Sunteți pe pagina 1din 116

Logodna 37 TITLUL II CASATORIA 1) CAPITOLUL I LOGODNA 2) Sectiunea 1 Consideratii introductive privind o!

odna n esenta, logodna este legamntul solemn a doua persoane de sex diferit de a se ca satori n viitor n vec!iul drept france", logodna era considerata un contract care genera #o$ligatia de a face%, adica nc!eierea casatoriei &endeplinirea acestei o$ligatii atragea ra spunderea logodnicului vinovat, care era dator sa pla teasca despagu$iri n Codul Calimac!, logodna era o$ligatorie' ea tre$uia sa fie urmata , n termen de ( pna la ) ani, de casa torie n ca"uri determinate era admisa desfacerea logodnei Logodna era astfel o stare *uridica premergatoare ca satoriei Legislatiile moderne, cu unele exceptii, nu mai acorda valoare *uridica logodnei, ceea ce nseamna ca aceasta este o simpla stare de fapt, un #proiect de casatorie%, suscepti$il de a fi dovedit cu orice mi*loc de pro$a n pre"ent, logodna este reglementata n sistemul de drept anglo+saxon, n ,lvetia, precum si n alte state -in punct de vedere sociologic, logodna are semnificatia trecerii de la celi$at la casatorie . n sistemul Codului civil de la /01) s+a considerat ca logodna nu producea eficacitate *uridica, pe de o parte, datorita caracterului solemn al casatoriei, din care re"ulta ca exprimarea consimtamntului sotilor nu se poate face n mod vala$il dect naintea ofiterului de stare civila, iar pe de alta parte, datorita naturii logodnei, care are scopul de a oferi logodnicilor oca"ia de a se cunoaste, care presupune pentru fiecare dintre ei dreptul de a se retrage daca re"ultatul cunoasterii nu+l satisface Apreciem ca si n reglementarea actuala logodna pa strea"a acelasi specific, ntruct aceasta nu da nastere o$ligatiei logodnicilor de a se casa tori n pre"ent logodna are loc, de cele mai multe ori, ntre concu$ini, astfel nct acestia nu se limitea"a la a convietui, ci si promit reciproc unul altuia si casa toria Cuvntul #casa torie% provine din termenii latinesti # casa % 2 adica $ordei, coli$a 2 si # torus % 2 adica pat /3 con*ugal Cuvntul #consoarta% 4sotie, nevasta 3 provine din latinescul # consortium %, care deriva din # cun sorte %2 adica acelasi destin, aceeasi soarta , exprimnd unirea pe viata dintre un $ar$at si o femeie

3" DR#$TUL %A&ILI#I Sectiunea a 2'a Re! e(entarea o!odnei )n dreptu ro(*nesc Codul civil romn consacra logodnei Capitolul I 4art (11+(563 din Cartea a II+a 4-espre familie3, Titlul II 4Casatoria3 Sectiunea a 3'a Not iunea si natura +uridica a o!odnei 7u$ imperiul unor reglementari mai vec!i, logodna a fost definita n literatura de /3 specialitate ca fiind #nvoiala reciproca ntre doua persoane de a se casatori% sau (3 #promisiunea reciproca a doua persoane de a se ca satori n viitor% n esenta, am$ele definitii surprind aceleasi elemente, respectiv8 manifestarea vointei, constnd n promisiunea reciproca ' caracterul $ilateral al ntelegerii' o$iectul acordului de vointe8 nc!eierea casatoriei n viitor Codul civil utili"ea"a urmatoarea formula de redactare8 # Logodna este promisiunea .3 reciproca de a nc!eia casatoria % Acelasi act normativ defineste ca satoria ca fiind )3 #493 uniunea li$er consimtita ntre un $ar$at si o femeie, nc!eiata n conditiile legii % Comparnd cele doua texte de lege se poate o$serva ca, n vreme ce n ca"ul logodnei se su$linia"a, n mod exclusiv, acordul de vointa, la ca sa torie accentul cade pe starea *uridica su$secventa exprima rii consimtamntului ,ste oare *ustificata aceasta diferentiere: n opinia noastra raspunsul negativ se impune, ntruct am$ele institutii i"vora sc dintr+un act *uridic si generea"a o stare *uridica, un statut reglementat de lege, ce nu poate fi ignorat Prin urmare, termenul #logodna % are o du$la acceptiune8 de act *uridic si de stare *uridica Actul *uridic al logodnei este ntelegerea preala$ila a viitorilor soti, care urmea"a a fi desa vrsita prin nc!eierea ca satoriei ;aptul ca legiuitorul operea"a cu termenii #promisiune reciproca% ne poate conduce spre ideea de conventie, mai precis de #antecontract% <ai mult, din aceasta perspectiva pre"inta relevanta si caracterul $ilateral al ntelegerii Toate acestea pot oare legitima conclu"ia ca ne aflam n pre"enta unui contract: n opinia noastra nu, ntruct ntre actul logodnei si contract exista numeroase deose$iri, cu privire la8 calitatea pa rtilor' formarea consimtamntului' viciile de consimta mnt' capacitatea partilor' scopul urmarit' modul de determinare a efectelor *uridice' posi$ilitatea afectarii de modalitati' ca"urile de nulitate si regimul nulitatii etc n realitate, este vor$a despre un act *uridic de drept al familiei sau, n alti termeni, un act *uridic sui generis, care atrage un anume statut legal pentru persoanele logodite O$serva m ca definitia legala a ca sa toriei se potriveste perfect si n ca"ul logodnei, care, n esenta, este tot o #uniune% 4n acceptiunea de asociere, legatura ntre doua 3, persoane pentru un scop comun3 li$er consimtita ntre un $ar$at si o femeie, nc!eiata n conditiile legii Ceea ce le diferentia"a nsa este, n principal, scopul urmarit8 prin nc!eierea logodnei se #pregateste% nc!eierea casatoriei, care, la rndul ei, vi"ea"a ntemeierea unei familii Cu alte cuvinte, logodna este doar un proiect de ca sa torie' ea poate fi nsa anticamera ca satoriei 7e impune su$linierea ca nc!eierea ca sa toriei nu este conditionata de nc!eierea logodnei, dupa cum logodna nu se transforma automat n casatorie nc!eierea logodnei nu generea"a o$ligatia de a nc!eia ca satoria Conc!i"nd pe aceste aspecte, definim logodna ca fiind starea *uridica facultativa, premerga toare ca satoriei, i"vorta din promisiunea reciproca intervenita, n conditiile legii, ntre un $ar$at si o femeie, de a nc!eia ca satoria Sectiunea a -'a Caractere e +uridice a e o!odnei 1) Institutia logodnei pre"inta urma toarele caractere *uridice8 1) Lo!odna este uniune )ntre doua persoane Actul logodnei presupune o asociere 4lega tura 3 ntre cele doua persoane pentru reali"area unui scop comun8 nc!eierea casatoriei 2) Lo!odna se )nc.eie )ntre un /ar/at si o 0e(eie ;iind o stare *uridica premerga toare casatoriei, logodna mprumuta aceasta tra sa tura esentiala, fiind inter"isa logodna ntre persoane de acelasi sex Pe de alta parte, dupa cum ca satoria este dominata de principiul monogamiei, ca o consecinta a caracterului exclusiv al sentimentului de dragoste, tot astfel cei logoditi nu pot nc!eia o alta logodna, cta vreme cea anterioara nu a ncetat 4lato sensu3 3) Lo!odna este i/er consi(tita Astfel, nimic nu mpiedica persoanele respective de a+si promite reciproc nc!eierea ca satoriei -) Lo!odna este consensua a Potrivit art (11 alin 4.3 te"a I Cod civil8 # nc!eierea logodnei nu este supusa niciunei formalitati 493 % Prin urmare, nu este necesara interventia vreunei autoritati pentru constatarea nc!eierii logodnei, partile avnd li$ertatea deplina de a alege modalitatea concreta de exprimare a consimta mntului 7pre deose$ire de casatorie, unde nsasi legea fundamentala prevede posi$ilitatea (3 cele$ra rii religioase, nsa numai dupa nc!eierea casatoriei civile

, la logodna nu exista o asemenea reglementare Totusi, n mod traditional, logodna este o institutie civila, care, ulterior, poate fi cele$rata si religios Cu privire la caracterele *uridice ale ca satoriei, su$ imperiul Codului familiei, a se vedea I P /3 ;ilipescu, A I ;ilipescu, op cit , p (1 A se vedea art )0 alin 4(3 te"a a II+a din Constitutie, repu$licata (3

-1 DR#$TUL %A&ILI#I 2) Lo!odna se )nc.eie p*na a casatorie Potrivit legiuirilor noastre vec!i, logodna tre$uia sa fie urmata de casa torie n termen de doi pna la patru ani Actuala reglementare nu mai sta$ileste niciun termen n acest sens -in aceasta perspectiva, partile pot sa convina, cu oca"ia logodirii, asupra datei nc!eierii casa toriei 4n conditiile legii3, dupa cum au li$ertatea sa nu sta$ileasca nimic n acest sens Indiferent de varianta , durata logodnei nu poate depasi momentul nc!eierii ca satoriei 3) Lo!odna se )nte(eia4a pe e!a itatea )n drepturi si o/ i!atii a persoane or o!odite /3 ,galitatea dintre $ar$at si femeie exista n toate domeniile vietii sociale n privinta logodnei, aceasta egalitate se refera att la conditiile nc!eierii acesteia, ct si la relatiile dintre cei logoditi 7) Lo!odna se )nc.eie )n scopu casatoriei Promisiunea reciproca pe care si+o fac partile vi"ea"a nc!eierea casatoriei, al ca rui scop este ntemeierea unei familii Cu alte cuvinte, prin nc!eierea logodnei nu se creea"a o familie, ci doar o eventuala premisa a nasterii sale Sectiunea a 2'a Condit ii e de 0ond pentru )nc.eierea o!odnei / P=,CI>A=I P=,ALA?IL, Potrivit art (11 alin 4(3 Cod civil8 # -ispo"itiile privind conditiile de fond pentru nc!eierea casatoriei sunt aplica$ile n mod corespun"ator, cu exceptia avi"ului medical si a autori"arii instantei de tutela % ,xceptia la care face referire dispo"itia reprodusa mai sus are n vedere, pe de o parte, logodna minorului de cel putin /1 ani, iar, pe de alta parte, logodna ntre rudele n linie colaterala de gradul al patrulea n am$ele situatii, spre deose$ire de ca satorie, nu este nevoie de #avi" medical% si nici de #autori"are% -in cele ce preced, conc!idem ca se pot logodi numai persoanele care ndeplinesc conditiile necesare nc!eierii casatoriei Conditiile de fond pot m$raca forma po"itiva 2 n sensul ca tre$uie sa existe pentru a se putea nc!eia logodna 2 sau forma negativa 2 n sensul ca nu tre$uie sa existe pentru a se putea nc!eia logodna Acestea din urma pot fi definite drept #impedimente la logodna% ( CO&-ITIIL, -, ;O&- P,&T=U &C@,I,=,A LOAO-&,I 1) 5*rsta necesara pentru o!odna Ca regula, logodna se poate nc!eia numai daca persoanele respective au mplinit vrsta de /0 ani, sau, dupa ca", au do$ndit capacitatea deplina de exercitiu anticipat Prin A se vedea Legea nr (6(B(66( privind egalitatea de sanse si de tratament ntre femei si $ar$ati, /3 repu$licata n < Of nr /C6 din / martie (665, cu modifica rile si completarile ulterioare

Logodna -1 urmare, pre"inta relevanta att ma*oratul civil, ct si do$ndirea capacitatii depline de /3 exercitiu Cu titlu de exceptie, minorul care a mplinit vrsta de /1 ani se poate logodi cu ncuviintarea pa rintilor 4din casatorie, din afara casa toriei sau adoptivi3 sau, dupa ca", a tutorelui, a persoanei sau institutiei care exercita drepturile parintesti, numai daca exista (3 #motive temeinice%, pe care legea nu le defineste n ca" de divergenta ntre parinti cu privire la ncuviintarea logodnei, !otaraste .3 instanta de tutela , avnd n vedere interesul superior al copilului -aca unul dintre parinti este decedat 4moarte constatata fi"ic ori declarata *udeca toreste3 sau se afla n imposi$ilitate de a+si manifesta vointa 4interdictie *udeca toreasca , stare de coma , declararea *udecatoreasca a disparitiei, alienatia mintala sau de$ilitatea mintala s a 3 este suficienta ncuviintarea celuilalt pa rinte -e asemenea, n situatia scindarii autoritatii parintesti 4n ca"uri exceptionale8 la divort, la constatarea nulitatii sau la anularea casatoriei etc 3 este suficienta ncuviintarea parintelui care exercita autoritatea parinteasca ncuviintarea logodnei este o componenta a autoritatii parintesti, fiind, n esenta , un )3 act *uridic unilateral, revoca$il pna n momentul nc!eierii logodnei C3 La fel ca si n ca"ul casatoriei minorului , consideram ca att refu"ul a$u"iv de ncuviintare a logodnei, ct si revocarea a$u"iva a ncuviinta rii pot fi cen"urate la instanta de *udecata , urmndu+se calea procedurii contencioase Legea nu impune vreo conditie de forma pentru ncuviintare, situatie n care opinam ca aceasta poate fi data ver$al sau n scris Ca si n ca"ul nc!eierii casatoriei, si logodna poate fi nc!eiata de minorul ca ruia instanta de tutela i+a recunoscut capacitatea deplina de exercitiu anticipat, dupa mplinirea vrstei de /1 ani 4emancipat n temeiul art )6 Cod civil3, fara a avea nevoie de ncuviintarea sau autori"area mentionata &u exista vreo limita de vrsta maxima pentru logodna ori vreo conditie privind 13 diferenta de vrsta dintre logodnici Pentru capacitatea de a nc!eia logodna n ,lvetia, a se vedea art D6 alin 4(3 C civ elvetian /3 Aceeasi situatie se ntlneste n ca"ul casa toriei minorului 7u$ imperiul vec!ii reglementari 4Codul (3 familiei3, cu privire la continutul sintagmei #motive temeinice% pentru nc!eierea ca satoriei, n doctrina s+a considerat ca sunt asemenea motive8 graviditatea, nasterea, $oala grava, concu$ina*ul etc 4A se vedea, spre exemplu8 I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, Tratat de dreptul familiei , ed a EIII+a, reva"uta si completata , ,d Universul Furidic, ?ucuresti, (661, p /(' A ?acaci, E -umitrac!e, C @ageanu, -reptul familiei , ,d All ?ecG, ?ucuresti, /DDD, pp /0+/D' , ;lorian, -reptul familiei , ,d C @ ?ecG, (6/6, pp .(+..3 Potrivit Codului civil din /01), astfel cum a fost modificat n /D61, n ca"ul $aiatului si fetei su$ (/ .3 de ani care doreau sa se casa toreasca era necesar consimtamntul pa rintilor, iar n ca" de nentelegeri ntre pa rinti, consimtamntul tata lui era de a*uns 4art /./3 -aca am$ii parinti erau morti sau n neputinta de a+si manifesta vointa # atunci $unul si $una despre tata si n lipsa lor, $unul si $una despre mama tin locul acestora %, iar n lipsa de $uni, era necesar consimtamntul tutorelui 4art /..3 4A se vedea C @amangiu, & Aeorgean, Codul civil adnotat , vol I, reeditare, ,d All ?ecG, ?ucuresti, /DDD, pp /5C+/513 n acelasi sens, cu privire la anali"a conditiilor necesare pentru acordarea dispensei de vrsta pentru )3 nc!eierea casatoriei minorului, a se vedea ; A ?aias, < Avram, C &icolescu, <odificarile aduse Codului familiei prin Legea nr (00B(665 , n =evista -reptul nr .B(660, pp D+)/ ; A ?aias, < Avram, C &icolescu, op cit , p /0 C3 =eferitor la vrsta celor care se casa toresc, ndreptarea legii 4Pravila cea mare din timpul lui <atei 13 ?asara$3 prevedea urma toarele8 # 493 sa nu fie $ar$at de C6 de ani si muiarea de /( sau de /C ani sau muiarea de C6 de ani si $ar$atul de (6 493 sa nu fie $ar$at $atrn si muiare tnara sau muiare $atrna si

-2 DR#$TUL %A&ILI#I 2) Di0erenta de se6 /3 Ca si n ca"ul casatoriei , logodna poate fi nc!eiata numai ntre un $ar$at si o femeie -esi nu era necesara o prevedere expresa n acest sens 2 avnd n vedere trimiterea generala pe care o face art (11 alin 4(3 Cod civil la conditiile de fond ale (3 ca satoriei 2 totusi legiuitorul a vrut sa nlature orice du$iu 7exul fiecarei persoane este mentionat n actul de nastere si, respectiv, certificatul de nastere n ca"ul persoanelor cu anumite pro$leme medicale 4sex incert, modificari n planul sexuali"arii, tul$ura ri psi!ologice de sexuali"are3 se poate promova actiune n *ustitie .3 pentru sta$ilirea exacta a sexului sau, dupa ca", pentru sc!im$area sexului 3) Consi(ta(*ntu a o!odna A &otiunea de consimtamnt de logodna Consimtamntul la logodna repre"inta manifestarea de vointa a celor doua persoane n vederea nc!eierii logodnei Acest acord de vointa nu se confunda cu simpla cerere n ca satorie, dupa cum este diferit de consimtamntul la casatorie ? Conditiile consimtamntului la logodna Consimtamntul la logodna tre$uie sa ndeplineasca urma toarele conditii8 a3sa provina de la o persoana cu discerna mnt, adica de la o persoana care are att capacitate intelectiva , ct si capacitate volitiva' Asa fiind, lipsa discernamntului 4ca"ul alienatului mintal, de$ilului mintal si persoanei lipsita vremelnic de facultatile mintale datorita8 starii de e$rietate, delirului, !ipno"ei etc 3 atrage si lipsa consimta mntului $3 sa fie exprimat personal de ca tre cei ce vor sa se logodeasca, fiind exclusa )3 nc!eierea logodnei prin repre"entare ' c3 sa fie li$er, n sensul ca nu exista nicio piedica n alegerea viitorului logodnic 4limitari de casta, rasiale, religioase, *uridice s a 3' $ar$at tnar 493 fiindca acest lucru nu iaste numai cum se cade, ci nca e rusinos, dosada, imputare si $at*ocura % 4Alava /D03 2 A se vedea I C!elaru, Casatoria si divortul Aspecte *uridice civile, religioase si de drept comparat , ,d #A D( Acteon%, pp (C+(1 Casa toria ntre persoane de acelasi sex este recunoscuta n mai multe state, ca de exemplu8 Olanda, /3 ?elgia, <area ?ritanie, Canada, 7pania, &orvegia, 7uedia, Portugalia, Africa de 7ud, &epal si 7UA 4doar Connecticut, IoHa, <assac!usetts, Eermont si Carolina de &ord3 -e"$ateri pu$lice, cu sustinerea partidelor politice aflate la putere, n vederea recunoasterii acestei uniuni se rega sesc n state precum8 Islanda, 7lovenia, Luxem$urg, Argentina si Eene"uela A se vedea art (11 alin 4C3 C civ (3 La nivelul statelor europene nu exista o a$ordare comuna n privinta transsexualismului, fenomen care .3 nu este nsa ncura*at -upa @otarrea din // iulie (66( a Curtii ,uropene a -repturilor Omului, pronuntata n cau"a C!ristine AoodHin versus =egatul Unit , tendinta dominanta este de recunoastere a noii identitati sexuale n dreptul roman, petitorul sau mi*locitorul de casa torii 4 proxeneta sau conciliator nuptiarum 3 a vea )3 dreptul la o plata 4 Proxenetica *ure licito petuntur 3 La noi aceasta conventie era considerata ca fiind contrara $unelor moravuri, fiind lovita de nulitate, astfel ca petitorul sau starostele nu primeau vreo plata 4A se vedea8 - Alexandresco, ,xplicatiune teoretica si practica a dreptului civil romn n comparatiune cu legile vec!i si cu principalele legislatiuni straine , Tipografia &ationala, Iasi, /0D0, p /)(3

Logodna -3 n sens *uridic, consimtamntul este li$er daca nu exista vicii de consimta mnt d3 sa fie deplin, adica neafectat de modalitati 4termen, conditie, sarcina 3' e3 sa fie exprimat nendoielnic C Eiciile consimtamntului de logodna La fel ca si n ca"ul casa toriei, consimtamntul poate fi viciat prin eroare 4care poate /3 vi"a doar identitatea fi"ica a celuilalt logodnic3, dol sau violenta -) Ine6istenta starii civi e de persoana casatorita sau de persoana o!odita (3 Cum $igamia este o conditie de fond negativa pentru nc!eierea casatoriei , .3 aplica$ila n mod corespun"ator si n ca"ul logodnei , re"ulta ca persoana ca sa torita nu se poate logodi cu o alta persoana Tot astfel, dat fiind specificul proiectului de ca satorie si fundamentul acestuia, apreciem ca persoanele logodite nu pot nc!eia o noua logodna 2) Ine6istenta rudeniei 0iresti ,ste necesar sa se distinga ntre rudenia n linie dreapta 4directa3 2 ca" n care logodna este inter"isa indiferent de grad 2 si rudenia n linie colaterala 2 ca" n care logodna este inter"isa doar pna la al patrulea grad inclusiv Pentru motive temeinice 2 la fel ca si n ca"ul logodnei minorului 2 rudele n linie colaterala de gradul al patrulea 4adica verii primari3 se pot logodi 3) Ine6istenta rudeniei civi e Potrivit art )C/ Cod civil8 # Adoptia este operatiunea *uridica prin care se creea"a legatura de filiatie ntre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie ntre adoptat si rudele adoptatorului % -rept urmare, logodna este oprita ntre adoptat si rudele sale din adoptie, n aceleasi conditii ca si ntre rudele firesti, astfel cum prevede alin 4.3 al art (5) Cod civil n privinta nc!eierii casatoriei Interdictia se refera att la cei care au devenit rude prin adoptie, ct si la cei a caror rudenie fireasca a ncetat prin efectul adoptiei 7) Ine6istenta tute ei Tutorele, din ratiuni de ordin moral, nu se poate logodi cu persoana minora aflata su$ ) tutela sa, ntre aceste persoane existnd si interdictia de a se ca sa tori ") Ine6istenta a ienatiei (inta e sau a de/i itatii (inta e Alienatul mintal sau de$ilul mintal nu se pot logodi, indiferent daca se afla sau nu su$ interdictie *udecatoreasca A se vedea infra, Titlul II, Capitolul III /3 Potrivit art (5. C civ 8 # ,ste inter"isa nc!eierea unei noi casatorii de catre persoana care este (3 casatorita % A se vedea art (11 alin 4(3 C civ .3 A se vedea art (5C C civ )

-DR#$TUL %A&ILI#I Sectiunea a 3'a Situat ia 0or(a itat i or pentru )nc.eierea o!odnei -ominata de principiul consensualismului, logodna nu este supusa niciunei /3 formalitati Cu toate acestea, consideram ca nimic nu mpiedica pa rtile sa nc!eie logodna ntr+un cadru solemn 4de exemplu8 n fata notarului pu$lic, la $iserica etc 3, consemnndu+se n scris promisiunea reciproca de a se ca sa tori Legea nu impune vreo cerinta privitoare la remiterea unor $unuri 4exemplu8 inelul de logodna ori alte daruri3, astfel ca inexistenta acestora nu influentea"a validitatea logodnei -e asemenea, nu se cere ca logodna sa fie nregistrata n evidentele vreunei institutii ,vident, n masura n care logodna s+a nc!eiat ntr+un cadru solemn, autoritatea competenta va nregistra aceasta operatiune *uridica, fara ca aceasta sa constituie o conditie de forma impusa de lege Sectiunea a 7'a Dovada o!odnei Logodna poate fi dovedita cu orice mi*loace de pro$a admise de lege, cum ar fi8 interogatoriu, martori, pre"umtii, nscrisuri etc -esi aceste conditii privind pro$a sunt deose$it de facile, n practica ar putea sa existe dificultati de sta$ilire a situatiei de fapt, n conditiile n care relatiile reale dintre logodnici sunt dificil de apreciat n mod o$iectiv de catre terti 4n numeroase oca"ii, un martor poate declara ceea ce unul dintre logodnici i+a relatat' n rare situatii martorii asista direct la formularea promisiunii reciproce3 Sectiunea a "'a #0ecte e o!odnei Legea nu arata care sunt efectele logodnei, ci se limitea"a doar sa reglemente"e consecintele predominat patrimoniale ale ruperii logodnei Actul *uridic al logodnei generea"a starea *uridica de persoane logodite -e aici decurg o serie de consecinte morale, dar si *uridice ntre cei doi 4$a r$at si femeie3 se creea"a o relatie speciala, care tre$uie sa le domine conduita n reali"area promisiunii reciproce de a se ca sa tori -in punct de vedere al dogmelor crestinesti, logodna repre"inta o forma de #nrudire morala sau spirituala% -in mpre*urarea ca persoana care rupe logodna n mod a$u"iv sau care, n mod culpa$il, l determina pe celalalt sa rupa logodna este sanctionata din punct de vedere *uridic, putem afirma ca ntre logodnici exista o serie de drepturi si ndatoriri personale, asemana toare, n principiu, celor din casatorie Astfel, ca expresie a deplinei egalitati n drepturi si o$ligatii, logodnicii !otara sc de comun acord n tot ceea ce priveste proiectata lor ca satorie A se vedea art (11 alin 4.3 te"a I C civ /3

Logodna -2 ;ara a pune semnul egalitatii ntre cele doua institutii *uridice, dat fiind faptul ca am$ele au la $a"a prietenia si afectiunea dintre un $a r$at si o femeie, credem ca nu este exagerat a se sustine existenta unor o$ligatii reciproce 4respect, fidelitate si spri*in moral3 n afara drepturilor si o$ligatiilor care decurg din nsasi natura logodnei, suntem de parere ca pot sa existe si alte drepturi si, respectiv, o$ligatii corelative, n raport de continutul concret al ntelegerii dintre parti Avem n vedere acele aspecte asupra carora cei doi pot conveni 4n virtutea principiului autonomiei de vointa3 si care sunt compati$ile cu logodna -aca n trecut logodna presupunea n mod o$ligatoriu respectarea unui legamnt de castitate pna la cununie si c!iar purificarea spirituala a viitorilor soti, asta"i ei pot conveni sa locuiasca si, eventual, sa se gospodareasca mpreuna, situatie n care logodna se poate suprapune pe starea de concu$ina* -aca din relatia celor logoditi s+au nascut copii, acestia sunt din afara ca satoriei, urmnd regimul *uridic respectiv Logodnicii pot sa aleaga regimul matrimonial, nsa o astfel de ntelegere va produce efecte doar din momentul nc!eierii ca sa toriei -in acest punct de vedere, pot opta pentru8 comunitatea legala, separatia de $unuri 4inclusiv n varianta participa rii la ac!i"itii3 sau comunitatea conventionala -aca aleg un alt regim matrimonial dect cel al comunitatii legale, tre$uie sa se pre"inte la notarul pu$lic pentru nc!eierea unei conventii matrimoniale, care m$raca forma unui nscris autentic ntruct logodnicilor nu li se aplica un regim matrimonial, $unurile do$ndite mpreuna n perioada logodnei sunt supuse regulilor coproprietatii 4proprietatea comuna pe cote+pa rti3 -e mentionat ca exista c!iar o pre"umtie relativa de coproprietate, n ca"ul /3 $unurilor stapnite n comun 4de orice persoane3 n considerarea logodnei sau pe durata acesteia, n vederea casatoriei, logodnicii pot sa+si faca daruri 4donatie, dupa regulile dreptului comun3 ori sa primeasca daruri de la terti Aceasta din urma varianta poate m$ra ca forma legatului sau donatiei, iar natura proprietatii asupra $unului respectiv se va sta$ili n raport de vointa dispuna torului Logodnicii pot conveni sa+si acorde reciproc spri*in material 4o$ligatia de a suporta mpreuna c!eltuielile eventualului mena* n comun si o$ligatia de ntretinere3 n raport de continutul concret al nvoielii dintre pa rti, se aprecia"a drepturile si o$ligatiile acestora si, n ultima instanta , eventuala atitudine a$u"iva de rupere a logodnei sau de determinare culpa$ila a ruperii logodnei Sectiunea a ,'a Nu itatea o!odnei / &OT IU&,A 7I CLA7I;ICA=,A &ULITAT II LOAO-&,I ntruct legea prevede ca n ca"ul logodnei sunt aplica$ile 2 cu exceptiile mentionate (3 mai sus 2 conditiile de fond pentru nc!eierea casatoriei, considera m ca tre$uie sa se accepte si consecinta nerespectarii acestora, si anume nulitatea A se vedea art 1.. C civ /3 A se vedea supra , Titlul II, Capitolul I, 7ectiunea a C+a (3

-3 DR#$TUL %A&ILI#I &ulitatea logodnei este sanctiunea aplica$ila n ca"ul nerespectarii cerintelor preva"ute de lege pentru nc!eierea acesteia n raport de caracterul nulitatii, aceasta se mparte n nulitate a$soluta si nulitate relativa ( &ULITAT,A A?7OLUTA A LOAO-&,I Logodna este lovita de nulitate a$soluta n urma toarele ca"uri8 a3 persoanele respective nu aveau vrsta necesara pentru logodna 4avem n vedere minorii su$ /1 ani, care nu se pot logodi n nicio situatie3' $3 logodna s+a nc!eiat ntre doua persoane de acelasi sex' /3 c3 consimta mntul nu ndeplineste conditiile anali"ate mai sus 4cu exceptia vicierii consimta mntului3' d3 persoana logodita era casa torita sau logodita' e3 persoanele ntre care s+a nc!eiat logodna sunt rude n linie dreapta 4indiferent de grad3 sau rude n linie colaterala 4pna la gradul patru inclusiv3' n ca"ul rudelor n linie colaterala de gradul patru inclusiv, daca exista motive temeinice, logodna este vala$ila Ca"ul pre"entat are n vedere deopotriva rudenia fireasca si rudenia civila f3 persoana logodita este alienat mintal sau de$il mintal (3 Actiunea n constatarea nulitatii a$solute a logodnei este imprescripti$ila si poate fi introdusa de orice persoana interesata , inclusiv de ca tre procuror n mod exceptional, n ca"ul nerespectarii conditiei privind vrsta necesara pentru logodna , nulitatea se acopera daca, pna la ramnerea definitiva a !otarrii *udeca toresti, persoanele n cau"a au devenit ma*ore . &ULITAT,A =,LATIEA A LOAO-&,I Logodna este lovita de nulitate relativa n urmatoarele ca"uri8 a3 minorul care a mplinit /1 ani s+a logodit fa ra sa ai$a ncuviintarea preva"uta de lege' $3 consimta mntul a fost viciat prin eroare, dol sau violenta' c3 la data nc!eierii logodnei persoana era lipsita vremelnic de discerna mnt' d3 tutorele s+a logodit cu persoana minora aflata su$ tutela sa Actiunea n anularea logodnei se prescrie n termen de 1 luni, care curge de la date diferite, dupa cum urmea"a8 a3 n ca"ul lipsei ncuviinta rii pentru logodna minorului, termenul curge de la data la care cei c!emati sa ncuviinte"e logodna au luat cunostinta de aceasta' $3 n ca"ul vicierii consimta mntului ori a lipsei vremelnice a discernamntului, termenul curge de la data nceta rii violentei sau, dupa ca", de la data la care cel interesat a cunoscut eroarea, dolul sau lipsa vremelnica a discernamntului' c3 n ca"ul tutorelui logodit cu persoana minora aflata su$ tutela sa, termenul curge de la data nc!eierii logodnei A se vedea supra , Titlul II, Capitolul I, 7ectiunea a C+a /3 A se vedea art (C6( alin 4(3 pct . C civ (3

Logodna -7 Actiunea n anulare are caracter personal, putnd fi intentata doar de catre cel al ca rui interes a fost va ta mat, respectiv8 persoana 4persoanele3 sau autoritatea c!emate sa ncuviinte"e logodna minorului' logodnicul al ca rui consimtamnt a fost viciat' persoana lipsita vremelnic de discernamnt' minorul aflat su$ tutela -reptul la actiune nu se transmite mostenitorilor Cu toate acestea, daca actiunea a fost pornita de catre titularul sau, ea poate fi continuata de mostenitori n ca"ul logodnei minorului care a mplinit /1 ani 4dar nu a fost emancipat n conditiile art )6 Cod civil3, nulitatea relativa se acopera daca , pna la ramnerea definitiva a !otarrii *udeca toresti, s+a o$tinut ncuviintarea ) ,;,CT,L, &ULITATII LOAO-&,I @otarrea *udecatoreasca definitiva de admitere a actiunii n constatarea nulitatii sau n anularea logodnei produce efecte retroactiv, din momentul nc!eierii logodnei Ca efect al admiterii actiunii se considera ca acea logodna nu a existat, astfel ca nu a produs nicio consecinta *uridica Sectiunea a 11'a 7ncetarea o!odnei / P=,CI>A=I P=,ALA?IL, n opinia noastra, se poate vor$i despre #ncetarea logodnei% att n sens restrns, ct si n sens larg Logodna ncetea"a 4stricto sensu 3 n ca"ul reali"arii scopului sau 4nc!eierea ca satoriei3 ori n situatia mortii unuia dintre logodnici 4constatata fi"ic ori declarata prin !otarre *udecatoreasca, definitiva3 n primul ca", fostii logodnici devin soti, cu drepturile si o$ligatiile ce deriva din ca satorie n cel de+al doilea ca", ncetea"a toate efectele logodnei 4ex nunc3 , iar darurile pe care logodnicii le+au primit n considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, n vederea /3 ca satoriei nu sunt supuse o$ligatiei de restituire ,ste vor$a att de darurile pe care logodnicii si le+au fa cut ntre ei, ct si cele primite de la terti -ispensa de restituire vi"ea"a att mostenitorii logodnicului mort, ct si logodnicul supravietuitor Lato sensu , ncetarea logodnei include si ruperea acesteia n cele ce urmea"a vom anali"a ruperea logodnei A se vedea art (10 alin 4.3 C civ n aceasta situatie 2 dupa cum $ine spunea fostul ministru al /3 *ustitiei, Eictor Iamandi, c u oca"ia sustinerii n Parlament al proiectului Codului civil Carol al II+lea 2 #493 interesul material al mostenitorilor de a primi napoi darurile tre$uie sa cede"e n fata datoriei morale de a feri de orice *ignire memoria celui disparut %

-" DR#$TUL %A&ILI#I ( =UP,=,A LOAO-&,I 2818 Ca4uri e ruperii o!odnei Codul civil romn nu prevede ca"urile n care se poate rupe logodna, ci regle+ mentea"a doar consecintele *uridice ale ruperii logodnei n opinia noastra , ruperea logodnei poate interveni printr+un act $ilateral sau printr+ un act unilateral Astfel, cum logodna are la $a"a acordul de vointa al partilor, nimic nu le mpiedica /3 pe acestea sa convina ruperea logodnei Apreciem ca pa rtile pot decide ruperea logodnei c!iar si n ca"urile n care logodna (3 ar fi lovita de nulitate , atta timp ct nu s+a constatat *udecatoreste ineficienta *uridica A nu accepta aceasta solutie nseamna a supune partile la c!eltuieli inutile, fortndu+le sa se adrese"e *ustitiei =uperea logodnei doar de catre una dintre pa rti se poate face din motive ntemeiate sau din motive nentemeiate n legislatia vec!e erau considerate drept motive ntemeiate8 a$senta ndelungata a .3 unuia dintre logodnici ' condamnarea logodnicului la o pedeapsa infamanta' contractarea )3 unei #$oli rusinoase%' #ngreunarea de catre sa mnta straina %' pierderea averii s a n raport de reglementarea actuala, considera m ca temeinicia motivelor se aprecia"a prin raportare la drepturile si o$ligatiile care dau continut concret logodnei respective Aprecierea temeiniciei motivelor se va face de catre instanta de *udecata de la ca" la ca" 7e va avea n vedere interpretarea vointei pa rtilor exprimata fie n mod expres ntr+un act scris 4atunci cnd logodna este consemnata ntr+un nscris care cuprinde drepturile si o$ligatiile partilor3, fie cea re"ultata prin aprecierea altor pro$e care sunt administrate n fata instantei 4atunci cnd logodna nu este consemnata ntr+un nscris sau prevederile acestuia nu sunt suficient de clare din punctul de vedere al consemna rii drepturilor si o$ligatiilor partilor3 Asa fiind, ar putea constitui motive temeinice, de exemplu8 ncalcarea o$ligatiei de fidelitate' atitudinea violenta a unuia dintre logodnici fata de celalalt' declararea *udeca toreasca a disparitiei' nc!eierea unei logodne cu o alta persoana etc 7ta$ilirea temeiniciei motivelor ruperii logodnei pre"inta importanta din perspectiva actiunii n despagu$iri pentru pre*udiciile cau"ate =omanii aplicau si n aceasta materie principiul8 #Iuae consensu contra!untur, contrario consensu /3 dissolvuntur% 4Contractele care se formea"a prin consimtamnt, se di"olva prin consimtamnt contrar3 7i vec!ile noastre legiuiri prevedeau ca # se strica logodna cnd, fara pricina, logodnicii se vor cai % 4A se vedea Codul Andronac!i -onici 2 Capitolul .6, J 5, si Codul Caragea 2 Partea a III+a, Capitolul /C, art . lit !3 2 citate de - Alexandresco, op cit , p )1(3 Eec!ile noastre legiuiri fa ceau vor$ire de faptul ca # se strica logodna % n situatii care tineau de (3 nevala$ilitatea acesteia, cum ar fi8 logodna nu s+a facut # prin vointa si stirea parintilor si a epitropilor %' # cnd se va afla pricina de rudenie % s a 4A se vedea Codul Andronac!i -onici 4Capitolul .6, J 53 2 citate de - Alexandresco, op cit , p )1/3 n dreptul roman, logodnicul tre$uia sa astepte cel mult trei ani ntoarcerea celuilalt -esfacerea .3 logodnei opera daca s+a prelungit cununia peste trei ani 4dupa Codul Caragea3 si peste patru ani 4dupa Codul Andronac!i -onici3 4A se vedea - Alexandresco, op cit , p )163 - Alexandresco, op cit , pp )16+)1/ )3

Logodna -, n ceea ce priveste conditiile de forma ale ruperii logodnei, Codul civil reia ideea $a"ata pe principiul simetriei de forma, dispunnd ca 8 # =uperea logodnei nu este supusa /3 niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mi*loc de pro$a % 2828 #0ecte e ruperii o!odnei 282818 $re4entarea !enera a a e0ecte or ruperii o!odnei =uperea logodnei are drept consecinta principala ncetarea drepturilor si o$ligatiilor nascute din actul logodnei (3 Potrivit legii, logodnicul care rupe logodna nu poate fi o$ligat sa nc!eie ca satoria 7olutia este fireasca , ntruct logodna nu este un contract, iar consimtamntul la ca sa torie .3 tre$uie sa fie exprimat n mod li$er )3 Codul civil se ocupa de efectele patrimoniale ale ruperii logodnei , avnd n vedere doua c!estiuni, si anume8 a3 restituirea darurilor' $3 anga*area raspunderii pentru ruperea C3 a$u"iva a logodnei 282828 O/ i!atia de restituire a daruri or =estituirea are ca o$iect # darurile pe care logodnicii le+au primit n considerarea 13 logodnei sau, pe durata acesteia, n vederea casatoriei % -esi s+ar putea presupune ca reglementarea vi"ea"a, n principal, darurile facute ntre logodnici, interpretarea corecta a textului este ca tre$uie restituite inclusiv darurile primite de unul sau de am$ii logodnici de la terti 4 u$i lex non distinguit, nec nos distinguere de$emus3, n masura n care acestea au fost facute n considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, n vederea casatoriei 7untem de parere ca acestea sunt #daruri conditionale%, adica donatii supuse unei conditii re"olutorii -ispo"itia de mai sus tre$uie corelata cu prevederile art /6.6 Cod civil, potrivit ca rora8 # -onatiile facute viitorilor soti sau unuia dintre ei, su$ conditia nc!eierii casatoriei, nu produc efecte n ca"ul n care casatoria nu se nc!eie % n plus, o$ligatia de restituire a acestor daruri este independenta de ideea de culpa a unuia dintre logodnici pentru ruperea logodnei Preci"am ca, n conformitate art (10 alin 4/3 din actul normativ anali"at, sunt exceptate de la restituire #darurile o$isnuite% &otiunea de daruri o$isnuite se regaseste n Codul civil n mai multe domenii, cum ar fi8 art /)) alin 4/3, care prevede ca tutorele nu poate face donatii n numele minorului, cu exceptia darurilor o$isnuite, potrivite cu starea materiala a minorului' art /)1 alin 4.3, care dispune ca minorul nu poate face donatii, cu exceptia darurilor o$isnuite, potrivite cu starea sa materiala' art .)1 alin 4.3, potrivit ca ruia darurile o$isnuite sunt exceptate de la regula # $unurile comune ale sotilor pot fi A se vedea art (15 alin 4.3 C civ /3 A se vedea art (15 alin 4/3 C civ n acelasi sens, a se vedea si art D6 alin 4.3 C civ elvetian (3 n sensul ca8 # consimtamntul viitorilor soti tre$uie exprimat n mod li$er si nesilit, ntruct nu poate .3 face o$iectul unor conventii anterioare % 4A se vedea8 C @amangiu, I =osetti+?ala nescu, Al ?aicoianu, op cit , p /003 A se vedea art (15 i (56 C civ )3 Cu privire la reglementarea acestei c!estiuni legiuitorul romn s+a inspirat din Codul civil elvetian C3 4art D/+D.3 si Codul civil italian 4art 06 si 0/3 A se vedea art (10 alin 4/3 C civ 13

21 DR#$TUL %A&ILI#I nstrainate numai cu acordul am$ilor soti %' conform art /6D/ alin 4.3, re"erva succesorala se sta$ileste fara a tine seama de darurile o$isnuite' art //C6 alin 4/3 lit c3, care prevede ca darurile o$isnuite nu sunt supuse o$ligatiei de raport a donatiilor Apreciem ca darurile o$isnuite tre$uie considerate n raport de contextul sau situatia oferirii lor 4de exemplu, "iua de nastere3 si, asa cum preva d dispo"itiile art /)) si art /)1 Cod civil, tre$uie apreciate n raport cu starea materiala a persoanelor n cau"a Totusi, consideram ca darurile o$isnuite nu tre$uie confundate cu darurile manuale, reglementate la art /6// alin 4)3 Cod civil, a ca ror sfera de aplicare este mai larga n ca"ul sumelor de $ani daruite, restituirea va avea n vedere valoarea actuali"ata, fa ra do$n"i 4fructe civile3, deoarece restituirea este independenta de $una sau reaua credinta a logodnicilor -o$nda ar putea fi datorata numai ncepnd de la data la care se solicita restituirea sumei respective /3 -aca restituirea n natura nu mai este posi$ila, aceasta se face # n masura m$ogat irii% =estituirea darurilor sau a ec!ivalentului n $ani 4atunci cnd restituirea n natura nu mai este posi$ila 3 se va putea reali"a fie de $una +voie, fie prin intermediul unei actiuni n *ustitie n acest din urma ca", dreptul la actiune se prescrie n termen de un an, care (3 ncepe sa curga de la data ruperii logodnei 282838 Raspunderea pentru ruperea a/u4iva a o!odnei Codul civil Carol al II+lea continea o reglementare mai detaliata a consecintelor .3 patrimoniale ale ruperii logodnei n pre"ent, potrivit art (1D Cod civil, anga*area ra spunderii se produce, n urma toarele ca"uri8 /3 daca o parte # rupe logodna n mod a$u"iv %' (3 daca o parte # n mod culpa$il, l+a determinat pe celalalt sa rupa logodna % 7pre deose$ire de restituirea darurilor primite n timpul logodnei, care se poate reali"a fie de $unavoie, fie prin actiune n *ustitie, despagu$irile, fiind $a"ate pe ideea de apreciere a culpei, vor putea fi o$tinute doar pe cale *udecatoreasca )3 n lega tura cu despagu$irile , apare pro$lema sta$ilirii naturii *uridice a C3 ra spunderii A se vedea art (10 alin 4(3 te"a a II+a C civ /3 A se vedea art (56 C civ (3 Astfel, potrivit art /.58 # Logodnicul care rupe logodna datoreste celuilalt logodnic, parintilor acestuia .3 sau persoanelor care au nlocuit pe acestia din urma, o despagu$ire ec!ita$ila pentru c!eltuielile facute sau o$ligatiunile contractate n vederea casatoriei, ntruct au fost potrivite cu mpre*urarile -e asemenea, cel care rupe logodna datoreste o despagu$ire ec!ita$ila celuilalt logodnic pentru pre*udiciul ce a ncercat modificnd cu $una+credinta, n vederea casatoriei, fie alcatuirea patrimoniului sau, fie mi*loacele sale de a do$ndi -aca ruperea logodnei a pricinuit celuilalt logodnic un pre*udiciu moral, el are drept la despagu$iri % Art /.0 din acelasi act normativ dispunea8 # Cel care rupe logodna pentru un motiv ntemeiat nu datoreste despagu$iri Logodnicul care prin vina sa determina pe celalalt sa rupa logodna, este tinut de o$ligatiunile preva"ute de articolul precedent % O situatie speciala o avea minorul logodit, n sensul ca, potrivit art /.D8 # <inorul nu datoreste despagu$iri daca persoanele care ar fi fost n drept sa consimta la casatorie nu au consimtit la logodna % Cu privire la daruri, art /)6 continea urmatoarea reglementare8 # =uperea logodnei ndreptateste pe logodnici sa ceara restituirea darurilor ce si+au facut -arurile sunt restituite n natura, sau daca aceasta nu este cu putinta, n masura m$ogatirii -arurile nu se restituie daca logodna a fost rupta prin moarte % Pentru acordarea de despagu$iri n ca"ul desfacerii ca satoriei 2 a se vedea art .00 C civ )3 7u$ incidenta Codului civil din /01), cu toate ca logodna nu mai era legiferata , n trecut daunele C3 interese erau acordate logodnicului pa ra sit pe temeiul art DD0 din actul normativ mentionat, considerndu+se

Logodna 21 7unt cunoscute urmatoarele variante8 a3 raspunderea delictuala' $3 raspunderea contractuala n ca"ul raspunderii civile delictuale o$ligatia ncalcata este o o$ligatie legala, cu caracter general, care revine tuturor, n timp ce n ca"ul raspunderii contractuale o$ligatia /3 ncalcata repre"inta o o$ligatie concreta, sta$ilita printr+un contract -esi nu este un contract propriu+"is, logodna este un act *uridic, care generea"a drepturi si o$ligatii, inclusiv o$ligatia de a raspunde pentru pre*udiciile cau"ate -e asemenea, esenta logodnei este aceea ca #promisiunea de ca satorie% nu poate fi executata n natura prin forta coercitiva a statului, singurul #efect legal% al actului *uridic fiind o$ligatia de a raspunde pentru pre*udiciul cau"at prin ruperea a$u"iva a logodnei n reglementarea Codului civil, nu avem o o$ligatie ncalcata care sa repre"inte o # regula de conduita pe care legea sau o$iceiul locului o impune %, conform art /.)D Cod civil 4ra spunderea delictuala3 n ipote"a n care s+ar lua n discutie varianta caracterului contractual al raspunderii, ar putea fi considerate aplica$ile prevederile art /.C6 alin 4(3, care se refera la o$ligatia de reparare a pre*udiciului # atunci cnd, fara *ustificare %, o persoana nu si ndeplineste o$ligatiile pe care le+a contractat Pe de alta parte, din reglementarea acestei institutii o$serva m ca , n principiu, orice persoana are dreptul de a nc!eia logodna si de a o rupe, fa ra a putea fi o$ligata sa nc!eie ca satoria 7anctiunea nu intervine dect atunci cnd exercitarea dreptului de a rupe logodna este a$u"iva Potrivit art /C Cod civil8 # &iciun drept nu poate fi exercitat n scopul de a vatama sau pagu$i pe altul ori ntr+un mod excesiv si nere"ona$il, contrar $unei+credinte % Aceste dispo"itii se coro$orea"a cu cele cuprinse n art /.C. Cod civil, potrivit carora8 # Cel care cau"ea"a un pre*udiciu prin c!iar exercitiul drepturilor sale nu este o$ligat sa l repare, cu exceptia ca"ului n care dreptul este exercitat a$u"iv % n privinta ra spunderii pe care o anali"am, constatam ca logodnicii au dreptul de a rupe logodna, dar exercitarea a$u"iva a acestui drept generea"a o$ligatia de a repara pre*udiciul cau"at 7e o$serva ca anga*area ra spunderii pentru ruperea logodnei depinde de aprecierea ideii de culpa -in aceasta perspectiva , re"ulta ca reglementarea logodnei urmea"a directia configurarii ca sa toriei n Codul civil, n conditiile n care, n situatia cnd sotii sunt de acord sa divorte"e si se nteleg asupra tuturor aspectelor, divortul este privit ca o formalitate care se ndeplineste inclusiv fara implicarea instantei, facnd a$stractie de ideea unei culpe Prin urmare, lipsa culpei exonerea"a de orice sanctiune ruperea logodnei, care nu generea"a o$ligatia nc!eierii casatoriei pentru logodnici n acest sens, pe $una dreptate s+a afirmat n *urisprudenta americana ca #ruperea logodnei care ar fi dus la o ca sa torie (3 nefericita era un lucru moral si, prin urmare, cum ar putea sa fie vor$a de culpa:% ca logodnicul din a ca rui culpa s+a rupt logodna a comis un delict, care i anga*ea"a responsa$ilitatea 4A se vedea C @amangiu, I =osetti+?ala nescu, Al ?a icoianu, op cit , p /00 Autorii citea"a unele solutii *urisprudentiale n acest sens3 C 7tatescu, C ?rsan, -rept civil Teoria generala a o$ligatiilor , ,d All ?ecG, (66(, p /)1 /3 @ ; Krig!t+&ote, T!e Action for ?reac! of t!e <arriage Promise , /6, EA L =,E .1/, .1/ 4/D()3 (3

22 DR#$TUL %A&ILI#I n sistemul dreptului vec!i, logodnicul pa rasit avea drept la despagu$ire, fara a se tine cont de culpa celui care a rupt logodna, prin faptul nendeplinirii fara motiv a o$ligatiunii contractuale de nc!eiere a casatoriei, neexistnd nici o$ligatia de a dovedi /3 culpa Continutul raspunderii *uridice pentru ruperea a$u"iva sau culpa$ila a logodnei este preci"at, de asemenea, de art (1D Cod civil8 partea n culpa poate fi o$ligata la # despagu$iri pentru c!eltuielile facute sau contractate n vederea casatoriei, n masura n care au fost potrivite cu mpre*urarile , precum si pentru orice alte pre*udicii cau"ate% Te"a finala duce la conclu"ia ca orice pre*udiciu suferit de una dintre pa rti, ca urmare a ruperii logodnei n mod culpa$il de catre cealalta parte, poate face o$iectul reparatiei, (3 inclusiv pre*udiciul nepatrimonial -reptul la actiunea pentru o$tinerea de despagu$iri se prescrie n termen de un an de .3 la ruperea logodnei 7e impune, de asemenea, preci"area ca art (15 alin 4(3 Cod civil prevede8 # Clau"a penala stipulata pentru ruperea logodnei este considerata nescrisa % n doctrina , clau"a penala este considerata drept o #conventie accesorie prin care pa rtile determina anticipat ec!ivalentul pre*udiciului suferit de creditor ca urmare a neexecuta rii, )3 executarii cu ntr"iere sau necorespun"a toare a o$ligatiei de catre de$itorul sau% Asa fiind, semnificatia dispo"itiei legale de mai sus este instituirea interdictiei partilor de a conveni anticipat asupra eventualelor despagu$iri pentru ruperea logodnei -aca totusi au facut+o, o atare cau"a nu va avea eficienta *uridica Prin aceasta prevedere se asigura posi$ilitatea exprimarii li$ere a consimta mntului la casa torie Sectiunea a 11'a Ap icarea )n ti(p a dispo4it ii or Codu ui civi privitoare a o!odna Potrivit art () din Legea nr 5/B(6//, dispo"itiile privind logodna sunt aplica$ile numai n ca"ul n care aceasta a fost nc!eiata dupa data intrarii n vigoare a Codului civil Prin urmare, doar pentru logodna nc!eiata dupa aceasta data se nasc drepturile si o$ligatiile preva"ute de lege si exista posi$ilitatea formula rii unor cereri la instanta de tutela n legatura cu acestea, n $a"a dispo"itiilor Codului civil Pentru logodna nc!eiata nainte de / octom$rie (6// nu exista dispo"itii legale aplica$ile, ntruct aceasta institutie nu a fost reglementata n Codul familiei sau n legislatia romneasca de dupa /01) A = Ionascu, op cit , p /0 /3 7e poate imagina, totusi, de pilda , situatia unui logodnic care poate fi pus n situatia de a nu mai fi (3 numit preot datorita nendeplinirii culpa$ile a promisiunii celuilalt logodnic de nc!eiere a ca satoriei A se vedea art (56 C civ .3 C 7ta tescu, C ?rsan, -rept civil Teoria generala a o$ligatiilor, ,d All ?ecG, ?ucure ti, (66(, p .C5 )3

nc!eierea casatoriei 2, CAPITOLUL III 7NC9#I#R#A CASATORI#I Sectiunea 1 Not iuni introductive privind condit ii e )nc.eierii ca sa toriei nc!eierea casatoriei este supusa anumitor cerinte legale, pe care Codul civil le mparte n doua categorii8 /3 conditii de fond' (3 formalitati pentru nc!eierea casatoriei Conditiile de fond se nfatisea"a fie su$ forma po"itiva 4adica tre$uie sa existe pentru a se putea nc!eia casatoria3, fie su$ forma negativa 4adica nu tre$uie sa existe pentru a se /3 putea nc!eia ca satoria3 Acestea din urma se mai numesc impedimente la casatorie ;ormalitatile pentru nc!eierea casatoriei 2 numite si conditii de forma 2 sunt mi*loacele care reali"ea"a solemnitatea actului *uridic al casatoriei Sectiunea a 2'a Conditii e de 0ond pentru )nc.eierea casatoriei 1) 5*rsta (atri(onia a :nu/i a) A Ersta minima Pentru consideratii $iologice, n toate legislatiile exista dispo"itii pro!i$itive, care (3 mpiedica nc!eierea ca sa toriei ntre persoanele care nu au atins o anumita vrsta , ntruct posi$ilitatea de a procrea nu ncepe dect la sfrsitul adolescentei Aceasta perioada, cnd omul devine apt de a procrea, poarta denumirea de #pu$ertate% .3 -e asemenea, impunerea unei vrste minime pentru casa torie se *ustifica si eugenic , psi!ic, moral si *uridic )3 =aportndu+se la reglementarea anterioara , n opinia unui autor 4a se vedea8 T ?odoasca , /3 op cit , p 1/3 #distinctia doctrinara ntre conditiile de fond si impedimentele la ca satorie, desi traditionala , este esentialmente didacticista, fa ra suport legal si, mai ales, fa ra consecinte *uridice practice % &u mpartasim aceasta parere, ntruct c!iar legea face vor$ire uneori de #impedimente la ca satorie%, cum ar fi, de exemplu, art (0/ alin 4/3 C civ , care, reglementnd cont inutul declaratiei de casa torie, face vor$ire si despre faptul ca # nu exista niciun impediment legal la casatorie % Tot astfel, art (0C alin 4/3 din acelasi act normativ prevede ca8 # Orice persoana poate face opo"itie la casatorie, daca exista un impediment legal 493 % -e asemenea, art (C01 alin 4(3 C civ , prevede8 # -aca una dintre legile straine astfel determinata prevede un impediment la casatorie care, potrivit dreptului romn, este incompati$il cu li$ertatea de a nc!eia o casatorie, acel impediment va fi nlaturat ca inaplica$il n ca"ul n care unul dintre viitorii soti este cetatean romn si casatoria se nc!eie pe teritoriul =omniei % -e exemplu, Constitutia Portugaliei prevede vrsta minima de /1 ani, att pentru $ar$ati, ct si pentru (3 femei Codul civil france" prevede vrsta de /0 ani att pentru $a r$ati, ct si pentru femei, cu posi$ilitatea unor dispense pentru motive ntemeiate Adica ameliorarea populatiei umane prin ma suri genetice .3 Persoanele n cau"a tre$uie sa ai$a aptitudinea de a ntelege nsemna tatea unei casa torii si capacitatea )3 de a+si asuma constient, li$er si personal regimul pe care aceasta l implica 4n acest sens, a se vedea T = Popescu, -reptul familiei Tratat, vol I, <inisterul nvata mntului si Culturii, ?ucuresti, /D16, p /(/3

31 DR#$TUL %A&ILI#I Codul civil sta$ileste regula potrivit ca reia casa toria se poate nc!eia numai daca /3 viitorii soti au mplinit vrsta de /0 ani ? -ispensa de vrsta -e la regula de mai sus este reglementata o a$atere n alin 4(3 al art (5( Cod civil, care sta$ileste ca, n anumite mpre*ura ri, $ar$atul siBsau femeia pot o$tine dispensa de vrsta pentru nc!eierea ca sa toriei Aceasta presupune ndeplinirea cumulativa a urma toarelor conditii8 (3 a3 persoana n cau"a a mplinit vrsta de /1 ani ' $3 exista motive temeinice care *ustifica dispensa' Legea nu defineste continutul sintagmei #motive temeinice% n aceste conditii, su$ .3 incidenta reglementarii anterioare, n doctrina s+au exprimat opinii n sensul ca sunt #motive temeinice% urmatoarele mpre*urari8 graviditatea, nasterea, $oala grava , starea anterioara de concu$ina* etc c3 exista un avi" medical' Acest avi" 2 n lipsa unor preci"a ri n lege 2 poate fi emis de medicul ndrituit sa )3 practice aceasta profesie si care si asuma responsa$ilitatea conclu"iilor sale 4de regula, medicul de familie3 7u$ aspectul continutului, avi"ul tre$uie sa ateste aptitudinea 4fi"ica, C3 psi!ica si intelectuala 3 a solicitantului de a nc!eia o casatorie vala$ila Avi"ul medical tre$uie sa preceada ncuviintarea pa rintilor sau, dupa ca", a tutorelui, persoanei ori institutiei care exercita drepturile pa rintesti Avi"ul medical este relevant mai cu seama pentru autoritatea ndrituita sa autori"e"e nc!eierea ca satoriei si pentru cea c!emata sa nc!eie ca satoria d3 exista ncuviintarea parintilor sau, dupa ca", a tutorelui, a persoanei sau autoritatii a$ilitate sa exercite drepturile pa rintesti 13 Acest drept este o componenta a autoritatii parintesti , sau, dupa ca", al protectiei alternative, iar ncuviintarea propriu+"isa repre"inta un act *uridic unilateral, revoca$il 53 pna la momentul nc!eierii ca sa toriei A se vedea art (5( alin 4/3 si 4(3 C civ n Codul Calimac! vrsta legala pentru casa torie era fixata /3 la /( ani pentru fete si /) ani pentru $aieti, iar Codul civil romn din /01) prevedea vrsta matrimoniala de /C ani pentru femeie si /0 ani pentru $a r$at, cu preci"area ca pentru am$ii er a necesar consimtamntul pa rintilor pna la (/ de ani n reglementarea Codului familiei, anterior modifica rii aduse prin Legea nr (00B(665, dispensa de (3 vrsta putea fi o$tinuta doar de catre femeia care a mplinit vrsta de /C ani I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, op cit , ed a EIII+a, p .6' A ?acaci, E -umitrac!e, C @ageanu, op .3 cit , pp /0+/D' , ;lorian, op cit , pp (1+(5 n acest sens, a se vedea ; A ?aias, < Avram, C &icolescu, op cit , p /) )3 n sensul ca #avi"ul medical ar tre$ui sa ateste starea de sana tate a celui n cau"a , gradul de maturi"are C3 fi"iologica , psi!ica si intelectuala, care sa i permita asumarea ndatoririlor specifice unei ca satorii si a tuturor consecintelor acesteia 4inclusiv aducerea pe lume a copiilor3, precum si exprimarea unui consimta mnt li$er la ca satorie%, si #sa certifice existenta motivelor temeinice, atunci cnd este ca"ul 4cum ar fi starea de graviditate a viitoarei sotii3% 2 a se vedea ; A ?a ias, < Avram, C &icolescu, op cit , pp /.+/) ; A ?aias, < Avram, C &icolescu, op cit , p /C 13 Idem , p /0 53

nc!eierea casatoriei 31 -e regula , ncuviintarea se da de catre pa rinti 4din casatorie, din afara casatoriei sau adoptivi3 -aca unul dintre pa rinti refu"a sa ncuviinte"e casatoria, va !otar instanta de tutela, n raport de interesul superior al copilului Codul civil, referindu+se n art /65 la #instanta de tutela % prevede ca aceasta este / sta$ilita #potrivit legii% -aca unul dintre parinti este decedat sau se afla n imposi$ilitate de a+si manifesta vointa, este suficienta ncuviintarea celuilalt parinte Imposi$ilitatea de manifestare a vointei poate fi de orice natura, fiind date ca exemplu n doctrina 8 alienatia sau de$ilitatea mintala' starea de coma' interdictia *udeca toreasca ' decaderea din drepturile parintesti' a$senta ndelungata' disparitia' (3 executarea unei pedepse privative de li$ertate etc Aceeasi solutie este vala$ila si n ca"ul scindarii autoritatii parintesti 4divort, constatarea nulitatii sau anularea ca sa toriei etc 3, cnd copilul locuieste la unul dintre parinti Cu titlu de exceptie, cnd copilul se afla su$ tutela, ncuviintarea se da de catre tutore Tot ca exceptie, daca nu exista nici parinti, nici tutore, sau acestia se afla n imposi$ilitate de a+si manifesta vointa, ncuviintarea se da de catre persoana sau autoritatea a$ilitata sa exercite drepturile parintesti Concret, este vor$a despre8 # ruda, familia, persoana sau institutia de ocrotire % la care instanta de tutela a !otart .3 plasamentul copilului, n mod exceptional, n ca" de divort al pa rintilor' # presedintele consiliului *udetean, respectiv primarul sectorului municipiului ?ucuresti % 2 cnd s+a luat )3 masura plasamentului ' # persoana, familia, asistentul maternal sau seful serviciului de C3 tip re"idential care a primit copilul n plasament n regim de urgenta % -eclaratia de ncuviintare se face de catre pa rinti sau, dupa ca", de tutore, persoana sau institutia care exercita drepturile parintesti la serviciul pu$lic comunitar local de Prin art ((D din Legea nr 5/B(6// pentru punerea n aplicare a Legii nr (05B(66D privind Codul /3 civil, s+a dispus ca organi"area, functionarea si atri$utiile instant ei de tutela si de familie se sta$ilesc prin legea privind organi"area *udiciara, iar pna la reglementarea prin aceasta lege, atri$utiile acesteia sunt ndeplinite de instantele, sectiile sau, dupa ca", completele speciali"ate pentru minori si familie &ici Codul de procedura civila n vigoare, nici noul Cod de procedura civila 4Legea nr /.)B(6/63 nu /3 sta$ileste daca instanta de tutela este *udecatoria sau tri$unalul n opinia noastra, Codul de procedura civila n vigoare confera calitatea de instanta de tutela att *udecatoriei, ct si tri$unalului, n raport de natura atri$utiei exercitate <ai precis, potrivit art ( pct / lit g3 din acest act normativ, tri$unalul *udeca n prima instanta # cererile pentru ncuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei % Or, art )C) alin 4/3 C civ prevede ca8 # Adoptia se ncuviintea"a de catre instanta de tutela 493 % -e asemenea, art /() din Legea nr (5(B(66) confera tri$unalului competenta de sta$ilire a ma surilor de protectie speciala a copilului Orice alte atri$utii, care nu sunt mentionate expres pentru tri$unal 2 inclusiv cea n materie de dispensa de vrsta la nc!eierea ca satoriei 2 revin *udeca toriei, n virtutea plenitudinii de competenta, instituita de art / pct / C pr civ Cum lucrurile nu sunt foarte clare nici n noul Cod de procedura civila 4Legea nr /.)B(6/63 , socotim /3 ca este de datoria legii de punere n aplicare a acestui din urma act normativ sau a modificarilor ce se vor aduce legii privind organi"area *udiciara sa aduca limpe"irea necesara Opinam ca aceasta mpa rtire de competente ntre instante de grad diferit nu este $enefica ; A ?aias, < Avram, C &icolescu, op cit , p /D (3 A se vedea art .DD alin 4/3 C civ .3 A se vedea art 1( alin 4(3 din Legea nr (5(B(66), cu modificarile si completa rile ulterioare )3 A se vedea art 1) alin 4.3 din Legea nr (5(B(66), cu modificarile si completa rile ulterioare C3

32 DR#$TUL %A&ILI#I evidenta a persoanelor ori la prima ria competenta , la misiunea diplomatica ori la oficiul consular unde urmea"a sa se nc!eie ca sa toria Potrivit legii, ofiterul de stare civila care primeste declaratia de casatorie solicita viitorilor soti sa pre"inte # avi"ul medical, dovada ncuviintarii parintilor ori, dupa ca", a tutorelui si autori"area instantei de tutela n a /3 carei circumscriptie minorul si are domiciliul % n situatia n care, parintii sau, dupa ca", tutorele ori persoana a$ilitata sa exercite drepturile pa rintesti nu se afla n localitatea unde urmea"a sa se nc!eie ca sa toria, ei pot face personal declaratia de ncuviintare, respectiv, pot depune dovada ncuviintarii la serviciul pu$lic comunitar local de evidenta a persoanelor sau, dupa ca", la primaria n a ca rei ra"a teritoriala si au domiciliul sau resedinta, care o va transmite, n termen de )0 de ore, serviciului comunitar local de evidenta a persoanelor sau, dupa ca", primariei unde urmea"a a se nc!eia casatoria Ac!iesam la pa rerea ca att refu"ul a$u"iv de ncuviintare, ct si revocarea a$u"iva (3 pot fi cen"urate de ca tre instanta de tutela , pe calea procedurii contencioase n spri*inul acestei opinii invocam si dispo"itiile privitoare la #$una+credinta % si #a$u"ul de drept% .3 din Codul civil Acordarea dispensei de vrsta este de competenta instantei de tutela, care, potrivit )3 legii, #autori"ea"a % ca sa toria minorului, n cadrul unei proceduri necontencioase 7u$ aspect teritorial, apreciem ca este competenta instanta n a carei ra"a teritoriala si are C3 domiciliul sau resedinta solicitantul Aceasta instanta, la solicitarea scrisa a minorului care doreste sa se ca satoreasca, va verifica, pe $a"a actelor anexate cererii 4copia certifi+ catului de nastere, raportul referitor la anc!eta psi!osociala si avi"ul medical3 existenta si temeinicia motivelor invocate si se va pronunta printr+o nc!eiere, care este supusa 1 recursului, n conditiile art ..1 Cod de procedura civila Odata acordata #autori"area%, suntem de parere ca ofiterul de stare civila nu poate refu"a nc!eierea casatoriei pe motiv de lipsa de temeinicie a motivelor invocate pentru 53 acordarea dispensei A se vedea art (06 alin 4.3 C civ , coro$orat cu art I pct D din Ordonan a de urgen a a Auvernului nr /3 06B(6// pentru modificarea si completarea Legii nr //DB/DD1 cu privire la actele de stare civila , pu$licata n < Of nr 1D) din .6 septem$rie (6// ; A ?aias, < Avram, C &icolescu, op cit , p /0 (3 A se vedea art /) si /C C civ .3 n practica a fost autori"ata ca satoria unei minore de /5 ani la cererea viitorului sot al acesteia 4cerere )3 nsusita ulterior si de minora respectiva 3' consideram ca n cadrul procedurii de autori"are a casa toriei, calitatea procesuala activa apartine minorului care doreste sa se ca satoreasca , asistat de unul dintre pa rinti sau de ocrotitorul legal, ntruct are capacitate restrnsa de exercitiu A se vedea nc!eierea din (C octom$rie (6//, pronuntata n d nr (6DCB/00B(6// al Fud ?ica" 4nepu$licata3 a a Auvernului nr 06B(6// pentru modificarea si A se vedea art I pct D din Ordonan a de urgen C3 completarea Legii nr //DB/DD1 cu privire la actele de stare civila Prin nc!eierea nr .(6., pronuntata la data de (5 octom$rie (6// n d nr ).6/B((.B(6// al Fud 13 -ra gasani 4nepu$licata 3, autori"area ca satoriei minorului de /1 ani a fost solutionata n sedinta pu$lica' potrivit dispo"itiilor art ..1 C pr civ , considera m ca procedura aplica$ila este cea necontencioasa atunci cnd nu intervin elemente contencioase, astfel nct solut ionarea cau"ei va avea loc n camera de consiliu n reglementarea mai vec!e se vor$ea de #motive grave% 4n loc de #motive temeinice%3, iar dispensa era 53 acordata de rege 4A se vedea C @amangiu, I =osetti+?a la nescu, Al ?a icoianu, op cit , p /053

nc!eierea casatoriei 33 1 3 C Ersta maxima Casatoria se poate nc!eia oricnd, c!iar in extremis vitae momentis 4n pragul (3 mortii3 - -iferenta de vrsta Legea nu impune o atare conditie -iferenta de vrsta prea mare ntre soti poate fi un indiciu ca s+a nc!eiat o casatorie fictiva . ) 2) Di0erenta de se6 Potrivit Codului civil, n =omnia casatoria se poate nc!eia numai ntre persoane de )3 sex diferit , ntruct unul dintre principalele scopuri ale ca satoriei este procreatia -upa cum s+a ara tat mai sus, casatoria ntre persoanele de acelasi sex este permisa n tari precum8 Olanda, ?elgia, 7pania, <area ?ritanie, Canada s a C3 Conditia diferentierii de sex poate interesa, n mod practic, n ca"ul persoanelor al ca ror sex nu este suficient diferentiat, fiind o pro$lema medicala 7exul fiecaruia dintre viitorii soti este mentionat n certificatul de nastere 4care are o ru$rica n acest sens3 n ca"ul persoanelor cu anumite tul$urari medicale, care au sexul incert sau, ulterior 13 nregistra rii nasterii, au loc modificari importante pe planul sexuali"arii si n ca"ul 53 tul$urarilor psi!ologice de sexuali"are este admisi$ila actiunea n sta$ilirea exacta a sexului ori actiunea n sc!im$area sexului n =usia tarista casa toria era pro!i$ita dupa vrsta de 06 de ani 4A se vedea A = Ionascu, /3 op cit , p (C3 n dreptul france", n ca"uri exceptionale, este admisa c!iar ca satoria postuma , daca defunctul (3 ndeplinise formalitatile necesare nc!eierii casa toriei, iar consimtamntul sau nu este ec!ivoc O atare casa torie este autori"ata de Presedintele =epu$licii si produce consecinte limitate 4a se vedea A Cor!an, op cit , p 1.3 C @amangiu, I =osetti+?a lanescu, Al ?a icoianu, op cit , p /01 .3 Conditia se desprinde din dispo"itiile art (CD alin 4(3 C civ , n urmatoarea cuprindere8 # ?ar$atul si )3 femeia au dreptul de a se casatori n scopul de a ntemeia o familie% -e asemenea, art (C0 alin 4)3 din acelasi act normativ prevede8 #n sensul pre"entului Cod civil, prin soti se ntelege $ar$atul si femeia uniti prin casatorie % -e asemenea, art (5/ prevede8 # Casatoria se nc!eie ntre $ar$at si femeie 493 % <ai mult c!iar, n Codul civil se statuea"a n mod expres, n art (55 alin 4/3, ca8 # ,ste inter"isa casatoria dintre persoane de acelasi sex % &oua reglementare nu recunoaste nici casa toriile dintre persoanele de acelasi sex nc!eiate sau contractate n strainatate, fie de cetateni romni, fie de cetateni straini Lart (55 alin 4(3 C civ M si nici parteneriatele civile dintre persoanele de sex opus sau de acelasi sex, nc!eiate sau contractate n strainatate, fie de cetateni romni, fie de cetateni stra ini Lart (55 alin 4.3 C civ M Pentru critica situatiilor de admitere a casa toriilor ntre persoane de acelasi sex, a se vedea, de C3 exemplu8 A Aioanei, , Poenaru, Casatoria si divortul, ,d @amangiu, ?ucuresti, (660, p /)' T ?odoasca, op cit , pp 56+5( ;enomen denumit #intersexualitate%, care consta n sc!im$area sexului n stadiile tr"ii ale de"volta rii 13 individuale ;enomen denumit #transsexualism%, adica o tul$urare de identitate 4anatomic si genetic apartine unui sex, 53 iar psi!ologic apartine celuilalt sex3 n care persoana respectiva are dorinta sau sentimentul de a apartine sexului opus Transsexualul considera sexul sau $iologic drept o eroare, pe care ncearca sa o ndrepte, adoptnd aspectul si comportamentul sexului opus Uneori, transsexualul solicita interventii medicale asupra atri$utelor sexuale 4organe genitale, sni, pilo"itate3, n ideea crearii unei noi identitati, apartinnd genului dorit #Transsexualul% nu se confunda cu #travestitul% 4adica persoana care se deg!i"ea"a pentru a *uca un rol opus sexului sa u3 cu #!omosexualul% sau #pederastul% 4adica persoana care manifesta atractie sexuala fata de indivi"i de acelasi sex' n ca"ul femeilor, !omosexualitatea poarta denumirea de #les$ianism%, #sofism% ori #tri$adism%3 ori cu persoana atinsa de o anomalie cromo"omica 4de exemplu, sindromul lui Tumer, sindromul lui Nlinefelter etc 3

3DR#$TUL %A&ILI#I Curtea ,uropeana a -repturilor Omului considera ca transsexualii se pot ca satori, ntruct prin art /( din Conventia europeana a drepturilor omului si li$ertatilor fundamentale este garantat dreptul fundamental, pentru un $a r$at si o femeie, de a se ca satori si de a ntemeia o familie Acest al doilea aspect nu este o conditie a primului, iar incapacitatea unui cuplu de a concepe sau de a creste un copil nu poate constitui un motiv /3 de lipsire a dreptului la casatorie 3) Consi(ta(*ntu a casatorie A &otiunea de consimtamnt la casatorie Consimtamntul la casa torie repre"inta manifestarea de vointa a viitorilor soti n vederea nc!eierii casatoriei ? Conditiile consimtamntului la casatorie a3 Consimta mntul tre$uie sa provina de la o persoana cu discerna mnt, adica de la o persoana care are, deopotriva, capacitatea intelectiva si volitiva' ,l tre$uie sa fie exprimat n cunostinta de cau"a Persoana care este lipsita vremelnic de facultatile mintale 4din cau"a $etiei, !ipno"ei, somnam$ulismului etc 3 nu se poate casatori ct timp se afla n aceasta stare $3 Consimtamntul tre$uie sa fie li$er' Aceasta conditie este preva"uta de art (C0 alin 4/3, art (CD alin 4/3 si art (5/ Cod civil, art )0 alin 4/3 din Constitutie, repu$licata , precum si art /1 pct ( din -eclaratia universala a drepturilor omului n sens larg, consimta mntul li$er la ca sa torie semnifica faptul ca au fost nla turate limita rile de casta , rasiale, religioase, *uridice sau de alta natura n ce priveste alegerea ntre viitorii soti n sens *uridic, consimta mntul li$er la ca satorie nseamna lipsa viciilor de (3 consimta mnt c3 Consimtamntul tre$uie sa fie deplin' Aceasta cerinta exclude afectarea de modalitati 4termen, conditie, sarcina 3 a actului *uridic al casatoriei d3 Consimtamntul tre$uie sa fie serios, si nu exprimat n gluma 4 *ocandi cau"a3 , fara intentia de a produce efecte *uridice' e3 Consimta mntul tre$uie sa fie actual, adica exprimat n momentul nc!eierii ca satoriei' Promisiunile de ca satorie nu au valoare *uridica 7pre deose$ire de dreptul comun, n aceasta materie nu se poate vor$i de un #antecontract% A se vedea, de exemplu, !otarrea pronuntata n cau"a C!ristine AoodHin versus =egatul Unit 4citata /3 de < Tomescu, op cit , p ()3 n epoca romana vec!e, nc!eierea ca satoriei era considerata o pro$lema familiala , pe care o re"olvau (3 pa rintii viitorilor soti -reptul roman clasic a facut distinctie ntre persoanele sui iuris , la a ca ror casa torie era suficient consimtamntul viitorilor soti si persoanele alieni iuris , care, pentru a se casa tori aveau nevoie si de consimtamntul pa rintilor Codul civil romn din /01) impunea consimtamntul la casa torie al pa rintilor, $unicilor sau tutorelui

nc!eierea casatoriei 32 Logodna nu generea"a o$ligatia de a nc!eie ca satoria, iar promisiunile reciproce de ca satorie fa cute la nc!eierea logodnei nu valorea"a consimta mnt vala$il exprimat pentru nc!eierea ca sa toriei f3 Consimtamntul tre$uie exprimat personal si mpreuna de catre viitorii soti, fiind /3 exclusa nc!eierea casa toriei prin repre"entare ' g3 Consimtamntul tre$uie exprimat expres, prin raspunsuri succesive si afirmative ale celor doi viitori soti la ntre$area ofiterului de stare civila daca vor sa se ca satoreasca unul cu celalalt' (3 n cau"a nu este incident principiul Oui tacet consentire videtur n ca"ul persoanelor care nu aud sau nu pot vor$i, consimta mntul se ia prin interpret -aca persoanele care vor sa se ca satoreasca nu cunosc lim$a oficiala n care se desfasoara solemnitatea nc!eierii ca sa toriei, se va folosi, de asemenea, un interpret !3 Consimtamntul tre$uie sa fie exprimat n mod pu$lic, n pre"enta a doi martori' i3 Consimtamntul tre$uie sa fie constatat n mod direct de catre ofiterul de stare .3 civila Acesta ntocmeste de ndata actul de ca sa torie ) 3 C Lipsa consimtamntului la casatorie Lipsa consimta mntului la casatorie poate fi materiala sau psi!ica Lipsa materiala exista n situatia erorii ofiterului de stare civila cu privire la consimta mntul viitorilor soti -e exemplu, unul dintre parteneri ra spunde negativ sau nu ra spunde deloc la ntre$area privind nc!eierea casatoriei, iar ofiterul de stare civila nc!eie casatoria Lipsa psi!ica exista n situatia n care unul dintre viitorii soti raspunde afirmativ la ntre$area ofiterului de stare civila, dar, n acel moment, este lipsit de facultatile sale mintale C 7e afla n aceasta situatie alienatul mintal sau de$ilul mintal -in consideratii de ordin medical, acestia nu se pot ca satori nici n eventualitatea unor momente de luciditate pasagera -e asemenea, starea de e$rietate, delirul, !ipno"a, sugestia s a determina lipsa unui consimta mnt constient ,roarea asupra continutului o$iectiv al manifestarii de vointa , adica faptul de a nu fi stiut ca se ca satoreste, este distructiva de vointa Conventia privind consimtamntul la casa torie, vrsta minima pentru ca satorie si nregistrarea /3 casa toriilor permite, n ca"uri exceptionale, nc!eierea casa toriei prin repre"entare Cu oca"ia ratifica rii Conventiei, =omnia a formulat o re"erva 4referitoare la cele$rarea casa toriei n a$senta unuia dintre viitorii soti3 Cine tace pare sa fie de acord (3 n timpul celor doua ra "$oaie mondiale, n legislatia noastra era preva "uta posi$ilitatea ca persoanele .3 aflate pe front sa se poata casa tori prin declaratia data n fata sefului ierar!ic superior, care era transmisa la organul de stare civila de la domiciliul viitoarei sotii, unde apoi se oficia ca satoria A ?acaci, C @ageanu, E -umitrac!e, op cit , pp (6+(/' I C!elaru, Casatoria si divortul Aspecte )3 *uridice civile, religioase si de drept comparat, ,d A D( Acteon, pp 1/+1(' A Cor!an, op cit , pp 1D+5. Art (// din Legea nr 5/B(6// defineste aceste notiuni astfel8 # n sensul Codului civil, precum si al C legislatiei civile n vigoare, prin expresiile a ienatie (inta a sau de/i itate (inta a se ntelege o $oala psi!ica ori un !andicap psi!ic ce determina incompetenta psi!ica a persoanei de a actiona critic si predictiv privind consecintele social+*uridice care pot decurge din exercitarea drepturilor si o$ligatiilor civile %

33 DR#$TUL %A&ILI#I Casatoria fictiva 2 adica aceea nc!eiata n alte scopuri dect al ntemeierii unei familii 2 este un alt exemplu de lipsa de consimta mnt - Eiciile consimta mntului la casatorie a3 Preci"a ri preala$ile ;ata de dreptul comun, n materia ca satoriei reglementarea viciilor de consimtamnt /3 pre"inta anumite particularitati , dupa cum se va arata n continuare O prima particularitate este aceea ca, n aceasta materie nu+si ga seste aplicare le"iunea, ci doar eroarea, dolul si violenta $3 ,roarea ,roarea are un cmp de aplicare restrns, n sensul ca este viciu de consimtamnt (3 numai daca poarta asupra identitatii fi"ice a celuilalt viitor sot Aceasta limitare face ca anularea ca sa toriei, pe acest motiv, sa fie aproape cu neputinta, date fiind conditiile n care se nc!eie aceasta Prin urmare, de exemplu, nu constituie viciu de consimta mnt eroarea asupra calitatilor ori nsusirilor viitorului sot, c!iar daca a fost determinanta la nc!eierea ca satoriei Tot astfel, nu constituie viciu de consimta mnt eroarea asupra starii civile a celuilalt viitor sot 4de exemplu, acesta este divortat, desi celalalt a cre"ut ca este celi$atar3, ori asupra cetateniei, rasei sau religiei acestuia c3 -olul 4viclenia3 -olul vicia"a consimtamntul viitorului sot prin eroarea provocata ca urmare a manoperelor frauduloase ale celuilalt viitor sot -olul cuprinde un element su$iectiv 2 eroarea, si un element o$iectiv 2 manoperele frauduloase Pentru a fi o cau"a de anulare a casatoriei, mi*loacele viclene folosite de unul dintre viitorii soti tre$uie sa fie determinante pentru ca celalalt viitor sot sa+si manifeste consimtamntul Pro$lema caracterului determinant se re"olva de la ca" la ca" 2 in concreto 2 instantele de *udecata tre$uind sa tina seama de experienta de viata, pregatirea si de alte .3 date privitoare la cel care se pretinde victima a mi*loacelor viclene -olul constituie viciu de consimtamnt si n ca"ul n care manoperele frauduloase se manifesta su$ forma reticentei 4de exemplu8 ascunderea starii de graviditate a viitoarei sotii ca urmare a relatiilor cu un alt $ar$at3 -omeniul de aplicare al dolului este mai ntins dect al erorii, putnd purta si asupra altor elemente dect identitatea fi"ica a celuilalt sot, si anume asupra unor calitati ale viitorului sot, pe care, daca le+ar fi cunoscut, nu ar fi nc!eiat ca sa toria I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, op cit , ed a EI+a, pp /0+/D' A Pricopi, op cit , /3 p )/' , ;lorian, op cit , pp (0+(D' 7t Cocos, -reptul familiei, ed a II+a, ,d Lumina lex, ?ucuresti, (66., pp /C+/1' A!e <iruta, op cit , pp .6+.. Potrivit art (D0 alin 4(3 C civ 8 # ,roarea constituie viciu de consimtamnt numai atunci cnd (3 priveste identitatea fi"ica a viitorului sot % A se vedea C7F, s civ , dec nr (/D1B/DDD, n ?uletinul Furisprudentei Culegere de deci"ii pe anul .3 /DDD , ,d Argessis, Curtea de Arges, (666, pp D)+DC

nc!eierea casatoriei 37 /3 7u$liniem nsa ca aceste calitati tre$uie sa fie necesare sau esentiale pentru nc!eierea unei ca sa torii -e aici consecinta 2 de exemplu, daca viitorul sot a fost indus n eroare, prin mi*loace viclene, de catre cela lalt cu privire la starea sa materiala, cea sociala ori adevarata sa vrsta etc , nu suntem n pre"enta vicierii consimta mntului -impotriva, eroarea provocata prin mi*loace viclene asupra starii sanatatii viitorului sot constituie viciu de consimta mnt la casatorie, deoarece viitorii soti sunt o$ligati sa+si comunice (3 reciproc starea sana tatii d3 Eiolenta Eiolenta vicia"a consimtamntul viitorului sot prin temerea *ustificata indusa , fara drept, de celalalt viitor sot sau de un tert, ca urmare a constrngerii fi"ice sau morale exercitate mpotriva sa Eiolenta cuprinde un element o$iectiv 2 constrngerea, si un element su$iectiv 2 teama insuflata, care, con*ugate, lipsesc de li$ertate consimta mntul Eiolenta prin constrngere fi"ica este aproape imposi$il de ntlnit n practica Eiolenta presupune luarea n considerare a unor aspecte, precum8 vrsta, starea sociala , sanatatea si caracterul celui asupra caruia s+a exercitat violenta, precum si de orice alta mpre*urare ce a putut influenta starea acestuia n momentul exprimarii .3 consimta mntului 7impla #temere reverentiara % 4adica respectul datorat pa rintilor sau altor rude3 nu )3 constituie viciu de consimtamnt 7untem n pre"enta violentei si n ca"ul temerii insuflate prin amenintarea cu C3 exercitiul unui drept fa cuta cu scopul de a o$tine avanta*e in*uste 1 ) -) Ine6istenta unei a te casatorii )nc.eiata de unu din soti 7unt #calitati esentiale% cele care #att din punct de vedere individual, ct si din punct de vedere /3 social, sunt considerate a fi legate de ca satorie% 2 a se vedea A ?ena$ent, -roit civil La famille, Paris, /DD5, p 0/ 4citat din < Tomescu, op cit , p CC3 7u$ imperiul vec!ii reglementa ri, n sensul ca tre$uie sa fie vor$a de afectiuni de o anumita gravitate (3 4nu de afectiuni minore, o$isnuite si vindeca$ile3 2 a se vedea8 C7F, s civ , dec nr .()B/DD6, n =evista -reptul nr D+/(B/DD6, p (.( A se vedea art /(/1 alin 4)3 C civ .3 C @amangiu, I =osetti+?a lanescu, Al ?a icoianu, op cit , p ((C )3 A se vedea art /(/5 C civ C3 7tarea civila de persoana ca satorita 4$igamia3, ala turi de rudenie, adoptie, tutela, alienatie si de$ilitate 13 mintala fac parte din conditiile de fond negative 4denumite impedimente la ca satorie3 Codul civil de la /01) prevedea drept piedici la casa torie si8 /3 Termenul de vaduvie 4viduitate38 2 femeia nu putea trece ntr+o noua casa torie dect dupa trecerea unui termen de /6 luni de la desfiintarea ca satoriei precedente 4prin deces, anulare sau divort3 Aceasta piedica era motivata prin gri*a legiuitorului de a nu se da loc la incertitudini n privinta paternitatii copilului ce l+ar naste femeia n primele luni ale noii ca satorii Conflictul de paternitate era denumit de romani tur$atio sanguinis Aestatia cea mai lunga fiind calculata la /6 luni si cea mai scurta la 1 luni, se nastea ntre$area daca pruncul na scut n primele luni ale noii casatorii era copilul primului sau al celui de al doilea $a r$at Cu sistemul legal amintit, aceasta confu"ie era nla turata' dupa scurgerea intervalului de /6 luni, era o certitudine ca noul nascut nu era copilul primului $ar$at -upa Codul Calimac!, si $a r$atul era o$ligat sa pa"easca #anul *alirii%, din doua motive8 #neames+ tecarea semintei% si #cinstirea mortului% (3 nrudirea spirituala care i"voraste din $ote" ,ra inter"isa casa toria ntre nas si fina, precum si ntre nasa si fin

3" DR#$TUL %A&ILI#I Potrivit art (5. Codul civil8 # ,ste inter"isa nc!eierea unei noi casatorii de catre persoana care este casatorita % Asadar, pentru a se putea ca satori fiecare dintre viitorii soti tre$uie sa fie neca sa torit, celi$atar, fost sot dintr+o ca sa torie nula sau anulata , divortat sau vaduv /3 ,ste consacrat astfel principiul monogamiei, care se ga seste la $a"a casatoriei ,xistenta unei casatorii anterioare, nedesfa cuta, a unuia dintre soti face ca, prin (3 nc!eierea celei de+a doua casatorii, acesta sa devina $igam 2) Ine6istenta rudeniei 0iresti Legatura de rudenie 2 din ratiuni de ordin $iologic si moral 2 constituie cea mai vec!e piedica la casa torie Conform art (5) alin 4/3 Codul civil8 # ,ste inter"isa casatoria ntre rudele n linie dreapta, precum si ntre cele n linie colaterala pna la gradul al patrulea inclusiv % ,ste oprita astfel casatoria dintre rudele n linie dreapta, indiferent de grad 4de exemplu8 a3 tata si fiica ' $3 mama si fiu' c3 $unic si nepoata ' d3 $unica si nepot' e3 stra$unic si stra nepoata ' f3 stra$unica si stranepot etc 3' precum si ntre urmatoarele rude n linie colaterala 8 a3 frate si sora 4fara deose$ire daca sunt frati $uni ori numai consagvini sau uterini3' $3 unc!i si .3 nepoata' c3 ma tusa si nepot' d3 var primar si verisoara primara Impedimentul ce re"ulta din rudenie se refera att la rudenia din casatorie, ct si la rudenia din afara ca sa toriei, c!iar daca aceasta din urma nu a fost sta$ilita n conditiile legii Pentru motive temeinice, casatoria ntre rudele n linie colaterala de gradul al patrulea poate fi autori"ata de instanta de tutela n a carei circumscriptie domicilia"a cel .3 -ivortul anterior ntre aceleasi persoane Legea prevedea caracterul definitiv al despa rtirii sotilor prin divort n decursul timpului au fost cunoscute si alte impedimente Amintim aici8 /3 adulterul' (3 diferenta de religie' .3 ca lugaria' )3 diferenta de rasa ori de conditie politica 4era oprita casatoria ntre al$i si negri, ro$i si slo$o"i3' C3 raptul 4rapirea3' 13 ca sa toria a treia sau a patra' 53 anumite $oli sau starea de totala sara cie -upa Codul Calimac!, cei vatamati de #$oli lipicioase% sau lipsiti de !rana nu se puteau casatori, iar dupa Pravila religioasa, ca sa toria era inter"isa si celor #ofticosi, epileptici, $etivi, sifilitici ori sla$i de nervi% 4a se vedea8 A Ionascu, op cit , p (C si urm ' C @amangiu, I =osetti+?alanescu, Al ?aicoianu, op cit , pp /D.+/DD3 n anul /DC6, prin modificarea art /.) C civ , s+a preva"ut necesitatea autori"atiei Presedintelui =omniei pentru ca satoria unui cetatean romn cu un stra in Acest impediment a fost a$rogat prin -ecretul+ lege nr DB/D0D -e asemenea, potrivit art (D lit f3 din Legea nr 06B/DDC privind statutul cadrelor militare, ca satoria unui cadru militar n activitate cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetat enia romna era conditionata de o$tinerea apro$arii ministrului apa ra rii nationale Aceasta dispo"itie a fost a$rogata prin Legea nr 0/B(665, pu$licata n < Of nr (.1 din C aprilie (665 ncalcarea monogamiei se numeste, de regula, $igamie, fiind sanctionata att penal, ct si civil Tot o /3 ncalcare a monogamiei este starea de poligamie 4forma de casatorie ntlnita la unele popoare de religie ma!omedana, n care un $a r$at are dreptul sa se casa toreasca, n acelasi timp, cu mai multe femei3 si starea de poliandrie 4ntlnita la unele tri$uri primitive, n care o femeie poate sa se ca satoreasca n acelasi timp cu mai multi $ar$ati3 Cerceta rile antropologice citea"a drept societati poliandre8 &aPa r si Toda din India' Pa!ari din &epal n acest din urma ca", femeia se casa toreste cu fratele cel mai vrstnic, iar ceilalti frati sunt considerati soti Copiii recunosc toti sotii+frati ca fiindu+le tati, iar daca familia se divi"ea"a , copiii se mpart ntre fratii+ tati prin tragere la sorti, n functie de rangul mostenirii sau dupa cum decide mama A se vedea C7F, s civ , dec nr /C5(B/DDC, n ?uletinul *urisprudentei Culegere de deci"ii pe anul (3 /DDC , ,d Proema, ?aia <are, /DD1, pp 15+5/ 7u$ imperiul Codului Calimac!, casa toria nu era permisa ntre rudele de pna la gradul al optulea .3

nc!eierea casatoriei 3, care cere ncuviintarea n acest ca" se face vor$ire n doctrina *uridica despre #dispensa de rudenie% Instanta de tutela se va pronunta numai pe $a"a unui avi" medical special dat n acest /3 sens (3 n sens larg, ncalcarea impedimentului re"ultnd din rudenie este considerat incest 3) Ine6istenta rudeniei civi e Cum adoptia generea"a rudenia civila , considerente de ordin moral se opun nc!eierii ca satoriei n aceasta situatie Interdictia vi"ea"a 2 la fel ca si n ca"ul rudeniei firesti 2 rudele n linie dreapta indiferent de grad 4de exemplu8 adoptat si adoptator, adoptat si pa rintii ori copiii .3 adoptatorului etc 3, precum si rudele n linie colaterala pna la al patrulea grad inclusiv -e asemenea, interdictia la ca satorie operea"a si ntre adoptat si fostele sale rude firesti, avnd aceeasi arie de cuprindere -e aceasta data sunt predominante considerentele de ordin $iologic, la care se adauga cele de ordin moral La fel ca si n ca"ul rudeniei firesti, pentru motive temeinice si numai n $a"a unui avi" medical special, instanta de tutela poate autori"a, la cerere, ca sa toria ntre rudele n linie colaterala de gradul al patrulea 7) Ine6istenta tute ei Art (5C Cod civil prevede8 # Casatoria este oprita ntre tutore si persoana minora ce se afla su$ tutela sa % Impedimentul urmareste prote*area intereselor celui aflat su$ tutela , fundamentndu+ se pe considerente morale -) ") Ine6istenta a ienatiei (inta e sau a de/i itatii (inta e Art (51 Cod civil prevede ca8 # ,ste inter"is sa se casatoreasca alienatul mintal si de$ilul mintal % Cum legea nu distinge, alienatia mintala si de$ilitatea mintala constituie impedimente la casatorie att n ca"ul care persoana respectiva a fost pusa su$ interdictie, ct si n situatia n care nu a fost urmata aceasta procedura Alienatul mintal si de$ilul mintal nu se pot ca sa tori nici atunci cnd, eventual, au perioade de luciditate pasagera A se vedea art (5) alin 4(3 C civ /3 C @amagiu, I =osetti+?a lanescu, Al ?a icoianu, op cit , p /DC Art (6. C pen n vigoare defineste (3 #incestul% astfel8 # =aportul sexual ntre rude n linie directa sau ntre frati si surori % A se vedea art (5) alin 4/3 C civ .3 n lim$a*ul comun, alienatia mintala este $oala mintala care cuprinde toate tul$urarile intelectului, iar )3 de$ilitate mintala nseamna napoiere mintala Potrivit art (// din Legea nr 5/B(6// pentru punerea n aplicare a Legii nr (05B(66D privind Codul civil 4pu$licata n < Of nr )6D din /6 iulie (6//38 # In sensul Codului civil, precum si al legislatiei civile n vigoare, prin expresiile #alienatie mintala% sau #de$ilitate mintala% se ntelege o $oala psi!ica sau un !andicap psi!ic ce determina incompetenta psi!ica a persoanei de a actiona critic si predictiv privind consecintele social+*uridice care pot decurge din exercitarea drepturilor si o$ligatiilor civile %

71 DR#$TUL %A&ILI#I ,) Apro/area prea a/i a a conducatoru ui institutiei )n care este an!a+at preotu (i itar Potrivit art /0 lit a3 din Legea nr /DCB(666 privind constituirea si organi"area clerului militar, casa toria preotului militar cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenia romna este conditionata de o$tinerea apro$a rii preala$ile a conducatorului institutiei n care este ncadrat Aceasta dispo"itie restrnge exercitarea dreptului la nc!eierea casa toriei, fiind /3 criticata Sectiunea a 3'a %or(a itat i e pentru )nc.eierea casatoriei / P=,CI>A=I P=,ALA?IL, Casatoria 2 $a"a a familiei 2 pre"inta, ntocmai ca si aceasta, nu numai un interes personal al celor care o nc!eie, ci si un interes social ma*or Tocmai de aceea, gri*a statului pentru ntemeierea familiei se manifesta si prin preocuparea legislativa pentru nc!eierea unei casa torii care sa pre"inte toate garantiile ;ormalitat ile pentru nc!eierea ca satoriei sunt preva"ute pentru satisfacerea urmatoarelor cerinte8 /3 ca mi*loc pentru a asigura ndeplinirea conditiilor de fond la casa torie' (3 ca forma a recunoasterii pu$lice a ca satoriei' .3 pentru a asigura mi*locul de pro$a al (3 ca satoriei ( ;O=<ALITATIL, P,&T=U &C@,I,=,A CA7A TO=I,I Cronologia acestor operatiuni permite mpartirea n doua categorii, si anume8 /3 formalitati premerga toare nc!eierii casa toriei' (3 formalitati privind nc!eierea casatoriei 2818 %or(a itati e pre(er!atoare )nc.eierii casatoriei 1) Co(unicarea reciproca a starii sanatatii Potrivit art (50 te"a nti din Codul civil, casatoria nu poate fi nc!eiata daca viitorii soti nu declara ca si+au comunicat reciproc starea sanatatii lor Impunerea acestei cerinte se *ustifica din ratiuni medicale si eugenice Pe de alta parte, fiecare din viitorii soti tre$uie sa cunoasca starea sana tatii celuilalt pentru a aprecia li$er daca doreste sau nu nc!eierea ca sa toriei n conditiile date -eclaratia de ca sa torie cuprinde mentiunea ca persoanele care vor sa se ca sa toreasca au luat cunostinta reciproc de starea sa natatii lor Aceasta comunicare se reali"ea"a partial prin certificatele medicale care se anexea"a la declaratia de ca sa torie Certificatul medical prenuptial se refera la urmatoarele examene medicale8 serologic, veneric, pulmonar si neuropsi!ic n literatura de specialitate, n mod *ustificat, s+a sustinut ca aceasta dispo"itie contravine art /1 paragraful / /3 din -eclaratia universala a drepturilor omului 4n acest sens, a se vedea T ?odoasca, op cit , p D13 I P ;ilipescu A I ;ilipescu, op cit , ed a EI+a, p (1' I C!elaru, op cit , p 06 (3

nc!eierea casatoriei 73 /3 Afisarea este o masura de pu$licitate , care are drept scop sa aduca la cunostinta pu$lica proiectul de casatorie - =ennoirea declaratiei de casatorie (3 =ennoirea declaratiei de casa torie este necesara n urma toarele ca"uri 8 a3 viitorii soti doresc sa modifice declaratia initiala ' $3 ca sa toria nu s+a nc!eiat n termen de .6 de "ile de la data afisarii declaratiei de ca satorie .3 -eclaratia noua este supusa pu$licitatii, n conditiile pre"entate mai sus 3) Opo4itia a casatorie A &otiunea de opo"itie la casatorie Opo"itia la casatorie este actul prin care o persoana aduce la cunostinta ofiterului de stare civila existenta unei mpre*ura ri de fapt sau de drept care nu permite nc!eierea )3 ca satoriei ? Persoanele care pot face opo"itie la casatorie Potrivit art (0C alin 4/3 Cod civil8 # Orice persoana poate face opo"itie la casatorie, C3 daca exista un impediment legal sau daca alte cerinte ale legii nu sunt ndeplinite % C Conditiile opo"itiei la casatorie Persoana care face opo"itie nu tre$uie sa dovedeasca vreun interes, dat fiind interesul general al societatii la nc!eierea unei casa torii valide - Termenul n care se poate face opo"itie la casatorie Pentru a produce efecte, opo"itia la casatorie tre$uie sa respecte urma toarele cerinte8 a3 sa fie facuta n scris' $3 sa arate mpre*urarea de fapt sau de drept care mpiedica nc!eierea ca satoriei' c3 sa arate dove"ile pe care se ntemeia"a' d3 sa fie semnata Opo"itia care nu ndeplineste cerintele de mai sus constituie o simpla informare a ofiterului de stare civila , care o va verifica, putndu+se sesi"a si din oficiu Opo"itia se poate face n intervalul de timp cuprins ntre data afisarii declaratiei de ca satorie si momentul nc!eierii casatoriei , 7olutionarea opo"itiei la casatorie 7olutionnd opo"itia, ofiterul de stare civila are urmatoarele variante8 /3 cele$rea"a ca sa toria, daca opo"itia este nentemeiata ' Originea pu$licatiilor de casa torie este foarte vec!e, avndu+si o$rsia n dreptul canonic occidental, /3 n epoca n care $iserica reglementa suveran toate c!estiunile referitoare la dreptul matrimonial n vec!ea noastra legislatie, prescriptiile $isericesti cereau ca preotul domiciliului viitorilor soti sa faca trei strigari la $iserica , n trei duminici consecutive A se vedea art (0) C civ (3 A se vedea art (0) Cod civil, coro$orat cu art .6 din Legea nr //DB/DD1, astfel cum a fost modificat .3 prin art I, pct //, alin 4.3 din Ordonan a de urgen a a Auvernului nr 06B(6// A se vedea I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, op cit , ed a EI+a, p (0 )3 A se vedea art (0C alin 4/3 C civ C3

7DR#$TUL %A&ILI#I (3 refu"a cele$rarea casatoriei, ntocmind un proces+ver$al daca opo"itia este ntemeiata ' -e asemenea, ofiterul de stare civila refu"a sa cele$re"e casatoria daca , pe $a"a verifica rilor pe care este o$ligat sa le efectue"e ori a informatiilor pe care le detine, n masura n care acestea din urma sunt notorii, constata ca nu sunt ndeplinite conditiile /3 (3 preva"ute de lege n acest ca", persoana nemultumita poate sesi"a instanta de *udecata .3 amna nc!eierea casatoriei, daca este nevoie de timp mai ndelungat pentru verificarea opo"itiei 2828 %or(a itati e )nc.eierii casatoriei 1) So e(nitatea si pu/ icitatea )nc.eierii casatoriei ;ormalitatile nc!eierii casa toriei au un caracter complex, fiind guvernate de solemnitate si pu$licitate 7olemnitatea nc!eierii ca sa toriei re"ulta din urma toarele elemente8 a3 casatoria se nc!eie n fata unei anumite autoritati' $3 ca satoria se nc!eie n pre"enta a doi martori' c3 ca satoria se nc!eie ntr+un anume loc' d3 casatoria se nc!eie n pre"enta efectiva si concomitenta a viitorilor soti' e3 viitorii soti tre$uie sa +si exprime personal si succesiv 4imediat unul dupa cela lalt3 consimta mntul Pu$licitatea nc!eierii casa toriei reclama, n esenta, asigurarea accesului oricarei persoane care doreste sa asiste la nc!eierea casatoriei 2 n limita locurilor disponi$ile 2 fa ra a fi necesara pre"enta efectiva a pu$licului, cu exceptia celor doi martori 2) Locu si ti(pu )nc.eierii casatoriei A Locul nc!eierii casatoriei a3 Localitatea unde se nc!eie casatoria Casatoria se nc!eie, de regula, n localitatea aleasa de viitorii soti, su$ conditia ca, cel putin unul dintre acestia sa+si ai$a domiciliul sau resedinta n acea localitate $3 Locul unde se nc!eie ca satoria Ca regula , casatoria se cele$rea"a de catre ofiterul de stare civila la sediul serviciului pu$lic comunitar local de evidenta a persoanelor sau, dupa ca", la sediul primariei Cu titlu de exceptie, n ca"urile preva"ute de lege, ofiterul de stare civila poate cele$ra ca sa toria si n afara sediului serviciului pu$lic comunitar local de evidenta a .3 persoanelor sau, dupa ca", al primariei competente, cu apro$area primarului -e asemenea, prin exceptie, ca sa toria poate fi nc!eiata la serviciul pu$lic comunitar local de evidenta a persoanelor sau la o alta primarie dect cea n a carei ra"a si au domiciliul sau resedinta cei doi soti, cu apro$area primarului unitatii administrativ+ teritoriale unde se nc!eie casa toria, situatie n care, serviciul pu$lic comunitar local de A se vedea art (01 C civ /3 Potrivit art /6 din Legea nr //DB/DD1, repu$licata, cu modificarile si completarile ulterioare8 # n (3 ca"ul n care ofiterul de stare civila refu"a sa ntocmeasca un act sau sa nscrie o mentiune ce intra n atri$utiile sale, persoana nemultumita poate sesi"a *udecatoria n ra"a careia domicilia"a % Instanta de *udecata este a$ilitata sa constate daca opo"itia este 4sau nu3 ntemeiata, neputnd sa constate nc!eierea casa toriei @ota rrea *udecatoreasca pronuntata este supusa ca ilor de atac, n conditiile legii A se vedea art (05 alin 4(3 C civ , coro$orat cu art (5 alin 4(3 din Legea nr //DB/DD1, astfel cum a .3 a a Auvernului nr 06B(6// fost modificat prin art I, pct 5 din Ordonan a de urgen

"2 DR#$TUL %A&ILI#I ndatoririlor parintesti, n privinta carora, instanta *udecatoreasca, dupa ascultarea am$ilor /3 parinti, poate !ota r potrivit interesului superior al copilului Codul civil a preluat aceste dispo"itii legale, intensificnd protectia interesului superior al copilului Astfel, prin art (1C Cod civil, legea sta$ileste competenta instantei de tutela cu privire la toate ma surile date n competenta instantei *udecatoresti si toate litigiile privind aplicarea Cartii a II+a #-espre familie%, precum si cu privire la masurile de ocrotire a copilului preva"ute n legi speciale ( -=,PTU=IL, 7I &-ATO=I=IL, 4O?LIAAT IIL,3 P,=7O&AL, AL, 7OT ILO= (3 1) $reci4ari prea a/i e n mod traditional, legislatia, doctrina si *urisprudenta fac vor$ire, cu predilectie, despre #ndatoriri% sau #o$ligatii% ale sotilor att n privinta relatiilor personale, ct si a celor patrimoniale Corelativ acestora exista, n c!ip firesc, #drepturile% sotilor 2) 7ndatoriri e persona e a e soti or A ndatorirea de respect .3 7otii si datorea"a respect reciproc, adica tre$uie sa manifeste deferenta , sa se stime"e unul pe cela lalt ? ndatorirea de fidelitate 4de credinta3 ,xistenta acestei o$ligatii este expres preva "uta de dispo"itiile art .6D alin 4/3, te"a )3 a doua din Codul civil Continutul o$ligatiei anali"ate consta n aceea de a nu avea relatii sexuale cu alte C3 persoane 13 Pna la intrarea n vigoare a Legii nr (50B(661 , fapta persoanei casa torite de a avea relatii sexuale n afara ca satoriei repre"enta infractiunea de adulter, sanctionata cu nc!i+ soare de la o luna la 1 luni sau cu amenda -upa de"incriminarea infractiunii de adulter, ncalcarea o$ligatiei de fidelitate continua sa constituie doar un motiv de divort n vec!ea reglementare 2 art DD din Codul familiei, care, n opinia noastra a fost modificat prin /3 intrarea n vigoare a Legii nr (5(B(66) 2 competenta solutiona rii acestor nentelegeri apartinea autoritatii tutelare n mod corelativ, exista #drepturile personale ale sotilor% (3 A se vedea art .6D alin 4/3, te"a nti din Codul civil .3 n Codul familiei nu se prevedea expres o$ligatia de fidelitate, nsa existenta sa era pro$ata de )3 reglementarea unor consecinte ale acesteia Astfel, pre"umtia de paternitate, preva "uta de art C. din Codul familiei, se ntemeia pe o$ligatia de fidelitate a sotiei Cum aceasta o$ligatie exista pentru femeie, n virtutea principiului egalitatii dintre sexe, ea exista si pentru $ar$at n *urisprudenta vec!e s+a decis ca si o purtare compromitatoare, nensotita de tradare sexuala, poate C3 constitui o nca lcare a o$ligatiei de credinta , care, atunci cnd generea"a pre*udicii, poate antrena condam+ narea sotului vinovat la daune+interese n ;ranta, adulterul femeii era pedepsit ntotdeauna, pe cnd al $a r$atului doar atunci cnd ntretinea concu$ina n casa con*ugala , si c!iar atunci cu anumite mena*amente Astfel, de exemplu, printr+o !ota rre *udeca toreasca din /01), $ar$atul adulterin a fost amendat cu (C de franci pe "i de ntr"iere, pna la ncetarea adulterului Pu$licata n < Of nr 16/ din /( iulie (661 13

,fectele casatoriei "3 C ndatorirea de spri*in moral reciproc /3 7otii si datorea"a unul altuia spri*in moral Aceasta o$ligatie este o consecinta a (3 prieteniei si afectiunii pe care se ntemeia"a raporturile de casatorie 7pri*inul moral presupune ca relatiile dintre soti, n orice mpre*urari, sa se caracte+ .3 ri"e"e prin sinceritate, ntelegere, ncura*are, toleranta si sustinere reciproca )3 n reali"area acestei o$ligatii, sotilor le revin urma toarele ndatoriri 8 a3 sa fie sinceri' $3 sa fie ra$datori' c3 sa promove"e $una ntelegere si comunitatea matrimoniala de viata ' d3 sa se ncura*e"e si sa se stimule"e reciproc n activitatile lor familiale, profesionale si o$stesti' e3 sa apere, la nevoie, cinstea si reputatia celuilalt' f3 sa se spri*ine reciproc n ca" de $oala, infirmitate ori alte asemenea situatii speciale n esenta, aceasta o$ligatie si are fundamentul n solidaritatea pe care sotii tre$uie sa o manifeste reciproc, n toate iposta"ele legale si morale ale vietii de familie &endeplinirea o$ligatiei de spri*in moral poate constitui motiv de divort, dar poate m$ra ca si forma contraventiei preva"uta de art ( pct .6 din Legea nr 1/B/DD/, C3 13 repu$licata , sau c!iar a infractiunii de a$andon de familie - ndatorirea de coa$itare 4convietuire3 ;inalitatea relatiilor dintre soti impune o$ligatia lor de a locui mpreuna , posi$ilitatea 53 de a !ota r sa ai$a locuinte separate necesitnd existenta unor motive temeinice =efu"ul unuia dintre soti de a locui mpreuna cu cela lalt sot, desi nu exista motive temeinice pentru separarea locuintelor, poate duce la desfacerea ca sa toriei Codul penal prevede posi$ilitatea luarii, pe o durata de pna la ( ani, a masurii de siguranta constnd n interdictia de a reveni n locuinta familiei, pentru persoana con+ damnata la pedeapsa nc!isorii de cel putin un an pentru loviri sau orice alte acte de violenta cau"atoare de suferinte fi"ice si psi!ice, savrsite asupra mem$rilor de familie, daca instanta constata ca pre"enta acesteia n locuinta familiei constituie un pericol grav 03 pentru ceilalti mem$ri de familie , ndatorirea con*ugala Aceasta o$ligatie este distincta de aceea privind locuinta comuna , si exista fie ca sotii D3 au locuinta comuna, fie ca locuiesc separat A se vedea art .6D alin 4/3, te"a a treia din Codul civil /3 Aceasta o$ligatie personala a sotilor a existat si su$ imperiul vec!ii reglementa ri, art ( din Codul (3 familiei preva"nd ca8 # =elatiile de familie se $a"ea"a pe prietenie si afectiune reciproca ntre mem$rii ei, care sunt datori sa+si acorde unul altuia spri*in moral si material % T ?odoasca, op cit , p //D .3 A Cor!an, op cit , p D1 )3 Potrivit art ( pct .6 din Legea nr 1/B/DD/ pentru sanctionarea faptelor de nca lcare a unor norme de C3 convietuire sociala, a ordinii si linistii pu$lice, repu$licata n < Of nr .05 din /0 august (6668 # Constituie contraventie savrsirea oricareia dintre urmatoarele fapte, daca nu sunt comise n astfel de conditii nct, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni 9 .63 alungarea din locuinta comuna a sotului sau sotiei, a copiilor, precum si a oricarei alte persoane aflate n ntretinere % Aceasta contraventie se sanctionea"a cu amenda de la (66 la /666 lei 13 Art .6C alin 4/3 lit a3 C pen n vigoare sanctionea"a parasirea, alungarea sau la sarea fara a*utor a celui ndreptatit la ntretinere, de ca tre cel o$ligat la ntretinere, expunndu+l la suferinte fi"ice sau morale Aceasta infractiune se pedepseste cu nc!isoare de la 1 luni la ( ani sau cu amenda A se vedea dispo"itiile art .6D alin 4(3 C civ 53 A se vedea art //0 C pen , introdus prin Legea nr /D5B(666, pu$licata n < Of nr C10 din /C 03 / noiem$rie (666 I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, op cit , ed a EI+a, p CD D3

"DR#$TUL %A&ILI#I Continutul acestei o$ligatii consta n datoria sotilor de a avea relatii intime mpreuna -esi nu este expres preva "uta de lege, aceasta constituie modul de reali"are a procreatiei, care repre"inta unul dintre fundamentele familiei si *ustifica existenta o$ligatiei de fidelitate a sotilor -rept urmare, refu"ul ne*ustificat al unuia dintre soti de /3 a+si ndeplini o$ligatia con*ugala poate conduce la desfacerea ca satoriei ; ndatorirea sotilor privitoare la nume La nc!eierea casatoriei, viitorii soti au urma toarele variante cu privire la numele pe care urmea"a sa +l poarte n timpul ca satoriei8 a3 sa aleaga ca nume comun numele unuia dintre ei' $3 sa+si pastre"e fiecare numele dinaintea ca sa toriei' c3 sa aleaga ca nume comun numele lor reunite, n aceeasi ordine' d3 un sot sa+si pastre"e numele dinaintea (3 ca satoriei, iar cela lalt sa poarte numele lor reunite 7otii sunt o$ligati sa poarte n timpul ca sa toriei numele ales la nc!eierea casatoriei 7c!im$area acestui nume, va putea fi reali"ata pe cale administrativa , de catre unul .3 dintre soti doar cu consimtamntul celuilalt sot, n conditiile legii . CO=,LATIA -I&T=, -=,PTU=IL, 7I &-ATO=I=IL, P,=7O&AL, AL, 7OT ILO=, P, -, O PA=T,, 7I LI?,=TAT,A I&-IEI-UALA A AC,7TO=A, P, -, ALTA PA=T, O$ligatiile cu caracter personal impuse sotilor nu pot restrnge afirmarea persona+ litatii lor Eiata n comun face necesara luarea a numeroase deci"ii care privesc traiul "ilnic, cresterea si educarea copiilor, gospodaria familiei Potrivit dispo"itiilor art .60 Cod civil, n tot ce priveste casatoria sotii !otara sc mpreuna, de comun acord Prin urmare, niciunul dintre soti nu poate decide, fara consultarea celuilalt, cu privire la pro$lemele de interes comun care privesc $unul mers al vietii de familie Cu toate acestea, fiecare dintre soti se $ucura , potrivit legii, de independenta n domeniul vietii sale personale 7pre pilda, ca sa toria nu poate afecta regulile ce prote*ea"a integritatea psi!ica si fi"ica a sotilor -e aceea, fiecare sot va decide n privinta propriei sa natati, pentru ca fiecare persoana dispune li$er de propriul sau corp, iar dreptul la viata este un drept fun+ damental 7e impune nsa o preci"are8 cu privire la anumite aspecte, operea"a principiul deci"iei comune 7pre exemplu, sotia nu poate sa decida ntreruperea cursului sarcinii sau )3 fecundarea artificiala, fara acordul sotului Aceste reguli se aplica si n privinta drepturilor personalitatii, cum sunt8 dreptul la C3 onoare, dreptul la imagine sau dreptul la intimitate A Pricopi, op cit , p 1) /3 A se vedea art (0( C civ (3 A se vedea art .// alin 4(3 C civ ' Ordonanta Auvernului nr )/B(66. privind do$ndirea si .3 sc!im$area pe cale administrativa a numelor persoanelor fi"ice 4pu$licata n < Of nr 10 din ( fe$ruarie (66.3, apro$ata, cu modificari, prin Legea nr .(.B(66. 4pu$licata n < Of nr C/6 din /C iulie (66.3, cu modificarile si completa rile ulterioare n acelasi sens, a se vedea si dispo"itiile art .// C civ Aceasta solutie s+a impus si su$ imperiul vec!ii reglementari 4a Codului familiei3 n acelasi sens, A )3 Cor!an, op cit , pp D0+DD A Cor!an, op cit , pp D0+DD C3

,fectele casatoriei "2 Codul civil cuprinde si dispo"itii speciale privind independenta sotilor, preva "nd, n art ./6 inter"icerea cen"urarii corespondentei, a relatiilor sociale sau a alegerii profesiei celuilalt sot Prin urmare, fiecare dintre soti are dreptul sa+ti aleaga li$er profesia pe care doreste sa o exercite, dispunnd, n conditiile legii, de veniturile ncasate, cu respectarea o$ligatiilor ce+i revin privind c!eltuielile ca satoriei -e asemenea, oricare dintre soti poate sa decida singur sc!im$area propriei profesii ori desfasurarea orica rei alte activitati legate de aceasta Totodata, fiecare dintre soti are li$ertatea sentimentelor si opiniilor artistice, literare, sportive, politice, sindicale, religioase sau de alta natura, su$ conditia ca manifestarea acestora sa nu afecte"e interesele ca satoriei &iciunul dintre soti nu este ndrituit sa exercite controlul asupra corespondentei si /3 relatiilor sociale ale celuilalt sot Sectiunea a 3'a #0ecte e casatoriei cu privire a re at ii e patri(onia e dintre sot i / P=,CI>A=I P=,ALA?IL, -omeniul efectelor patrimoniale ale casa toriei cunoaste, prin noua reglementare pe care Codul civil o aduce n peisa*ul legislativ romnesc, o sc!im$are radicala a vi"iunii privind raportul dintre independenta si interdependenta patrimoniala a sotilor n acest sens, reglementarea posi$ilitatii de alegere a regimului matrimonial aplica$il fiecarei ca satorii ofera sansa adaptarii relatiilor patrimoniale ale sotilor la dorintele fiecarui cuplu si la specificul fieca rei familii Considera m, prin urmare, ca o pre"entare paralela a efectelor patrimoniale ale casa+ toriei n vec!ea reglementare a Codului familiei si n noua reglementare a Codului civil ofera posi$ilitatea unei a$ordari mai largi, comparative <ai mult, dispo"itiile Codului familiei cu privire la parta*ul $unurilor comune vor fi n continuare aplica$ile n cau"ele privind mpartirea $unurilor do$ndite su$ regimul matrimonial unic si o$ligatoriu al comunitatii $unurilor do$ndite n timpul ca sa toriei, supuse legii aplica$ile n momentul functiona rii respectivului regim ,ste motivul pentru care, n ceea ce priveste efectele patrimoniale ale casa toriei, vom pa stra si anali"a privind ( reglementarea Codului familiei ( ,;,CT,L, PAT=I<O&IAL, AL, CA7ATO=I,I & =,AL,<,&TA=,A CO-ULUI ;A<ILI,I 2818 C asi0icarea si continutu re atii or patri(onia e dintre soti Casatoria generea"a raporturi de natura patrimoniala ntre soti, reglementate att de dreptul familiei, ct si de alte ramuri ale dreptului Art ./6 C civ prevede ca 8 # Un sot nu are dreptul sa cen"ure"e corespondenta, re latiile sociale sau /3 alegerea profesiei celuilalt sot % Pentru usurinta exprima rii, vom folosi ver$ele la timpul pre"ent si n cadrul pa rtii privind efectele (3 patrimoniale ale ca satoriei n reglementarea Codului familiei, c!iar daca acesta nu mai este n vigoare

"3 DR#$TUL %A&ILI#I Aceste raporturi pot fi mpartite astfel8 /3 raporturi privind spri*inul material reciproc ntre soti 4care, la rndul lor se mpart n8 a3 raporturi privind contri$utia sotilor la c!eltuielile ca sa toriei' $3 raporturi referitoare la o$ligatia de ntretinere ntre soti3' (3 raporturi cu privire la $unuri Continutul acestora este format din drepturi si o$ligatii cu caracter patrimonial 2828 $rincipiu e!a itatii )n re atii e patri(onia e dintre sot i 7i n fosta reglementare a Codului familiei, relatiile patrimoniale dintre soti se ntemeia"a pe principiul egalitatii femeii cu $a r$atul -rept urmare, $unurile sotilor sunt, n conditiile legii, comune sau proprii, fara a deose$i dupa cum ele au fost do$ndite ori, dupa ca", apartin $a r$atului sau femeii Tot astfel, sotii administrea"a, folosesc si dispun 1) mpreuna de $unurile comune, n conditii de perfecta egalitate Principiul egalitatii nu nsemna ca, automat, cu prile*ul ncetarii comunitatii de $unuri, acestea se atri$uie n cote egale sotilor -impotriva , regula care guvernea"a materia mpartelii este aceea a contri$utiei pe care fiecare sot a avut+o la do$ndirea si conservarea $unurilor comune mpartirea $unurilor comune n cote+parti egale, cu ignorarea contri$utiei fieca rui sot, ar nsemna o mpartire egala , si nu neaparat o mpartire dreapta 2838 Drepturi e si o/ i!atii e patri(onia e a e soti or 28381 $reci4ari prea a/i e Prin nc!eierea ca sa toriei sotii do$ndesc, si su$ aspect patrimonial, drepturi si o$ligatii n mod traditional sunt anali"ate, de regula 2 ca si n ca"ul drepturilor si o$ligatiilor personale ale sotilor 2 numai o$ligatiile, drepturile corelative fiind su$ntelese 283828 O/ i!atii e patri(onia e a e sot i or 1) O/ i!atia de spri+in (ateria reciproc 2) 7otii au o$ligatia de a+si acorda unul altuia spri*in material, ca urmare a prieteniei si afectiunii care stau la $a"a casatoriei Aceasta o$ligatie include o$ligatia de a suporta c!eltuielile casatoriei si o$ligatia de 3) ntretinere a3 O$ligatia de a suporta c!eltuielile casatoriei Potrivit art (D din Codul familiei8 # 7otii sunt o$ligati sa contri$uie, n raport cu mi*loacele fiecaruia, la c!eltuielile casatoriei % &otiunea de #c!eltuieli ale casatoriei% include c!eltuielile necesare mena*ului comun, adica c!eltuieli pentru alimente, com$usti$il, ntretinere etc , respectiv tot ceea ce este necesar pentru viata de familie &evoile casatoriei difera n functie de evolutia economica a societatii si de starea materiala a familiei Asa fiind, ceea ce constituie o nevoie o$isnuita pentru o familie cu venituri mari, poate constitui o c!eltuiala de lux pentru cea cu venituri modeste n sens larg, notiunea de c!eltuieli ale ca satoriei include si c!eltuielile necesare pentru cresterea, educarea si pregatirea profesionala a copiilor sau pentru ntretinerea sotului aflat n nevoie din cau"a incapacitatii de a munci I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, op cit , ed a EI+a, p ). /3 A se vedea art ( din Codul familiei (3 , ;lorian, op cit , p D5 .3

,fectele casatoriei "7 C!eltuielile casatoriei sunt suportate n raport cu mi*loacele fiecarui sot, att cu $unuri proprii, ct si cu $unuri comune Contri$utia sotilor n vederea sustinerii sarcinilor ca sa toriei nu consta numai n aporturi $anesti, ci poate avea si alta natura Astfel, munca depusa de oricare dintre soti n gospoda rie si pentru cresterea copiilor constituie un aport la sarcinile ca satoriei n ca"ul n care unul dintre soti nu+si ndeplineste o$ligatia de a contri$ui la c!eltuielile ca sa toriei, cela lalt sot se poate adresa instantei de *udecata, pentru luarea masurii necesare, conform legii $3 O$ligatia de ntretinere ntre soti Art 01 din Codul familiei reglementea"a , printre altele, si o$ligatia de ntretinere ntre soti Aceasta o$ligatie presupune ntrunirea urmatoarelor conditii8 /3 starea de nevoie a sotului ndreptatit la ntretinere' (3 incapacitatea de a munci a sotului ndreptatit la ntretinere' .3 existenta mi*loacelor materiale ale sotului ndatorat la ntretinere -e mentionat ca , numai n situatiile n care sotii tra iesc separat ori nu se nteleg cu privire la mena*ul comun, pro$lema o$ligatiei de ntretinere se pune separat de cea a o$ligatiei de a suporta c!eltuielile ca sa toriei 2) O/ i!atii e soti or cu privire a /unuri n ansam$lul relatiilor patrimoniale dintre soti, un loc important l ocupa cele referitoare la $unurile acestora Prin #$unuri% se nteleg att $unurile corporale 2 adica lucrurile mo$ile si imo$ile, ct si $unurile incorporale 2 adica drepturile reale, drepturile de creanta si actiunile privind drepturile patrimoniale n categoria #$unurilor% se include si do$ndirea posesiei 2 c!iar cu rea+credinta 2 asupra unui $un n reglementarea Codului familiei, pro$lematica $unurilor sotilor se materiali"ea"a n forma unor norme legale imperative, care creionea"a un regim matrimonial unic si o$ligatoriu, acela al comunitatii $unurilor do$ndite n timpul casatoriei 28-8 Re!i(u (atri(onia 28-818 Not iunea si c asi0icarea re!i(uri or (atri(onia e =egimul matrimonial a primit mai multe definitii, n esenta fiind ansam$lul normelor *uridice care guvernea"a raporturile patrimoniale ale sotilor ntre ei, precum si ntre /3 acestia si terte persoane =egimurile matrimoniale pot fi mpartite n mai multe categorii, n raport de criteriul de clasificare utili"at Astfel8 (3 /3 dupa criteriul i"vorului lor , se mpart n legale si conventionale ' C Cra ciunescu, -reptul de dispo"itie al sotilor asupra $unurilor ce le apartin, n diferite regimuri / matrimoniale , ,d Universul *uridic, ?ucuresti, (6/6, p 0 =egimul matrimonial conventional se sta$ileste prin conventie matrimoniala Conventia matrimoniala (3 este acea conventie prin care viitorii soti sta$ilesc regimul matrimonial caruia se supun Conventia matrimoniala se nc!eie nainte de cele$rarea casatoriei sau, n situatia regimurilor matrimonia le modifica$ile, se poate nc!eia si n timpul casa toriei

,fectele casatoriei 137 383828 A e!erea re!i( u ui (atri(onia Li$ertatea sotilor de a decide prin clau"e contractuale cu privire la natura *uridica a $unurilor lor si la modul de gestionare a acestor $unuri este mai larga sau mai restrnsa, n functie de conceptia care fundamentea"a aceasta institutie n fiecare sistem de drept Astfel, spre deose$ire de ma*oritatea sistemelor de drept din ,uropa, sistemul romnesc a fost deose$it de restrictiv su$ imperiul Codului familiei, nepermitnd exprimarea vointei sotilor cu privire la amena*area raporturilor lor patrimoniale pe cale conventionala, acestia fiind nevoiti sa+si conforme"e tot ce tine de latura patrimoniala a casa toriei tiparelor constrngatoare si inflexi$ile ale unicului regim matrimonial imperativ reglementat prin lege Potrivit Codului civil, sotii vor putea alege regimul matrimonial aplica$il casa toriei lor, dintre cele preva"ute de lege Aceasta optiune va putea fi facuta su$ forma nc!eierii unei conventii matrimoniale 383838 Convent ia (atri(onia a 1) Notiunea de conventie (atri(onia a Conventia matrimoniala desemnea"a actul *uridic prin care viitorii soti, u"nd de li$ertatea conferita de legiuitor, si sta$ilesc, prin acordul lor, regimul matrimonial propriu sau si modifica, n timpul casa toriei, regimul matrimonial su$ care s+au /3 ca satorit Aceasta notiune a mai fost definita n doctrina romneasca recenta ca fiind (3 acea conventie prin care viitorii soti sta$ilesc regimul matrimonial ca ruia se supun 2) Natura +uridica a conventiei (atri(onia e n dreptul romnesc, anterior intrarii n vigoare a Codului familiei, conventia .3 matrimoniala , pre"enta si su$ aceasta denumire n Codul civil de la /01) , a fost asimilata notiunilor de #contract matrimonial%, #constituire de dota%, #foaie dotala%, #contract de casatorie%, si definita ca fiind #conventia prin care viitorii soti reglementea"a regimul lor matrimonial, altfel spus conditia $unurilor lor pre"ente si viitoare, n ) raporturile pecuniare ce i"vora sc din casatorie% -esi Codul civil nu face nicio referire la notiunea de #contract de casatorie%, 4existenta n alte sisteme de drept, care, desi n mod o$isnuit este folosita si cu sensul de #conventie matrimoniala%, denumeste un act *uridic care poate sa contina , pe lnga conventia matrimoniala propriu+"isa , si alte prevederi, cum ar fi recunoasterea unui copil, C donatii fa cute de alte persoane sotilor sau unuia dintre acestia etc 3, nsa nimic nu se opune includerii unor astfel de prevederi si n viitor, c!iar n lipsa acestei denumiri traditionale C +< Cra ciunescu, =egimuri matrimoniale , ,d All ?ecG, ?ucuresti, (666, p // /3 A se vedea8 I P ;ilipescu, Tratat de dreptul familiei , ,d All ?ecG, ?ucuresti (666, p )(' Conventia (3 matrimoniala a mai fost definita n doctrina ca fiind # actul *uridic prin care partile si reglementea"a raporturile patrimoniale esentiale care se vor desfasura ntre ei n cursul casatoriei %' a se vedea8 Paul Easilescu, n lucrarea =egimuri matrimoniale , ed a II+a, revi"uita, ,d Universul Furidic, ?ucuresti, (66D, p (6.' a se vedea si < Avram, C &icolescu, =egimuri matrimoniale , ,d @amangiu, ?ucuresti, (6/6, p 15 Pentru denumirea de #conventie matrimoniala %, a se vedea art /(() C civ de la /01), n alte articole .3 ntlnind si denumirea de #conventie de maritagiu% 4art D.(3 C @amangiu, I =osetti+?a lanescu, Al ?aicoianu, Tratat de drept civil romn , vol III, ,d All ?ecG, )3 ?ucuresti, /DD0, p ) ; TerrQ, P 7imler, -roit civil Les rQgimes matrimoniaux , ed a IE+a, ,d -allo", Paris, (66C, p /() C3

13" DR#$TUL %A&ILI#I Conventia matrimoniala este actul care cuprinde acordul viitorilor soti sau al sotilor cu privire la regimul matrimonial care li se va aplica n timpul casatoriei Avnd n vedere importanta sa deose$ita pentru familia care va lua fiinta prin ca sa torie, conventia /3 matrimoniala a fost considerata un adeva rat #pact de familie% ,ste un contract care are o cau"a *uridica specifica 4 affectio con*ugalis 3, calificare pe (3 care o regasim att n doctrina clasica , din perioada anterioara adoptarii Codului .3 familiei, ct si n doctrina actuala 3) Caractere e +uridice a e conventiei (atri(onia e Conventia matrimoniala pre"inta urmatoarele caracterele *uridice8 a3 este un act *uridic $ilateral , parti fiind sotii sau viitorii soti, ale caror vointe se ntlnesc n adoptarea prin acest contract a regimului matrimonial aplica$il casa toriei lor, precum si a altor dispo"itii legate de viitoarele relatii patrimoniale ale acestora 4cum ar fi clau"a de preciput, donatiile reciproce ntre viitorii soti, donatiile facute de alte persoane 2 ca, de exemplu, parintii unuia dintre viitorii soti ori ai am$ilor 2 sau c!iar fa ra lega tura )3 cu $unurile lor 2 ca, de exemplu, recunoasterea unui copil ' $3 este un contract complex , care poate nglo$a mai multe acte *uridice, fiecare dintre C3 acestea pastrndu+si, nsa , identitatea si caracterele *uridice ' c3 este un act solemn ; d3 este un act sinalagmatic 4Acest caracter al conventiei matrimoniale este fundamentat pe dispo"itiile art //5/ te"a nti Cod civil, potrivit ca ruia8 # Contractul este sinalagmatic atunci cnd o$ligatiile nascute din acesta sunt reciproce si inter+ dependente %3' 13 e3 este un act accesoriu casatoriei 4accesorialitatea conventiei matrimoniale semnifica faptul ca aceasta nu+si produce efectele dect pe perioada ca sa toriei, c!iar daca nc!eierea ei are loc anterior casa toriei' prin urmare, nu este de conceput ca aplicarea conventiei matrimoniale sa ai$a loc nainte de nc!eierea ca sa toriei sau dupa ncetarea, constatarea nulitatii, anularea ori desfacerea acesteia3' C @amangiu, I =osetti+?a lanescu, Al ?aicoianu, Tratat de drept civil romn , vol III, ,d All ?ecG, /3 ?ucuresti, /DD0, p (. I$idem , p 1D (3 C +< Cra ciunescu, =egimuri matrimoniale , ,d All ?ecG, ?ucuresti, (666, p /(' P Easilescu .3 =egimuri matrimoniale , ed a II+a, revi"uita, ,d Universul Furidic, ?ucuresti, (66D, p ((/' < Avram, C &icolescu, =egimuri matrimoniale , ,d @amangiu, ?ucuresti, (6/6, p 1D n doctrina france"a s+a mai sustinut si ideea caracterului *uridic de act statutar al conventiei matrimoniale 4numita n acest sistem de drept #contract de casa torie%3, n sensul ca ar fi asemana tor cu un #act de societate care inaugurea"a perioada constitutiva a societatii con*ugale% 4F Car$onnier, prin AQrard Cornu, Les rQgimes matrimoniaux, D Qdition Qme mise R *our, PU;, Paris, /DD5, p /003 < Avram, C &icolescu, =egimuri matrimoniale , ,d @amangiu, ?ucuresti, (6/6, pp 1D+56' AQrard )3 Cornu, Les rQgimes matrimoniaux, D Qdition mise R *our, PU;, Paris, /DD5, p /01 Q me C < Cra ciunescu, < A ?erindei, Conventia matrimoniala Consideratii critice , n #&oul Cod civil

C3 Comentarii%, Academia =omna, Institutul de Cerceta ri Furidice, Coordonator < Uliescu, ,d Universul Furidic, ?ucuresti, (6/6, p .C6 C @amangiu, I =osetti+?ala nescu, Al ?a icoianu, op cit , p C Autorii mentionati adauga si 13 caracterul de act li$er n ceea ce priveste determinarea clau"elor sale 4nsa , n actuala reglementare, aceasta li$ertate este limitata de o$ligatia de a nu aduce atingere dispo"itiilor imperative ale legii cuprinse n cadrul regimului primar3 si, totodata, considera contractul de casa torie irevoca$il, nsa acest caracter i era conferit de imua$ilitatea conventiilor matrimoniale, principiu a$andonat de legiuitorul Codului civil

,fectele casatoriei 13, f3 este un act pu$lic , formalitatile de pu$licitate pe care legea le prevede fiind necesare pentru opo"a$ilitatea conventiei matrimoniale fata de terti' g3 n principiu, conventia matrimoniala nu este compati$ila cu modalitatile din dreptul comun 4termenul, conditia3, prin care s+ar deroga de la regulile sale specifice /3 de aplicare Cu toate acestea, avnd n vedere dispo"itiile art ..6 alin 4.3 Cod civil, potrivit carora8 # Conventia nc!eiata n timpul ca satoriei produce efecte de la data preva"uta de parti sau, n lipsa, de la data nc!eierii ei %, sotii au posi$ilitatea sa nc!eie o conventie matrimoniala prin care sa stipule"e ca, de la un anumit termen, care nu se poate mplini mai nainte de trecerea unui an de la data cele$rarii casa toriei, si sc!im$a regimul matrimonial aplica$il pna atunci cu cel preva "ut n conventia matrimoniala, $inenteles, cu respectarea conditiilor de forma si de pu$licitate preva"ute de lege La fel si n privinta posi$ilitatii stipularii unui termen extinctiv, considera m ca nimic nu i+ar mpiedica pe soti sa prevada aplicarea unui anumit regim matrimonial conventional o perioada de timp, pentru ca apoi, la mplinirea unui anumit termen, aplicarea acestuia sa ncete"e, ca efect al unei clau"e inclusa n aceeasi conventie matrimoniala -upa ncetarea regimului matrimonial n astfel de conditii, n lipsa unor stipulatii contrare, se va aplica regimul matrimonial de (3 drept comun, respectiv regimul comunitatii legale -) Conditii e de va iditate a e conventiei (atri(onia e A Conditiile de fond ale conventiei matrimoniale a3 Preci"ari preala$ile Conditiile de fond ale conventiei matrimoniale se refera la8 capacitatea pa rtilor contractante, consimtamntul acestora, o$iectul si cau"a actului *uridic Partile conventiei matrimoniale pot fi8 + sot si sotie n cadrul aceleiasi casa torii' + doua persoane de sex opus care ndeplinesc conditiile de vrsta si de capacitate necesare pentru vala$ilitatea unei casatorii pe care intentionea"a sa o nc!eie si care doresc sa adopte un regim matrimonial conventional sau convin asupra unor aspecte .3 patrimoniale aplica$ile ca sa toriei lor $3 Conditiile de fond ale conventiei matrimoniale Capacitatea partilor de a nc!eia o conventie matrimoniala este apreciata potrivit principiului !a$ilis ad nuptias, !a$ilis ad pacta nuptialia , ceea ce nseamna ca orice persoana care se poate casatori n mod vala$il are si capacitatea de a nc!eia o conventie )3 matrimoniala < Avram, C &icolescu, =egimuri matrimoniale , ,d @amangiu, ?ucuresti, (6/6, p 0D /3 Pentru mai multe detalii, a se vedea C +< Craciunescu, < A ?erindei, Conventia matrimoniala (3 Consideratii critice , n # &oul Cod civil Comentarii %, Academia =omna, Institutul de Cercetari Furidice, Coordonator < Uliescu, ,d Universul Furidic, ?ucuresti, (6/6, p .C) A +; -o$re, Conventiile si regimurile matrimoniale su$ imperiul noului Cod civil , n =evista -reptul .3 nr .B(6/6, p /) < Avram, C &icolescu, =egimuri matrimoniale , ,d @amangiu, ?ucuresti, (6/6, p 0/' P Easilescu, )3 =egimuri matrimoniale , ed a II+a, revi"uita, ,d Universul Furidic, ?ucuresti, (66D, p (.C

1-1 DR#$TUL %A&ILI#I <omentul nc!eierii conventiei matrimoniale este diferit de cel al ca sa toriei, capacitatea partilor fiind apreciata , pentru fiecare dintre acestea, la momentul nc!eierii /3 respectivului act Ersta matrimoniala tre$uie sa fie mplinita si la data nc!eierii conventiei (3 matrimoniale, nu doar la data cele$ra rii casatoriei Ersta matrimoniala ra mne de /0 ani pentru am$ii soti si n noua reglementare' art (5( Cod civil prevede, totodata, posi$ilitatea de a se casatori a minorului care a mplinit vrsta de /1 ani #pentru motive temeinice% Capacitatea minorului de a nc!eia o conventie matrimoniala este reglementata de art ..5 alin 4/3 Cod civil, care prevede ca8 # <inorul care a mplinit vrsta matrimoniala poate nc!eia sau modifica o conventie matrimoniala numai cu ncuviintarea ocrotitorului sau legal si cu autori"area instantei de tutela Prin urmare, minorul mai mic nu poate nc!eia o conventie matrimoniala n vederea nc!eierii ulterioare a ca sa toriei dupa mplinirea acestei vrste, vrsta matrimoniala constituind elementul esential n aprecierea capacitatii la momentul nc!eierii conventiei n lipsa ncuviintarii sau a autori"arii preva "uta de lege, conventia matrimoniala nc!eiata de minor va putea fi anulata n conditiile art )1 Cod civil Termenul de prescriptie pentru formularea actiunii n anulare este de / an de la nc!eierea casatoriei Prin exceptie, minorul care a mplinit vrsta de /1 ani si ca ruia instanta de tutela i+a recunoscut capacitatea de exercitiu anticipata , n conditiile art )6 Cod civil, va putea nc!eia conventia matrimoniala fa ra a avea nevoie de ncuviintarea pa rintilor si de autori"area instantei de tutela, acesta avnd capacitate deplina de exercitiu Consimtamntul celor care doresc sa nc!eie o conventie matrimoniala se va supune regulilor generale de validitate necesare pentru nc!eierea actelor *uridice, reglementate de dispo"itiile art /(6) Cod civil, respectiv8 sa fie serios, li$er si exprimat n cunostinta .3 de cau"a Ca si n dreptul comun al contractelor, consimtamntul partilor care nc!eie o )3 conventie matrimoniala poate fi afectat de eroare, dol sau violenta n ceea ce priveste eroarea, fiind vor$a de o conventie matrimoniala, care se refera la regimul matrimonial aplica$il casatoriei, iar nu de persoana sotilor, consideram ca aceasta se aprecia"a diferit fata de eroarea ca viciu de consimtamnt la nc!eierea casa toriei, unde nu poate privi dect identitatea fi"ica a celuilalt sot ,ste adevarat ca pre"enta si C < Cra ciunescu, < A ?erindei, Conventia matrimoniala Consideratii critice , n #&oul Cod civil /3 Comentarii%, Academia =omna, Institutul de Cerceta ri Furidice, Coordonator < Uliescu, ,d Universul Furidic, ?ucuresti, (6/6, p .C1 < Avram, C &icolescu, =egimuri matrimoniale , ,d @amangiu, ?ucuresti, (6/6, p 0/ (3 < Avram, C &icolescu, op cit , p 0.' P Easilescu, =egimuri matrimoniale , ed a II+a, revi"uita, ,d .3 Universul Furidic, ?ucuresti, (66D, pp (.1+(.5' pentru de"voltari privind consimtamntul si viciile de consimtamnt8 - Cosma, Teoria generala a actului *uridic civil , ,d 7tiintifica , ?ucuresti, /D1D, p /.5' L Pop, Tratat de drept civil O$ligatiile, vol II Contractul, ,d Universul Furidic, ?ucuresti, (66D, p /)) si urm O dovada n plus ca viciile de consimtamnt care pot afecta vala$ilitatea conventiei matrimoniale nu )3 coincid cu cele care pot afecta vala$ilitatea casa toriei o constituie faptul ca, n dreptul france", dolul este considerat viciu de consimtamnt la nc!eierea contractului de casa torie, dar nu constituie viciu de consimtamnt la nc!eierea casa toriei n acest sens8 AQrard Cornu, Les rQgimes matrimoniaux, D Qdition Qm e mise R *our, PU;, Paris, /DD5, p /06' ; TerrQ, P 7imler, op cit , p /(D

,fectele casatoriei 1-1 exprimarea simultana a consimta mntului de catre soti sau viitorii soti n fata notarului pu$lic scade considera$il riscul vicierii consimta mntului n ceea ce priveste o$iectul conventiei matrimoniale, ntlnim doua categorii de limite ale li$ertatii viitorilor soti sau sotilor de a dispune prin intermediul conventiei /3 matrimoniale, si anume8 limite generale si limite speciale Cu titlu de limite generale operea"a interdictiile de generala aplicare n domeniul contractual, potrivit ca rora nu se poate deroga de la dispo"itiile imperative ale legii si de (3 la $unele moravuri Limitele speciale vi"ea"a8 2 interdictia de la dispo"itiile legale privind regimul matrimonial ales' 2 interdictia de a aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritatii parintesti si devolutiunii succesorale legale 4care sunt, n principiu, concreti"ate n dispo"itiile imperative ale legii, cuprinse n cadrul regimului primar3 7anctiunea ncalcarii acestor limite este nulitatea a$soluta a conventiei matrimoniale Potrivit dispo"itiilor Codului civil, mai poate face o$iectul conventiei matrimoniale si clau"a de preciput .3 , stipulata n $a"a dispo"itiilor art ... si .15 Cod civil Astfel cum s+a afirmat n doctrina, n cadrul unei conventii matrimoniale, sotii sau viitorii soti mai pot sa prevada , alaturi de regimul matrimonial ce va fi aplica$il ca sa toriei lor, si alte clau"e repre"entnd diverse acte, cum ar fi8 donatii fa cute viitorilor soti sau c!iar recunoasterea unui copil, acte care nu sunt preva "ute expres de lege, dar nici nu este )3 inter"isa includerea lor n conventia matrimoniala Eala$ilitatea acestor acte va fi apreciata separat, n functie de specificul fieca ruia dintre ele C3 Cau"a conventiei matrimoniale va fi una speciala 2 affectio con*ugalis , care presupune ca partile acesteia intentionea"a sa se ca sa toreasca si sa ntemeie"e mpreuna o familie sau, daca sunt de*a casatorite, sa continue viata de familie modificnd regimul matrimonial aplica$il ca sniciei lor, astfel nct sa si cree"e cadrul cel mai potrivit pentru prosperitatea mena*ului viitor n lipsa unei astfel de vointe *uridice, nc!eierea unei 13 conventii matrimoniale nu ar putea avea o cau"a licita O ntre$are care s+a pus este daca o conventie matrimoniala nc!eiata n timpul unei ca satorii nca nedesfa cute, dar n vederea unei alte ca sa torii proiectate, este sau nu afectata de o cau"a ilicita: 53 n doctrina clasica romneasca s+a considerat ca un contract de ca sa torie nc!eiat ntre persoane ca sa torite, n vederea unei alte viitoare casatorii # ar fi radical nul sau mai $ine "is inexistent, pentru ca el ar constitui una din cele mai grave ofense aduse moralei pu$lice % < Avram, C &icolescu, =egimuri matrimoniale , ,d @amangiu, ?ucuresti, (6/6, p 0) si urm /3 Idem (3 A se vedea8 infra , pct . . ) .3 P Easilescu, =egimuri matrimoniale , ed a II+a, revi"uita , ,d Universul Furidic, ?ucures ti, (66D, )3 p (.0 Idem ' < Avram, C &icolescu, op cit , p 05 C3 C < Craciunescu, < A ?erindei, op cit , p .1. 13 - Alexandresco, ,xplicatiunea teoretica si practica a dreptului civil romn , vol EIII, Partea I, 53 Atelierele Arafice 7ocec S Co, ?ucuresti, /D/1, p )

1-2 DR#$TUL %A&ILI#I ? Conditiile de forma ale conventiei matrimoniale Conditia matrimoniala se nc!eie prin nscris autentificat de notarul pu$lic, fiind un act *uridic solemn La nc!eierea conventiei matrimoniale, potrivit dispo"itiilor art ..6 Cod civil, consimta mntul tre$uie dat n fata notarului pu$lic, de am$ii soti, personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avnd continut predeterminat Apreciem ca, prin cerinta #continutului predeterminat% al procurii autentice cu care unul dintre soti sau viitorii soti poate fi repre"entat la nc!eierea conventiei matrimoniale, se ntelege ca aceasta tre$uie sa cuprinda, n detaliu, clau"ele ce vor fi inserate n conventie nca lcarea acestor dispo"itii este sanctionata cu nulitatea a$soluta 2) Data )nc.eierii conventiei (atri(onia e Astfel cum prevede art ..6 alin 4(3 Codul civil, data nc!eierii conventiei matrimoniale poate fi situata naintea casatoriei sau n timpul acesteia, nsa producerea efectelor are loc doar n timpul casa toriei Eala$ilitatea conventiilor matrimoniale nc!eiate cu mai mult timp naintea casa toriei su$"ista att timp ct acestea repre"inta vointa sotilor, legea nepreci"nd un termen limita n acest sens 3) Caducitatea conventiei (atri(onia e n ca"ul renunta rii la nc!eierea ca sa toriei, conventia matrimoniala devine caduca Conventia matrimoniala va deveni caduca n urma toarele situatii8 a3 exista o manifestare a vointei partilor de a renunta la casatoria proiectata, cum ar fi, de exemplu, ca sa toria uneia din partile acestei conventii cu o alta persoana' -impotriva , daca pa rtile nu nc!eie casatoria dar nici nu manifesta intentia de a se desparti, conventia matrimoniala ramne suscepti$ila de a+si produce efectele fara o /3 limita n timp, doar daca si atunci cnd ca sa toria va avea loc $3 constatarea nulitatii sau al anularea casatoriei, exceptie facnd numai casa toria putativa ' c3 cnd instanta de tutela pronunta modificarea *udiciara a regimului matrimonial de comunitate, n acest ca" sotilor aplicndu+li+se regimul separatiei de $unuri Caducitatea conventiei matrimoniale, n acest ca", intervine ca efect al !ota rrii *udecatoresti si priveste numai clau"a privind alegerea regimului matrimonial, alte eventuale clau"e putnd sa ramna vala$ile si aplica$ile, n masura n care sunt compati$ile cu noul regim matrimonial care va guverna relatiile patrimoniale ale sotilor 4de exemplu, clau"a de (3 preciput3 n ca"ul caducitatii conventiei, vor ra mne totusi valide si i vor supravietui actele pe care aceasta le contine si care nu au legatura cu ca satoria sau cu regimul matrimonial Pentru eventuale efecte ale perioadei de incertitudine cu privire la soarta conventiei matrimoniale n /3 ca"ul n care trece o perioada mai mare de timp fa ra ca pa rtile sa nc!eie ca satoria, a se vedea < Avram, C &icolescu, =egimuri matrimoniale , ,d @amangiu, ?ucuresti, (6/6, p D5 C < Cra ciunescu, < A ?erindei, Conventia matrimoniala Consideratii critice , n #&oul Cod civil (3 Comentarii%, Academia =omna, Institutul de Cerceta ri Furidice, Coordonator < Uliescu, ,d Universul Furidic, ?ucuresti, (6/6 p .1)

,fectele casatoriei 1-3 4de exemplu, o recunoastere de filiatie sau o donatie care nu este dispusa propter /3 nuptias 3 Prin urmare, ineficacitatea conventiei matrimoniale se deose$este de ineficacitatea ca satoriei prin faptul ca, n timp ce lipsa nc!eierii casatoriei confera ineficacitate conventiei matrimoniale nc!eiate n scopul organi"arii efectelor sale patrimoniale, (3 ineficacitatea conventiei matrimoniale nu influentea"a vala$ilitatea ca satoriei 7) $u/ icitatea conventiei (atri(onia e Conventia matrimoniala este supusa unor forme de pu$licitate n scopul asigurarii securitatii circuitului civil, prin informarea tertilor cu care sotii vor nc!eia diferite acte *uridice cu privire la $unurile care le apartin, despre regimul matrimonial aplica$il ca satoriei lor n acest sens, art ./. alin 4(3 si 4.3 Cod civil prevede ca8 # ;ata de terti, regimul matrimonial este opo"a$il de la data ndeplinirii formalitatilor de pu$licitate preva"ute de lege 493 %, lipsa acestora facnd ca sotii # 493sa fie considerati, n raport cu tertii de $una credinta, ca fiind casatoriti su$ regimul matrimonial al comunitatii legale % ;ata de tertii de rea credinta , respectiv de cei care au luat cunostinta de la sotii nsisi sau pe alta cale de regimul matrimonial aplica$il celor cu care urmea"a sa contracte"e, conventia matrimoniala se va aplica totusi, c!iar n lipsa ndeplinirii formelor de pu$licitate preva"ute de lege 7e instituie, asadar, sistemul pu$licitatii $a"at pe cunoasterea efectiva , i"vort din .3 conceptia su$iectiva a pu$licitatii regimului matrimonial Conventia matrimoniala este supusa urma toarelor forme de pu$licitate, preva "ute de art ..) Cod civil8 a3 mentiune pe actul de casatorie , facuta de ofiterul de stare civila , dupa nc!eierea ca satoriei, n conditiile art (D/ Cod civil' $3 nscriere n =egistrul national notarial al regimurilor matrimoniale' c3 n functie de natura $unurilor, conventia matrimoniala va fi notata n cartea funciara , nscrisa n registrul comertului , precum si n alte registre de pu$licitate preva"ute de lege Pu$licitatea se reali"ea"a, n aceleasi forme, si la modificarea conventiei matri+ moniale ") Si(u atia conventiei (atri(onia e 7imulatia conventiei matrimoniale este reglementata de art ../ Cod civil, care prevede ca 8 # Actul secret prin care se alege un alt regim matrimonial sau se modifica regimul matrimonial pentru care sunt ndeplinite formalitatile de pu$licitate preva"ute de lege produce efecte numai ntre soti si nu poate fi opus tertilor de $una+credinta % Codul civil prevede solutia inopo"a$ilitatii actului secret fata de tertii de $una+ credinta pentru simulatia conventiei matrimoniale, efectul fiind acela ca regimul P Easilescu, =egimuri matrimoniale , ed a II+a, revi"uita, ,d Universul Furidic, ?ucuresti, (66D, p ().' /3 C @amangiu, I =osetti+?a lanescu, Al ?a icoianu, Tratat de drept civil romn , vol III, ,d All ?ecG, ?ucuresti, /DD0, p .1' < Avram, C &icolescu, =egimuri matrimoniale , ,d @amangiu, ?ucuresti, (6/6, p D5 P Easilescu, =egimuri matrimoniale , ed a II+a, revi"uita, ,d Universul Furidic, ?ucuresti, (66D, p (). (3 < Avram, C &icolescu, op cit , p /6( .3

1-DR#$TUL %A&ILI#I matrimonial convenit de soti prin actul secret se poate aplica ntre acestia si poate fi opus tertilor de rea+credinta, nsa n raporturile cu tertii de $una +credinta se va aplica ntotdeauna regimul matrimonial preva"ut n actul aparent, pentru care s+au reali"at formalitatile de pu$licitate preva"ute de lege ,) &odi0icarea conventiei (atri(onia e <odificarea conventiei matrimoniale comporta unele diferente dupa cum este reali+ "ata nainte de nc!eierea casatoriei sau ulterior acestei date nainte de nc!eierea casatoriei 8 2 conventia matrimoniala poate fi modificata oricnd, n totalitate sau n parte, cu respectarea conditiilor preva"ute de lege cu privire la forma si pu$licitatea acesteia 2 modificarea conventiei matrimoniale de ca tre minor este posi$ila, ca si nc!eierea acesteia, doar cu ncuviintarea ocrotitorului legal si a instantei tutelare Aceasta dispo"itie este aplica$ila numai modifica rii conventiilor matrimoniale reali"ate naintea nc!eierii ca satoriei de minorul caruia nu i+a fost recunoscuta capacitatea de exercitiu anticipata potrivit dispo"itiilor art )6 Cod civil, deoarece prin casatorie si prin emancipare *udiciara minorul do$ndeste capacitatea deplina de exercitiu -upa nc!eierea casatoriei 8 2 sotii vor putea modifica regimul matrimonial care li se aplica doar dupa cel putin un an de la nc!eierea casatoriei, prin nc!eierea unei conventii matrimoniale 4art .1D /3 Cod civil3 <odificarea conventiei matrimoniale care este facuta n frauda intereselor tertilor nu este opo"a$ila acestora Creditorii pre*udiciati prin sc!im$area sau lic!idarea regimului matrimonial au la dispo"itie urmatoarele instrumente legale8 /3 pot formula actiune revocatorie n termen de un an de la data la care au fost n+ deplinite formalitatile de pu$licitate sau, dupa ca", de cnd au luat cunostinta mai nainte de aceste mpre*ura ri pe alta cale' (3 pot invoca si pe cale de exceptie , oricnd, inopo"a$ilitatea modificarii sau lic!idarii regimului matrimonial facute n frauda intereselor lor n situatia n care actiunea creditorilor pre*udiciati este admisa, fata de acestia si va produce efectele vec!iul regim matrimonial, pe care ei l+au cunoscut si l+au avut n vedere n momentul contracta rii, indiferent daca este vor$a de regimul matrimonial al comu+ nitatii legale sau de un regim matrimonial conventional, pe care sotii l adoptasera printr+ o conventie matrimoniala nc!eiata cu respectarea dispo"itiilor legale Conventia matrimoniala nu poate fi opusa tertilor nici cu privire la actele nc!eiate de acestia cu oricare dintre soti nainte de nc!eierea ca sa toriei 11) Nu itatea conventiei (atri(onia e Conventia matrimoniala este lovita de nulitate atunci cnd aceasta este nc!eiata cu nerespectarea conditiilor de fond si de forma preva "ute de lege &ulitatea a$soluta a conventiei matrimoniale va sanctiona8 C < Cra ciunescu, < A ?erindei, Conventia matrimoniala Consideratii critice , n #&oul Cod civil /3 Comentarii%, Academia =omna, Institutul de Cerceta ri Furidice, Coordonator < Uliescu, ,d Universul Furidic, ?ucuresti, (6/6 p .5(

,fectele casatoriei 1-2 a3 lipsa consimta mntului' $3 adoptarea unor clau"e prin care se deroga de la dispo"itiile legale privind regimul / ) matrimonial ales ' c3 situatia n care, prin continutul conventiei matrimoniale, se aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritatii parintesti sau devolutiunii succesorale legale' d3 nerespectarea formei solemne a conventiei matrimoniale' e3 nc!eierea conventiei matrimoniale de catre minorul care nu a mplinit vrsta de /1 ani Conventia matrimoniala nc!eiata de minor nainte de mplinirea vrstei matri+ moniale ramne lovita de nulitate c!iar daca , dupa mplinirea acestei vrste, a nc!eiat ca satoria ca reia respectiva conventie ar tre$ui sa i se aplice, sau c!iar daca, ulterior, cau"a de nulitate a casatoriei pentru lipsa capacitatii matrimoniale se acopera , deoarece este vor$a de o cau"a de nulitate proprie conventiei matrimoniale, iar cau"ele de nulitate (3 specifice conventiei matrimoniale se aprecia"a la momentul nc!eierii actului &ulitatea relativa a conventiei matrimoniale va sanctiona8 .3 a3 viciile de consimtamnt existente la nc!eierea conventiei matrimoniale ' $3 nc!eierea conventiei matrimoniale fara ncuviintarea sau autori"area preva"ute de lege Actiunea n anulare pentru lipsa ncuviintarii sau autori"arii preva"ute de lege va putea fi formulata de repre"entantul legal al minorului, de ocrotitorul sau legal sau c!iar de minorul care a mplinit vrsta matrimoniala' minorul va putea invoca si singur, n aparare, nulitatea conventiei matrimoniale, pentru incapacitatea sa i"vorta din minoritate n ca"ul anularii conventiei matrimoniale, casatoriei respective i se va aplica regimul matrimonial al comunitatii legale . . ) Clau"a de preciput ) ) 18 Sediu (ateriei C3 Clau"a de preciput este reglementata, n principal, n art ... Cod civil La aceasta dispo"itie contractuala se refera si art .15 lit d3 din acelasi act normativ 28 Notiunea de c au4a de preciput 13 Clau"a de preciput repre"inta acordul de vointa al sotilor ori, dupa ca", al viitorilor 53 soti, nc!eiat n conditiile preva"ute de lege , cuprins n conventia matrimoniala, n virtutea Pentru astfel de ncalca ri, sanctiunea este preva"uta expres n art ..( alin 4/3 C civ /3 C +< Craciunescu, < A ?erindei, op cit , p .5/ (3 .3 A se vedea P Easilescu, =egimuri matrimoniale , ed a II+a, revi"uita, ,d Universul Furidic, ?ucuresti, (66D, p ())' < Avram, C &icolescu, =egimuri matrimoniale , ,d @amangiu, ?ucuresti, (6/6, p D( C < Cra ciunescu, - Lupascu, =eglementarea clau"ei de preciput n noul Cod civil romn, astfel )3 cum a fost modificata prin Legea nr 5/B(6// , n =evista Pandectele =omne nr 0B(6//, pp .D+C6 Art ... C civ a fost modificat prin art C( pct // din Legea nr 5/B(6// pentru punerea n aplicare a C3 Legii nr (05B(66D privind Codul civil, pu$licata n < Of nr )6D, din /6 iunie (6// Potrivit -ictionarului explicativ al lim$ii romne 4,d Academiei = 7 = , ?ucuresti, /D0), p 5.)3, 1 prin preciput se ntelege dreptul #acordat unei persoane de a lua o anumita parte nainte de parta*% Cu privire la posi$ilitatea stipularii clau"ei de preciput ca pact adaugat darului manual, a se vedea8 - C!irica, -arul manual, n =evista romna de drept privat nr 1B(660, ,d Universul Furidic, ?ucuresti , p )0 Art ..5 alin 4/3 C civ prevede8 #4/3 <inorul care a mplinit vrsta matrimoniala poate nc!eia sau 5 modifica o conventie matrimoniala numai cu ncuviintarea ocrotitorului sau legal si cu autori"area instantei

12" DR#$TUL %A&ILI#I 38-8 Re!i(uri e (atri(onia e re! e(entate de Codu civi 38-818 $reci4are prea a/i a =eglementarea pluralitatii regimurilor matrimoniale n dreptul romnesc face nece+ sara distinctia ntre regimul matrimonial legal si regimurile matrimoniale conventionale, specificul oricarui regim matrimonial legal fiind acela ca el se aplica oricarei familii care nu a preva"ut, prin conventie matrimoniala, ca i se va aplica un regim matrimonial conventional 38-828 Re!i(u (atri(onia a co(unitatii e!a e 1) Ca4uri e )n care se ap ica re!i(u (atri(onia a co(unitatii e!a e =egimul matrimonial al comunitatii legale este aplica$il ori de cte ori sotii nu si exprima, prin nc!eierea unei conventii matrimoniale, optiunea pentru adoptarea unui regim matrimonial conventional =egimul matrimonial al comunitatii legale este un regim matrimonial de comunitate, capa$il sa asigure o protectie efectiva a intereselor comune ale sotilor, asigurnd nsa si suficienta flexi$ilitate si li$ertate de deci"ie fiecaruia dintre acestia 2) <unuri e soti or )n re!i(u (atri(onia a co(unitatii e!a e A Aspecte generale privind $unurile sotilor n regimul matrimonial al comunitat ii legale Categoriile de $unuri ale sotilor, reglementate n cadrul regimului comunitatii legale, sunt destul de asema natoare cu cele reglementate de Codul familiei Astfel, ntlnim cele trei mase de $unuri specifice tuturor regimurilor matrimoniale de comunitate, respectiv8 a3 masa $unurilor comune' $3 masa $unurilor proprii ale sotului' c3 masa $unurilor proprii ale sotiei Acestea cuprind cele doua categorii de $unuri ale sotilor, respectiv $unurile comune si $unurile proprii ? ?unurile comune ale sotilor Ca si n regimul reglementat de Codul familiei, si n cadrul acestui regim matrimonial reglementat de Codul civil, $unurile sotilor se pre"uma a fi comune, daca nu se dovedeste ca acestea ar face parte dintre cele indicate de lege ca fiind proprii -eose$irea consta n faptul ca pre"umtia $unurilor comune n devalmasie nu se mai aplica tuturor $unurilor do$ndite de soti n timpul casa toriei, ci doar celor do$ndite # n timpul comunitatii legale%, ntruct aplicarea principiului muta$ilitatii regimurilor matrimoniale permite aplicarea regimului matrimonial al comunitatii legale de $unuri si doar pentru un interval determinat situat n timpul casatoriei Aceasta nseamna ca8 d3 daca aplicarea regimului matrimonial al comunitatii legale coincide cu durata ca satoriei 4sotii nu vor sc!im$a regimul matrimonial pe durata ntregii casa torii3, $unurile comune se determina prin aplicarea pre"umtiei de comunitate de la nc!eierea casa toriei si pna la ncetarea, desfacerea, constatarea nulitatii sau anularea acesteia' e3 daca sotii s+au ca sa torit su$ un regim matrimonial si n timpul casatoriei au sc!im$at regimul matrimonial aplica$il, se pre"uma a fi $unuri comune doar cele do$ndite de oricare dintre soti n perioada aplica rii regimului comunitatii legale

,fectele casatoriei 12, <asa $unurilor comune ale sotilor se compune din8 a3 veniturile din munca, sumele de $ani cuvenite cu titlu de pensie n cadrul asigura rilor sociale si altele asemenea, precum si veniturile cuvenite n temeiul unui drept de proprietate intelectuala, indiferent de data do$ndirii lor, nsa numai n ca"ul n care creanta privind ncasarea lor devine scadenta n timpul comunitatii 4pre"umate de lege a fi $unuri comune n art .)/ Cod civil3' $3 $unurile mo$ile do$ndite nainte de casa torie pentru care nu s+a ntocmit un inventar 4pre"umate a fi $unuri comune n art .)., alin 4.3 Cod civil3, dar pentru care se poate face dovada ca sunt $unuri proprii3' c3 toate celelalte $unuri care nu fac parte din categoriile de $unuri proprii expres preva"ute de lege <asa $unurilor comune ale sotilor este o comunitate de $unuri n devalmasie C ?unurile proprii ale sotilor n regimul comunitatii legale, categoriile de $unuri proprii ale sotilor sunt expres si limitativ preva "ute de lege 2 cuprinse n art .)6 Cod civil Aceasta enumerare nu difera n mod esential de cea care desemnea"a categoriile de /3 $unuri proprii din Codul familiei , ea cuprin"nd8 a3 $unurile do$ndite prin mostenire legala , legat sau donatie, cu exceptia ca"ului n care dispunatorul a preva"ut, n mod expres, ca ele vor fi comune' $3 $unurile de u" personal' c3 $unurile destinate exercita rii profesiei unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de $unuri' d3 drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor sale si asupra semnelor distinctive pe care le+a nregistrat' e3 $unurile do$ndite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, sc!itele si proiectele artistice, proiectele de inventii si alte asemenea $unuri, f3 indemni"atia de asigurare si despagu$irile pentru orice pre*udiciu material sau moral adus unuia dintre soti' g3 $unurile, sumele de $ani sau orice valori care nlocuiesc un $un propriu, precum si $unul do$ndit n sc!im$ul acestora' !3 fructele $unurilor proprii La aceasta enumerare se adauga si $unurile do$ndite anterior nc!eierii ca sa toriei sau aplicarii regimului comunitatii legale, pentru care s+a ntocmit inventarul preva "ut de art .). alin 4.3 Cod civil, care se deduc nsa indirect, prin raportare la definitia $unurilor (3 comune O alta categorie de $unuri ale sotilor o constituie $unurile indicate n art .)/ Cod civil, care arata ca 8 # Eeniturile din munca, sumele de $ani cuvenite cu titlu de pensie n cadrul asigurarilor sociale si altele asemenea, precum si veniturile cuvenite n temeiul unui drept de proprietate intelectuala sunt $unuri comune, indiferent de data do$ndirii lor, nsa numai n ca"ul n care creanta privind ncasarea lor devine scadenta n timpul comunitatii % Per a contrario , astfel de venituri, pentru care creanta nu devine scadenta n timpul aplica rii comunitatii, ra mn $unuri proprii ale sotului care le+a o$tinut Care se rega sea n art ./ din Codul familiei /3 C < Cra ciunescu, # -reptul de dispo"itie al sotilor asupra $unurilor ce le apartin, n diferite (3 regimuri matrimoniale %, ,d Universul Furidic, ?ucuresti, (6/6, p /5(

131 DR#$TUL %A&ILI#I - -ovada $unurilor sotilor Cu privire la dovada $unurilor sotilor, Codul civil prevede n art .). pentru calitatea de $un comun ca nu tre$uie dovedita , iar pentru cea de $unuri proprii ale sotilor, ca dovada se va putea face ntre soti prin orice mi*loc de pro$a, cu exceptia $unurilor preva"ute la art .)6 lit a3 din acelasi act normativ, pentru care se specifica faptul ca dovada se va face # n conditiile legii % ,ste vor$a despre $unurile do$ndite prin legat sau donatie, pentru care dovada se face potrivit dreptului comun n materie, c!iar si ntre soti , Pu$licitatea $unurilor comune ale sotilor Art .)) Cod civil acorda oricaruia dintre soti posi$ilitatea de a cere sa se faca mentiune n cartea funciara ori, dupa ca", n alte registre de pu$licitate preva"ute de lege despre apartenenta unui $un la comunitate, fara a se specifica nsa care ar putea fi consecintele nereali"a rii unor astfel de mentiuni pentru $unurile comune ale sotilor Avnd n vedere rolul formalitatilor de pu$licitate n asigurarea sigurantei circuitului civil si protectia tertilor contractanti, considera m ca astfel de consecinte se refera la opo"a$ilitatea fata de terti, cu exceptia situatiilor n care nscrierea n cartea funciara este constitutiva de drepturi 4drepturile ta$ulare, preva"ute n art 051+050 Cod civil3 3) Datorii e soti or )n re!i(u (atri(onia a co(unitatii e!a e n cadrul regimului comunitatii legale, datoriile comune ale sotilor sunt reglementate n art .C/+.C) Cod civil Art .C/ Cod civil prevede o enumerare limitativa a datoriilor pentru care sotii urmea"a sa raspunda cu $unurile comune, situatiile n care sotii raspund cu $unurile lor comune fiind destul de asema natoare cu cele preva"ute n art .( din Codul familiei, diferentele constnd n8 a3 introducerea o$ligatiilor contractate n vederea do$ndirii $unurilor comune printre cele pentru care sotii urmea"a sa ra spunda cu $unurile lor comune' aceasta este o reglementare foarte necesara n contextul prevederii limitative a datoriilor pentru care sotii raspund cu $unurile lor comune, ntruct este lipsit de orice logica faptul de a ra s+ punde unul sau am$ii soti cu $unurile proprii pentru ceea ce s+a contractat la do$ndirea unui $un comun, acest lucru conducnd la ma rirea artificiala a comunitatii de $unuri, n dauna maselor de $unuri proprii ale sotilor $3 nlocuirea repararii pre*udiciului adus prin nsusirea, de unul dintre soti, a unor $unuri proprietate pu$lica, cu repararea pre*udiciului adus prin nsusirea, de unul dintre soti, a unor $unuri apartinnd unui tert, prin aceasta nla turndu+se prioritatea acordata de regimul comunist fostei proprietati socialiste 4ulterior nlocuita cu proprietatea pu$lica3, fata de proprietatea privata , n conditiile n care actuala Constitutie a =omniei acorda aceeasi protectie am$elor forme de proprietate n celelalte doua situatii, respectiv n ceea ce priveste o$ligatiile contractate de soti mpreuna si o$ligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea c!eltuielilor o$isnuite ale casatoriei, acestea se vor aplica n continuare n aceleasi conditii n care se / aplicau si n $a"a Codului familiei 3 O alta noutate adusa de Codul civil n domeniul reglementarii acestor datorii o constituie ra spunderea solidara a sotilor cu $unurile lor proprii n masura n care I$idem , p /D5 /3

,fectele casatoriei 131 o$ligatiile comune nu au fost acoperite prin urmarirea $unurilor comune 7otul care a platit din $unurile sale proprii datoria comuna se su$roga n drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota+parte ce i+ar reveni din comunitate, daca lic!idarea regimului s+ar face la data platii datoriei, $eneficiind c!iar de un drept de retentie asupra $unurilor /3 celuilalt sot pna la acoperirea integrala a creantelor pe care acesta i le datorea"a 2) -) Gestiunea /unuri or soti or )n re!i(u (atri(onia a co(unitatii e!a e A Preci"ari preala$ile n cadrul regimului matrimonial al comunitatii legale a $unurilor sotilor, dispo"itiile specifice privind gestiunea $unurilor comune ale sotilor se m$ina cu cele de generala aplicare, preva"ute n cadrul regimului primar, care sunt imperative si de aplicare generala, indiferent de regimul matrimonial specific fiecarei casatorii Potrivit art .)( Cod civil, regimul *uridic al $unurilor proprii se concreti"ea"a n dreptul fiecaruia dintre soti de a folosi, de a administra si de a dispune li$er de $unurile sale proprii Cu privire la $unurile comune ale sotilor, Codul civil merge spre o modalitate mai individualista de a$ordare dect vec!ea reglementare Aestionarea $unurilor comune ale sotilor are la $a"a egalitatea acestora si cunoaste, n Codul civil, mai multe sisteme, respectiv8 a3 gestiunea paralela 4concurenta3' $3 gestiunea comuna 4cogestiunea3' c3 gestiunea exclusiva ? Aestiunea paralela 4concurenta3 a $unurilor comune ale sotilor =egula, n materia gestionarii $unurilor comune ale sotilor, conform noii reglementa ri, o constituie gestiunea paralela 4concurenta3, potrivit ca reia fiecare dintre soti are, n principiu, puterea de a gestiona singur comunitatea de $unuri, concreti"ata n faptul ca nc!eierea actelor privind $unurile comune are loc n virtutea propriilor sale puteri conferite de lege, iar nu n temeiul mandatului tacit reciproc al sotilor, cunoscut n .3 reglementarea Codului familiei O$iectul acestui tip de gestiune a $unurilor comune ale sotilor l regasim n continutul art .)C si .)1 Cod civil ;iecare dintre soti poate sa nc!eie singur actele de < Avram, C &icolescu, =egimuri matrimoniale , ,d @amangiu, ?ucuresti, (6/6, p ((0 /3 ;olosim aici notiunea de #gestionare% a $unurilor sotilor n sens larg, cuprin"nd drepturile privind (3 dispo"itia, administrarea, conservarea si folosinta pe care sotii le au cu privire la $unurile lor ,ste un termen folosit n doctrina france"a, pe care l considera m util, dar care nu tre$uie confundat cu termenul similar din dreptul comercial, care se refera la activitatea specifica societatilor comerciale Termenul a fost utili"at, de altfel si de alti autori A se vedea, spre exemplu, < Avram, C &icolescu, =egimuri matrimoniale , ,d @amangiu, ?ucuresti, (6/6, p ((0 si urm -ispo"itiile art .C ale Codului familiei aratau ca 8 # 7otii administrea"a si folosesc mpreuna $unurile .3 comune si dispun tot astfel de ele Oricare dintre soti, exercitnd singur aceste drepturi, este socotit ca are si consimtamntul celuilalt sot % nc!eierea actelor privind $unurile comune de ca tre unul singur dintre soti se reali"a n $a"a pre"umtiei mandatului tacit reciproc al sotilor, iar nu doar n nume propriu Tre$uie avut n vedere faptul ca se adauga si necesitatea consimtamntului expres al sotului neparticipant la nc!eierea actului, pentru actele preva "ute de lege ca exceptii de la regula aplica rii mandatului tacit reciproc al sotilor A se vedea si < Avram, C &icolescu, op cit , p ((D

132 DR#$TUL %A&ILI#I conservare, de folosinta, de administrare, de do$ndire a $unurilor comune, actele de nstrainare cu titlu oneros sau de grevare a $unurilor mo$ile a caror nstra inare nu este /3 supusa, potrivit legii, anumitor formalitati de pu$licitate, si darurile o$isnuite Cu privire la notiunea de #daruri o$isnuite%, tre$uie o$servat ca aceasta poate sa capete valori si forme foarte diferite, n functie de nivelul de viata al sotilor, de sistemele lor de valori si de evolutia societatii, ramnnd practicii *udiciare misiunea de a circumscrie modul de apreciere a acestora Corectivul adus de legiuitor independentei pe care aceasta modalitate de gestionare a $unurilor comune o confera fiecaruia dintre soti o constituie raspunderea ntre soti, instituita prin art .)C alin 4)3 Cod civil, potrivit ca ruia, pentru pre*udiciile aduse comunitatii prin nc!eierea unui act de ca tre unul singur dintre soti, sotul neparticipant la nc!eierea actului poate cere celuilalt daune+interese, fa ra a fi nsa afectate drepturile do$ndite de tertii de $una+credinta Prin urmare, daca tertul care a do$ndit un $un comun printr+un asemenea act a fost de rea credinta, sotul neparticipant va putea solicita (3 instantei anularea actului pre*udicia$il C Aestiunea comuna 4cogestiunea3 a $unurilor comune ale sotilor Aestiunea comuna 4cogestiunea3 impune ca nc!eierea unor acte de dispo"itie cu privire la anumite $unuri comune, expres preva "ute de lege, sa nu poata avea loc dect cu consimta mntul am$ilor soti 7unt acte a ca ror nc!eiere necesita consimtamntul am$ilor soti8 a3 actele de nstrainare si de grevare a $unurilor imo$ile' $3 actele de dispo"itie cu titlu oneros cu privire la $unurile mo$ile supuse unor forme de pu$licitate' c3 actele cu titlu gratuit ntre vii privind $unurile mo$ile, cu exceptia darurilor o$isnuite' d3 sc!im$area destinatiei $unului comun' e3 actele de dispo"itie cu privire la $unurile comune n constituirea aportului la o societate sau pentru do$ndirea de pa rti sociale sau actiuni Textul legii nu preci"ea"a daca acordul sotilor tre$uie sa fie expres sau tacit, cu exceptia exprima rii consimtamntului n ca"ul nc!eierii actelor de dispo"itie cu privire la $unurile comune n constituirea aportului la o societate sau pentru do$ndirea de parti sociale sau actiuni, cnd consimta mntul tre$uie sa fie dat n forma scrisa Totusi, notiunea de consimtamnt pre"umat, concreti"ata n mandatul tacit reciproc al sotilor dispare Prin urmare, n aplicarea principiului cogestiunii $unurilor comune ale sotilor, este necesara exprimarea consimta mntului am$ilor soti pentru nc!eierea fieca rui act, indiferent de forma n care aceasta are loc &u excludem, asadar, posi$ilitatea existentei consimta mntului tacit al unuia din soti la nc!eierea unui act privind $unuri comune de ca tre cela lalt sot, cu conditia ca acest consimtamnt sa fie evident si neec!ivoc Potrivit art .)5 Cod civil, sanctiunea lipsei acordului expres al sotilor n situatiile n .3 care este preva "ut de lege o constituie nulitatea relativa a actului Cu toate acestea, astfel A Aioanei, , Poenaru, Casatoria si divortul , ,d @amangiu, ?ucuresti, (660, p /6)' < Avram, C /3 &icolescu, op cit , p (C) < Avram, C &icolescu, op cit , p (C1 (3 C < Craciunescu, op cit , p (/. .3

,fectele casatoriei 133 cum prevede alin 4(3 al aceluiasi articol, tertul do$nditor este aparat de efectele nulitatii actului astfel nc!eiat daca a depus diligenta necesara pentru a se informa cu privire la natura $unului n acest ca", nu vor putea fi cerute de sotul pre*udiciat dect daune+ interese, fa ra a fi afectate drepturile do$ndite de tertul de $una+credinta Practic, va fi suficient ca tertul do$nditor al unui $un nstrainat de unul dintre soti fara consimta mntul celuilalt, desi acesta era necesar potrivit legii, sa dovedeasca faptul ca a depus diligenta necesara pentru a se informa cu privire la natura $unului si nu a reusit sa o afle, pentru ca anularea actului sa fie mpiedicata - Aestiunea exclusiva a $unurilor comune ale sotilor Aestiunea exclusiva presupune ca nc!eierea unor anumite acte privind $unuri comune nu poate fi reali"ata dect de unul singur dintre soti, din cau"a caracterului /3 personal fie al actului *uridic, fie al $unului la care se refera , celalalt sot neputnd interveni cu privire la asemenea acte -e exemplu, fiecare dintre soti va putea dispune doar singur, prin testament, de $unurile sale sau de unele dintre $unurile comune, datorita caracterului personal al actelor *uridice mortis causa , astfel cum prevede art .C6 Cod civil -e asemenea, sotul devenit asociat ntr+o societate la care a adus ca aport un $un comun va exercita singur drepturile ce decurg din aceasta calitate si va putea reali"a singur transferul partilor sociale ori, dupa ca", al actiunilor detinute, astfel cum prevede alin 4(3 te"a a II+a din art .)D Cod civil Astfel de acte ce nu pot fi nc!eiate dect de unul dintre soti, reglementate n cadrul regimului primar, sunt si cele preva"ute de art ./5 alin 4(3 Cod civil, privind gestionarea depo"itelor $ancare desc!ise pe numele unuia dintre soti, precum si cele privind $unurile comune destinate exercita rii profesiei unuia dintre soti, respectiv elementele unui fond de (3 comert care face parte din comunitatea de $unuri T ?unurile proprii ale fiecaruia dintre soti vor fi gestionate, ca si n regimul comunitatii $unurilor sotilor reglementat de Codul familiei, exclusiv de catre sotul proprietar, nsa acesta poate sa nc!eie acte *uridice cu privire la $unurile sale si prin mandatar, inclusiv n persoana sotului sau 2) $arta+u /unuri or co(une )n ti(pu re!i(u ui (atri(onia a co(unitatii e!a e Potrivit dispo"itiilor art .C0 Cod civil, $unurile comune ale sotilor pot fi mpartite oricnd n timpul regimului comunitatii legale, n tot sau n parte, fara a fi nevoie sa se dovedeasca motivele temeinice necesare su$ imperiul reglementa rii Codului familiei Parta*ul $unurilor comune poate fi reali"at n timpul regimului comunitatii fie prin ntelegerea sotilor 2 prin nscris autentic notarial, fie pe cale *udiciara 2 prin !ota rre *udeca toreasca n cadrul parta*ului $unurilor comune se determina cota+parte ce revine fieca ruia dintre soti potrivit att contri$utiei sale la do$ndirea acestor $unuri, ct si la ndeplinirea o$ligatiilor comune 4reali"ndu+se, n acest sens, si regulari"area datoriilor sotilor3 < Avram, C &icolescu, op cit , p (C0 /3 I$idem , p (CD (3

&ulitatea casatoriei 1"3 CAPITOLUL EI NULITAT#A CASATORI#I Sectiunea 1 Notiunea si particu aritati e nu itat ii ca satoriei / &OTIU&,A -, &ULITAT, A CA7ATO=I,I 3 / &ulitatea casatoriei este sanctiunea aplica$ila n ca"ul nerespecta rii cerintelor preva"ute de lege pentru nc!eierea casatoriei Constatarea nulitatii sau, dupa ca", anularea ca sa toriei semnifica desfiintarea sa ( PA=TICULA=ITATIL, &ULITATII CA7ATO=I,I 3 ( -ata fiind importanta casatoriei si consecintele grave pe care le generea"a desfiin+ tarea acesteia, legiuitorul a creat un regim *uridic aparte, deose$it 4ntr+o oarecare masura3 de cel al nulitatii 4a$solute sau relative3 din dreptul comun Astfel, n primul rnd, ofiterul de stare civila are o$ligatia de a refu"a nc!eierea ca satoriei n ca"ul n care cerintele legale nu sunt ndeplinite, iar orice persoana poate face opo"itie n al doilea rnd, c!iar daca la nc!eierea ca sa toriei nu au fost respectate anumite cerinte, legiuitorul cauta sa evite, pe ct posi$il, desfiintarea ca satoriei, prin dispo"itii specifice privitoare la8 a3 restrngerea ca"urilor de nulitate' $3 reducerea termenelor de prescriptie a actiunii n anulare' c3 posi$ilitatea acoperirii unor ca"uri de nulitate a$soluta' d3 atenuarea efectelor desfiintarii casa toriei prin reglementarea casatoriei putative si .3 nla turarea efectelor nulitatii n privinta copiilor re"ultati dintr+o casa torie desfiintata )3 &ulitatea ca sa toriei este diferita de divort Am$ele institutii *uridice pun capat ca satoriei, nsa ntre ele exista deose$iri esentiale Astfel, cau"ele care determina nulitatea ca satoriei constau n nerespectarea unor cerinte impuse de lege, anterior sau concomitent nc!eierii ei, pe cnd cau"ele care duc la divort sunt posterioare nc!eierii ca sa toriei, aceasta fiind vala$il nc!eiata n al doilea rnd, efectele nulitatii sunt retroactive 4producndu+se ex tunc 3, n vreme ce divortul produce efecte numai pentru viitor 4 ex nunc 3 Codul civil consacra nulitat ii casatoriei un ntreg capitol 4capitolul IE din Cartea a II+a, Titlul II3, format din art (D.+.61, care cuprinde unele dispo"itii speciale, derogatorii de la dreptul comun, ce se completea"a cu prevederile dreptului civil n materie de nulitat i, n masura n care acestea din urma nu sunt incompati$ile cu cele ale dreptului familiei I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, op cit , ed a EI+a, p /51' , ;lorian, op cit , p C/ /3 A ?acaci, C @ageanu, E -umitrac!e, op cit , pp /6C+/61 (3 I Al$u, &ulitatea casatoriei n practica *udiciara, n =evista 7tudia Universitatis ?a$es+?olPai 7eria .3 Furisprudentia, Clu*, /D5), p /)D A ?acaci, C @ageanu, E -umitrac!e, op cit , pp /6C+/61 )3

1"DR#$TUL %A&ILI#I Sectiunea a 2'a C asi0icarea nu itat ii casatoriei -intre criteriile de clasificare ale nulitatii n general, n materia dreptului familiei pre"inta relevanta deose$ita 8 a3 modul de exprimare' $3 caracterul nulitatii Utili"nd primul criteriu, nulitatea casatoriei se clasifica n8 a3 nulitate expresa ' &ulitatea expresa este preva "uta ca atare de lege $3 nulitate virtuala &ulitatea virtuala este atrasa de ncalcarea unei conditii de validitate, fa ra a cunoaste o consacrare expresa 7u$ aspectul caracterului nulitatii, aceasta sanctiune se mparte n8 a3 nulitate a$soluta ' $3 nulitate relativa Sectiunea a 3'a Ca4uri e de nu itate a/so uta a casa toriei 1) n raport de reglementarea actuala, nulitatea a$soluta a ca satoriei intervine n urma+ toarele ca"uri8 2) /3 Casatoria nc!eiata n ca"ul lipsei vrstei matrimoniale Casatoria nc!eiata nainte de mplinirea vrstei de /1 ani, att pentru $a r$at ct si pentru femeie 2 adica n perioada impu$ertatii legale 2 este lovita de nulitate Cu toate ca ncalcarea prevederilor legale privitoare la vrsta matrimoniala atrage nulitatea a$soluta , aceasta nulitate poate fi acoperita, daca, pna la constatarea nulitatii, .3 apar urmatoarele situatii 8 a3 sotul care nu avea vrsta legala pentru nc!eierea casa toriei a mplinit, ntre timp, /0 ani 4a*ungndu+se, astfel, ca am$ii soti sa ai$a /0 ani pna la momentul ramnerii definitive a !ota rrii *udecatoresti3' $3 sotia a ra mas nsa rcinata ' c3 sotia a dat nastere unui copil Casatoria se mentine c!iar daca sotia a nascut un copil mort ori daca a ntrerupt cursul sarcinii, deoarece s+a dovedit ca, n pofida vrstei impu$ere, sotii pot avea relatii con*ugale normale ) ) 2) Casatoria )nc.eiata de o persoana care era de+a casatorita Acest ca" de nulitate are ca scop apa rarea principiului monogamiei Pentru reglementarea anterioara, a se vedea, spre pilda , A Cor!an, op cit , pp (6)+(/)' I P ;ilipescu, /3 A I ;ilipescu, op cit , ed a EI+a, pp /55+/05 A se vedea art (D) C civ (3 A se vedea art (D) alin 4(3 C civ .3 A se vedea8 art (D. alin 4/3 raportat la art (5. C civ )3

&ulitatea casatoriei 1"2 <omentul n functie de care se verifica starea de $igamie este acela al nc!eierii celei /3 de a doua ca sa torii &ulitatea nu se acopera prin ncetarea cau"ei ei dupa nc!eierea casa toriei, ceea ce nseamna ca, cea de+a doua casatorie este lovita de nulitate c!iar daca prima casatorie a fost desfacuta sau a ncetat dupa data nc!eierii celei de+a doua, pna la constatarea (3 nulitatii ori anularea ei .3 n practica *udiciara s+a decis ca nimic nu se opune ca o casatorie desfa cuta prin divort sa fie declarata nula, pentru ca numai n acest fel dispar, cu efect retroactiv, toate efectele pe care ea le+a produs n ca"ul declararii mortii prin !otarre *udecatoreasca, cea de a doua ca sa torie este vala$ila , daca a fost nc!eiata n intervalul de timp de la data fixata prin !otarre ca fiind aceea a mortii si data ramnerii definitive a !otarrii declarative de moarte Cnd, dupa declararea mortii unuia dintre soti prin !otarre *udecatoreasca, s+a nc!eiat o noua casatorie, iar sotul declarat mort s+a ntors si s+a anulat !otarrea declarativa de moarte, se da prioritate celei de a doua ca satorii daca sotul celui declarat mort a fost de $una credinta, prima ca satorie fiind desfacuta pe data nc!eierii celei de a doua 3) Casatoria )nc.eiata )ntre rude )n !rad pro.i/it de e!e nc!eierea ca sa toriei ntre rudele n linie dreapta 4indiferent de grad3, precum si ntre rudele n linie colaterala pna la gradul IE inclusiv, este oprita de lege, fiind sanctionata cu nulitatea a$soluta O asemenea ca sa torie este nula indiferent daca rudenia este din casa torie sau din )3 afara ei ori daca este vor$a despre rudenie fireasca sau rudenie civila -e mentionat ca, pentru motive temeinice, instanta de tutela poate autori"a, pe $a"a unui avi" medical special, ca satoria ntre rudele n linie colaterala de gradul al patrulea -) Casatoria )nc.eiata )ntre persoane de ace asi se6 -esi art (D. alin 4/3 Cod civil nu enumera printre ca"urile de nulitate a$soluta si ncalcarea dispo"itiilor art (55 alin 4/3 din acelasi act normativ 4care prevede8 #,ste inter"isa casatoria dintre persoane de acelasi sex % 3, prin trimiterea facuta la art (5/ Cod civil, este indu$ita$ila sanctiunea nulitatii a$solute <ai mult, nu sunt recunoscute n tara noastra nici ca sa toriile dintre persoane de acelasi sex nc!eiate sau contractate n strainatate, fie de cetateni romni, fie de cetateni straini 2) Lipsa di0erentierii se6ua e Cu titlu de nulitate virtuala, apreciem ca aceasta sanctiune este aplica$ila si n ca"ul persoanelor care sufera de malformatii su$ forma nediferentierii sexuale, care fac imposi$ila consumarea casatoriei A Cor!an, op cit , p (6) /3 I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, op cit , ed a EI+a, p /50 (3 A se vedea C7F, s civ , dec nr /C5(B/DDC, pu$licata n ?uletinul Furisprudentei Culegere de deci"ii .3 pe anul /DDC , ,d Proema, ?aia <are, /DD1, pp 15+5/ A Cor!an, op cit , p (6C )3

1"3 DR#$TUL %A&ILI#I 1) 3) Lipsa consi(ta(*ntu ui e6pri(at persona si i/er 7anctiunea nulitatii a$solute este atrasa att n ipote"a lipsei materiale a consim+ tamntului, ct si n ca"urile n care consimtamntul nu a fost exprimat personal de viitorii soti ori nu a fost exprimat li$er ( ) 7) Casatoria )nc.eiata de catre a ienatu (inta sau de/i u (inta n acest ca" ca sa toria este oprita din motive $iologice si sociale .3 nca lcarea acestei pro!i$itii este sanctionata cu nulitatea a$soluta , c!iar daca o atare ca satorie a fost nc!eiata ntr+un eventual moment de luciditate -e asemenea, este irelevant daca aceste persoane au fost sau nu puse su$ interdictie *udeca toreasca ) ") Lipsa so e(nitatii ce e/rarii casatoriei Lipsa 4totala sau partiala 3 de solemnitate la nc!eierea casatoriei atrage nulitatea a$soluta a ca satoriei astfel nc!eiate -e exemplu, atrag nulitatea a$soluta8 a3 lipsa unuia dintre viitorii soti de la sediul primariei unde se cele$rea"a casa toria' $3 neexprimarea consimtamntului la casatorie n mod pu$lic' c3 lipsa celor ( martori la cele$rarea casatoriei' d3 neexprimarea consimtamntului la casatorie n fata ofiterului de stare civila ,) Lipsa de pu/ icitate :casatoria c andestina) Pu$licitatea este o conditie de forma distincta de solemnitate, fiind impusa de legiuitor ca o garantie pentru respectarea celorlalte conditii necesare unei casatorii vala$ile Constituie un element al pu$licitatii accesul pu$licului la cele$rarea ca sa toriei, C3 pentru a da continut exprimarii consimta mntului la casatorie n mod pu$lic -e asemenea, pu$licitatea presupune afisarea declaratiei de casatorie, n extras, ntr+ un loc special amena*at la sediul serviciului pu$lic comunitar local de evidenta a persoanelor sau al primariei unde se va nc!eia casa toria, respectiv al misiunii diplo+ matice sau al oficiului consular unde urmea"a sa se nc!eie casa toria, precum si pe pagina de internet a acestora A se vedea art (D. alin 4/3, raportat la art (5/ C civ /3 A se vedea art (D. alin 4/3, raportat la art (51 C civ (3 7u$ imperiul reglementa rii anterioare, n practica *udiciara s+a apreciat ca 8 #Pentru corecta solutionare .3 a actiunii n constatarea nulitatii a$solute a ca satoriei, nulitate fondata pe prevederile art D din Codul familiei, este necesar sa se sta$ileasca pe $a"a de pro$e, fara ec!ivoc, n primul rnd pe calea unei experti"e psi!iatrice, ca sotul mpotriva ca ruia s+a promovat procesul sufera de o $oala care se ncadrea"a n existenta starii de alienatie mintala sau de$ilitate mintala , fiind neavenite discutiile referitoare la data cnd $oala s+a instalat ori agravat, ntruct sanctiunea nulitatii casa toriei si ga seste *ustificarea ntr+un interes de ordin social 4C7F, s civ , dec nr /(61 din (1 martie (66., HHH sc* ro3 n sensul ca starea de alienatie mintala sau de$ilitate mintala se aprecia"a n raport de data nc!eierii casa toriei, a se vedea C7F, s civ , dec nr /16(B/DD(, n Pro$leme de drept din deci"iile Curtii 7upreme de Fustitie /DD6+/DD( , ,d Ori"onturi, ?ucuresti, /DD., pp /1.+/1) A se vedea art (D. alin 4/3, raportat la art (05 alin 4/3 C civ )3 A se vedea art (05 alin 4/3 C civ C3

&ulitatea casatoriei 1"7 -e asemenea, declaratia de casatorie tre$uie sa fie afisata n extras la sediul serviciului pu$lic comunitar local de evidenta a persoanelor sau al primariei unde cela lalt /3 sot si are domiciliul sau resedinta, precum si pe pagina de internet a acestora n acest ca", desi nu exista o dispo"itie expresa privind sanctionarea cu nulitatea a$soluta , apreciem ca se aplica, prin analogie, dispo"itiile art /(C. Cod civil, care reglementea"a nulitatea virtuala n materie contractuala Casatoria nc!eiata cu ncalcarea pu$licitatii este o casatorie clandestina Casatoria clandestina este diferita de casatoria secreta , care, desi se nc!eie cu 2) pu$licitate, este tinuta secreta de ca tre soti 11) Neco(petenta o0iteru ui de stare civi a 3) nca lcarea competentei teritoriale nu atrage sanctiunea nulitatii Casatoria este nula doar daca a fost nc!eiata de un functionar care nu avea calitatea de ofiter de stare civila 4competenta ratione materiae 3, cu exceptia ca"ului n care a exercitat, n mod pu$lic, atri$utia de ofiter de stare civila , cu respectarea tuturor prevederilor legale, iar viitorii soti nu au cunoscut n momentul nc!eierii casatoriei, lipsa acestei calitati -e aceasta data nulitatea re"ulta din interpretarea per a contrario a dispo"itiilor art /6( Cod civil 11) %rauda a e!e ;rauda la lege constituie ca" de nulitate a$soluta a casa toriei atunci cnd unul din viitorii soti urmareste, prin nc!eierea casa toriei, sa se sustraga rigorilor legii ,xista un asemenea ca" cnd autorul unui viol se casatorea cu victima, pentru a se sustrage -) ra spunderii penale 8 C ) 12) Casatoria 0ictiva Casatoria este fictiva daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii8 a3 consimtamntul exprimat 4de unul sau de am$ii soti3 nu reflecta vointa lor reala, nu este sincer, astfel ca o atare ca sa torie nu s+a nc!eiat n scopul de a ntemeia o familie' -in acest punct de vedere, ca sa toria fictiva apare ca o forma a simulatiei A se vedea8 art (0. alin 4/3 C civ , coro$orat cu art (D din Legea nr //DB/DD1, astfel cum a fost /3 modificat prin art I, pct /6 din Ordonan a de urgen a a Auvernului nr 06B(6// A Cor!an, op cit , p (/6 (3 n sens contrar, a se vedea, spre pilda , T = Popescu, -reptul familiei Tratat, vol I, ,d -idactica si .3 Pedagogica , ?ucuresti, /D1C, p .(0 Art /D5 alin 4C3 C pen prevedea drept cau"a de nepedepsire pentru infractiunea de viol intervenirea )3 casa toriei dintre autor si victima Aceasta dispo"itie a fost a$rogata prin Legea nr /D5B(666, pu$licata n < Of nr C10 din /C noiem$rie (666 A se vedea8 art (DC din Codul familiei n legatura cu fictivitatea ca satoriei n reglementarea anterioara, a se vedea, de exemplu, , ;lorian, C3 op cit , pp 16+1( &u se poate retine fictivitatea casa toriei din simpla mpre*urare ca locuinta a fost o$tinuta de sotul reclamant de la unitatea unde a lucrat, iar la divort a fost atri$uita, potrivit legii, sotiei, deoarece aceste fapte nu au nimic ilicit si nici nu pro$ea"a ca scopul nc!eierii ca satoriei ar fi fost, pentru sotie, acela de a o$tine folosinta locuintei, iar nu ntemeierea unei familii 4C7F, s civ , dec nr /0D6 din /C mai (66(, pu$licata n =evista Pandectele =omne nr )B(66., pp 16+1/3

1"" DR#$TUL %A&ILI#I $3 scopul urmarit 4de unul sau de am$ii soti3 a fost de a o$tine fie unele efecte secundare ca sa toriei 4cum ar fi folosinta locuintei3, fie de a eluda anumite dispo"itii legale imperative, altele dect cele care reglementea"a ca sa toria 7u$ aspectul acestei din urma conditii, casatoria fictiva apare ca o fraudare a legii, folosindu+se mi*loace legale pentru a se o$tine re"ultate ilegale Partile se casatoresc, ceea ce este legal, dar cu scopul de a o$tine re"ultate pe care, altfel, nu le+ar fi putut o$tine si care sunt ilegale, cta vreme nu au urmarit si nu au sta$ilit raporturi specifice casatoriei =e"ulta ca o ca satorie fictiva presupune att o simulatie, ct si o fraudare a legii &ulitatea se acopera daca, pna la ramnerea definitiva a !ota rrii *udecatoresti8 a3 a intervenit convietuirea sotilor' /3 $3 sotia a nascut ' c3 sotia a ra mas nsarcinata' d3 au trecut ( ani de la nc!eierea ca sa toriei 13) Casatoria de convenienta (3 Casatoria de convenienta este o varianta a ca satoriei fictive Casatoria de convenienta, n general, repre"inta ca satoria nc!eiata doar pentru anumite interese 4de regula, materiale3 O forma a acestei ca sa torii o identificam n dispo"itiile Ordonantei de urgenta a .3 Auvernului nr /D)B(66( privind regimul strainilor n =omnia, repu$licata Astfel, potrivit art ( lit l3 din acest act normativ, prin casatorie de convenienta se ntelege # casatoria nc!eiata cu singurul scop de a eluda conditiile de intrare si sedere a )3 strainilor si de a o$tine dreptul de sedere pe teritoriul =omniei % Art 1. alin 4(3 din acelasi act normativ sta$ileste, cu titlu exemplificativ, elementele pe $a"a ca rora se poate sta$ili faptul ca o casatorie este de convenienta, si anume8 /3 nu exista coa$itare matrimoniala ' (3 sotii nu s+au cunoscut naintea ca sa toriei' c3 lipsa unei contri$utii efective la ndeplinirea o$ligatiilor na scute din casa torie' d3 sotii nu vor$esc o lim$a nteleasa de amndoi' e3 exista date ca anterior unul dintre soti a mai nc!eiat o casatorie de convenienta' f3 exista inconsecventa n declaratiile sotilor cu privire la datele personale, circumstantele n care s+au cunoscut ori alte informatii relevante despre ei' g3 nc!eierea casa toriei a fost conditionata de plata unei sume de $ani ntre soti, cu exceptia sumelor primite cu titlu de dota C3 Constatarea acestor elemente se reali"ea"a de catre # ofiterul de interviu % , ele putnd re"ulta din8 a3 datele o$tinute n urma interviului' $3 nscrisuri' c3 declaratiile celor n cau"a sau ale unor terte persoane' d3 controale la domiciliul con*ugal ori alte verificari suplimentare 7u$ incidenta reglementa rilor mai vec!i, n practica s+a decis ca , daca din ca satoria fictiva au re"ultat /3 copii, ceea ce presupune ca sotii au convietuit, nu se mai poate declara nulitatea casa toriei pentru fictivitate 4A se vedea T7, s civ , dec nr 51CB/D5C, n ==- nr 5B/D5C, p 153 n sens contrar, a se vedea I C!elaru, op cit , p (6) (3 Ordonanta de urgenta nr /D)B(66( a fost apro$ata prin Legea nr .C5B(66. si repu$licata n < Of nr (6/ .3 din 0 martie (66) Ulterior a fost modificata si completata si repu$licata n < Of nr )(/ din C iunie (660 Aceasta definitie legala priveste exclusiv domeniul reglementat de actul normativ mentionat )3 Potrivit art ( lit n3 din Ordonanta de urgenta nr /D)B(66(, repu$licata, ofiterul de interviu este C3 # lucratorul din cadrul Oficiului =omn pentru Imigrari, cu atri$utii n constatarea existentei elementelor casatoriei de convenienta %

&ulitatea casatoriei 1", Consecinta constatarii elementelor unei ca sa torii de convenienta de catre ofiterul de interviu nu este desfiintarea acelei casatorii, ci ndrituirea Oficiului =omn pentru Imigrari de a refu"a prelungirea dreptului de sedere o$tinut n $a"a casatoriei Constatarea nulitatii casatoriei este atri$utul exclusiv al instantei de *udecata 7i n acest ca", nulitatea a$soluta se acopera prin convietuirea reala a sotilor /3 1-) Lipsa apro/arii prea a/i e a conducatoru ui institutiei )n care este an!a+at preotu (i itar &ulitatea a$soluta intervine cnd preotul militar 4cetatean romn3 se casatoreste cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenia romna, fara a avea apro$area (3 preala$ila a conducatorului institutiei n care este anga*at acesta 7i n acest ca" suntem n pre"enta unui ca" de nulitate virtuala Sectiunea a -'a Ca4uri e de nu itate re ativa a casatoriei &ulitatea relativa a casatoriei intervine n urmatoarele ca"uri8 . ) 1) Lipsa )ncuviintari or sau autori4arii )n ca4u casatoriei (inoru ui )3 -upa cum s+a mentionat mai sus , pentru motive temeinice, minorul care a mplinit vrsta de /1 ani se poate casatori n temeiul unui avi" medical, cu ncuviintarea parintilor sau, dupa ca", a tutorelui, a persoanei sau autoritatii care a fost a$ilitata sa exercite drepturile parintesti si cu autori"area instantei de tutela Lipsa ncuviintarilor sau autori"a rii atrage nulitatea relativa a respectivei ca satorii n mod evident, minorul de /1 ani caruia instanta de tutela i+a recunoscut capacitatea deplina de exercitiu n conditiile art )6 Cod civil nu mai are nevoie de ncuviinta rile si de autori"area preva"ute de lege, ntruct prin emanciparea *udeca toreasca a iesit de su$ autoritatea pa rintilor sai 2) 5icierea consi(ta(*ntu ui Cnd consimta mntul sotului a fost viciat prin eroare, dol sau violenta, ca sa toria C3 poate fi anulata A ,roarea ;alsa repre"entare a realitatii vi"nd identitatea fi"ica a celuilalt viitor sot constituie temei pentru anularea ca satoriei din cau"a vicierii consimtamntului prin eroare n acelasi sens, a se vedea8 I C!elaru, op cit , p (61 /3 n trecut erau cunoscute drept cau"e de nulitatea a$soluta si8 casa toria unui romn 4de snge3 cu un (3 evreu 4ve"i8 Legea din D august /D)63' casa toria re"ultnd din impedimentum crimis 4condamnare si tentativa de omor mpotriva celuilalt sot3 -e asemenea, lipsa apro$a rii preala$ile a ministrului apararii n ca"ul casa toriei unui ofiter, maistru militar sau su$ofiter 2 cetatean romn 2, cu o persoana apatrida sau care nu are exclusiv cetatenia romna , era lovita de nulitate a$soluta , potrivit art (D lit f3 din Legea nr 06B/DDC, text a$rogat prin Legea nr 0/B(665 A se vedea art (D5 alin 4/3 raportat la art (5( alin 4(3, 4)3 si 4C3 C civ .3 A se vedea supra 8 Capitolul III, 7ectiunea a (+a, / ? )3 A se vedea art (D0 alin 4/3 C civ C3

1,1 DR#$TUL %A&ILI#I ? -olul 4viclenia3 ,roarea provocata prin manopere dolosive constituie ca" de nulitate relativa a ca satoriei, daca vi"ea"a elementele necesare 4esentiale3 nc!eierii casatoriei si acea /3 mpre*urare a determinat consimtamntul celuilalt sot -olul poate fi savrsit prin actiune 4denumit #dol comisiv%3 sau prin inactiune 4care se c!eama #dol omisiv% sau #dol comis prin reticenta%3 Constituie #dol prin reticenta%, de exemplu, faptul ca unul dintre soti, desi stia ca este $olnav, nu a comunicat acest lucru celuilalt sot n mod *ustificat, s+a apreciat ca sanctiunea anularii casatoriei nu se aplica n ca"ul unor afectiuni minore, o$isnuite si vindeca$ile, ca ci astfel s+ar a*unge la desfiintarea unor ca satorii pentru fapte ce nu sunt relevante Totodata , tre$uie sa fie vor$a de alte $oli dect alienatia si de$ilitatea mintala , deoarece n aceste din urma situatii intervine nulitatea (3 a$soluta a ca satoriei Pentru a fi o cau"a de anula$ilitate a ca sa toriei, mi*loacele viclene folosite de unul dintre soti tre$uie sa fie determinante pentru ca celalalt sot sa +si manifeste consimta mntul Pro$lema caracterului determinant se re"olva de la ca" la ca" 2 n concret, instantele de *udecata tre$uind sa tina seama de experienta de viata, prega tirea si .3 de alte date privitoare la cel care se pretinde victima a mi*loacelor viclene C Eiolenta Constrngerea exercitata asupra unuia sau am$ilor soti vicia"a consimta mntul, constituind ca" de nulitate relativa a casatoriei -ate fiind conditiile preva "ute de lege pentru nc!eierea casatoriei, violenta fi"ica este mai degra$a o #ipote"a de scoala% Eiolenta morala se aprecia"a in concreto , n raport de gravitatea si intensitatea sa, tinndu+se cont de starea psi!ica a sotului al ca rui consimtamnt a fost viciat 3) Lipsa discerna(*ntu ui )3 Lipsa vremelnica de discerna mnt atrage nulitatea relativa a ca sa toriei Persoanele lipsite temporar de facultatile mintale 4cum ar fi cei aflati n stare de e$rietate, delir, !ipno"a s a 3 nu se pot ca sa tori n intervalul de timp n care discerna mntul le lipseste, ntruct nu pot exprima un consimtamnt vala$il ,xista, deci, o deose$ire de tratament ntre situatia persoanelor alienate mintal sau de$ile mintal si cea a persoanelor lipsite numai temporar de discernamnt, n sensul ca , n ca"ul primelor, interdictia este a$soluta 2 din motive de ordin $iologic si social 2, iar n ca"ul celor din urma , acestea pot sa se casatoreasca, cu exceptia momentelor n care le lipseste discerna mntul, interdictia fiind instituita numai pentru exprimarea unui C3 discerna mnt vala$il Pentru reglementarea anterioara , a se vedea, spre pilda 8 A Cor!an, op cit , pp (/C+(/1' A ?acaci, C /3 @ageanu, E -umitrac!e, op cit , pp //.+//) A se vedea8 C7F, s civ , dec nr .()B/DD6, n Pro$leme de drept din deci"iile Curtii 7upreme de (3 Fustitie /DD6+/DD( , ,d Ori"onturi, ?ucuresti, /DD., pp /1/+/1. A se vedea C7F, s civ , dec nr (/D1B/DDD, n ?uletinul Furisprudentei Culegere de deci"ii pe anul .3 /DDD , ,d Argessis, Curtea de Arges, (666, pp D)+DC A se vedea art (DD C civ )3 I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, op cit , ed a EI+a, pp /06+/0/ C3

&ulitatea casatoriei 1,1 -) Casatoria )nc.eiata )ntre tutore si (inoru a0 at su/ tute a /3 ,ste anula$ila casa toria nc!eiata ntre tutore si persoana minora aflata su$ tutela sa Sectiunea a 2'a Re!i(u +uridic a nu itatii casatoriei / &OT IU&,A -, =,AI< FU=I-IC AL &ULITATII CA7ATO=I,I Prin regimul *uridic al nulitatii casatoriei ntelegem regulile la care este supusa (3 nulitatea casa toriei ( CO&T I&UTUL =,AI<ULUI FU=I-IC AL &ULITAT II CA 7ATO=I,I =egimul *uridic al nulitatii, n general, vi"ea"a , n esenta , urmatoarele aspecte8 a3 cine poate invoca nulitatea' $3 n ce interval de timp poate fi invocata nulitatea' .3 c3 posi$ilitatea acoperirii nulitatii, prin confirmare Actiunea pentru constatarea nulitatii ca sa toriei poate fi intentata de orice persoana interesata, adica de soti sau tertii care pot *ustifica un interes -e asemenea, procurorul poate introduce o astfel de actiune n ca"ul unei casa torii n fiinta -upa ncetarea sau desfacerea casatoriei, procurorul poate introduce actiunea n constatarea nulitatii numai daca actionea"a pentru apa rarea drepturilor minorilor sau ale persoanelor puse su$ ) interdictie *udecatoreasca Actiunea n anularea casa toriei poate fi pornita , n principiu, doar de cel prote*at prin norma *uridica nca lcata Avem n vedere, dupa ca", persoana sau autoritatea c!emata sa ncuviinte"e ca sa toria minorului, sotul al carui consimta mnt a fost viciat, persoana care, n momentul nc!eierii ca satoriei, era lipsita vremelnic de discernamnt si minorul aflat su$ tutela Actiunea n anulare are caracter personal, astfel ca, de regula , dreptul la actiune nu se transmite mostenitorilor Ca exceptie, n ca"ul actiunii pornita de catre unul dintre soti, daca acesta moare pe parcursul procesului, mostenitorii sa i pot continua exercitarea C3 actiunii -aca lipseste autori"area instantei de tutela pentru nc!eierea casatoriei, actiunea n 13 anulare va fi exercitata de catre procuror, care va fi sesi"at de instanta de tutela 53 n ca" de nulitate a$soluta , actiunea este imprescripti$ila , spre deose$ire de nulitatea relativa, cnd actiunea este prescripti$ila n termen de 1 luni n ca"ul vicierii A se vedea art .66 C civ /3 n ca"ul nulitatii a$solute este vor$a de #constatarea nulitatii casa toriei%, iar n ca"ul nulitatii relative (3 este vor$a de #anularea ca satoriei% A! ?eleiu, -rept civil romn Introducere n dreptul civil 7u$iectele dreptului civil, ed a EII+a, .3 reva "uta si ada ugita de8 < &icolae, P Trusca, ,d Universul Furidic, ?ucuresti, (66/, p ((( A se vedea art (D1 C civ )3 A se vedea art .6( C civ C3 n mod eronat art (D5 alin 4(3 C civ face trimitere la art )1 alin 4)3 2 care nu exista 2, n loc de art 13 )1 alin 4.3 din acelasi cod A se vedea8 art /()D alin 4/3 C civ , care se aplica prin analogie 53

1,2 DR#$TUL %A&ILI#I consimta mntului acest termen ncepe sa curga de la ncetarea violentei sau, dupa ca", de /3 la data la care cel interesat a cunoscut eroarea sau dolul -e asemenea, aceeasi regula se aplica n situatia lipsei vremelnice a discerna+ mntului n ca"ul lipsei ncuviinta rilor sau autori"arii casatoriei minorului, termenul curge de la data la care cei a caror ncuviintare sau autori"are era necesara pentru nc!eierea ca satoriei au luat cunostinta de aceasta Termenul curge de la data nc!eierii casatoriei la actiunea n anularea casa toriei nc!eiata ntre tutore si persoana minora aflata su$ tutela sa (3 -upa cum s+a ara tat mai sus , nulitatea ca sa toriei se acopera , n conditiile preci"ate, n ca"ul casatoriei sotului impu$er, precum si a casatoriei fictive Aceeasi solutie se aplica si la ca sa toria de convenienta Anula$ilitatea casatoriei minorului determinata de lipsa ncuviinta rilor sau a autori"arii instantei de tutela se acopera daca, pna la ra mnerea definitiva a !ota rrii .3 *udeca toresti, au fost o$tinute ncuviinta rile si autori"area cerute de lege -e asemenea, nulitatea casa toriei se acopera daca, ntre timp, am$ii soti au mplinit vrsta de /0 ani n situatiile vicierii consimtamntului ori lipsei discerna mntului, ca sa toria nu poate fi anulata daca sotii au convietuit timp de 1 luni de la data ncetarii violentei sau, dupa ca", de la data descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a facultatilor mintale )3 n toate ca"urile de nulitate relativa, aceasta sanctiune se acopera daca , pna la C ra mnerea definitiva a !otarrii *udeca toresti, sotia a nascut sau a ramas nsarcinata Sectiunea a 3'a Aspecte procedura e )n ca4u nu itatii casa toriei / CO<P,T,&T A & <AT,=IA &ULITATII CA7ATO=I,I &ulitatea casatoriei tre$uie constatata sau, dupa ca", pronuntata prin !ota rre *udeca toreasca , pe $a"a pro$elor administrate Instanta competenta sa *udece n fond este *udecatoria 7u$ incidenta reglementa rii anterioare, ntr+o cau"a , s+a retinut ca , n dovedirea sustinerii privind /3 afectiunea psi!ica de care suferea prtul 2 psi!opatie insta$il+irita$ila cu decompensari frecvente 2 fata de care a fost declarat inapt pentru serviciul militar, fapt ce ar fi fost ascuns viitoarei sotii, reclamanta a invocat $iletul de iesire din 7pitalul <ilitar Clu* &apoca, nr /6C/5 din ( octom$rie /DDC, nsa nscrisul nfatisat, era eli$erat cu 5 ani mai nainte de introducerea actiunii, iar reclamanta nu a fa cut dovada datei 4momentului3 la care a aflat de continutul actului medical invocat si, prin aceasta, de viclenia imputata prtului 4C7F, s civ , dec nr .5)1 din / octom$rie (66., HHH sc* ro3 Instanta a retinut, din pro$atoriul administrat n cau"a , ca reclamantul nu a fa cut dovada ca ar fi aflat cau"a de nulitate relativa n ultimele 1 luni dinainte de introducerea actiunii, iar, pe de alta parte, potrivit c!iar sustinerilor acestuia, a cunoscut nca din anul /DDD, cnd a introdus actiunea de divort, starea de infertilitate a prtei n raport de aceste considerente, s+a apreciat ca a intervenit prescriptia dreptului de a cere anularea casa toriei 4Cas , s civ propr int , dec nr C(15 din /1 iunie (66C, HHH sc* ro3 A se vedea supra 8 7ectiunea a .+a, pct / (3 A se vedea art .6. alin 4/3 C civ .3 A se vedea art .6. alin 4(3 C civ )3 A se vedea art .6. alin 4.3 C civ C3

213 DR#$TUL %A&ILI#I ( AUTO=ITATIL, CO<P,T,&T, 7A 7OLUT IO&,>, -IEO=T UL 7otii sunt li$eri sa aleaga una dintre cele trei autoritati, instanta *udecatoreasca, ofiterul de stare civila sau notarul pu$lic, daca sunt ndeplinite conditiile preva"ute de lege Cererea formulata n fata uneia dintre cele trei institutii va mpiedica solutionarea unei cereri similare formulate la o alta autoritate Pentru prentmpinarea solutionarii unei cereri similare de divort de catre mai multe autoritati, cererea de divort va primi un numa r de nregistrare unic la nivel national, n =egistrul national de evidenta a cererilor de divort, gestionat de <inisterul Administratiei si Internelor Aceasta regula este preva "uta n mod expres n ca"ul procedurii notariale / 4art 05 alin 4)3 din Ordinul ministrului *ustitiei nr 0/BCB(6//3, precum si n ca"ul procedurii administrative 4art /1C din @ A nr 1)B(6//3, nsa nu este expres preva "uta n ca"ul procedurii *udiciare Sectiunea a 2'a Divortu pe ca e +udiciara / ;O=<,L, -IEO=T ULUI P, CAL, FU-ICIA=A Pe cale *udiciara, divortul m$raca urmatoarele forme8 a3 divortul prin acordul sotilor, la cererea am$ilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot' $3 divortul din culpa ' c3 divortul pentru separarea n fapt de cel putin doi ani' d3 divortul din cau"a sta rii sa natatii unuia dintre soti 1818Divortu prin acordu soti or pe ca e +udiciara 181818&oda itati e divortu ui prin acordu sot i or pe ca e +udiciara 1) Codul civil reglementea"a doua modalitati ale divortului prin acordul sotilor pe cale *udiciara , si anume8 a3 divortul la cererea am$ilor soti' (3 $3 divortul la cererea unuia dintre soti, acceptata de cela lalt sot =eglementarea acestor modalitati pre"inta interes su$ aspect procedural 181828Conditii e divort u ui prin acordu soti or pe ca e +udecatoreasca Pentru pronuntarea divortului prin acordul sotilor de ca tre instanta de *udecata se cer ndeplinite cumulativ urmatoarele conditii8 a3 casatoria sa fie vala$il nc!eiata' Aceasta presupune ndeplinirea tuturor conditiilor de fond si de forma la momentul nc!eierii casatoriei, astfel nct sa nu su$"iste vreun motiv de nulitate a acesteia $3 existenta capacitatii depline de exercitiu a sotilor' Art .5) alin 4(3 Cod civil, prevede8 # -ivortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus su$ interdictie % = Alea, - Lupascu, -ivortul prin acordul sotilor, op cit , pp /D+)5 /3 Aceasta modalitate este preva"uta expres de art D(6 noul C pr civ 4care nu a intrat nsa n vigoare3 (3

-esfacerea casatoriei 217 c3 existenta consimtamntului li$er si neviciat al sotilor cu privire la divort Am$ii soti tre$uie sa +si manifeste consimta mntul pentru divort, ntrunindu+se acordul de vointa n acest sens <anifestarea consimtamntului poate fi concomitenta , ca" n care sotii vor depune cererea comuna , pe care o semnea"a amndoi, sau succesiva, cnd manifestarea de vointa a reclamantului, materiali"ata n cererea depusa la instanta, va fi urmata de consimta+ mntul prtului, exprimat n scris sau oral n fata instantei &u au relevanta durata casatoriei ori existentaBinexistenta copiilor minori re"ultati din /3 ca satorie , din afara ca satoriei sau adoptati 1828 Divort u din cu pa 182818 Conditii e divort u ui din cu pa n aceasta situatie, este necesara ntrunirea urmatoarelor conditii8 a3 existenta unor #motive temeinice%' Legea nu arata care sunt acestea, fiind o$ligatia instantei *udeca toresti sa aprecie"e n concret daca este ndeplinita aceasta cerinta Printre cele mai frecvente motive de divort se afla8 diferentele de conceptii, de educatie sau de teluri' lipsa de comunicare' violenta' consumul excesiv de alcool' infidelitatea' incompati$ilitatea sexuala ' pa rasirea locuintei con*ugale' disparitia afectiunii dintre soti' interventia ne*ustificata a parintilor, socrilor s a $3 va ta marea grava a relatiilor dintre soti din cau"a acestor #motive temeinice%' c3 imposi$ilitatea continuarii ca sa toriei' d3 existenta culpei unuia sau am$ilor soti n destra marea casatoriei 182828 &oda itati e divortu ui din cu pa n functie de pro$atoriul administrat, culpa se poate sta$ili de ca tre instanta de tutela astfel8 a3 n sarcina exclusiva a prtului' $3 n sarcina am$ilor soti 4culpa comuna3' ( c3 n sarcina exclusiva a reclamantului , atunci cnd a fost formulata si cerere reconventionala Cnd cererea de divort este ntemeiata pe culpa exclusiva a sotului prt, iar acesta recunoaste faptele care au dus la destramarea vietii con*ugale, instanta va putea pronunta divortul fa ra a face mentiune despre culpa n desfacerea casatoriei, cu acordul .3 reclamantului 1838 Divort u pentru separarea )n 0apt 183818 Conditii e divort u ui pentru separarea )n 0apt n acest ca", tre$uie ndeplinite urmatoarele conditii8 a3 existenta unei separari n fapt a sotilor care a durat cel putin ( ani' A se vedea art .5) alin 4/3 C civ /3 n acest sens, a se vedea art .5. lit $3, coro$orat cu art .5D alin 4/3 si cu art )( din Legea nr (3 5/B(6//, dispo"itii care nu sunt corelate cu cele ale art 1/5 alin 4.3 C pr civ , astfel cum a fost modificat prin art (/D pct /) alin 4.3 din Legea nr 5/B(6// A se vedea art 1/. C pr civ , astfel cum a fost modificat prin art (/D pct /) din Legea nr .3 /a 5/B(6//

21" DR#$TUL %A&ILI#I $3 unul dintre soti sa si asume responsa$ilitatea pentru esecul casatoriei, materia+ /3 li"ata n cererea de divort adresata instantei 183828 &oda itati e divortu ui pentru separarea )n 0apt n ceea ce priveste sta$ilirea culpei n cadrul acestei forme de divort, ntlnim urma toarele situatii8 a3 n principiu, culpa se sta$ileste n $a"a legii n sarcina sotului reclamant, care, formulnd cererea pe acest motiv, si+a asumat responsa$ilitatea pentru esecul casatoriei' $3 prin exceptie, daca sotul prt se declara de acord cu divortul, acesta se pronunta fa ra a se mai face mentiune despre culpa sotilor 18-8 Divort u din cau4a starii sanatatii unuia dintre soti 7ingura conditie ceruta de lege n aceasta situatie este aceea ca starea de sanatate a sotului care solicita divortul sa faca imposi$ila continuarea ca satoriei 1828 Aspecte procedura e co(une privind divortu pe ca e +udiciara 1) Sediu (ateriei =egulile procedurale care guvernea"a divortul sunt preva"ute n Cartea a EI+a din Codul de procedura civila , intitulata #Proceduri speciale% 4capitolul EI, art 165+1/D3, precum si n unele dispo"itii ale Codului civil 4ca de exemplu8 art .5) alin 4.3, art .5D+.0/ etc 3 Codul de procedura civila consacra procedurii divortului art D6.+D(6 ( ) 2) Instanta co(petenta sa so utione4e cererea de divort /3 / n acest sens, a se vedea art 1/5 C pr civ , astfel cum a fost modificat prin art (/D pct /C din Legea nr 5/B(6// n cau"ele de divort privind cetateni ai Uniunii ,uropene sunt aplica$ile unele reglementa ri (3 internationale, care au prioritate fata de dreptul intern Instantele romnesti au fost confruntate cu astfel de situatii, dupa cum re"ulta din unele !ota rri pe care le reproducem, n extras, n cele ce urmea"a Astfel, s+a decis ca 8 # Art . alin 4(3 din =egulamentul nr ((6/B(66. al Consiliului Uniunii ,uropene este incident n cau"a, deoarece acesta prevede ca, n materie de divort, sunt competente instantele *udecatoresti din statul mem$ru de cetatenie al am$ilor soti, neavnd relevanta faptul ca acestia, cetateni romni, nu au domiciliu comun n =omnia, dispo"itiile art . alin 4/3, referitoare la competenta instantei straine n care si au cei doi ultima resedinta comuna aplicndu+se doar n situatia n care cei doi au cetatenii diferite Lipsa unui domiciliu comun al sotilor n =omnia are relevanta doar asupra sta$ilirii instantei competente din =omnia, care este, potrivit art /CC din Legea nr /6CB/DD(, Fudecatoria sectorului / ?ucuresti % 4T<?, s a III+a civ , dec nr /100B=B(660, nepu$licata3 # Actiunile de divort introduse de soti, unul cetatean strain, iar celalalt cetatean romn, sunt de competenta Fudecatoriei sectorului /, conform art /C6 pct / si art /CC din Legea nr /6CB/DD(, n ca"ul n care sotii au domiciliul n strainatate si casatoria s+a nregistrat n =omnia % 4C7F, s civ , dec nr .(DC din . septem$rie (66., HHH sc* ro3 # Potrivit dispo"itiilor art /D alin 4/3 din =egulamentul C , nr ((6/B(66., daca se introduc cereri de divort, de separare de drept sau de anulare a casatoriei ntre aceleasi parti, n fata unor instante *udecatoresti din diferite state mem$re, instanta sesi"ata ulterior suspenda din oficiu procedura pna se sta$ileste competent a primei instante sesi"ate Potrivit alin 4(3 al art /D din acelasi regulament, daca se sta$ileste competenta primei instante sesi"ate, instanta sesi"ata ulterior si declina competenta n favoarea acesteia C!iar daca o$iectul dosarului nregistrat pe rolul instantelor romnesti este #divort%, iar cel nregistrat pe rolul instantei italiene este #separare soti%, recomandarile A!idului Practic pentru aplicarea =egulamentului ?ruxelles II, ela$orat de departamentele Comisiei, prevad ca art /D alin 4/3 din =egulamentul C , nr ((6/B(66. al Consiliului acopera si situatia n care actiunile nu privesc acelasi o$iect

232 DR#$TUL %A&ILI#I 1838 Data des0acerii casatoriei si 0or(a itati e u terioare ra(*nerii de0initive a .otar*rii +udecatoresti de divort 183818 Data des0acerii ca satoriei Casatoria este desfacuta din "iua cnd !otarrea prin care s+a pronuntat divortul a /3 ra mas definitiva Prin exceptie, la divortul din culpa pentru #motive temeinice%, daca sotul reclamant decedea"a n timpul procesului si mostenitorii sai continua actiunea, casa toria se (3 socoteste desfacuta la data decesului 183828 %or(a itati e u terioare ra(*nerii de0initive a .otar*rii de divort @otarrea de divort, ra masa definitiva, se comunica, din oficiu, prima riei com+ petente, pentru a se face mentiunea corespun"a toare pe marginea actului de casatorie -e asemenea, !otarrea *udeca toreasca definitiva se transmite, din oficiu, =egistrului national al regimurilor matrimoniale si, daca unul dintre soti este ntreprin"ator, =egistrului comertului ori, tinnd seama de natura $unurilor sotilor, la alte registre . preva"ute de lege Sectiunea a 3'a Divortu prin acordu soti or pe ca e ad(inistrativa / CO&-ITIIL, -IEO=TULUI P=I& ACO=-UL 7OTILO= P, CAL, A-<I&I7T=ATIEA n acest ca", sunt necesare urmatoarele conditii8 a3 casatoria este vala$il nc!eiata' $3 sotii au capacitate deplina de exercitiu' c3 exista consimta mntul li$er si neviciat al sotilor cu privire la divort' d3 nu exista copii minori, na scuti din ca sa torie, din afara ca sa toriei sau adoptati' e3 exista nvoiala sotilor cu privire la numele de familie dupa divort ( CO<P,T,&T A 7OLUT IO&A=II -IEO=T ULUI P, CAL, A-<I&I7T=ATIEA 3 ) Competenta apartine ofiterului de stare civila de la locul nc!eierii ca satoriei sau a C ultimei locuinte comune a sotilor A se vedea8 art .0( alin 4/3 si 4(3 C civ Potrivit dispo"itiilor art ((( din Legea nr 5/B(6//8 #Pna /3 la intrarea n vigoare a Legii nr /.)B(6/6 privind Codul de procedura civila, referirea din cuprinsul Codului civil la !otarrea definitiva se va ntelege ca fiind facuta la !otarrea irevoca$ila % A se vedea art .0( alin 4(3 C civ (3 A se vedea art .05 C civ . A se vedea = Alea, - Lupascu, -ivortul prin acordul sotilor, op cit , pp /D+)5 ) A se vedea art .5C alin 4/3 C civ C

-esfacerea casatoriei 233 . A7P,CT, P=OC,-U=AL, P=IEI&- -IEO=T UL P=I& ACO=-UL 7OT ILO= P, CAL, A-<I&I7T=ATIEA 1) Sediu (ateriei Procedura divortului prin acordul sotilor reali"ata n fata ofiterului de stare civila este preva"uta de art .5C+.50 Cod civil, completate de dispo"itiile Capitolului IU 4art /1)+ /0(3 din @ A nr 1)B(6// privind <etodologia cu privire la aplicarea unitara a dispo"itiilor n materie de stare civila 2) Cererea de divort pe ca e ad(inistrativa Cererea de divort pe cale administrativa se face n scris, se depune si se semnea"a personal de catre am$ii soti, n fata ofiterului de stare civila delegat de la primaria care are n pastrare actul de casatorie sau pe ra"a careia se afla ultima locuinta comuna a sotilor Cererea de divort prin acordul sotilor nu tre$uie motivata &u este preva "uta posi$ilitatea repre"enta rii sotilor, nici c!iar prin mandat autentic si special, la depunerea cererii de divort sau, ulterior, n cursul procedurii n fata ofiterului de stare civila n cererea de divort, fiecare dintre soti declara pe propria ra spundere ca 8 a3 este de acord cu desfacerea casa toriei' $3 nu are copii minori cu celalalt sot, nascuti din casatorie, din afara ca satoriei sau adoptati mpreuna cu acesta' c3 nu este pus su$ interdictie' d3 nu a mai solicitat altor autoritati desfacerea casatoriei -e asemenea, n cererea de divort sotii declara pe propria raspundere8 a3 adresa ultimei locuinte comune' $3 numele pe care fiecare sau, dupa ca", numai unul dintre acestia urmea"a sa l poarte dupa desfacerea casa toriei Conventia privind numele pe care fiecare dintre soti l va purta dupa divort este singura cerere accesorie de care ia act ofiterul de stare civila n solutionarea cererii de divort La depunerea cererii de divort, se atasea"a urma toarele documente8 a3 certificatele de nastere si de ca satorie ale sotilor, n original si copie' $3 documentele cu care se face dovada identitatii, n original si copie' c3 o declaratie data n fata ofiterului de stare civila , n situatia n care ultima locuinta comuna nu este aceeasi cu domiciliul sau resedinta am$ilor soti nscrisBa n actele de identitate n ca"ul cetatenilor stra ini, certificatele de nastere tre$uie sa ndeplineasca cerintele de legalitate preva "ute n conventiile internationale si tratatele nc!eiate ntre =omnia si statele ai caror cetateni sunt n ca"ul persoanelor care nu cunosc lim$a romna , depunerea cererii de divort se face n pre"enta unui traduca tor autori"at, iar n ca"ul persoanelor surdomute, a unui interpret, nc!eindu+se n acest sens un proces+ver$al Ofiterul de stare civila delegat nregistrea"a cererea de divort n "iua n care a fost primita si acorda sotilor un termen de .6 de "ile calendaristice, calculate de la data depunerii cererii, pentru eventuala retragere a acesteia

23DR#$TUL %A&ILI#I nregistrarea cererilor de divort pe cale administrativa se face separat n =egistrul de intrare+iesire al cererilor de divort 3) 5eri0icarea consi(ta(*ntu ui pentru divort La expirarea termenului de .6 de "ile calendaristice, ofiterul de stare civila delegat verifica daca sotii staruie sa divorte"e si daca, n acest sens, consimta mntul lor este li$er si neviciat, solicitnd sotilor o declaratie -) So utionarea cererii de divort pe ca e ad(inistrativa A Preci"ari preala$ile n ca"ul procedurii administrative, nainte de eli$erarea certificatului de divort ca urmare a constatarii desfacerii casa toriei prin acordul sotilor, ofiterul de stare civila solicita , prin intermediul structurii sale de stare civila din cadrul directiei *udetene de evidenta a persoanelor, alocarea, din =egistrul unic al certificatelor de divort, a numarului certificatului de divort, care urmea"a a fi nscris pe acesta n ca"ul n care, n urma solicita rii adresate, se constata ca pentru acelasi divort s+a alocat, din =egistrul unic al certificatelor de divort, numar de certificat la cererea unui alt ofiter de stare civila sau a unui notar pu$lic, se va respinge solicitarea de nregistrare a certificatului de divort 4art /5) din @ A nr 1)B(6//3 A 7olutionarea cererii de divort pe cale administrativa 7unt posi$ile urmatoarele solutii8 a3 clasarea cererii de divort' $3 admiterea cererii de divort' c3 respingerea cererii de divort ? Clasarea cererii de divort Clasarea cererii comune de divort prin acordul sotilor va avea loc n urmatoarele situatii8 a3 daca sotii nu se pre"inta mpreuna, dupa termenul de .6 de "ile' $3 daca am$ii soti sau numai unul dintre acestia ntelegBntelege sa renunte la divort' c3 daca , nainte de finali"area procedurii de divort, unul dintre soti este pus su$ interdictie' d3 daca , nainte de finali"area procedurii de divort, intervine nasterea unui copil' e3 daca , nainte de finali"area procedurii de divort, unul dintre soti a decedat, ca satoria ncetnd prin deces' Clasarea se consemnea"a n cuprinsul unui referat care se ar!ivea"a la dosarul de divort C Admiterea cererii de divort -aca sunt ntrunite conditiile preva "ute de lege, ofiterul de stare civila constata desfacerea ca satoriei prin acordul sotilor si eli$erea"a certificatul de divort, care va fi nmnat fostilor soti ntr+un termen maxim de C "ile lucra toare &umarul certificatului de divort este distinct de numarul dosarului de divort, iar evidenta certificatelor de divort se tine ntr+un registru separat, n ordinea solutiona rii dosarelor

-esfacerea casatoriei 232 -ata eli$erarii certificatului de divort constituie data la care este desfacuta casatoria Certificatul de casatorie retinut la dosarul de divort se transmite spre anulare prima riei emitente la data eli$erarii certificatului de divort n vederea reali"arii evidentei centrali"ate a certificatelor de divort, la nivelul -irectiei pentru evidenta persoanelor si administrarea $a"elor de date se constituie =egistrul unic al certificatelor de divort, care se poate tine si n sistem informatic nainte de eli$erarea certificatului de divort ca urmare a constata rii desfacerii ca satoriei prin acordul sotilor, ofiterul de stare civila solicita, prin intermediul structurii de stare civila din cadrul directiei *udetene de evidenta a persoanelor, alocarea, din =egistrul unic al certificatelor de divort, a numa rului certificatului de divort, care urmea"a a fi nscris pe acesta Certificatul de divort se ntocmeste n . exemplare originale, din care doua se nmnea"a pa rtilor pe $a"a de semnatura pe cererea de divort si n registrul de evidenta a certificatelor de divort, iar un exemplar ramne la dosarul de divort Pe certificatul de divort nu se nscriu mentiuni cu privire la motivele divortului sau culpa sotilor - =espingerea cererii de divort n situatia n care constata ca nu sunt ntrunite conditiile preva"ute de lege pentru desfacerea ca satoriei prin acordul partilor, inclusiv conditia de a nu avea copii minori re"ultati din casatorie, ofiterul de stare civila ntocmeste un referat, prin care propune respingerea cererii de divort si emiterea unei dispo"itii de respingere de catre primar =espingerea cererii va fi propusa si n situatia n care sotii nu se nteleg asupra numelui de familie pe care fiecare dintre ei l va purta dupa divort ) =,AI<UL FU=I-IC AL -I7PO>IT I,I -, =,7PI&A,=, A C,=,=II -, -IEO=T P, CAL, A-<I&I7T=ATIEA mpotriva dispo"itiei de respingere a cererii de divort nu exista cale de atac 7otii se pot adresa cu cererea de divort instantei de *udecata , pentru a se dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau n $a"a unui alt temei preva "ut de lege Pentru repararea pre*udiciului cau"at prin refu"ul a$u"iv al ofiterului de stare civila de a constata desfacerea casa toriei prin acordul lor, oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separata, instantei competente 2) 88 Data des0acerii casatoriei pe ca ea procedurii ad(inistrative n procedura administrativa a divortului prin acord, ca sa toria este desfacuta la data eli$erarii certificatului de divort Sectiunea a 7'a Divortu prin acordu soti or pe ca e notaria a / CO&-ITIIL, -IEO=TULUI P=I& ACO=-UL 7OTILO= P, CAL, &OTA=IALA -ivortul prin acordul sotilor pe cale notariala presupune ndeplinirea urma toarelor conditii8

233 DR#$TUL %A&ILI#I a3 casatoria este vala$il nc!eiata' $3 sotii au capacitate deplina de exercitiu' c3 exista consimta mntul li$er si neviciat al sotilor cu privire la divort' d3 sotii se nteleg cu privire la cererile accesorii privitoare la8 numele de familie pe care l vor purta dupa divort' exercitarea autoritatii parintesti de ca tre am$ii pa rinti' sta$ilirea locuintei copiilor dupa divort' modalitatea de pa strare a lega turilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii' sta$ilirea contri$utiei parintilor la c!eltuielile de crestere, educare, nvatatura si pregatire profesionala a copiilor -ivortul prin acordul sotilor poate fi constatat de notarul pu$lic si n ca"ul n care exista copii minori nascuti din casatorie, din afara ca sa toriei sau adoptati, daca sotii convin asupra cererilor accesorii mentionate la litera d3 ( CO<P,T,&T A 7OLUT IO&A=II -IEO=T ULUI P, CAL, &OTA=IALA Competenta apartine notarului pu$lic de la locul nc!eierii casatoriei sau al ultimei / locuinte comune a sotilor . A7P,CT, P=OC,-U=AL, P=IEI&- -IEO=T UL P=I& ACO=-UL 7OT ILO= P, CAL, &OTA=IALA 3 ( 1) Sediu (ateriei Procedura notariala a divortului este reglementata de art .5C+.50 Cod civil si detaliata prin Legea nr (6(B(6/6 si prin Ordinul ministrului *ustitiei nr 0/BCB(6// privind completarea =egulamentului de punere n aplicare a Legii notarilor pu$lici si a activitatii notariale nr .1B/DDC, adoptat prin Ordinul ministrului *ustitiei nr 5/6BCB/DDC 2) Cererea de divort pe ca e notaria a Potrivit art 05V din Ordinul ministrului *ustitiei nr 0/BCB(6//, cererea de divort se face n scris si se semnea"a personal de catre soti n fata notarului pu$lic competent la care se depune cererea Art .51, alin 4(3 Cod civil prevede si o exceptie de la regula depunerii personale a cererii, si anume8 # Cererea de divort se poate depune la notarul pu$lic si prin mandatar cu procura autentica % -upa intrarea n vigoare a Codului civil, astfel cum a fost modificat prin legea de punere n aplicare, divortul prin acordul sotilor se poate reali"a la notarul pu$lic c!iar si atunci cnd exista copii minori re"ultati din casatorie, dar numai daca sotii se nteleg asupra tuturor cererilor accesorii ale divortului Lart .5C alin 4(3 Cod civilM Prin urmare, n aceasta situatie, cererea comuna nu tre$uie sa mai cuprinda declaratia sotilor ca nu au copii minori, nsa va tre$ui sa cuprinda8 a3 numele de familie pe care l va purta fiecare dupa divort' $3 nvoiala sotilor privind8 exercitarea autoritatii pa rintesti de catre am$ii parinti' sta$ilirea locuintei copiilor dupa divort' modalitatea de pa strare a lega turilor personale A se vedea art .5C alin 4/3 C civ / = Alea, - Lupascu, -ivortul prin acordul sotilor, op cit , pp /D+)5 (

-esfacerea casatoriei 237 dintre pa rintele separat si fiecare dintre copii' sta$ilirea contri$utiei parintilor la c!el+ tuielile de crestere, educare, nvata tura si pregatire profesionala a copiilor Cererea de divort va fi nsotita de fotocopii ale certificatelor de nastere ale sotilor, precum si ale actelor de identitate ale acestora Odata cu depunerea cererii de divort, sotii vor pre"enta notarului pu$lic certificatul de casatorie emis de autoritatile romne 4n original si copie legali"ata, copia legali"ata urmnd a fi anexata la cererea de divort3 Originalul certificatului de casa torie se retine de ca tre notarul pu$lic pna la eli$erarea certificatului de divort n ca"ul n care exista copii minori din ca sa torie sau asimilati acestora, sotii vor tre$ui sa depuna la notarul pu$lic si raportul de anc!eta sociala ntocmit de autoritatea tutelara Cererea de divort va primi un numa r de nregistrare unic la nivel national, n =egistrul national de evidenta a cererilor de divort n "iua primirii cererii, notarul pu$lic nregistrea"a cererea n registrul de divorturi Pentru a putea continua procedura de divort, notarul pu$lic verifica n =egistrul national de evidenta a cererilor de divort sa nu mai fie nregistrata de catre soti o alta cerere de divort -upa nregistrarea cererii de divort, notarul pu$lic acorda sotilor un termen de .6 de "ile pentru eventuala retragere a cererii de divort si i informea"a despre aceasta 3) 5eri0icarea staruintei )n e6pri(area consi(ta(*ntu ui pentru divort -upa expirarea termenului de .6 de "ile, sotii tre$uie sa se pre"inte personal Pre"enta personala a acestora este ntarita si de art 05W, alin 453 din Ordinul ministrului *ustitiei nr 0/BCB(6// care prevede8 #=epre"entarea sotilor n cadrul procedurii notariale a divortului este inter"isa 7otii se vor pre"enta personal n fata notarului pu$lic 493, n cadrul procedurii, pentru staruinta n cererea de divort si exprimarea consimtamntului li$er si neviciat de desfacere a casatoriei % La expirarea termenului, notarul pu$lic va verifica daca sotii staruie n cererea de divort si daca, n acest sens, consimtamntul lor este li$er si neviciat -) 5eri0icarea respectarii interesu ui superior a (inoru ui n ipote"a n care sotii au copii minori re"ultati din casatorie si se nteleg asupra consecintelor divortului privind situatia acestora, notarul pu$lic verifica daca din raportul de anc!eta sociala re"ulta ca acordul sotilor privind exercitarea n comun a autoritatii parintesti sau cel privind sta$ilirea locuintei copiilor este n interesul copilului n ca"ul n care constata contrariul, va respinge cererea de divort, ndrumndu+i pe soti sa se adrese"e instantei de tutela pentru desfacerea casatoriei Considera m, totodata , ca este o$ligatorie ascultarea minorilor care au mplinit vrsta de /6 ani 7olutia se impune c!iar daca aceasta dispo"itie nu este expres preva"uta n art (1) Cod civil, care face referire doar la proceduri administrative sau *udiciare, si c!iar daca procedura preva"uta de Ordinul ministrului *ustitiei nr 0/BCB(6// nu prevede acest lucru Apreciem ca este o omisiune a legii, motivata de faptul ca n forma initiala, nu era preva"uta posi$ilitatea pronunta rii divortului prin acordul sotilor n fata notarului pu$lic, atunci cnd existau copii minori re"ultati din casatorie

23" DR#$TUL %A&ILI#I ntr+o atare situatie, devin incidente dispo"itiile art / alin 4(3 te"a a doua Cod civil privitoare la #analogia legii% 2) So utionarea cererii de divort pe ca e notaria a A Preci"ari preala$ile nainte de eli$erarea certificatului de divort, notarul pu$lic va solicita, prin inter+ mediul administratorului registrelor unice ale Uniunii &ationale a &otarilor Pu$lici, alocarea numarului certificatului de divort din =egistrul unic al certificatelor de divort, tinut de <inisterul Administratiei si Internelor n ca"ul n care, n urma solicitarii adresate, se constata ca n =egistrul unic al certificatelor de divort este de*a alocat numar de nregistrare pentru un certificat de divort eli$erat acelorasi soti, notarul pu$lic solicitant va dispune, prin nc!eiere, respingerea cererii de divort, ca fiind ramasa fara o$iect ? 7olutionarea cererii de divort pe cale notariala n cadrul procedurii notariale de divort, notarul pu$lic da, prin nc!eiere, una dintre urma toarele solutii8 a3 admiterea cererii de divort' $3 respingerea cererii de divort Admiterea cererii de divort &otarul pu$lic emite o nc!eiere de admitere a cererii de divort, daca sotii sta ruie n divort, si exprima consimtamntul li$er si neviciat si sunt ndeplinite, cumulativ, si celelalte conditii legale preva"ute de Codul civil &otarul pu$lic, n $a"a nc!eierii de admitere a cererii de divort, eli$erea"a certificatul de divort, n care constata desfa cuta ca sa toria dintre soti prin acordul partilor Certificatul de divort se ntocmeste n 1 exemplare originale, dintre care8 un exemplar pentru fiecare dintre soti, un exemplar pentru dosarul de divort, un exemplar pentru mapa de divorturi de la sediul $iroului notarial, un exemplar pentru registrul starii civile de la locul n care s+a nc!eiat ca sa toria sau unde s+a transcris certificatul de ca satorie eli$erat ntr+un alt stat si un exemplar pentru registrul sta rii civile detinut de directia *udeteana de evidenta a persoanelor Certificatul de divort va consemna desfacerea casa toriei prin acordul sotilor, n fata notarului pu$lic, precum si numele de familie pe care fostii soti le vor purta dupa divort Certificatul nu va face mentiune cu privire la culpa sotilor =espingerea cererii de divort &otarul pu$lic emite o nc!eiere de respingere a cererii de divort n unul dintre urma toarele ca"uri, precum si n alte situatii n care nu sunt ndeplinite, cumulativ, conditiile legale pentru desfacerea casatoriei prin acordul pa rtilor8 a3 nu are competenta legala sa solutione"e cererea de divort' $3 unul sau am$ii soti sunt pusi su$ interdictie' c3 unul dintre soti nu si poate exprima consimta mntul li$er si neviciat' d3 la depunerea cererii de divort nu sunt pre"enti am$ii soti, iar sotul pre"ent insista sa fie nregistrata cererea' e3 unul dintre soti refu"a sa semne"e cererea personal, n fata notarului pu$lic'

-esfacerea casatoriei 23, f3 sotii refu"a sa dea declaratiile preva "ute de regulament' g3 sotii nu se nteleg cu privire la numele de familie care urmea"a a fi purtat dupa divort de catre fiecare dintre ei' !3 sotii nu pre"inta , la depunerea cererii de divort, actul de ca sa torie n original' i3 sotii au copii minori, re"ultati din casatorie sau adoptati, si nu se nteleg asupra exercita rii n comun a drepturilor parintesti sau a locuintei copiilor' *3 din raportul de anc!eta sociala re"ulta ca acordul sotilor privind exercitarea n comun a autoritatii parintesti sau cel privind sta$ilirea locuintei copiilor nu este n interesul copiilor' G3 copilul ascultat nu este de acord cu modul n care parintii lui s+au nteles asupra exercita rii n comun a drepturilor parintesti sau a locuintei copilului' l3 unul dintre soti se pre"inta n fata notarului pu$lic la termenul de .6 de "ile acordat si declara ca nu mai staruie n cererea de divort' m3 unul dintre soti nu mai sta ruie n cererea de divort, ntruct nu s+a pre"entat n fata notarului pu$lic la expirarea termenului de .6 de "ile pentru a declara ca staruie n cererea de divort' n3 cererea a ramas fara o$iect, ntruct casa toria dintre soti a fost desfacuta de ca tre o alta autoritate competenta ' o3 sotii se mpaca' p3 sotii si retrag cererea de divort' r3 nainte de finali"area procedurii de divort unul dintre soti a decedat, ca sa toria ncetnd n acest mod n ca"urile de respingere preva "ute la lit g3, i3, * si G3 notarul pu$lic ndruma partile sa se adrese"e instantei *udecatoresti, potrivit prevederilor art .5) Cod civil 7olutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra carora sotii nu se nteleg este de competenta instantei *udecatoresti 4art .51 alin 413 Cod civil3 3) Re!i(u +uridic a )nc.eierii de respin!ere a cererii de divort pe ca e notaria a mpotriva nc!eierii de respingere a cererii de divort nu exista cale de atac 7otii se pot adresa cu cererea de divort instantei de *udecata, pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau n $a"a unui alt temei preva "ut de lege Pentru repararea pre*udiciului cau"at prin refu"ul a$u"iv al notarului pu$lic de a constata desfacerea ca sa toriei prin acordul sotilor, oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separata, instantei competente 7) Data des0acerii casatoriei pe ca ea procedurii notaria e n procedura notariala a divortului prin acord, casatoria este desfa cuta la data eli$erarii certificatului de divort ") %or(a itati u terioare so utionarii cererii de divort pe ca e notaria a n ca"ul respingerii cererii de divort, notarul pu$lic va comunica de ndata, n format electronic, solutia pronuntata, n vederea nc!iderii po"itiei respective n =egistrul national de evidenta a cererilor de divort -upa eli$erarea certificatului de divort, notarul pu$lic va comunica, de ndata , un exemplar al acestuia la prima ria locului n care s+a nc!eiat ca sa toria sau unde s+a

2-1 DR#$TUL %A&ILI#I transcris certificatul de ca sa torie eli$erat ntr+un alt stat, spre a se face mentiune despre divort n actul de ca sa torie, si un exemplar la registrul sta rii civile tinut de directia *udeteana de evidenta a persoanelor Odata cu eli$erarea certificatului de divort, notarul pu$lic restituie sotilor certificatul de ca sa torie, pe care va nscrie mentiunea8 #-esfa cut casa toria prin certificatul de divort nr B % n ca"ul admiterii cererii de divort, notarul pu$lic va comunica, de ndata , n format electronic, solutia, n vederea nc!iderii po"itiei respective din =egistrul national de evidenta a cererilor de divort Sectiunea a "'a #0ecte e des0acerii ca satoriei / P=,CI>A=I P=,ALA?IL, -ivortul produce efecte numai pentru viitor 4 ex nunc 3 Aceste efecte sunt de ordin personal+nepatrimonial sau patrimonial si vi"ea"a att planul relatiilor dintre soti, ct si cel al relatiilor dintre sotii+pa rinti si copii -ivortul nu produce efecte asupra capacitat ii de exercitiu a sotului minor, n sensul ca, daca la data desfacerii casatoriei, sotulBsotia nu a ndeplinit vrsta de /0 ani, aceastaBaceasta pastrea"a capacitatea deplina de exercitiu do$ndita prin nc!eierea casatoriei ( ,;,CT,L, -,7;AC,=II CA7ATO=I,I CU P=IEI=, LA =,LAT IIL, -I&T=, 7OTI 2818#0ecte e des0acerii casatoriei cu privire a re atii e persona e dintre soti 1) Ca itatea de sot Calitatea de sot ncetea"a din momentul ra mnerii definitive a !otarrii *udecatoresti de admitere a actiunii de divort ;iecare sot divortat se poate recasatori cu o alta persoana , dupa cum fostii soti se pot recasatori ntre ei 2) Nu(e e 7n e!atura cu nu(e e pe care ur(ea4a sa' poarte 0ostii soti divortati= noua re! e(entare prevede ur(atoare e a ternative> a) sotii pot conveni ca sotu care a purtat )n ti(pu casatoriei nu(e e de 0a(i ie a ce ui a t sot= sa poarte acest nu(e si dupa divort; Instanta va ua act de aceasta )nvoia a prin .otar*rea de divort8 $3 n lipsa unei nvoieli ntre soti, instanta poate ncuviinta, pentru motive temeinice, cererea sotului care a purtat n timpul casatoriei numele de familie al celuilalt sot, sa poarte acest nume si dupa divort' Temeinicia motivelor invocate se aprecia"a de catre instanta nvestita cu solutio+ narea divortului n genere, se considera ca repre"inta #motiv temeinic% pentru admiterea

2-3 DR#$TUL %A&ILI#I 3) O/ i!atia de )ntretinere )ntre 0ostii soti -aca n timpul casatoriei sotii si datorea"a ntretinere n $a"a o$ligatiei sta$ilite de art C/1 alin 4/3 Cod civil, odata cu desfacerea ca sa toriei aceasta ncetea"a Cu toate acestea si fostii soti si datorea"a ntretinere, n anumite conditii Astfel, fostul sot divortat, care se afla n nevoie din cau"a unei incapacitati de munca intervenite nainte de ca sa torie sau n timpul ca satoriei, are dreptul la ntretinere de la fostul sau sot Acelasi drept l are si atunci cnd incapacitatea s+a ivit n decurs de un an de la desfacerea ca satoriei, nsa este cau"ata de o mpre*urare n lega tura cu casa toria -aca, nsa, divortul este pronuntat din culpa exclusiva a unuia dintre soti, acesta nu va putea $eneficia de ntretinere din partea fostului sau sot dect timp de un an de la desfacerea casatoriei Cuantumul pensiei de ntretinere n favoarea fostului sot va fi sta$ilit avndu+se n vedere mi*loacele de$itorului si starea de nevoie a creditorului, fa ra nsa a se depasi o patrime din venitul net al celui o$ligat la plata ei Legea mai sta$ileste si o limita pentru o$ligatia de ntretinere sta$ilita n sarcina unei persoane cumulativ, n $eneficiul fostului sot si al copiilor, care nu poate depasi *umatate din venitul net al de$itorului 7) Dreptu a (ostenire Ca efect al divortului, fostii soti pierd dreptul la mostenire n acest sens, potrivit dispo"itiilor art D56 Cod civil8 # 7otul supravietuitor l mosteneste pe sotul decedat daca, la data desc!iderii mostenirii, nu exista o !otarre de divort definitiva % . ,;,CT,L, -,7;AC,=II CA7ATO=I,I CU P=IEI=, LA =,LAT IIL, -I&T=, 7OTII+PA=I&TI 7I COPIII LO= <I&O=I 3818 $reci4ari prea a/i e Protectia copiilor minori re"ultati din casatorie sau din afara ca satoriei 4atunci cnd /3 parintii lor sunt am$ii soti 3 constituie o o$ligatie foarte importanta pentru instanta n ca"ul solutionarii divortului parintilor acestora n acest sens, instanta de tutela are o$ligatia de a sta$ili, prin !otarrea de divort, modul n care se vor desfasura raporturile dintre pa rintii divortati si copiii lor minori, cu privire la exercitarea autoritatii parintesti, locuinta copilului dupa divort, contri$utia fiecarui pa rinte la c!eltuielile de crestere, educare, nvata tura si pregatire profesionala a copiilor n sta$ilirea oricaror masuri care l privesc pe copilul minor, instanta va avea n vedere interesul superior al copilului, conclu"iile raportului de anc!eta psi!osociala, precum si nvoiala parintilor -e asemenea, instanta are o$ligatia de a+l asculta pe copilul care a mplinit vrsta de /6 ani si posi$ilitatea de a asculta si pe copilul care nu a mplinit aceasta vrsta, daca aprecia"a ca acest lucru este necesar pentru solutionarea cau"ei sau (3 daca aceasta ascultare este solicitata de copil =espingerea cererii copilului de a fi ascultat tre$uie sa fie ntotdeauna motivata -e exemplu, atunci cnd am$ii soti au un copil dinaintea nc!eierii ca satoriei lor /3 Pentru detalii, a se vedea dispo"itiile art (1) C civ (3

-esfacerea casatoriei 2-7 Opiniile copilului vor fi luate n considerare n raport cu vrsta si gradul sau de maturitate 3828 #0ecte e des0acerii casatoriei cu privire a re atii e persona e dintre sotii'parinti si copii 1) #6ercitarea autoritatii parintesti Potrivit Legii nr (5(B(66) privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificarile si completarile ulterioare, raspunderea pentru cresterea si asigurarea de"voltarii copilului revine8 a3 n principal 2 parintilor' $3 n su$sidiar 2 colectivitatii locale din care fac parte copilul si familia sa' c3 n mod complementar 2 statului, prin institutiile si autoritatile pu$lice cu atri$utii n acest domeniu -repturile si o$ligatiile pe care parintii le au cu privire la cresterea si educarea copiilor se su$sumea"a notiunii de autoritate pa rinteasca Prin !otarrea de divort, instanta este o$ligata sa se pronunte, c!iar si din oficiu, n lega tura cu exercitarea autoritatii pa rintesti cu privire la copiii minori ai sotilor care se despart =egula este ca autoritatea pa rinteasca sa fie exercitata , dupa divort, de am$ii parinti Prin exceptie, instanta de tutela poate dispune exercitarea autoritatii parintesti de ca tre un singur parinte sau de ca tre alte persoane, daca exista motive ntemeiate n acest sens, avnd n vedere, n primul rnd, interesul superior al copilului n ca"ul constatarii divortului pe cale notariala, pa rintii tre$uie sa convina cu privire la exercitarea n comun a autoritatii parintesti, n lipsa unei astfel de ntelegeri notarul pu$lic neputnd sa constate desfacerea casatoriei n privinta motivelor ntemeiate pe care instanta le+ar putea avea n vedere, consideram ca acestea ar putea fi, n primul rnd, o parte dintre cele enumerate de art C65 Cod civil, respectiv decaderea din drepturile parintesti sau imposi$ilitatea de a+si exprima vointa Pot exista, $inenteles, si alte motive temeinice care sa ndreptateasca instanta de tutela sa dispuna exercitarea autoritatii parintesti de catre unul singur dintre parinti, nsa acestea tre$uie sa ai$a n vedere numai interesul superior al copilului, iar nu dorintele egoiste ale unuia dintre pa rinti ,xercitarea autoritatii parintesti de ca tre am$ii parinti presupune consultarea acestora n luarea deci"iilor importante cu privire la cresterea si educarea copiilor Astfel, c!iar daca autoritatea parinteasca este exercitata de am$ii pa rinti, deci"iile curente privind ngri*irea copilului si educarea acestuia sunt luate de parintele cu care copilul locuieste, cela lalt fiind consultat doar cu privire la !otarrile importante, cum ar fi, de exemplu, cele privind scoala la care copilul va fi nscris, interventiile medicale de care acesta are nevoie, religia copilului etc ,ste vor$a despre o constienti"are a responsa$ilitatii pe care o au am$ii parinti cu privire la cresterea si educarea mpreuna a copiilor lor, c!iar n situatia n care sunt separati -aca interesul copilului este ca doar unul dintre parinti sa exercite autoritatea parinteasca, existnd motive temeinice n acest sens, instanta de tutela va dispune astfel

2-" DR#$TUL %A&ILI#I Pa rintele care nu are exercitiul autoritat ii pa rintesti pastrea"a dreptul de a veg!ea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia n mod exceptional, instanta de tutela poate dispune exercitarea autoritatii parintesti de catre alte persoane, atunci cnd copilul este plasat la o ruda sau la o alta familie ori persoana sau la o institutie de ocrotire n astfel de ca"uri, acestea exercita doar drepturile si o$ligatiile parintesti cu privire la persoana copilului n ceea ce priveste drepturile si o$ligatiile cu privire la $unurile copilului, acestea vor fi exercitate de unul sau am$ii parinti, dupa cum va dispune instanta <odificarea exercitiului autoritatii parintesti poate fi dispusa de instanta de tutela daca intervin sc!im$ari semnificative de natura sa influente"e interesul superior al copilului n acest sens ncetarea exercita rii autoritatii parintesti are loc8 a3 prin mplinirea, de catre copil, a vrstei ma*oratului' $3 prin recunoasterea *udiciara a capacitatii depline de exercitiu minorului de /1 ani 4emanciparea *udiciara a minorului3' c3 prin decesul copilului 2) Sta/i irea ocuintei copi u ui 7otii se pot nvoi cu privire la locuinta copiilor, nsa aceasta nvoiala produce efecte numai daca a fost ncuviintata de catre instanta de tutela, cu exceptia situatiilor n care divortul cu copii se constata pe cale notariala , cnd ntelegerea sotilor va fi cuprinsa n conventia acestora privind efectele divortului, autentificata de notarul pu$lic Potrivit dispo"itiilor art )66 Cod civil, daca sotii nu s+au nvoit cu privire la locuinta copilului sau daca nvoiala lor contravine interesului superior al acestuia, instanta va sta$ili, prin !otarrea de divort, locuinta copilului minor la pa rintele cu care el locuieste n mod statornic Prin urmare, n ca"ul n care pa rintii au convenit cu privire la locuinta copilului, /3 instanta va tre$ui sa verifice, pe $a"a pro$elor administrate n cau"a , daca ntelegerea lor corespunde interesului superior al copilului Avnd n vedere faptul ca parintele cu care copilul va locui va fi cel care se va ocupa n permanenta de cresterea si educarea copilului, sta$ilirea locuintei acestuia presupune luarea n considerare a unui complex de factori, cum ar fi8 vrsta si sexul copilului' atasamentul fata de parinti' posi$ilitat ile materiale si de locuit ale acestora' conduita lor morala etc n aplicarea legislatiei anterioare, cnd copilul era ncredintat spre crestere si educare unuia dintre parinti, instanta suprema s+a pronuntat n sensul ca #493 optiunea copiilor de a fi ncredintati unuia dintre pa rinti nu are un rol preponderent n adoptarea solutiei, nsa nu poate fi nesocotita atunci cnd acestia se afla la vrsta la care pot aprecia corect interesul lor, ci tre$uie anali"ata si avuta n vedere n raport cu celelalte pro$e n practica *udiciara s+a decis ca referatul de anc!eta sociala privind ncredintarea copilului minor /3 unuia dintre soti, n procesul de divort, nu este un act administrativ, care, prin el nsusi sa produca efecte *uridice si nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ, ci numai odata cu !otarrea pronuntata n calea de atac LA se vedea C7, s cont adm , dec nr .D)B/DD. 4nepu$licata 3M

-esfacerea casatoriei 2-, /3 administrate% n acest sens, consideram ca ar putea fi avuta n vedere si n legislatia actuala optiunea copiilor cu privire la sta$ilirea locuintei lor La fel de importanta este mentinerea fratilor mpreuna, prin sta$ilirea locuintei acestora la acelasi parinte 7epararea minorilor este posi$ila n situatii de exceptie si (3 numai su$ conditia de a fi n interesul acestora n procesele n care sunt implicati minorii este indicat sa puna conclu"ii si procurorul, drept pe care l are n raport de dispo"itiile art )C alin 4.3 Cod de procedura civila 7c!im$area mpre*urarilor avute n vedere la pronuntarea !otarrii poate atrage modificarea masurii privind locuinta minorului, aceasta putnd fi sta$ilita la cela lalt parinte ori la alte persoane sau institutii de ocrotire, dupa ca" <odificarea deci"iei privind locuinta copilului poate avea loc numai atunci cnd interesele acestuia o cer, adica numai cnd pa rintele la care i+a fost sta$ilita locuinta nu+i .3 mai poate asigura conditiile necesare pentru o de"voltare corespun"atoare 3)Dreptu de a avea e!aturi persona e cu (inoru si de a ve!.ea a cresterea= educarea= )nvatatura si pre!atirea ui pro0esiona a ) ) Parintele divortat, care este separat de copil 4la care nu locuieste, n mod o$isnuit, copilul3, si mentine dreptul de a avea legaturi personale cu minorul si de a veg!ea la cresterea, educarea, nvata tura si pregatirea lui profesionala , precum si de a consimti la adoptia acestuia C3 n practica *udiciara s+a recunoscut acest drept si $unicilor A se vedea C7F, s civ , dec nr /0)0B/DD/, n Pro$leme de drept din deci"iile Curtii 7upreme de /3 Fustitie /DD6+/DD( , ,d Ori"onturi, ?ucuresti, /DD., pp (/5+(/D Actul normativ care sta$ileste cadrul general al protectiei copilului n =omnia, Legea nr (5(B(66), consacra dreptul copilului capa$il de discernamnt de a+si exprima li$er opinia asupra oricarei pro$leme care l priveste 4art () alin /3, mentinnd vrsta de /6 ani 4ca si n Codul familiei3 de la care ascultarea copilului n procedurile *udiciare este o$ligatorie Potrivit alin 4(3 te"a finala din art (), poate fi ascultat copilul care nu a mplinit vrsta de /6 ani, opiniile lui fiind luate n considerare si acordndu+li+se importanta cuvenita, n raport de vrsta si gradul sau de maturitate 4alin ) al art () din Legea nr (5(B(66)3 2 C Ap Iasi, s pentru minori si familie, dec nr /)6B= din (. octom$rie (660, pe HHH portal *ust ro Pentru aplicarea principiului mentinerii fratilor mpreuna , principiu preluat din materia plasamentului, (3 a se vedea8 C Ap Craiova, s pentru minori si familie, dec nr D din () ianuarie (665, HHH portal *ust ro' T &eamt, s civ , dec nr .)CBACB(660, HHH portal *ust ro n acest sens a se vedea C7F, s civ , dec nr ())0B/DD., ?uletinul Furisprudentei Culegere de deci"ii .3 pe anul /DD. , ,d Continent UUI S Universul, ?ucuresti, /DD), pp /6D+//(' C Ap Al$a Iulia, s pentru minori si familie, dec nr 1)B=B(660 si nr .CB=B(660, $a"a de date Furindex' C Ap Clu*, s civ , de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, dec nr (.5B= din (C ianuarie (660 si nr /0CCB= din . octom$rie (660, $a"a de date Furindex' C Ap Ploiesti, s pentru minori si familie, dec nr (D0B= din /. martie (660 si nr 0)CB= din .6 septem$rie (660, $a"a de date Furindex n cau"a @offmann c Austriei , Curtea ,uropeana a -repturilor Omului s+a pronuntat n sensul ca )3 refu"ul, dupa divort, al drepturilor parentale ale mamei, avnd n vedere apartenenta sa la martorii lui Ie!ova, constituie o violare a art 0 com$inat cu art /) din Conventie n esenta, C7 din Austria refu"ase acest drept mamei pentru a prote*a interesele copiilor, ntruct #frecventarea de catre ei a acestei grupa ri religioase risca foarte mult sa duca la marginali"area lor sociala' printre altele, viata le poate fi compromisa printr+un refu" al mamei de a+i la sa sa $eneficie"e de transfu"ia de snge% 4@otarrea din (. iunie /DD. 4Camera3, n E ?erger, op cit , pp )6)+)613 Astfel, ntr+o speta s+a decis ca 8 #n principiu, $unicii au dreptul de a pa stra legaturi personale cu C3 nepotul lor minor, c!iar daca nu exista o dispo" itie expresa n acest sens Acest drept se *ustifica nsa a fi

221 DR#$TUL %A&ILI#I Concret, dreptul anali"at se exercita n conditiile preva "ute de !ota rrea *udeca to+ /3 reasca prin care se sta$ileste programul de vi"itare a minorului Aceasta nu constituie o masura definitiva, putnd fi sc!im$ata ori c!iar nlaturata de (3 ca tre instanta *udecatoreasca, n raport de mpre*ura ri si tinnd cont de interesul superior al copilului -reptul pa rintelui separat de copil de a avea relatii personale cu acesta se circumscrie dreptului la viata de familie n sensul art 0 al Conventiei europene a drepturilor omului si li$ertatilor fundamentale n acest sens, Curtea ,uropeana a -repturilor Omului a apreciat ca 8 % autoritatile pu$lice au o$ligatii po"itive n ceea ce priveste asigurarea punerii n executare a dreptului de vi"ita si, prin urmare, prote*area dreptului reclamantului la . viata de familie 9% 3838 #0ecte e des0acerii casatoriei cu privire a re atii e patri(onia e dintre sot ii'parint i si copii 1) O/ i!atia de )ntretinere Odata cu pronuntarea divortului, instanta va sta$ili contri$utia fiecarui pa rinte la )3 c!eltuielile de crestere, educare, nvatatura si pregatire profesionala a copiilor n acest sens, legea prevede ca parintii au o$ligatia, n solidar, sa asigure copilului lor minor cele necesare traiului, precum si mi*loacele necesare pentru educatia, nvatatura si pregatirea sa profesionala 7pre deose$ire de reglementarea anterioara , conform ca reia copilul era pre"umat ca se afla n nevoie n toate ca"urile, Codul civil prevede n art )DD alin 4(3 ca8 # -aca minorul are un venit propriu care nu este ndestulator, parintii au o$ligatia de a+i asigura conditiile necesare pentru cresterea, educarea si pregatirea sa profesionala % Prin urmare, daca minorul a nc!eiat un contract de munca sau o conventie de cola$orare potrivit art )( Cod civil, el este pre"umat n nevoie doar n masura n care veniturile pe care le o$tine din munca sa nu sunt suficiente pentru a+i asigura acoperirea c!eltuielilor privind ntretinerea, educarea, nvata tura si pregatirea profesionala sta$ilit prin !ota rre *udecatoreasca numai n situatia n care, n a$senta propriului copil si, respectiv, parinte al minorului, $unicii sunt mpiedicati de cela lalt parinte sa pa stre"e legaturi personale cu nepotul lor% 4A se vedea8 C7F, s civ , dec nr (0B/DD(, n Pro$leme de drept din deci"iile Curtii 7upreme de Fustitie /DD6+/DD( , ,d Ori"onturi, ?ucuresti, /DD., pp (()+((13 A se vedea8 C Ap Timisoara, s pentru minori si familie, dec nr 1) din (D ianuarie (660, $a"a de /3 date Furindex' C Ap ?rasov, s pentru minori si familie, dec nr .C/B=B<;B(660, $a"a de date Furindex' C Ap Al$a Iulia, s pentru minori si familie, dec nr 1CB(660, $a"a de date Furindex' C Ap Ploiesti, s civ si pentru cau"e cu minori si de familie, dec nr )65B=B(660, $a"a de date Furindex' C Ap ?ucuresti, s a III+a civ si pentru minori si familie, dec nr /50.B(660, pe HHH portal *ust ro' C Ap , s pentru minori si familie, deci"ia nr (/B=B(660, $a"a de date Furindex A se vedea C7F, s civ , dec nr .(6B/DD), n ?uletinul Furisprudentei Culegere de deci"ii pe anul (3 /DD) , ,d Proema, ?aia <are, /DDC, pp 51+50 A se vedea8 Cau"a 7$rnea c =omniei , pronuntata de Curtea ,uropeana a -repturilor Omului la data .3 de (/ iunie (6// Prin aceeasi !otarre, Curtea a apreciat ca 8 #9 tre$uie sa se tina seama ntotdeauna de interesul superior al copilului si sa se ai$a gri*a ca actiunile po"itive ale autoritatilor pentru a prote*a dreptul la viata de familie al unuia dintre parinti sa nu afecte"e dreptul copilului la viata de familie % A se vedea art )6( C civ )3

-esfacerea casatoriei 221 C!iar daca legea nu o mai prevede expres , considera m ca pa rintii pot conveni cu / privire la cuantumul contri$utiei fiecaruia la c!eltuielile de crestere, educare, nvata tura si pregatire profesionala a copilului, nsa aceasta nvoiala are efecte doar n ma sura n care este ncuviintata de catre instanta Instanta de tutela sta$ileste, prin !ota rrea de divort, contri$utia fieca ruia dintre parinti la c!eltuielile de crestere, educare, nvatatura si prega tire profesionala a copilului ntretinerea copilului de ca tre pa rintii sai se poate sta$ili n natura sau n $ani, su$ forma unor prestatii periodice Aceste prestatii pot m$raca forma unei sume fixe de $ani sau a unei cote procentuale din venitul net al de$itorului o$ligatiei de ntretinere Instanta va putea o$liga parintele despartit de copil la asigurarea contri$utiei sale n natura sau la plata unei pensii de ntretinere pentru minor, aceasta plata efectundu+se ca tre (3 parintele ca ruia i+a fost ncredintat copilul n ca"ul sta$ilirii pensiei de ntretinere su$ forma unei sume de $ani, aceasta se va indexa de drept, trimestrial, n functie de rata inflatiei Totodata, pa rintii au o$ligatia de a contri$ui la ntretinerea copiilor lor care au mplinit vrsta de /0 ani, daca se afla n continuarea studiilor su$ forma nvata mntului liceal, universitar sau profesional, organi"at n conditiile legii, pna la terminarea cursurilor, dar fa ra a depasi vrsta de (1 de ani -aca s+au sc!im$at mpre*urarile avute n vedere la pronuntarea !otarrii, instanta va putea pronunta o noua !otarre 2 de ma*orare, de reducere sau, dupa ca", de sistare a platii pensiei de ntretinere . ) 2) A ocatia de stat pentru copii -e alocatia acordata de stat $eneficia"a toti copiii n vrsta de pna la /0 ani -e asemenea, $eneficia"a de alocatie de stat pentru copii si tinerii care au mplinit vrsta de /0 ani, pna la terminarea cursurilor nvatamntului liceal, universitar sau profesional, organi"ate n conditiile legii, inclusiv cei care repeta anul scolar din motive de sana tate, dovedite cu certificat medical -e alocatia de stat pentru copii $eneficia"a si copiii cetatenilor straini si ai persoa+ nelor fara cetatenie re"identi, n conditiile legii, n =omnia, daca locuiesc mpreuna cu )3 parintii Titular al dreptului de alocatie este copilul Alocatia de stat pentru copii se plateste unuia dintre parinti, pe $a"a acordului acestora n ca" de nentelegere, pe $a"a !otarrii *udecatoresti, alocatia se pla teste parintelui la care s+a sta$ilit locuinta copilului Aceasta alocatie poate fi pla tita si tutorelui, curatorului, persoanei careia i+a fost dat n plasament familial copilul, inclusiv asistentului maternal sau persoanei careia acesta i+a fost ncredintat n vederea adoptiei, n conditiile legii -upa mplinirea vrstei de /) ani, plata alocatiei de stat pentru copii se poate face direct titularului, cu ncuviintarea ocrotitorului sau legal ntelegerea pa rintilor cu privire la sta$ilirea contri$utiei la c!eltuielile de crestere, educare, nvata tura /3 si pregatire profesionala a copiilor este preva "uta expres de Codul civil doar n ca"ul divortului sotilor prin procedura notariala A se vedea art .5C alin 4(3 C civ A se vedea C Ap Craiova, s I civ si pentru cau"e cu minori si de familie, dec nr D5/B=B(660 4$a"a (3 de date Furindex3 si nr /61B(660 4HHH portal *ust ro3 A se vedea Legea nr 1/B/DD., repu$licata n < Of nr .66 din 5 mai (66D .3 A se vedea art ( din Legea nr 1/B/DD., repu$licata )3

222 DR#$TUL %A&ILI#I ,ste admisi$ila actiunea prin care se solicita o$ligarea sotului care nu a ntocmit for+ mele necesare sau a ncasat alocatia fara drept sa plateasca sotului la care locuieste minorul suma cuvenita, *ustificata prin sa vrsirea unui a$u" sanctiona$il prin ra spunderea civila /3 delictuala 4n primul ca"3 si prin m$ogatirea fara *usta cau"a 4n cel de al doilea ca"3 3) #6ercitarea drepturi or si )ndep inirea )ndatoriri or parintesti cu privire a 2 ) /unuri e copi u ui Administrarea $unurilor copilului face parte dintre drepturile si o$ligatiile pa rintesti Prin urmare, acestea vor fi exercitate, dupa divort, de parintii care au exercitiul autoritatii parintesti n situatia n care exercitiul autoritatii pa rintesti cu privire la un copil apartine doar unuia dintre parinti, drepturile si ndatoririle parintesti, inclusiv cu privire la $unurile copilului, se exercita de catre acesta O$ligatia de a contri$ui la ntretinerea copilului nsa ra mne n sarcina fiecaruia dintre parinti, c!iar n ca"ul n care unul dintre ei nu exercita autoritatea pa rinteasca n ca"ul n care copilul este plasat la o alta persoana dect parintele sau la o institutie de ocrotire, instanta va sta$ili daca dreptul de a+i administra $unurile si de a+l repre"enta ori, dupa ca", de a+i ncuviinta actele se va exercita de catre am$ii parinti sau doar de ca tre unul dintre acestia Sectiunea a ,'a Ap icarea )n ti(p a dispo4it ii or Codu ui civi privitoare a des0acerea casatoriei Aplicarea dispo"itiilor Codului civil cu privire la desfacerea casa toriei cunoaste o generali"are, n sensul ca ele guvernea"a toate divorturile pronuntate ulterior datei de / octom$rie (6//, indiferent de data nc!eierii ca satoriei Potrivit art .D alin 4(3 din Legea nr 5/B(6//, divortul pronuntat anterior intra rii n vigoare a Codului civil # produce efectele sta$ilite de legea n vigoare la data cnd s+a pronuntat !otarrea ramasa irevoca$ila % 7i n ca"ul cererilor formulate anterior intrarii n vigoare a Codului civil, n privinta formelor de divort, instanta poate pronunta8 a3 divortul prin acordul sotilor pe cale *udiciara , daca sunt ndeplinite conditiile preva"ute la art .5. lit a3 si art .5) Cod civil, 4respectiv, cnd divortul prin acord se solicita prin cererea comuna a am$ilor soti sau prin cererea unuia, acceptata de celalalt, indiferent de durata ca sa toriei si existenta copiilor minori3' $3 potrivit art )( din Legea nr 5/B(6//, n ca"ul cererilor de divort formulate anterior intra rii n vigoare a Codului civil, instanta poate pronunta divortul n temeiul art .5. lit $3 si art .5D alin 4/3 Cod civil, # c!iar daca retine culpa exclusiva a reclamantului, n masura n care motivele de divort su$"ista si dupa intrarea n vigoare a 3 3 Codului civil % A ?acaci, C @ageanu, E -umitrac!e, op cit , p /)/ /3 I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, op cit , ed a EI+a, p (1) (3 Aceasta dispo"itie, ca s i articolele din Codul civil la care face trimitere, intra n contradictie cu . art (/D, pct /), prima te"a, din aceeasi Lege nr 5/B(6//, care modifica art 1/5 C pr civ astfel8 # -aca

23" DR#$TUL %A&ILI#I 1838 $osesia de stat 1) Notiunea de posesie de stat Posesia de stat este starea de fapt care indica lega turile de filiatie si de rudenie dintre /3 copil si familia din care se pretinde ca face parte 2) Continutu posesiei de stat (3 Posesia de stat consta, n principal, n oricare dintre urmatoarele mpre*urari 8 a3 persoana respectiva se comporta fata de acel copil ca fiind al sau 4ngri*indu+se de cresterea si educarea sa3, iar copilul se comporta fata de aceasta persoana ca fiind parintele sau' $3 copilul este recunoscut de ca tre familie, n societate si, cnd este ca"ul, de catre autoritatile pu$lice, ca fiind al persoanei despre care se pretinde ca este pa rintele sau' c3 copilul poarta numele persoanei despre care pretinde ca este parintele sau 7untem n pre"enta unei enumerari exemplificative, cu variante alternative 3) Conditii e posesiei de stat .3 Posesia de stat tre$uie sa ntruneasca urmatoarele conditii 8 a3 sa fie continua 2 adica sa nu nregistre"e ntreruperi ne*ustificate -in acest punct de vedere, anumite dificultati pot sa apara n privinta unor eventuale sincope n procesul de crestere si educare a copilului, determinanta fiind atitudinea su$iectiva a parintelui $3 sa fie pasnica 2 adica linistita , lipsita de violenta' c3 sa fie pu$lica 2 n sensul ca nu este exercitata pe ascuns, putnd fi cunoscuta de cei interesati' d3 sa fie neec!ivoca 2 n sensul de semnificatie clara a mpre*urarii n discutie 18-8 Concordanta dintre actu de nastere si posesia de stat -aca actul de nastere si posesia de stat sunt concordante, adica arata ca mama a copilului este aceeasi femeie, atunci, n principiu, filiatia fata de mama nu poate fi pusa n discutie, nici de catre copil 2 care ar reclama o alta stare civila, nici de catre o alta persoana 2 care ar contesta starea civila respectiva Prin urmare, suntem n pre"enta unei pre"umtii ca starea civila pusa n evidenta de actul de nastere si de posesia de stat corespunde realitatii n mod exceptional, pot sa apara situatii n care aceasta pre"umtie nu corespunde realitatii, ca de exemplu n ca"ul su$stituirii de copii ori daca a fost nregistrata ca mama a unui copil o alta femeie dect aceea care l+a na scut n aceste situatii este admisi$ila actiunea n *ustitie pentru sta$ilirea adevaratei maternitati, care poate fi dovedita cu orice mi*loc de pro$a admis de lege 1828 Contestarea 0i iatiei 0ata de (a(a sta/i ita prin 0aptu nasterii n aceasta situatie suntem n pre"enta unei actiuni n contestatie de stat, care urma reste nla turarea unei filiatii, pretins nereala, si nlocuirea ei cu o alta, pretins reala A se vedea art )/6 alin 4/3 te"a I din Codul civil /3 A se vedea art )/6 alin 4/3 te"a a II+a din Codul civil (3 A se vedea art )/6 alin 4(3 C civ .3

;iliatia 23, Actiunea n contestatia filiatiei se poate exercita n ca"ul n care filiatia este sta$ilita prin actul de nastere, care nu este conform cu posesia de stat Aceasta actiune poate fi introdusa de orice persoana interesata si este imprescripti$ila n proces, dovada filiatiei pretins reale se face prin certificatul medical constatator al nasterii, prin experti"a medico+legala de sta$ilire a filiatiei sau, n lipsa certificatului ori n ca"ul imposi$ilitatii efectuarii experti"ei, n principiu prin orice mi*loc de pro$a, inclusiv prin posesia de stat n privinta pro$ei testimoniale, aceasta este admisi$ila doar n urmatoarele ca"uri8 a3 a avut loc o su$stituire de copil' $3 a fost nregistrata ca mama a copilului o alta femeie dect cea care l+a na scut' c3 exista nscrisuri care fac demna de cre"are actiunea formulata ( 7TA?ILI=,A ;ILIATI,I ;ATA -, <A<A P=I& =,CU&OA7 T,=, 3 / 2818 Notiunea de recunoastere a 0i iat iei 0ata de (a(a =ecunoasterea filiatiei fata de mama este actul *uridic unilateral prin care o femeie marturiseste legatura de filiatie dintre ea si un copil despre care pretinde ca este al sau ,a constituie un act de stare civila n acceptiunea de negotium *uris, fiind supusa nregistra rii n registrul de stare civila 2828 Natura +uridica a recunoasterii 0i iatiei 0ata de (a(a =ecunoasterea filiatiei fata de mama are o natura *uridica mixta, n sensul ca, pe de o parte, este o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte *uridice 2 adica sta$ilirea lega turii de filiatie ntre copil si parintele sau, iar pe de alta parte, este un mi*loc de pro$a 4o marturisire a unui fapt *uridic anterior3 &atura sa *uridica imprima si regimul ce+i este aplica$il, n sensul ca tre$uie sa se conforme"e att regulilor specifice actelor *uridice unilaterale, ct si celor privind marturisirea 2838 Caractere e +uridice a e recunoasterii 0i iatiei 0ata de (a(a &atura *uridica a recunoasterii filiatiei fata de mama imprima acesteia urma toarele caractere *uridice8 a3 este irevoca$ila' Asa fiind, femeia care a fa cut marturisirea nu mai poate reveni asupra ei, c!iar daca a fa cut+o prin testament ;aptul ca mama poate contesta recunoasterea nu sc!im$a caracterul sa u irevoca$il, deoarece a contesta nu este acelasi lucru cu a revoca $3 este un # act declarativ de filiatie %, nu # atri$utiv de filiatie %' ;iliatia se sta$ileste n mod retroactiv, de la data nasterii copilului, iar n ceea ce (3 priveste drepturile copilului, c!iar de la conceptia sa, daca se naste viu ' A ?acaci, C @ageanu, E -umitrac!e, op cit , p /C/ si urm ' I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, op cit , /3 ed a EI+a, p (0) si urm ' = Petrescu, Actiunile privind statutul civil al persoanelor, ,d 7tiintifica , ?ucuresti, /D10, p /1C A se vedea art .1 C civ (3

271 DR#$TUL %A&ILI#I c3 este opo"a$ila erga omnes ' d3 este un act personal al mamei' Acest caracter nu exclude posi$ilitatea ca recunoasterea sa poata fi facuta, n numele mamei, de catre un mandatar, cu procura speciala si autentica' e3 este facultativa' Eointa de a recunoaste tre$uie sa fie li$era f3 este un act *uridic pur si simplu, nesuscepti$il de modalitati' g3 este un act *uridic solemn Asa fiind, recunoasterea se poate face numai n formele preva "ute de lege 28-8 Capacitatea +uridica necesara pentru recunoasterea 0i iat iei 0ata de (a(a -ata fiind natura *uridica a recunoasterii, ea necesita numai o manifestare de vointa constienta , adica fa cuta cu discernamnt Asa fiind, mama minora , necasa torita , l poate recunoaste si singura pe copilul sa u, daca are discernamnt n momentul recunoasterii Pentru recunoastere nu este necesara repre"entarea legala sau ncuviintarea preala$ila a ocrotitorului legal, 2828 %or(e e recunoasterii 0i iatiei 0ata de (a(a Art )/1 alin 4/3 Cod civil prevede limitativ formele recunoasterii de maternitate Acestea sunt urmatoarele8 a3 declaratie la serviciul de stare civila' -eclaratia de recunoastere se poate face la orice serviciu de stare civila , nsa mentiunea pe marginea actului de nastere o face serviciul de stare civila care a emis acel act Autoritatea care a ntocmit nscrisul autentic prin care o persoana recunoaste un copil are o$ligatia de a transmite, din oficiu, o copie a acestui act serviciului de stare civila competent pentru a face mentiunea corespun"atoare n registrul de stare civila $3 nscris autentic' Acesta poate fi un nscris autentic notarial sau orice alt nscris considerat de lege autentic 4de exemplu, o declaratie data n fata unei instante de *udecata3 O copie a nscrisului autentic tre$uie trimisa din oficiu 4de catre autoritatea care a emis actul3 serviciului de stare civila competent, pentru a face mentiunea corespun"atoare n registrele de stare civila c3 testament Apreciem ca sunt aplica$ile oricare dintre formele testamentare, si anume8 testamentul ordinar 4care include testamentul olograf si testamentul autentic3, /3 testamentele privilegiate, precum si testamentul sumelor si valorilor depo"itate 2838 Ca4uri e de recunoastere Art )/C alin 4/3 Cod civil prevede limitativ doua ca"uri n care poate avea loc recunoasterea, si anume8 A se vedea art /6)6+/6C6 C civ /3

;iliatia 271 1) daca nasterea nu a 0ost trecuta )n re!istru de stare civi a Legea nu face nicio distinctie n privinta motivelor pentru care nasterea nu a fost nregistrata n registrul de stare civila, situatie n care tre$uie avute n vedere orice ca"uri circumscrise acesteia 4cum ar fi8 inexistenta registrului, pierderea sau distrugerea registrului, omisiunea nregistrarii din vina ofiterului de stare civila etc 3 n aceasta din urma situatie, nu este ca"ul recunoasterii de maternitate, ci a ntocmirii ulterioare a actului /3 de nastere O pro$lema care s+a pus su$ imperiul vec!ii reglementari 4si care, pentru identitate de ratiune, se mentine si n pre"ent3 este aceea a admisi$ilitatii recunoasterii 4ndeose$i recunoasterea filiatiei fata de mama3 intervenita nainte de nasterea copilului (3 Unii autori aprecia"a ca recunoasterea copilului nainte de nastere nu este posi$ila, ntruct ca"urile de sta$ilire a filiatiei materne prin recunoastere se refera exclusiv la copiii na scuti <ai mult, daca mama ar deceda imediat dupa nasterea copilului, nainte ca acesta sa fie nregistrat ca nascut de ea, ci din parinti necunoscuti ori nu s+ar face nregistrarea copilului, dovada filiatiei fata de mama se poate face n *ustitie prin orice mi*loc de pro$a .3 )3 Alti autori 2 la a caror parere ne raliem 2 considera admisi$ila aceasta recunoastere, su$ conditia suspensiva ca la nastere copilul sa se afle n vreuna dintre situatiile limitativ preva"ute de lege n care se poate face recunoasterea Argumentul decisiv este acela ca, n pre"ent, potrivit art .1 te"a I din Codul civil8 # -repturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune nsa numai daca el se naste viu% Or, printre acestea se afla si dreptul la o stare civila, ca atri$ut de identificare a C3 persoanei fi"ice 2) c*nd copi u a 0ost trecut )n re!istru de stare civi a ca 0iind nascut din parinti necunoscuti8 n ca"ul copilului nregistrat din pa rinti necunoscuti pot sa existe urmatoarele 13 situatii 8 a3 dupa nregistrarea nasterii copilului, mama retine certificatul de nastere si a$andonea"a copilul, care, fiind gasit, este nregistrat din nou, ca na scut din parinti necunoscuti' Pre"entarea ulterioara a certificatului de nastere conduce la anularea actului ntocmit ca urmare a gasirii copilului, nefiind ca"ul recunoasterii de maternitate $3 dupa nregistrarea nasterii, copilul a fost adoptat' <ama care apare ulterior l poate recunoaste pe copil c3 cnd copilul gasit a fost recunoscut de o femeie, o a doua recunoastere din partea mamei sale este posi$ila numai dupa contestarea cu succes a primei recunoasteri' A ?acaci, C @ageanu, E -umitrac!e, op cit , p /C. /3 P Anca, op cit , p .( si urm ' T = Popescu, op cit , pp 51+50 (3 , Ion, T <oise, ?a"ele *uridice si genetice ale experti"ei medico+legale ale filiatiei, ,d #<edicala %, .3 ?ucuresti, /DD6, p (1 A Ionascu, ;iliatia fata de mama, n lucrarea # ;iliatia si ocrotirea minorului %, op cit , pp /C+/1' I )3 ;ilipescu, op cit , p (10 A se vedea art CD si D0 C civ C3 A se vedea8 A ?acaci, C @amangiu, E -umitrac!e, op cit , p /C. si /C) 13

272 DR#$TUL %A&ILI#I d3 cnd copilul ga sit a fost adoptat de propria mama, el poate fi recunoscut, deoarece adoptia este incompati$ila cu rudenia de snge' e3 este admisi$ila si recunoasterea maternitatii copilului a carui paternitate a fost sta$ilita mai nti, deoarece filiatia poate fi sta$ilita, n egala ma sura, fata de oricare dintre parinti 2878 Copiii cu privire a care 0i iat ia 0ata de (a(a se poate sta/i i prin recunoastere 7unt aplica$ile urmatoarele reguli8 a3 poate fi recunoscut att copilul minor, ct si cel ma*or, ntruct dispo"itiile /3 privitoare la filiatie sunt aplica$ile si persoanei ma*ore $3 poate fi recunoscut nu numai copilul na scut, ci si copilul doar conceput, su$ conditia ca la nastere sa se afle n una din situatiile la care se refera art )/C alin 4/3 Cod civil 4respectiv8 nasterea nu a fost nregistrata' copilul a fost nregistrat ca nascut din parinti necunoscuti3' (3 c3 poate fi recunoscut copilul decedat, daca a lasat descendenti firesti 28"8 #0ecte e recunoasterii 0i iatiei 0ata de (a(a Principalul efect al recunoasterii este sta$ilirea filiatiei fata de mama a acelui copil, n mod retroactiv, respectiv de la data nasterii, iar n ceea ce priveste drepturile 2 de la data conceptiei 4daca se naste viu3 Alte consecinte *uridice vi"ea"a 8 a3 numele' $3 autoritatea pa rinteasca ' c3 locuinta copilului' d3 o$ligatia de ntretinere' e3 succesiunea etc 3 28,8 7nscrierea recunoasterii 0i iat iei 0ata de (a(a ) =ecunoasterea se nscrie prin mentiune pe marginea actului de nastere al persoanei a ca rei maternitate a fost recunoscuta -aca nregistrarea nasterii copilului nu a avut loc, n $a"a recunoasterii se ntocmeste actul de nastere, pe marginea caruia se mentionea"a recunoasterea n ca"ul recunoasterii copilului nregistrat ca nascut din parinti necunoscuti, n raport de situatia concreta , se impune solutia nscrierii recunoasterii pe marginea actului de nastere 28118 Contestarea recunoasterii 0i iat iei 0ata de (a(a =ecunoasterea maternitatii, daca nu corespunde adevarului, poate fi contestata de )3 orice persoana interesata 4inclusiv de ca tre copilul recunoscut3, pe calea unei actiuni n *ustitie A se vedea8 art )/. C civ /3 A se vedea8 art )/C alin 4.3 C civ Aceasta reglementare expresa pune capat unei dispute ndelungate (3 n literatura de specialitate A se vedea8 art )1 din Legea nr //DB/DD1 cu privire la actele de stare civila, repu$licata , cu .3 modificarile si completa rile ulterioare A se vedea art )(6 alin 4/3 C civ )3

;iliatia 273 Actiunea n contestarea recunoasterii de maternitate poate fi intentata si de autoarea recunoasterii, c!iar daca la data recunoasterii nu a fost n eroare, ntruct datele de stare civila ale persoanei tre$uie sa corespunda adeva rului, statutul persoanei interesnd att /3 situatia ei, ct si societatea nsasi -e asemenea, aceasta actiune poate fi introdusa si de procuror O atare actiune este imprescripti$ila 7u$ aspect pro$ator, se pot folosi orice mi*loace de dovada admise de lege Ca regula , sarcina pro$ei incum$a reclamantului Art )(6 alin 4(3 Cod civil se a$ate nsa de la aceasta regula, sta$ilind urmatoarele8 # -aca recunoasterea este contestata de celalalt parinte, de copilul recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada filiatiei este n sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai % @otarrea *udecatoreasca definitiva de admitere a actiunii nla tura, retroactiv, legatura de filiatie pe care o sta$ilise acea recunoastere -rept urmare, se produc efecte cu privire la8 a3 nume' $3 autoritate parinteasca' c3 domiciliu' d3 o$ligatia de ntretinere' e3 succesiune etc 28118 Nu itatea recunoasterii 0i iatiei 0ata de (a(a 1) $reci4ari prea a/i e =ecunoasterea copilului tre$uie sa fie facuta cu respectarea conditiilor de fond si de (3 forma preva"ute de lege, iar n plus tre$uie sa fie corespun"atoare adeva rului nca lcarea conditiilor impuse de lege pentru recunoasterea copilului atrage sanctiunea nulitatii, care poate fi a$soluta sau relativa &ulitatea a$soluta intervine daca a fost ncalcata o dispo"itie legala instituita pentru .3 ocrotirea unui interes general , iar nulitatea relativa sanctionea"a ncalcarea unei )3 dispo"itii legale instituite pentru ocrotirea unui interes particular 2) Nu itatea a/so uta a recunoasterii 0i iatiei 0ata de (a(a Art )/0 Cod civil prevede trei ca"uri de nulitate a$soluta, si anume8 a3 a fost recunoscut un copil a ca rui filiatie, sta$ilita legal, nu a fost nlaturata' =ecunoasterea devine nsa vala$ila daca filiatia anterioara a fost nlaturata prin !otarre *udeca toreasca , fiind n pre"enta validarii acestui act *uridic unilateral prin acoperirea nulitatii $3 a fost fa cuta dupa decesul copilului, iar acesta nu a la sat descendenti firesti' c3 a fost fa cuta n alte forme dect cele preva "ute de lege n afara acestor situatii, apreciem ca intervine nulitatea a$soluta si n ca"ul n care recunoasterea nu a fost facuta de catre parinte personal sau prin mandatar, cu procura speciala si autentica Practic suntem n pre"enta unei nulitati virtuale, n sensul ca C3 sanctiunea tre$uie aplicata pentru ca scopul dispo"itiei legale ncalcate sa fie atins 7u$ aspectul regimului *uridic aplica$il, nulitatea a$soluta a recunoasterii este imprescripti$ila si poate fi invocata de orice persoana interesata , pe cale de actiune sau de exceptie A se vedea8 TF @unedoara, dec civ nr /.6.B/D5D, ==- nr //B/D5D, p 15 /3 Al Oproiu, Ca"urile de nulitate a$soluta a recunoasterii , =evista Fustitia noua nr /B/D1/, p /./' (3 T = Popescu, op cit , p /CD A se vedea art /.(C coro$orat cu art /()5 alin 4/3 C civ .3 A se vedea art /.(C coro$orat cu art /()0 alin 4/3 C civ )3 Cu privire la nulitatea virtuala 8 a se vedea, art / (C. C civ C3

27DR#$TUL %A&ILI#I 3) Nu itatea re ativa a recunoasterii 0i iatiei 0ata de (a(a =ecunoasterea poate fi anulata n ca"urile vicierii consimtamntului prin eroare, dol /3 sau violenta Prevederea expresa a acestei sanctiuni curma o alta controversa a doctrinei noastre (3 *uridice 7untem de parere ca la aceste ca"uri se adauga si situatia n care femeia nu avea discerna mnt n momentul recunoasterii copilului ,ste vor$a tot de o prevedere expresa a .3 nulitatii relative Actiunea pentru anularea recunoasterii poate fi exercitata doar de ca tre pa rintele al ca rui consimtamnt a fost viciat ori care nu a avut discerna mnt n momentul recunoasterii )3 Termenul de prescriptie extinctiva este de . ani si ncepe sa curga #493 de la data C3 ncetarii violentei ori, dupa ca", a descoperirii erorii sau dolului % =emarcam faptul ca 13 n privinta erorii se deroga de la dreptul comun , n sensul ca nu se mai instituie un moment o$iectiv pentru nceperea cursului prescriptiei Lrespectiv8#493 nu mai tr"iu de mplinirea a /0 luni din "iua nc!eierii actului *uridic %M Ct priveste anularea pentru lipsa discernamntului, suntem de parere ca termenul de prescriptie ncepe sa curga # din "iua cnd cel ndreptatit, repre"entantul legal ori cel c!emat de lege sa i ncuviinte"e sau sa i autori"e"e actele a cunoscut cau"a anularii, nsa nu mai tr"iu de mplinirea a /0 luni din "iua nc!eierii actului *uridic % 53 -) #0ecte e nu itatii recunoasterii 0i iatiei 0ata de (a(a Indiferent de caracterul nulitatii 2 a$solute sau relative 2 se produc aceleasi efecte, n mod retroactiv -rept urmare, copilul nu va avea sta$ilita maternitatea -e aici deriva consecinte cu privire la8 a3 nume' $3 autoritatea pa rinteasca ' c3 locuinta copilului' d3 o$ligatia de ntretinere' e3 succesiune etc . 7TA?ILI=,A ;ILIATI,I ;ATA -, <A<A P=I& @OTA =X=, FU-,CATO=,A7CA 3818 Actiunea )n +ustitie pentru sta/i irea 0i iatiei 0ata de (a(a Actiunea n *ustitie pentru sta$ilirea filiatiei fata de mama este o actiune n reclamatie de stare civila, ce are ca o$iect determinarea legaturii de filiatie dintre copil si mama sa A se vedea art )/D alin 4/3 C civ /3 Al Oproiu, 7e poate introduce o actiune n anularea recunoasterii filiatiei pentru incapacitate sau (3 viciu de consimtamnt: , n =evista Legalitatea populara nr DB/D1/, p C/ si urm ' A! &edelsc!i, &ota la deci"ia nr C)B/DCC a Tri$unalului <unicipiului ?ucuresti, n =evista Legalitatea Populara nr )B/DCC, p )./' P <arica, Pro$leme controversate n dreptul familiei , n ==- nr 5B/D15, pp /6/+/6(' T = Popescu, op cit , p /1/ si urm A se vedea art /.(C coro$orat cu art /(6C C civ .3 A se vedea art (C/5 C civ )3 A se vedea art )/D alin 4(3 C civ C3 A se vedea art (C(D alin 4/3 lit c3 C civ 13 A se vedea art (C(D alin 4/3 lit c3 C civ 53

;iliatia 27, n situatia n care, cel putin o "i din aceasta perioada de /(/ "ile se situea"a n timpul ca satoriei, nseamna ca acel copil este conceput n timpul casa toriei, aplicndu+se pre"umtia de paternitate instituita de art )/) alin 4/3 Cod civil . 7TA?ILI=,A PAT,=&ITATII -I& CA7ATO=I, 3818 &odu de sta/i ire a paternitat ii din casatorie ;iliatia fata de tatal din ca sa torie se determina prin aplicarea pre"umtiei de paternitate preva "ute de lege 1 3828 $re4u(tia de paternitate ) 1) Ro u pre4u(tiei de paternitate Pre"umtia de paternitate a fost instituita n ideea de protectie a ordinii pu$lice si (3 $unelor moravuri 2) $re(isa ap icarii pre4u(tiei de paternitate Premisa aplicarii acestei pre"umtii este maternitatea sta$ilita n conditiile legii 3) Continutu pre4u(tiei de paternitate Potrivit art )/) alin 4/3 Cod civil8 # Copilul nascut sau conceput n timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei % Aceasta dispo"itie vi"ea"a urmatoarele ipote"e8 a3 copilul a fost conceput si na scut n timpul ca sa toriei' $3 copilul a fost conceput nainte de ca sa torie, dar a fost na scut n timpul ca sa toriei' n acest ca" se presupune recunoasterea tacita de paternitate de catre $ar$atul care se ca satoreste cu femeia nsa rcinata, cunoscnd starea acesteia c3 copilul a fost conceput n timpul casatoriei, dar a fost nascut dupa ncetarea, desfacerea, constatarea nulitatii sau anularea casatoriei n acest ca", pentru aplicarea pre"umtiei este necesara ntrunirea urma toarelor conditii8 2 nasterea sa fi avut loc nainte de mplinirea a .66 de "ile de la ncetarea, desfacerea, constatarea nulitatii sau anularea casa toriei' . 2 mama copilului sa nu se fi recasatorit =emarcam faptul ca noua reglementare nu reia dispo"itia cuprinsa n art C. alin 4(3 din Codul familiei, care vi"a situatia copilului conceput n timpul ca sa toriei si nascut dupa desfacerea, declararea nulitatii sau anularea ca satoriei, ipote"a n care pre"umtia de n sensul ca reglementarea vec!e Lart C. alin 4/3 si 4(3 din Codul familieiM continea doua pre"umtii /3 de paternitate, a se vedea8 I Al$u, -reptul familiei , ,d -idactica si Pedagogica, ?ucuresti, /D5C, p //( si I ?o!otici, 7ta$ilirea, tagaduirea si contestarea paternitatii, ,d Cordial Lex, Clu*+&apoca, /DD), pp /)+/C n sensul ca era vor$a despre o singura pre"umtie, a se vedea8 I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, Tratat de dreptul familiei , ,d All ?ecG, ?ucuresti, (66/, p .6( n acelasi sens, ve"i8 -eci"ia nr .)D din /D decem$rie (66/ a Curtii Constitutionale, pu$licata n (3 <onitorul Oficial nr ()6 din /6 aprilie (66(, prin care s+a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispo"itiilor art C. din Codul familiei, invocata n raport de art /1 alin 4/3 si 4(3, art (1, art )) alin 4/3 si art )C alin 4/3 din Constitutie A ?acaci, C @ageanu, E -umitrac!e, op cit , p /1/ .

2"1 DR#$TUL %A&ILI#I paternitate operea"a n favoarea fostului sot al mamei, su$ conditia ca nasterea sa fi avut loc naintea recasatoririi mamei Aceasta omisiune nu semnifica o sc!im$are de conceptie a legiuitorului nostru n privinta paternitatii, solutia fiind aceeasi 2 dedusa din art )/) alin 4/3 Cod civil, n sensul ca daca mama s+a reca satorit, sotul mamei din ca satoria ulterioara este pre"umat /3 tatal copilului (3 Pre"umtia de paternitate se aplica si n alte ca"uri , cum ar fi8 a3 la data conceptiei copilului, mama sa era ca sa torita cu un alt $a r$at, iar nasterea a avut loc n timpul celei de a doua casatorii' .3 $3 la data conceptiei copilului, sotul actual al mamei era casatorit cu o alta femeie ' c3 la data nasterii copilului, sotul mamei era $igam 4poligam3 -) Natura +uridica a pre4u(tiei de paternitate -in punct de vedere al naturii *uridice, suntem n pre"enta unei pre"umtii mixte 4intermediare3, care poate fi ra sturnata exclusiv pe calea actiunii n ta gaduirea paternitatii, n conditiile strict determinate de lege 2) &odu de ap icare a pre4u(tiei de paternitate Pre"umtia de paternitate se aplica ope legis , fiind irelevante mentiunile gresite din actul de nastere al copilului 4care ar putea sa arate, de exemplu, ca tatal copilului este )3 necunoscut ori este altcineva dect sotul mamei3 &u este necesara invocarea pre"umtiei C3 de vreo persoana sau recunoasterea efectelor sale de catre autoritati 3838 Con0 ictu de paternitate :du/ a paternitate) 1) Notiunea de con0 ict de paternitate Conflictul de paternitate desemnea"a situatia n care unui copil i se atri$uie doua paternitati, datorita faptului ca este conceput n timpul primei ca sa torii si na scut n timpul celei de+a doua casatorii 1 ) 2) Ca4uri e de con0 ict de paternitate Pot exista urmatoarele situatii de conflict de paternitate8 a3 femeia se recasatoreste si, la mai putin de .66 "ile de la ncetarea, desfacerea, declararea nulitatii sau anularea primei ca sa torii, naste un copil' $3 sotul este declarat mort prin !otarre *udeca toreasca definitiva, apoi sotia se recasatoreste si, la mai putin de .66 "ile de la nc!eierea celei de+a doua casa torii, naste un copil, iar sotul declarat mort reapare si anulea"a !otarrea declarativa de moarte' c3 sotia, ncalcnd monogamia, se afla, n acelasi timp, n doua ca sa torii si naste un copil -an Lupascu, C +< Craciunescu, &oile reglementari n materia filiatiei, n =evista Pandectele /3 =omne nr 1B(6//, p C0 , ;lorian, op cit , p ((5 (3 n acest sens, TF @unedoara, dec civ nr )6DB/D00, n ==- nr /(B/D00, p 5C .3 I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, op cit , p .6. )3 , ;lorian, op cit , p (./ C3 I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, op cit , ed EI+a, p .(C 13

;iliatia 2"1 &u poate exista conflict ntre paternitatea din ca sa torie si cea din afara ca sa toriei, deoarece pre"umtia de paternitate care nu a fost nlaturata prin taga duire nu ngaduie sta$ilirea altei filiatii -e asemenea, nu exista conflict de paternitate cu privire la filiatia din afara ca satoriei 3) Re4o varea con0 ictu ui de paternitate Art )/) alin 4/3 Cod civil instituie si o ordine de preferinta Asa fiind, regula aplica$ila n materia re"olvarii conflictelor de paternitate re"ida n ntietatea acordata copilului nascut n timpul casatoriei fata de copilul conceput n timpul casatoriei -rept urmare, conflictele pre"entate mai sus au o singura re"olvare8 # tatal copilului este sotul mamei din cea de a doua ca satorie % -) #0ectu )n aturarii paternitatii copi u ui nascut )n ti(pu casatoriei -aca se nlatura paternitatea din ce+a de+a doua ca satorie, este considerat tata al copilului sotul mamei din prima ca sa torie 38-8 Ta!ada paternitatii 1) Notiunea de ta!ada a paternitatii Tagada paternitatii nseamna negarea acesteia pe calea unei actiuni n *ustitie, ce are 1) ca o$iect nla turarea filiatiei sta$ilite prin aplicarea pre"umtiei de paternitate 2) Ca4uri e )n care poate 0i ta!aduita paternitatea Potrivit art )/) alin 4(3 Cod civil8 # Paternitatea poate fi tagaduita, daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului % Ca"urile concrete care se circumscriu acestei reguli generale pot fi diverse, ca de exemplu8 a3 imposi$ilitatea fi"ica de a procrea' $3 imposi$ilitatea materiala de coa$itare' c3 imposi$ilitatea morala de coa$itare etc 3) Aspecte procedura e privind ta!ada paternitatii A Instanta competenta Competenta apartine instantei de tutela , n $a"a art (1C, coro$orat cu art /65 Cod civil 7u$ aspectul competentei materiale, pna la reglementarea organi"arii si functionarii ( instantei de tutela , actiunea n ta gaduirea paternitatii se *udeca, n prima instanta , de catre .3 *udeca torie Din punctu de vedere a co(petentei teritoria e= o atare actiune se introduce a instanta de a do(ici iu p*r*tu ui8 C @amangiu, I =osetti+?ala nescu, A ?aicoianu, Tratat de drept civil, vol I, 4reeditare3, ,d All, /3 ?ucuresti, /DD1, p )5D' A Cor!an, op cit , p .6D Potrivit art ((D din Legea nr 5/B(6//8 # Organi"area, functionarea si atri$utiile instantei de tutela si ( de familie se sta$ilesc prin legea privind organi"area *udiciara Pna la reglementarea prin lege a organi"arii si functionarii instantei de tutela 8 atri$utiile acesteia, preva"ute de Codul civil, sunt ndeplinite de instantele, sectiile sau, dupa ca", completele speciali"ate pentru minori si familie % n virtutea plenitudinii de competenta, consacrata de art / pct / C pr civ .3

2"2 DR#$TUL %A&ILI#I ? Calitatea procesuala Ca itatea procesua a activa Potrivit dispo"itiilor art C) alin 4(3, te"a nti din Codul familiei, anterior modificarii adusa prin Legea nr (00B(6658 # Actiunea n tagaduirea paternitatii poate fi pornita numai de sot % n *urisprudenta Curtii ,uropene a -repturilor Omului s+a pus pro$lema daca imposi$ilitatea unei alte persoane dect sotul mamei de a formula actiune n tagada paternitatii 2 pentru a permite astfel o recunoastere a copilului de ca tre tatal $iologic 2 /3 repre"inta sau nu o nca lcare a art 0 din Conventia pentru apa rarea drepturilor omului (3 n cau"a Nroon si altii c Olandei , instanta europeana s+a pronuntat n sensul ca a fost ncalcat art 0 din Conventie prin respingerea cererii mamei de a se constata ca sotul sau nu este tatal copilului, su$ motiv ca #viata de familie% nu se limitea"a numai la relatiile $a"ate pe casatorie, ci poate include si alte ,,legaturi de familie% de facto , atunci cnd persoanele convietuiesc n afara casatoriei Totodata , se invoca faptul ca, #respectul fata de viata de familie cere ca realitatea $iologica si sociala sa prevale"e asupra unei pre"umtii legale care loveste frontal att faptele sta$ilite, ct si dorintele persoanelor n cau"a, fara a aduce $eneficii reale cuiva% .3 Ulterior, prin deci"ia nr .)DB(66/ , Curtea Constitutionala a =omniei a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca # dispo"itiile art C) alin 4(3 din Codul familiei sunt neconstitutionale n masura n care nu recunosc dect tatalui, iar nu si mamei si copilului nascut n timpul casatoriei, dreptul de a porni actiunea n tagaduirea paternitatii % Cu o ntr"iere inexplica$ila, legiuitorul romn s+a conformat deci"iei Curtii Constitutionale, modificnd art C) alin 4(3 din Codul familiei, n urmatorul sens8 # Actiunea n tagaduirea paternitatii poate fi pornita de oricare dintre soti, precum si de )3 catre copil' ea poate fi continuata de mostenitori % Art 0 din Conventia europeana a drepturilor omului si li$ertatilor fundamentale prevede urma toarele8 /3 #/ Orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si a corespondentei sale ( &u este admis amestecul unei autoritati pu$lice n exercitarea acestui drept dect n masura n care acest amestec este preva"ut de lege si daca constituie o masura care, ntr+o societate democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta pu$lica, $unastarea economica a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, prote*area sanatatii sau a moralei, ori prote*area drepturilor si li$ertatilor altora % A se vedea @otarrea din (5 octom$rie /DD) a Curtii ,uropene a -repturilor Omului (3 Pu$licata n < Of nr ()6 din /6 aprilie (66( .3 A se vedea pct ( din Legea nr (00B(665, care prevedea8 # 4/3 Actiunea n tagada paternitatii poate fi )3 pornita de sotul mamei, de mama, de tatal $iologic, precum si de copil ,a poate fi pornita sau, dupa ca", continuata si de mostenitorii acestora, n conditiile legii 4(3 Actiunea se introduce de catre sotul mamei mpotriva copilului' cnd acesta este decedat, actiunea se porneste mpotriva mamei sale si, daca este ca"ul, a altor mostenitori ai sai 4.3 -aca sotul este pus su$ interdictie, actiunea poate fi pornita de tutore, iar n lipsa, de un curator numit de instanta *udecatoreasca 4)3 <ama sau copilul poate introduce actiunea mpotriva sotului -aca acesta este decedat, actiunea se porneste mpotriva mostenitorilor lui 4C3 Tatal $iologic poate introduce actiunea mpotriva sotului mamei si a copilului -aca acestia sunt decedati, actiunea se porneste mpotriva mostenitorilor %

;iliatia 2"3 Pe $una dreptate, s+a remarcat faptul ca redactarea era defectuoasa , ntruct utili"a termenul # soti %, ceea ce sugerea"a ca tre$uia sa existe aceasta calitate la momentul formula rii actiunii' n realitate calitatea de sot se raporta la momentul nasterii, respectiv al /3 conceptiunii copilului Codul civil extinde sfera persoanelor care pot formula actiunea, dnd aceasta posi$ilitate c!iar si pretinsului tata $iologic, precum si mostenitorilor sotului mamei, celor ai mamei, ai pretinsului tata $iologic si ai copilului Prin urmare, n pre"ent, actiunea n tagada paternitatii poate fi pornita de8 a3 sotul mamei' ;aptul ca sotul mamei a declarat nasterea copilului la organul competent nu constituie un impediment pentru exercitarea actiunii n tagada paternitatii $3 mama' c3 tatal $iologic' d3 copil ,ste critica$ila formularea legii care prevede ca 8 # Actiunea n tagada paternitatii se ( porneste de copil, n timpul minoritatii sale, prin repre"entantul legal % n opinia noastra , cnd copilul a mplinit /) ani poate promova singur actiunea, fa ra a avea nevoie de vreo ncuviintare preala$ila, ntruct este vor$a de un drept nepatrimonial Pe de alta parte, dispo"itia legala criticata ignora situatiile minorului casatorit si a minorului emancipat e3 mostenitorii sotului mamei' f3 mostenitorii mamei' g3 mostenitorii pretinsului tata $iologic' !3 mostenitorii copilului' i3 tutorele titularului pus su$ interdictie *udecatoreasca 4indiferent de titular3' *3 curatorul titularului n ca"ul contrarietatii de interese ntre tutore si cel aflat su$ tutela' G3 procuror, n conditiile Codului de procedura civila Ca itatea procesua a pasiva -eose$im urma toarele situatii8 a3 cnd actiunea este intentata de catre sotul mamei copilului, calitatea de prt o are copilul a ca rui paternitate se ta gaduieste' -aca acesta este minor pna la vrsta de /) ani, va fi repre"entat de mama sau, dupa ca", de tutore' dupa mplinirea acestei vrste va sta singur n *ustitie, asistat de mama sau de tutore n ca"ul n care copilul moare n timpul procesului, actiunea va fi continuata mpotriva mostenitorilor sa i 7otul mamei poate introduce actiunea si dupa ce copilul a decedat, aceasta exercitndu+se mpotriva mamei si, daca este ca"ul, a altor mostenitori ai sa i Actiunea nu se poate introduce n ca"ul n care copilul se naste mort, deoarece nu are capacitate de folosinta $3 daca actiunea este intentata de ca tre mama copilului, calitatea de prt o are sotul mamei' ; A ?aias, < Avram, C &icolescu, op cit , p .6 /3 A se vedea art ).. alin 4/3 C civ (

2"DR#$TUL %A&ILI#I -aca acesta este decedat, actiunea se porneste mpotriva mostenitorilor lui c3 cnd actiunea este introdusa de pretinsul tata $iologic, calitate procesuala pasiva au sotul mamei si copilul, iar daca acestia sunt decedati, actiunea se introduce mpotriva mostenitorilor lor' d3 daca actiunea este intentata de catre copil, calitatea de prt o are sotul mamei sau, dupa ca", mostenitorii lui' e3 cnd actiunea este introdusa de catre mostenitorii titularului dreptului, tutore, curator sau procuror, calitate procesuala pasiva vaBvor avea persoanaBpersoanele mpotriva careiaBca rora s+ar fi ndreptat cu actiunea titularul /3 C Termenul de exercitare a actiunii n tagada paternitatii ( n raport de prevederile Codului civil , deose$im urmatoarele situatii8 a3 sotul mamei poate introduce aceasta actiune n termen de . ani' Acest termen se socoteste fie de la data cnd a cunoscut ca este pre"umat tata al .3 copilului , fie de la o data ulterioara , cnd a aflat ca pre"umtia de paternitate nu corespunde realitatii -aca sotul mamei a murit nainte de expirarea acestui termen si nu a introdus actiunea, mostenitorii sa i au la dispo"itie un an de la data decesului pentru a porni actiunea Termenul de introducere a actiunii n tagada paternitatii nu curge mpotriva sotului pus su$ interdictie *udecatoreasca, acesta avnd la dispo"itie un termen de . ani de la ridicarea interdictiei pentru a promova actiunea, daca aceasta nu a fost pornita de tutore sau curator $3 mama copilului poate introduce actiunea n termen de . ani' n acest ca", termenul se socoteste de la data nasterii copilului La fel ca si n ca"ul sotului, termenul nu curge mpotriva mamei aflata su$ interdictie, ea avnd la dispo"itie un termen de . ani de la data ridicarii interdictiei pentru a promova actiunea, daca aceasta nu a fost pornita de tutore sau curator -e asemenea, daca mama a murit nainte de mplinirea termenului de . ani, fa ra a porni actiunea, aceasta poate fi introdusa de mostenitorii sai, n termen de un an calculat de la data decesului c3 n privinta pretinsului tata $iologic, dreptul la actiune nu se prescrie n timpul vietii sale' n situatia n care pretinsul tata $iologic a decedat nainte de a introduce actiunea, mostenitorii sa i au la dispo"itie un termen de un an de la data decesului pentru a formula aceasta actiune d3 n ca"ul copilului, dreptul la actiune nu se prescrie, n timpul vietii sale n cau"a =assmussen c -anemarcei , Curtea ,uropeana a -repturilor Omului s+a pronuntat n sensul /3 a$sentei unei discriminari $a"ate pe sex invocata n raport de o lege dane"a din /D16 4modificata n /D0(3 care prevedea ca mama copilului din ca sa torie poate contesta oricnd paternitatea copilului, n timp ce dreptul tata lui era limitat 4A se vedea8 @otarrea din (0 noiem$rie /D0) 4Camera 3, n E ?erger, op cit , pp .D6+.D/ A se vedea art ).6+).. ( Pentru o propunere de lege ferenda n acest sens si critica solutiei anterioare, potrivit ca reia te rmenul . curge de la data la care a luat cunostinta de nasterea copilului, a se vedea8 ; A ?aias, < Avram, C &icolescu, <odificarile aduse Codului familiei prin Legea nr (00B(665, n =evista -reptul nr .B(660

;iliatia 2"2 In ipote"a n care copilul a decedat nainte de a introduce actiunea, mostenitorii sa i au la dispo"itie un an, calculat de la data decesului, pentru a introduce o astfel de actiune e3 tutorele, curatorul si procurorul pot exercita actiunea n termenele preva"ute de lege pentru persoanele n favoarea carora actionea"a - <i*loacele de pro$a n ca"ul actiunii n tagada paternitatii ,ste admisi$il orice mi*loc de dovada 4ca, de exemplu8 nscrisuri, martori, interogatoriu etc 3 Recunoasterea (a(ei= )n (asura )n care nu se coro/orea4a cu a te pro/e ad(inistrate )n cau4a= nu este su0icienta pentru ad(iterea actiunii )n ta!aduirea paternitatii8 Un mi*loc de pro$a folosit frecvent este experti"a medico+legala, care poate fi de mai multe feluri, si anume8 a3 experti"a serologica 2 se refera la transmiterea grupelor sanguine de la parinti la copii' ,a consta n anali"a grupelor sanguine ale copilului, mamei si tatalui pre"umat Conclu"iile sale sunt certe, n sensul excluderii, din cau"a incompati$ilitatii grupelor sanguine, dar, n ceea ce priveste sta$ilirea legaturii de filiatie, acestea sunt pro$a$ile 7unt aplica$ile urmatoarele reguli8 2 daca parintii apartin grupei 6 4I3, ei nu pot avea copii dect tot din grupa 6 4I3' 2 daca parintii au grupa A 4II3 sau ? 4III3, ei pot avea copii din toate cele patru grupe' 2 daca unul din parinti apartine grupei 6 4I3, este imposi$ila nasterea unui copil din grupa A? 4IE3' 2 daca unul din pa rinti apartine grupei A? 4IE3, ei nu pot avea copii din grupa 6 4I3' $3 experti"a antropologica 2 se refera la transmiterea unor particularitati anatomice de la pa rinti la copii, ca, de exemplu8 fi"ionomia fetei' conformatia nasului sau a urec!ilor' malformatii' $oli ereditare etc ,a consta n anali"a tra sa turilor anatomice ale copilului si ale tata lui pre"umat, putndu+se efectua numai dupa ce copilul a mplinit vrsta de . ani c3 experti"a dermatoglifica 2 se refera la transmiterea ereditara a desenelor papilare si consta n anali"a ta$loului dermatoglific al copilului si, respectiv, al pre"umtivului tata ' d3 experti"a genetica 2 se refera la transmiterea proprietatilor ereditare de la pa rinti la copii' /3 ,a consta n anali"a genotipului 4amprentei genetice3 copilului si, respectiv, al tatalui pre"umat Informatia genetica a fieca rui individ este stocata n genom, definit ca un set complet de cromo"omi mostenit ca o unitate de la un parinte n structura cromo"omului se afla genele, care controlea"a tra sa turile ereditare ale organismului Aenele sunt molecule complexe, constituite din aci"i nucleici 2 A-& sau A=& Aenomul uman este constituit din (( de perec!i de cromo"omi autosomali si doi care determina sexul, astfel ca nucleul unei celule normale contine )1 de cromo"omi diferiti 4adica (. de perec!i, din care una provine de la mama si una de la tata 3 <aterialul genetic este compus din portiuni codante, denumite #exoni% si portiuni noncodante, denumite #introni% Earia$ilitatea genetica a indivi"ilor este data de genele existente la nivelul Prin genotip ntelegem8 # totalitatea proprietatilor ereditare ale unui organism % 4A se vedea /3 -ictionarul explicativ al lim$ii romne , ,d Academiei, ?ucuresti, /D0), p .103

2"3 DR#$TUL %A&ILI#I regiunilor noncodante ale genomului uman O fractiune mica din A-&+ul total difera de la individ la individ, ceea ce face ca fiecare individ sa fie unic ,xperti"a genetica poate sta$ili cu o pro$a$ilitate de peste DDY legatura de filiatie dintre copil si parintii sa i e3 experti"a capacitatii de procreare 2 constituie o pro$a a$soluta de excludere de la paternitate, daca se constata starea de impotenta sau de sterilitate a $ar$atului' f3 experti"a de determinare a datei pro$a$ile a conceptiei 2 sta$ileste, cu pro$a$ilitate 2 n functie de fisa medicala a mamei si a copilului, de timpul sarcinii, de caracteristicile anatomo+fi"iologice ale copilului 2 o su$perioada de conceptie sau c!iar o data pro$a$ila , n timpul legal al conceptiei 4de /(/ de "ile3 , ,fectele admiterii actiunii n tagada paternitatii -in momentul ramnerii definitive a !otarrii *udecatoresti de admitere a actiunii, copilul devine, n mod retroactiv, din afara casatoriei, fara paternitate sta$ilita 4filius nullius3 Aceasta sc!im$are de stare civila are influenta asupra elementelor care configurea"a situatia legala a copilului Astfel8 a3 &umele /3 Copilul va purta numele avut de mama n momentul nasterii sale Asa fiind, daca la data nasterii minorului 4eveniment produs n timpul ca sa toriei parintilor sa i3, mama sa purta numele sotului, copilul pastrea"a acest nume si dupa admiterea actiunii n tagada paternitatii, sc!im$area ulterioara a numelui sau putnd fi (3 ceruta numai pe cale administrativa $3 Autoritatea parinteasca Autoritatea parinteasca a copilului se va reali"a numai prin mama, ntruct numai fata de aceasta este sta$ilita filiatia -aca, ulterior copilul si sta$ileste filiatia si fata de tata, ocrotirea parinteasca va fi exercitata de catre am$ii parinti c3 Locuinta copilului Locuinta copilului va fi la mama sa -aca, ulterior si+a sta$ilit paternitatea, locuinta va fi la parintii sa i Cnd parintii au domicilii diferite, ei vor sta$ili, de comun acord, care va fi locuinta copilului, iar n ca"ul n care nu se nteleg, va decide instanta de tutela d3 O$ligatia de ntretinere 7otul mamei nu mai datorea"a ntretinere fata de acel copil Cum, retroactiv, efectele se ra sfrng pna la nasterea copilului, s+a pus pro$lema daca este sau nu supusa restituirii pensia de ntretinere prestata C!estiunea a fost controversata su$ vec!ea reglementare, care nu prevedea nimic n acest sens A I C!iu"$aian, P Anca, &umele de familie pe care tre$uie sa+l poarte copilul ca urmare a admiterii /3 actiunii n tagaduirea paternitatii, n ==- nr (B/D1D, p /6C+/6D' A ?acaci, C @ageanu E -umitrac!e, op cit , p /5/ A se vedea C7F, s civ , dec nr (/01B/DD6, n Pro$leme de drept din deci"iile Curtii 7upreme de (3 Fustitie /DD6+/DD( , ,d Ori"onturi, ?ucuresti, /DD), pp /0D+/D6

;iliatia 2"7 n reglementarea actuala, restituirea poate fi ceruta de ca tre cel care a executat o$ligatia de ntretinere nedatorata de la cel care a primit+o sau de la cel care avea, n realitate, o$ligatia sa o preste"e 4n acest din urma ca", n temeiul m$ogatirii fa ra *usta cau"a3, potrivit dispo"itiilor art C.) Cod civil 3828 Contestarea 0i iatiei 0ata de tata din casatorie 1) Notiunea de contestare a paternitatii din casatorie Contestarea paternitatii din ca satorie nseamna negarea acesteia pe calea unei actiuni n *ustitie ce are ca o$iect nlaturarea aplicarii gresite a pre"umtiei de paternitate / ) 2) Ca4uri e )n care poate 0i contestata 0i iatia 0ata de tata din casatorie ( Codul familiei nu prevedea o astfel de actiune, ea aparnd ca o creatie a doctrinei , cu aplicatii *urisprudentiale Contestarea paternitatii din casatorie este admisi$ila n ca"ul n care copilul a fost nregistrat gresit ca fiind din casatorie si avnd ca tata pe sotul mamei, desi8 a3 pa rintii sai nu au fost niciodata ca sa toriti' $3 copilul a fost nascut anterior ca sa toriei parintilor' c3 copilul a fost nascut dupa .66 "ile de la, ncetarea, sau dupa ca", desfacerea, constatarea nulitatii sau anularea casa toriei parintilor sai 3) Aspecte procedura e privind contestarea 0i iatiei 0ata de tata din casatorie A Instanta competenta Competenta apartine instantei de tutela , n $a"a art (1C coro$orat cu art /65 Cod civil =atione materiae , pna la reglementarea organi"arii si functiona rii instantei de tutela, este competenta *udecatoria, n virtutea plenitudinii de competenta conferita de art / pct / Cod de procedura civila =atione loci , este competenta instanta de la domiciliul prtului, conform art C te"a nti din acelasi cod ? Calitatea procesuala Calitatea procesuala activa Actiunea n contestarea filiatiei fata de tata l din casa torie poate fi introdusa de orice persoana interesata, inclusiv de catre copil -e asemenea, procurorul poate introduce aceasta actiune n conditiile reglementate de Codul de procedura civila Cu privire la reglementarea anterioara , a se vedea8 I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, op cit , ed a EI+a, p /3 .(5' A Cor!an, op cit , p ./0 Cunoscuta su$ diverse numiri, cum ar fi8 #contestarea paternitatii copilului nregistrat gresit ca fiind ( din casa torie%, #actiunea n contestarea paternitatii%, #contestarea paternitatii copilului aparent din ca satorie%, #contestarea filiatiei din ca satorie%, #contestarea paternitatii copilului din casa torie% 4, ;lorian, -reptul familiei, ed a III+a, ,d C @ ?ecG, ?ucuresti, (6/6, p .(C, cu autorii acolo citati3, #contestarea filiatiei fata de tata l din ca satorie% 4Al ?acaci, E -umitrac!e, C @ageanu, -reptul familiei , ed a IE+a, ,d All ?ecG, ?ucuresti, p /D03

323 DR#$TUL %A&ILI#I -) ce eritatea )n )ndep inirea oricaror acte re0eritoare a procedura adoptiei; n afara acestora, procedura adoptiei este guvernata si de urma toarele principii8 a3 principiul informa rii copilului si luarii n considerare a opiniei acestuia n raport cu vrsta si gradul sau de maturitate' Potrivit dispo"itiilor art (1) Cod civil, ascultarea copilului care a mplinit vrsta de /6 ani este o$ligatorie n toate procedurile administrative sau *udiciare care l privesc, dupa informarea sa preala$ila despre consecintele pe care opinia sa le poate avea daca este respectata, precum si asupra consecintelor orica rei deci"ii care l priveste Opiniile acestuia vor fi luate n considerare potrivit discerna mntului specific vrstei si de"voltarii personale $3 principiul garanta rii confidentialitatii n ceea ce priveste datele de identificare ale adoptatorului sau, dupa ca", ale familiei adoptatoare, precum si n ceea ce priveste identitatea parintilor firesti Acest principiu re"ulta si din art (6 al Conventiei europene n materia adoptiei de copii, nc!eiata la 7tras$ourg la () aprilie /D15 /3 1 7T=UCTU=A A-OPT I,I Adoptia presupune ndeplinirea a trei categorii de activitati, respectiv8 a3 actele *uridice ale persoanelor c!emate sa +si exprime consimta mntul n vederea adoptiei' $3 actele autoritatilor a$ilitate n domeniu' c3 ncuviintarea adoptiei de ca tre instanta de (3 tutela ;iecare dintre acestea este esentiala pentru adoptie 5 &ATU=A FU=I-ICA A A-OPT I,I Activitatile mentionate mai sus au naturi *uridice diferite Astfel, actele *uridice prin care anumite persoane indicate de lege si exprima consimtamntul la adoptie sunt acte de dreptul familiei' manifesta rile de vointa ale organelor cu atri$utii n domeniul adoptiei sunt acte administrative' !ota rrea *udecatoreasca de ncuviintare a adoptiei este un act de drept procesual civil ;ata de aceasta situatie, se pune pro$lema sta$ilirii naturii *uridice a adoptiei n acest sens, n acord cu prevederile normative n vigoare, consideram ca adoptia este operatiunea *uridica prin care se creea"a legaturi de filiatie si legaturi de rudenie, n conditiile legii Sectiunea a 2'a Condit ii e de 0ond a e adoptiei Adoptia reclama ndeplinirea cerintelor legale ce vor fi anali"ate n continuare =omnia a aderat la aceasta Conventie prin Legea nr /CB/DD., pu$licata n < Of nr 15 din ./ martie /3 /DD. Pentru detalii n lega tura cu reglementarea anterioara , a se vedea8 I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, op (3 cit , ed a EI+a, p )66 si urm

Adoptia 327 1) 5*rsta adoptatu ui /3 Copilul poate fi adoptat pna la do$ndirea capacitatii depline de exercitiu Ca regula, capacitatea de exercitiu deplina ncepe din data cnd persoana devine (3 ma*ora , adica la mplinirea vrstei de /0 ani Cu titlu de exceptie, capacitatea deplina de exercitiu se do$ndeste si mai nainte de ma*orat, n urmatoarele situatii8 .3 A minorul s+a casatorit ' n ca"ul ca sa toriei putative, daca a fost anulata casatoria, minorul care a fost de $una+ credinta la nc!eierea ei pastrea"a capacitatea deplina de exercitiu )3 ? emanciparea minorului n acest sens, art )6 Cod civil prevede posi$ilitatea minorului care a mplinit vrsta de /1 ani de a do$ndi capacitatea deplina de exercitiu pe cale *udiciara , pentru motive temeinice, dupa ascultarea parintilor sau, dupa ca", tutorelui minorului si cu luarea, cnd este ca"ul, avi"ului consiliului de familie Competenta n aceasta materie revine instantei de tutela Persoana ma*ora poate fi adoptata numai daca adoptatorul a crescut+o n timpul C3 minoritatii sale Prin #crestere% se ntelege nu numai prestarea ntretinerii, ci existenta unor raporturi 13 mai complexe ntre adoptator si adoptat, similare celor dintre pa rintii firesti si copii Cresterea tre$uie sa fi avut un caracter de continuitate si sa fie de durata, nu oca"ionala 2) $ ura itatea de adoptati ? 0rati= surori Ca regula, n cadrul procedurii adoptiei fratii sunt ncredintati mpreuna Tot astfel, ei pot fi adoptati de catre aceeasi persoana sau familie n mod exceptional, ncredintarea separata a fratilor n vederea adoptiei, precum si adoptia acestora de catre persoane sau familii diferite este posi$ila numai daca acest lucru 53 este n interesul lor superior 3) Inter4icerea adoptiei )ntre 0rati Adoptia ntre frati este inter"isa, fara a distinge daca acestia sunt din casatorie sau din 03 afara ei, frati $uni, consanguini sau uterini A se vedea art )CC alin 4/3 C civ /3 A se vedea art .0 C civ (3 A se vedea art .D alin 4/3 C civ .3 A se vedea si art )0 din Legea nr 5/B(6// )3 A se vedea art )CC alin 4(3 C civ C3 Pentru exemplificare, cu privire la aceasta conditie su$ incidenta reglementa rilor anterioare, a se vedea8 C7F, s civ , dec nr . 6DCB/DDC, n lucrarea -reptul familiei Culegere de spete, de ; Ciutacu, ,d Lucman, ?ucuresti, (666 n sensul ca nesocotirea acestei conditii este sanctionata cu nulitate a$soluta, a se vedea8 C7F, s civ , dec nr C)5B/DD., n =evista -reptul nr 5B/DD), p 5) A se vedea T7, s civ , dec nr (.).B/D00, n ==- nr 0B/D0D, p 10 13 A se vedea art )C1 C civ 53 A se vedea art )C5 C civ 03

32" DR#$TUL %A&ILI#I -) Inter4icerea adoptiei soti or de catre ace asi adoptator sau 0a(i ie adoptatoare ,ste inter"isa adoptia sotilor de ca tre aceeasi persoana sau familie din cau"a incompati$ilitatii situatiei ce se naste prin adoptie cu cea dintre soti Astfel, prin adoptie /3 sotii devin frati, ori, calitatea de frate este incompati$ila cu aceea de sot 2) Inter4icerea adoptiei 0osti or soti de catre ace asi adoptator sau 0a(i ie adoptatoare Pentru identitate de ratiune, este inter"isa adoptia fostilor soti de catre acelasi (3 adoptator sau familie adoptatoare 3) Inter4icerea adoptiei )ntre soti Adoptia ntre soti este inter"isa, deoarece calitatea de sot este incompati$ila cu .3 relatiile dintre parinti si copii 7) Inter4icerea adoptiei )ntre 0ostii soti -in aceleasi ratiuni nu este admisa adoptia ntre fostii soti Pe de alta parte, este posi$il sa nu poata fi ndeplinita conditia ca unul sa fi fost crescut de celalalt n timpul minoritatii -) ") Capacitatea dep ina de e6ercitiu a adoptatoru ui C3 &u pot adopta dect persoanele care au capacitate deplina de exercitiu n practica *udiciara s+a decis ca, daca prevederea referitoare la vrsta minima a adoptatorului are caracter de ordine pu$lica si tre$uie respectata cu riguro"itate, nu aceeasi consecinta se poate retine cu privire la vrsta maxima, care, indiferent de nivelul atins, nu poate duce la refu"ul ncuviintarii adoptiei, dect n conditii dovedite, din care sa re"ulte ca vrsta naintata constituie o piedica de nenla turat pentru ndeplinirea scopului 13 adoptiei ,ste indiferent faptul ca adoptatorul nu este casatorit sau ca are si alti copii $ersoana poate adopta 0ara deose/ire de se6= nationa itate= rasa= re i!ie ori a te criterii discri(inatorii8 ,) Inter4icerea adoptiei de catre /o navu psi.ic 53 &u poate adopta o persoana $olnava psi!ic , indiferent daca a fost sau nu pusa su$ interdictie *udecatoreasca, ntruct a o atare adoptie nu este n interesul superior al copilului I P ;ilipescu, A I ;ilipescu, op cit , ed a EI+a, p .01, precum si art )C0 C civ /3 A se vedea art )C0 C civ (3 A se vedea art )C0 C civ .3 =omnia a aderat la Conventia europeana n materia adoptiei de copii nc!eiata la 7tras$ourg la () )3 aprilie /D15, prin Legea nr /CB/DD., cu urma toarea re"erva 8 # &u se vor aplica dispo"itiile art 5, potrivit carora vrsta adoptatorului nu poate fi mai mica de (/ ani si mai mare de .C de ani %, n legislat ia noastra sta$ilindu+se vrsta minima de /0 ani, fara o limita maxima A se vedea si art )CD C civ Cu privire la vrsta adoptatorului, a se vedea, spre exemplu8 T = Popescu, -reptul familiei, Tratat , C3 vol II, ,d -idactica si Pedagogica , ?ucuresti, /D16, p /.D A se vedea C7F, s civ , dec nr C50B/DD(, n =evista -reptul nr (B/DD., p 10 13 A se vedea art )CD te"a a doua C civ 53

Adoptia 32, Pe de alta parte, discerna mntul $olnavului psi!ic este afectat, acesta neputnd exprima, n principiu, un consimta mnt vala$il Legea utili"ea"a o formulare generala, care acopera orice psi!opatie, fiind irelevante natura sau gravitatea tul$urarilor psi!ice / ) 11) Inter4icerea adoptiei de catre persoana cu .andicap (inta Aceleasi ratiuni su$"ista si n ca"ul persoanei care pre"inta un !andicap mintal mpre*urarea ca o persoana nu a urmat procedura instituita prin Legea nr ))0B(661 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu !andicap, repu$licata , cu 2) modificarile si completa rile ulterioare , pentru ncadrarea ntr+o categorie de persoane cu !andicap care necesita protectie speciala, nu poate conduce la nc!eierea unei adoptii vala$ile daca existenta !andicapului mintal este pro$ata , n conditiile legii 11) Di0erenta de v*rsta )ntre adoptator si adoptat Aceasta diferenta de vrsta tre$uie sa fie de cel putin /0 ani 7e urmareste astfel crearea unei situatii similare celei dintr+o familie fireasca Legea prevede ca, pentru motive temeinice, instanta *udecatoreasca poate ncuviinta adoptia c!iar daca diferenta de vrsta dintre adoptator si adoptat este mai mica de /0 ani, . dar nu mai putin de /1 ani Pot exista aceste situatii, spre exemplu, cnd adoptatorul l+a crescut pe adoptat sau unul dintre soti are su$ /0 ani si vrea sa adopte un copil mpreuna cu cela lalt sot 12) Aptitudinea de a adopta Adoptatorul sau familia adoptatoare tre$uie sa ndeplineasca garantiile morale si conditiile materiale necesare cresterii, educarii si de"voltarii armonioase a copilului ndeplinirea acestei cerinte se atesta de ca tre autoritatile competente, n cadrul )3 procedurii legale 13) Inter4icerea adoptiei si(u tane sau succesive de catre doua persoane Potrivit art )1( alin 4/3 Cod civil, doua persoane nu pot adopta mpreuna , nici simultan, nici succesiv =atiunea acestei interdictii se afla n finalitatea adoptiei, ntruct, daca s+ar admite adoptia de catre mai multe persoane, ar nsemna ca respectivul copil sa ai$a , n acelasi timp, mai mult de doi parinti Prin exceptie de la prevederile de mai sus, cnd adoptatorii sunt sot si sotie, poate fi ncuviintata adoptia simultana sau, dupa ca", adoptii succesive n principiu, o adoptie n fiinta constituie o piedica pentru nc!eierea altei adoptii 2) Ca exceptie, o noua adoptie poate fi ncuviintata n urmatoarele situatii 8 A se vedea art )CD te"a a treia C civ /3 =epu$licata n < Of nr / din . ianuarie (660, cu modifica rile si completarile ulterioare (3 A se vedea art )1. alin 4/3 lit d3 C civ . A se vedea art )1/ C civ )3 A se vedea art )1( alin 4(3 C civ C3

331 DR#$TUL %A&ILI#I a3 adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat' n acest ca", adoptia anterioara se considera desfacuta pe data ramnerii definitive a !otarrii *udeca toresti de ncuviintare a noii adoptii $3 adoptia anterioara a ncetat din orice alt motiv 1-) Inter4icerea adoptiei de catre doua persoane de ace asi se6 Potrivit art )1( alin 4.3 Cod civil, doua persoane de acelasi sex nu pot adopta mpreuna 12) Consi(ta(*ntu a adoptie /3 A Categoriile de persoane care tre$uie sa consimta la adoptie nc!eierea adoptiei necesita manifestarea de vointa a urmatoarelor categorii de persoane8 2) a3 parintii firesti sau, dupa ca", tutorele copilului ai carui parinti firesti sunt decedati, necunoscuti, declarati morti sau disparuti ori pusi su$ interdictie, n conditiile legii' $3 adoptatul care a mplinit vrsta de /6 ani' c3 adoptatorul sau, dupa ca", sotii din familia adoptatoare, cnd acestia adopta mpreuna ' d3 sotul adoptatorului, cu exceptia ca"ului n care lipsa discerna mntului l pune n imposi$ilitatea de a+si manifesta vointa ? Consimtamntul la adoptie al persoanelor preva"ute de lege Consi(ta(*ntu parinti or 0iresti sau= dupa ca4= a tutore ui copi u ui Pentru nc!eierea adoptiei se cere consimtamntul am$ilor pa rinti firesti ai copilului, c!iar daca acestia sunt divortati iar instanta de tutela a decis exercitarea autoritatii .3 parintesti numai de ca tre unul dintre parinti C!iar pa rintele minor, n ca"ul copilului din afara casatoriei, poate sa+si exprime vala$il consimta mntul la adoptia copilului, nefiind nevoie de repre"entare sau, dupa ca", de ncuviintare, deoarece el este titularul ocrotirii pa rintesti n situatiile n care unul dintre pa rintii firesti este necunoscut, decedat, declarat 2 n conditiile legii 2 mort, precum si daca se afla, din orice mpre*urare, n imposi$ilitate de a+si manifesta vointa, consimta mntul celuilalt pa rinte este ndestulator Parintele sau pa rintii deca"uti din exercitiul drepturilor pa rintesti ori ca rora li s+a aplicat sanctiunea inter"icerii drepturilor pa rintesti pastrea"a dreptul de a consimti la adoptia copilului n aceste ca"uri este o$ligatoriu si consimtamntul celui care exercita autoritatea pa rinteasca n ca"ul adoptiei copilului si de ca tre sotul adoptatorului, consimtamntul tre$uie exprimat de ca tre sotul care este de*a pa rintele adoptator al copilului n aceasta situatie consimta mntul parintilor firesti nu mai este necesar n ntelesul legii, copilul este persoana care nu a mplinit vrsta de /0 ani sau nu a do$ndit capacitate deplina de exercitiu Prin urmare, consimta mntul pa rintilor firesti nu A se vedea art )1. alin 4/3 C civ /3 Pa rinte firesc 2 este # persoana fata de care copilul are sta$ilita filiatia fireasca, n conditiile legii % (3 Lart . lit n3 din Legea nr (5.B(66), repu$licata , cu modificarile si completa rile ulterioareM A se vedea art .D0 alin 4(3 C civ .3

Adoptia 331 /3 este necesar n ca"ul adoptiei persoanei ma*ore , a persoanei care s+a ca sa torit nainte de ma*orat, do$ndind astfel capacitate deplina de exercitiu, precum si a minorului care a do$ndit anticipat capacitate deplina de exercitiu Tot astfel, consimta mntul pa rintilor firesti ai copilului nu este necesar daca am$ii sunt necunoscuti, decedati, declarati 2 n conditiile legii 2 morti, precum si daca se afla, din orice mpre*urare, n imposi$ilitate de a+si manifesta vointa ( La adoptie tre$uie sa consimta tutorele copilului daca parintii firesti sunt necunoscuti, decedati sau declarati morti n conditiile legii Consimtamntul la adoptie al parintilor firesti ai copilului sau, dupa ca", al tutorelui acestuia tre$uie sa fie li$er, neconditionat si exprimat numai dupa ce au fost informati n mod corespun"ator asupra consecintelor adoptiei, ndeose$i asupra nceta rii legaturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine .3 n acest sens, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului n a carei ra"a teritoriala locuiesc pa rintii firesti sau, dupa ca", tutorele, este o$ligata sa asigure consilierea si informarea acestora naintea exprima rii consimtamntului la adoptie =e"ultatul acestei activitati se materiali"ea"a ntr+un raport, care se depune la dosarul cau"ei n reglementarea mai vec!e, daca unul dintre parintii firesti nu+si dadea consim+ tamntul, adoptia nu se putea nc!eia, iar instanta *udecatoreasca nu putea decide n locul )3 lui n reglementarea anterioara nu se fa cea distinctie n raport de capacitatea de exercitiu a copilului Asa /3 fiind, prin -eci"ia nr (55B(66/, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate, constatnd ca dispo"itiile art 5 alin 4/3 lit a3 din Ordonanta de Urgenta a Auvernului nr (CB/DD5, apro$ata cu modificari prin Legea nr 05B/DD0, sunt neconstitutionale n ceea ce priveste cerinta exprima rii consimtamntului pa rintilor firesti pentru ncuviintarea adoptiei persoanei care a do$ndit capacitate deplina de exercitiu Potrivit art 5 alin 4(3 din Ordonanta de Urgenta a Auvernului nr (CB/DD5, apro$ata cu modifica ri prin ( Legea nr 05B/DD08 # -aca parintii copilului sunt deca"uti din drepturile parintesti, decedati, pusi su$ interdictie, declarati *udecatoreste morti, necunoscuti sau se afla n orice situatie care determina imposi$ilitatea de a+si manifesta vointa, precum si n ca"ul n care copilul este declarat *udecatoreste a$andonat prin !otarre *udecatoreasca ramasa definitiva, consimtamntul preva"ut la alin 4/3 lit a3 nu este necesar % Prin -eci"ia nr .60 din /( noiem$rie (66(, pu$licata n < Of nr 50 din 1 fe$ruarie (66., Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispo"itiile art 5 alin 4/3 lit a3 si alin 4(3 din actul normativ mentionat mai sus sunt neconstitutionale n masura n care nu preva d luarea consimtamntului oricarei persoane sau al orica rui organism care ar fi a$ilitat sa exercite drepturile pa rintesti, conform art C pct / lit a3 din Conventia europeana n materia adoptiei de copii, nc!eiata la 7tras$ourg la () aprilie /D15, la care =omnia a aderat prin Legea nr /CB/DD. n situatia copilului pus su$ tutela, Ordonanta de Urgenta a Auvernului nr (CB/DD5 nu impunea consimtamntul tutorelui ca o conditie de fond la adoptie Totusi, instanta putea administra orice pro$a admisa de lege, sens n care putea cere consimtamntul tutorelui -irectia generala de asistenta sociala si protectia copilului este o institutie pu$lica , avnd personalitate .3 *uridica , nfiintata n su$ordinea consiliilor *udetene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului ?ucuresti, n conditiile legii Pentru simplificarea exprima rii, n continuarea lucra rii se va folosi termenul #directie% 7u$ imperiul acestei reglementari, practica *udiciara a decis ca , n a$senta declaratiei de consimtamnt )3 la adoptie data de pa rintele firesc al minorului, nu se poate ncuviinta adoptia si nici nu se poate suplini consimtamntul prin !ota rre *udecatoreasca Poate fi luata n considerare ncuviintarea adoptiei daca pa rintele firesc, pre"ent n instanta, declara ca este de acord cu adoptia n acest sens, a se vedea8 C7F, s civ , dec nr .)B/DDC, n ?uletinul Furisprudentei Culegere de deci"ii pe anul /DDC , pp 0/+0( n sensul ca lipsa

332 DR#$TUL %A&ILI#I Codul civil prevede ca, n mod exceptional, instanta de tutela poate trece peste refu"ul pa rintilor firesti sau, dupa ca", al tutorelui, de a consimti la adoptie, daca se dovedeste, cu orice mi*loc de pro$a, ca refu"ul este a$u"iv si instanta aprecia"a ca adoptia este n interesul superior al copilului, tinnd seama si de opinia acestuia ,ste nsa necesara motivarea expresa a !otarrii *udecatoresti n aceasta privinta, conform legii Parintii adoptatori nu pot consimti la adoptia copilului adoptat de catre ei, cu exceptia ca"ului adoptiei copilului si de ca tre sotul adoptatorului Consimtamntul parintilor firesti sau, dupa ca", al tutorelui, poate fi dat numai dupa trecerea unui termen de 16 de "ile de la nasterea copilului Consimtamntul poate fi revocat n termen de .6 "ile de la data exprima rii lui, n conditiile legii -upa expirarea termenului mentionat, consimtamntul devine irevoca$il Consimtamntul parintilor firesti sau, dupa ca", a tutorelui urmea"a a fi dat n fata instantei *udeca toresti, odata cu solutionarea cererii de desc!idere a procedurii adoptiei n ca"ul adoptiei copilului de catre sotul parintelui sau, consimtamntul parintelui firesc se da n fata instantei *udecatoresti, odata cu solutionarea cererii de ncuviintare a adoptiei n situatia n care parintele ce si+a revocat consimtamntul decedea"a, adoptia se / poate nc!eia daca sunt ndeplinite cerintele legale n raport de situatia creata 2 Consi(ta(*ntu copi u ui care a )(p init v*rsta de 11 ani Anterior exprimarii consimta mntului, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului n a carei ra"a teritoriala domicilia"a copilul care a mplinit vrsta de /6 ani l va sfatui si informa pe acesta, tinnd seama de vrsta si de maturitatea sa, n special asupra consecintelor adoptiei si ale consimtamntului sau la adoptie, ntocmind un raport n acest sens Acest raport va fi depus la dosarul cau"ei, iar copilul si va exprima consimtamntul la adoptie n fata instantei *udecatoresti, n fa"a ncuviintarii adoptiei Consi(ta(*ntu adoptatoru ui sau= dupa ca4= a soti or din 0a(i ia adoptatoare Adoptia se poate reali"a de catre o persoana necasatorita, o persoana ca satorita sau de am$ii soti Consimtamntul adoptatorului sau sotilor din familia adoptatoare se da n fata instantei *udeca toresti, odata cu solutionarea cererii de ncuviintare a adoptiei 3) Consi(ta(*ntu sotu ui adoptatoru ui 7otul adoptatorului tre$uie sa si dea consimta mntul n fata instantei *udeca toresti, odata cu solutionarea cererii de ncuviintare a adoptiei consimtamntului exprimat n forma autentica al mamei adoptatului mpiedica ncuviintarea adoptiei, a se vedea8 dec civ nr ../ =B(66/ a C Ap Timisoara 4nepu$licata3 A!e <iruta, op cit , p .6D / n legatura cu sanctiunea ce intervine n situatia lipsei consimtamntului minorului care a mplinit /6 ( ani, potrivit legislatiei anterioare, a se vedea8 T7, s civ , dec nr /)D/B/D5), n =epertoriul de practica *udiciara n materie civila pe anii /D1D+/D5C , p )) Practica *udiciara si literatura de specialitate 2 su$ regimul reglementa rilor anterioare 2 au considerat .3 ca lipsa consimta mntului sotului celui care adopta atrage nulitatea relativa a adoptiei nc!eiate 4A se vedea, spre exemplu8 T7, dec de ndrumare nr .B/D5), n Culegerea de deci"ii pe anul /D5) , p //' I ;ilipescu, Tratat de dreptul familiei , ,d All, ?ucuresti, /DDC, p .D/3

Adoptia 333 Aceasta cerinta si are *ustificarea n aceea ca adoptia nu tre$uie sa cree"e relatii incompati$ile cu o viata normala de familie, aspect care re"ulta si din faptul ca unul dintre principiile care tre$uie respectate n procedura adoptiei este acela al cresterii si educa rii copilului ntr+un mediu familial Prin exprimarea consimta mntului, sotul respectiv nu devine adoptator Consimtamntul sotului nu este cerut n ca"ul n care acesta este n imposi$ilitate de /3 a+si exprima vointa, din cau"a lipsei de discernamnt Conditii e consi(ta(*ntu ui a adoptie Consimtamntul la adoptie tre$uie sa fie exprimat li$er, adica sa nu fie viciat 7unt vicii de consimtamnt n aceasta materie8 a3 eroarea asupra identitatii adoptatorului' $3 dolul' c3 violenta ,ste lipsit de vala$ilitate consimtamntul dat n considerarea promisiunii sau a (3 o$tinerii efective a unor foloase, indiferent de natura lor %or(a e6pri(arii consi(ta(*ntu ui a adoptie n tacerea legii, considera m ca, n toate cele patru situatii pre"entate mai sus, consimta mntul poate fi exprimat ver$al 4ca" n care instanta va lua act de existenta lui prin nc!eierea de sedinta 3 sau n scris, atasndu+se la dosar declaratia de consimtamnt 13) Rudenia= )n ca4u adoptiei internationa e n afara conditiilor de fond preva"ute pentru adoptiile nationale, adoptia internationala a copilului care are domiciliul n =omnia poate fi ncuviintata numai n situatia n care adoptatorul sau unul dintre sotii din familia adoptatoare care domicilia"a n straina tate este ruda pna la gradul al III+lea inclusiv cu copilul pentru care a fost .3 ncuviintata desc!iderea procedurii adoptiei interne n ca"ul n care adoptatul are domiciliul n straina tate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are domiciliul n =omnia, adoptia internationala este supusa dispo"itiilor art ( 165 si urm din Codul civil -rept urmare, conditiile de fond cerute pentru nc!eierea adoptiei sunt sta$ilite de legea nationala a adoptatorului si a celui ce urmea"a sa fie adoptat Acestia tre$uie sa ndeplineasca si conditiile care sunt o$ligatorii pentru am$ii, sta$ilite de fiecare dintre cele doua legi nationale mentionate Conditiile de fond cerute sotilor care adopta mpreuna sunt cele sta$ilite de legea care crmuieste efectele generale ale ca satoriei, adica legea resedintei o$isnuite comune a sotilor, iar n lipsa, legea cetateniei comune a sotilor -aca lipseste si o atare lege, se A se vedea art )1. alin 4/3, lit d3 C civ /3 A se vedea art )1. alin 4(3 C civ (3 Potrivit art 51 din Legea nr (5.B(66), repu$licata , cu modifica rile si completarile ulterioare8 # ;apta parintelui sau a repre"entantului legal al unui copil de a pretinde sau de a primi, pentru sine sau pentru altul, $ani ori alte foloase materiale n scopul adoptiei copilului se pedepseste cu nc!isoare de la ( la 5 ani si inter"icerea unor drepturi Lalin 4/3M Cu aceeasi pedeapsa se sanctionea"a si fapta persoanei care, fara drept, intermedia"a sau nlesneste adoptarea unui copil, n scopul o$tinerii de foloase materiale sau de alta natura % Lalin 4(3M A se vedea art )C din Legea nr (5.B(66), repu$licata, cu modifica rile si completarile ulterioare .3

33DR#$TUL %A&ILI#I /3 aplica legea statului pe teritoriul ca ruia ca sa toria a fost cele$rata Aceeasi lege se aplica si daca unul dintre soti adopta copilul celuilalt sot Sectiunea a 3'a $rocedura adoptiei ) 2 / P=,CI>A=I P=,ALA?IL, Adoptia este un act solemn, pentru validitatea caruia legea impune ndeplinirea anumitor formalitati Legea nr (5.B(66), repu$licata, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementea"a distinct procedura adoptiei interne si procedura adoptiei internationale n am$ele situatii nsa procedura cunoaste, de regula , doua fa"e8 fa"a preala$ila ncuviintarii adoptiei si fa"a ncuviintarii adoptiei Ca exceptie, prima fa"a lipseste n ca"ul adoptiei persoanei ma*ore si n situatia adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv Pe tot parcursul procedurii de adoptie, directia n a carei ra"a teritoriala domicilia"a copilul este o$ligata sa ofere acestuia informatii si explicatii clare si complete, potrivit vrstei si gradului sa u de maturitate, referitoare la etapele si durata procesului de adoptie, . la efectele acesteia, precum si la adoptator sau familia adoptatoare si rudele acestora ( P=OC,-U=A A-OPT I,I I&T,=&, 2818 %a4a prea a/i a )ncuviintarii adoptiei interne 1) Or!ane e co(petente )n (ateria adoptiei interne ;a"a preala$ila ncuviintarii adoptiei interne presupune interventia anumitor organe, cu atri$utii specifice, reglementate de lege )3 C3 Avem n vedere directia si Oficiul , ca organe administrative, precum si instanta de tutela A se vedea art ( C0D alin 4/3 C civ /3 Cererile pentru ncuviintarea adoptiei aflate pe rolul instantelor *udecatoresti la data intrarii n vigoare (3 a Legii nr (5.B(66) se solutionau, potrivit dispo"itiilor legale n vigoare la data introducerii cererii Persoanele si familiile care, la data intra rii n vigoare a Legii nr (5.B(66), aveau copii ncredintati n vederea adoptiei, puteau introduce cereri pentru ncuviintarea adoptiei, care urmau sa fie solutionate potrivit dispo"itiilor Ordonan ei de urgen a a Auvernului nr (CB/DD5 cu privire la regimul *uridic al adoptiei, apro$ata, cu modificari, prin Legea nr 05B/DD0, cu modificarile si completa rile ulterioare n toate celelalte ca"uri, ntreaga procedura a adoptiei tre$uia sa se conforme"e dispo"itiilor Legii nr (5.B(66) Cu privire la aspectele procedurale ale adoptiei n reglementarea anterioara, a se vedea8 A Lupsan, Procedura adoptiei , n =evista -reptul nr )B/DDD, pp C)+56 A se vedea art ) din Legea nr (5.B(66), repu$licata, cu modificarile si completa rile ulterioare . Prin #directie% ntelegem -irectia generala de asistenta sociala si protectia copilului, care este o )3 institutie pu$lica, cu personalitate *uridica, nfiintata n su$ordinea consiliilor *udetene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului ?ucuresti, n conditiile legii #Oficiul% este Oficiul =omn pentru Adoptii, organ de specialitate al administratiei pu$lice centrale, C3 cu personalitate *uridica , nfiintat prin reorga ni"area Comitetului =omn pentru Adoptii, cu atri$utii de supraveg!ere si coordonare a activitatilor referitoare la adoptie

321 DR#$TUL %A&ILI#I parintii adoptivi, exprimat n mod constant, face impro$a$ila integrarea sa, ntr+un mod armonios, n noua familie adoptativa Astfel, n ciuda aspiratiilor legitime ale adoptatorilor de a ntemeia o familie, dreptul acestora la de"voltarea relatiilor cu minorul 1) adoptat este limitat de interesul acestuia Legea prevede ca, cel putin ( ani dupa ncuviintarea adoptiei, Oficiul are o$ligatia sa urma reasca evolutia copilului si a relatiilor dintre acesta si adoptator n acest scop, Oficiul tre$uie sa solicite transmiterea de rapoarte trimestriale autoritatii centrale competente sau organi"atiei acreditate si autori"ate din statul primitor Urmarirea evolutiei copilului revine directiei n a carei ra"a teritoriala si are domiciliul adoptatul, atunci cnd, dupa ncuviintarea adoptiei internationale, adoptatorul sau sotii din familia adoptatoare si sta$ilesc domiciliul n =omnia Sectiunea a -'a #0ecte e adoptiei / -ATA -, LA CA=, 7, P=O-UC ,;,CT,L, A-OPT I,I Adoptia produce efecte ex nunc, de la data ra mnerii definitive a !ota rrii (3 *udeca toresti prin care a fost ncuviintata ( &ATU=A =,LAT IILO= CA=, 7, C=,,A>A &T=, A-OPTATO= 7I A-OPTAT C!iar daca dreptul de a adopta nu figurea"a ca atare ntre drepturile garantate de Conventia europeana a drepturilor omului si li$ertatilor fundamentale, prin adoptie se creea"a ntre adoptator si adoptat relatii, n principiu, de aceeasi natura cu relatiile .3 familiale, prote*ate de art 0 din Conventia sus+mentionata . ,;,CT,L, A-OPT I,I Adoptia produce efecte cu privire la urma toarele aspecte8 1) %i iatia si rudenia civi a Potrivit art )56 alin 4/3 Cod civil, # Prin adoptie se sta$ilesc filiatia ntre adoptat si cel care adopta, precum si legaturi de rudenie ntre adoptat si rudele adoptatorului % n momentul sta$ilirii filiatiei prin adoptie, rudenia fireasca dintre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte, ncetea"a, cu preci"area ca, n ca"ul adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc sau A se vedea8 @ota rrea Curtii ,uropene a -repturilor Omului din (( iunie (66), pronuntata n cau"a /3 Pini si ?ertani si <anera si Atripaldi c =omniei , pu$licata n < Of nr / ()C din (. decem$rie (66) A se vedea art )1D C civ (3 A se vedea cau"ele U c ;rantei , deci"ia Comisiei din C octom$rie /D0(, cererea nr DDD.B0(, si Uc .3 ?elgiei , cererea nr 1)0(B5), deci"ia Comisiei din /6 iulie /D5C, citate n @otarrea Curtii ,uropene a -repturilor Omului din (( iunie (66), pronuntata n cau"a Pini si ?ertani si <anera si Atripaldi c =omniei , pu$licata n < Of nr / ()C din (. decem$rie (66)

Adoptia 321 adoptiv, ncetarea raporturilor de rudenie se aplica numai n raport cu pa rintele firesc si /3 rudele pa rintelui firesc care nu este ca sa torit cu adoptatorul Avnd n vedere ntelesul notiunii de filiatie, urmare a adoptiei se naste rudenia civila 4ntre adoptat si descendentii sa i, pe de o parte, si adoptatorul si rudele sale, pe de alta parte3, care nlocuieste rudenia fireasca n principiu, filiatia si rudenia din adoptie sunt asimilate cu filiatia si rudenia fireasca Cu toate acestea, n situatiile care urmea"a legea recunoaste efecte *uridice (3 numai raporturilor de rudenie fireasca 8 a3 art )/C alin 4.3 Cod civil prevede ca recunoasterea unui copil din afara ca satoriei, decedat, poate fi fa cuta numai daca a la sat descendenti firesti, iar nu si din adoptie' $3 sotul care a contri$uit la ntretinerea copilului celuilalt sot 2 arata art C/5 alin 4/3 Cod civil 2 este o$ligat sa continue a acorda ntretinere copilului, ct timp acesta este minor, nsa numai daca parintii sa i firesti 2 nu si cei adoptivi 2 au murit, sunt disparuti ori sunt n nevoie 2) I(pedi(ente a casatorie Ca urmare a adoptiei, impedimentul la casatorie i"vort din rudenie exista , potrivit legii8 a3 ntre adoptat si descendentii acestuia, pe de o parte, si persoanele cu care a devenit ruda prin efectul adoptiei, pe de alta parte' $3 ntre adoptat si descendentii acestuia, pe de o parte, si rudele sale firesti, pe de alta parte 3) 3) Cetatenia ro(*na <inorul, strain sau fara cetatenie, adoptat de un cetatean romn sau de soti cetateni romni, do$ndeste cetatenia romna -aca numai unul dintre adoptatori este cetatean romn, cetatenia adoptatului se decide de adoptatori, iar daca nu se nteleg, deci"ia va fi luata de instanta de tutela care ncuviintea"a adoptia, tinnd seama de interesele acestuia n ca"ul n care copilul a mplinit vrsta de /) ani este necesar si consimtamntul sau <inorul cetatean romn, adoptat de un cetatean stra in, pierde cetatenia romna, daca, dupa ca", adoptatorul sau adoptatorii solicita aceasta n mod expres si daca adoptatul este considerat, potrivit legii straine, ca a do$ndit cetatenia straina 7c!im$area cetateniei adoptatorului produce, n privinta adoptatului, aceleasi efecte ca si n ca"ul sc!im$a rii cetateniei parintilor firesti -) Drepturi e si )ndatoriri e parintesti n urma adoptiei, drepturile si ndatoririle parintesti 2 att cele privitoare la persoana copilului, ct si cele referitoare la $unurile acestuia 2 trec de la parintii firesti la parintii adoptivi ,vident, acest efect apare numai n ca"ul adoptiei unui copil minor A se vedea art )56 C civ /3 Cu privire la aceste situatii, a se vedea A Cor!an, op cit , p .06 si .0/ (3 <ateria este reglementata de Legea nr (/B/DD/, repu$licata n < Of nr D0 din 1 martie (666, cu .3 modificarile si completa rile ulterioare

322 DR#$TUL %A&ILI#I -aca adoptatorul este sotul pa rintelui firesc al adoptatului, drepturile si ndatoririle parintesti se exercita de catre adoptator si parintele firesc casatorit cu acesta Considera m ca pa rintii firesti nu ramn complet de"interesati de soarta copilului, ei avnd posi$ilitatea sa ceara declararea nulitatii adoptiei, n conditiile legii Parintii adoptatori sau numai unul dintre ei pot fi deca"uti din drepturile pa rintesti, conform art C60 alin 4/3 Cod civil, daca parintele adoptiv pune n pericol sa natatea sau de"voltarea copilului prin rele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea a$u"iva, prin negli*enta grava n ndeplinirea o$ligatiilor parintesti ori prin atingerea grava a interesului superior al copilului Aplicarea acestei sanctiuni nu nseamna ncetarea adoptiei La cerere, instanta de tutela reda pa rintelui adoptiv drepturile parintesti n conditiile legii -aca numai unul dintre adoptatori este deca"ut din drepturile parintesti, cela lalt exercita singur drepturile si ndatoririle parintesti -aca adoptatorul sau am$ii adoptatori sunt deca"uti din exercitiul drepturilor parintesti, instanta 2 n raport de interesul superior al copilului 2 poate institui tutela sau alta masura de protectie preva"uta de lege n aceste ca"uri se procedea"a la ascultarea copilului, conform dispo"itiilor art (1) Cod civil -aca adoptatorii divortea"a, se aplica, n privinta relatiilor dintre ei si minorul adoptat, prin asema nare, prevederile legale cu privire la desfacerea casa toriei, pentru ca"ul cnd exista copii minori re"ultati din acea casatorie 2) Drepturi e si )ndatoriri e adoptatu ui Adoptatul are fata de adoptator drepturile si ndatoririle de orice natura pe care le are /3 o persoana fata de parintii sai firesti Printre acestea se nscrie si ndatorirea de respect pe care o are copilul fata de pa rintii sai adoptivi, indiferent de vrsta sa 3) Nu(e e si prenu(e e adoptatu ui (3 Prin adoptie copilul do$ndeste numele adoptatorului Cnd adoptia este facuta de soti ori de ca tre sotul care adopta copilul celuilalt sot si acestia au nume comun, adoptatul do$ndeste acest nume -aca sotii nu au nume de familie comun, ei vor sta$ili numele pe care adoptatul urmea"a sa +l poarte, si care va fi numele unuia dintre adoptatori sau numele lor reunite Acest nume va fi declarat instantei nainte de ncuviintarea adoptiei n ca"ul n care exista nentelegeri ntre adoptatori, 3) instanta de tutela va !ota r, odata cu ncuviintarea adoptiei, ce nume va purta adoptatul , dupa ascultarea acestuia din urma si de practica *udiciara -) C3 Ala turi de alti autori , suntem de pa rere ca nu este posi$il ca minorul adoptat sa poarte vec!iul sau nume, ada ugat la cel do$ndit prin adoptie -aca adoptatorii si sc!im$a numele de familie, adoptatul minor do$ndeste si el A se vedea art )5/ alin 4.3 C civ /3 A se vedea art )5. alin 4/3 C civ (3 A se vedea si art )5. alin 4(3 C civ .3 C 7tatescu, -rept civil Persoana fi"ica Persoana *uridica -repturile reale , ,d -idactica si )3 Pedagogica , ?ucuresti, /D56, p //0' A! ?eleiu, -rept civil Persoanele , Universitatea din ?ucuresti, /D05, p /C0 n acelasi sens, C7F, s civ , dec nr (6.5B/DD/, n =evista -reptul nr 1B/DD(, p 0. C3

Adoptia 323 numele de familie sc!im$at al adoptatorilor, cnd sotii s+au nteles n acest sens si s+a fa cut cerere de sc!im$are a numelui minorului n ca"ul n care adoptatorii nu se nteleg cu privire la sc!im$area numelui adoptatului, decide instanta de tutela, cu aplicarea /3 dispo"itiilor legale privind ascultarea copilului Cnd un sot, care are numele de familie comun cu cela lalt sot, este adoptat, el va ra mne cu numele comun do$ndit cu oca"ia casatoriei, fa ra sa do$ndeasca numele adoptatorului n ca"ul n care celalalt sot consimte n fata instantei care ncuviintea"a adoptia, sotul adoptat poate do$ndi numele adoptatorului -aca sotul adoptat ra mne cu numele comun, iar casa toria se desface, acel sot nu va lua numele pe care l+a avut nainte de casatorie, ci numele adoptatorului 7otul adoptat va putea nsa purta numele comun avut n timpul casa toriei -upa decesul celuilalt sot, sotul supravietuitor adoptat va purta numele din timpul ca satoriei si nu numele adoptatorului Codul civil prevede ca, pentru motive temeinice, instanta, ncuviintnd adoptia, la cererea adoptatorului sau familiei adoptatoare si cu consimtamntul copilului care a (3 mplinit vrsta de /6 ani, poate dispune sc!im$area prenumelui copilului adoptat 7) Do(ici iu si ocuinta adoptatu ui -aca adoptatul este ma*or, domiciliul sau va fi acolo unde, prin vointa sa, n conditiile legii, si+a sta$ilit locuinta principala -omiciliul minorului adoptat care nu a do$ndit capacitate deplina de exercitiu este la parintii adoptatori sau la acela dintre adoptatori la care locuieste n mod statornic -aca adoptatorii au domicilii separate si nu se nteleg la care dintre ei va avea domiciliul adoptatul, va decide instanta de tutela -aca numai unul dintre parintii adoptatori l repre"inta pe adoptat, domiciliul acestuia din urma va fi la acel parinte Locuinta minorului adoptat este la adoptatori -aca adoptatorii nu locuiesc mpreuna, acestia sta$ilesc la care dintre ei va locui copilul, iar n ca" de divergenta, !otaraste instanta de tutela Adoptatul minor care a mplinit vrsta de /) ani poate cere pa rintilor sa si sc!im$e locuinta necesara desavrsirii nvataturii ori prega tirii sale profesionale -aca pa rintii se opun, !ota raste instanta de tutela ") O/ i!atia e!a a de )ntretinere O$ligatia legala de ntretinere exista ntre rude, indiferent daca rudenia este fireasca sau civila n consecinta, ntre persoanele care sunt rude ca urmare a adoptiei se naste, n conditiile legii, o$ligatia legala de ntretinere ,) 5ocatia succesora a =udele re"ultate din adoptie au vocatie succesorala reciproca , la fel ca si rudele firesti Astfel, vocatia succesorala reciproca exista ntre adoptat si descendentii sa i, pe de o parte, precum si adoptator si rudele sale, pe de alta parte, n conditiile legii 11) 7ntoc(irea unui nou act de nastere a copi u ui A se vedea art )5. C civ /3 A se vedea art )5. alin 4C3 C civ (3

32DR#$TUL %A&ILI#I Pe $a"a !otarrii *udeca toresti definitive de ncuviintare a adoptiei, serviciul de stare civila competent ntocmeste, n conditiile legii, un nou act de nastere al copilului, n care adoptatorii vor fi trecuti ca fiind pa rintii sa i firesti Eec!iul act de nastere se pa strea"a, mentionndu+se pe marginea acestuia ca s+a ntocmit un nou act 11) Con0identia itatea in0or(atii or Informatiile privitoare la adoptie sunt confidentiale, putnd fi o$tinute n conditiile preva"ute de lege 12) O/ i!atia de in0or(are a copi u ui ca este adoptat si cunoasterea identitatii / ) parinti or 0iresti Adoptatorii sunt o$ligati sa+l informe"e pe copil ca este adoptat, de ndata ce vrsta si gradul de maturitate ale acestuia o permit Adoptatorii si adoptatul au dreptul sa o$tina din partea autoritatilor competente extrase din registrele pu$lice al caror continut atesta faptul, data si locul nasterii, dar nu de"va luie n mod expres adoptia si nici identitatea parintilor firesti Identitatea pa rintilor firesti ai adoptatului poate fi de"valuita nainte de do$ndirea de ca tre acesta a capacitatii depline de exercitiu numai pentru motive medicale, cu autori"area instantei *udecatoresti, la cererea orica ruia dintre adoptatori, a adoptatului, a sotului sau a descendentilor acestuia ori a repre"entantului unei institutii medicale sau al unui spital -upa do$ndirea capacitatii depline de exercitiu, adoptatul poate solicita tri$unalului n a carui ra"a teritoriala se afla domiciliul sau ori, n ca"ul n care el nu are domiciliul n =omnia, Tri$unalului ?ucuresti, sa+i autori"e"e accesul la informatiile aflate n posesia oricaror autoritati pu$lice cu privire la identitatea parintilor sa i firesti Cererea este scutita de tim$ra* si se *udeca n camera de consiliu, de catre un complet speciali"at, cu participarea o$ligatorie a procurorului Cau"a se solutionea"a cu celeritate Ea fi citata directia n a carei ra"a teritoriala se afla domiciliul copilului, Oficiul, precum si orice alta persoana a carei ascultare poate fi utila pentru solutionarea cererii Instanta admite cererea daca, potrivit pro$elor administrate, constata ca accesul la informatiile solicitate nu este da una tor integritatii psi!ice si ec!ili$rului emotional ale solicitantului si daca adoptatul n cau"a a $eneficiat de consiliere din partea directiei @otarrea prin care se solutionea"a cererea nu este supusa apelului, iar exercitarea recursului suspenda executarea sa ) L,A,A APLICA?ILA ,;,CT,LO= A-OPTI,I I&T,=&ATIO&AL, La adoptia internationala, efectele sunt guvernate de legea nationala a adoptatorului, iar n ca"ul n care am$ii soti sunt adoptatori, se aplica n ordine8 a3 legea resedintei o$isnuite a sotilor' $3 legea cetateniei comune a sotilor' c3 legea statului pe teritoriul ca ruia a fost cele$rata ca sa toria Ee"i art C0 din Legea nr (5.B(66), repu$licata, cu modificarile si completa rile ulterioare /3

3"1 DR#$TUL %A&ILI#I 1) a3 sanctiuni de drept penal ' 2) $3 sanctiuni de drept administrativ ' 3) c3 sanctiuni de drept civil ' d3 sanctiuni de dreptul familiei (3 -upa criteriul laturii vi"ate 4personala sau patrimoniala 3, sanctiunile se clasifica n8 a3 sanctiuni care intervin pentru nendeplinirea sau ndeplinirea necorespun"a toare a ndatoririlor cu privire la persoana copilului' $3 sanctiuni care intervin pentru nendeplinirea sau ndeplinirea necorespun"a toare a ndatoririlor cu privire la $unurile copilului ntruct celelalte sanctiuni mentionate mai sus formea"a o$iectul anali"ei disciplinelor de drept corespun"atoare, n cele ce urmea"a ne vom limita sa examinam doar ceea ce este specific dreptului familiei "828 Sanctiuni e de dreptu 0a(i iei )n (ateria autoritatii parintesti "82818 Cate!orii e de sanctiuni )n dreptu 0a(i iei )n (ateria autoritatii parintesti -reptul familiei sanctionea"a nendeplinirea sau ndeplinirea necorespun"a toare a autoritatii parintesti prin mi*loace diferite, precum8 a3 exercitarea autoritatii parintesti de catre alte persoane' $3 sta$ilirea locuintei copilului la $unici sau la alte rude sau persoane, cu consimta mntul acestora, ori la o institutie de ocrotire' .3 instituirea unor masuri de protectie speciala 4plasament, plasament n regim de urgenta, supraveg!ere speciali"ata3' .3 decaderea din drepturile parintesti ntruct celelalte sanctiuni au fost pre"entate, n mod corespun"a tor, n cele ce preced, ne vom limita n continuare doar la anali"a decaderii din drepturile pa rintesti "82828 Decaderea din drepturi e parintesti 1) Notiunea de decadere din drepturi e parintesti -ecaderea din drepturile parintesti repre"inta cea mai severa ma sura de dreptul familiei ce poate fi dispusa mpotriva pa rintelui care nu exercita ori exercita -) necorespun"ator autoritatea parinteasca, avnd ca efect pierderea drepturilor pa rintesti 7anctiunile penale pot interveni n ca"ul savrsirii unor infractiuni, ca de exemplu8 a$andon de 1) familie' rele tratamente aplicate minorului' nerespectarea masurilor privind ncredintarea minorului' gestiunea frauduloasa s a Aceste sanctiuni penale sunt, de regula, nc!isoarea si amenda Lor li se adauga pedeapsa complementara a inter"icerii drepturilor pa rintesti si masura de siguranta a inter"icerii de a reveni n locuinta familiei pe o perioada determinata 7anctiunile de drept administrativ intervin n ca"ul savrsirii unor contraventii, ca de exemplu8 2) determinarea unui minor sa apele"e, n mod repetat, la mila pu$licului' alungarea din locuinta comuna a copiilor' ndemnul su$ orice forma al minorilor la savrsirea de contraventii s a 4ve"i, de exemplu, Legea nr 1/B/DD/ pentru sanctionarea faptelor de nca lcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii pu$lice, repu$licata n < Of nr .05 din /0 august (666, cu modifica rile si completarile ulterioare -e regula , contraventiile sunt sanctionate cu amenda contraventionala 3 -intre sanctiunile de drept civil, mentiona m8 raspunderea pentru pagu$ele pricinuite minorului cu 3) oca"ia administra rii $unurilor sale 4A se vedea, de exemplu, art /1. C civ 3 si ra spunderea parintilor pentru faptele cau"atoare de pre*udicii savrsite de copii LA se vedea art / .5( si / .5) C civ M A se vedea C Ap Ploiesti, s civ si pentru cau"e cu minori si de familie, dec nr )D6B=B(660, $a"a de -) date Furindex

Autoritatea parinteasca 3"1 2) Sediu (ateriei Codul civil reglementea"a decaderea din drepturile pa rintesti n art C60+C/( -e asemenea, Legea nr (5(B(66), cu modifica rile si completarile ulterioare, consacra decaderii din drepturile parintesti art .1+.0 3) $rocedura prea a/i a a decaderii din drepturi e parintesti Potrivit art .) alin 4(3 din Legea nr (5(B(66), cu modificarile si completarile ulterioare, orice separare a copilului de parintii sa i, precum si orice limitare a exercitiului drepturilor pa rintesti tre$uie sa fie precedate de acordarea sistematica a serviciilor si prestatiilor preva "ute de lege, cu accent deose$it pe informarea corespun"a toare a parintilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate n $a"a unui plan de servicii Acest plan 2 prevede art .C din acelasi act normativ 2 se ntocmeste si se pune n aplicare de catre serviciul pu$lic de asistenta sociala, organi"at la nivelul municipiilor si oraselor, precum si de persoanele cu atri$utii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ+teritoriala unde se afla copilul, iar n ca"ul municipiului ?ucuresti 2 de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul fiecarui sector, n urma evaluarii situatiei copilului si a familiei acestuia Planul de servicii se apro$a prin dispo"itia primarului si are ca o$iectiv prevenirea separarii copilului de parintii sa i n acest scop, serviciul pu$lic de asistenta sociala ori, dupa ca", directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul fieca rui sector al municipiului ?ucuresti spri*ina accesul copilului si al familiei sale la serviciile si prestatiile destinate mentinerii copilului n familie -aca, dupa acordarea serviciilor preva "ute de acest plan, se constata ca mentinerea 1) copilului alaturi de pa rintii sai nu este posi$ila , planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea ca tre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului a cererii de instituire a unei ma suri de protectie speciala a copilului n conformitate cu dispo"itiile art .1 din Legea nr (5(B(66), cu modificarile si completarile ulterioare, daca exista motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului sunt prime*duite n familie, repre"entantii serviciului pu$lic de asistenta sociala ori, dupa ca", ai directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului ?ucuresti au dreptul sa vi"ite"e copiii la locuinta lor si sa se informe"e despre felul n care acestia sunt ngri*iti, despre sanatatea si de"voltarea lor fi"ica, educarea, nvata tura si pregatirea lor profesionala, acordnd, la nevoie, ndrumarile necesare -aca, n urma acestor vi"ite, se constata ca de"voltarea fi"ica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului este prime*duita, serviciul pu$lic de asistenta sociala este o$ligat sa sesi"e"e de ndata directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, n vederea luarii masurilor preva"ute de lege -irectia generala de asistenta sociala si protectia copilului este o$ligata sa sesi"e"e instanta *udecatoreasca n situatia n care considera ca sunt ntrunite conditiile preva "ute de lege pentru decaderea, totala sau partiala, a parintilor ori a unuia dintre ei din exercitiul drepturilor parintesti A se vedea art .C alin 4C3 din Legea nr (5(B(66), cu modificarile si completa rile ulterioare 1)

3"2 DR#$TUL %A&ILI#I -) Co(petenta )n (ateria decaderii din drepturi e parintesti /3 Autoritatea competenta sa se pronunte n aceasta materie este instanta de tutela 7u$ aspect material, competenta apartine *udeca toriei, iar din punct de vedere teritorial, este competenta instanta de la domiciliul prtului, conform art C Cod de procedura civila 2) $rocedura decaderii din drepturi e parintesti 7esi"area instantei se face de ca tre autoritatile administratiei pu$lice cu atri$utii n (3 .3 domeniul protectiei copilului ori, dupa ca", de procuror -ecaderea din drepturile parintesti poate fi solicitata daca se constata ca pa rintele pune n pericol viata, sanatatea sau de"voltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtarea a$u"iva, prin negli*enta grava n ndeplinirea o$ligatiilor parintesti ori prin atingerea grava a interesului superior al copilului n practica *udiciara, su$ imperiul noii reglementa ri, s+a admis ca , existenta unui comportament caracteri"at drept negli*enta grava nu presupune numai agresiuni, violente sau condamnare pentru a$andon de familie, ci si lipsirea minorului de mi*loacele de )3 ntretinere care pot pune n pericol sa natatea si de"voltarea fi"ica a acestuia ,ste o$ligatorie citarea parintilor si participarea procurorului Cererea se *udeca de urgenta 7u$ aspect pro$ator, pot fi administrate orice dove"i admise de lege, ntocmirea C3 raportului de anc!eta psi!osociala fiind o$ligatorie n conformitate cu dispo"itiile art /.6 alin 4/3 din Legea nr (5(B(66), cu modificarile si completa rile ulterioare, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va ntocmi si pre"enta instantei un raport referitor la copil, care va cuprinde date privind8 a3 personalitatea, starea fi"ica si mentala a copilului' $3 antecedentele socio+medicale si educationale ale copilului' c3 conditiile n care copilul a fost crescut si n care a tra it' d3 propuneri privind persoana, familia sau serviciul de tip re"idential n care ar putea fi plasat copilul' e3 orice alte date referitoare la cresterea si educarea copilului, care pot servi solutionarii cau"ei ;ata de dispo"itiile art (1) Cod civil si () alin 4/3 din Legea nr (5(B(66), cu modificarile si completarile ulterioare, copilul cu discernamnt are dreptul de a+si exprima li$er opinia asupra oricarei pro$leme care l priveste -rept urmare, el are dreptul A se vedea art C60 alin 4/3 C civ 1) A se vedea art C60 alin 4/3 C civ (3 Potrivit art )C C pr civ 3) n acest sens, su$ imperiul vec!ii reglementari, a se vedea8 C7F, s civ , dec nr (.D1B/DD5, n -) ?uletinul *urisprudentei Culegere de deci"ii pe anul /DD0 , ,d Argessis, Curtea de Arges, /DDD, p 1C+10 ntr+o alta speta, s+a decis ca nendeplinirea ndatoririi de a contri$ui la ntretinerea minorei nu se ncadrea"a n ca"urile de decadere din drepturile parintesti, reglementate limitativ de prevederile art /6D din Codul familiei n acest sens, ve"i8 C7F, s civ , dec nr )5()B(66., n ?uletinul *urisprudentei Culegere de deci"ii pe anul (66. , ,d All ?ecG, ?ucuresti, (66C, pp /DC+/D5 A se vedea art C60 alin 4(3 C civ C

Autoritatea parinteasca 3"3 de a fi ascultat, c!iar cnd nu a mplinit vrsta de /6 ani, daca instanta de tutela aprecia"a ca audierea lui este necesara pentru solutionarea cau"ei n raport de pro$ele administrate, n ca"ul n care aprecia"a ca este ntemeiata cererea, instanta dispune decaderea 2 totala sau partiala 2 din drepturile parintesti 3) 7ntinderea si e0ecte e decaderii din drepturi e parintesti n principiu, deca derea din drepturile pa rintesti este totala , n sensul ca pa rintele deca"ut din drepturile parintesti si pierde toate aceste drepturi, cu exceptiile expres preva"ute de lege -e pilda, parintele deca"ut din exercitiul drepturilor parintesti, ori ca ruia i s+a aplicat pedeapsa inter"icerii drepturilor parintesti, pastrea"a dreptul de a / consimti la adoptia copilului -ecaderea din exercitiul drepturilor pa rintesti se ntinde asupra tuturor copiilor nascuti la data pronunta rii !otarrii Instanta de tutela poate dispune nsa si deca derea partiala a parintelui din exercitiul drepturilor pa rintesti, n sensul ca aceasta poate sa priveasca numai anumite drepturi parintesti ori doar anumiti copii, dar numai daca, n acest fel, nu sunt prime*duite ( cresterea, educarea, nvatatura si pregatirea profesionala a copiilor 3) -rept urmare 2 n masura compati$ilitatii cu situatia nou creata 2 se mentin -) o$ligatiile corelative drepturilor copilului , cum ar fi, de pilda, ndatorirea parintelui 2) respectiv de a da ntretinere copilului -e asemenea, parintele deca"ut din drepturile parintesti pa strea"a dreptul de a 3) consimti la adoptia copilului sa u Tot astfel, parintele deca"ut din drepturile parintesti 2 cu ncuviintarea instantei de tutela 2 pastrea"a dreptul de a avea legaturi personale cu minorul, cu exceptia ca"ului n care, prin asemenea legaturi, ar fi prime*duite cresterea, educarea, nvatatura sau 7) pregatirea profesionala a acestuia Instituind ncuviintarea instantei de tutela, legiuitorul a urma rit sa previna eventualele influente negative asupra minorului, care ar putea fi exercitate de catre ") parintele sanctionat, cu prile*ul contactelor dintre acestia 7anctiunea decaderii se poate pronunta si doar n raport de un anumit copil 4anumiti copii3, mentionati n cererea de c!emare n *udecata si, respectiv, n !otarrea *udecatoreasca A se vedea art )1) alin 4(3 C civ / A se vedea art C6D alin 4(3 C civ ( -e exemplu, potrivit art //. alin 4/3 lit $3 C civ nu poate fi tutore cel deca "ut din drepturile 3) pa rintesti , ;lorian, op cit , p C6. -) Aceasta o$ligatie era preva "uta expres de art //6 din Codul familiei A se vedea si art C6D C civ , 2) care prevede8 # 4/3 -ecaderea din exercitiul drepturilor parintesti este totala si se ntinde asupra tuturor copiilor nascuti la data pronuntarii !otarrii 4(3 Cu toate acestea, instanta poate dispune decaderea numai cu privire la anumite drepturi parintesti ori la anumiti copii, dar numai daca, n acest fel, nu sunt prime*duite cresterea, educarea, nvatatura si pregatirea profesionala a copiilor % Art C/6 C civ , prevede8 # -ecaderea din exercitiul drepturilor parintesti nu scuteste parintele de o$ligatia sa de a da ntretinere copilului % A se vedea art )1) alin 4(3 C civ 3) A se vedea art C/( C civ , precum si art .0 din Legea nr (5(B(66), cu modifica rile si completa rile 7) ulterioa re n acest sens, a se vedea8 C7F, s civ , dec nr .051B/DD1, n ?uletinul *urisprudentei Culegere de ") deci"ii pe anul /DD1 , ,d Proema, ?aia <are, /DD5, pp 0)+05

3"DR#$TUL %A&ILI#I Pe cale de consecinta, daca respectivul pa rinte are si alti copii, fata de acestia /3 pastrea"a plenitudinea drepturilor si ndatoririlor parintesti -aca decaderea se dispune numai fata de unul dintre pa rinti, autoritatea pa rinteasca se va exercita de catre cela lalt pa rinte Cnd sanctiunea deca derii se refera la am$ii parinti, se va institui tutela, conform art C// Cod civil 7) Redarea e6ercitiu ui drepturi or parintesti -irectia generala de asistenta sociala si protectia copilului este o$ligata sa ia masurile necesare pentru ca parintii deca"uti din drepturile pa rintesti sa $eneficie"e de asistenta speciali"ata 4inclusiv asistenta *uridica gratuita , n conditiile legii3, pentru cresterea capacitatii acestora de a se ocupa de copii, n vederea redo$ndirii exercitiului drepturilor (3 parintesti Potrivit art C/( Cod civil, instanta *udecatoreasca va reda pa rintelui deca "ut din drepturile parintesti exercitiul acestor drepturi, daca au ncetat mpre*urarile care au dus la .3 decadere ;ata de a$senta unor prevederi exprese n lege, apreciem ca, su$ aspect procedural, sunt aplica$ile 2 n virtutea principiului simetriei *uridice 2 regulile incidente n ca"ul luarii masurii decaderii din drepturile pa rintesti 4anali"ate mai sus3 , ;lorian, op cit , p C6.' A ?acaci, C @ageanu, E -umitrac!e, op cit , p .6/ 1) A se vedea art .5 din Legea nr (5(B(66), cu modificarile si completa rile ulterioare 2) Art C/( C civ prevede ca instanta reda parintelui exercitiul drepturilor pa rintesti, daca au ncetat 3) mpre*urarile care au dus la decaderea din exercitiul acestora si daca parintele nu mai pune n pericol viata, sa natatea si de"voltarea copilului Lalin 4/3M nsa, pna la solutionarea cererii, instanta poate ngadui pa rintelui sa ai$a lega turi personale cu copilul, daca aceasta este n interesul superior al copilului Lart C/( alin 4(3 C civ M