24 martie 1999, ora 20:00 au inceput actiunile de bombardare aeriana ale NATO, fiind lovite 40 de tinte in Serbia si untene!

ntene!ru" #a aceasta actiune au participat 1$ tari membre NATO" % obiective erau urmarite : Oprirea imediata a violentelor si a tuturor actiunilor militare sarbe & 'etra!erea tuturor fortelor militare, paramilitare si de politie sarbe & Stabilirea(stationarea unei forte militare internationale in )osovo & 'evenirea neconditionata si in si!uranta a refu!iatilor si persoanelor dislocate intern, precum si asi!urarea accesului nerestrictionat al or!ani*atiilor umanitare & An!a+amente in privinta cooperarii in sensul a+un!erii la o re!lementare politica in ba*a acordurilor de la 'ambouillet" Oficialii NATO credeau ca cateva atacuri aeriene" ilosevic va fi convins sa revina la masa ne!ocierilor dupa ilosevic si acolitilor lui :

ic,ael S,ort, !eneral american de aviatie si comandantul operatiunilor, era

de parere ca atacul trebuia or!ani*at repede, pentru a nu mai da timp lui

- .as fi dus dupa capul sarpelui inca din prima noapte" /.as fi lovit %.0 cartiere !enerale din centrul 1el!radului"2" /nsa 3asa Alba, condusa de 3linton, era va*uta ca o administratie -care traieste si respira ambi!uitate2, deoarece pt acesta, 1alcanii erau un -cimitir !eopolitic notoriu2, fiind reticent fata de o implicare a S4A in re!iune" 5t americani, )osovo le reamintea lectiile pe care le invatasera in Somalia in urma cu 6 ani: fara interventii umanitare daca acestea nu sunt in interesul national" Totodata, si 3on!resul era prudent fata de implicarea militara a S4A in actiuni umanitare, insa e7istau senatori precum 'obert 8ole si 9o,n trupe terestre ale NATO" 4na din !reselile presedintelui 3linton a fost mesa+ul televi*at in care spunea ca nu intentionea*a sa trimita trupe in )osovo pt a purta un ra*boi" A fost considerata o !reseala pt ca a anulat elementul surpri*a referitor la intentiile NATO, crescand sansa ca ilosevic :care spera ca lipsa de unitate si ,otarare a NATO sa fie in favoarea lui; sa re*iste primului val de bombardamente" ilosevic a avut informatii vitale despre misiunile si tintele NATO :prin intermediul unui ofiter france* de la cartierul !eneral al NATO;" ilosevic conta si pe presiunea rusa pt a obtine o oprire rapida a campaniei aeriene, pt ca presedintele <ltin a suspendat relatiile cu NATO dupa ce a aflat de bombardamente, 'usia depunand, la scurt timp :24 martie; o re*olutie la ON4, care a fost respinsa :20 martie;, prin care condamna aceste bombardamente" Actiunea NATO a fost vazuta ca o agresiune impotriva unui stat suveran care nu atacase alt stat suveran :cum fusese ca*ul /ra=ului cand invadase )u>eitul in 1990;, dar nu de toata lumea" UK si SUA erau pro-interventie, c3ain ce au cerut, daca era necesar, desfasurarea de

sustinand ca actiunile sarbilor in )osovo constituie o amenintare la adresa pacii si securitatii internationale si folosirea fortei este o -masura e7ceptionala pentru a preveni o catastrofa umanitara de proportii2, iar in conformitate cu art $1 al 3artei ON4, era permisa interventia unor terte parti" Acestia au recurs si la dreptul international !eneral pt a +ustifica interventia NATO :conventiile referitoare la ?', !enocid si protectia civililor pe timp de ra*boi considerand le!ala interventia militara;" <ra clar ca e7ista o contradictie intre dreptul statelor de a le fi respectata suveranitatea si dreptul la protectie al civililor" Impotriva interventiei au fost state precum Rusia si Germania" @ermania insa nu a fost in totalitate impotriva, ca si Slovenia de altfel, pentru ca acestea considerau ca interventia umanitara unilaterala este +ustificata dpdv moral, acolo unde este necesar" 5entru ca re*olutia 'usiei a fost respinsa, acesteia opunandu.i.se 6 state, erau pre!atite sa le!itime*e folosirea fortei" Operatiunea Potcoava (epurarea etnica a albanezilor din Kosovo) /ntervenia armatei, forelor de securitate ale /u!oslaviei i a militanilor sArbi Bn )osovo a dus la e7odul albane*ilor =osovari :numita op 5otcoava; i la o cri*C a refu!iailor, determinAnd Bn cele din urmC intervenia militarC NATO pentru a opri ceea ce a fost identificat :de Crile NATO, or!ani*aii ale drepturilor omului, 4<, i mass.media; ca fiind o campanie de purificare etnicC" O militanta a ?' Natas,a )andic :de la Fundatia pt rept Umanitar ! sin!urul ON@ sarb care a anc,etat crimele de ra*boi in tp conflictului;, martora a evenimentelor declara ca locuitorilor din 5ecs :5e+e; li s.a dat nu mai mult de 10 minute sa.si paraseasca locuintele, fiind comise totodata nenumarate +afuri si crime" Tot ea spunea ca nu toti soldatii se comportau la fel, cei tineri oferindu.le de mancare celor sur!,iuniti" "uman Rig#ts $atc# %"R$& povesteste de o alta metoda practicata de fortele militare sarbe, si anume -furtul de identitate2, refu!iatii e7pul*ati in Albania fiind lasati adesea fara acte de identitate, acestea fiind distruse, pt a li se inter*ice revenirea in tara" 5otrivit UN"'R %United Nations "ig# 'ommissioner for Refugees&, in $ saptamani de la de*lantuirea bombardamentelor NATO, D02"962 de etnici albane*i au fost e7pul*ati, multi altii avand statutul de dislocati intern" 1arbatii erau de obicei folositi pe post de scuturi umane impotriva atacurilor NATO" ilosevic nu se astepta ca opinia publica va spri+ini NATO sa.l infrunte, asa ca a oprit deportarile pt cateva *ile" Starea de spirit a NATO 3inismul lui ilosevic se poate observa si in declaratiile lui" Acesta i.a *is ministrului !erman de e7terne: -eu pot suporta moartea cu carul, dar voi nu puteti2, sau ca va !oli )osovo in

cateva saptamani" Eaptul ca NATO si.a mentinut avioanele la %000 de metri altitudine, a dus la uciderea multor civili, asta pt ca S4A dorea sa evite cu orice pret victimele in randul trupelor sale" NATO a fost acu*ata in repetate randuri ca a acordat prioritate si!urantei pilotilor in detrimentul civililor" 5otrivit !eneralului Eran* Naumann, aceste atacuri usoare au costat victime colaterale si au dus la prelun!irea ra*boiului aerian" Opinia publica din <uropa a fost mai afectata decat cea din S4A" /n Eranta, spri+inul pt operatiune era de 06F, in @ermania 00F" 8oar @recia era de partea sarbilor, 09F considerandu.l pe 3linton vinovat de crime de ra*boi, iar 14F considerau ca ilosevic ar trebui pedepsit" Sperantele si intentiile lui Milosevic <7pul*arile serveau scopului lui ofensiva a NATO" 4n alt obiectiv al lui intrerupa relatiile cu statele NATO" ilosevic de a transforma demo!rafic provincia )osovo in ilosevic era acela de inlaturare a rivalului muntene!rean, favoarea Serbiei" Totodata, acesta spera sa divi*e*e albane*ii =osovari si sa slabeasca capacitatea ilo 8+u=anovic, pentru ca acesta refu*ase, contrar 1el!radului, sa e7pul*e*e +urnalistii straini si sa ilosevic spera ca Albania, un stat fra!il, sa cede*e presiunii acedonia, ce nu a aratat aceeasi atator refu!iati, pentru ca aceasta a fost tara care a primit cei mai multi refu!iati, desi locuitorii albane*i erau foarte saraci" Nu la fel se poate spune si despre )osovo" /n timpul conflictului cu NATO, ilosevic a dominat politica interna, iar mass.media era sub ilosevic" <7istau insa si alte pareri critice, un control strict, restrictii severe in privinta libertatii de e7primare fiind impuse" Slav=o 3uruvi+a ce detinea un *iar a fost ucis pentru ca era un critic al lui !ata sa.l infrunte pe ilosevic: Natas#a Kandic( Son)a *iser+o :activista in domeniul drepturilor ras+ovic :vicepremier;, care declara ca !uvernul ar trebui sa le *ica ospitalitate, vamesii lasandu.i pe refu!iati *ile in teritorii nelocuite sau trimitandu.i inapoi in

omului;, ,a-rence .agle/urger :fostul secretar de stat al S4A;, dar si persoane din aparatul lui ilosevic, cum a fost 0u+ oamenilor ca fortele de securitate -sunt an!a+ate intr.o epurare etnica in masa si de aceea sunt bombardati2" 5entru aceste declaratii -eretice2, acesta a fost demis din functia de vicepremier" Blair isi impune vointa 8in toti liderii NATO, TonG 1lair a fost cel care a dus o politica ferma de convin!ere ca ilosevic trebuie oprit, sustinandu.si pct de vedere si in S4A, in cadrul summitului de la Has,in!ton, insa discursul lui in vederea trimiterii de forte terestre nu a fost luat in seama" #a acel moment, se daduse unda verde pentru tintirea infrastructurii Serbiei, precum poduri, cladiri ce

serveau cartierele militare si politice sarbe, rafinarii si depo*ite de combustibil ce contribuisera la efortul de ra*boi din )osovo" 5entru a avea o ima!ine mai clara asupra evenimentelor din 1alcani, 1lair l.a trimis pe liderul 5artidului #iber 8emocrat, 5addG As,do>n la !ranita cu )osovo" asupra presedintelui american, care a recunoscut ca obiectivul ma+or este casti!area ra*boiului" Rusia intermediar 3linton dorea sa foloseasca 'usia ca intermediar in conflictul cu dat, ilosevic" #a un moment oscova fusese c,iar -amenintata2 ca Has,in!tonul va avea mari obiectii daca va vinde Serbiei ai mult, insusi 1lair a fost primul lider care a decis sa *boare la fata locului" 1lair a facut presiuni

rac,ete de ultima !eneratie" /n vederea medierii conflictului, insusi presedintele <ltin s.a oferit sa inceapa un process de ne!ociere pt inc,eierea acestuia" /nsa procesul diplomatic a fost umbrit de mai multe evenimente, unul dintre acestea fiind bombardarea ambasadei c,ine*e din 1el!rad" 4n alt incident controversat a fost bombardarea cladirii in care se afla principala televi*iune sarba, in acest atentat fiind ucisi 10 oameni" 8esi autoritatile sarbe fusesera anuntate ca va avea loc un asemenea atentat, acestea au crescut nr oamenilor din cladire pt a amplifica publicitatea ne!ativa in urma unui astfel de atac" Eaptul ca NATO nu s.a divi*at in urma acestor incidente l.a demorali*at pe punere sub acu*are pt crime de ra*boi a unui sef de stat in e7ercitiu" ilosevic, acesta fiind pus sub acu*are de 3urtea 5enala /nternationala a ON4 la 26 mai" Aceasta a fost prima ilosevic a fost surprins sa constate atitudinea ambi!ua a 'usiei, desi era ve,ementa la adresa NATO in declaratiile publice" 8upa cateva *ile de controverse in privinta conflictului, rusii au sustinut un document in care se cerea retra!erea tuturor fortelor din )osovo, iar la $ iunie, ilosevic a fost de acord cu o retra!ere sarba totala" #a 1$ iunie ora 0:20, trupele rusesti intra in )osovo, in timp ce fortele NATO a+un! la 10:00, fiind stabilit sa se intample e7act invers" Apro7imativ 200 soldati au blocat in aeroportul din 5ristina sosirea trupelor NATO" S4A au convins 'omania, 4n!aria si 4craina sa nu acorde 'usiei dreptul de survolare asupra spatiilor lor aeriene" 5ana la urma, se a+un!e la un compromis, iar trupele 'usiei sunt impartite in *onele din )osovo aflate sub control American, france* si !erman, astfel ca cel mai temeinic an!a+ament al NATO in 1alcani era pe cale sa inceapa" oncluzii Autorul spune ca ra*boiul din )osovo a fost unul casti!at prin noroc, si nu neaparat prin forta militara sau rationament" Asta pentru ca incomplete" ilosevic a fost primul care a cedat, insa toate partile au intrat intr.un ra*boi in care s.a mi*at pe presupuneri false elaborate pe ba*a unor informatii secrete