taj corporativ* cel care impune c(r(u>ului s( ia o 7nc(rc(tur( 7ntr8o anume ordine, ?la r7nd@/ Discu'ia ne d( in2orma'ii utile cu privire la re1ulile meseriei/ "rintre altele, pe aceea c( orice 7nstr(inare sau stric(ciune adus( m(r2urilor transportate atra1e dup( sine pedepse corporale/ Luntra>ul care 7ncarc( la Eaint8;alerN m(r2uri pentru Amiens nu are dreptul s( ancore&e ?mai mult de o noapte la Abbeville, iar de nu, s( r(m7n( r(s8 FFI

pun&(tor de pa1ubele care ar putea pricinui, pentru care 1ribana/// va r(m7ne 7n st(p7nire cu 7nt7ietate >i prec(dere creditorilor lui, oricine ar putea 2i ei, chiar $ro$rietarului// Ultimele dou( cuvinte pun problema proprietarului 1ribanei, ?mijloc de pro8 duc'ie@ pe care 7l ac'ionea&( un non8proprietar 6FF=5/ "roblema ne apare >i mai limpede 7ntr8un ca& ca cel al ora>ului Roanne 6FFC5/ A>e&at pe Loara, 7n punctul unde aceasta devine navi1abil(, Roanne mai are >i d bun( le1(tur( pe uscat cu LNonul, alt2el spus cu Ronul, >i ocup( o po&i'ie cheie pe axa median( care, de a LNon, prin Loara >i canalul Briare, 7n1(duie jonc'iunea direct( 7ntre capital( >i )editerana/ Roane datorea&( plutelor ui de trunchiuri de brad, sa$inieres% care transport( m(r2urile 7n aval 6>i care s7nt des2(cute a sosire5, >i barca&elor ui de stejar, 7n&estrate cu L camer( pentru c(l(torii mai de va&(, cel pu'in jum(tate din activitatea direct( sau indirect( a locuitorilor ui, ne1ustori, c(r(u>i, dul1heri, marinari, v7sla>i, hamali/// E8a stabilit repede o distinc'ie 7n