DREPT ADMINISTRATIV CURS 5 Presedintele Romaniei Unii spun ca sistemul in Romania este un sistem semiprezidential atenuat sau parlamentarizat.

Altii spun ca ar fi un sistem politic semiparlamentar. Intr-un stat semiprezidential, presedintele are puteri mai mari, insa exista o oarecare cenzura a parlamentului asupra unor activitati ale presedintelui. Se spune ca Romania are un regim semiprezedential atenuat pentru ca presedintele este ales ca intr-un stat cu regim politic clasic, prezidential, prin vot direct, egal, secret. Pe linie de atributii, regasim o asemanare cu sistemul francez semiprezidential, in sensul ca sunt foarte multe atributii si domenii: atributii ale presedintelui exercitate in raport cu Parlamentul, in raport cu autoritatea judecatoareasca, multe atributii pe linie executiva si pe linie politica si chiar pe linie administrativa, atributii in relatia cu poporul. In general, aceste atributii nu pot fi exercitate chiar discretionar. Adunarea constituanta a mers pe ideea ca presedintele sa nu aleaga arbitrar. Exemplul unui control parlamentar: raspunderea politica presedintele poate sa aiba activitati de natura politica in limitele consacrate de Constitutie, poate adresa opinii, mesaje. In principiu, el nu raspunde juridic pentru astfel de activitati. Insa este prevazut in Constitutie art. 95 o anumita forma de raspundere politica, pentru fapte grave de incalcare a Constitutiei. Se poate solda cu revocarea din functie a presedintelui. Decizia suspendarii din functie in aplicarea acestui articol 95 se ia de catre Parlament. Constitutia mai prevede si o forma de raspundere penala a presedintelui cu caracter de exceptie: inalta tradare, fapta pentru care presedintele poate fi pus sub acuzare de Parlament. Procedura dizolvarii Parlamentului prin comparatie cu solutia din constitutia Frantei este mult mai greu de realizat. In Franta presedintele poate dizolva o camera a parlamentului francez, numai dupa o simpla consultare prealabila. Pentru a se dizolva Parlamentul Romaniei, conditiile sunt mult mai greu de realizat. Guvernul raspunde in fata Parlamentului, nu raspunde in fata presedintelui. Presedintele, de exemplu, nu poate sa il revoce pe primul-ministru. In sistemul francez, relatia dintre presedinte si prim-ministru este mai nuantata in favoarea presedintelui. Alte motive in favoarea sistemul semiprezidential atenuat: * modul in care se poate cere de catre Presedinte reexaminarea unei legi => nu are drept de veto; * modul in care diversele atributii pe linie de aparare sau in situatii exceptionale sunt exercitate cu multiple limitari; * regimul special creat pentru decretele presedintelui, Constitutia prevazand ca cele mai multe dintre aceste acte trebuie sa fie contrasemnate de catre primul-ministru, prim-ministru care raspunde in fata Parlamentului cu tot cabinetul sau pentru toate actiunile sale, putandu-i-se reprosa ca a contrasemnat anumite decrete ilegale sau inoportune.

Presedintele este considerat alaturi de Guvern, unul dintre sefii executivului. Cu toate acestea, presedintele are putine atributii pe linie de administratie publica in comparatie cu Guvernul Romaniei. Presedintele, spre exemplu, nu are in subordine organe administrative, autoritati, ministere, in afara de un ansamblu de servicii organizate sub titulatura de Administratia prezidentiala, institutie care cuprinde serviciile publice aflate la dispozitia presedintelui pentru ca acesta sa isi poata exercita atributiile. Lege privind administratia prezidentiala 47/1994. Aceasta Administratie prezidentiala dispune de un regulament propriu de organizare si functionare. Problema: regulamentul acesta se aproba printr-un act numit decizie a presedintelui, un fel de act juridic, care insa nu este reglementat in Constitutie. Nefiind vorba de un decret prezidential, nu se va gasi publicat nicaieri. Cum este ales? Constitutie art 81 si art 82, legea 340/2004. Modul de alegere: vot universal, direct, egal, secret, liber exprimat. Putem spune ca si presedintele este la fel de reprezentativ ca si Parlamentul.

Va fi declarat ales candidatul care in urma primului tur de scrutin a intrunit majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi pe listele electorale permanente. Daca nu exista un asemenea candidat cu o asemenea majoritate absoluta, se va trece la turul 2 de scrutin unde vor participa numai primii doi candidati in ordinea voturilor primite la primul tur. Va fi declarat ales, candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi. Legea 370 tine sa mentioneze ca fiecare alegator are dreptul la un singur vot. Exista o limitare in privinta numarului de mandate pe care il poate exercita o persoana ca presedinte, cel mult 2 mandate, fie ca ar fi vorba de mandate succesive sau nu. Problema apropierii presedintelui de partidele politice. S-a pus problema daca presedintele aflat in ultimele luni ale mandatului sau poate sa candideze pentru alegerile parlamentare pe lista unui partid politic sau a unei formatiuni politice. O asemenea posibilitate a fost inserata in legea pentru alegerea membrilor Senatului si a Camerei Deputatilor, lege care a format obiectul controlului de constitutionalitate, in urma caruia Curtea a considerat ca inscrierea presedintelui pe lista de candidati intocmita de un partid sau o formatiune politica nu poate fi in sine interzisa, cat timp presedintele candideaza totusi ca independent. Rezultatul alegerilor trebuie sa fie validat de catre CCR, in sensul ca aceasta are atributia de a verifica si constata ca alegerile prezidentiale s-au derulat in conformitate cu legea. Dupa aceasta validare, candidatul va depune in fata celor 2 camere ale Parlamentului juramantul de credinta prevazut la art. 82 Constitutie. Durata mandatului in prezent este de 5 ani de zile. Pana la revizuirea Constitutiei era de 4 ani. Exercitarea mandatului incepe de la momentul depunerii juramantului. Se incheie oficial cand depune juramantul noul presedinte. Exista posibilitatea prelungirii mandatului: in caz de razboi sau de catastrofa si prin lege organica [nu prin OUG!]. Interimatul presedintelui apare atunci cand din cauza unor anumite circumstante, presedintele ales se afla in imposibilitatea de a-si exercita atributiile fie cu titlu provizoriu, fie cu titlu definitiv. Acest interimat va avea un caracter provizoriu, va functiona pana cand isi va relua functia presedintele ales sau pana cand vor fi organizate noi alegeri prezidentiale. Conform art 98 Constitutie, situatiile in care intervine interimatul sunt urmatoarele: vacanta a functiei (in caz de demitere din functie, demisie, imposibilitate definitiva de a-si exercita atributiile sau deces), suspendarea din functie a presedintelui (atunci cand este angajata raspunderea sa politica in baza art 95), cand exista motive care duc la imposibilitatea temporara de exercitare a atributiilor (ex: operatie, internare). CCR va constata interimatul. Aceasta constatare va fi comunicata atat Guvernului, cat si Parlamentului. Persoanele care pot ocupa functia de presedinte interimar sunt in ordine: presedintele Senatului, presedintele Camerei Deputatilor. Statutul presedintelui interimar Constitutia vine cu unele limitari. Presedintele interimar nu poate sa adreseze mesaje Parlamentului, nu poate cere organizarea unui referendum national, nu poate sa dizolve Parlamentul. Regimul raspunderii presedintelui interimar este identic ca in cazul presedintelui ales (art 99 Constitutie). Rolul presedintelui Romaniei art 80 Constitutie Exista un triplu rol: 1. Este sef al statului, calitate in care reprezinta statul roman atat in plan intern, cat si in plan extern. Trebuie sa remarcam ca in Constitutie nu apare sintagma de sef al statului. Pe plan intern, ca sef al statului, presedintele poate numi in anumite functii, poate conferi decoratii, titluri onorifice, poate sa acorde grade militare, acorda gratierea. In Franta, presedintele numeste si in functia de profesor universitar. Pe plan extern, acrediteaza reprezentantii diplomatici ai Romaniei, aproba infiintarea, desfiintarea unor misiuni diplomatice ale Romaniei, poate sa incheie in numele Romaniei tratate internationale. 2. Este sef al executivului, alaturi de Guvern. Are atributii de aparare si in situatii de urgente. Declara mobilizarea fortelor armate, ia masuri pentru respingerea agresiunii armate, poate sa instituie starea de urgenta sau de asediu. Aceste atributii au la baza textul din Constitutie (art 80 alin 1). El este si comandantul fortelor armate si detine functia de presedinte al CSAT. Diverse atributii ale presedintelui in relatia cu guvernul, in special posibilitatea acestuia de a desemna candidatul la functia de prim-ministru, prerogativa de numire a intregului guvern in functie dupa ce i se acorda votul de incredere. Are si atributii rezultate din relatii cu alte autoritati din sfera executivului: atributia de numire in diverse functii publice, lucru care ii permite presedintelui sa participe la numirea conducerii unor institute, la numirea unor persoane in conducerea serviciilor de informatii. Presedintele numeste procurorul general, adjunctul si procurorul general de la DNA. 3. Presedintele vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice (art 80 alin 2). Pentru a atinge aceste obiective, i se confera presedintelui functia de mediere intre puterile statului, precum si

intre stat si societate. Presupune o pozitie impartiala a celui care realizeaza medierea. Presedintele trebuie sa fie neutru, indepartat de influenta oricarui partid. Constitutia in art 87 spune ca presedintele nu poate fi membru al unui partid politic si nici nu poate indeplini o alta functie publica sau privata, insa pe de alta parte in jurisprudenta sa si in avizul nr 1/2007 CCR nu a infatisat teza unei neutralitatii totale politice a presedintelui. Presedintele este mediator, nu arbitru. Prin comparatie, conform constitutiei franceze, presedintele Frantei exercita atributii de arbitraj. Exercitarea functiei de mediere se face pe doua paliere: mediere intre puterile statului si mediere intre stat si societate. Nu se pot media conflicte juridice. Multe alte atributii tin de functia de mediere, cum ar fi posibilitatea de a cere ca o lege sa fie reexaminata, revocarea unui ministru. Atributiile presedintelui Atributiile presedintelui in relatia cu parlamentul adresarea de mesaje, dizolvarea parlamentului, convocarea parlamentului si promulgarea de legi. Adresarea de mesaje exista 2 categorii de mesaje: mesaje reglementate de art 88 si mesaje reglementate la art 92 alin 3. In general, mesajul este considerat un act politic al presedintelui, cu mentiunea ca mesajul reglementat la art 92 alin 3 are un regim aparte. Conform art 88 presedintele adreseaza parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii. Este vorba de aceeasi functie de mediere. Obiectul mesajului nu este individualizat in Constitutie, fapt pentru care nici prin lege nu poate fi limitat. Atat timp cat presedintele considera ca o anumita problema politica este importanta pentru natiune, este liber sa o prezinte in fata parlamentului. Nu este un act juridic, singura obligatie a parlamentului fiind doar sa se intruneasca pentru a primi acest mesaj. Mesajul nu trebuie discutat. Se apreciaza ca poate fi adresat direct de catre presedinte in fata parlamentului, acesta isi poate trimite un consilier prezidential sau poate fi chiar o scrisoare publica. In ce priveste mesajele reglementate la art 92 alin 3, pe baza lor va avea loc o dezbatere pe fond. Obiectul mesajului clasic a pus probleme. Ce nu ar putea sa transmita presedintele prin mesaj privitor la revizuirea constitutiei art 152 Constitutie. Convocarea si dizolvarea Parlamentului art 63, art 66. In ceea ce priveste convocarea parlamentului, exista 2 situatii: convocarea unui parlament nou si convocarea unui parlament deja ales pentru o sesiune extraordinara. Parlamentul nou ales se intruneste in cel mult 20 de zile de la alegeri. Cele doua camere se intrunesc si in sesiuni extraordinare la cererea Presedintelui. Nu Presedintele in sine realizeaza operatiunea tehnica de convocare. Pentru sesiunea extraordinara, poate fi convocata si o singura camera. Legat de dizolvare art 89. Primul-ministru trebuie sa fi adresat Parlamentului cel putin 2 solicitari privind acordarea votului de incredere. Trebuie sa fi trecut mai mult de 60 zile de la momentul primei solicitari. Trebuie sa fie consultati in prealabil liderii de grupuri parlamentare si presedintii celor 2 camere. Masura in sine a dizolvarii se ia prin decret al presedintelui, decret care conform art 100 alin (2) nu trebuie sa fie contrasemnat de catre primul-ministru. Dincolo de conditiile acestea, mai exista unele conditii privind dizolvarea: parlamentul intr-un an de zile poate fi dizolvat doar o singura data, nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni de mandat prezidential, nu poate fi dizolvat cat timp este instituita starea de mobilizare, starea de razboi, starea de asediu sau starea de urgenta. Promulgarea legilor se apreciaza ca aceasta promulgare este un fel de investire in formula executorie a legii. Realizarea acestor ratiuni este urmata si de publicarea legii in MO. Presedintele promulga legea in termen de 20 zile de cand o primeste. Posibilitatea presedintelui de a cere reexaminarea a fost numita in doctrina drept de veto suspensiv, adica intr-un fel anumit discretionar presedintele poate sa refuze legea trimitand-o spre reexaminare. Dupa ce trimite inapoi legea, este obligat sa o promulge. Nu o poate refuza la infinit. Reexaminarea unei legi se poate face pe motive de oportunitate politica. Presedintele poate sa nu agreeze anumite masuri. Alte motive ce pot duce la reexaminare tin de modul in care aceasta lege a fost redactata. Dupa ce legea se reintoarce la presedinte, modificata sau nu, el are obligatia sa o promulge in cel mult 10 zile de cand a primit legea dupa reexaminare. Exista si prerogativa care ii da posibilitatea presedintelui sa sesizeze CCR. Sesizarea va trebui insotita de o argumentare juridica. Daca CCR va admite sesizarea, legea va fi trimisa din nou la Parlament pentru ca acesta sa o puna in

acord cu decizia Curtii. Daca CCR va respinge, presedintele va fi obligat sa promulge legea in 10 zile de la momentul primirii deciziei curtii. Nu poti sesiza in acelasi timp si CCR si Parlamentul. Ce poate sa reexamineze Parlamentul? Poate Parlamentul sa extinda analiza si pe alte articole decat cele punctate de presedinte? Atributii in relatia cu justitia numeste magistratii definitivi, participarea la sedintele CSM-ului, acordarea gratierii individuale. Numirea magistratilor definitivi - Constitutie art 134, art 125, legea 303/2004. Presedintele poate sa refuze o singura data numirea unui magistrat. Va comunica acest refuz motivat catre CSM, insa daca CSM-ul isi mentine propunerea initiala, presedintele este obligat sa-l numeasca in functie pe respectivul magistrat. Participarea la sedintele CSM presedintele poate participa. Atunci cand participa, el si prezideaza sedinta Consiliului. Nu devine presedintele CSM, ci doar ca onorific prezideaza. Nu va avea drept de vot. Presedintele acorda gratierea individuala prin decret. Trebuie contrasemnat de primul-ministru. Legea 556/2002 privind gratierea. Gratierea colectiva o acorda numai Parlamentul. Gratierea individuala este neconditionata. Poate fi revocata sau nu gratierea individuala? Atributii in relatiile presedintelui cu CCR presedintele poate sesiza Curtea asupra unei legi trimisa la promulgare; poate sesiza Curtea cu privire la existenta potentiala a unui conflict juridic de natura constitutionala; componenta Curtii numeste 3 judecatori ai Curtii. Atributii in relatiile cu puterea executiva atributii in relatia cu Guvernul, atributii exercitate in situatii exceptionale, atributii in materia politicii externe. Atributii in relatia cu Guvernul: Atributiile privind investirea unui nou Guvern : dreptul presedintelui de a desemna un candidat la functia de prim-ministru, conditia impusa fiind ca in prealabil presedintele sa se consulte cu partidul majoritar in parlament sau daca nu exista un asemnea partid majoritar, cu toate partidele; presedintele numeste in functie membrii Guvernului dupa primirea votului de incredere din partea Parlamentului) Revocarea si numirea in functie a unor ministri (art 85). Premierul nu poate fi revocat. La remanierea obisnuita, propusa de primul-ministru, presedintele are dreptul sa refuze o singura data numirea in functie a persoanei propuse de primul-ministru, acesta fiind obligat sa vina cu o alta propunere pe care a doua oara presedintele nu o mai poate refuza (Decizia 97/2008 si Decizia 98 /2008) Guvernul poate fi consultat cu privire la probleme urgente Presedintele poate sa participe la sedintele Guvernului oricand doreste, daca in acele sedinte se discuta probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii sau ordinea publica. In alte situatii poate sa participe la invitatia primului-ministru. Cand participa, el prezideaza sedinta in cauza.

Atributii in relatia cu alte autoritati administrative: Este presedintele CSAT Se poate implica prin diverse propuneri de numire in functie a unor conducatori Directorii serviciilor de informatii sunt numiti de parlament, dar propusi de Presedinte Poate numi direct in diverse functii publice de natura administrativa