Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA TEHNIC CLUJ- NAPOCA CENTRU UNIVERSITAR NORD BAIA MARE FACULTATEA DE INGINERIE MECANIC TEHNOLOGIA CONSTRUCIILOR DE MAINI

PROIECT LA DISPOZITVE TEHNOLOGICE

INDRUMATOR, RAVAI NAGY SANDOR TCM III

STUDENT, Bozga Marius Liviu

2013 - 2014

CUPRINS

1 PREZENTAREA TEMEI LUCRARII 2 SCURT ISTORIC ASUPRA DEZV. DISPOZITIVELOR 3 ROLUL SI AVANTAJELE UTILIZARII DISPOZITIVELOR IN PROCESUL DE PRELUCRARE PE MASINI UNELTE 4 CLASIFICAREA SI STRUCTURA DISPOZITIVELOR 5 STRUCTURA 6 DISPOZITIVE DE ORIENTARE SI FIXARE A SEMIFABRICATELOR 7 FREZAREA ,NOTIUNI GENERALE 8 SEMIFABRICATE UTILIZATE 9 ALEGEREA SEMIFABRICATULUI 10 NOTIUNI GENERALE DESPRE PROCESUL DE ASCHIERE PRIN FREZARE 11 OPERATII DE FREZARE 12 TRASAREA PIESELOR DE FREZAT 13 FAZELE OPERATIEI 14 MASINA UNEALTA FU 32 15 SCULA UTILIZATA 16 PROIECTAREA DISPOZITIVULUI 17 ASAMBLAREA DISPOZITIVULUI 18 CALCUL FORTE DE STRANGERE

Prezentarea temei lucrarii

S se proiecteze dispozitivul de fabricare pentru suprafaa marcat din desenul de execuie.

Scurt isotric asupra dezvoltrii dispozitivelor folosite la prelucrarea pe maini-unelte

Istoria dezvoltrii dispozitivelor cuprinde o perioad indelungat al carei inceput coincide cu prelucrarea primelor metale si este legata permanent de evolutia constructiei masinilor-unelte, a sculelor si a tehnologiilor de prelucrare. Desi existenta foarte indepartata in timp a dispozitivelor constituie o certitudine , totusi , putinele izvoare scrise care au reusit sa se mentina de a lungul anilor limiteaza informatiile de care dispunem in privinta inceputurilor istorice ale dezvoltarii dispozitivelor. Practica a demonstrate ca intre dezvoltarea masinilor-unelte, a dispozitivelor si a sculelor, verigi ale sistemului tehnologic, existo o stransa interdependenta, o conditionare reciproca si continua. In consecinta, mergain in parallel cu dezvoltarea acestora, dispozitivele au cunoscut o evolutie relativ lenta pana in secolul al XVI lea perioada in care construirea primelor strunguri, masini de rectificat, masini de gaurit, fierastraie mecanice, au determinat doar realizarea unor dispositive rudimentare. Cele mai inseminate progrese sunt inregistrate insa in secolul al XX-lea, in special in ultimele 4, 5 decenii, cand produsele de varf ale industriei, definite prin conditii tehnice deosebite, cer noi metode de prelucrare, noi component ale sistemului tehnologic. Bazate pe principia cunoscute sau complet noi, apar in aceasta perioada, ca o adevarata explozie a tehnicii, utilaje cu calitati de exceptie, cu caracteristici si performante nesperate. Dispozitivele cunosc o dezvoltare fara precedent, prin aparitia in constructia acestora a actionarilor pneumatice, hidraulice, electrice, cu vacuum, prin automatizarea partial sau totala a functionarii lor, prin asigurarea unor conditii de inalte de precizie si productivitate. Este de stiut ca acum precizia prelucrarii, folosind dispositive proiectate rational si executate correct, poate fi cuprinsa in tolerante de ordinal micronilor, iar in conditii special, si mai ridicate.

Alaturi de dispozitivele pentru orientarea si fixarea piesei pe masina-unealta, au cunoscut o dezvoltare ascendenta , in aceeasi masura, si dispozitivele pentru orientarea si fixarea sculei, precum si dispozitivele de prelucrare, de strunjit conic, sferic, profiluri complexe, dispositive de copier, de rectificare profilata, de prelucrare a gaurilor cu mai multe scule simultan De asemenea s au dezvoltat dispozitivele pentru asamblare, control etc.

Rolul si avantajele utilizarii dispozitivelor in procesul de prelucrare pe masini unelte

Este cunoscut ca in ansamblul sistemului tehnologic, dispozitivul constituie o component de baza care defineste, in mare masura, principalele coordonate tehnico-economice ale produsului obtinut, costul si calitatea. Ca urmare, inca de la primele faze ale proiectarii procesului tehnologic, trebuie sa se acorde o atentie deosebita dispozitivelor. De asemenea, in cazul imbunatatirii tehnologiilor de fabricatie existente, trebuie sa se aiba in vedere ca intervenind judicious asupra constructiei dispozitivelor, se poate obtine ca effect marimea preciziei dimensionale, de forma si de netezime a suprafetelor prelucrate, sporirea productivitatii muncii, reducerea efortului fizic depus de muncitor etc.. De aici rezulta ca rolul pe care il au dispozitivele in realizarea procesului de prelucrare este multiplu si determinant pentru caracteristicile si perfomantele tehnico-economic ale produsului fabricat. In aceasi idee, un rol important revine si dispozitivelor de prelucrare, care atasate masinilor unelte, pe langa faptul ca maresc posibilitatile tehnologice ale acestora, sporesc si productivitatea muncii. Prelucrarea cu mai multe scule simultan, copierea dupa sablon, strunjirea si rectificarea sferica, conica ,

poligonala, frezarea circulare etc pot fi effectuate cu usurinta si cu randament ridicat, utilizand dispositive de prelucrare adecvate. Dispozitivele au un rol deosebit si asupra calitatii pieselor prelucrate, prin eliminarea erorilor subiective, inerente la operatiile de trasare si la pozitionarea semifabricatelor direct pe masa masinii. Orientarea corecta a pieselor in dispositive, pe baze judicious alese, cu folosirea elementelor de orientare corespunzatoare preciziei cerute, permite obtinerea pieselor prelucrate in conformitate cu exigentele documentatiei tehnice, asigurarea interschimbabilitatii si inlaturarea rebuturilor. Dispozitivele contribuie si la reducerea efortului fizic depus de muncitor in timpul procesului de productie. Sistemele de actionare mecanizate sau automatizate, ca si cele manual dotate cu mecanisme amplificatoare de forta, au ca effect suprimarea oboselii fizice si imbunatatirea conditiilor de munca ale muncitorilor.

4 CLASIFICAREA DISPOZITIVELOR

In general, notiunea de dispozitiv are o semnificatie foarte larga. Prin dispozitiv, utilizat in cadrul proceselor tehnologice din industria constructoare de masini, se intelege sistemul tehnic, constituind o unitate din punct de vedere tehnologic,constructive si functional, care stabileste si mentine orientarea semifabricatelor sau a sculelor, putand prelua si functii ale masinii-unelte sau operatorului. Dupa destinatie dispozitivele pot fi clasificate in trei mari categorii : a) Dispozitive de lucru care se utilizeaza direct in procesul de prelucrare pe masini-unelte,

b) Dispozitive de ansamblare- care servesc la asamblarea pieselor rezultate in urma prelucrarii si c) Dispozitive de control cu ajutorul carora se efectueaza controlul pieselor prelucrate. Din cele 3 categorii de mai sus , prima contine dispozitive legate nemijlocit de procesul prelucrarii, este cea mai larga, aceasta cuprinzand dispozitive care au rolul de a asigura realizarea prelucrarilor in conformitate cu cerintele procesului de generare a suprafetelor si in concordanta cu condtiile de precizie si productivitate impus prelucrarii. Acestea se pot clasifica : -dispozitive de orientare si fixare ( prindere) a semifabricatului sau a sculei, care au rolul de a asigura acestora o pozitie bine determinata fata de directiile unor miscari date; in cazul prelucrarilor pe masini-unelte, aceste miscari reprezinta miscarile de generare a suprafetelor -dispozitive de divizare, care deplaseaza linear, circular sau dupa o traiectorie complexa semifabricatul sau scula, permitand efectuarea repetata a prelucrarii in mai multe puncte, situate de obicei echidistant, pe un singur semifabricat sau mai multe - dispozitive de manipulare care, preluand functiile operatorului uman, asigura realizarea automata a tuturor operatiilor de manipulare reclamate de sistemul de productie. In aceasta grupa intra dispozitivele de ordonare, acumulare , separare , dozare si livrare.

5 STRUCTURA DISPOZITIVELOR

Avand in vedere diversitatea constructive a dispozitivelor, determinata in primul rand de multiplele functii pe care acestea le indeplinesc in procesul de prelucrare, prezentarea unei component structural commune, general valabila tuturor dispozitivelor, nu este posibila. De aceea, elementele structural principale ale acestora se prezinta grupat, pe tipuri de dispozitive. Astfel in timp ce la fispozitivele de orientare si fixare intalnim drept component specific de structura eemente si mecanisme care asigura pozitia semifabricatului sau sculei in raport cu directiile miscarilor de generare a suprafetelor care se prelucreaza, la dispozitivele de divizare, elementele caracteristice asigura indexarea, rotirea sau translarea si blocarea corpului mobil intr-o pozitie data. In aceeasi idee, dispozitivele de manipulare contin ca mecanisme particulare, maini mecanice , mecanisme de complianta, buncare , captatoare, iar dispozitivele de prelucrare mecanisme de transmitere, transformare si reglare a miscarilor. Elementele structural commune tuturor dispozitivelor au fost considerate elemente si mecanisme care, indifferent daca sunt specific functiei dispozitivului sau constituie doar component auxiliare necesare, sunt prezentate pe oricare tip de dispozitiv.

DISPOZITIVE DE ORIENTARE SI FIXARE A SEMIFABRICATELOR

Dispozitivele de orientare si fixare a semifabricatelor, in vederea prelucrarii prin aschiere, au rolul de veriga de legatura dintre semifabricat si masina-unealta constituind, cea mai raspandita, importanta si diversificata categorie de dispozitive din domeniul constructiei de masini. Varietatea practice nelimitata a acestor

dispozitive, rezultata din multitudinea de tipuri si variante constructive, grade de mecanizare si specializare diferite, impiedicand o riguroasa clasificare a acestora. Clasificarea dupa gradul de specializare este considerata in unele lucrari de specialitate ca fiind cea mai adecvata. -dispozitive universale , utilizate la productia de unicate si serie mica caracterizate prin performante tehnico-economice reduse, complexitatea relative mare, posibilitate de reglare in limite largi. - dispozitive specializate, destinate prelucrarii unor piese grupate dupa criteria de similitudine geometrica si tehnologica. -dispozitive special, utilizate la efectuarea unei anumite operatii pentru una si aceeasi piesa, justificate tehnic si economic la productia de series i de masa. Cele mai multe lucrari de specialitate grupeaza dispozitivele de orientare si fixare a semifabricatelor si sculelor aschietoare dupa procesul de prelucrare, utilizand clasificarea dupa gradul de specializare ca subcriteriu de clasificare. In baza acestei clasificari se prezinta: -dispozitivele pentru masini-unelte de gaurit -dispozitivele pentru masini-unelte de frezat -dispozitivele pentru struncguri si masinile de rectificat rotund -dispozitivele pentru alte masini-unelte Existenta unui dispozitiv are ca punct de plecare necesitatea preluarii unui anumit numar de grade de libertate semifabricatului, sculei, piesei, cu scopul de a le asigura o anumita pozitie in sistemul tehnic. Numarul si natura gradelor preluate impreuna cu numarul, forma , marimea si pozitia relative a bazelor, constituie tot atatea cauze pentru deosebirile si asemanarile dintre diferite dispozitive. Clasificarea pe baza schemei de orientare permite evidentierea in mod deosebit a aspectului mentionat, inlaturand idea ca o constructive de dispozitiv este destinata exclusive prelucrarii pe o anume masina-unealta. Deschizand noi

posibilitati de studio si cercetare, aceasta clasificare este in acelasi timp mai operanta pentru cel care in scopul documentarii cauta solutii de referinta. In functie de conditiile concrete avute in vedere, precizie , procedeu , productivitate , grad de mecanizare si automatizare, proiectantul poate alege operativ un model de referinta.

FREZAREA, NOTIUNI GENERALE

Dintre metodele de prelucrare mecanica prin aschiere, frezarea are unul dintre cele mai variate si mai vaste domenii de aplicabilitate. Frezarea reprezinta operatia de prelucrare prin aschiere care se executa pe masini specializate pentru aceasta operatie masini de frezat- cu ajutorul unor scule aschietoare numite freze. Prelucrarea prin frezare permite realizarea celor mai complicate profiluri de piese, profiluri care, in unele cazuri, nu pot fi executate prin alte metode. Astfel prin frezare se pot prelucra suprafete plane( parelele sau inclinate) , suprafete conice , profilate , canale drepte sau elicoidale, canale interioare sau exterioare, danturi cilindrice exterioare sau interioare, danturi conice exterioare, gauri rotunde sau ovale, retezari, filetari Aceasta gama vasta de prelucrari posibile se datoreste in primul rand formei sculei, care permite, pe langa realizarea oricarui profil, si aschierea simultana a mai multor suprafete. prelucrarea prin frezare are o productivitate mare, datorita faptului ca frezele sunt prevazute cu mai multi dinti , deci cu mai multe taisuri, care in timpul lucrului detaseaza succesiv aschii de pe suprafata piesei de prelucrat. Pentru realizarea operatiei de aschiere, intotdeauna freza executa o miscare de rotatie in jurul propriei sale axe concomitant cu miscarea de avans care este executata de obicei de catre piesa, dar, uneori , poate fi executata si de catre freza.

Precizia pieselor si calitatea suprafetelor frezate sunt similar celor obtinue prin strunjire si uneori superioare celor obtinute prin rabotare.

SEMIFABRICATE UTILIZATE

In functie de scopul pentru care este proiectata o piesa, de rolul functional pe care urmeaza sa l aiba in cadrul ansamblului unde se va monta, precum si de dimensiunile cerute, se poate stabili utilazarea unuia dintre semifabricatele folosite in mod curent in constructia de masini: -semifabricate turnate -semifabricate forjate -semifabricate matritate -materiale laminate

ALEGEREA SEMIFABRICATULUI

Alegerea semifabricatului este determinate de o serie intreaga de factori, care in ultima instant se refera la realizarea unei productivitati marite, la reducerea consumului de material si la obtinerea unor piese de calitate superioara. In cazul semifabricatelor obtinute prin turnare sau forjare, alegerea acestora depinde de forma si dimensiunile piesei, de indicatiile cu privire la caractersticile mecanice ale materialului utilizat, de compozitia chimica a acestuia, precum si de utilajele si posibilitatile existente in uzina. Desigur nu se vor neglija nici eventualele cheltuieli de investitii si nici problema pregatirii procedeelor de prelucrare a semifabricatului ales.

In cazul pieselor executate din laminate, alegerea acestora din urma depinde de dimensiunile necesare executarii piesei la cotele si la tolerantele indicate pe desen Daca prescriptiile tehnice permit utilizarea oricaror tipuri de semifabricate, acestea pot fi turnate, forjate, matritate sau laminate. Adaosul de prelucrare este stratul de metal care trebuie indepartat de pe semifabricat pentru obtinerea unei piese finite. Marimea adaosului este diferenta dintre dimensiunea semifabricatului si cea a piesei rezultata din desenul de executie.Adaosurile pot fi adaos total, adica adaos care se indeparteaza in decursul intregii prelucrari a suprafetei date, adaosuri interoperatii care se inlatura la fiecare operatie. Marimea adaosului este indicate de cele mai multe ori pe o parte, adica se indica grosimea stratului care trebuie indepartat numai de pe o suprafata.

10

NOTIUNI GENERALE DESPRE PROCESUL DE ASCHIERE PRIN FREZARE

Frezarea reprezinta, dupa cum s a mai aratat, operatia de aschiere a metalelor executata la masini de frezat cu ajutorul unor scule aschietoare denumite freze. Aschierea propriu-zisa rezulta din doua miscari distincte ale masinii-unelte -miscarea principal de lucru o miscare de rotatie executata de catre scula aschietoare freza -miscarea secundara sau de avans executata de catre piesa de prelucrat in directie longitudinala, transversala, sau verticala. Fixarea pieselor pe masa masinii de frezat se face, in general, mecanic, cu ajutorul unor prisme, eclise, dispositive, si uneori poate fi facuta pneumatic sau electromagnetic.

Sculele aschietoare (frezele) se monteaza fie direct in arborele principal al masinii,uneori cu ajutorul unei reductii sau al unui dorn portfreza, fie cu un dorn intre bucse de blocare( la masinile de frezat orizontale si universale)

11

OPERATII DE FREZARE

a) frezarea de degrosare care reprezinta aschierea primelor straturi de metal, fara a se urmari realizarea unor precizii si calitati superioare ale pieselor prelucrate. b) frezarea de finisare prin care se obtin atat dimensiunile nominale cu tolerantele admise, cat si conditiile de calitate pentru suprafetele prelucrate. Din punct de vedere al sensului de rotatie al frezei in raport cu sensul de deplasare al piesei se deosebesc a) frezarea contra avansului care se caracterizeaza prin rotirea frezei in sens invers fata de sensul miscarii de avans al piesei, procedeu folosit in mod curent , deoarece protejeaza frezele ai caror dinti sunt solicitati treptat pe masura ce acestia patrund in material b) frezarea in sensul avansuli, caracterizata prin faptul ca sensul de rotire al frezei este acelasi cu sensul miscarii de avans al piesei ceea ce determina o patrundere brusca a dintilor frezei in materialul piesei. Din punct de vedere al formei supraffetei prelucrare se disting mai multe tipuri de operatii de frezare a) frezare plana cu ajutorul careia se obtin suprafete plane, paralele cu axa de rotatie a frezei, suprafete plane perpendicular pe axa de rotatie a frezei si suprafete paralele si perpendiculare pe axa de rotatie a frezei

b) frezarea rotunda cu ajutorul careia se obtin suprafete cilindrice, intrucat piesa executa o miscare de rotatie in jurul axei sale( uneori si o miscare de avans lateral) iar freza executa miscarea principal de rotatie, dupa cum prelucrarea se face in interiorul sau exteriorul piesei, frezarea rotunda poate fi interioara sau exterioara . c) frezarea profilata prin care se obtin suprafete profilate fie cu ajutorul frezelor profil, fie cu ajutorul frezelor combinate. Din punctual de vedere al directiei de actionare a frezei in raport cu axa acesteia se deosebesc urmatoarele operatii de frezare a) frezare cilindrica folosita la prelucrarea suprafetelor plane cu ajutorul frezelor cilindrice si la retezearea pieselor cu ajutorul frezelor disc, in ambele cazuri operatia de aschiere fiind executata numai cu suprafata cilindrica a frezelor. b) frezarea cilindro-frontala, caracterizata prin prelucrarea simultana atat cu suprafata cilindrica cat si cu suprafata frontal a frezelor cilindrofrontale, procedeul se aplica la frezarea suprafetelor plame, in trepte si in special a canalelor cu ajutorul frezelor cilindro frontale sau al frezelor disc cu 3 taisuri. c) frezarea frontal utilizata la prelucrarea suprafetelor perpendicular pe aca de rotatie a frezelor, operatie la care prelucrarea prin aschiere se exacta cu suprafata frontal a frezelor cilindro-frontale. d) frezarea elicoidala utilizata la prelucrarea unor canale elicoidale pe suprafata exterioara a pieselor. Aceasta se executa fie la masini de frezat universale, fie la masini de frezat speciale. e) frezarea prin rulare, metoda utilizata la frezarea rotilor dintate elicoidale, in cazul acestei , la o rotatie complete a frezei piesa se roteste cu un unghi la centru corespunzator pasului danturii.

12

TRASAREA PIESELOR DE FREZAT

-operatia de insemnare vizibila a elementelor necesare, pentru ca piesa prin frezare sa poata fi adusa la forma si dimensiunile dorite. Prin trasare se stabileste de asemenea pozitia corecta a planelor si axelor principale ale piesei si se determina pozitia suprafetelor prelucrate. - sculele si dispozitivele folosite la trasare se clasifica in dispositive pentru sustinerea pieselor ( masa de trasare, prisma, cricul reglabil) scule si discpozitive pentru trasarea propriu-zisa ( acul de trasat , echerul, compasul de trasat, distantierul, paralelul, sublerul de trasat, punctatorul, dispozitivul pentru trasarea centrelor. Elementele operatiei pentru care se proiecteaza dispozitivul Elementele operatiei care trebuie cunoscute pentru proiectarea dispozitivului sunt fazele operatiei, masina unealta utilizata, sculele utilizate, regimul de aschiere , fortele de aschiere.

13

FAZELE OPERATIEI

-frezare suprafata plana dreptunghiulara

-operatia se realizeaza intr-o singura faza.

14

MASINA UNEALTA FU 32

Caracteristici freza ..FU32 Dimensiunile masei, mm 320 * 1250 Cursele masinii pe dir. longitudinala , tranzvers si versicala.700*250*370 Gama de turatii ale axului principal rot/min.30; 37.5; 47.5; 60; 75; 95; 118; 150; 190; 235; 300;375; 475; 600; 750; 950; 1100; 1500; Gama de avansuri mm/min ..19, 23.5, 47.5, 60, 75, 95, 118, 150, 190, 235, 300, 375, 474, 600, 700,950 Puterea motorului principal .7.5 kw Distanta mini max dintre suprafata batiului si mijlocul masei.210 460 mm Latimea canalelor T 17,7 / 32 Numar canele T si distanta intre ele.3 canale la 52.4 Adancimea canalelor T ..33mm

15

SCULA UTILIZATA

Se va utiliza o freza cilindro-frontala, aceasta se va alege cu ajutorul programului SANDVIK Coromant, caracteristicile ei fiind prezentate mai jos:

16

PROIECTAREA DISPOZITIVULUI

Proiectarea se va face cu ajutorul programului Inventor 2013 in scopul realizarii unui desen 3D dar si 2D . Se va tine cont de timpul necesar prelucrarii, acesta sa fie cat mai scurt, de fixarea precisa a semifabricatului, de orientarea suprafetei ce urmeaza a fi prelucrate pe vertical , centrarea acesteia. Materialul din care se va fabrica dispozitivul este OLC 45* STAS 880-88 prevazut cu tratament termic de imbunatatire avand duritatea de 200 HB, rezistenta la rupere 620 N/mm^2 , limita de curgere 360 N/mm^2 . Marcarea fortelor de fixare se vor face pe desenul de ansablul al dispozitivului, acestea fiind satisfacute cu ajutorul prismelor i corpului dispozitivului. Semifabricatul va fi orientat pe orizontal ntre flcile prismatice asigurand planeitatea acestuia. Suruburi folosite: suruburi pentru prinderea pe masa frezei M 16 cu cap T de lungime 70 mm

17

ASAMBLAREA DISPOZITIVULUI

Din motive tehnologice de fabricatie si economice, dispozitivul va fi format din cateva parti componente, asamblate fie prin procese de sudare, fie prin asamblari filetate. Placa de baza a dispozitivului va fi confectionata prima data, asigurandui-se planeitatea, prevazuta cu 4 gauri necesare pentru fixarea pe masa frezei cu ajutorul suruburilor T. Corpul dispozitivului care va fi sudat de placa de baza, este alcatuit din : o menghina modificata ce va contine doar o falca mobila de tip prismatic actionata de un surub cu filet. Centrarea se face intre flcile menghinei.

18

CALCULUL FORTEI DE STRANGERE

Conform calculelor facute cu ajutorul programului Sandvik Coromant reies urmatoarele caracteristici ale frezei frontale :

P = 9.8 Kw (putere necesara aschierii) n= 1919 rpm( turatia frezei ) = 0.15 ( coefficient de frecare a excentricului) z=8 numarul de dinti ai frezei

Bibliografie

1. Dispozitive pentru Masini-Unelte Proiectare, constructie ION STANESCU , VOICU TACHE Editura Tehnica BUCURESTI 2. Proiectarea dispozitivelor pentru Masini- Unelte , VOICU TACHE , ION UNGUREANU , CONSTANTIN STROE Editura tehnica 3. Proiectarea dispozitivelor SANDA VASII ROSCULET , N. COZMETKI, C. ANDROMIC Editura didactica si pedagogica 1982 4. Curs dispozitive