2.1.

Problematica sociologiei Din punct de vedere etimologic, termenul de sociologie vine din latinescul socius (tovaras, asociat) si grececul logos (stiinte, teorie) si a fost menit sa nlocuiasca termenul de "fizica sociala", utilizat de Saint-Simon (magistrul lui A. Comte). Cel care decide realizarea acestei substituiri este parintele sociologiei, A. Comte : " Consider ca trebuie sa ndraznesc a folosi de acum acest termen nou (sociologie), echivalent expresiei mai vechi de fizica sociala, pentru a putea arata printr-un singur nume aceasta parte complementara filosofiei . care se refera la studiul pozitiv al totalitatii legilor fundamentale proprii fenomenelor sociale"1. Sociologia - continua A. Comte - "urmareste raporturile ditre real si himeric, util si ceea ce este de prisos, siguranta si nedumerire, constructiv si metafizic, relativ si absolut. ntr-o prima aproximare, sociologia este stiinta despre societate, ea descrie si explica fenomenele si procesele ce intervin n colectivitatile umane. n viziunea lui J. Szczepanski, aceasta stiinta "a dezvoltat" doua teorii cu o sfera generala : a) teoria structurilor sociale si b) teoria dezvoltarii (a tuturor transformarilor, deci si a progresului si a regresului). Teoria structurilor sociale, precizeaza sociologul polonez, mai sus amintit, studiaza elementele grupurilor si colectivitatilor, principiile alcaturii lor, subordonarea reciproca a elementelor si fortele care indica functionarea lor, coeziunea interna a grupurilor, fortele care determina dezagregarea grupurilor. Teoria dezvoltarii studiaza fenomenele si procesele care au loc n diferite grupuri si colectivitati : cum se desfasoara, cum evolueaza n timp.3 Sfera cercetarilor sociologice, conchide Szczepanski, cuprinde urmatoarele tematici speciale: a) familia) ; b) Diferite tipuri de colectivitati si grupuri umane (colectivitatile teritoriale : sat, oras categorii Institutiile sociale (ale educatiei, politice, stiintifice, juridice, economice, industriale, religioase,

profesionale, clasele sociale, diferite organizatii, colectivitatile culturale etc.) ; c) sociale etc.). "Studierea acestor domenii duce la aparitia unor discipline ale sociologiei denumite sociologii particulare". n Dictionnaire critique de la sociologie, R. Boudon si Fr. Bourricaud grupeaza planul sociologiei n opt capitole mari : Mari clase de fenomene sociale (conflict, ideologie, religie); Fenomene si procese sociale (devianta sociala , procesele mobilitatii si stabilitatii sociale, conflictele

- Tipuri si aspecte fundamentale ale organizarii sociale (birocratie, capitalism, partid); - Concepte majore proprii sociologiei (anomie, charisma); - Concepte de folosinta curenta n sociologie si comune multor discipline (structura, sistem); - Paradigme si teorii cu pretentii generalizatoare (culturalism, functionalism, structuralism); - Pobleme teoretice majore (control social, putere). - Probleme epistemologice majore (obiectivitate, pozitivism, teorie); - Articole privitoare la principalii fondatori ai sociologiei. Sociologul american A. Inkels a realizat o ancheta sociologica, pentru a desprinde problematica sociologica comuna existenta n numeroase manuale de sociologie, tratate, antologii, reviste de specialitate, antologie etc. pe care le-a investigat. Cercetarea sa s-a bucurat de aprecierea specialistilor si s-a concretizat n stabilirea urmatoarei "table de materii" a sociologiei :

- perspectiva sociologica - metoda stiintifica n stiintele sociale. * Unitatile primare ale vietii sociale - acte sociale si relatii sociale; - personalitate individuala; - grupurile; - comunitati (urbane si rurale); - asociatii si organizatii; - populatia; - societatea * Institutiile de baza - familia si rudenia ; - economia; - politica si dreptul; - religia; - educatia si stiinta; - recreatia si bunastarea; - arta si expresia; * Procesele sociale fundamentale - diferentiere si stratificare; - cooperare, acomodare, asimilare; - conflict social; - comunicare; - socializare si ndoctrinare; - evaluare sociala; - control social; - devierile sociale (crima, sinucidere); - integrarea sociala; - schimbarea sociala. Fundamentata pe studiile sociologiei americane, aceasta clasificare a facut si obiectul multor critici. n sociologia romneasca, dorim sa mentionam contributia pe care a adus-o H. Stahl la elaborarea unei matrice cu probleme ale sociologiei, ordonate pe 5 capitole, si anume : * * * Natura fizica si umanizata ; Populatia ; Viata economica;