Sunteți pe pagina 1din 17

Cercetarea infractiunilor de omor in Republica Moldova:

Investigarea infractiunilor contra persoanei se particularizeaza, fata de cercetarea altor categorii de infractiuni, prin problematica sa specifica care poate fi concentrata in cateva directii principale: stabilirea cauzei si naturii mortii, circumstantele de timp si de mod in care a fost savarsita fapta, descoperirea mijloacelor folosite la suprimarea vietii sau lipsirea de viata a victimei, identificarea autorului si eventual al coparticipantilor la comiterea faptei, precizarea scopului infractiunii. Primind informatia despre depistarea cadavrului sau a unor fragmente de corp uman, ofiterul de politie din Unitatea de garda a Comisariatului de politie, este obligat sa trimita la fata locului inspectorul de sector, care verifica in cel mai scurt timp majoritatea circumstantelor cazului si informeaza serviciul de garda, care inregistreaza sesizarea respectiva in Registrul nr.1. Totodata, ofiterul de serviciu convoaca de urgenta grupul operativ de urmarire penala, care se deplaseaza la locul depistarii cadavrului. n echipa de cercetare trebuie sa participe ofiterul de urmarire penala, medicul legist, ir in caz ca nu este posibil un medic specialist in chirurgie sau traumatologie, expertul criminalist in calitate de specialist, inspectorul politiei criminale, inspector chinolog cu cainele dresat, alte persoane responsabile din comisariat. Se mai practica participarea procurorului de urmarire penala. Ofiterul de urmarire penala din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este obligat sa-si organizeze activitatea la aceasta etapa in conformitate cu prevederile ordinului MAI nr.97/10.03.2004 Instructiuni privind organizarea activitatii subdiviziunilor de urmarire penala si conlucrarii lor cu alte servicii ale organelor de politie. La fata locului primul trebuie sa soseasca inspectorul de sector, sesizat in conditiile mentionate anterior, care, pana la sosirea grupului operativ de urmarire penala este obligat sa intreprinda cu maxima urgenta urmatoarele actiuni: - stabilirea faptului ca victima mai este in viata sau nu, pentru un eventual prim ajutor si transportarea imediata la o institutie medicala; - determinarea locului savarsirii infractiunii, punerea sub paza, protejarea urmelor inclusiv a zonelor adiacente;

- fixarea tuturor imprejurarilor care, pe parcurs, se pot modifica sau disparea; - identificarea martorilor, stabilirea persoanelor care pot oferi informatii despre victima, retinerea eventualelor persoane suspecte. Membrii grupului operativ de urmarire penala sosind la locul savarsirii infractiunii, vor proceda la: - identificarea victimei si a persoanelor implicate in savarsirea faptei, daca aceasta nu a putut fi stabilita de la inceputul cercetarii; - cercetarea locului incidentului; - efectuarea examinarii medico-legale a cadavrului; - conservarea tuturor urmelor; - ascultarea imediata a martorilor oculari sau a persoanelor care au cunostinta despre fapta sau despre victima; - urmarirea operativa a persoanei suspecte, efectuarea perchezitiei la domiciliu si a celei corporale pentru descoperirea urmelor, instrumentelor folosite, fragmentelor de cadavru, daca initial au fost descoperite numai unele parti ale lui. Ofiterul de urmarire penala este persoana responsabila de organizarea si conducerea procesului de efectuare corecta a tuturor actiunilor la locul infractiunii sau la presupusul loc al crimei. Ofiterul de urmarire penala, luand cunostinta de primele informatii privind imprejurarile cazului, inainteaza anumite versiuni preventive referitor la cele intamplate, la motivul si scopul omorului, la autorul si victima infractiunii, etc. De asemenea, ofiterul de urmarire penala este obligat sa procedeze la indeplinirea unei reguli de baza a efectuarii cercetarii incidentului precum este inlaturarea de la locul savarsirii infractiunii de omor a tuturor persoanelor care nu au nicio atributie la cercetarea cazului, la locul infractiunii trebuie sa ramana ofiterul de urmarire penala, procurorul, medicul legist, inspectorul criminalist si, dupa caz, inspectorul de sector si inspectorul politiei criminale. Lucratorii de politie vor primi datele necesare si vor incepe imediat masurile de investigatie operativa pentru identificarea si retinerea fizica a autorului crimei, stabilirea martorilor, cautarea probelor.

n cadrul cercetarii infractiunilor contra vietii, integritatii corporale si sanatatii persoanelor, ofiterul de urmarire penala trebuie sa efectueze actiunile de urmarire penala in asa mod incat sa poata administra probe vizand urmatoarele circumstante: - daca a fost savarsit un omor intentionat, un omor in stare de afect, o pruncucidere, sau victima a fost lipsita de viata prin eutanasie, din imprudenta, ori ea a fost determinata la sinucidere; - in cazul lipsirii de viata din imprudenta, se vor stabili actiunile autorului, prin care se va determina forma de vinovatie imprudenta, adica lipsa motivului si a scopului acestei fapte. Ofiterul de urmarire penala va organiza si efectua actiunile de urmarire penala prevazute in Codul de procedura penala a Republicii Moldova, cu respectarea tacticii si metodicii de executare a lor. Cercetarea la fata locului Ofiterul de urmarire penala va efectua cercetarea la fata locului in stricta corespundere cu prevederile art.118 Cod de.procedura penala al RM, avand ca scop descoperirea urmelor infractiunii, a mijloacelor de proba, pentru a stabili circumstantele cazului si alte imprejurari care au importanta pentru cauza penala. Cercetarea locului infractiunii la domiciliu fara permisiunea persoanei care este responsabila de locuinta, se efectueaza in baza ordonantei motivate a ofiterului de urmarire penala, cu autorizarea judecatorului de instructie. La cercetarea locului, in cazurile de sesizare privind savarsirea unui omor (in toate formele acestuia, prevazute de codul penal al Republicii Moldova), se clarifica daca a avut loc un omor, o sinucidere sau un accident. Semnele care arata ca a fost savarsit un omor sunt: prezenta pe corpul victimei a unor vatamari corporale grave, periculoase pentru viata, a maselor de voma care indica faptul ca persoana a fost otravita, la decesul persoanei se sufera grave boli cardiace rezultat al influentei criminale din partea faptuitorului, etc. Cel mai complicat este depistarea circumstantelor de inscenare a suprimarii vietii victimei prin sinucidere sau accident. n calitate de semne care denota inscenarea omorului, sunt: - prezenta la locul crimei a urmelor altor persoane in afara de cele ale victimei, urme de lupta , urme de autoaparare ramase pe corpul victimei;

- caracterul leziunilor corporale care denota ca victima nu si le putea face singura; - lipsa de la locul crimei a mijloacelor de suprimare a vietii victimei; - date care arata ca fapta de privare de viata s-a savarsit in alt loc, iar cadavrul a fost adus in locul unde a fost inscenata sinuciderea sau accidentul; - necorespunderea petelor cadaverice postmortale pozei cadavrului. Survenirea mortii din cazuri accidentale, poate fi de ordin criminal (decesul persoanei in urma unui accident rutier cu vinovatia conducatorului auto, in urma unui accident de munca, in urma consumarii unor produse contrafacute, etc.) si de ordin neinfractional cum ar fi caderea victimei de la o anumita inaltime in caz de suicid sau din imprudenta, etc. Stabilirea timpului savarsirii infractiunii Pentru stabilirea timpului savarsirii infractiunii de omor, trebuie sa se cerceteze toate probele depistate la locul crimei si totodata sa se apeleze la ajutorul medicului legist care, in urma examinarii detaliate a cadavrului, sa aprecieze aproximativ durata de timp care s-a scurs de la momentul functionarii organismului uman. Unele date care pot indica momentul parasirii locului infractiunii de catre persoana vinovata, pot fi indicatoarele ceasornicului deteriorat in urma luptei dintre faptuitor si victima, urmele proaspete umede, temperatura instalatiilor de incalzire, starea bucatelor sau a urmelor de sange, etc. Locul savarsirii actului de suprimare n majoritatea cazurilor, cadavrele sunt depistate in locul sau in apropierea locului unde a fost savarsita infractiunea de omor, ceea ce rezulta din caracterul psihologic al faptuitorului. Practica judiciara cunoaste insa cazuri cand victima, in procesul de incetare a vietii, sau dupa survenirea mortii ei, este transportata sau tarata in alta parte, unde este si depistata. Ofiterul de urmarire penala poate sa stabileasca aceasta schimbare a locului prin lipsa unei cantitati esentiale de sange, a mijloacelor de transport, a urmelor de incaltaminte ale altor persoane decat cele ale victimei, care logic, nu au ce cauta in locul cercetat. Identificarea victimei Este o procedura care incepe imediat si concomitent cu parvenirea informatiei despre depistarea cadavrului. Date despre victima pot oferi rudele apropiate, cunoscutii, colegii de serviciu sau de scoala, actele de identitate gasite asupra victimei, recunoasterea victimei de catre rude sau apropiati, informatii referitoare la persoanele disparute, etc. Daca victima nu poate fi

recunoscuta de nimeni, atunci se examineaza minutios toate semnalmentele cadavrului care ar demonstra ocupatia persoanei si se efectueaza fotografierea si filmarea cadavrului, conform regulilor criminalistice. Se taie unghiile cu tot cu masa de substanta de sub ele, se ridica cerceii si inelul de casatorie sau alte inele, se ridica mostre de par de pe capul victimei din 5 locuri. Hainele, incaltamintea si obiectele gasite asupra cadavrului se impacheteaza in pungi de polietilena, se sigileaza si se ridica pentru a fi examinate si cercetate in laborator. Identificarea faptuitorului Daca faptuitorul nu este cunoscut pana la sosirea grupului de urmarire penala, atunci, in procesul de cercetare la fata locului se intreprind masuri pentru a depista urme si obiecte lasate de faptas. E verifica in primul rand versiunea daca omorul a fost savarsit de unul sau mai multe persoane si daca autorul face parte sau nu din anturajul victimei. Depistarea urmelor lasate de faptuitor la locul savarsirii infractiunii are o importanta primordiala pentru a stabili anumite trasaturi fizice si psihologice. - dupa urmele de incaltaminte se poate aprecia sexul si inaltimea faptuitorului si se poate face o idee despre particularitatile fizice ale sale ritmul de mers, cadenta mersului sau alergarea lui, despre marimea si modelul incaltamintei; - dupa urmele mainilor se pot trage concluzii despre amprente palmare si digitale, despre defecte ale degetelor, despre faptul ca individul actioneaza cu mana dreapta sau este stangaci; - daca pe corpul victimei au ramas urme de muscatura, dupa acestea se poate face mulajul dintilor; - daca la locul savarsirii infractiunii au ramas unele obiecte de vestimentatie care sa-i apartina faptuitorului, se poate conchide despre inaltime si greutate corporala. - caracterul vatamarilor de pe corpul victimei si a deteriorarilor cauzate pe obiectele din apropierea acesteia, pot oferi indicii privind statura faptuitorului (inalt sau scund) sau masa corporala (puternic sau slab); - grupa de sange a faptuitorului poate fi determinata din analiza ADN a altor probe, cum ar fi mucurile de tigara, urmele de sperma sau de sange ramase la locul savarsirii infractiunii.

Metoda savarsirii omorului, mijloacele si procedeele aplicate pentru privarea de viata a persoanei Ofiterul de urmarire penala insarcinat cu cercetarea la fata locului, dupa specificul leziunilor corporale ramase pe victima, dar si dupa analiza tuturor indiciilor, trebuie sa poata stabili daca: - omorul a fost savarsit prin utilizarea unei arme albe sau a altor obiecte intepatoare, taietoare, despicatoare; - omorul a fost savarsit prin asfixie. Moartea violenta savarsita prin aceasta metoda se realizeaza prin: spanzurare, strangulare, ocluzia cailor respiratorii, comprimarea toracicoabdominala sau inecare. - omorul a fost savarsit prin utilizarea unei arme de foc; - omorul a fost savarsit prin metoda otravirii. Motivul si scopul infractiunii n procesul de cercetarea la fata locului, ofiterul de urmarire penala si membrii grupului operativ de urmarire penala, sunt obligati sa caute si sa depisteze probe care ar putea usura stabilirea motivului si scopului savarsirii omorului: - daca din locuinta victimei au disparut anumite obiecte sau lucruri; - daca pe corpul victimei apar urme de violenta caracteristice unui viol; - daca pe corpul victimei au fost depistate leziuni care denota savarsirea infractiunii de omor prin cruzimi sau tortura; - daca de pe corpul victimei au disparut obiecte din metale pretioase; - daca victimei i-au disparut bani sau documente; - daca cadavrul este despicat si din corpul victimei lipsesc organe interne, atunci omorul a fost savarsit in scopul de a preleva organe; - daca victima a fost ucisa intr-o ambuscada cu utilizarea de materiale si dispozitive explozive sau prin impuscare de la distanta mare.

Urmele lasate la fata locului de catre victima sau infractor trebuie atent analizate si prelevate. Actiunea se desfasoara in doua faze: faza statica si faza dinamica. Pe parcursul fazei statice ofiterul de urmarire penala incepe investigatiile cu: - inconjurarea locului infractiunii de omor, astfel cum este prevazut in art.118 alin.3 C.pr.pen. moldovean; - constatarea mortii victimei de catre medicul legist; - examinarea generala a locului faptei pentru formarea viziunii de ansamblu despre granitele locului incidentului; - obtinerea datelor preventive cu privire la persoana victimei; - stabilirea eventualelor modificari survenite la locul savarsirii incidentului, dupa comiterea infractiunii de omor; - determinarea punctului de unde se va incepe cercetarea, de regula, pornind de la cadavru spre marginea locului infractiunii; - adoptarea masurilor de eliberare a locului crimei de persoane straine si curioase pentru prevenirea deteriorarii campului infractional. Faza statica se finalizeaza prin fotografiere si inregistrare pe banda video a datelor mentionate anterior, si prin descrierea lor in procesul verbal de cercetare la fata locului. n faza dinamica sunt cercetate toate obiectele vizibile si se executa masuratori, se intocmesc desene, mulaje, schite si tipare de pe urme de sine statatoare, cu ajutorul specialistului criminalist. Cercetarea incepe de la cadavru si se continua cu spatiul si terenul din jurul acestuia. Descoperirea, fixarea si ridicarea urmelor Potrivit art.118 alin.4 din codul de procedura penala al Republicii Moldova, obiectele descoperite in timpul cercetarii la fata locului se examineaza la locul efectuarii acestei actiuni si rezultatele examinarii se consemneaza in procesul-verbal al actiunii respective. Daca pentru examinarea obiectelor se cere un timp mai indelungat, persoana care efectueaza urmarirea penala le examineaza in sediul organului de urmarire penala. Pentru aceasta, obiectele se impacheteaza, se sigileaza, pachetul se semneaza si despre aceasta se face mentiune in procesul-verbal.

Pentru cercetarea infractiunilor de omor, caracteristic este depistarea urmelor cu caracter biologic sau a obiectelor purtatoare de asemenea urme, fixarea, impachetarea si ridicarea lor corecta. n acest caz, se solicita ajutorul specialistului criminalist sau a medicului legist. Pentru depistarea urmelor, in general, si a celor cu caracter biologic, in special, este necesar ca ofiterul de urmarire penala si specialistii respectivi sa dispuna de surse de lumina dotate cu filtre speciale de culoare rosie si/sau vede. n practica se folosesc lanterne cu sursa autonoma de energie electrica. De asemenea, este necesara folosirea lampilor speciale cu radiatie ultravioleta, alimentate de la o sursa autonoma de energie. Vor fi efectuate fotografii in detaliu si se va efectua schita locului. Toate rezultatele cercetarii se consemneaza intr-un proces-verbal. Urmele digitale si palmare se fixeaza pe foi adezive si se impacheteaza in plicuri, care se sigileaza si pe care se indica locul de unde au fost ridicate si continutul lor. Urmele de incaltaminte se ridica dupa felul constructiei lor: in caz de stratificare pe foi adezive, pe cele in forma de relief dupa mulaje din gips. Particulele microscopice fire de par cu dimensiuni foarte mici, fibrele de substante naturale sau artificiale, se ridica pe foi adezive de culoare alba sau neagra, se impacheteaza in pachete de polietilena separat, apoi se introduc in plicuri, pe care sunt facute inscrierile necesare si semnaturile persoanelor responsabile de cercetarea la fata locului. n general, cercetarea locului omorului va debuta cu examinarea cadavrului conform art.120 Cod de procedura penala al RM, care se va efectua de catre ofiterul de urmarire penala cu concursul medicului anatomopatolog si al specialistului criminalist cu prioritate si maxima atentie, aceasta fiind activitatea esentiala a cercetarii la fata locului si are o importanta deosebita la desfasurarea ulterioara a urmaririi penale, in solutionarea cazului. Examinarea cadavrului va incepe numai dupa ce medicul legist a constatata decesul, diagnostic pe baza semnelor cadaverice specifice instalarii mortii biologice. Examinarea cadavrului parcurge la fel ca cercetarea la fata locului faza statica si faza dinamica, rezultatele fiind consemnate in procesulverbal si fixate prin fotografiere si prin inregistrare video-magnetica, in ordinea in care au fost efectuate. n faza statica se determina urmatoarele: - locul unde a fost descoperit cadavrul, amplasarea in raport cu urmele de obiecte din jurul sau (mobila, elemente de constructie, vegetatie, etc.), distanta pana la acesta, sexul, talia si varsta aproximativa a victimei;

- pozitia corpului privit in ansamblu, precum si pozitia membrelor si a capului; n faza dinamica se vor examina urmatoarele: - imbracamintea si incaltamintea victimei (starea imbracamintei) si se va preciza lipsa unor parti din imbracaminte care in mod normal trebuia sa existe (pantofi, fusta, lenjerie), inclusiv lipsa unor obiecte care lasa semne specifice (ceas, verigheta); - se va verifica cu atentie fiecare buzunar si se va consemna continutul acestuia; - se examineaza corpul victimei plecand de la elemente generale (constitutia fizica, culoarea pielii, semne particulare), urmat de examinarea in detaliu a intregului corp (de la cap, gat, torace, abdomen, regiune dorsala, membre superioare si membre inferioare), apoi mainile si unghiile, orificiile naturale ale cadavrului. Elaborarea versiunilor de urmarire penala Regula de baza dupa care trebuie sa se orienteze organele de urmarire penala in cercetarea infractiunilor de omor, o reprezinta organizarea si planificarea urmaririi penale in scopul clarificarii complete a imprejurarilor savarsirii infractiunii si identificarii faptuitorului. Un loc central il ocupa elaborarea versiunilor de urmarire penala referitoare la moartea violenta, la persoana autorului, scopul si motivul infractiunii si imprejurarile in care a fost comisa fapta. Pentru elaborarea versiunilor, organul de urmarire penala trebuie sa dispuna de un minim de date precise si concrete referitoare la fapta, obtinute pe cale procesuala si extraprocesuala (investigatii, zvonuri, scrisori anonime). Primele date concrete in anchetarea omorului sunt desprinse pe baza cercetarii la fata locului, a examinarii cadavrului, care permit elaborarea versiunilor cu privire la natura mortii (violenta sau patologica), care pe parcurs sunt confirmate prin expertiza medico-legala si simplifica tabloul infractional. Punctul initial al elaborarii versiunilor il va reprezenta victima, intrucat ea furnizeaza cele mai pretioase elemente pentru elucidarea cazului. Regula metodologica de care trebuie sa se conduca organul de urmarire penala in investigatia omorului, este pornirea de la fapta la faptuitor. Cunoasterea victimei reprezinta o sursa importanta de date utile identificarii faptuitorului, potrivit careia stabilim raportul victima-agresor. Verificarea versiunilor este o alta activitate obligatorie ce tine de esenta cercetarii omorului. n cadrul fiecarei versiuni se procedeaza la clarificarea problemelor specifice, prin efectuarea activitatilor de urmarire penala (ascultarea martorilor, reconstituirea). Versiunile sunt

verificate concomitent, indiferent de gradul lor de verosimilitate, pana la eliminarea celor neconforme cu realitatea. La verificarea versiunilor se va acorda prioritate martorilor, care prezinta o credibilitate mai mare sau in privinta carora exista mai multe date certe. Efectuarea unor actiuni de urmarire penala Audierea martorilor Audierea martorilor, a persoanelor care au descoperit cadavrul si a rudelor victimei, este o activitate care se cere realizata cu maxima urgenta. Persoanele care au descoperit cadavrul si martorii oculari pot fi ascultati inca de la momentul cercetarii la fata locului. Aceasta actiune se efectueaza in stricta conformitate cu prevederile art.90, 105, 109 Cod de procedura penala al RM, iar in cazul minorilor si potrivit cerintelor art.481 al aceluias act normativ. n procesul de audiere a martorilor oculari sunt necesare de clarificat urmatoarele chestiuni: - cate persoane au participat la savarsirea omorului; - cu ce nume se adresau ei unul fata de altul si daca victima se cunostea cu ucigasul; - care erau semnele fizice exterioare si cum era imbracat banuitul; - in ce limba vorbea; - cu ce arma, instrument, unealta sau obiect a lovit victima producandu-i trauma mortala; - ce lucruri avea asupra sa infractorul; - ce evenimente au avut loc inainte de comiterea omorului; - daca a avut infractorul la dispozitie vreun mijloc de transport, ce marca era; - daca infractorul a luat vreun obiect de la victima si in caz afirmativ, cand anume; - daca indeplinea vreo obligatie de serviciu; - cate persoane au fost supuse violentei si cate au decedat; - prin ce metode infractorul a provocat victimei vatamarile.

n procesul audierii martorilor care au depistat cadavrul trebuie clarificat: - locul depistarii victimei; - calea pe care a parcurs-o martorul pana la gasirea decedatului si daca s-a intalnit cu persoane care ar putea fi banuite a fi implicate in savarsirea infractiunii; - care era pozitia cadavrului si daca aceasta a fost modificata pana la venirea organelor de urmarire penala. n cadrul audierii rudelor, colegilor sau apropiatilor victimei, in calitate de martori, ofiterul de urmarire penala va incerca sa obtina raspunsuri la urmatoarele intrebari: - cum s-a comportat victima in ultimul timp; - cu ce persoane s-a intalnit si cu cine preconiza sa se intalneasca; - cine il solicita sau il cauta mai des; - daca a primit scrisori, colete, cadouri, de la cine si cand; - cand a fost vazuta victima ultima data, unde si ce facea; n privinta persoanelor banuite se mai pot pune intrebari referitoare la faptul daca au fost vazute tulburate, murdare de sange sau incercand sa evite contactul cu alte persoane sau sa se ascunda. Audierea invinuitului/banuitului; Audierea acestuia se efectueaza in stricta conformitate cu prevederile art.78 si 104 C.pr.pen. moldovean, iar in cazul unui minor cu respectarea prevederilor art.479 si 480 C.pr.pen. Audierea se face in prezenta aparatorului, iar in cazul minorului cu participarea pedagogului (psihologului) si a reprezentantului legal. Nu se admite audierea banuitului, invinuitului in stare de oboseala, precum si pe timpul noptii, decat la cererea persoanei audiate in cazurile care nu sufera amanare, care vor fi motivate intr-un proces-verbal al audierii. Audierea banuitului/invinuitului minor nu poate dura mai mult de 2 ore fara intrerupere, iar in total nu poate depasi 4 ore pe zi. Audierea banuitului dupa identificarea lui din cercul de suspecti, permite cunoasterea pozitiei lui fata de fapta savarsita, motivele si scopul care l-au determinat sa comita infractiunea. Pentru aceasta, va fi intrebat:

- care a fost natura relatiilor sale cu victima, daca a cunoscut ca victima este minora, in stare de graviditate, in stare de neputinta (unde este cazul); - care a fost motivul infractiunii daca a urmarit vreun interes material, daca infractiunea s-a produs din intentii huliganice, din cauza maniei, urii sociale, rasiale sau religioase, din motive de razbunare, gelozie, sadice, josnice; - care a fost scopul crimei pentru a ascunde o alta infractiune, pentru a preleva organe, pentru a indeplini porunca altei persoane; - care a fost modul de suprimare a vietii victimei; - daca a mai comis vreo fapta penala anterioara acesteia pentru care este cercetat; - care este starea lui psihica actuala. n cazul in care banuitul neaga comiterea faptei, i se va cere sa explice: - ce a cautat la locul infractiunii; - cum si-a petrecut timpul inainte si dupa comiterea infractiunii; - cum explica prezenta urmelor sale la locul savarsirii acelei infractiuni; Efectuarea perchezitiei si ridicarii de obiecte si documente; Perchezitia si ridicarea documentelor se efectueaza conform dispozitiilor art.125-132 C.pr.pen. moldovean. Aceste actiuni de urmarire penala au o importanta deosebita pentru cercetarea ampla a circumstantelor crimei savarsite si urmareste scopul de a depista la locul de trai al persoanei banuite a unor probe materiale care ar confirma sau infirma participarea lui la savarsirea infractiunii. n timpul perchezitiei sau ridicarii obiectelor: - se depisteaza si se ridica arma sau obiectele care au fost folosite in savarsirea infractiunii; - se ridica documente care ar putea stabili motivul si scopul savarsirii infractiunii; - se ridica alte obiecte care pot avea importanta pentru cercetarea in concret a cazului;

- se mai pot ridica alte obiecte care nu au legatura cu fapta pentru care este cercetat, dar care sunt detinute in mod ilegal (substante narcotice, arme, substante scoase din circulatia civila, bani falsi). Obiectele, lucrurile si documentele depistate trebuie trecute intr-un proces-verbal al actiunii efectuate, impachetate si sigilate separat fiecare. Colectarea probelor Ofiterul de urmarire penala este obligat sa colecteze mostrele necesare pentru efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice. Aceasta actiune se efectueaza conform dispozitiilor art.156 C.pr.pen. Se colecteaza de la faptuitor urmatoarele probe: - sange, sperma, par, secvente de unghii, microparticule de pe corp, saliva, sudoare, alte eliminari ale organismului; - amprente digitale, mulaje ale dintilor si falangelor; - obiecte si piese vestimentare, alte materiale de imbracaminte.

Efectuarea confruntarilor Aceasta actiune se efectueaza conform art.113 C.pr.pen. numai in cazurile strict determinate de necesitatile urmaririi penale. Confruntarea se efectueaza in cazurile in care exista divergente intre declaratiile persoanelor audiate in cauza penala, pentru aflarea adevarului si inlaturarea divergentelor. Aceasta actiune de urmarire penala se poate efectua in doua situatii: - cand victima a supravietuit tentativei de omor; - cand apar divergente intre banuit/invinuit, pe de o parte, si martori, pe de alta parte, sau intre banuiti si invinuiti. Prezentarea persoanei banuite spre recunoastere victimei sau altor martori oculari Aceasta actiune de urmarire penala se efectueaza in limitele art.116 C.pr.pen. Persoana care trebuie recunoscuta este prezentata celui care urmeaza sa o recunoasca in afara spatiului vizibilitatii celui care urmeaza a fi recunoscut, impreuna cu cel putin inca 4 persoane asistente de acelasi sex, asemanatoare la exterior. Prezentarea pentru recunoastere se utilizeaza in scopul

stabilirii identitatii persoanei banuite/invinuite de savarsirea infractiunii cu ajutorul victimei sau a unor martori oculari, in conditiile in care acestia au retinut semnalmentele ori caracteristicile ce permit identificarea. Verificarea declaratiilor la locul infractiunii Actiunea de urmarire penala se efectueaza conform art.114 C.pr.pen. pentru a verifica sau preciza declaratiile persoanei banuite/invinuite, a victimei, a unor martori despre evenimentele infractiunii de omor savarsite intr-un loc concret. Verificarea declaratiilor la locul producerii infractiunii pot ajuta la descoperirea unor obiecte si documente ce ar putea servi ca probe in cauza penala. Reconstituirea faptei n conformitate cu prevederile art.122 C.pr.pen. al RM, organul de urmarire penala, in cazuri strict determinate de necesitatile de cercetare, poate efectua reconstituirea faptei, cu participarea partilor interesate. Reconstituirea la fata locului serveste la precizarea afirmatiilor banuitului/invinuitului, cu privire la posibilitatea savarsirii unor anumite activitati, in anumite conditii concrete de timp si loc, fara ajutorul altor persoane si are ca scop verificarea imprejurarilor in care un omor sau episoade ale acestuia au fost realmente percepute in conditiile indicate de martor. Dispunerea efectuarii constatarilor tehnico-stiintifice si medico-legale Constatarea tehnico-stiintifica si medico-legala se efectueaza in limitele prevederilor art.139-141 C.pr.pen. al RM, in cazul in care exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba si se efectueaza de catre specialistii criminalisti din cadrul comisariatelor de politie sau de catre specialistii din cadrul altor institutii. Constatarea tehnico-stiintifica si constatarea medico-legala se refera la depistarea urmelor de violenta, de sange, sperma, a substantelor narcotice sau toxice, a medicamentelor neambalate, a documentelor, a urmelor de lupta ramase pe haina victimei sau agresorului, urme de par, etc. Dispunerea expertizelor Potrivit art.143 C.pr.pen. al RM, pentru constatarea cauzei mortii, gravitatii si caracterului vatamarii integritatii corporale, varstei banuitului sau a partii vatamate, organul de urmarire penala dispune efectuarea unei expertize si cere organului medico-legal competent realizarea acesteia. Avand in vedere multiplele genuri de expertize efectuate in caz de omucideri, ma voi limita numai la a le enumera:

- expertiza medico-legala, - expertiza dactiloscopica (se efectueaza in scopul identificarii autorului omorului), - expertiza balistica (se efectueaza in scopul stabilirii tipului de arma si studiaza urmele de pe imbracamintea victimei), - expertiza bio-criminalistica si genetica (se efectueaza in scopul studierii profilului ADN) - expertiza biologica a urmelor de sange (se efectueaza in scopul stabilirii elementelor sangvine), - expertiza biologica a urmelor de sperma si a firului de par (se efectueaza in scopul identificarii unei persoane), - expertiza grafoscopica (se efectueaza in scopul descoperirii unor date de pe inscrisuri), - expertiza criminalistica a tesaturilor si confectiilor din ele (se efectueaza in scopul stabilirii prezentei microparticulelor), - expertiza psihiatrica (se efectueaza in scopul constatarii starii psihice), - expertiza complexa psihiatrica-psihologica in privinta victimei (se efectueaza in scopul stabilirii unor boli si dereglari psihice la victima infractiunii).

Bibliografie: 1. Cod de procedura penala a Republicii Moldova 2. Codul Penal al Republicii Moldova 3. M. Terbancea, I. Quai, C. Petrescu, I. in

Saroiu, Obiectivele

expertizei

medico-legale

infractiunile contra vietii. Reguli metodologice generale si speciale in rezolvarea lor, limitele si motivarea concluziilor medico-legale

MINISTERUL EDUCAIEI DIN REPUBLICA MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT

Raport la disciplina Criminalistica

Tema: Cercetarea infractiunilor de omor in Republica Moldova.


Student: Antoniuc Vasile Grupa 406 Coordonator:Grumeza Mihail

CHIINU 2013

S-ar putea să vă placă și