01.fizica Radiatiilor

IAEA Training Material: Radiation Protection in Radiotherapy
Protectia Radiologica in Radioterapie
Fizica Radiatiilor
Generalitati
Generarea radiatiei, transportul si interactia cu materia sunt procese fizice:

Desi radiatia nu poate fi vazuta sau simtita, ea poate fi foarte bine descrisa si cuantificata din punct de vedere fizic; Ea poate fi determinata cu precizie folosind mijloace experimentale adecvate.
IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy
slide 2
Obiectivele Modulului
De a familiariza cursantul cu diversele tipuri de radiatii ionizante De a-l face sa inteleaga cele mai importante procese de interactie care au loc intre radiatie si materie Sa-l faca capabil de a folosi si inteleaga toate marimile si unitatile de radiatie de baza Sa aiba cunostinte de baza privind mijloacele de detectie a radiatiilor
IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy slide 3
Cuprins
Lectia 1: Partea generala

Radioactivitatea Tipuri de radiatie ionizanta Interactia radiatiei cu materia Marimi si unitati de masura
Lectia 2: Echipament
Mijloace de baza pentru detectia radiatiei
slide 4
Protectia Radiologica in Radioterapie
Fizica Radiatiilor
Lectia 1: Generalitati privind Fizica Radiatiilor
ATOMUL si Radiatia Ionizanta
ATOMUL: Nucleu (Z-protoni+N-neutroni= Anucleoni) + E (-electroni)
Sarcina e- = Sarcina p+ = 1,6 x 10-19 C Z=E ATOM NEUTRU (din punct de vedere electric)
RADIATIA IONIZANTA : Energie suficienta
pentru a ioniza atomul (scoate un electron sau adauga unul atomului neutru, din p.d.v. electric) Ia nastere un ion ( incarcat,+ sau - ).
Procesul de Ionizare
slide 7
Radiatia ionizanta
Ionul va afecta legaturile chimice. Daca ionul afecteaza ( fie direct, fie indirect ) molecule critice, cum ar fi AND-ul, rezultatul ar putea fi lezarea, mutatia sau moartea celulei.
slide 8
Spectrul electromagnetic
slide 9
Continut
1. Radioactivitatea 2. Tipuri de radiatie ionizanta 3. Interactia radiatiei cu materia 4. Marimi si unitati de masura a radiatiilor
slide 10
Identificarea unui Izotop

Atomul
Electroni Nucleoni
Henri Becquerel (1852-1908)
Descoperitorul radioactivitatii , 1896

1. Radioactivitatea

O proprietate a nucleelor Datorita proprietatilor fizice inerente, un nucleu s-ar putea sa nu fie stabil si sa fie dispus sa sufere o transformare nucleara. Acest proces poate fi rapid (durata de injumatatire scurta) sau lent (durata de injumatatire lunga). In oricare caz, timpul de transformare nu poate fi prevazut pentru un nucleu individual - este un eveniment intamplator care poate fi descris corespunzator, numai folosind statistica
Durata de injumatatire t1/2

120
100
80
60
40
20
0 0 2 4 6 8 10
Descrie cat de rapid un nucleu particular se transforma Este timpul necesar pentru jumatate din cantitatea de material radioactiv sa se transforme (deseori,timp de dezintegrare)
slide 14
A(t) = A(0) exp(-t ln2 / t1/2)

A(t) activitatea la timpul t A(0) activitatea initiala la timpul 0 t timpul t1/2 durata de injumatatire ( fizica )
slide 15
Durata de injumatatire trasarea logaritmica

100 10
0.1 0 2 4 6 8 10
slide 16
Tipuri de radioactivitate
Particule alfa (Nucleu de heliu) - grea, sarcina pozitiva dubla, interactioneaza puternic cu materia. Particule beta/radiatie (electron) particula usoara, interactioneaza lent,parcurs relativ net Radiatia gama (fotoni)
Dezintegrarea alfa
slide 18
Dezintegrarea beta
slide 19
Tranzitia gama
Stare excitata
slide 20
Radioactivitatea
Mai multe informatii referitoare la izotopii radioactivi folositi in radioterapie vor fi disponibile pe parcursul cursului. Deasemeni, in cursul AIEA privind utilizarea in scop terapeutic a surselor deschise de radiatii nucleare in MEDICINA NUCLEARA ...
slide 21
2. Radioactivitatea si Radiatia ionizanta

Radioactivitatea este UNA din sursele pentru producerea radiatiei ionizante Depune in materie o cantitate de energie care este suficienta pentru a determina (dupa ionizare) ruperea unor legaturi chimice Descrierile ca particula sau unda sunt ambele folosite si sunt corecte O particula de radiatie deseori depune energie in mai multe locuri- fie in mod direct, fie pe calea formarii unor alte particule
Tipuri de radiatie (1)

radiatiile X si radiatia gama = fotoni electronii si particulele beta - sarcina negativa neutronii protonii - sarcina pozitiva paticule alfa si particule incarcate grele
slide 23

Radiatii-X si radiatii gama = fotoni electroni si particule beta - sarcina negativa Fotonii si electronii neutroni sunt tipurile de radiatii cele maipozitiva importante in radioterapie protoni- sarcina particule alfa si particule incarcate grele
slide 24
Fotonii
Radiatia gama:radiatie monoenergetica (una sau mai multe linii) Radiatia X: spectru continuu Diferenta apare privind calea de producere :

Gama in nucleu Radiatia X-nivel atomic
CW Roentgen, discoverer of X-rays
slide 25
Producerea radiatiei X
Electroni de mare energie lovesc o tinta (metalica) unde o parte a energiei lor este convertita in radiatie
electroni Energie inalta > 1Me
Energie joasa sau medie (10-400keV)
tinta Radiatii X
slide 26
Aspecte legate de producerea radiatiei X
Distributia unghiulara: radiatia X de mare energie este directionata preponderent inainte, in timp ce radiatia X de energie joasa este emisa in principal perpendicularpe fasciculul incident de electroni Energie inalta > 1MeV
Energie joasa si medie (10-400keV)
tinta
slide 27
Tubul de radiatie X pentru producerea de radiatie X joasa si medie
slide 28
Acceleratorul linear pentru producerea de radiatie X de energie inalta

Sursa de electroni Ecran
electroni tinta Radiatie X
Tinta Colimator primar
Camera de ionizare
slide 29
Aspecte legate de producerea radiatiei X
Eficienta de producere: In general,cu cat energia este mai mare,cu atat este mai mare eficienta de producere a radiatiei X - aceasta inseamna ca la energii joase cea mai mare parte a energiei electronilor (>98%) este transformata in caldura si, ca urmare - racirea tintei este importanta
slide 30
Modul de producere a radiatiei X
Radiatia X caracteristica:
1 electronul incident scoate un electron de pe un nivel al unui atom din materialul anodului
2 un electron de pe un nivel energetic superior ocupa locul liber iar diferenta de energie este emisa ca radiatie X avand o energie caraceristica acelei tranzitii
slide 31
Producerea radiatiei X
Bremsstrahlung: Electronul incident este deflectat in nivelele atomului si desaccelerat.Diferenta de energie este emisa ca radiatie X
slide 32
Producerea Bremsstrahlung
Cu cat este mai mare numarul atomic al tintei , cu atat mai mare este randamentul de producere Cu cat este mai mare energia incidenta a electronului , cu atat mai mare este probabilitatea de producere a radiatiei X La o anumita energie a electronului,probabilitatea de generare a radiatiei X scade cu cresterea energiei radiatiei X
slide 33
Spectrul rezultat de radiatie X
Radiatia X caracteristica Radiatia de franare Spectrul dupa filtrare
Energia maxima a electronului

Efectul filtrarii adaugate
slide 35

Radiatia direct ionizanta - energia este depusa de particula in mod direct materiei (electroni, protoni) Radiatia indirect ionizanta - particula primara transfera energia particulei secundare, care la randul sau va determina ionizarea (fotoni, neutroni)
slide 36
3. Interactia radiatiei cu materia
Determina penetrarea (masura in care radiatia ajunge la tinta) Determina doza depusa in tinta
?
slide 37
Tipuri of Radiatie
Ionizari
slide 38
Care dintre ele ionizeaza indirect?
Ionizare
slide 39
Compararea caracteristicilor dozelor in profunzime
slide 40
pentru fotonii cei mai utilizati
slide 41
Fotonii sunt parte a spectrului electromagnetic

Lumina vizibila
Unde radio
Infrarosii UV
Rad X & rad.gama
slide 42
Fotonii sunt parte a spectrului electromagnetic

Lumina vizibila
Unde radio
Infrarosii UV
Rad X & Rad Gama
Energie suficienta pentru a produce ionizarea

Interactia fotonilor
slide 44
Albert Einstein
Explicarea efectului fotoelectric
slide 45
slide 46
Variatia cu energia a coeficientului de interactie pentru fotoni

100000
coherent
10000
Compton photoelectric pairproduction
1000
sum
100
10
1 10 100 1000 10000
0,1
slide 47
Variatia atenuarii cu numarul atomic

100
water lead
10
muscle bone
0.1
0.01
10
100
1000
10000
slide 48
Variatia atenuarii cu numarul atomic

100
Domeniul diagnosticului cu rad.X
water lead muscle bone
10
0.1
Domeniul terapiei cu rad.X
0.01
10
100
1000
10000
slide 49
Consecinte:
Ecranarea cu plumb este foarte eficienta la energii joase ale fotonului (diagnostic) In general, fotonii sunt dificil de atenuat,mai ales la energiile de MV folosite pentru terapie Fotonii de energie MV sunt inutilizabili pentru imagistica
Particule secundare si tertiare intr-un fascicul de fotoni de energie MV
slide 51
Interactia eletronului in materie
Procese de ionizare si de excitare a atomilor au loc dealungul parcursului electronului in materie. Depunerile individuale de energie sunt mici iar un electron de energie MV poate depune energie in >10000 locatii Bremsstrahlung (= radiatia de frinare). Electronul pierde continuu energie sub forma de radiatie X pe masura ce este deflectat de campul nucleului
Bremsstrahlung
Cel mai efectiv- pentru electronii de foarte mare energie in materiale cu numar atomic mare (metale). Procesul de producere a radiatiei X in primul rand
electroni tinta
Rad.X
slide 53
Interactia electronului
slide 54
Electron interactions
Fotoni tertiari datorita Bremsstrahlung
slide 55
Fotonii si electronii
Atenuare exponentiala Indirect ionizanta
Parcurs finit Direct ionizanta
slide 56
De la radiatie la Doza intrun fascicul de fotoni
slide 57
4. Marimi si unitati radiologice
Sunt necesare cuantificarii efectelor radiatiei pentru

a determina si cuantifica riscurile a determina probabilitatea beneficiilor (tratamentul cancerului sau paleativ) de a analiza beneficiile si riscurile de a optimiza abordarile terapeutice de a lua decizii documentate
Caracterizarea radiatiei
Sursa Depunerea de energie
Transport
Prima interactie
slide 59
Marimi fizice ce pot fi masurate

La sursa: activitatea, mA, kV In timpul transportului: Flux, fluenta La punctul primei interactii:Energie Cinetica Eliberata in Materie (KERMA) In materie: Doza absorbita
slide 60
Activitatea
Cantitatea
unui radionuclid in SI unitatea este Becquerel (Bq) o transformare nucleara pe secunda Vechea unitate este Curie (Ci)
1 Ci = 37 x 109 Bq = 37 GBq
slide 61
1 Bq este o cantitate mica

Potasiul-40 din fiecare persoana > 1000Bq cele mai multe din sursele radioactive au > 100,000Bq Sursele radioactive din radioterapie au in mod obisnuit > 100,000,000Bq
slide 62
Multiplii & prefixe (Activitate)

Multiplii 1 1,000.000 1,000,000,000 1,000,000,000,000 Prefix Prescurtare Bq Mega (M) MBq Giga (G) GBq Tera (T) TBq
slide 63
Expunerea
Numarul de sarcini electrice produse de radiatie in aer Este relativ usor de determinat In SI , se masoara in C/kg ; vechea unitate: Roentgen
1 R = 2.58 x 10-4 C/kg
slide 64
Doza absorbita
Energia depusa in materie D = E/m (1 Gy = 1 J/kg) Unitatea este in relatie directa cu efectele in materie Nu este obligatoriu in relatie directa cu intensitatea fasciculului de radiatie
slide 65
Doza absorbita
Aceasta marime este definita pentru toate tipurile de radiatii ionizante (nu numai pentru radiatia electromagnetica, cum a fost in cazul expunerii), si pentru orice material . D = dE/dm. In SI unitatea pentru D este Gray [Gy]. 1 Gy = J/kg. Vechea unitate a fost rad. 1 Gy = 100 rad
slide 66
De la Expunere la Doza
EXPUNEREA este definita numai in aer cantitate aprimului impact DOZA folosind rapoartele puterilor de oprire, poate fi definita in orice mediu poate fi rezultata din expunere folosind W/e
slide 67
Expunere/Doza absorbita
D [Gy]. = f . X [Ckg-1]
f = factor de conversie, depinzand de mediul absorbant
Energia absorbita intr-un gram de aer expus la 1 [Ckg-1] de radiatie X este 0.869 [Gy]
f(air)
= 0.869
1 Gy este o cantitate relativ mare

Dozele in radioterapie > 1Gy Dozele in diagnosticul radiologic, de obicei < 0.001Gy Radiatia de fond anuala datorita radiatiei naturale (terestra, cosmica,datorita radioactivitatii interne, Radonului,) : in jur de 0.002Gy
Fractiuni & Prefixe (Doza)

Fractiuni
1 1/1000 1/1,000,000
Prefix
mili (m) micro ()
Prescurtare
Sv mSv Sv
slide 70
Doza echivalenta: H
Doza echivalenta H este doza absorbita multiplicata printr-un factor de ponderare pentru radiatie, wR , nedimensional, care exprima eficacitatea biologica a tipului dat de radiatie Pentru a evita confuzia cu doza absorbita, in SI unitatea de doza echivalenta este numita Sievert (Sv). Unitatea veche a fost rem 1 Sv = 100 rem
Factorul de ponderare pentru radiatie, wR Pentru cea mai mare parte a radiatiilor folosite in medicina (X, , e-) wR este= 1, astfel incat doza absorbita si doza echivalenta sunt numeric egale Exceptiile sunt:
particulele alfa (wR = 20) neutronii (wR = 5 - 20).
slide 72
Doza efectiva, E
E = T wT.HT

E : doza efectiva wT : factor de ponderare pentru tesut sau organ, T HT : doza echivalenta in tesut sau organ T UNITATEA DE MASURA: Sievert ( Sv )
Factori de ponderare pentru tesut, wT

ORGAN / TESUT
Maduva osoasa Vezica urinara Suprafata osului San Colon Gonade Ficat
WT
0.12 0.05 0.01 0.05 0.12 0.20 0.05
ORGAN / TESUT
Pulmon Esofag Piele Stomac Tiroida Restul
WT
0.12 0.05 0.01 0.12 0.05 0.05
slide 74
REZUMAT
In radioterapie, fotonii (radiatia X si radiatia gama ) si electronii sunt tipurile de radiatie cele mai importante. Exista cateva procese diferite de interactii posibile pentru fotoni - cel mai important constand in transferul energiei unui electron, care va depune energia primita tesutului . Doza absorbita este definita ca fiind energia depusa in materie si care este masurata in Gy .
Unde putem obtine mai multe informatii

Fizicienii medicali Manuale:
Khan F. The physics of radiation therapy. 1994. Metcalfe P.; Kron T.; Hoban P. The physics of radiotherapy X-rays from linear accelerators. 1997. Cember H. Introduction to health physics. 1983 Williams J; Thwaites D. Radiotherapy Physics. 1993.
slide 76
Atentie:
Depozitarea energiei in materie este un eveniment intamplator si definirea dozei coboara pana la nivele foarte mici (de exemplu o singura celula). Microdozimetria se adreseaza acestei probleme.
Adapted from Zaider 2000

Sunt intrebari?
Intrebare:
La ce ne putem astepta daca am folosi fotoni de foarte mare energie (MV) pentru imagistica pacientului, in locul kV folosit in diagnosticul radiologic?
Imaginea la simulator (kV) si la capatul tubului de accelerare (MV) ale aceleasi localizari (prostata)
Filmul de referinta la simulator
Filmul la capatul de control
slide 80
Multumiri
Robin Hill, Liverpool Hospital, Sydney
slide 81

01.fizica Radiatiilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

01.fizica Radiatiilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IAEA Training Material: Radiation Protection in Radiotherapy

Protectia Radiologica in Radioterapie

Generarea radiatiei, transportul si interactia cu materia sunt procese fizice:

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

Lectia 1: Partea generala

Mijloace de baza pentru detectia radiatiei

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

IAEA Training Material: Radiation Protection in Radiotherapy

Protectia Radiologica in Radioterapie

ATOMUL si Radiatia Ionizanta

ATOMUL: Nucleu (Z-protoni+N-neutroni= Anucleoni) + E (-electroni)

RADIATIA IONIZANTA : Energie suficienta

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

Identificarea unui Izotop

Henri Becquerel (1852-1908)

Descoperitorul radioactivitatii , 1896

Durata de injumatatire t1/2

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

A(t) = A(0) exp(-t ln2 / t1/2)

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

Durata de injumatatire trasarea logaritmica

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy slide 17

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

2. Radioactivitatea si Radiatia ionizanta

Tipuri de radiatie (1)

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

Tipuri de radiatie (2)

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

Gama in nucleu Radiatia X-nivel atomic

CW Roentgen, discoverer of X-rays

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

Energie joasa sau medie (10-400keV)

Aspecte legate de producerea radiatiei X

Energie joasa si medie (10-400keV)

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

Tubul de radiatie X pentru producerea de radiatie X joasa si medie

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

Acceleratorul linear pentru producerea de radiatie X de energie inalta

electroni tinta Radiatie X

Tinta Colimator primar

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

Aspecte legate de producerea radiatiei X

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

Modul de producere a radiatiei X

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

Spectrul rezultat de radiatie X

Radiatia X caracteristica Radiatia de franare Spectrul dupa filtrare

Energia maxima a electronului

Efectul filtrarii adaugate

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

Tipuri de radiatie (3)

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy

3. Interactia radiatiei cu materia

IAEA Training Course: Radiation Protection in Radiotherapy