Sunteți pe pagina 1din 123

Tincturi simple (dintr-o singura planta) deosebit de eficiente in tratarea bolilor

Object 2 1

Tincturile sunt soluii extractive alcoolice, hidroalcoolice sau eteroalcoolice, obinute din plante, (frunze, flori, rdcini sau toate la un loc), n funcie de natura bolii creia i se adreseaz. Principiile active din tincturi sunt n concentraie mai mare i i pstreaz calitatea terapeutic timp ndelun at. Tincturile simple, dintr!o sin ur plant, n funcie de planta respectiv coninut, au proprieti anal ezice (calmeaz durerea), anafrodisiace (reduc sau elimin apetitul sexual), antiacide (neutralizeaz acizii produi n stomac), antihelmintice (distru viermii intestinali), antibiotice (inhib nmulirea ermenilor, bacteriilor, microbilor pato eni), antiemetice (previn sau calmeaz reurile i vrsturile), anticonvulsive (combat convulsiile sau crizele de epilepsie), antipiretice (combat febra), antireumatice (combat reumatismul), antiscorbutice (previn apariia scorbutului), antiseptice (inhib nmulirea microor anismelor fr s le distru ), antispasmodice (combat spasmele i crampele musculare involuntare), antiluetice (amelioreaz sau vindec sifilisul), antizimotice (se opun infeciei, distru "nd microor anismele), behice (calmeaz tusea), secretolitice (scad secreiile respiratorii), afrodisiace (refac sau mresc apetitul sexual), carminative (calmeaz durerile abdominale, favoriz"nd eliminarea azelor intestinale), cola o e (stimuleaz evacuarea bilei n intestin), emoliente (calmeaz, nmoaie i prote#eaz pielea i mucoasele), depurative (cur or anismul de reziduurile toxice), diuretice (stimuleaz producia i eliminarea urinei), emena o e (provoac apariie menstruaiei), expectorante (uureaz eliminarea prin tuse a secreiilor cilor respiratorii), soporifice (creeaz somnolen i induc somnul), pur ative (declaneaz evacuarea vi uroas a intestinelor) .a.m.d. Tincturile simple din plante pot ameliora$vindeca diverse condiii medicale, de la acnee, astm bronic, colit, sindromul ovarelor polichistice, leucopla%ie, rip, hepatit, foliculit, ut, diverticuloz, colon iritabil, sindrom diareic, ami dalit, sinuzit, sindrom &a'naud, depresie, tulburare de anxietate eneralizat, ateroscleroz, astrit, duodenit i anexit, p"n la cancer de creier, menin it, tuberculoz, hepatita ( i ), diverite fobii .a.m.d. Tincturile simple *+ prezint reacii adverse la dozele i frecven a de administrare recomandate, prezint, ns, unele dintre ele, precauii i contraindica ii. ,e administreaz intern sau extern.ei se pot cumpra de la farmacii i plafaruri fr prescrip ie medical, deci, put"ndu!se administra i fr aviz medical, tincturile se recomand a se lua sin ure sau n asociere dup un consult medical aferent. (onsultai un medic cu competen n fitoterapie i$sau emoterapie nainte de a decide s v administrai una sau mai multe tincturi simple, pentru ca astfel s ave i si uran a c"t mai mare c nu v expunei la un risc ma#or de experimentare a unui efect terapeutic nul sau a unor efecte adverse neplcute-

1. TINCTUR D !"IN (/accinium m'rtillus)


T0*(T+&1 .2 130* este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei /accinium m'rtillus. 1ciuni4 0*T2&*4 astrin ent, antidiareic, antihemora ic, antiseptic intestinal i urinar, hipo licemiant, capilaroprotectoare (prote#eaz vasele capilare), antiinflamatoare. 25T2&*4 astrin ent, antiseptic. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 hiper licemie, diaree, enterit, enterocolit, colit de fermentaie, colit de putrefacie, fra ilitate capilar, hemoroizi, diabet zaharat, retinopatie diabetic, infecii urinare, ut, reumatism, hiperuricemie (exces de acid uric n s"n e). 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 hemoroizi. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la afin, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 Persoanele cu diabet zaharat insulino!dependent vor fi inute sub strict suprave here, prin nre istrarea zilnic a valorilor licemiei i a#ustarea dozelor de insulin n funcie de noile valori obinute. ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de 9 ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 :n hemoroizi se aplic extern sub form de comprese sau badi#ona# cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie cu tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar). ;;;

#. TINCTUR D !$% (1loe vera)


T0*(T+&1 .2 1<=2 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din frunze proaspete de 1loe vera. 1ciuni4 0*T2&*4 antiinflamatoare, detoxifiant, laxativ, reechilibrant a florei intestinale, hepatoprotectoare, imunostimulent, antioxidant, antibacterian, antifun ic, antiviral, hipocolesterolemiant, hipo licemiant (n diabetul zaharat de tip 00), antihelmintic, emena o , anal ezic, remineralizant, re enerant celular, antitumoral, stimulent a secreiei de interferon, cicatrizant, antireumatic, vitaminizant, prezint efecte radioprotectoare (la pacienii care fac radioterapie). 25T2&*4 antiinflamatoare, anal ezic, antiseptic, cicatrizant. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 constipaie, dis%inezie biliar, colecistit cronic, pancreatit, diabet zaharat de tip 00, hipercolesterolemie, obezitate, anemie, astm, bronite, sinuzite, aler ii, tumori. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 contuzii, entorse, luxaii, fracturi, tendinite, artrite, reumatism, erupii te umentare, eczeme. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 0nflamaii intestinale acute (boala (rohn, colit ulceroas), abdomen chirur ical acut, apendicit, dureri abdominale, aler ie la 1loe vera, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 1 se consuma cu pruden i numai la recomandarea medicului n caz de administrare concomitent de medicamente antiaritmice, diuretice, antidiabetice, di italice ( licozide cardiotonice). ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii ntre @ i 79 ani4 c"te ?!78 picturi de tinctur diluate n 788 ml apa sau ceai (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 ,e aplic sub form de comprese cu soluie diluat, care se menin la locul afectat timp de

7! ? ore. ,oluia diluat se obine prin adu area a A!7 lin uri de tinctur la >8 ml ap (B de pahar). :naintea administrrii produsului se recomand ca, persoanele care au o piele sensibil, s aplice o crem cu extract de plante, ar il sau rin. ;;;

&. TINCTUR D !N' $IC (1n elica archan elica)


T0*(T+&1 .2 1*C2<0(D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din rdcina plantei 1n elica archan elica. 1ciuni4 tonic di estiv, carminativ, stomahic, antispastic, antiinflamatoare, anal ezic, anticoa ulant, bactericid, emena o , expectorant, febrifu , depurativ, diuretic, stimulent cerebral, calmant a sistemului nervos, re leaz ciclul menstrual. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 tulburri di estive (hipoaciditate, anorexie, dispepsie, balonare, dureri epi astrice, colici intestinale, colite spastice), nevral ii, reumatism, erupii cutanate, verti#, isterie, depresie, nevroze, afeciuni ale tiroidei, dere lri hormonale la femei, mi rene, sinuzite, afeciuni respiratorii (bronite, astm, rip), astenie, convalescen, epuizare fizic i nervoas. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. Castrite hiperacide, ulcer astric i duodenal, aler ie la an elic, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele aflate sub tratament cu anticoa ulante. 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii ntre @ i 79 ani 4 c"te ?!7>picturi de tinctur diluate n 788ml de ap sau ceai (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. ;;;

(. TINCTUR D !N')IN!R (('nara scol'mus)


T0*(T+&1 .2 1*CE0*1&2 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din frunzele plantei ('nara scol'mus. 1ciuni4 coleretic, cola o , hepatoprotectoare, re enerant a celulelor hepatice, hipocolesterolemiant, hipolipemiant, hipotri liceridemiant, diuretic, vasodilatatoare, cardioprotectoare, bacteriostatic (fa de ,almonella, ,taph'lococcus i Proteus), antialer ic (prin inhibarea complementului seric), laxativ, tonic amar, tonic di estiv, mpiedic dezvoltarea plcilor aterosclerotice, favorizeaz eliminarea renal a acidului uric, amplific capacitatea de detoxifiere a ficatului, stimuleaz pofta de m"ncare. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 insuficien hepatic i renal, colecistite acute i cronice, dis%inezie biliar, an iocolite (infecii bacteriene ale cilor biliare), enterite, infecii intestinale, hipercolesterolemie, hiperlipidemie, obezitate, ateroscleroz, ut, hipertensiune arterial, an in pectoral, anorexie, aler ii pe fond hepatic, constipaie, astenie, surmena#, intoxicaii. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic i ciroz hepatic. <itiaz biliar, obstrucie biliar, sarcin, alptare, aler ie la an hinare, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. ;;;

*. TINCTUR D !RD I-IUT ((apsicum annuum)


T0*(T+&1 .2 1&.20!0+T2 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din fructele plantei (apsicum annuum. 1ciuni4 0*T2&*4 stimuleaz secreiile astrice, crete pofta de m"ncare, intensific circulaia san vin (produce un efect de nclzire la persoanele cu circulaie periferic deficitar), stimulent di estiv, antiseptic, antioxidant. 25T2&*4 revulsiv, antiinflamatoare, antireumatic, hipertermiant, favorizeaz creterea prului. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant4 anorexie, astrit hipoacid, di estie lent, rip, rceal, alcoolism. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 dureri reumatice i articulare, nevral ii, dureri musculare, de erturi, cderea prului, alopecie. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic i ciroz hepatic. Castrit hiperacid, ulcer astric i duodenal, hipertensiune arterial, febr, sarcin, alptare, aler ie la ardei!iute, tratamente care nu permit consumul de alcool. &21(F00 1./2&,24 <a administrare intern poate produce hiperaciditate astric. <a administrare extern pot aprea senzaie de arsur, roea sau iritare la nivelul pielii i mucoaselor. Precauii4 1 se evita utilizarea topic la persoanele cu leziuni cutanate. 1 se evita contactul cu ochii. =bservaii4 :nainte de administrare este necesar s se realizeze testul de aler ie la tinctura de ardei iute, care const n aplicarea direct pe piele, n zona anterioar a antebraului a unei cantiti mici de tinctur diluat (obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap). .ac apar m"ncrimi intense i pete roii n afara zonei aplicate, nu trebuie s folosii acest produs (nici n uz intern i nici extern). 6od de administrare4 0*T2&*4 ! n anorexie i astrit hipoacid se administreaz c"te A lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, nainte de masG ! n caz de di estie lent se administreaz c"te ?!> lin urie de tinctur diluat (obinut prin adu area unei lin urie de tinctur n 788ml de ap) de ? ori pe zi, n timpul meseiG

! n rip i rceal se administreaz c"te A lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, dup masG ! pentru eliminarea alcoolismului se administreaz c"te A lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar), de >!H ori pe zi (atunci c"nd apare dorina de a consuma alcool), asociat cu tinctura de pedicu i comprimate sau ceai de suntoare (administrate de 9 ori pe zi), n cure de H!I sptm"ni. 25T2&*4 ! :n dureri reumatice i articulare, nevral ii, dureri musculare i de erturi se aplic local sub form de comprese cu tinctur n zona afectat, pe care, n prealabil s!a aplicat un strat de crem protectoare (crem de lbenele). (ompresele se menin timp de 78! J8min., n funcie de sensibilitatea pielii. ! :n alopecie se fricioneaz pielea capului cu tinctur de ardei iute, de J ori pe sptm"n. !(ontra cderii prului, se fricioneaz pielea capului cu soluia diluat, care se obine prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar). ;;;

+. TINCTUR D !R,UR!RIU (,il'bum marianum)


T0*(T+&1 .2 1&6+&1&0+ este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din seminele plantei ,il'bum marianum. 1ciuni4 0*T2&*4 antihepatotoxic, re enerant a celulelor hepatice, hepatoprotectoare, tonic amar, hipocolesterolemiant, antitumoral, antiproliferativ, alacto o , neurotrofic, neuroprotectoare, antioxidant, susine activitatea hepatic i renal, prote#"nd aceste or ane mpotriva efectelor adverse ale chimioterapiei. 25T2&*4 antitumoral. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 insuficien hepatic, hipercolesterolemie, intoxicaii cu ciuperci, tumori cu diverse localizri, dispepsieG se asociaz preventiv cu medicamente care prezint potenial hepatotoxic. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n tumori ale pielii. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la armurariu, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 ,e aplic sub form de comprese cu soluie diluat care se menin la locul afectat timp de 7! ? ore. ,oluia diluat se obine prin adu area a A!7 lin uri de tinctur la >8 ml ap (B de pahar). :naintea administrrii produsului se recomand ca, persoanele care au o piele sensibil, s aplice o crem cu extract de plante, ar il sau rin. ;;;

-. TINCTUR D !RNIC (1rnica montana)


T0*(T+&1 .2 1&*0(D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din florile plantei 1rnica montana. 1ciuni4 antiinflamatoare i anal ezic (datorit lactonelor sesKuiterpenice), rubefiant (activeaz local circulaia san uin i produce o nclzire la nivelul esuturilor). 0ndicaii4 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 dureri musculare i reumatice, contuzii, entorse, luxaii, fracturi, tendinite, bursite, contracturi i ntinderi musculare care apar la sportivi, nepturi de insecte. (ontraindicaii4 aler ie la arnic. &21(F00 1./2&,24 rareori pot aprea aler ii cutanate. Precauii4 *u se aplic pe rni deschise sau leziuni cutanate. *u se administreaz n uz intern. 6od de administrare4 ,e aplic extern, sub form de comprese cu tinctur, care se menin la locul afectat minim J ore. :naintea administrrii produsului se recomand ca, persoanele care au o piele sensibil, s aplice o crem cu extract de plante, ar il sau rin. ;;;

.. TINCTUR D /R0NC!-UR1U$UI (Eeracleum sphond'lium)


T0*(T+&1 .2 )&L*(1!+&,+<+0 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din seminele i rdcina plantei Eeracleum sphond'lium. :ntre plantele rom"neti br"nca!ursului ocup un rol deosebit, prin efectele sale vitalizante extrem de intense. *umele de MM insen !rom"nescMM i se potrivete probabil mai bine dec"t oricrei alte plante din flora noastr medicinal. &dcina i seminele de br"nca!ursului revi oreaz i rentineresc rapid or anismul, mresc capacitatea de efort i tonusul psihic, elimin sterilitatea, impotena i fri iditatea. 2ste un remediu indicat i persoanelor de v"rsta a treia, planta scutind or anismul de neplcerile declinului fizic prematur, red"nd tonusul i pofta de via. 1ciuni4 stimuleaz activitatea secretorie a landelor sexuale, afrodisiac, tonic eneral di estiv i nervoas, antispastic di estiv i uterin, re latoare a activitii nervoase, stimulent a imunitii locale nespecifice (la nivel renal i enital), vasodilatatoare enital, vasodilatatoare periferic, hipotensiv. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 sterilitate masculin i feminin, impoten, fri iditate, boli venerice ( onoree, sifilis, chlamid'a, etc), anexit, metroanexit, insuficien ovarian, amenoree, menopauz prematur, stri de oboseal i epuizare ca urmare a efortului fizic i intelectual, di estie dificil, balonri frecvente nsoite de colici, insuficien renal, hipertensiune arterial, circulaie periferic deficitar. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic i ciroz hepatic. ,arcin, alptare, aler ie la br"nca! ursului, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. ,e recomand administrarea produsului pe perioade de minim ?8 de zile. :n cazul afeciunilor cronice, se recomand utilizarea n cure succesive de ? luni, cu o lun pauz ntre ele. 1dministrarea n diverse afeciuni4 !disfuncii sexuale masculine, tulburri de erecie, sterilitate masculin N c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol, n cure

de ? luni, cu o lun pauzG ! amenoree, sterilitate feminin N c"te o lin uri de tinctur diluat n 788 ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol, n cure de ? luni, cu o lun pauzG ! menopauz prematur N c"te o lin uri de tinctur diluat n 788 ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol, n cure succesive de ? luni, cu o lun pauz ntre ele. Pentru creterea eficienei se recomand asocierea cu produsul .=*C O+10 comprimateG ! fri iditate N se recomand administrarea a 7!? lin urie de tinctur diluate n 788ml de ap (#umtate de pahar), n doz unic, la nevoieG ! hipertensiune arterial N c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de 9 ori pe zi, pe stomacul ol, n cure succesive de ? luni, cu o lun pauz ntre eleG ! boli venerice ( onoree, sifilis, chlamid'a, etc), anexit i metroanexit N c"te A!7 lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol, timp de J luni dup care, se face pauz J!? sptm"ni, iar apoi tratamentul se poate relua dac este necesar. ;;;

2. TINCTUR D /RU1TUR (1rctium lappa)


T0*(T+&1 .2 )&+,T+&2 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din rdcina plantei 1rctium lappa. 1ciuni4 0*T2&*4 diuretic, depurativ, sudorific, tonic amar, antimicrobian, antifun ic, hipo licemiant, coleretic, antitumoral, uor laxativ. 25T2&*4 antiseboreic, stimuleaz creterea prului. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 curele de detoxifiere, boli de piele (acnee, seboree, furunculoz, dermatite), infecii urinare (cistite), afeciuni hepato!biliare (colecistite, litiaz biliar), diabet zaharat de tip J, reumatism, ut. 25T2&*4 ,e utilizeaz ca ad#uvant n caz de seboree a feei i a pielii capului i pentru cderea prului. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la brusture, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). =bservaii4 pentru creterea eficienei4 !n cazul infeciilor urinare se recomand asocierea cu tinctura de ienuprG !n cazul afeciunilor hepato!biliare se recomand asocierea cu tinctura de an hinareG !n cazul diabetului zaharat de tip J se recomand asocierea cu tinctura de afin. 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 79 ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !n caz de seboree a feei se ter e faa cu un tampon mbibat n soluia diluat, obinut prin amestecarea unei pri de tinctur de brusture cu J pri de apG !n caz de seboree a pielii capului i cdere a prului se fricioneaz pielea capului cu tinctur de J!? ori pe sptm"n.

13. TINCTUR D /U1UI%C (=cimum basilicum)


T0*(T+&1 .2 )+,+0=( este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei =cimum basilicum. =ri inar din 0ndia, busuiocul este cunoscut i utilizat de mii de ani n medicina tradiional, fiind considerat sacru n multe zone ale lumii. 1ciuni4 0*T2&*4 antidepresiv, anxiolitic, antispastic, antiseptic intestinal, respiratorie i urinar, antibacterian (asupra ,almonella sp., 2scherichia coli, (amp'lobacter #e#unii, (lostridium perferin ens, 2nterococcus sp., Pseudomonas sp., ,taph'lococcus sp.), antifun ic, antiviral, carminativ, stomahic, eupeptic, alacto o , antiemetic, anal ezic, tonic eneral, rentineritoare, antioxidant, antiproliferativ, antiinflamatoare, imunostimulent, stimuleaz pofta de m"ncare. 25T2&*4 antiinflamatoare, antibacterian, antimicotic, antireumatic. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 depresii, anxietate, nevroze, astenie, colici intestinale, enterocolite, colite de fermentaie, balonare (meteorism), flatulen, anorexie, rip, bronite acute si cronice, infecii urinare, infecii virale (hepatite virale, encefalite virale, poliomielit), mi rene i dureri de cap care apar pe fond nervos (oboseal, stres, surmena#), vom, ru de micare, spasmofilie, mbtr"nire prematur. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 acnee, eczeme, prurit (m"ncrime), reumatism. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la busuioc, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !n acnee, eczeme i reumatism se aplic sub form de comprese cu soluie diluat, care se menin la locul afectat timp de 7! ? ore. ,oluia diluat se obine prin adu area a A!7 lin uri de tinctur la >8 ml ap (B de pahar). :naintea administrrii produsului se recomand ca, persoanele care au o piele sensibil, s aplice o crem cu extract de

plante, ar il sau rinG !n caz de prurit (m"ncrime) se realizeaz badi#onri cu tinctur. ;;;

11. TINCTUR D CI,/RI4%R (Th'mus serp'llum)


T0*(T+&1 .2 (06)&0P=& este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei Th'mus serp'llum. 1ciuni4 0*T2&*4 tonic di estiv, stomahic, coleretic, cola o , carminativ, antiseptic intestinal, respiratorie i urinar, expectorant, antispastic, diuretic, antiparazitar (vermicid), stimulent a circulaiei periferice. 25T2&*4 antiseptic, antiparazitar, cicatrizant, dezifectant a cavitii bucale. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 tulburri di estive (anorexie, di estie lent, dischinezii biliare, enterocolite, diaree, balonare), afeciuni respiratorii (bronite, traheite, larin ite, traheo! bronite, rip, tuse convulsiv, tuse spastic, astm bronic), infecii urinare (cistite, nefrite, pielo!cistite, uretrite), parazii intestinali. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 eczeme infecioase, scabie (r"ie), afeciuni bucale (stomatite, abcese dentare). (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la cimbrior, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, nainte de mese. (opii ntre @ i 79 ani4 c"te @!?8 de picturi de tinctur diluate n 788ml ap sau ceai (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, nainte de mese. 25T2&*4 !n eczeme infecioase i scabie, se aplic sub form de comprese cu soluie diluat, care se menin la locul afectat timp de 7! ? ore. ,oluia diluat se obine prin adu area a A!7 lin uri de tinctur la >8 ml ap (B de pahar). :naintea administrrii produsului se recomand ca, persoanele care au o piele sensibil, s aplice o crem cu extract de plante, ar il sau rinG !n afeciuni bucale (stomatite, abcese dentare), se realizeaz ar ar de 9!> ori pe zi cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate

de pahar). ;;;

1#. TINCTUR D C%!D!-C!$U$UI (2Kuisetum arvense)

T0*(T+&1 .2 (=1.1!(1<+<+0 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei 2Kuisetum arvense. 1ciuni4 0*T2&*4 diuretic, hemostatic, dezinfectant urinar, antimicrobian, antiinflamatoare, expectorant, bronhodilatatoare, remineralizantG stimuleaz sinteza de cola en, av"nd efecte de consolidare a esutului con#unctiv. 25T2&*4 antiinflamatoare, antimicrobian, stimuleaz creterea prului. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 edeme, infecii urinare (nefrit, cistit, pielonefrit), hemora ii (epistaxis, menora ii, metrora ii, hemora ii interne), bronite acute i cronice, osteoporoz, poliartrite cronice, artroze, fracturi, afeciuni ale prostatei. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 contuzii (umflturi, v"nti), poliartrite cronice, artroze, fracturi, mtrea, eficient mpotriva cderii prului. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la coada!calului, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de 9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii ntre @ i 79 ani4 c"te @!?8 de picturi de tinctur diluate n 788ml de ap sau ceai

(#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !n contuzii, poliartrite cronice, artroze i fracturi, se aplic sub form de comprese cu soluie diluat, care se menin la locul afectat timp de 7! ? ore. ,oluia diluat se obine prin adu area a A!7 lin uri de tinctur la >8 ml ap (B de pahar). :naintea administrrii produsului se recomand ca, persoanele care au o piele sensibil, s aplice o crem cu extract de plante, ar il sau rin. !pentru cderea prului i n caz de mtrea, se fricioneaz pielea capului cu tinctur, de J!? ori pe sptm"n. ;;;

1&. TINCTUR D C%!D!-4%RIC $U$UI (1chillea millefolium)

T0*(T+&1 .2 (=1.1!P=&0(2<+<+0 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei 1chillea millefolium. 1ciuni4 0*T2&*4 dezinfectant, antimicrobian, tonic di estiv, stomahic, antiinflamatoare, calmant, antispastic, hemostatic, bactericid, antipruri inoas, cicatrizant, imunomodulatoare. 25T2&*4 antiinflamatoare, cicatrizant, hemostatic, antimicrobian, antipruri inoas. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 anorexie, sindrom dispeptic, pentru stimularea funciei hepatice i di estive, dis%inezii biliare, afeciuni astrointestinale cu component spastic (crampe abdominale, colici biliare), colite, enterocolite, meteorism (balonare), epistaxis, hemora ii interne, metrora ii, hemoroizi, amenoree, dismenoree, dureri menstruale, metroanexit, cistit. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 erupii cutanate, arsuri uoare (de radul 0), prurit vulvar, rni superficiale (tieturi, z "rieturi), nepturi de insecte. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la coada!oricelului, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii ntre @ i 79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml de ap sau ceai (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !n erupii cutanate se fac badi#onri cu tincturG !n arsuri uoare, prurit vulvar i rni superficiale se fac badi#onri cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar)G !n cazul nepturilor de insecte se aplic local comprese cu tinctur.

;;;

1(. TINCTUR D CR 5I4%!R (1lchemilla vul aris)

T0*(T+&1 .2 (&2F0P=1&D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei 1lchemilla vul aris. 1ciuni4 astrin ent, antihemora ic, antidiareic, antispastic, tonific musculatura uterin, la femei acioneaz asupra aparatului reproductor re l"nd activitatea hormonal. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 tulburri menstruale (amenoree, dismenoree, hipermenoree), sterilitate la femei, tulburri de menopauz, hemora ii, hemora ii uterine, menometrora ii, diaree. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. <a persoanele cu hipercoa ulabilitate san uin, aler ie la creioar, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 79 ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar), de ?!9 ori pe zi, nainte de mese. ;;;

1*. TINCTUR D

C)IN!C ! (2chinacea purpurea)

T0*(T+&1 .2 2(E0*1(21 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei 2chinacea purpurea. (elebritatea plantei se datoreaz efectelor sale imunostimulatoare extrem de puternice, fapt care recomand utilizarea sa n afeciuni care apar ca urmare a deficienelor imunitare. 1ciuni4 imunostimulent, antiinflamatoare, antitumoral, inhib hialuronidaza (oprete aciunea invaziv a bacteriilor), inhib multiplicarea virusurilor, fiind activ asupra virusului ripal, virusului 1E>*7 (virusul ripei aviare), virusului 1E7*7 (virusul ripei porcine), virusurilor Eerpes simplex de tip 7 i de tip J, scade rata de apariie a speciilor de (andida albicans i <'steria monoc'to enes, stimuleaz activitatea corticosuprarenal. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 infecii respiratorii, infecii urinare, rip, infecii recidivante, infecii cu virusurile 1E>*7 i 1E7*7, herpes, prostatite, afeciuni inecolo ice de natur inflamatorie (anexite, metroanexite, endometrite), infecii cu (andida albicans i <'steria monoc'to enes. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la echinacea, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar), de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi diluate n 788ml ap sau ceai (#umtate de pahar), de ? ori pe zi, pe stomacul ol. ;;;

1+. TINCTUR D " NICU$ (3oeniculum vul are)

T0*(T+&1 .2 32*0(+< este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din fructele plantei 3oeniculum vul are. 1ciuni4 anticolitic, antiseptic intestinal i renal, antispastic, stomahic, carminativ, tonic di estiv, alacto o , estro enic, diuretic, expectorant, vermifu . 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 colici intestinale, balonare (meteorism), dispepsii, colit spastic, indi estie, hipoplazie mamar, infecii urinare, parazitoze. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la fenicul, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi diluate n 788ml ap (#umtate de pahar), de ? ori pe zi, pe stomacul ol. ;;;

1-. TINCTUR D '$/ N $ ((alendula officinalis)

T0*(T+&1 .2 CD<)2*2<2 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din florile plantei (alendula officinalis. 1ciuni4 0*T2&*4 cicatrizant, antiinflamatoare, antispastic, coleretic, hipolipemiant, antibacterian, antimicotic, antiviral, antitumoral, antitrichomonazic, calmeaz durerile menstruale. 25T2&*4 cicatrizant, antiinflamatoare, antiseptic, antibacterian. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 dischinezii biliare, colecistit, enterocolit, dismenoree. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 eczeme, hemoroizi, acnee, vulvo!va inite, nepturi de insecte. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la lbenele, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de 9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi diluate n 788ml ap (#umtate de pahar), de ? ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !n eczeme i vulvo!va inite se fac splturi locale cu soluia diluat, care se obine prin adu area a J lin uri de tinctur la >88ml de apG !n hemoroizi i nepturi de insecte se aplic local comprese cu soluie diluat, care se obine dup modul prezentat anteriorG !n acnee se ter e tenul cu o compres cu tinctur, de J!? ori pe zi. ;;;

1.. TINCTUR D ' N5I!N (Centiana asclepiadea)

T0*(T+&1 .2 C2*F01*D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din rdcinile plantei Centiana asclepiadea. 1ciuni4 stimulent a secreiilor astrice i biliare, hepatoprotectoare, re enerant a celulei hepatice, antipiretic, antimalaric, antihelmintic, detoxifiant, stimulent a sistemului nervos central la doze mici i inhibitoare n doze mari. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 anorexie, astrite hipoacide, dis%inezii biliare, colecistite acute i cronice, indi estie, balonare, febr, viermi intestinali, malarie. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. Castrit hiperacid, ulcer astric i duodenal, aler ie la enian, tratamente care nu permit consumul de alcool. &21(F00 1./2&,24 hiperaciditate astric. 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar), de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. ;;;

12. TINCTUR D ')I,/IR (Qin iber officinale)

T0*(T+&1 .2 CE06)0& este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din rdcini proaspete de himbir (Qin iber officinale). Chimbirul este o plant condimentar, utilizat n medicina tradiional at"t pentru stimularea di estiei, c"t i datorit proprietilor antiemetice. 1ciuni4 0*T2&*4 antiemetic, antiverti inoas, tonic di estiv, stomahic, stimulent a motilitii astro!intestinale, cola o , antiinflamatoare (inhib cicloxi enazele (=5!7 i (=5!J), hipocolesterolemiant, hipolipemiant, antia re ant!plachetar, antioxidant, antibacterian, antifun ic, antitumoral, hipertermiant. 25T2&*4 rubefiant, antiinflamatoare, mrete rezistena la fri . 0ndicaii4 0*T2&*4 ru de main, ru de micare, ru de nlime, senzaie de rea i vom, di estie dificil, indi estie, sensibilitate la fri , reumatism. 25T2&*4 reumatism, sensibilitate la fri . (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la himbir, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar), de ?!9 ori pe zi, nainte de mese. (opii @!79 ani4 c"te >!J8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap (#umtate de pahar), de ? ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !n reumatism se aplic sub form de comprese cu tinctur, care se menin timp de ?8min. pe zona afectat, de J ori pe zi, dimineaa i seara. :naintea administrrii produsului se recomand ca, persoanele care au o piele sensibil, s aplice o crem cu extract de

plante, ar il sau rin. !n cazul sensibilitii la fri (n special n perioadele de iarn), se fricioneaz extremitile cu tinctur de himbir. ;;;

#3. TINCTUR D ')I,6 (5anthium spinosum)

T0*(T+&1 .2 CE06P2 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei 5anthium spinosum. 1ciuni4 antiinflamatoare (decon estiv) a prostatei, cicatrizant, diuretic, antiseptic urinar (acioneaz asupra colibacililor i bacteriei Proteus vul aris), antitumoral. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 hipertrofie beni n de prostat, prostatit, adenom de prostat, infecii urinare cu colibacili i Proteus vul aris. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la himpe, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. ;;;

#1. TINCTUR D I NU6R (Runiperus communis)

T0*(T+&1 .2 02*+PD& este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din fructele plantei Runiperus communis. 1ciuni4 diuretic, antiseptic urinar, intestinal i respiratorie, litotriptic urinar, antiinflamatoare, anal ezic, depurativ, bronhodilatatoare, stomahic, carminativ, hipo licemiant, sudorific. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 edeme, afeciuni ale tractului urinar (infecii urinare, litiaz renal), afeciuni di estive (infecii astro! intestinale, enterite, enterocolite, colite de fermentaie, dispepsie, flatulen, anorexie), bronite acute i cronice, reumatism, artrite, ut. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic i ciroz hepatic. 0nsuficien renal, sarcin, alptare, aler ie la ienupr, tratamente care nu permit consumul de alcool. 232(T2 1./2&,24 poate produce iritaii la nivelul mucoaselor. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 1dministrarea ndelun at poate produce iritaii la nivelul cilor urinare i hematurie. :n caz de nefrit acut, cronic i nefroz se administreaz numai cu recomandarea medicului. :n cazul administrrii pe durate mai lun i de timp (peste ? sptm"ni), se recomand asocierea tincturii de ienupr cu plante cu efect protector asupra epiteliului renal, cum ar fi nalba, coada!oricelului i mueelul. 1 nu se depi cure de H sptm"ni consecutive. 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat in 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap sau ceai (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. ;;;

##. TINCTUR D $!7!ND (<avandula an ustifolia)

T0*(T+&1 .2 <1/1*.D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din florile plantei <avandula an ustifolia. 1ciuni4 0*T2&*4 anxiolitic, sedativ, antidepresiv, antispastic, anal ezic, hipotensiv, coleretic, diuretic, antimicrobian, antifun ic (asupra (andida albicans), antitumoral. 25T2&*4 cicatrizant, antimicrobian, antimicotic (asupra (andida albicans), anal ezic, antispastic. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 anxietate, nelinite, iritabilitate, tensiune psihic, atacuri de panic, insomnii, depresii, mi rene, dureri de cap, hipertensiune arterial, afeciuni cardiace pe fond nervos, dispepsii, tulburri intestinale cu substrat nervos, diaree cauzat de stress, afeciuni respiratorii (rceal, farin it, ami dalit, bronit), reumatism. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 rni superficiale, arsuri uoare (de radul 0), i iena bucal, acnee, micoze (n special candidoz), spasme musculare, dureri musculare i osoase, dureri de diferite cauze localizate la nivelul pielii i esuturilor superficiale, reumatism, dureri articulare, cderea prului (alopecie), mtrea (n acest caz se recomand asocierea cu cimbru i rozmarin). (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la lavand, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !n rni superficiale i arsuri se fac badi#onri cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar)G !n acnee se ter e tenul cu tinctur de lavand, de J ori pe zi, dimineaa i searaG !pentru i iena bucal se fac splturi bucale cu soluia diluat, obinut dup modul prezentat anteriorG

!n micoze se aplic local sub form de comprese cu soluia diluat, obinut dup modul prezentat anteriorG !n spasme musculare, dureri musculare i osoase, dureri de diferite cauze localizate la nivelul pielii i a esuturilor superficiale, reumatism i dureri articulare se aplic local sub form de comprese cu tinctur, care se menin la locul afectat timp de ?8min!J ore. :naintea administrrii produsului se recomand ca, persoanele care au o piele sensibil, s aplice o crem cu extract de plante, ar il sau rin. !pentru cderea prului (alopecie) i n caz de mtrea se fricioneaz pielea capului cu tinctur de lavand asociat, cu tinctur de cimbru i tinctur de rozmarin (pentru potenarea efectului). ;;;

#&. TINCTUR D $ ,N-DU$C (Cl'c'rrhiza labra)

T0*(T+&1 .2 <26*!.+<(2 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din rdcinile de Cl'c'rrhiza labra. 1ciuni4 0*T2&*4 expectorant i emolient, cicatrizant, antispastic, antiinflamatoare de tip cortizonic i mineralocorticoid, estro enic, anal ezic, bacteriostatic, imunostimulent, laxativ, diuretic. 25T2&*4 antiinflamatoare, antiseptic, cicatrizant. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 afeciuni bronhopulmonare (bronite, larin ite, traheo! bronite), artrit reumatoid, boala 1ddison, tulburri menstruale (amenoree, hipomenoree, dismenoree), hipoplazie mamar, constipaie. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 dermatite seboreice, nepturi de insecte, eritem solar. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic i ciroz hepatic. Eiperestro enism, chisturi ovariene, noduli mamari, tumori beni ne i mali ne, mamare sau enitale, sindrom (ushin , sarcin, alptare, aler ie la lemn!dulce, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 <a pacienii cu hipertensiune arterial se administreaz numai cu recomandarea medicului. *u se asociaz cu corticosteroizi. ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de 9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !n dermatite seboreice se ter e tenul cu o compres cu tinctur de lemn!dulce, de J!? ori pe ziG !n cazul nepturilor de insecte se aplic local comprese cu soluia diluat, care se obine prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar)G

!n eritem solar se realizeaz badi#ona# cu tinctur de lemn!dulce. ,e poate asocia cu tinctur de coada!oricelului pentru creterea eficenei terapeutice. ;;;

#(. TINCTUR D $ URD (1llium ursinum)

T0*(T+&1 .2 <2+&.D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din frunzele proaspete ale plantei 1llium ursinum. :n medicina tradiional, leurda este considerat a fi cel mai puternic fluidifiant san uin, fiind, de asemenea, o plant nzestrat cu proprieti depurative. 1ciuni4 antia re ant!plachetar, anticoa ulant, antitrombotic, fluidifiant san uin, hipocolesterolemiant, antihipertensiv (prin inhibarea enzimei de conversie a an iotensinei), diuretic (cu eliminare de acid uric), depurativ, bacteriostatic, bactericid, antiinflamatoare (prin inhibarea ciclooxi enazei i a >!lipoxi enazei), antioxidant (cu rol n neutralizarea radicalii liberi), stomahic, vermifu , mpiedic sclerozarea vaselor san uine i favorizeaz circulaia cerebral. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 tromboflebit, tromboze, sechele dup accident vascular, varice, hemoroizi, hipercolesterolemie, ateroscleroz, hipertensiune arterial, reumatism, infecii intestinale, urinare i respiratorii, ut, parazitoze intestinale i n eriatrie. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic i ciroz hepatic. Eemora ii, sarcin, alptare (mamele care alpteaz nu vor consuma tinctur de leurd, deoarece aceasta transmite un ust neplcut laptelui), aler ie la leurd, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric) i la cele aflate sub tratament cu anticoa ulante. 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. ;;;

#*. TINCTUR D $IC) N-D -6I!TR ((etraria islandica)

T0*(T+&1 .2 <0(E2*!.2!P01T&D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din talul plantei (etraria islandica, aceasta fiind utilizat n medicina tradiional n afeciuni respiratorii i tuberculoz pulmonar, datorit proprietilor expectorante, antiinflamatoare i antibiotice fa de 6'cobacterium tuberculosis. 1ciuni4 expectorant, antitusiv, emolient, antiinflamatoare, stimulent a secreiilor biliare i pancreatice, stomahic, antiemetic, antitumoral, stimuleaz pofta de m"ncare, posed proprieti antibiotice, mai ales fa de 6'cobacterium tuberculosis. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 bronite acute i cronice, traheobronite, larin ite, astm bronic, rip, tuberculoz pulmonar, insuficien pancreatic, pancreatit cronic, dischinezii biliare, di estie dificil, ru de micare, stri de vom, tumori ale tubului di estiv, anorexie. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la lichen!de!piatr, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap sau ceai (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. ;;;

#+. TINCTUR D ,R!R (1nethum raveolens)

T0*(T+&1 .2 6D&1& este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din seminele plantei 1nethum raveolens. 6rarul este o plant care favorizeaz dezvoltarea caracterelor secundare feminine (mrete s"nii, ncetinete ritmul de cretere a pilozitii, catifeleaz pielea), prelun ind tinereea biolo ic a femeii. 1ciuni4 stimuleaz i armonizeaz activitatea aparatului reproductor la femei, estro enic, emena o , (declaneaz ciclul menstrual), alacto o (stimuleaz secreia lactat la femeile care alpteaz), tonic di estiv, stomahic, carminativ, antispastic, diuretic. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 amenoree (lipsa ciclului menstrual), dismenoree (ciclu menstrual nere ulat i dureros), sterilitate la femei, menopauz prematur, hipoplazie mamar, di estie dificil, meteorism (balonare), spasme di estive. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. Eipermenoree, chisturi ovariene, noduli mamari, tumori beni ne i mali ne, mamare sau enitale, aler ie la mrar, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol.

#-. TINCTUR D , NT (6entha piperita)

T0*(T+&1 .2 62*TD este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei 6entha piperita. 1ciuni4 0*T2&*4 tonic di estiv, coleretic, cola o , antispastic, antiseptic, carminativ, astrin ent, antidiareic, antiemetic, secretolitic, decon estionant a cilor respiratorii, bronhodilatatoare, anal ezic, uor anestezic, uor sedativ. 25T2&*4 decon estionant a sinusurilor, antiinflamatoare, anal ezic, uor anestezic, dezinfectant, antipruri inoas, antimicotic, antiinfecioas, antiviral (asupra virusului herpetic). 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 diaree, infecii astro!intestinale, dizenterii fermentative, di estie lent, colici intestinale, enterocolite, meteorism (balonare), afeciuni respiratorii (bronit, larin it, traheo!bronit, tuse convulsiv, rip), halen (miros ur"t al urii), stri de rea sau vom, an oas, nervozitate. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 farin ite (ca anal ezic), prurit (m"ncrime), urticarie i pentru i ienizarea cavitii bucale. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la ment, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !n farin ite i pentru i ienizarea cavitii bucale se cltete ura sau se face ar ar cu

soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar)G !n prurit i urticarie se fac badi#onri cu tinctur de ment. ;;;

#.. TINCTUR D , RI4%R (/accinium vitis!idaea)

T0*(T+&1 .2 62&0P=& este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din frunzele plantei /accinium vitis!idaea. 1ciuni4 0*T2&*4 antiseptic urinar, antiinflamatoare, diuretic, diaforetic (produce transpiraie), astrin ent, expectorant, antitusiv, antioxidant, dezinfectant a cavitii bucale, antibacterian (asupra bacteriilor Porph'romonas in ivalis i Prevotella intermedia). 25T2&*4 antiseptic a cavitii bucale. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 infecii ale tractului urinar (cistite, uretrite, pielonefrite), inflamaii uro enitale, leucoree, infecii acute i cronice ale tractului respirator (tuse, bronite, traheobronite), reumatism, ut i diaree. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant pentru aseptizarea cavitii bucale. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la merior, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol.

25T2&*4 pentru aseptizarea cavitii bucale, se fac splturi cu soluia diluat (obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap) de J!? ori pe zi. ;;;

#2. TINCTUR D , 1T !CN ()etula pendula)

T0*(T+&1 .2 62,T21(D* este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din frunzele plantei )etula pendula. 1ciuni4 0*T2&*4 diuretic (cu eliminare de acid uric), antilitiazic (dizolv calculii urinari), antibacterian, diaforetic, febrifu , hipocolesterolemiant, antiinflamatoare. 25T2&*4 antiinflamatoare, antiseptic, tonic capilar, stimuleaz creterea prului. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 edeme, litiaz urinar, ut, infecii urinare (cistite i nefrite cronice), hipercolesterolemie, stri febrile, reumatism, artrite. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 mtrea i cderea prului. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la mesteacn, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). =bservaii4 :n cazul infeciilor urinare, pentru creterea eficienei, se recomand asocierea produsului cu tinctura de ienupr, n proporii e ale. 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, nainte de mese. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, nainte de mese. 25T2&*4 ,e fricioneaz pielea capului cu tinctur de J!? ori pe sptm"n. ;;;

&3. TINCTUR D ,U'URI D 6$%6 (Populi emmae)

T0*(T+&1 .2 6+C+&0 .2 P<=P este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din mu urii arborelui Populus ni ra. *umii i Spropolis ve etalT, mu urii de plop reprezint partea embrionar, nedezvoltat a ramurilor. 1ciuni4 0*T2&*4 anal ezic, antipiretic, antiinflamatoare, antiseptic respiratorie i urinar, diuretic (cu eliminare de acid uric), expectorant. 25T2&*4 cicatrizant, antiseptic, anal ezic, antiinflamatoare. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 infecii respiratorii (traheite, bronite), rip, ami dalit, dureri de cap, stri febrile, infecii urinare, ut, reumatism, boli articulare. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 rni superficiale, arsuri uoare (de radul 0), hemoroizi, acnee, eczeme infecioase. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la mu uri de plop, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). =bservaii4 :n infecii respiratorii se poate asocia cu tinctura de cimbru i tinctura de ptla in, pentru potenarea efectului terapeutic. :n infecii urinare se poate asocia cu tinctura de ienupr, pentru potenarea efectului terapeutic. 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate

de pahar) de 9 ori pe zi, nainte de mese. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap sau ceai (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, nainte de mese. 25T2&*4 !n rni superficiale i arsuri uoare se fac badi#onri cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar)G !n eczeme infecioase i hemoroizi se aplic local comprese cu soluia diluat, obinut dup modul prezentat anteriorG !n acnee se ter e tenul cu tinctur de mu uri de plop. ;;;

&1. TINCTUR D ,U4 5 $ (6atricaria chamomilla)

T0*(T+&1 .2 6+P2F2< este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din florile plantei 6atricaria chamomilla. 1ciuni4 0*T2&*4 antiinflamatoare, emolient, anal ezic, antispastic, stomahic, coleretic, cola o , antialer ic, imunomodulatoare, radioprotectoare, antitoxic, uor sedativ, antibacterian, reduce uor febra. 25T2&*4 dezinfectant, emolient, antiinflamatoare, cicatrizant, epitelizant, antibacterian, antimicotic (activ fa de (andida albicans), tonic capilar (tonific rdcina i firul de pr, cruia i confer strlucire, fiind eficient n special pentru prul blond i aten). 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 farin ite, larin ite, tulburri di estive (enterocolite, colici abdominale, di estie lent), afeciuni respiratorii (sinuzite acute i cronice, bronite acute), afeciuni urinare (cistite, nefrite, lomerulonefrite), dismenoree, radioterapie. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 afeciuni ale cavitii bucale i farin elui (stomatite, afte, farin ite), afeciuni dermatolo ice (rni superficiale, eczeme, arsuri uoare, nepturi de insecte), hemoroizi, pentru n ri#irea tenului i a prului. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la mueel, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4

!n afeciuni ale cavitii bucale i farin elui se fac splturi bucale sau ar ar cu soluia diluat obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar)G !n eczeme, nepturi de insecte i hemoroizi se aplic local comprese cu soluia diluat, obinut dup modul prezentat anteriorG !n rni superficiale i arsuri uoare se fac badi#onri cu soluia diluat, obinut dup modul prezentat anteriorG !pentru n ri#irea tenului, se ter e tenul dimineaa i seara cu soluia diluat, obinut dup modul prezentat anteriorG !pentru n ri#irea prului, ultima cltire dup splare se va face cu soluia diluat, obinut dup modul prezentat anterior. ;;;

&#. TINCTUR D NI' $$! (*i ella sativa)

T0*(T+&1 .2 *0C2<<1 (chimen!ne ru) este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din seminele plantei *i ella sativa. 1ciuni4 imunostimulent, antihistaminic, antibacterian (asupra bacteriilor Cram pozitive i Cram ne ative), antiseptic respiratorie i urinar, antiinflamatoare, tonic di estiv, stomahic, carminativ, antioxidant, antihelmintic, alacto o , diuretic, antitumoral, afrodisiac, diminueaz spasmele bronice i larin iene, crete pofta de m"ncare. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 afeciuni respiratorii (bronite acute, rip, astm bronic, bronite astmatiforme), aler ii, di estie lent, indi estie, meteorism (balonare), anorexie, colici astro!intestinale, infecii urinare (cistite, nefrite, pielonefrite), edeme ale membrelor inferioare, parazii intestinali, tulburri de dinamic sexual. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la ni ella, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de 9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml de ap sau ceai (#umtate de pahar) de ? ori pe zi. :n afeciuni di estive manifestate cu di estie lent, indi estie sau balonare, administrarea se realizeaz dup mas. :n afeciuni acute cu simptome puternice, doza poate fi crescut la o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap, administrat de 9!H ori pe zi, timp de ? zile consecutiv.

;;;

&&. TINCTUR D %/$I' !N (1corus calamus)

T0*(T+&1 .2 =)<0C21*D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din rdcinile plantei 1corus calamus. 1ciuni4 antispastic, tonic amar, stimulent a secreiilor astro!intestinale, coleretic, eupeptic, sedativ, tonic nervoas, antiepileptic, mbuntete memoria. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 anorexie de natur nervoas, astrite hipoacide, colite i enterocolite spastice, colici astro! intestinale, dischinezie biliar, di estie lent, distonii neuro!ve etative, nevroze anxioase i depresive. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. Castrite hiperacide, ulcer astric i duodenal, aler ie la obli ean, tratamente care nu permit consumul de alcool. &21(F00 1./2&,24 hiperaciditate astric. 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. ;;;

&(. TINCTUR D 6DUC $ ((ratae us mono 'na)

T0*(T+&1 .2 PD.+(2< este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din frunzele i florile plantei (ratae us mono 'na. 1ciuni4 cardiotonic, vasodilatatoare coronarian, antiaritmic, antihipertensiv, U!blocant, sedativ, mbuntete iri area cordului, are capacitatea de restabilire a circulaiei san uine n zonele necrozate dup infarctul miocardic. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 tulburri de ritm cardiac (tahicardie, palpitaii, extrasistole), insuficien cardiac, cardiopatie ischemic, an in pectoral, infarct miocardic, hipertensiune arterial, afeciuni cardiovasculare care apar pe fond nervos. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la pducel, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. ;;;

&*. TINCTUR D 66DI (Taraxacum officinale)

T0*(T+&1 .2 PDPD.02 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei Taraxacum officinale. 1ciuni4 tonic amar, coleretic i cola o , stimulent a secreiilor exocrine (salivare, astrice, pancreatice i intestinale), eupeptic, laxativ, diuretic, diaforetic, depurativ, antiinflamatoare, antioxidant, hipo licemiant, antitumoral, crete pofta de m"ncare. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 anorexie, dischinezii biliare, colecistite, stimularea secreiilor pancreatice, indi estii, insuficien hepatic, hipercolesterolemie, litiaz renal i biliar, astrite hipoacide, obezitate (n curele de slbire elimin edemele i rbete tranzitul intestinal), constipaie, anemie, afeciuni renale, ut. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la ppdie, tratamente care nu permit consumul de alcool. &21(F00 1./2&,24 hiperaciditate astric. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar), de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. ;;;

&+. TINCTUR D 6T$!'IN (Planta o lanceolata)

T0*(T+&1 .2 PDT<1C0*D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din frunzele de Planta o lanceolata. 1ciuni4 0*T2&*4 emolient, expectorant, antiinflamatoare, antispastic, astrin ent, antidiareic, hemostatic, hipocolesterolemiant, antiseptic, uor hipotensiv. 25T2&*4 cicatrizant, antiinflamatoare, antiseptic, hemostatic. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 tuse de diverse etiolo ii, bronit acut i cronic, bronit astmatiform, astm bronic, hipercolesterolemie, colite, enterocolite, diaree, hemora ii. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 furuncule, rni superficiale, hemoroizi, nepturi de insecte. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la ptla in, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !pe furuncule i nepturi de insecte se aplic local comprese cu tinctur de ptla inG !pe rni superficiale i hemoroizi se fac tamponri cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar). ;;;

&-. TINCTUR D 6 DICU5 (<'copodium clavatum)

T0*(T+&1 .2 P2.0(+FD este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei <'copodium clavatum. 1ciuni4 0*T2&*4 antialcoolic, antitaba ic, emetic, diuretic, laxativ, tonic hepatic, antiinflamatoare, antispastic, emena o (declaneaz ciclul menstrual). 25T2&*4 antiinflamatoare, antispastic, stimuleaz creterea prului. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 alcoolism, taba ism, edeme, colici renale, ut, constipaie, reumatism, artrite. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 reumatism, artrite, spasme i contracturi musculare (c"rcei), cderea prului. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic i ciroz hepatic. 0nsuficien renal cronic, sarcin, alptare, aler ie la pedicu, tratamente care nu permit consumul de alcool. &21(F00 1./2&,24 :n cazurile de alcoolism i taba ism, continuarea acestor obiceiuri nocive pe perioada administrrii produsului poate enera efecte adverse violente, manifestate prin rea i vrsturi. Precauii4 Produsul poate fi administrat n uz intern pe o perioad de maxim ?8 de zile, dup care, se face pauz ?8 de zile. ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). =bservaii4 Pentru cderea prului se recomand asocierea tincturii de pedicu cu tinctur de mesteacn i de ardei!iute (tinctura de ardei!iute nu trebuie s depeasc J>V din compoziia amestecului). 6od de administrare4 0*T2&*4

1duli4 c"te 7$J lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de 9 ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !n reumatism, artrite, spasme i contracturi musculare (c"rcei), se aplic local comprese cu tinctur. :naintea administrrii produsului se recomand ca, persoanele care au o piele sensibil, s aplice o crem cu extract de plante, ar il sau rin. !pentru cderea prului se fricioneaz pielea capului cu tinctur. ;;;

&.. TINCTUR D 6 $IN (1rtemisia absinthium)

T0*(T+&1 .2 P2<0* este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei 1rtemisia absinthium. 1ciuni4 25T2&*4 antiinflamatoare, anticandidozic. 0ndicaii4 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 candidoz enital, hemoroizi. (ontraindicaii4 aler ie la pelin. Precauii4 Nu se administrea89 :n u8 intern. 6od de administrare4 25T2&*4 !n candidoz enital se fac splturi cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar)G !n hemoroizi se aplic local comprese cu soluia diluat, care se obine dup modul prezentat anterior. ;;;

&2. TINCTUR D 6R%6%$I1

T0*(T+&1 .2 P&=P=<0, reprezint extractul alcoolic al propolisului, fiind obinut prin preparare la rece. Propolisul este obinut n special din rina mu urilor de plop, dar i din alte plante, fiind utilizat n medicina tradiional datorit proprietilor antimicrobiene, antiinflamatoare i cicatrizante. 1ciuni4 0*T2&*4 antimicrobian (bacteriostatic i bactericid at"t asupra bacteriilor Cram pozitive, c"t i asupra bacteriilor Cram ne ative), antimicotic (fa de (andida albicans), antiviral (fa de virusul Eerpes simplex), anal ezic, antiinflamatoare, anestezic, cicatrizant, imunostimulent, antioxidant, mucolitic, etc. 25T2&*4 anal ezic, antiinflamatoare, antimicrobian, anestezic, cicatrizant. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 farin ite, larin ite, traheite, ami dalite, bronite, viroze respiratorii, sinuzite, colite, enterocolite. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 farin ite, ami dalite, afeciuni cutanate (eczeme infecioase, micoze, rni superficiale). (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la propolis sau la produse apicole, tratamente care nu permit consumul de alcool. 232(T2 1./2&,24 pot aprea reacii aler ice. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur de ? ori pe zi, nainte de mese. (opii ntre @ i 79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur de ? ori pe zi, nainte de mese. (opii sub @ ani4 cu recomandarea medicului. Tinctura se administreaz amestecat cu o lin ur de miere sau pe o bucat de p"ine. 25T2&*4 ,e aplic sub form de badi#ona# local. ;;;

(3. TINCTUR D 6U"U$I5-CU-"$%RI-,ICI (2pilobium

parviflorum)
T0*(T+&1 .2 P+3+<0FD!(+!3<=&0!60(0 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei 2pilobium parviflorum. 1ciuni4 antiinflamatoare, antitumoral (acioneaz n special asupra vezicii urinare i prostatei), decon estiv, coleretic, cola o , astrin ent, hemostatic, dezinfectant, diuretic, depurativ, re enerant tisular mai ales la nivelul prostatei, ficatului i rinichilor. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 prostatite, hipertrofie beni n de prostat, adenom de prostat, boli renale i ale cilor urinare, tulburri de miciune. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la pufuli!cu!flori!mici, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. ;;;

(1. TINCTUR D R4IN

T0*(T+&1 .2 &DP0*D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din rina de brad. &ina reprezint exudatul recoltat n urma inciziilor provocate n scoara de brad, fiind utilizat n medicina tradiional n afeciuni ale aparatului respirator, urinar i di estiv. 1ciuni4 0*T2&*4 antiseptic respiratorie, antiinflamatoare, antiseptic urinar i intestinal, expectorant, antitusiv. 25T2&*4 cicatrizant, antiseptic, antireumatic, vulnerar, re enerant epitelial. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 tuse, bronit acut i cronic, ami dalite, farin ite, traheite, cistite, cistite hemora ice, infecii renale, infecii intestinale, colit de fermentaie. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 rni superficiale, arsuri uoare (de radul 0), eczeme infecioase uscate. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la rin, aler ie la brad, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 !n bronite, traheite i tuse se ia c"te o lin uri de tinctur amestecat cu o lin ur cu miere, de ?!9 ori pe zi, pe stomacul olG ! n ami dalite, farin ite i dureri de "t se prepar un amestec din J lin urie de tinctur i ? lin uri de miere, din care se ia c"te o lin uri de >!H ori pe zi, cu 7>min. naintea meseiG !n cistite, cistite hemora ice i infecii renale se ia c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol, n cure de minim 79 zileG !n infecii intestinale i colit de fermentaie se ia c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol, timp de minim ? sptm"ni. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap sau ceai (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, naintea mesei. 25T2&*4 ,e fac tamponri locale cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la >8 ml de ap (B de pahar). ;;;

(#. TINCTUR D R%INI5 (6elissa officinalis)

T0*(T+&1 .2 &=0*0FD este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei 6elissa officinalis. 1ciuni4 0*T2&*4 sedativ, re latoare psiho!emoional, stimulent a memoriei, antispastic, anal ezic, stomahic, coleretic i cola o , carminativ, antiseptic, slab antidiareic, antiemetic, antiherpetic, antitiroidian, anti onadotropic, stimuleaz pofta de m"ncare, administrat seara favorizeaz instalarea somnului. 25T2&*4 cicatrizant, antiseptic, calmant. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 stri de nervozitate, stres, anxietate, atacuri de panic, depresie, insomnii, nevroze cardiace, distonii neurove etative, tulburri de memorie, dureri de cap, mi rene, nevral ii, verti# (ameeal), hipertiroidie, dischinezii biliare, indi estii, meteorism (balonare), colici astro!intestinale, colite cronice, enterocolite, anorexie, reuri, vrsturi. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 eczeme i rni superficiale. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. Eipotiroidie, aler ie la roini, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 ,e aplic local sub form de tamponri cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar).

(&. TINCTUR D R%1T%6!1C ((helidonium ma#us)

T0*(T+&1 .2 &=,T=P1,(D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei (helidonium ma#us. 1ciuni4 0*T2&*4 stimuleaz i re leaz secreia hepatic de bil, stimuleaz tonusul i peristaltismul vezicii biliare amelior"nd fluxul biliar, normalizeaz valorile bilirubinei i ale colesterolului, antilitiazic, hepatoprotectoare, hipolipemiant, hipocolesterolemiant, anal ezic, antispastic, antiinflamatoare, antibacterian, antimicotic, antiviral, antitumoral. 25T2&*4 cicatrizant, antibacterian, antimicotic, antiviral, antitumoral. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 dischinezii biliare, colecistite acute i cronice, colici hepatobiliare, litiaz biliar, spasme ale tractului astrointestinal, tuse spastic, tumori de esofa , pancreas, plm"ni. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 dermatoze, psoriazis, infecii cronicizate ale pielii, ne i, btturi, cheratit, tumori cutanate. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic i ciroz hepatic. (opii sub 79 ani, sarcin, alptare, aler ie la rostopasc, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 (ura intern dureaz zece zile, urmat de o pauz de zece zile, dup care administrarea se poate relua. 1duli i tineri peste 79 ani4 c"te A de lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de 9 ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 ,e aplic sub form de comprese cu soluie diluat care se menin la locul afectat timp de 7! ? ore. ,oluia diluat se obine prin adu area a J!? lin urie de tinctur la >8 ml ap (B de pahar). :naintea administrrii produsului se recomand ca, persoanele care au o piele

sensibil, s aplice o crem cu extract de plante, ar il sau rin. ;;;

((. TINCTUR D R%;,!RIN

(&osmarinus officinalis)
T0*(T+&1 .2 &=Q61&0* este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din frunzele plantei &osmarinus officinalis. 1ciuni4 0*T2&*4 stimulent a circulaiei cerebrale i periferice, adapto en (antistres), tonic di estiv, coleretic i cola o , hipocolesterolemiant, antispastic, diuretic, antireumatic, antihipertensiv, antiseptic respiratorie i intestinal, antioxidant, antitumoral, mbuntete memoria, crete capacitatea de concentrare, crete tonusul psihic. 25T2&*4 rubefiant (revulsiv), antireumatic. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 verti# (ameeal) i mi rene, tulburri de circulaie i memorie la persoane v"rstnice, insuficien circulatorie periferic i cerebral, surmena# psihic i intelectual, hipercolesterolemie, ateroscleroz, hipertensiune arterial, afeciuni hepatobiliare, indi estie, colici abdominale, ut, reumatism. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 reumatism, artroze, dureri musculare, sciatic, nevral ii. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la rozmarin, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 ,e aplic sub form de comprese cu tinctur, care se menin la locul afectat 7! ? ore. :naintea administrrii produsului se recomand ca, persoanele care au o piele sensibil, s aplice o crem cu extract de plante, ar il sau rin. ;;;

(*. TINCTUR D 1!$7I (,alvia officinalis)

T0*(T+&1 .2 ,1</02 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei ,alvia officinalis. :n antichitate, salvia era considerat un panaceu universal, av"nd peste H8 de indicaii menionate n textele istorice. 1ciuni4 0*T2&*4 stomahic, coleretic i cola o , carminativ, antiinflamatoare, antispastic, estro enic, emena o (declaneaz ciclul menstrual), crete tonusul psihic, antisudorific, antiseptic, hipo licemiant, antinevral ic, hemostatic, reduce simptomele menopauzei (bufeurile i transpiraiile nocturne), mbuntete memoria. 25T2&*4 dezinfectant, cicatrizant, antiinflamatoare, hemostatic, antisudorific. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 dischinezii biliare, dispepsii, colici astro! intestinale, meteorism (balonare), diabet zaharat, dismenoree, hipermenoree, menstruaii nere ulate, menopauz, surmena# psihic i intelectual, bronite cronice, viroze respiratorii, hiperhidroz (transpiraie excesiv), nevral ii. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 dishidroze palmare i plantare (tulburri de eliminare a transpiraiei la nivelul palmelor i tlpilor), hiperhidroz (transpiraie excesiv), in ivite, stomatite, rni superficiale, eczeme. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic i ciroz hepatic. Eipertensiune arterial, epilepsie, sarcin, alptare, aler ie la salvie, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate

de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !n dishidroze palmare, plantare i hiperhidroze se fac splturi locale n zonele afectate de transpiraia excesiv cu soluia diluat, obinut prin adu area a J lin urie de tinctur la J88 ml de apG !n in ivite i stomatite se fac splturi bucale cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar)G !pe rni superficiale i eczeme se realizeaz badi#ona# cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar). ;;;

(+. TINCTUR D 10N;I N -'!$/ N (Calium verum)

T0*(T+&1 .2 ,L*Q02*2!C1<)2*2 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei Calium verum. 1ciuni4 0*T2&*4 re latoare a activitii tiroidei, sedativ uoar, antispastic, diuretic, depurativ, antiseptic urinar, antireumatic, laxativ, afrodisiac. 25T2&*4 antiseptic i cicatrizant. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 hiper i hipotiroidie, noduli tiroidieni, paralizia corzilor vocale, larin ite, tumori de larin e, tiroid, paratiroid, nevroze, isterie, afeciuni ale aparatului urinar (cistite, pielonefrite, litiaz urinar), ut, hidropizie, reumatism, impoten. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 eczeme i psoriazis. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la s"nziene, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !n eczeme se fac splturi cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar)G !n psoriazis se aplic sub form de comprese, cu soluia diluat obinut dup modul prezentat anterior. +lterior se poate aplica local o crem cu extract de tatneas. ;;;

(-. TINCTUR D 1U$"IN (6elilotus officinalis)

T0*(T+&1 .2 ,+<30*D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei 6elilotus officinalis. 1ciuni4 diuretic, reduce retenia de lichide, venotonic, crete debitul venos i limfatic, anticoa ulant, scade permeabilitatea capilar, antiinflamatoare, astrin ent, sedativ, re enerant a celulelor hepatice, expectorant, antispastic, antihipertensiv. 0ndicaii4 61R=&24 se utilizeaz ca ad#uvant n4 afeciuni vasculare (insuficien venoas cronic, varice, hemoroizi, tromboflebit, fra ilitate capilar), edeme ale membrelor inferioare, con estie limfatic, tensiune nervoas, insomnii. 1<T2 0*.0(1F004 se utilizeaz ca ad#uvant n4 bronite, tuse, colite, hipertensiune arterial, reumatism. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic i ciroz hepatic. ,arcin, alptare, aler ie la sulfin, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). =bservaii4 ,e administreaz cu pruden la pacienii aflai sub tratament cu anticoa ulante. 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. ;;;

(.. TINCTUR D 1UNT%!R (E'pericum perforatum)

T0*(T+&1 .2 ,+*DT=1&2 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei E'pericum perforatum. 1ciuni4 0*T2&*4 anxiolitic, antidepresiv, coleretic, cola o , stimulent a funciilor hepatice, antispastic, antiinflamatoare, antimicrobian, antiviral, astrin ent, antidiareic, hemostatic local, antihemoroidal, vasodilatatoare, hipotensiv. 25T2&*4 cicatrizant, antiinflamatoare, dezinfectant, antimicrobian, hemostatic. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 sindroame anxioase, depresii, dischinezii biliare, colite, enterocolite, colecistite, colici hepatobiliare, colici abdominale, diaree, distonii neurove etative, pavor nocturn (spaim, roaz), bronite, inflamaii ale tractului uro! enital, dismenoree. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 eczeme, hemoroizi, ten iritat. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 3otosensibilitate, aler ie la suntoare, tratamente care nu permit consumul de alcool. &21(F00 1./2&,24 pot aprea fotosensibilitate i aler ii cutanate. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, nainte de mese. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, nainte de mese. 25T2&*4 !n eczeme se fac splturi locale cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie

de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar)G !n hemoroizi se aplic local comprese cu soluia diluat, obinut dup modul prezentat anteriorG !n cazul tenului iritat ! se ter e tenul cu o compres cu soluie diluat, care se obine dup modul prezentat anterior. ;;;

(2. TINCTUR D T!$6!-'04T I (<eonurus cardiaca)

T0*(T+&1 .2 T1<P1!CLPT20 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei <eonurus cardiaca. .enumirea latin a plantei MMcardiacaMM indic faptul c aceasta a fost cunoscut i utilizat nc din antichitate n afeciuni cardiace. 1ciuni4 sedativ, antispastic, vasodilatatoare, antiaritmic, antihipertensiv, cardiotonic, uterotonic. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 aritmii cardiace, hipertensiune arterial, afeciuni cardiace pe fond nervos, distonii neurove etative, anxietate, nevroze, tromboze inecolo ice. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la talpa! "tei, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. ;;;

*3. TINCTUR D TTN !1 (,'mph'tum officinale)

T0*(T+&1 .2 TDTD*21,D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din rdcina plantei ,'mph'tum officinale. 1ciuni4 cicatrizant, antiinflamatoare, emolient, hemostatic, antipruri inos. 0ndicaii4 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 contuzii, entorse, luxaii, fracturi, tendinite, artrite, reumatism, hemoroizi, eczeme, ulcere de amb. (ontraindicaii4 aler ie la ttneas. Precauii4 *u se aplic pe rni deschise. *u se administreaz n uz intern. 6od de administrare4 !n contuzii, entorse, luxaii, fracturi, tendinite, artrite i reumatism se aplic extern sub form de comprese cu soluie diluat care se menin la locul afectat timp de 7! ? ore. ,oluia diluat se obine prin adu area a 7!J lin urie de tinctur la >8 ml ap (B de pahar). Pentru persoanele care au o piele sensibil se recomand aplicarea nainte a unei creme cu extract de plante, ar il sau rin. !n hemoroizi se aplic extern sub form de comprese cu soluia diluat, care se obine prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar)G !n eczeme se fac splturi cu soluia diluat, care se obine dup modul prezentat anterior. ;;;

*1. TINCTUR D T I (Tilia cordata)

T0*(T+&1 .2 T20 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din florile plantei Tilia cordata. 1ciuni4 expectorant, antitusiv, diaforetic, neurosedativ, antispastic, imunostimulent. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 tuse productiv, tuse spastic, bronite, farin o!larin o!traheite, rip, viroze pulmonare, insomnii, anxietate, iritabilitate, tensiune psihic. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la tei, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, nainte de mese. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, nainte de mese. :n cazul insomniei, pentru instalarea unui somn linitit se recomand administrarea a J lin urie de tinctur diluate n J88ml de ap, cu o or nainte de culcare. ;;;

*#. TINCTUR D 5 $IN (1pium raveolens)

T0*(T+&1 .2 F2<0*D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din rdcina proaspt a plantei 1pium raveolens. 1ciuni4 61R=&2 0*T2&*4 produce stimularea funciei sexuale, afrodisiac, tonic asupra sistemului nervos central, landelor suprarenale i onadelor, emena o , alacto o , ocitocic. 1<T2 1(F0+*0 0*T2&*4 drenoare hepatic, stomahic, diuretic, diaforetic, depurativ, carminativ, antiseptic, hipo licemiant i hipotensoare uoar, antipiretic i slab vermifu . 25T2&*4 cicatrizant, a#ut la refacerea pi mentaiei normale a pielii (administrat at"t n uz intern, c"t i n uz extern). 0ndicaii4 61R=&2 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 impoten, fri iditate, amenoree, hipomenoree, sindrom premenstrual. 1<T2 0*.0(1F004 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 edeme, ut, astenie, convalescen, surmena#, stres, anorexie, di estie lent, meteorism (balonare), colecistite, diabet zaharat, obezitate, febr intermitent, vitili o (pi mentare anormal a pielii). 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 rni superficiale, vitili o. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la elin, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol.

25T2&*4 !n cazul rnilor superficiale se fac tamponri cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar)G !n vitili o se aplic sub form de comprese cu tinctur de elin. :naintea administrrii produsului se recomand ca, persoanele care au o piele sensibil, s aplice o crem cu extract de plante, ar il sau rin. ;;;

*&. TINCTUR D TR!I1T!-CI%/!NU$UI ((apsella bursa! pastoris)


T0*(T+&1 .2 T&10,T1!(0=)1*+<+0 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei (apsella bursa!pastoris. 1ciuni4 0*T2&*4 vasoconstrictoare, astrin ent, antihemora ic, antidiareic, antiinflamatoare, re latoare a tensiunii arteriale, uor diuretic, antiseptic, emena o , produce contracia puternic a musculaturii uterine. 25T2&*4 astrin ent, hemostatic, antiinflamatoare. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 hemora ii uterine (menstre abundente, metrora ii), hemora ii de diverse ori ini, dismenoree, hipertensiune i hipotensiune arterial, diaree, insuficien venoas, varice, hemoroizi. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 hemoroizi, rni s"n er"nde superficiale. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la traista!ciobanului, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 ,e fac tamponri cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar). ;;;

*(. TINCTUR D TR I- "R!5I-6T!5I (/iola tricolor)


T0*(T+&1 .2 T&20!3&1F0!PDT1F0 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei /iola tricolor. 1ciuni4 0*T2&*4 antialer ic, antiastmatic, diuretic, depurativ, expectorant, uor laxativ. 25T2&*4 antialer ic, antipruri inoas, emolient, antiinflamatoare. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 aler ii, rinite aler ice, astm bronic, bronit astmatiform, aler odermii, catar al cilor respiratorii nsoit de tuse uscat, nefrite, edeme. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 aler ii cutanate, urticarie, iritaii, psoriazis, eczeme, acnee. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la trei!frai!ptai, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap sau ceai (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !n aler ii cutanate, urticarie, iritaii i acnee se fac tamponri cu tinctur de trei frai ptaiG !n caz de psoriazis i eczeme se fac tamponri cu soluia diluat care se obine prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar). ;;;

**. TINCTUR D UR;IC (+rtica dioica)


T0*(T+&1 .2 +&Q0(D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei +rtica dioica. 1ceasta este considerat a fi una din principalele surse de fier i alte minerale eseniale or anismului, motiv pentru care, medicina tradiional recomand utilizarea ei n stri de anemie, demineralizare i convalescen. 1ciuni4 0*T2&*4 antianemic, diuretic (cu eliminare de acid uric), depurativ, hematopoetic (stimuleaz formarea lobulelor roii), astrin ent, hemostatic, antidiareic, antiinflamatoare, hipo licemiant, imunostimulent, inhibitoare a >!W! reductazei (enzim implicat n hipertrofia beni n de prostat), tonic eneral, antiseptic, eriatric. 25T2&*4 astrin ent, revulsiv, tonic capilar, cicatrizant, hemostatic, antiseptic. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 anemii uoare, astenii (astenia de primvar), edeme, litiaz urinar, ut, uricemie, hipertrofie beni n de prostat, prostatite, hemora ii (metrora ii, hemoptizii, epistaxis), diaree, hemoroizi, reumatism, diabet zaharat, hipovitaminoze, afeciuni dermatolo ice (acnee, psoriazis, dermatoze infecioase), convalescen i n eriatrie. 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 afeciuni cutanate (acnee, seboree, eczeme, psoriazis, dermatoze infecioase), hemoroizi, mtrea, cderea prului, alopecie. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. 1ler ie la urzic, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar), de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te 78!?8 picturi de tinctur diluate n 788ml ap sau ceai (#umtate de

pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !n acnee i seboree se ter e tenul cu o compres cu tinctur, de J!? ori pe ziG !n eczeme se fac splturi locale cu soluia diluat, obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la 788ml de ap (#umtate de pahar)G !n psoriazis, dermatoze infecioase i hemoroizi se aplic local comprese cu soluie diluat, obinut dup modul prezentat anteriorG !n mtrea i cderea prului se fac splturi cu soluia diluat, obinut dup modul prezentat anteriorG !n alopecie se fricioneaz pielea capului cu tinctur, de J ori pe zi. ;;;

*+. TINCTUR D U1TUR%I (1llium sativum)


T0*(T+&1 .2 +,T+&=0 este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din bulbi proaspei de 1llium sativum. 1cetia au fost utilizai timp de secole ca sin urul remediu n tratarea ciumei. +nii dintre cei mai renumii medici ai antichitii, cum ar fi .ioscoride i Calenus recomandau usturoiul datorit proprietilor vermifu e, arabii utiliz"ndu!l ca antidot n cazul mucturilor de viper i contra turbrii. :n timpul &enaterii, usturoiul era considerat un adevrat panaceu, fiind utilizat n diferite tipuri de afeciuni. 1ciuni4 0*T2&*4 antibacterian (asupra bacteriilor Cram pozitive i Cram ne ative), antimicotic, antiviral, hipocolesterolemiant, hipolipemiant, antia re ant!plachetar, antitrombotic, fibrinolitic, hipo licemiant, antihelmintic, antiamoebian (asupra Ciardia lamblia), antihipertensiv, bradicardizant, stomahic, coleretic, carminativ, antispastic, sedativ, expectorant, antidiareic, antioxidant, antitumoral, afrodisiac. 25T2&*4 antibacterian, antimicotic, rubefiant. 0ndicaii4 0*T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 infecii respiratorii catarale (bronite acute i cronice, tuse), rip, candidoze bucale i di estive, hipercolesterolemie, hiperlipemie, ateroscleroz, diabet zaharat, helmintiaze (viermi intestinali), iardioz, hipertensiune arterial, diaree, dizenterie, dispepsii de fermentaie, meteorism (balonare). 25T2&*4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 afte i candidoz bucal, reumatism, artroze i pentru creterea prului. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic, ciroz hepatic, sarcin i alptare. Castrit hiperacid, ulcer astric i duodenal, febr, sarcin, alptare (transmite laptelui mirosul i ustul de usturoi), aler ie la usturoi, tratamente care nu permit consumul de alcool. &21(F00 1./2&,24 pot aprea stri de rea, vom, inapeten sau iritaii astrice. 6od de administrare4 0*T2&*4

1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te >!J8 picturi de tinctur diluate n 788ml de ap sau sup (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 !n afte i candidoz bucal se cltete ura cu soluie diluat obinut prin adu area unei lin urie de tinctur la un sfert de pahar de apG !n reumatism i artroze se fac frecii cu tinctur de usturoiG !pentru creterea prului se face masa# la rdcina prului cu tinctur de usturoi. ;;;

*-. TINCTUR D 7!$ RI!N (/aleriana officinalis)


T0*(T+&1 .2 /1<2&01*D este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din rdcina plantei /aleriana officinalis. 1ciuni4 sedativ asupra sistemului nervos central i ve etativ, anxiolitic, antidepresiv, tranchilizant, stabilizatoare psiho!emoional, spasmolitic de tip papaverinic, anticonvulsivant, narcotic, hipotensiv, antipiretic, anestezic local. 0ndicaii4 se utilizeaz ca ad#uvant n4 tensiune nervoas, insomnii, depresii, anxietate, tulburri emoionale, tulburri afective, atacuri de panic, nevroze, ticuri nervoase, convulsii febrile, contracii spasmodice nervoase, afeciuni cardiovasculare care apar pe fond nervos (aritmii, ischemie i nevroze cardiace, an in pectoral, hipertensiune arterial), spasme astro!intestinale, colici hepato!biliare, dismenoree, tulburri de menopauz, tremurturi de diverse etiolo ii, crize astmatice, tuse convulsiv, febr intermitent. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic i ciroz hepatic. ,arcin, alptare, aler ie la valerian, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 +tilizarea excesiv a tincturii de valerian poate produce scderea capacitii de concentrare i lentoare mental. ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 1duli i tineri peste 7> ani4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ?!9 ori pe zi, pe stomacul ol. (opii @!79 ani4 c"te >!J8 picturi de tinctur diluate n 788ml de ap sau ceai (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. ;

*.. TINCTUR D 701C (/iscum album)


T0*(T+&1 .2 /L,( este o soluie hidroalcoolic obinut prin preparare la rece din prile aeriene ale plantei /iscum album, aceasta fiind un arbust semiparazit, nzestrat cu proprieti antitumorale i re latoare ale activitii cardiace. 1ciuni4 0*T2&*4 antihipertensiv, bradicardizant, vasodilatatoare coronarian i periferic, antiinflamatoare, antispastic, antitumoral. 25T2&*4 antiinflamatoare. 0ndicaii4 0*T2&*4 hipertensiune arterial, tahicardie, tuse spastic, tuse convulsiv, tumori. 25T2&*4 artroze, spondiloze. (ontraindicaii4 .atorit coninutului de alcool nu se recomand administrarea n4 hepatite virale, toxice i metabolice, steatoz hepatic i ciroz hepatic. Eipotensiune arterial, sarcin, alptare, aler ie la v"sc, tratamente care nu permit consumul de alcool. Precauii4 ,e administreaz cu pruden la persoanele cu astrit hiperacid i ulcer astric i duodenal (datorit coninutului n alcool, poate crete aciditatea astric). 6od de administrare4 0*T2&*4 1duli4 c"te o lin uri de tinctur diluat n 788ml de ap (#umtate de pahar) de ? ori pe zi, pe stomacul ol. 25T2&*4 ,e aplic sub form de comprese cu soluie diluat care se menin la locul afectat timp de 7! ? ore. ,oluia diluat se obine prin adu area a 7!J lin urie de tinctur la >8 ml ap (B de pahar). :naintea administrrii produsului se recomand ca, persoanele care au o piele sensibil, s aplice o crem cu extract de plante, ar il sau rin.

!lbasterele
Centaurea Cyanus Denumiri populare< !lbastreaua este denumita si albastrica, albastrita, vinetea, vinetica, hioc, z lavoc, floarea! raului, floarea!paiului, clopotel, floare!vanata, floarea paiului, iarba fri urilor, maturice, Unde se gaseste< albastrelele le putem intalni in semanaturi, pe mar inea drumului in locuri pietroase. 1lbastrelele sunt plante anuale sau bianuale. Cum arata< formeaza o tulpina inalta de H8!788 cm, ramificata si acoperita de perisori paslosi. "run8ele alterne, colorate alburiu datorita perisorilor sunt liniare. "lorile sunt albastre, pentamere, rupate in capitule lobuloase terminale, sunt tubuloase.florile centrale au corola re ulat tubuloasa, florile periferice au corola asimetrica in forma de palnie cu > lobi de culoare albastra. 0nfloreste din iulie pana in septembrie. %rgane folosite in scopuri terapeutice< la albastrele se folosesc atat capitulele florale recoltate in timpul infloririi, cu pedunculul de maxim 7 cm, dar si doar florile mar inale (cele cu corola asimetrica). ,i unele si altele sunt lipsite de miros si au ust dulcea usor astrin ent. 6rincipii acti=e< contine mici cantitati de alcaloizi, hidrocarburi si substante terpenoide. "lorile contin tanin, lucozid4 centaurina, pi ment antocianic4 cianina, cicorina, antocianide, mucila ii, saruri de potasiu si ma neziu, substante amare. Indicatii terapeutice< are proprietati astringente, calmante, e antidiareic, creste diure8a. ,unt indicate ca tratament pentru urmatoarele afectiuni4 afectiuni renale si ale =e8icii urinare> afectiuni oculare> anore?ie> atonie musculara> boli de piept> boli intestinale (reface flora intestinala)> constipatie> colici intestinale si stomacale la sugari> > diaree> dispepsie> disurie> ec8eme 8emuinde> ec8eme pruriginoase> furunculo8a pleoapelor> galactagog (creste cantitatea de lapte la femeile care alapteaza)> @emoroi8i> infectii intestinale> indigestii> iritatii oculare> inrosirea pleoapelor> i@tio8a> pleoape ca8ute> psoria8is> rinic@i> raceli> taieturi> uscaciunea tegumentelor> ulceratii supurate. Intrebuintari ca tratament naturist< - In #33 ml de apa clocotita se =a pune 1 lingurita de flori cu varf si se va lasa asa timp de 78 minute, strecurandu!se apoi. 1mestecul astfel obtinut se consuma inainte de fiecare masa. - 6entru cataplasme se =a 8drobi o mana de flori proaspete pe un fund de lemn. Pentru uz intern se utilizeaza cate 7 li urita de ? ori pe zi pentru afectiunile mentionate mei sus. - ?tern se poate pune tot din ceaiul de mai sus cataplasme sau comprese. - Tinctura de albastrele< se poate reali8a atat din flori proaspete cat si. ,e pun >8 de flori maruntite in J>8 ml alcool alimentar de @8X intr!un vas inchis, care va fi lasat 7> zile la temperatura camerei a itandu!l cel putin 7 data pe zi. .upa aceasta perioada amestecul va fi strecurat si va fi pastrat la rece in recipiente cu capac. Tinctura poate fi utili8ata intr!o cura bandu!se in loc de apa potabila, la 7 litru de apa$78 ml tinctura, sau amestecul poate fi utilizat extern pentru rani si taieturi. ,e poate folosi de asemenea intern band cate o lin urita diluata in apa de ? $zi.

- 6entru praf> planta uscata se marunteste mai intai apoi se macina in masina de cafea. ,e foloseste luand sub limba timp de 78 minute 7 varf de cutit pana la 7 lin urita de pudra de ? ori pe zi dupa care se in hite cu un pic de apa.

%bligeana> un tonic preAios


(unoscut n popor i sub denumirea de trestie mirositoare, obli eana a fost utilizat nc din cele mai vechi timpuri n medicina popular, fiind considerat un tonic preios, cu efecte deosebite n afeciunile di estive, n bolile aparatului respirator i ale sistemului nervos. =bli eana sau trestia mirositoare este o plant ori inar din 0ndia, fiind cunoscut nc din 1ntichitate. :n /echiul Testament st scris c .umnezeu i!a poruncit lui 6oise s foloseasc trestia mirositoare, mpreun cu alte plante aromatice din zona respectiv cu care s fac un ulei pentru a!i freca corpul c"nd se apropie de Tabernacol. ,e consider c planta a fost adus n 2uropa de ctre nvlitorii ttari, n secolul al 5000!lea, fiind apoi intens utilizat pentru efectele pozitive constatate la nivelul aparatului di estiv, n colici abdominale, indi estii i balonri. :n &om"nia, obli eana este rsp"ndit n flora spontan din locuri mltinoase i stufriuri cu mare umiditate. :n diferite zone din ar, planta o primit denumiri re ionale4 buciuma, papur roie, pestri, ro oz dulce, speteaz, speriban i trestie mirositoare. .enumirea tiinific, dat de celebrul botanist suedez (arl <inne, este 1corus calamus, prin derivare de la cuvintele receti%alamo! trestie i a%oras!a%orin sau %ora! pupila ochilor. :n medicina naturist se folosesc rizomii crnoi, care se recolteaz primvara devreme (martie!aprilie) sau toamna t"rziu (octombrie!noiembrie). =bli eana este una dintre cele mai importante plante medicinale, cu aplicaii foarte diversificate. Y :n cancerul de stomac cele mai bune rezultate se obin cu ceaiul preparat numai din rizomi de obli ean dar pentru alte localizri ale cancerului ( astric, pancreatic, intestinal) eficacitatea tratamentului crete n cazul amestecurilor cu obli ean, coada oricelului i urzic vie. :n bolile aparatului di estiv, obli eana este considerat re ina plantelor tmduitoare, intervenind benefic n foarte multe afeciuni, mai ales la ficat, pancreas, colecist i splinT, susine cunoscutul fitoterapeut (onstantin 6ilic. Prin efectul fortifiant asupra tubului di estiv, obli eana intervine n vindecarea diferitelor afeciuni4 astrite hiperacide, acute i cronice, ulcere astrice i duodenale, pancreatit, di estie dificil la un stomac lene. .e altfel n fitoterapia bolilor aparatului di estiv, tinctura de obli ean (?8 picturi luate de ?!9 ori pe zi nainte de mese, ntr!o cur de ? sptm"ni) este la mare cutare, fiind recomandat n colici abdominale, colite, enterite, enterocolite, colecistite, reuri i vome, acumulri de aze n stomac i intestine, evit"nd balonrile dureroase. .e asemenea, J!? lin urie rase de pulbere din rizomi uscai prezint proprieti calmante, psihice, sedative, anticonvulsive, antispastice, halucino ene i tonic!nervoase. Pentru mbuntirea memoriei, mai ales la copii i la v"rstnici suferinzi, se recomand ca, n fiecare zi, dimineaa i seara, s se ia c"te un v"rf de cuit pulbere pus ntr!o lin uri de miere. :n afeciunile respiratorii, obli eana prezint proprieti antiastmatice, sudorifice i

diuretice, cu aciuni favorabile n strile ripale, bronite, astm bronic, uturai, febre intermitente i hidropizie. 0nfuzia de obli ean n amestec cu br"ncu (78 rizomi de obli ean , J8 br"ncu la un litru ap clocotit din care se iau c"te ? ceti pe zi). Pentru mbuntirea circulaiei periferice i pentru hrnirea eusuturilor musculare se recomand masa#e cu ulei i tinctur sau bi fierbini, av"nd aciuni reconfortante, mai ales la persoane cu picioare reci, obosite, cu dureri i, eventual, cu varice i ulcer varicos. :n tratamentul reumatismului, a poliartrozelor i a utei se folosesc cataplasme sau comprese cu infuzie de obli ean, aplicate pe locul afectat (9 lin uri pulbere la >88 ml ap clocotit). Peste cataplasm se pune o pun de plastic i o sticl cu ap fierbinte pentru a nclzi esuturile i a favoriza preluarea mai rapid prin piele a principiilor active din plant. 0at c"teva dintre preparatele pe baz de obli ean pe care prof. (onstantin 6ilic le recomand n tratamentele naturiste 4 infuzia N preparat din 7> rizomi uscai i pulverizai la J88 ml ap clocotitG se iau ?!9 lin uri pe zi, c"te una nainte la fiecare mas G macerat la rece dintr!o lin uri rizomi uscai n J>8 ml apG se las peste noapte I! 7J ore, se nclzete n dimineaa urmtoare, se strecoar i se iau c"te H lin uri pe zi, nainte i dup mesele principaleG tinctur din J8 rizomi uscai la 788 ml alcool @88 , care se las la macerat timp de I!78 zileG dup strecurare se iau c"te J8 picturi de dou ori pe zi, nainte de mesele principale G tinctura carminativ utilizat n caz de balonri se prepar din ?8 rizomi uscai i pulverizai, J8 flori de mueel, J8 frunze de ment, J8 fructe de fenicul, 78 fructe de chimion la 7 litru alcool 988G se las la macerat @!I zile, se strecoar i se ia c"te un phrel de J8!J> ml, dup fiecare mas principal G vinul de obli ean se prepar din 788 rizomi mrunii care se macereaz timp de I zile ntr!un litru de vinG se strecoar, se ndulcete cu 788!J88 zahr i se bea c"te un phrel de >8 ml nainte de mesele principale G baia de obli ean se prepar din J88 rizomi proaspei care se fierb timp de > minute n > litri ap i se adau n apa de baie.

T!$6!-'!1T I

- Remediul nr. 1 contra @ipertensiunii * Inaltuta si subtirica precum o adolescenta, gatita cu flori suave, roz si liliachii, talpa-gastei ne fura ochiul si inima cand o vedem prin poieni, la inceput de vara.

Dincolo de gratia si seductia ei, in frunzele acestei plante se ascunde o adevarata farmacie, cu mari puteri in bolile cardiovasculare. Si pentru ca bolile inimii ne ameninta mai ales acum, la debutul verii, sa cunoastem mai bine acest elixir de sanatate si de viata lunga * 0 se mai spune in popor si iarba de dat, somnisor, apucatoare, creasta!cocosului, iarba casunaturii, iarba flocoasa, laba!lupului, lin orica sau talpa!lupului, fiind una dintre cele mai folosite plante din medicina populara romaneasca. 0n nordul 6oldovei, era administrata contra Z hearei la inimaZ (ischemie cardiaca dureroasa) si a ZnaduseliiZ (astm bronsic)G aceleasi utilizari le re asim si in nordul Transilvaniei, unde se mai dadea ca fiertura, seara, pentru copiii care sufereau de ZsperiatZ (pavor nocturn). 0n vestul =lteniei si in sudul 1rdealului, planta era plamadita in rachiu de catre femeile tinere, ca sa le vina Zrandurile rosiiZ (menstruatia), pentru a fi rodnice si pentru a avea copii multi si sanatosi. 0n toata &omania, talpa! astei se folosea extern, pentru vindecarea ranilor, ca si cicatrizant rapid, dar si pentru tratarea infectiilor pielii, a prolapsurilor si a tulburarilor neuro! ve etative. .e asemenea, in 2uropa si 1sia, exista o serie de ritualuri de dra oste si de sanatate le ate de aceasta planta, care cunoaste maximul infloririi in timpul solstitiului de vara, de unde si o incarcatura simbolica foarte bo ata. Crecii din vechime o considerau un dar al lui 1pollo, zeul soarelui, dar si al lui /enus, zeita iubirii, si o considerau un elixir pentru inimile bolnave sau ranite in dra oste. (hinezii, la randul lor, o considera una dintre plantele lon evitatii si ! spuneau ei ! Zla orice semn de batranete sau slabiciune, trebuie folosit acest elixirZ. 0n fine, medicina moderna a pus in evidenta exceptionalele efecte ale acestei plante in afectiunile cardiovasculare, dar si in unele tulburari hormonale sau emotionale, in care extractul de talpa! astei a demonstrat calitati terapeutice extra! ordinare. Carte de =i8ita *umele sau stiintific este <eonurus cardiaca, cel de!al doilea cuvant din denumirea sa facand referire la extraordinarele efecte ale acestei plante in bolile inimii. 2ste o planta ierboasa perena (a carei radacina dormiteaza iarna in pamant), puternica, inalta de circa un metru ! un metru si #umatate. 3runzele sale sunt lun i, crestate intr!un fel care aduce aminte de talpa unei aste, de unde si denumirea populara. (reste spontan in zonele de campie si de deal, pe la mar ini de padure, in poieni, pe mar inea drumurilor si pe locul fostelor exploatari forestiere. 0nfloreste de la inceputul lui iunie si pana in iulie, fiind mare iubitoare de soare si de lumina. 3lorile sale sunt a lomerate la subsuoara frunzelor, culoarea lor roz!liliachie dand un aspect inconfundabil tulpinilor de talpa! astei. ,od de recoltare .e la aceasta planta se recolteaza partile aeriene inflorite, cu tot cu frunze. Tulpinile se recolteaza prin taiere, fara a smul e radacina, cu un cutit sau cu o secera. .upa recoltare, iarba de talpa! astei nu se pastreaza mai mult de >!H ore si apoi se pune imediat la uscat, pentru a nu se incin e. .e re ula, talpa! astei se cule e in zile foarte insorite, dupa ora 7J, cand secreta maximum de principii active. Partile aeriene inflorite se usuca in locuri bine aerisite, umbroase, in strat nu mai ros de 9 centimetri si intorcandu!le macar o data pe zi, asa incat sa fie expuse la aer toate partile. (and tulpinile devin ri ide si se rup usor, procesul de uscare s!a incheiat, iar planta se depoziteaza in pun i de hartie. Termenul de valabilitate al plantei uscate este de J ani. 6reparate din talpa-gastei Infu8ia combinata de talpa-gastei

0nfuzie de talpa! astei 0n #umatate de litru de apa se pun la macerat ?!9 lin urite de talpa! astei maruntita, vreme de I!78 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca #umatate de litru de apa vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. 0n final, se amesteca cele doua extracte, obtinandu!se aproximativ un litru de infuzie combinata de talpa! astei care se foloseste in! tern (7!? cani pe zi). 6ulberea de talpa-gastei

,e macina foarte fin cu rasnita electrica de cafea tulpinile uscate de talpa! astei, dupa care se cern printr!o sita fina (cum ar fi cea pentru faina alba). .epozitarea pulberii se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 7> zile (deoarece substantele active se oxideaza relativ rapid). .e re ula, se administreaza de 9 ori pe zi, cate o lin urita rasa, pe stomacul ol, la orele @, 7?, 7[ si JJ. Tinctura de talpa-gastei ,e obtine astfel4 se pun intr!un borcan cu filet J8 de lin uri de pulbere de parti aeriene uscate de talpa! astei, peste care se adau a doua cani (in total >88 ml) de alcool alimentar de >8 de rade. ,e inchide borcanul ermetic si se lasa sa macereze vreme de doua sapta! mani, intr!un loc calduros, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la cu! loare. ,e administreaza de patru ori pe zi, cate o lin urita diluata in putina apa. 1cest preparat are efecte hipotensoare si tonice cardiace foarte bune, fiind efi! cient pentru prevenirea puseelor de tensiune si a tulbu! rarilor cardiace in eneral. 0n schimb, pentru bolnavii cardiaci cronici, continutul de alcool al tincturii ridica reale probleme la tratamentele pe termen lun si in doze mari, motiv pen! tru care a fost inventat urmatorul preparat.
Object 3

?tractul de talpa-gastei 2ste enul de remediu pe care persoanele care sufera de hipertensiune, de ischemie cardiaca, de palpitatii sau care au o meteosensibilitate accentuata este bine sa il aiba mai mereu la indemana. ,e obtine din tinctura de talpa! astei, din care se evapora complet alcoolul, ramanand o pulbere brun!verzuie, amara si extrem de concentrata in principii active ! extractul de talpa! astei. 1cest extract contine de cateva zeci de ori mai multe principii active decat simpla pulbere sau decat tinctura. (a atare, extractul este

ZmedicamentulZ cel mai concentrat care se poate obtine din talpa! astei, asa incat nu este de mirare ca toate studiile la care vom face referire in cele ce urmeaza au folosit aceasta forma de administrare interna. Pentru uz extern, in schimb, avem alte doua modalitati foarte eficiente de utilizare a acestei plante4 /aile cu talpa-gastei ,e pun 78 lin uri cu varf de talpa! astei maruntita, in doi litri de apa, la temperatura camerei, vreme de I!78 ore (de dimineata pana dupa amiaza). .upa trecerea acestui interval de timp, preparatul se strecoara, in timp ce planta ramasa se pune in alti doi litri de apa clocotita si se lasa sa stea acoperita pana se raceste, dupa care se filtreaza. 0n final, se combina cele doua preparate care se vor pune in apa de baie, la o temperatura de ?I! ?[X(. )aia cu talpa! astei dureaza J8!?8 de minute si are efecte profund relaxante, antispastice, somnifere. Cataplasma cu talpa-gastei ,e macina cu rasnita electrica de cafea tulpinile uscate de talpa! astei. .in pulberea obtinuta se iau > lin uri care se amesteca bine cu apa calduta, pana cand se formeaza o pasta. 1ceasta pasta se aplica printr!un tifon subtire pe locul afectat, tinandu!se acoperita cu un nailon (pentru a nu se usca) vreme de minimum J ore pe zi. 2ste un remediu folosit de mamele care alapteaza, pentru calmarea iritatiilor la sani, dar si de catre bolnavii de hernie sau prolaps, pentru tonifierea tesuturilor, precum si de reumatici, pentru calmarea durerilor articulare. Tratamente interne \ 1ritmie cardiaca (palpitatii) ! studii facute atat pe animale, cat si pe pacienti umani au aratat ca principiile active din talpa! astei au un efect de stabilizare a ritmului cardiac, care va deveni mai re ulat si mai lent. .e asemenea, prin tratamentul cu extractul de talpa! astei se evita aparitia extrasistolelor si este imbunatatita rezistenta inimii si a aparatului cardiovascular pe ansamblu la efort. ,e fac tratamente de lun a durata (H8![8 de zile), timp in care se administreaza cate I rame de pulbere sau cate 7,J rame de extract de talpa! astei zilnic. \ 0schemie cardiaca ! acelasi tratament prezentat anterior are un efect coronaro!dilatator, a#utand la o mult mai buna iri are cu san e a inimii. .e asemenea, administrarea de talpa! astei previne si stopeaza evolutia aterosclerozei, prin scaderea tensiunii arteriale si prin prevenirea oxidarii colesterolului pe artere. (ardiacii ar trebui ca, mai ales vara si iarna, cand sunt mai expusi la infarct, sa tina o cura de macar H8 de zile, cu extractul din aceasta planta. \ 1ccident vascular cerebral ! doua flavonoide continute de catre talpa! astei, cvercitina si rutina, au efecte de prevenire a accidentelor vasculare, deoarece intaresc peretii vasculari. Planta pe ansamblu reduce tensiunea arteriala, eliminand astfel inca un factor important de risc al acestei afectiuni. 0n plus, extractul din aceasta planta imbunatateste iri area cu san e a creierului, ceea ce va a#uta la recuperarea pacientilor care de#a au suferit un asemenea accident.

,ubtirica din vecini... \ 6eteosensibilitatea ! mai multe studii arata ca pacientii care se confrunta cu stari de neliniste, palpitatii, pusee de hipertensiune, tulburari de somn si de concentrare din cauza fenomenelor meteorolo ice, beneficiaza din plin de pe urma tratamentului cu talpa! astei. (el mai bine raspund la tratament pacientii care sufera din cauza caniculei, furtunilor violente, fronturilor atmosferice incarcate de electricitate, talpa! astei inducand o stare de calm, liniste, stabilitate emotionala si optimism. ,e administreaza extractul de talpa! astei, cate I88!7888 m pe zi, in cure de maximum H saptamani, urmate de J saptamani pauza. \ 0nsomnie ! studii facute in (hina, pe persoane care sufereau de tulburari de somn, aparute pe fondul unor dezechilibre emotionale de tip anxios, au aratat ca administrarea acestei plante favorizeaza intrarea in starea de somn, rareste trezirile nocturne si imbunatateste, pe ansamblu, calitatea somnului. ,e administreaza pulberea, cate 7!J lin urite, pe stomacul ol, cu ?8 de minute inainte de culcare. .e asemenea, se recoman! da baile enerale cu talpa! astei, facute chiar inainte de culcare, care au un efect profund relaxant. \ 1nxietate ! (omisia 2, or anismul uvernamental erman de avizare a plantelor medicinale, a confirmat efectele sedative si anxiolitice ale acestei plante. ,e face o cura cu infuzie combinata de talpa! astei, din care se bea cate o cana (J>8 ml), de patru ori pe zi. Pentru cei care nu suporta ustul acestei infuzii (puternic amara si astrin enta), se poate administra extractul uscat, cate 7 ram pe zi. (ura dureaza 9!H saptamani si poate fi reluata, dupa alte doua saptamani de pauza. 1cest tratament diminueaza intensitatea starilor de teama, a#uta la imbunatatirea relaxarii, previne si combate tulburarile fiziolo ice asociate anxietatii (tulburarile de ritm cardiac, deran#amentele di estive, tulburarile de tranzit intestinal etc.). \ .epresie post!partum (dupa nastere) ! in medicina traditionala romaneasca si europeana, o cana de infuzie de talpa! astei este considerata un excelent tonic si antidepresiv pentru femeile care tocmai au nascut. 1cest preparat le reduce si starile de teama tinerelor mame si le usureaza apropierea afectiva de noul venit. \ )ufeuri de caldura, tulburari de premenopauza ! o cura in care se iau cate 7,J rame extract de talpa! astei pe zi calmeaza bufeurile de caldura si palpitatiile care apar la debutul menopauzei. .e asemenea, acest tratament are efect reintineritor, eficient contra menopauzei premature si a infertilitatii premature. *u in ultimul rand, aceasta planta reduce nervozitatea si an oasa specifice acestei perioade de furtuni hormonale care apar in or anismul femeii. \ ,indrom premenstrual ! intr!un studiu!pilot, facut pe 7> paciente cu acest dia nostic, talpa! astei a fost administrata incepand cu @!78 zile inaintea declansarii ciclului menstrual si pana in ultima zi de ciclu. 1u fost administrate cate 8,? rame de extract, de trei ori pe zi, dimineata, la pranz si seara. <a sfarsitul acestui studiu, participantele, in proportie covarsitoare (I@V), au relatat ca au avut o ameliorare semnificativa a unor simptome cum ar fi durerile de sani, starile de iritabilitate, durerile de ovare. 1cest tratament cu talpa! astei este eficient si in caz de dismenoree (ciclu menstrual dureros), planta avand efecte re latoare hormonale si antispasmodice, calmand crampele abdominale.

,i plantele cunosc bucuria vietii \ (iclu menstrual nere ulat, infertilitate la femei ! in medicina traditionala chineza

combinatia dintre talpa! astei si an elica de (hina (numita si Zdon KuaiZ) este considerata a fi perfecta pentru tratarea infertilitatii aparute din cauze hormonale. (ele doua plante re ularizeaza menstruatia, stimuleaza ovulatia, dar sunt contraindicate odata ce s!a produs fecundarea ovulului. ,e recomanda, asadar, combinatia celor doua plante din care se iau cate ? rame de pulbere sau 8,H rame de extract, de doua ori pe zi. Tratamentul incepe din ultima zi a menstruatiei si continua pana in ziua ovulatiei, cand se stopeaza, urmand a fi reluat dupa incheierea ciclului menstrual. \ Eipertiroidie ! studiile facute pe pacientii cu hipertiroidie au aratat ca administrarea vreme de trei luni a extractului de talpa! astei (7 ram pe zi) a#uta la ameliorarea unor simptome ale acestei afectiuni, cum ar fi nervozitatea, insomnia, nelinistea, reactivitatea ridicata la stres. .e asemenea, pe termen lun , tratamentul cu aceasta planta a#uta la normalizarea secretiei tiroidiene. \ 1stm, bronsita astmatiforma ! crizele astmatice care apar pe fond de stres sunt eficient prevenite si tratate cu talpa! astei. 1ceasta planta are efect calmant, antispastic si usor bronhodilatator, fiind folosita cu succes pentru astmatici de catre medicina populara romaneasca. ,e administreaza pulberea, cate H rame pe zi, in cure de o luna, urmate de 7> zile de pauza, dupa care administrarea se poate relua. \ (olita de fermentatie, colici abdominale ! iarba de talpa! astei intra in compozitia foarte multor ceaiuri anticolitice. 2ste eficienta mai ales in tulburarile di estive care apar atunci cand suntem expusi in exces stresului de la serviciu sau din alte activitati solicitante, care produc tensiune emotionala si obosesc. (a remediu de moment, se recomanda ceaiul fierbinte de talpa! astei, combinat in proportii e ale cu chimen, ceai care va avea efect antispastic si va diminua excitatia nervoasa. !plicatii e?terne

\ &ani ! tinctura de talpa! astei are efecte cicatrizante si antiinflamatoare, utile in cazul ranilor deschise. .upa curatarea ranii cu apa oxi enata, se face si o spalare cu un tampon de vata foarte bine umezit cu aceasta tinctura, lasandu!se apoi sa se usuce la aer pielea astfel tratata. Qilnic se fac J!? asemenea aplicatii, avand ri#a ca imediat dupa aceea pielea sa se usuce la aer, inainte de a fi aplicat un banda# sau un plasture. \ Prolaps uterin, atrofie uterina ! se fac bai de sezut, cu o durata de 7>!J8 de minute, cu infuzie de talpa! astei. ,uplimentar se face si un tratament intern cu pulbere de talpa! astei, din care se iau cate 9 lin urite de pe zi, in cure de minimum H luni. \ .ureri de spate ! contra durerilor de spate se pun cataplasme cu talpa! astei. Pe zona dureroasa se aplica pasta obtinuta din pulberea umezita cu apa, invelita in tifon, iar deasupra se pune o sticla cu apa cat de fierbinte se poate suporta. Tratamentul are efecte calmante ale durerii si antiinflamatoare. \ /anatai ! se pune o cataplasma cu varfuri inflorite de talpa! astei, care se tine pe locul afectat vreme de trei ore. <eziunile se vor vindeca mai rapid si vor fi mai putin dureroase. 6recautii si contraindicatii la tratamentul cu talpa-gastei *u se cunosc reactii adverse la tratamentul cu aceasta planta. ,e recomanda, totusi,

intreruperea administrarii acestei plante la femeile insarcinate. Talpa-gastei si leacurile de dragoste 0n foarte multe traditii populare din intrea a 2uropa, aceasta planta este considerata drept elixir pentru inimile indra ostite. 1lchimistii evului mediu chiar o includeau in remediile lor facute special pentru alinarea celor deceptionati in dra oste, spunand despre ea ca Zaduce pacea sufletelor ravasite, calmeaza elozia si patimileZ.

0n unele ordine monahale din 1pus, ceaiul de talpa! astei era consumat ca si... canon, de catre calu arii care se confruntau cu Zispite lumestiZ, deoarece se credea ca amareala din aceasta planta este de natura sa linisteasca patimile si sa permita sufletului sa se concentreze exclusiv asupra iubirii de .umnezeu. 0n traditia romaneasca, talpa! astei se foloseste mai ales ca mi#loc de protectie ma ica a cuplurilor. 3emeile din sudul tarii luau talpa! astei ca sa li se Zaseze casaZ, adica sa aiba liniste in familie si copii sanatosi. 0n =ltenia, femeile puneau frunze de talpa! astei, plamadite in vin sau rachiu, in bautura sotilor, atunci cand ii banuiau ca Zmer pe alte ca! rariZ. ,e spunea ca dupa cateva saptamani de asemenea tratament, numaidecat barbatilor le revenea #udecata si li se potoleau patimile. 0ar daca era vorba de vreo vra#a de dra oste, pentru dezle area ei, talpa! astei se asocia cu odoleanul (/aleriana officinalis) si cu leusteanul (<evisticum officinalis). 0n 1n lia si in nordul 3rantei, talpa! astei era considerata Zfloarea iubirii neimpartasiteZ, fiind consumata de catre cei care, dintr!un motiv sau altul, nu!si puteau arata sentimentele reale fata de persoana iubita. 0ndra ostitul lua planta pisata in miere, inainte de a adormi, iar in somn ! se spunea ! isi putea intalni persoana iubita si isi putea arata in voie dra ostea. ?tractul de talpa-gastei si @ipertensiunea (ercetarile facute in ultimii ani au evidentiat faptul ca aceasta planta este unul dintre cele mai eficiente ZmedicamenteZ cu actiune de reducere a tensiunii arteriale. 0nteresant este ca, in timp ce ma#oritatea plantelor medicinale au de fapt o actiune de re lare a presiunii san elui, marind!o atunci cand este prea scazuta si reducand!o atunci cand este prea mare, talpa! astei actioneaza intr!un sin ur sens, scazand valorile tensiunii arteriale. ,i o face atat de bine, incat este foarte posibil ca in curand medicamentele pentru tensiune sa fie inlocuite de o noua eneratie, obtinuta din aceasta planta, cu adevarat fenomenala, in tratamentul acestei afectiuni. Z/inovateZ pentru efectele sale sunt mai multe substante active continute in frunzele acestei buruieni, intre care se distin leonurina, stahidrina si cvercitolul, care actioneaza pe mai multe cai simultan4 \ dilata vasele de san e, ceea ce va duce la o scadere foarte rapida a presiunii san elui \ stimuleaza eliminarea surplusului de apa din corp, prin stimularea activitatii rinichilor \ diminueaza vascozitatea san elui, ceea ce va conduce si la evitarea unor complicatii

rave care apar la hipertensivi, cum ar fi accidentul vascular. .incolo de toate aceste consideratii teoretice, s!a observat faptul ca, pur si simplu, talpa! astei reduce puternic tensiunea arteriala si, mai mult, a#uta la stabilizarea valorilor acesteia. 0ar cercetatorii ermani au mers mai departe cu studiile si au demonstrat ca aceasta planta scade foarte mult reactivitatea la stres si la tensiunile psihice, element care explica si mai bine de ce este atat de eficienta in toate bolile cardiovasculare. Pentru prevenirea hipertensiunii se administreaza infuzia combinata, din care se beau 7!J cani pe zi. (ontra hipertensiunii de#a instalate se foloseste extractul uscat, din care se iau cate ?88 m , de trei ori pe zi. Tratamentul dureaza H8 de zile, dupa care se face o pauza de alte ?8 de zile, apoi administrarea se reia.

Retete stra=ec@i
R U,!TI1,
"iere de porc si alcool +n %ilo ram de fiere de porc sau de vita (se ia de la abator) se da prin masina de tocat carne si se amesteca cu un litru de alcool de [8 r.. ,e lasa @ zile la soare. /ara, ne un em cu preparatul pe tot corpul si ne intindem la soare J!? ore, pentru a transpira. (apul il prote#am cu o palarie de paie, in care punem o frunza de brusture. &epetam procedeul zi de zi, ori de cate ori e soare. .upa baia de soare, nu ne spalam, ci imbracam o camasa mai veche pe care o lasam pe noi si noaptea, caci si noaptea preparatul va intra si mai bine in piele. 1 doua zi ne spalam bine pe tot corpul. (u o sin ura sticla din acest preparat se vindeca orice reumatism aflat in faza incipientaG cu doua sticle, avem liniste un an!doi. Tratamentul trebuie repetat. /ai cu =reBi de rosii ,e taie, toamna, vre#ii care raman dupa culesul tomatelor. ,e iau J!? tulpini si se fierb J8 de minute, intr!un litru de apa. ,e fac bai ale zonelor dureroase sau se pun comprese. &epetate an de an, baile ne tin articulatiile flexibile ca in anii tineretii. 3iertura de vre#i se poate reincalzi si folosi de doua!trei ori. /ai de o=a8 Puternic anti!reumatice sunt baile de paie de ovaz adunate cand da spicul, dar si mai tarziu. ,e fierb in apa, se fac bai de J8!J> de minute. )une sunt si baile de frunze de paltin, de pleava de fan, de frunze de nuc, de cetina de brad, de boz (toata planta), de castane salbatice. /ai cu bicarbonat ,e fac 7> bai cu bicarbonat de sodiu, o lin ura si #umatate la un litru de apa fiarta. Produc un efect excelent. 1pa de la o baie se reincalzeste de doua ori.

Co=aseala de grau 7 % rau curat, 7,788 % zahar, >8 dro#die se pun intr!un vas mare, in > litri de apa curata. ,e amesteca si se lasa J7 de zile la covasit. ,e strecoara. ,e beau cate 788 ml pe zi. 1unatoare cu miere +n pumn de floare de sunatoare se pune intr!un litru de apa ce da in clocot. = lasam sa fiarba 78 minute descoperit, apoi se lasa sa se raceasca 7> minute. ,e strecoara si se pune intr!un vas peste un %ilo ram de miere. ,e adau a 7$9 litru rachiu de dro#die. ,e amesteca bine si se pune la sticle. ,e ia cate o cescuta, cu 7> minute inainte de masa.

1CI!TIC!
Terapie cu Bar de lemne 1tat sciatica, cat si lumba o se pot vindeca la tara, astfel4 facem foc mare in soba, tra em #arul la usa sobei si impin em lemnele in fund, in soba. *e asezam cu partea bolnava spre do oare. 1laturi punem un li hean cu apa foarte rece. (and ne!am infierbantat, ne ster em cu o carpa cu apa rece peste sale, apoi stam in continuare, J8 minue, de doua ori pe zi. Procedeul trebuie repetat 78 zile.

1INU;IT!
)oala poate fi prevenita, daca de la primele simptome frecam fruntea cu ambele palme, incepand de la centru spre exterior, apasand puternic. ,e repeta masa#ul de ?8 de ori. .aca totusi am a#uns la sinuzita, o vindecam in J9 ore, astfel4 din ora in ora luam cate o ura de fa uri de miere, mestecand incet un sfert de ora. (eara ramasa poate fi in hitita si ea, nu prezinta pericol pentru stomac. .upa 7J ore, se produce desfundarea sinusurilor. .ar pentru desavarsirea tratamentului, mai luam H dimineti la rand cate o ura de fa uri de miere.

'!1TRIT!
\ +n % radacini de patrun#el se fierb in doi litri de apa, pana scade la #umatate. 0mpartim ceaiul in @ portii. ,e beau dimineata, la distanta de 78 minute. <ichidul sa aiba temperatura camerei. \ .oua lin uri de caimac de lapte se bat bine cu doua albenusuri si doua lin urite de miere, pana se face un fel de unt!crema. 0ntrea a cantitate se ia de trei ori pe zi, inaintea meselor cu 7$J ora. Prima portie trebuie luata imediat dupa trezire, pe stomacul ol, la distanta cat mai mare de micul de#un.

!N CIT!> $ UC%R > R '$!R ! CIC$U$UI> N 6UTINT! D ! R!,!N IN1!RCIN!T! 1I D ! 6URT! 1!RCIN!
Planta minune care face toate aceste vindecari e papura rosie sau stan#enelul de balta, un dar al lui .umnezeu facut oamenilor. Poporul o numeste buruiana pentru vatamatura. 1re radacini pivotante, rosii, floarea albena, frunzele ca sabiile, si inaltime 7$J metru. (1 nu se confunda cu obli eana.) 1mbele cresc in locuri apoase, helestee, iazuri, rauri lente, la mar inea lor.

Puterea plantei e in radacina. 2a se cule e in prima #umatate a lui aprilie, si din a doua #umatate a lui iulie inainte. &adacinile se scot cu harletul, se spala bine, se curata de perisori si putreziciuni si se zdrobesc. ,e pun la macerat in rachiu de dro#die sau de prune (tarie de >8 r.), cam sapte radacini la o sticla. ,e tin la umbra. .upa 7J zile, preparatul e ata. ,e administreaza cate 7>!J8 ml, cu o #umatate de ora inaintea celor trei mese de peste zi. Peste radacinile ramase dupa olirea lichidului turnam iar rachiu. ,e lasa H zile la macerat, apoi se consuma. 0n timpul tratamentului este oprit consumul de bauturi alcoolice.

DI!R
\ (eai din pielite scoase de pe miezul nucilor noi. 2xcelent\ +n varf de cutit de praf de hinda se ia cu putina apa, dupa ce hinda a fost pra#ita si macinata. \ (eai de frunze si de samburi de utui. \ (eai de frunze si de samburi de piersic. \ (eai de frunze de fra i. \ =rez fiert, impreuna cu zeama lui, indulcit si amestecat cu iaurt. 1#uta mult, mai ales pruncilor. \ (eai de frunze de mur. \ = bucata de zahar, o lin urita de ulei, zeama de la o #umatate de lamaie. ,e freaca bine toate componentele, pana se topeste zaharul. ,e face un ceai de musetel, se lasa sa se raceasca, apoi se dau bolnavului ambele leacuri. J9 de ore nu se mananca nimic, ci se bea numai ceai de musetel. \ (eai de lemn de prune, foarte bun si pentru animale. \ 1pa albuminoasa4 batem doua albusuri de ou, in >8 ml de apa rece. ,e da din ceas in ceas, cate o lin ura, copiilor mici. \ 6ancam afine. \ .imineata si la amiaza ne spalam cu apa rece pe bust, vreme de un minut. +mblam dimineata desculti in apa recisoara, vara, apoi turnam apa rece pe enunchi, un minut.

DUR RI D C!6 1I 7%,! IN ,!1IN!> 7!6%R> !7I%N


\ = in#ectie combinata din vitaminele )7 si )H. \ 6ancam inainte de a ne urca in avion o bucata de slanina cu paine.

"$ /IT!
\ 3rectii cu tinctura de albenele sau cu alifie de albenele. \ Polen de flori de castan si bai cu orice soi de castane, comestibile sau salbatice.

T N1IUN ,IC!
<eac e borsul proaspat din tarate de rau, baut in loc de apa. .upa doua!trei luni, tensiunea va deveni normala si stomacul va fi vindecat.

U$C R $! 1T%,!C
\ 7 % miere de albine, 7 % lamai trecute prin masina de tocat cu coa#a cu tot (fara

samburi), 7 % de ulei de masline sau floarea!soarelui. ,e amesteca bine toate cu o lin ura de lemn. ,e pun la racoare si intuneric 78 zile. ,e iau cate trei lin uri pe zi, cu > minute inaintea meselor principale. 0n timpul tratamentului sunt oprite toate bauturile alcoolice. \ 7 litru tuica de prune sau 7 litru dro#die de vin de 9>!>8 r. se amesteca cu un litru de ulei de masline. ,e scutura bine sticla pentru a se forma o emulsie. ,e iau >8 de rame, cu > minute inaintea fiecarei mese. 0n 79 zile vom fi vindecati. = sin ura sticla e de a#uns pentru tratament. 0n acelasi timp, bem zilnic un ceai de menta si unul de coada!soricelului. 0ar daca avem o usoara afectiune la ficat, vom bea un ceai de menta si unul de po#arnita.

!RT R%1C$ R%;!


<eacul bolii sunt semintele albene de mustar. ,e ia inaintea mesei de pranz si de cina cate o lin ura si #umatate de seminte. ,e in hit nezdrobite, timp de o luna. 1poi se intrerupe tratamentul doua luni, si continuam in acest ritm un an. 3iecare lin ura de seminte se ia cu putina apa. Pentru o re lare a circuitului san elui e recomandabil ceaiul de vasc. = cura de >!H saptamani, cu doua ceaiuri baute pe zi, foloseste enorm intre ului or anism. (ura se poate tine un an.

T N1IUN ,!RIT!
Pra#im fasole boabe alba, pana devine cum e cafeaua, o rasnim si o facem pulbere. ,e iau cate doua lin uri cu > minute inaintea fiecarei mese, timp de 9 zile. 2chilibrul tensiunii se tine si cu ceai de urzici, zeama de patrun#el, zeama de pastai verzi de fasole, consum mult de ceapa si de usturoi, ceai de cimbru.

7 D R 1$!/!
&eteta pentru revenirea vederii e folositoare chiar si la varsta inaintata de I8 de ani. .upa aplicarea ei, lepadam ochelarii. ,e iau ca masura doua borcane de I88 . ,e umplu cu morcovi rasi pe razatoare mica, apoi razatura se varsa intr!un li hean. (ele doua borcane se umplu iar cu miere de albine si se toarna peste morcovi. 6ai luam 7 % de lamai si le trecem prin masina de tocat carne, cu coa#a cu tot. <e turnam si pe ele peste morcovi. ,e amesteca totul bine. (ompozitia se pune la fri ider, sa nu fermenteze. ,e ia cate o lin ura inaintea fiecarei mese. )auturile alcoolice sunt interzise. <a nevoie, reteta se poate repeta.

DUR RI D '!T
,e beau doua ceaiuri de nalba de camp pe zi, dimineata si seara. Taiem planta proaspata sau uscata, o intindem pe o carpa, o stropim cu rachiu si facem din ea o compresa. .urerile vor trece in doua zile, ba chiar si intr!o zi. .aca avem ami dalita, tocam frunze de urzica creata, le amestecam cu slanina ranceda si le punem sub forma de compresa la at. <a amestec punem si putina sare. \ ,a se puna o cataplasma de smochine taiate, unse cu untdelemn. \ Car ara cu ceai de viorele. 1re efect si ur. Preot NICOLAE GREBENEA - Piatra Neamt

Dictionar termeni medicali


! !bces dentar N acumulare de puroi, cauzata de o infectie a dintelui. !cnee N boala de piele caracterizata de aparitia unor comedoane (]cosuriT) care se pot inflamaG este caracteristica la adolescenti si afecteaza mai ales fata. !fectiuni =irale N boli provocate de virusuri (or anisme care se dezvolta in interiorul celulelor). !frodi8iac N planta sau produs care tonifica sau stimuleaza or anele enitale si fuctia sexuala. !lergie N raspuns exa erat al or anismului, hipersensibilitate la un factor exterior. Poate fi respiratorie (provocata de substante precum polen, puf, insecticide etc. si manifestata prin stari de sufocare) sau cutanata (urticaria, dermatita de contact). !menoree N lipsa menstruatiei. !naleptic N substanta sau medicament ce este capabil sa stimuleze sau sa redea fortele unui bolnav !nalge8ic N planta sau produs care scade senzatia de durere. !nemie N stare enerala de oboseala, datorata scaderii numarului lobulelor rosii din san e. !neste8ic N planta sau produs care suprima senzatia de durere. !ntiastmatic N medicament care suprima crizele de astm. !ntibiotic N planta sau produs care opreste dezvoltarea microbilor (a bacteriilor in special) si ii distru e. !ntidiareic N medicament care suprima diareea. !ntidiabetic N medicament folosit in tratamentul diabetului. !ntidot N substanta capabila sa neutralizeze actiunea unei otravi patrunsa in or anism. !nticonceptionale N medicamente care impiedica ovulatia si aparitia unei sarcini. !ntifungic (antimicotic) N medicament activ utilizat pentru combaterea ciupercilor si a levurilor parazite ale omului si animalelor. !nti@elmintic N planta sau produs care determina eliminarea viermilor intestinaliG sinonim cu vermifu . !nti@istminic N substanta care determin o actiune contrara histaminei neutralizand!o. !ntiinflamator (antiflo ic) N planta sau produs care combate inflamatia (reactia de raspuns a or anismului la un a ent pato en fizic, chimic sau microbian). !ntilitia8ic N medicament sau substanta care previne si combate formarea calculilor biliari in interiorul unui or an sau in canalele excretoare ale acestuia. !ntimatreata N planta sau produs care combate matreata (boala a pielii capului, caracterizata de aparitia unor scuame fine si mancarimi). !ntio?idant N planta sau produs care blocheaza procesele de oxidare si producerea de radicali liberiG ea imbunatateste oxi enarea tesuturilor si combate astfel imbatranirea lor, previne si trateaza bolile cronice de enerative, inclusiv cancerul.

!ntireumatic N planta sau produs care combate reumatismul. !ntiseptic N planta sau produs care inhiba sau distru e microbii care se asesc in tesuturile vii. !ntispastic (antispasmodic) N planta sau produs care combate spasmele muschilor netezi din or anele interne. !ntitumoral N planta sau produs care impiedica dezvoltarea tumorilor. !ntitusi= N planta sau produs care combate tusea. !ntisudorific N medicament utilizat pentru a diminua exa erarea sudatiei datorita unei stari patolo ice. !petit N dorinta si placerea de a manca. !ritmie N tuburari in ritmul batailor inimii. !rterio!sclero8a N stare patolo ica, caracterizata prin intarirea peretilor arterelor, insotita in ma#oritatea cazurilor de hipertensiune. !rterita N inflamarea sau leziunea de enerativa a unei artere. !rtrita N boala inflamatorie a unei articulatii, manifestata prin durere locala, inrosire, incalzirea articulatiei afectate si marirea volumului sau. !rtro8a N boala de enerativa (cronica) a articulatiilor, manifestata prin dureri locale si limitarea mobilitatii articulare. !scaridio8a N boala parazitara produsa de ascarizi (limbrici). !stenie N stare de oboseala fizica, psihica sau nervoasa. !stm bronsic N boala caracterizata prin respiratie suieratoare si foarte dificila (in special expiratia), produsa prin contractia brusca a musculaturii care comanda inchiderea si deschiderea bronhiilor. !stringent (stiptic) N planta sau produs care are un efect de stran ere a tesuturilor, de scadere a secretiilor landelor si mucoaselor, de oprire a hemora iilor capilare si a diareei. !terosclero8a N boala cronica a vaselor de san e, caracterizata prin depunerea de colesterol si saruri minerale in peretii arteriali, cu in ustarea lumenului acestora si ri idizarea peretelui. !=itamino8a N boala cauzata exclusiv de insuficienta sau absenta de vitamine in or anism. / /actericid N substanta capabila sa omoare bacteriile. /acteriostatic N substanta care impiedica sezvoltarea bacteriilor. /alonare N prezenta azelor in cantitate mare la nivelul intestinelor (se mai numeste si meteorism abdominal). /e@ic N medicament capabil sa calmeze tusea. /lefarita N inflamatia pleoapelor. /oli psi@o!somatice N boli or anice care provin de la o cauza psihica (emotii, stari psihice ne ative etc.). /ronsita N inflamatie acuta sau cronica a bronhiilor, manifestata prin tuse (cu sau fara expectoratie) si dificultati de respiratie. C Cancer N boala rava, caracterizata prin proliferarea necontrolata a unor celule anormale, care pot invada rapid un or an si chiar tesuturi aflate la distanta. Candida albicans N ciuperca ce determina, atunci cand se multiplica excesiv in corpul uman, boala numita candidoza, caracterizata prin aparitia unor depozite albe in strat ros la nivelul mucoaselor (cavitatea bucala, farin e, intestine, anus, mucoasa enitala), care

produc mancarimi intense. Cardiotonic N medicament care stimuleaza inima prin tonificarea fortei de contractie a muschiului cardiac, restabilind ritmul normal al batailor inimii. Cardiopatie isc@emica N boala a inimii, caracterizata prin deficitul de hranire al inimii cu san e (prin in ustarea sau spasmul vaselor coronare), care poate sa fie asimptomatica (evidentiabila doar la electrocardio rama) sau manifestata prin dureri intense in zona inimii. Carente N stari in care or anismul sufera datorita lipsei unor nutrienti esentiali, fie proteine, fie vitamine, elemente minerale etc. Carminati= N planta sau produs care a#uta la eliminarea azelor de fermentatie din tubul di estiv si astfel combat balonarea abdomenului. Celulita N inflamatie a tesutului celular subcutanat sau profund, caracterizata printr!o umflatura dureroasaG afecteaza in special coapsele. Cer=icita N inflamatia colului uterin. Cicatri8ant N planta sau produs care are ca efect vindecarea ranilor. Ciro8a @epatica N boala cronica a ficatului, caracterizata prin distru erea structurii normale a ficatului si aparitia de tesut con#unctiv fibros. Cistita N inflamatia vezicii urinare. Colagog N planta sau produs care stimuleaza eliminarea bilei din ficat si vezica biliara spre intestin. Colecinetic N medicament care provoaca olirea vezicii urinare. Colecistita cronica N inflamatia cronica a vezicii biliare. Colecistopatie N maladie a vesiculei biliare. Colelitia8a N starea veziculei biliare care contine calculi. Coleretic N planta sau produs care stimuleaza producerea bilei de catre ficat. Colici abdominale N dureri abdominale intense, produse de obicei de un spasm al musculaturii netede a unui or an (ex. cai urinare, cai biliare, perete intestinal etc.). Colita N inflamatia intestinului ros. Colita ulceroasa N bolaa inflamatorie a intestinului ros, caracterizata prin ulceratii ale peretelui intestinal, cu aparitia durerilor abdominale si a scaunelor cu mucus si san e. Colon iritabil N boala caracterizata prin tulburari ale motilitatii intestinului ros, manifestata prin tulburari de tranzit intestinal (constipatie, diaree sau alternanta lor) si prezenta azelor intestinale. Congestie N acumulare de san e in vasele unui or an. ConBuncti=ita N inflamatia con#unctivei oculare (membrana care uneste pleoapele cu lobul ocular). Conser=ant N planta sau produs care, adau at intr!un amestec, impiedica dezvoltarea ermenilor. Contu8ie N lovitura produsa de un corp dur, contondent, fara rupere a pielii sau a oaselor. Con=alescenta N peroada intermediara intre sfarsitul unei boli si starea de sanatate completa. D Declorurant N medicament care favorizeaza indepartarea clorurilor (de sodiu). Depresi= N a ent sau stare care provoaca slabirea morala, intelectuala si fizica intimpul unei maladii. Depurati= N planta sau produs care are un efect purificator, detoxifiant al or anismului, stimuland eliminarea produsilor reziduali pe cale renala, intestinala, prin transpiratie etc. Dermato8a N boala de piele.

Diabet 8a@arat N boala caracterizata prin cresterea nivelului lucozei din san e, care afecteaza intre ul or anism (or anele interne, vasele de san e, creste predispozitia la infectii etc.) Diaforetic N medicament sau substanta care produce transpiratie. Diafore8a N transpiratie abundenta. Diaree N expulzarea repetata de mai multe ori pe zi (> N >8), de materii fecale moi sau lichide. Diabet (8a@arat) N maladie caracterizata prin eliminare abundenta de urina, cresterea concentratiei lucozei in san e (hiper licemie cu aparitia ei in urina ( lizosurie). Digesti= N planta sau produs care usureaza di estia prin stimularea functiilor stomaculuiG sinonim cu stomahic. Disc@ine8ie biliara N boala a cailor biliare si a vezicii biliare, caracterizata prin tulburari in evacuarea bilei din vezica biliara, manifestata prin dureri in re iunea ficatului, reata, varsaturi si tulburari de tranzit intestinal. Dismenoree N dureri abdominale aparute in timpul ciclului menstrual. Dispepsie N dificultate in a di era alimentele. Distrofii vulvare N modificari ale aspectului vulvei (or anul enital feminin extern), aparute la menopauza si cauzate de deficitul de hormoni estro eni. Diuretic ! planta sau produs care stimuleaza producerea de urina si eliminarea sa prin caile urinare. Diure8a N cresterea secretiei si a excretiei de urina. Di8enterie N boala infectioasa sau parazitara caracterizata prin crize dureroase, scaune frecvente dureroase si cu san e. dem N acumulare de lichid seros in spatiile intercelulare ale unor or ane (plamani, creier, ficat), sau ale tesutului subcutanat. c8ema N boala de piele caracterizata de aparitia unei eruptii cu contur nere ulat, de culoare rosie, cu mici vezicule sau cruste, care produce mancarimi si care poate fi produsa printr!un mecanism aler ic sau de o infectie. metic N medicament care produce varsaturi. menagog N planta sau produs care favorizeaza declansarea ciclului menstrual. molient N planta sau produs care scade inflamatia si relaxeaza tesuturile, efect datorat mai ales continutului de mucila ii. nterita N inflamatie a intestinului. nterocolita N inflamatie a intestinului subtire si ros. nure8is N incontinenta urinara nocturna, eliminarea involuntara a urinei. piteli8ant N planta sau produs care stimuleaza cicatrizarea. retism N stare de excitare a uni or an ( enital, cardiac). upeptic N medicament care a#uta la stabilirea unei di estii normale. strogenic N planta sau produs care are un efect asemanator cu hormonii estro eni. ?pectorant N planta sau produs care favorizeaza expectoratia (eliminarea secretiilor din caile respiratorii). " "aringita N inflamatia farin elui. "aringo!amigdalita N inflamatia farin elui si a ami dalelor.

"ebrifug N medicament care scade febra. "eocromocitom N este o tumora dezvoltata pe landele suprarenale, care are ca efect cresterea valorilor tensiunii arteriale. "ungicid N substante chimice folosite in combaterea bolilor cauzate de ciuperci. "urunculo8a N boala caracterizata prin aparitia unui numar mare de furuncule (inflamatii purulente ale radacinii firului de par). ' 'alactogog N planta sau produs care stimuleaza secretia lactata la femeile care alapteaza. 'astrita N inflamatia mucoasei stomacului. 'astro!enterita N inflamatia simultana a stomacului si a intestinului. 'iardia lamblia N parazit intestinal, care produce boala numita iardiaza sau lambliaza, caracterizata de stare de reata, lipsa poftei de mancare, dureri abdominale etc. 'ingi=ita N inflamatia in iilor. 'uta (podegra) N boala metabolica, manifestata prin depunerea de cristale de acid uric in articulatii, cu aparitia unor dureri articulare intense (afecteaza mai ales articulatia de etului mare de la picior). ) )elicobacter pDlori N este o bacterie care poate produce ulcer astric. )ematurie N prezenta san elui in urina. )emoroi8i N dilatatii (asemanatoare cu varicele) ale venelor de la nivelul rectului si anusului. )emoragie N scur ere de san e datorata ruperii unui sau a mai multor vase san uine. )epatic N tot ce are le atura cu ficatul. )epatita cronica N inflamatie cronica a ficatului, aparuta adesea datorita expunerii prelun ite la o substanta toxica sau datorita infectiei cu virusuri hepatice. )epatotector ! planta sau produs care are un efect de protectie a ficatului. )ipercolesterolemie N cresterea nivelului colesterolului in san e. )ipertensiune N tensiune arteriala mai mare decat cea normala. )iperparatiroidism N boala caracterizata prin cresterea nivelului hormonilor din landele paratiroide. )ipoglicemiant N medicament sau substanta cu atiune de scadere a conccentratiei de lucoza din san e. )ipotensiune N tensiune arteriala mai mica decat cea normala. )ipotensi= N planta sau produs care scade tensiunea arteriala. I Icter N colorarea in alben a pielii si mucoaselor, datorata prezentei pi mentilor biliari in san e. Incontinenta N emisia involuntara de urina sau de materii fecale, datorata lipsei controlului sfincterian. Infarct N leziune necrotica, datorata astuparii printr!un obstacol a unui vas de san e care hraneste un or an sau o zona dintr!un or an (ex. inima, creier, plaman, rinichi). Insecticid ! planta sau produs care are un efect de distru ere a insectelor. $ $aringita N inflamara larin elui.

$a?ati= N planta sau produs care stimuleaza eliminarea materiilor fecale din intestinul ros. $eucoree (poala alba) N scur ere de lichid mucos, de culoare alba din caile enitale feminine, datorita fie unei infectii, fie unei leziuni locale. $itia8a N acumularea de concretiuni (]pietreT) in vezica biliara sau in rinichi si caile urinare. , ,elena N eliminarea unor fecale de culoare nea ra, datorita unei hemora ii intestinale. ,etroane?ita N inflamatia uterului, a trompelor uterine si a ovarelor. ,igrena N durere intensa a capului, produsa printr!un mecanism vascular si insotita de stari de reata si intoleranta la lumina. ,eteorism N balonarea abdomenului din cauza acumularii de aze in stomac sau in intestin. ,etrita N inflamatia uterului. ,etroragie N hemora ie uterina ce se poate produce al femei in afara perioadelor mentruale. ,idria8a N dilatarea pupilelor. ,iocard N muschiul inimii. ,iocardita N inflamarea muschiului inimii. ,Dcobacterium tuberculosis (bacilul Eoc@) N microbul care provoaca tuberculoza, boala infectioasa rava. N Narcotic N medicament sau substanta care provoaca somnlenta prin amortirea sensibilitatii or anismului. Nefrita N inflamatie a rinichilor. Neuropatie diabetica N afectarea nervilor periferici la bolnavii de diabet. Ne=rita N inflamatia unui nerv. Ne=ro8a N boala nervoasa functionala, fara o afectare or anica. % %citocic N planta sau produs care produce contractii uterine. %ftalmie N inflamarea ochiului. %r@i!epididimita N inflamatia testiculelor. %tita N inflamatia urechii. %tomico8a N infectie a urechi, produsa de o ciuperca. %?iuro8a (o?iuria8a) N parazitoza intestinala produsa de oxiuri (viermi cilindrici mici, care se localizeaza in zona anala si produc mancarimi intense). 6 6ara8ito8e intestinale N boli intestinale, produse de paraziti (viermi) intestinali. 6arodonatie N boala a parodontiului (tesutul care inveleste dintii). 6arodonto8a N maladie care provoaca de enerrea tesuturilor de sustinere si de fixare a dintilor. 6arasimpaticolitic N medicamente care provoaca paralizia nervilor parasimpatici (va ul) 6arasimpticomimetic N medicament care excita sitemul parasimpatic. 6ectoral N medicament care produce fluidificarea secretiilor bronhice.

6eriartrita N inflamarea tesuturilor din #urul unei articulatii. 6ielita N inflamatia bazinetului renal 6ilor N orificiu care face comunicarea inte stomac si intestin 6lagi N rani, leziuni ale pielii, produse de a enti fizici, chimici sau microbieni. 6si@otrop N substanta medicamentoasa care actioneaza asupra psihicului 6roctita N inflamatia mucoasei rectului. 6rostatita N inflamatia prostatei. 6soria8is N boala cronica de piele, manifestata prin aparitia unor zone de in rosare a pielii, cu scuame roaseG poate afecta si articulatiile. 6urgati= N medicament lipsit de toxicitate care provoaca evacuarea continutului intestinal. R Radioterapie N terapie prin iradiere, care se realizeaza frecvent in cazul tumorilor mali ne, pentru sarea evolutiei lor. Reumatism N boala inflamatorie a articulatiilor, caracterizata prin dureri intense (artral ii), marirea volumului articulatiilor afectate si limitarea miscarilor articulare. Re=ulsie N procedeu terapeutic care consta in a provoca o iritatie locala superficiala intr!o re uine mai mult sau mai putin indepartata de un or an bolnav, cu scopul de a inceta o stare convulsiva sau inflamatoare. Re=ulsi= N remediu capabil sa produca revulsie. Rinic@i polic@istic N boala a rinichilor, adesea transmisa enetic, caracterizata prin prezenta mai multor chisturi (formatiuni cu lichid) la nivelul rinichilor. Rinita N inflamatia mucoasei nazale. Rubefiant N medicament care inroseste pielea (irita) prducand o actiune revulsiva. 1 1clerita N inflamatia sclerei, membrana externa care acopera ochiul. 1ecretie N produs al actiunilor unor celule, de care au nevoie diferitele functiuni ale or anismului. 1edati= N planta sau produs care are un efect calmant, linistitor. 1ialagog N substanta care provoaca secretia salivei. 1inu8ita N inflamatia sinusurilor (cavitati situate la nivelul fetei, in #urul nasului). 1omnifer N substanta care produce somnul. 1pasm N contractie puternica si violenta a unui muschi sau rup de muschi. 1pasmolitic N medicament care suprima spasmele. 1timulent N medicament care creste functiile unui or an. 1pondilita N inflamatia articulatiilor de la nivelul coloanei vertebrale. 1teno8a de artera renala N in ustare a calibrului arterei renale, care are ca efect cresterea tensiunii arteriale. 1toma@ice N medicamente sau substante care usureaza activitatea stomacului. 1tomatita N inflamatia mucoasei cavitatii bucale. 1udoare N secretie apoasa, asemanatore cu a urinii , elaborata de landele sudoripare si eliminata prin porii pielii T Ta@icardie N bataie acelerata a inimii ([8 N 788 de batai pe minut).

Tenifug N medicament care produce distru erea sau expulzarea teniei. Tonic N planta sau produs care intareste sau stimuleaza activitatea unui or an sau sitem sau a intre ului or anism. Tonic amar N planta sau produs cu ust amar, care stimuleaza secretia landelor di estive, cresc pofta de mancare, usureaza di estia si au un efect tonic. Topice N a enti medicamentosi, de uz extern, utilizati pentru a modifica local reactia pielii sau a mucoasei cavitatilor care comunica cu mediul exterior (cataplasme, un ente, faina de mustar etc). Tricofitie N boala a firului de par, produsa de ciuperci pato ene. Tuberculo8a N boala infectioasa rava, cauzata de bacilul ^och si care afecteaza plamanii in principal, dar se poate localiza si la rinichi, in piele etc. Tumori N boli caracterizate prin aparitia unor formatiuni (excrescente), care pot avea o structura normala si sa fie strict localizate (tumorile beni ne) sau pot sa aiba o structura anormala (tesut tanar sau structura complet dezor anizata) si sa invadeze tesuturi aflate la distanta N fenomen denumit metastazare (in cazul tumorilor mali ne). Tuse con=ulsi=a N boala infectioasa, cauzata de un microb, )ordetella pertussis, manifestata prin accese violente de tuse. U Ulcer gastro!duodenal N prezenta unei ulceratii (rani deschise) la nivelul mucoasei stomacului si duodenului. Ulcer =aricos N prezenta unei ulceratii (rani deschise) intr!o zona unde exista de#a afectarea pielii prin tulburari ale circulatiei venoase (varice). Ulceratie N rana deschisa la nivelul pielii sau mucoaselor. 7 7asodilatator N planta sau produs care creste diametrul vaselor de san e. 7ermifug N antihelmintic 7iro8a respiratorie N boala care afecteaza caile respiratorii si este produsa de un virus (ex. ripa, dar exista si alte viroze). 7omiti= N planta sau produs care stimuleaza eliminarea continutului stomacului pe ura (voma sau varsatura)G sinonim cu emetic. 7ulnerar N remediu care vindeca ranile. ; ;ona 8oster N boala produsa de un virus, manifestata printr!o eruptie de vezicule pe traiectul unui nerv, insotita de dureri puterniceG sinonim cu herpes zoster.

Dictionar termeni botanici


! !c@ena N fruct uscat, cu o sin ura samanta, care nu se deschide la maturitatea lui. !ctinomorf N flori cu simetrie radiala (re ulata) !ltern N dispunerea izolata a frunzelor pe tulpina, cate una la un nod.

!ment (matisor) N inflorescenta alcatuita din flori unisexuate foarte mici, dispuse pe o axa comuna care atarna ca un ciucure. !ndroceu N totalitatea or anelor barbatesti (stamine) dintr!o floare. !ntera N partea terminala a staminei formata in eneral din doua teci sau lo#i care contin polen. / /aca (boaba) N fruct carnos, cu pielita subtire, care nu se deschide la maturitate, in al carui miez se asesc mai multe seminte. /ilabiat (labiat) N caliciu sau corola (nere ulata) posedand doua buze (labii) ca urmare a sudurii incompleta a sepalelor sau petaleleorG in eneral buza superioara este formata din doua piese iar cea inferioara din trei. /isanual (bianual) N planta care fructifica in al doilea an de ve etatie cand se termina ciclul sau vital. /ractee N frunze modificate de forma si culoare adesea speciala, la subtioara carora iau nastere florile. /ulb N tulpina subterana invelita cu frunze carnoase pline cu materii de rezerva. C Caduc N caliciu ale carei sepale cad in momentul deschiderii bobocului floral. Caliciu N totalitatea sepaleleor unei flori. Calicul N uneori caliciul este format din doua cicluri de frunzisoare, in care caz primul verticil alcatuit din frunze mai mici, poarta denumirea de calicul. Campanulata N corola amopetala in forma de clopot. Capitul N inflorescenta racemoasa, al carei ax principal se dilata la varf pentru a purta flori sesile, incon#urata la baza de bractee, ce alcatuiesc involucrul. Capsula N fruct indehiscent, iscat, care contine numeroase seminte. Carena N parte anterioara a papilonaceelor, formata din doua petale dispuse ca si carena unei nave. Cariopsa N fruct uscat indehiscent, al carui pericarp adera strans la te ument. Carpela N frunza modificata ce poarta frunzele. Cima N inflorescenta definita in care ramurile laterale depasesc varful ramurei precedente. Ciorc@in (racem) N inflorescenta care poarta pe axul principal ramuri florifere situate la subsoara unor bractee si care sunt cu atat mai scurte cu cat sunt mai apropiate de varf. Cordat (cordiform) N in forma de inima. Coriaceu N defineste frunzele dure ca pielea. Corimb N racem la care pedunculii florilor desi pleaca din puncte diferite de pe axul inflorescentei, a#un la acelasi nivel, asindu!se aproape in acelasi plan. Corola N totalitatea petalelor care alcatuiesc al doilea invelis al florilor cu rol de protectie a or anelor sexuale. Crenat N se adreseaza unui limb foliar a carei mar ine este prevazuta cu dinti lar i si

obtuzi. D Decurente N frunze ale caror limb se prelun este pe o anumita portiune, sub forma unei aripi foliacee pe tulpina si pe ramuri. De@iscenta N in sens limitat numai la fructe, prin aceasta denumire se intele e, procesul prin care acest or an a#uns la maturitate se deschide pentru a pune in libertate semintele. Dialipetala N corola formata din mai lmulte petale libere intre ele. Dialisepal N caliciu cu sepale libere. Dicotomie N mod de ramificatie a tulpinilor si inflorescenteleor in doua ramuri identice si al caror varf se poate impari la randul lui in alte doua ramuri e ale. Didinam N androceul unei flori format din 9 stamine libere, dintre care J au filamentele mai lun i, (caracteristic fam. labiate). Dioic N plante unisexuate, unii indivizi purtand florile barbatesti, iar altii pe cele femeiesti. Diplostemon N flori avand stamine in numar dublu fata de acela al petalelor, staminele dispuse pe doua verticile, cel extern fiin opus sepalelor. Drupa N fruct carnos indehiscent, aproape intotdeauna cu o sin ura samanta si endocarpul intarit.

marginata! frunza cu varful scobit. recta N cu sens limitat la tulpina, care creste drept sau sta ridicata. rbaceu N prezentand caracteristicile ierbii. " "istulos N in eneral un or an si in special tulpina cilindrica si oala in interior. "iliform N fin si alun it ca un fir. "loicula N fruct uscat dehiscent, format dintr!o sin ura carpela, cu numeroase seminte si care la maturitate se deschide printr!o sin ura crapatura. "oliola N diviziune (componenta) a unei frunze compuse. ' 'amopetala N corola cu petalele mai mult sau mai putin unite intre ele. 'amosepala N caliciu cu sepalele mai mult sau mai putin unite intre ele. 'amostemon N androceu cu staminele unite intre ele 'ineceu (pistil) N totalitatea carpelelor, sudate sau nu ale unei flori care produce seminte. 'labru N fara peri. 'lauc N de culoare verde N alburie, sau verde N albastrui, sau verde ca marea.

) )astata N frunza in forma de sulita. )austor N formatiuni de celule alun ite prin care plantele parazite isi procura si absorb hrana din planta azda. )ermafrodite N floare ce contine stamina si pistil. I Imparipenat N frunza compusa, in forma de pana, care se termina cu o foliola. Inflorescenta N totalitatea florilor rupate pe acelasi ax principal. In=olucru N totalitatea bracteelor dispuse in verticil, ala baza unei umbele sau a unui capitul. I8ostemon N stamine e ale si in numar e al cu al petalelor. $ $abium N buza. $acinie N diviziune in usta a unei frunze sau petale. $anceolata N frunza in forma de lance. $iguriflora N floare ce se intalneste de obicei la familia compozeelor, cu corola la inceput tubuloasa, apoi se continua cu o limba dintata la varf. $imb sau lamina N partea lata si verde a unei frunze. $ob N diviziune profunda si in eneral rotunda a unui or an foliaceu sau floral. $obata N frunza a carei mar ine prezinta incizii mari si adanci. , ,ericarp N una din cele doua achene ce alcatuiesc fructul umbeliferelor. ,er N de la recescul meros, care inseamna parteG ex. (orola pentamera, adica formata din > parti (petale). ,onoic N prezentand flori unisexuate barbatesti si femele pe un acelasi individ. % %b ! prefix care exprima inversarea unei pozitii sau forme oarecare. %bcordat N in forma de inima cu varful in sus. %bdiploslemon N floare in care exista doua verticile de stamine verticulul exterior fiind opus petalelor. %blong N mai lun decat lar si rotun#it la cele doua capete (ex4 frunza oblon a) %bo=at N in forma de ou rasturnat. %=ar N partea inferioara si in eneral umflata a pistilului, rezultata din unirea carpelelor si continand ovulele.

%=at N avand forma conturului unui ou %=ul N partea principala a carpelelor plantelor cu flori, care dupa fecundatie se transforma in samanta. 6 6almat N mod de asezare a lobilor unei frunze simple, a foliolelor unei frunze compuse sau a nervurilor, care pleaca de al un centru comunG are asemanare cu de etele rasfirate ale unei palme. 6apilonata N corola nere ulata in forma de fluture formata din cinci petale nee aleG una denumita stindard, J numite aripioare, si alta carena formata din doua petale mai mult sau mai putin sudate. 6aripenata N frunza compusa penata, fara foliola terminala. 6artit N limb foliar divizat pana la mai mult de #umatate. 6eduncul (pedicel) N axul care poarta o floare. 6enat N frunzaK compusa ale carei foliole sunt dispuse de o parte si de alta a petiolului comun ca si barbile unei pene. 6entamer N cu > diviziuni. 6eren N care traieste mai multi ani. 6eriant N totalitatea invelisurilor florale. 6erigon N invelisul floral alcatuit din frunzisoare e al colorate. 6ericarp N ansamblul tesuturilor care formeaza invelisul unui fruct, rezultand din transformarea ovarului. 6etala N piesa a corolei in eneral colorata. 6etiol N codita a frunzei. 6i=otanta N radacina in forma de tarus. 6oligama N planta care poarta pe acelasi individ atat flori unisexuate,cat si hermafrodite. R Racem N vezi ciorchin. Receptacul N extremitatea superioara a axului floral, umflata, latita, alun ita, sau scobita. Reniforma N frunza sau alt or an in forma de rinichi. Ritidom N scoarta care acopera suprafata tulpinilor lemnoase in varsta si care se exfoliaza. Ri8om N tulpina subterana, in eneral cilindrica, si care da nastere la radacini si tulpini aeriene. Ruderal N care creste pe mar inea drumurilor. Rugos N aspru la pipait. 1 1ectat N frunza al carui limb este profund divizat, pana la nervura principala.

1epala N piesa, in eneral verde, ce alcatuieste caliciul. 1esil N frunza lipsita de petiol sau floare fara peduncul. 1ilicula N capsula alcatuita din doua carpele concrescute, despartite intre ele printr!un perete fals, care poarta numeroase seminte. 1ilic=a N este silicula de cel putin 9 ori mai lun a decat lata. 1olitara N inflorescenta formata dintr!un peduncul ce poarta o sin ura floare. 2a este terminala sau axiala dupa cum floarea se aseste in varful tulpinii principala sau al unei ramuri. 1pic N racem cu flori sesile sau foarte scurt pedunculate, in hesuite pe axul principal. 1tamina N frunza modificata care poarta sacii cu raunte de polen. 1taminoida N stamina ai carei saci polinici au avortat. 1tigmat N partea libera si terminala a ovarului. 1til N prelun ire subtire si cilindrica a ovarului care se termina cu sti matul florii. 1tipele N formatiuni apeduncularede al baza frunzelor cu rol de protectie si chiar de asimilare. 1tolon N tulpina taratoare care pleaca de la baza radacinilor sau a coletului, terminata cu un mu ure ce da nastere unei rozete de frunze. T Tetradinam N androceu format din H stamine, din care J sunt mai scurte. Tetragonala N tulpina prevazuta cu 9 muchii. Tetramer N cu patru diviziuni. Tetranucula N fruct format din patru nucule. Tubercul N tulpina subterana care contine substante de rezerva diverse. U Umbela N inflorescenta caracterizata prin faptul ca pendunculii florali pleaca din acelasi loc si se ridica la aceeasi inaltime. 7 7agina (teaca) N partea bazala a unei frunze cu a#utorul careia se fixeaza de tulpina sau ramura. 7erticil N rupa de frunze ve etative sau reproductivedispuse in #urul unui ax si inserate la aceeasi inaltime. 7i=ace N planta care in primele perioade de ve etatie produce o rozeta de frunze, apoi tulpini florifere. ; ;igomorfe (referitor la flori) N care au un sin ur plan de simetrie (nere ulate).

Tratea8a-te la FdoctorulF litoralG .aca pentru concediul tau ai ales marea ca loc de relaxare si rasfat si crezi ca acolo te vei simti cel mai confortabil si te vei odihni, asa cum iti doresti dupa un an de munca, este bine sa nu vezi in litoral numai locul de unde te intorci acasa cu pielea aramie. Pentru sanatatea ta, profita cat mai mult de binefacerile terapeutice ale apei, nisipului, bailor de soare si plimbarilor matinale ori de seara, de dupa apusul soarelui. (andva, la vremea lui, Paracelsius spunea ca ZToata lumea este o farmacieZ. 0ntr!adevar, cura heliomarina constituie o adevarata farmacie cu un mare potential de a vindeca, atat fizic, cat si psihic. (ura heliomarina se recomanda atat oamenilor sanatosi, cat si celor suferinzi. Pe omul sanatos, climatul marin il face mai vioi si mai tonic, il a#uta sa scape de stres, il binedispune si!i aeriseste andurile, ii stimuleaza intre metabolismul, il caleste si!l pre ateste pentru anotimpul rece, intarindu!i imunitatea. (urele marine sunt indicate si copiilor pentru vindecarea numeroaselor boli care!i afecteaza la cate oria lor de varsta, dar mai ales pentru prevenirea rahitismului, deoarece este stiuta si recunoscuta importanta expunerii la soare pentru sintetizarea vitaminei ., cea care fixeaza calciul in oase. 1fectiuni in care o cura la mare e obli atorie ,uferinzilor de hipotiroidie, insuficienta ovariana, reumatism, tuberculoza osoasa, boli de piele chiar medicii le recomanda sa!si petreaca vacanta la mare. &azele ultraviolete... mai mult

Ridic@ea neagra curata ficatul de to?ine


Ridic@ea neagra> cunoscuta inca de pe timpul giptului antic> a fost introdusa in uropa de catre romani. !cestia o foloseau mai mult datorita calitatilor ei terapeutice si foarte des in bucatarie. Cercetarile au e=identiat faptul ca ridic@ea neagra fa=ori8ea8a o circulatie corecta a sangelui> ducand la scaderea colesterolului si pre=enind aparitia bolilor de inima. ,iropul de ridiche nea ra calmeaza tusea si duce la eliminarea substantelor nocive din bronhii si plamani. 1supra sistemului nervos, ridichea nea ra actioneaza ca un sedativ. 0n ceea ce!i priveste pe copii, ridichea nea ra poate fi un excelent remediu impotriva rahitismului, a#utand la fixarea calciului si la fortifierea or anismului, optimizand procesul de crestere si dezvoltare. &idichea nea ra are un ust distinct, usor iute si are in compozitia ei rafanol, vitaminele ) si (, ma neziu, fier si calciu, iod. 2ste recomandata in litiaza biliara, insuficienta hepatica,

afectiuni pulmonare, tuse, reumatism, uta, artrita, astm, aler ii, boli de piele. .epurativa si ener izanta, ridichea nea ra, mai ales sub forma de suc, are darul de a curata ficatul si rinichii de toxinele care le inunda, a#uta intestinele, stomacul si vezica biliara. ,ucul se obtine din frunze si radacini cu a#utorul storcatorului de fructe. ,e iau cate patru ! sase lin uri pe zi. ,ucul poate fi luat si in amestec cu miere de albine. ,e amesteca un sfert de litru de suc cu o #umatate de pahar de miere de albine si se pastreaza la fri ider. ,e iau zilnic cinci ! sase lin uri, intre mese. .atorita continutului mare de vitamina (, ridichea nea ra are un rol important in prevenirea racelii, fiind unul din cei mai puternici antioxidanti, motiv pentru care se si recomanda in perioadele reci ale anului, cand or anismul e predispus racelilor si ripei. .eoarece vremea din ultimul timp a fost si inca este deosebit de capricioasa si predispune la raceli, invata sa prepari in casa siropul de tuse din ridiche nea ra, recomandat atat copiilor, cat si adultilor, cu efect suta la suta arantat. 0a doua ridichi ne re, de marimi potrivite, spala!le bine, scobeste!le la un capat si umple scobitura cu zahar sau miere de albine. Pune ridichile, fiecare in cate un bol, ca sa nu se rastoarne, si asaza bolurile lan a o sursa de caldura4 soba, calorifer. (urand vor incepe sa lase sirop. Pe masura ce lasa sirop, consuma!l si umple olul ramas cu zahar pana cand coa#a ridichii incepe sa se stafideasca. Custul siropului din ridiche nea ra nu e prea placut, dar ca leac in caz de tuse este de nee alat si foarte ieftin, tocmai bun pentru aceasta perioada cand tusea nu stie de criza. Precautie4 nu forta formarea siropului ba and ridichea in cuptor. 0si va pierde din proprietati.

,area si =irtutile ei terapeutice


.umnezeu ne!a binecuvantat tara cu munte si mare si intre munte si mare, campii intinse de nu le vezi capatul, si dealuri cat nu poti cuprinde cu vederea. 1vem o tara frumoasa cu locuri unice in lume unde sa ne petrecem vacanta, numai sa existe vointa, dorinta si bani. 0ncearca sa!ti ale i locul unde sa!ti petreci vacanta si in functie de afectiunile de care suferi. .aca ai ales marea, in tara sau in strainatate, ca loc de relaxare si rasfat, si crezi ca acolo te vei simti cel mai confortabil, este bine sa nu vezi in litoral doar locul de unde revii acasa cu pielea aramie. 2ste recomandat ca pentru sanatatea ta, sa profiti cat mai mult de

binefacerile terapeutice ale apei, nisipului, bailor de soare si plimbarilor matinale. ZToata lumea este o farmacieZ spunea Paracelsus cu sute de ani inaintea noastra. 0ntr! adevar, cura heliomarina, (prefixul ZhelioZ se refera la soare, de la Eelios, zeul ,oarelui, la reciG deducem ca termenul ZheliomarinZ presupune asocierea soarelui cu apa de mare si intre climatul marin, inclusiv curenti si aerosoli) constituie o adevarata farmacie cu un mare potential de a vindeca, atat fizic, cat si psihic. Pe omul sanatos, climatul marin il face mai vioi si mai tonic, il a#uta sa se destreseze, il binedispune si!i aeriseste andurile, ii stimuleaza intre metabolismul, il caleste si!l pre ateste pentru anotimpul rece, intarindu!i imunitatea. Persoanele care sufera de hipotiroidie, insuficienta ovariana, reumatism, tuberculoza... mai mult

6odbalul tratea8a afectiunile aparatului respirator "armacia din casa


Podbalul, recunoscut pentru proprietatile sale terapeutice inca din antichitate, se numara printre primele plante ale primaverii care apar, deschizandu!si florile albene pentru hrana azelor si albinelor. 3runzele de podbal apar mai tarziu. Podbalul creste prin locuri ar iloase, calcaroase si umede, pe crestele rapoase si malurile abrupte ale raurilor, in locuri cu coroziuni recente, in localitatile care se invecineaza cu arcul carpatin. 0n functie de zona eo rafica, podbalul se mai numeste brusturel, cenusoara, albinele, usa! ainii, limba!vecinului, papalun a sau podval. 0n scopuri medicinale se folosesc frunzele, care se recolteaza din aprilie pana in iulie. ,pecialistii recomanda ca florile de podbal sa nu se foloseasca in tratamentele naturiste. 3runzele de podbal au insa proprietati emoliente si expectorante, coleretic!cola o e, antispastice, tonice, diuretice, secretolitice si antiinflamatoare. Preparatele din frunze de podbal sunt recomandate, mai ales, in tratarea bolilor aparatului respirator, cum ar fi bronsita, larin ita, tusea taba ica, astmul bronsic, emfizemul pulmonar, silicoza si chiar tuberculoza, in faza incipienta. Persoanele ra usite si chinuite de tuse ar trebui sa bea, de mai multe ori pe zi, ceai fierbinte din frunze de podbal, indulcit cu miere de albine. 1cest ceai este indicat si persoanelor care sufera de afectiuni hepato!biliare, afectiuni ale cailor urinare si dispepsii. (eaiul de podbal se face turnand J88 ml de apa... mai mult

6lamanarica =indeca afectiunile pulmonare


.upa cum o reclama si numele, plamanarica, o planta ierboasa de circa ?8 de centimetri inaltime, numita si cuscrisor, mierea!ursului sau sudoare, este recomandata in afectiunile pulmonare. Planta creste la ses, in locurile umede si umbroase, in cran uri, dar si in zonele muntoase. 3lorile de plamanarica sunt colorate in rosu, imediat ce se deschid, ca pe masura ce se trec sa devina violet si, in final, albastre. 3runzele contin tanin, saponine, saruri de potasiu si ma neziu, acid salicilic, mucila ii, caroten, vitamina (, saruri minerale bo ate in ma neziu. .atorita acestei compozitii chimice complexe, frunzele de plamanarica sunt extrem de utile in tratarea bolilor respiratorii, deoarece usureaza expectoratia, calmeaza tusea si vindeca ra useala. 0nfuzia de plamanarica se face turnand J88 de ml de apa clocotita peste o lin ura de frunze maruntite. ,e acopera vasul si se lasa la infuzat timp de zece minute, dupa care se strecoara. ,e beau doua!trei cani de ceai pe zi, dupa mesele principale. 0nfuzia de plamanarica se recomanda in ripa si raceala. Tuberculoza se trateaza prin cure lun i, in timp, cu decoct de plamanarica. = lin ura de planta maruntita se fierbe timp de cinci minute in J>8 ml de apa, dupa care se strecoara. ,e beau trei cani pe zi. Pentru inflamatiile atului, ra useala si larin ita, se recomanda ar ara cu infuzie ori decoct. .atorita caracterului sau cicatrizant, crapaturile sanilor, exemele si ranile se trateaza foarte bine cu cataplasme... mai mult

/radul> legenda si leac pentru bolna=ii de plamani


<e enda spune ca demult, tare demult, cand .umnezeu lua chip de om si cobora printre muritori, mer and prin padure, a fost prins de o ploaie strasnica si niciun copac n!a vrut sa!l primeasca sub cren ile sale ca sa!l fereasca de ploaie. .oar bradul a fost cel care i!a oferit adapost. .upa ce a stat ploaia, .umnezeu l!a binecuvantat pe brad si i!a menit ca iarna sa a#un a in casele oamenilor, sa fie frumos impodobit la sarbatoarea nasterii .omnului nostrum

0isus (hristos. .ar bradul mai are si alte calitati descoperite de oamenii muntilor care locuiesc in prea#ma padurilor de conifere, fiind un leac deosebit de eficace in tratarea bolilor respiratorii. 0n scopuri terapeutice se folosesc mu urii de brad care se formeaza primavara in varful cren utelor si au o culoare deosebita, diferita de culoarea obisnuita a bradului, de verde crud. 6u urii de brad mestecati in ura ca atare potolesc setea, dezinfecteaza ura, feresc de bolile de plamani, improspateaza respiratia, re leaza pofta de mancare. ,iropul din mu uri de brad 6u urii de brad au o insemnatate deosebita pentru pastrarea sanatatii oamenilor, dar si pentru tratarea unor boli de o ravitate deosebita cum sunt bolile de plamani sau cele di estive. = reteta foarte simpla de preparare a siropului de brad4 intr!un borcan mare se pun straturi alternative de un % mu uri, un % zahar. +ltimul strat sa fie zahar de rosimea unui de et. )orcanul se inchide bine, ermetic si se lasa la soare timp de >, 78... mai mult

'albenelele si tinctura de propolis


Calbenelele sunt niste flori alben!portocalii, luminoase, stralucitore, flori care se pot vedea atat in radina, cultivate in straturi, cat si putin salbaticit, prin semintele purtate de vant, pe lan a ziduri, poteci, in radini de lan a blocurile din marile orase si in cimitire. (eaiul din flori de albenele, folosit atat intern cat si extern, pentru spalaturi ori ar ara, este de mare folos in tratamentul multor afectiuni si boli. 0n infectii ale urii, ciuperca, rani provocate de extractii ale maselelor, dureri de at, bronsita, boli de plamani, pe lan a tratamentul medicamentos, se recomanda ar ara cu ceai caldut de flori de albenele in care se dizolva un varf de lin urita de de bicarbonat de sodiu. ,e amesteca bine pana cand praful se topeste si se face ar ara profunda de cateva ori pe zi ori numai spalari ale urii. 2 recomandat sa se in hita ultima ura de ceai cu care se face ar ara. Persoanele care au tenul iritat ar trebui sa!si stear a fata macar o data pe zi cu ceai din flori de albenele in care se storc cateva picaturi de zeama de lamaie. 6ulti copii fac infectii la ochi, o boala numita popular urcior.

Pentru ca prin profesie, sunt mereu in mi#locul copiilor, in atari situatii le!am recomandat sa!si puna la ochi comprese bine imbibate in ceai de flori de albenele amestecat cu zeama de lamiae. 0nfectia a cedat in scurt timp sin u s!a mai repetat. 1tentie- 0n ceea ce priveste afectiunile la ochi este recomandat ca inainte de a folosi... mai mult

Ceaiul prea fierbinte poate produce cancer la esofag


Persoanele care beau ceaiul foarte fierbinte pot face cancer la esofa . = ceasca de ceai la o temperatura de peste @8 de rade (elsius creste de opt ori riscul de a face cancer esofa ian, arata studiile cercetatorilor britanici. Persoanele care beau ceaiul la temperatura de H>!H[ de rade (elsius si!au dublat riscul de cancer la esofa , informeaza ()(. 6edicii sfatuiesc amatorii de ceai sa il consume la o temperatura de maxim >8!H8 de rade si la un interval de nu mai putin de doua minute din momentul in care a fost preparat. ,tudiul facut pe >8.888 de persoane a aratat ca intre 7JV si ?7V din cei care au consumat ceaiul extrem de fierbinte ar putea fi afectati de cancer la esofa . Pentru ca ceaiul este considerat tratament naturist in foarte multe boli, medicii sustin ca nu trebuie sa se renunte la el, ci doar ca oamenii sa fie mai atenti la modul in care il consuma. (eaiul este benefic pentru prostata, sani si plamani, prote#and de cancer, iar ceaiul verde este foarte bun pentru or anism deoarece contine antioxidanti. .e asemenea, cantitea consumata nu influenteaza vreo afectiune a esofa ului. mai mult

Tratament cu mure impotri=a durerilor de cap


,pecialistii britanici recomanda murele ca pe adevarate izvoare de sanatate, pentru ca uneori tratamentele pentru diferite afectiuni pot fi costisitoare si...de ce sa nu profitam de produsele naturale _

,ite!ul 6,* ofera cateva alternative naturale din plante si fructe la medicamentele scumpe pentru diverse maladii. Pline de vitamine si antioxidanti, murele pot fi folosite ca remedii pentru diverse boli, de la dureri de cap pana la hipertensiune arteriala. 1cestea sunt printre fructele care contin cele mai mari cantitati de antioxidanti. .e curand, cercetatorii britanici au realizat un studiu prin care se dovedeste ca murele au efecte pozitive chiar in tratarea cancerului de plamani la femei. 1pecialistii britanici recomanda murele ca pe ade=arate i8=oare de sanatate> pentru ca uneori tratamentele pentru diferite afectiuni pot fi costisitoare si...de ce sa nu profitam de produsele naturale H ,ite!ul 6,* ofera cateva alternative naturale din plante si fructe la medicamentele scumpe pentru diverse maladii. Pline de vitamine si antioxidanti, murele pot fi folosite ca remedii pentru diverse boli, de la dureri de cap pana la hipertensiune arteriala. 1cestea sunt printre fructele care contin cele mai mari cantitati de antioxidanti. .e curand, cercetatorii britanici au realizat un studiu prin care se dovedeste ca murele au efecte pozitive chiar in tratarea cancerului de plamani la femei.

7indec9ri cu tincturi de plante I 6reparaAi-le singuriG !cum e =remea lor

Ce sunt tincturile de planteH Tincturile sunt extracte de plante care se obin din combinarea lor cu produse alcoolice de cel puin 98V, rachiu de fructe sau de secar, vodc. 2ste strict interzis folosirea alcoolului metilic sau a spirtului medicinal. Preparatele se pun la soare sau n locuri calde, se scutur zilnic, se las vreme de J!? sptm"ni. ("nd sunt ata, se strecoar prin dou buci de tifon, se preseaz bine, pentru ca sucul s ias din plantele macerate, se pstreaz n sticle de culoare nchis, nfundate bine cu dop de plut. .oza obinuit4 >! 7> picturi, luate ca atare sau diluate n ceai ori ap fierbinte. 2xtern, tincturile se folosesc pentru un erea locurilor bolnave ori sub form de cataplasme. Tinctur9 de cimbru (T@Dmus serpDllum)

6od de preparare4 florile de cimbru (slbatic sau de rdin), culese pe soarele amiezii de var, se pun ntr!o sticl, umpl"nd!o p"n la "t (fr s fie presate). .easupra se toarn rachiu de fructe (prune, mere, pere etc.) de ?I!98V, care trebuie s acopere complet florile. ,e lea la ur, se pune la soare vreme de dou sptm"ni. ,e scutur sticla n mod re ulat. ("nd e ata, se strecoar i se pune n sticle de culoare nchis. )olile pe care le vindec4 ncetinirea creterii la copii (se un picioarele cu tinctur de cimbru), scleroze multiple (un erea locurilor dureroase cu tinctur de cimbru), tulburri menstruale, boli ale traiectului urinar, boli de nervi, nevral ii faciale, tifos, reumatism, dureri de ovare, boli ale cilor respiratorii, boli de plm"ni (pleurezii, emfizem). Posolo ie4 intern ! 78 picturi de tinctur de cimbru se iau o dat pe zi, diluate cu ap. Tinctur9 de coada-Joricelului (!c@illea millefolium) 6od de preparare4 florile culese pe soare se pun ntr!o sticl i se acoper cu rachiu de ?I!98V. ,e las la soare vreme de 79 zile, scutur"ndu!le din timp n timp. ,e strecoar, se pune n sticle bine nfundate, de culoare nchis. )olile pe care le vindec4 menstre nere ulate, menopauz, cancer enital, inflamaii ale testiculelor, leucoree, lipsa menstrelor, mi rene, expectoraii cu s"n e, hemoroizi, dureri de stomac, arsuri. Posolo ie4 >!78 picturi de tinctur se dilueaz cu ceai sau ap. ,e iau dimineaa i seara, nainte de mese. Tinctur9 de coada-calului ( Kuisetum ar=ense) 6od de preparare4 78 coada!calului se pun ntr!o sticl i se acoper cu rachiu curat de secar. ,e las la soare 79 zile, scutur"nd sticla re ulat. ,e strecoar, se pune la pstrat n sticle de culoare nchis. (e boli vindec4 bolile de rinichi i de vezic (inclusiv pietrele), acumulri de ap n esuturi, rni deschise, ulceraii, hemoroizi, picioare transpirate. Posolo ie4 ca adaos n ceaiuri (9!> picturi) contra bolilor de rinichi i vezic, ca dezinfec! tant aplicat pe afeciunile pielii i pe picioarele transpirate.
Object 4

Tinctur9 de g9lbenele (Calendula officinalis) 6od de preparare4 doi pumni de flori se pun ntr!un litru de rachiu curat i se las 79 zile la soare. ,e strecoar, se pune n sticle de culoare nchis. (e boli vindec4 rni, s"n erri, rupturi, ntinderi musculare, tumori canceri ene, scur eri va inale. Posolo ie4 compres cu tinctur de lbenele, ndoit cu ap clocotit (n afeciunile pielii i ntinderi), 78!J8 de picturi adu ate n ceaiul pentru splturi va inale. Tinctur9 de traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris) 6od de preparare4 planta ntrea ! tulpin, frunze i flori ! se toac mrunt i se ba ntr!o sticl de un litru (p"n la "t), acoperindu!se cu rachiu de secar sau de fructe de

?I!98V. ,ticla se pune apoi la soare vreme de J sptm"ni. ,e scutur des i se strecoar. (e boli vindec4 mbolnviri ale muchilor, lenevirea sfincterului i a muchilor care nchid traiectul urinar i va inul, cdere de intestine. Posolo ie4 intern ! 78 picturi de tinctur, luate de ? ori pe zi n ceai de creioar (o lin uri de plant, oprit cu un sfert de litru de ap n clocot, se infuzeaz scurt, se strecoar)G extern ! masarea zonelor dureroase. Tinctur9 de sun9toare ()Dpericum perforatum) 6od de preparare4 doi pumni de flori culese pe soare se pun ntr!o sticl mpreun cu un sfert de litru de rachiu. ,e las ? sptm"ni la soare. ,e strecoar, se pune n sticle de culoare nchis. (e boli vindec4 boli de nervi, inflamaii ale nervilor, nevroze, insomnii, slbiciuni provocate de nervi. Posolo ie4 extern ! cu tinctura se un locurile dureroaseG intern ! se iau, o dat pe zi, 78! 7> picturi de tinctur ntr!o lin ur de ap.

Tinctur9 de ur8ic9 (Urtica dioica) 6od de preparare4 rdcinile plantei, scoase din pm"nt primvara sau toamna, se spal bine cu peria, se taie mrunt, se pun ntr!o sticl. ,e toarn deasupra rachiu de secar curat (?I!98V) astfel ca planta s fie acoperit. ,e las la loc uscat vreme de 79 zile. (e boli vindec4 cderea prului, eczeme, ulceraii, btturi dureroase, micoze, pete pe piele, sciatic, inflamaii ale nervilor. Posolo ie4 se un repetat locurile bolnave cu tinctur de urzici.

7 NTRI$IC! (7eronica officinalis)


.escriere4 (ind romanii au ocupat odinioara tara in care se stabiiisera ermanicii, au facut cunostinta prin bastinasi cu planta medicinala cea mai apreciata la ermanici, ventrilica. 2a era numita Reacul fundamental al tuturor relelorZ (aCrundheil alter ,chadenZ). ,i romanii trebuie sa se fi convins de marea sa putere curativa, dupa cum am citit odata intr!o carte veche despre plante medicinale. .aca voiau sa faca un compliment mai deosebit unui prieten sau cunoscut atunci ii spuneau ca are la fel de multe calitati ca si foarte apreciata ventrilica. 6i! am amintit de aceasta vorba intr!o zi cind un domn mi!a relatat despre concentratia crescuta a colesterinei in sin ele sau. .in aceasta cauza fusese internat de mai multe ori in spital. l!am indicat ceaiul de ventrilica, J cesti pe zi. 6are mi!a fost bucuria cind mi!a povestit, o #umatate de an mai tirziu, cit de mirati au fost medicii, nemai asind, la un consult recent, colesterolul crescut. /entrilica, numita si buruiana!de!perit, buruiana!de!cel!perit, matrice, stratoricai sopirlaita, ventricea, vindrilica, creste in paduri, pe locuri defrisate, lin a maracinisuri, tufisuri, arduri si santuri, pe drumuri si in liziere. 1re o tulpina parpasa, care se tiraste pe pamint, frunze mici, zimtate, cu un luciu ar intiu, care se termina in spice ce stau in sus, avind flori de la albastru deschis pina la violet. 3runzele cad usor la atin ere. Perioada de

inflorire4 din mai pina in au ust. ,e colecteaza inflorescentele (ansamblul florilor dispuse pe axa centrala). (ele mai eficiente sunt acele plante care cresc la mar ini de paduri si sub ste#ari. 1ceasta planta medicinata mostenita de noi din timpurile stravechi constituie un adaos indra it la ceaiurile depurative si este de a#utor, impreuna cu virfurile proaspete ale urzicilor, la vindecarea eczemelor cronice. <a suparatorul prurit senil (mincarimi de batrinete) n!as mai inceta sa recomand ventrilica. Persoanele care sunt slabite si sensibile o suporta intrucit este un leac bun pentru stomac, avind o actiune blinda care stimuleaza si di estia. 2a indeparteaza secretiile stomacale abundente, precum si tulburarile intestinale. 1s dori sa accentuez mai ales faptul ca ventrilica are un efect vindecator excelent in combaterea nervozitatii care provine din suprasolicitare intelectuala. = ceasca bauta seara, inainte de culcare, face adevarate minuni prin actiunea sa linistitoare. Preotul elvetian ^unzle recomanda celor care trebuie sa depuna o activitate intelectuala deosebita sa ia acest ceai calmant inainte de culcare. 2l da o memorie buna si indeparteaza senzatiile de ameteala. 1mestecat cu radacina de telina, inlatura debilitatile nervoase si starile melancolice. (hiar si in cazul icterului, al nisipului in urina, at durerilor articulate reumatice si artritice, ventrilica da un rezultat rozav. +n preot mi!a declarat4 ,,<apsusurile mele mari au disparut in 79 zile in mod surprinzator datorita ventrilicii amestecate cu coada!calului (in parti e ale, J cesti pe zi). (hiar in timpul predicilor tmi scapau cuvinte importante. .evenisem nesi ur si nervos. Plantele m!au a#utat incredibil de repede.Z ,i la bronsitele vechi, uscate, ventrilica a produs adevarate minuni. Pentru ceaiul pectoral se foloseste un amestec de cuscrisor (numit si mierea!ursului sau pluminarica), frunze de podbal, patla ina si ventrilica in parti e `ale, care se indulceste cu putina miere sau se oparesc plantele cu apa in clocot in care a fost dizolvat zahar candel. (ontra icterului, ca si a afectiunilor hepatice si splenice recomand urmatorul amestec de ceaiuri4 >8 rame de radacini de papadie, J> rame de flori de cicoare, J> rame de vinarita (numita si mama! padurii) si J> rame de ventrilica. ,e amesteca bine aceste plante. ,e beau incetul cu incetul in timpul zilei J cesti neindulcite (la 7$9 litru de apa ! 7 lin urita cu virf de plante). .in planta inflorita se poate prepara si un sue proaspat, indicat in bolile cronice de piele, mai ales la eczeme (a se vedea`a6oduri de folosireZ). ,e ia din acest sue de J!? pri pe zi cite 7 lin urita plina. 0ntrucit ventrilica este laudata in cartile vechi despre plantele medicinale si ca o planta care vindeca ranile, o recomand pentru leziunile inflamate si care se vindeca reu, in special in apropierea tibiei (a fluierului piciorului). &anile sint clatite mai intii cu o infuzieG apoi se pun in timpul noptii peste rani comprese imbibate in prealabil cu un ceai proaspat preparat si se invelesc ca sa rarnina calde. )olnavii de reumatism si artrita ar trebui sa incerce o data tinctura de ventrilica, pe care si!o pot prepara usor sin uri (a se vedea ,,6oduri de preparareZ). 1ceasta tinctura se foloseste extern ca frectie, iar intern se iau de ? ori pe zi cite 7> picaturi in ceva apa sau ceai. )eti neaparat in fiecare an o perioada de timp ceai de ventrilica proaspat culeasa- 2l nu reduce numai arterioscleroza, ci o previne si da or anismului o noua elasticttate prin efectul sau depurativ. .e aceea, ru amintea meaG Tineti seama de acest sfat,od de folosire< Prepararea ceaiului4 1 se folosi 7 lin urita (cu virf) la 7$9 litru de apa, a se opari doar, a se lasa sa stea putin. ,uc proaspat4 ,e spala inflorescentele proaspete si se preseaza inca umede prin storcatorul electric de uz casnic, se toarna sucui in sticle mici si se pastreaza la fri ider. Tinctura4 J miini pline de plante inftorite si taiate marunt se pun intr!un litru de rachiu de secara de ?I!98V si se lasa 79 zile la soare sau in apropierea masinii de atit. 1mestec de ceaiuri4 7 lin urita (cu virf) la 7$9 litru de apa. ,e opareste doar si se lasa sa stea putin.

Eombucco %rientalis

^ombucco =rientalis este o bautura folosita de peste J888 de ani, cu efecte curative atribuite de mii de consumatori din toata lumea. 2a provine din (hina antica, din timpul dinastiei Tsin, iar conform arhivelor istorice prima mentionare pare sa fie din (oreea antica. 0nca dinaintea anului JJ8 i.Er. (in timpul dinastiei Tsin) se credea ca ^ombucco =rientalis are anumite proprietati ma ice, care asi ura nemurirea, dar recent s!au facut cercetari si s!au dovedit si confirmat multe din proprietatile atribuite pana atunci doar speculativ. 3irma 2la,tar a adus pentru prima data in &omania aceasta bautura sanatoasa, 788V naturala, efervescenta si cu ust proaspat, asemanator cu cel de cidru sau socata. ,!a stabilit ca prin intarirea sistemului imunitar si prin eliminarea toxinelor din corp devine foarte improbabil ca bacteriile si virusii care produc boli sa aseasca un mediu propice pentru inmultire. 6ediul bo at creat de fermenti permite bacteriei sa transforme alcoolul in acid acetic, care este de fapt elementul principal in otet. 0n ^ombucco =rientalis a fost identificata bacteria 1cetobacter aceti, subspecia 5'linum impreuna cu alte or anisme asociate productiei de otet. 2ste interesant de observat ca otetul a fost utilizat de oameni de mii de ani. 0n cartea sa Z^ombucco =rientalis, Chid 2sentialZ, (hristopher Eobb afirma4 Z=tetul a fost mentionat in scrierile asirienilor, recilor si romanilor ca un medicament important prin el insusiZ. 1mintim de carcinomicina si carcinomidina, doua substante antitumorale recent descoperite a fi sintetizate de o specie de bacterii care se afla si in componenta ^ombucco =rientalis. 1ceasta ar putea fi o partiala explicatie pentru actvitatea antitumorala a bauturii, dovedita de rezultatele incura#atoare obtinute de numerosi bolnavi de cancer. 2ste bine sa precizam ca ^ombucco =rientalis este o bautura care nu provoaca dependenta si a fost chiar verificata indelun si admisa de o comisie a 3.1 (3ederal .ru 1dministration), autoritatea medicala care se ocupa de autorizarea medicamentelor in ,tatele +nite ale 1mericii. 0n &omania, 6inisterul ,anatatii a autorizat firma 2la,tar pentru producerea suplimentului alimentar ^ombucco =rientalis. Istoric 0n anul 979 i.Er., ^ombucco =rientalis a fost denumit de catre coreeni Z(eaiul .ivinZ. 6ii de oameni din toata lumea o beau zilnic si se bucura de efectele ei binefacatoare. Prima mentionare pentru ^ombucco =rientalis pare sa fie in (oreea antica, dar ea a aparut in (hina in timpul dinastiei Tsin. .e aici s!a transmis in Raponia, &usia si 0ndia, unde este consumata zilnic de un numar mare de oameni. 0nca dinaintea anului JJ8 i.Er. N in timpul dinastiei Tsin N se credea ca ^ombucco =rientalis are anumite proprietati ma ice, care asi ura nemurirea. 0n anul 979, imparatul Raponiei 0n%'o a cautat pana in (oreea pe cineva care sa!i vindece tulburarile di estive, si, dupa indelun i cautari, l!a asit pe doctorul ^ombu, care probabil a adus Z(eaiul .ivinZ cu el. &azboinicii #aponezi considerau proprietatile bauturii atat de speciale incat o luau cu ei in toate bataliile. 1rhivele istorice arata ca obiceiul lor

era sa pastreze bautura in butelci. 2i considerau aceasta ca o bautura relaxanta si datatoare de puteri. 0storicii considera ca ^ombucco =rientalis a fost folosita pentru prima data pentru proprietatile sale videcatoare in =rientul indepartat, in principal in Raponia, (hina si (oreea. =data cu extinderea rutelor comerciale, vanzatorii orientali probabil ca au adus bautura cu ei mai intai in &usia, apoi in 2uropa de 2st. =biceiul de a bea ceaiul fermentat s!a raspandit in 2uropa si a durat pana la restrictiile impuse de al doilea razboi mondial. 2l a impiedicat producerea de ^ombucco =rientalis, datorita absentei in redientelor de baza. ,e stie ca ^ombucco =rientalis a aparut in Cermania odata cu schimbarea secolului, venind pe drumurile comerciale dinspre &usia. 0nalta societate italiana a facut o reala pasiune pentru ceaiul fermentat in anul 7[>8, iar in 7[H8 cercetatorii stiintifici din 2lvetia au descoperit ca a bea ^ombucco =rientalis este mai benefic decat a manca iaurt.

,arturii Eombucco %rientalis


2ficienta ^ombucco =rientalis este unica si intr!adevar extraordinara. 3oarte multi sunt cei care ne scriu si ne descriu experienta lor... Toate scrisorile sunt reale, sunt primite atat de la oameni obisnuiti cat si de la doctori si specialisti. +nele sunt traduse din en leza.

Iata linL-urile mai Bos<


60C&2*2 eliminate rapid, dureri de burtica la copil, tensiune (1*(2& cu metastaze, 0*,=6*02 vindecata imediat, diminuare E26=&=0Q0 .ureri abdominale, aze, scaun cu probleme, febra ! vindecate 1cnee vindecata, dureri de la accident, hernie, probleme cu inima, slabire 2liminare dependenta de alcoolG minimizare mahmureala 0mbunatatire di estie, eliminare matreata, scaderea dorintei de a bea alcool .ependenta de alcool (bere) si cafea eliminate 1ler ie la polen vindecata 1rtrita severa tratata si vindecata 1rtrita ! vindecare, eliminare dureri, experienta, imbunatatire metabolism, somn, slabire, dependenta de cafea etc. Ten, eliminare riduri, re enerare par, imbunatatire di estie si somn, 1&T&0T1 /indecare de astm (atel vindecat de astm si re lare scaun /indecarea bolilor prostatei, pinteni calcaneeni, artrita reumatoida, cancerul maduvei osoase, fibrom uterin, fibroza pulmonare (1*(2& de =,, umar vindecat 0nfectie orala si va inala cu (1*.0.1, vindecare dupa un sin ur tratament 0nfectie cu (1*.0.1 vindecata, matreata eliminata, imbunatatire circulatie, eliminare hemoroizi, at iritat (olita, infectie a tractului urinar, probleme intestinale ! vindecare (olita ulceroasa, boala lui (hron, diaree cronica, re enerare par, pete de batranete (onstipatie vindecata, ener ie, vitalitate .01)2T tip J ! vindecare, eliminare medicatie Tensiune, diabet ! reducere medicatie la #umatate

.01&22 vindecare .ureri de cap, mi rene, oboseala cronica, vindecare completa 60C&2*2 ,2/2&2 de peste 98 ani /0*.2(1T2, colita, astm, detoxifiere .+&2&0 de la operatie eliminate$reduse 2(Q261 vindecata complet 2(Q261 curatata in H saptamani 2(Q261 vindecata complet in ? luni, di estie imbunatatita, somn Pete de batranete eliminate complet, eczema apare$dispare 2mfizem pulmonar$ bronsita cronica, slabire 2*.=62T&0=Q1 vindecata (resterea ener iei, cosuri, acnee, inima, hernie (restere vitalitate, ener ie sporita 0ndesire par, eliminare fire albe, acnee vindecata <upus, infarct, cancer la san tratament, ener ie sporita &educere fumat, rezolvare probleme cu fierea 2liminare .2P2*.2*T1 de 3+61T Cuta tratata, par redevenit ne ru, durere la rinichi eliminata, psoriazis, artrita /0*.2(1&2 E26=&=0Q0, sinusuri nazale, a#uta la slabire .iminuare E26=&=0Q0, dureri si palpitatii la inima, vindecare ulcer E2P1T0T1 (, oboseala si ameteala vindecate, stomac vindecat, analize bune 1#uta la hernie 0nfarct 6iocardic ? infarcturi minore, cancer la san, tensiune <upus vindecat, infarct, re enerare par, artrita, cancer 6atreata vindecata complet, tranzit intestinal imbunatatit (1.2&21 P1&+<+0 oprita b re enerare, par lucios, ten suplu si elastic, eliminare riduri, somn bun, 6irosul urat al picioarelor 2<060*1T Pete pe piele4 portocalii, de batranete, co#i albe, psoriazis, riduri etc. ,imptomele menstruatiei, dureri la sani, ,indrom premenstrual, P6, vindecat Probleme$ dureri la 0*061, infarct, palpitatii, #ena Prostatita vindecata Psoriazis vindecat, puncte de rasime reduse, pietre la rinichi, artrita etc. &1(21<1 si C&0P14 cel mai eficient remediu si profilactic ,cleroza multipla vindecata, detoxifiere ,labire naturala Tensiune arteriala re lata, ameteli eliminate

$ista cu beneficii
<ista a fost alcatuita cu a#utorul marturiilor a peste H88 consumatori de ^ombucco din toata lumea, care si!au impartasit experientele zilnice. .aca pare incredibil cat de multe calitati terapeutice are acest minunat produs va invitam sa le cititi pe fiecare in parte. *oi marturii sunt adau ate aproape zilnic. a#uta la curatarea colonului si a vezicii biliare a#uta la obtinerea unei di estii sanatoase indeparteaza colita si crampele stomacale opreste diareea neinfectioasa re leaza apetitul si reduce rasimea a#uta la curele de slabire

a#uta la reducerea sau eliminarea celulitei a#uta in tratamentul artritei are efect de remisiune a lupus!ului imbunatateste vederea si a#uta la vindecarea de con#unctivita, cataracta si laucom reduce sau elimina manifestarile sindromului premenstrual a#uta la reducerea dependentei de alcool curata acneea, psoriazisul si alte boli ale pielii in roasa si intareste parul intareste un hiile imbunatateste simtul mirosului a#uta la indepartarea stress!ului si a insomniei face parul rizonat sa revina la culoarea sa naturala elimina matreata usureaza vindecarea de bronsita si astm actioneaza ca un laxativ usor, a#utand la evitarea constipatiei re leaza activitatea intestinala elimina unele simptome ale leuconevraxitei este o bautura minunata este un foarte bun calmant imbunatateste performantele sexuale elimina sau reduce palpitatiile imbunatateste circulatia lumineaza tenul si tonifica pielea clateste parul foarte bine a#uta la curatarea crustelor de pe piele a#uta la inmuierea calcaielor micsoreaza tumorile a#uta la curatarea colonului si a vezicii biliare a#uta la obtinerea unei di estii sanatoase indeparteaza colita si crampele stomacale a#uta in tratamentul artritei osoase imbunatateste simtul mirosului a#uta la indepartarea stressului si a insomniei usureaza vindecarea de bronsita si astm previne si vindeca infectiile vezicii urinare curata ciupercile de pe un hii imbunatateste flexibilitatea elimina ne ii previne ripa si raceala alina arsurile, inclusiv cele solare reduce simptomele utei

Do8aB recomandat
+n lucru este adevarat4 nu puteti bea prea mult ^ombucco =rientalis pentru ca nu este un medicament. Pentru orice eventualitate este bine sa incepeti cu o doza mai mica pentru a evita efectele prea accentuate ale detoxifierii. .upa 7!J saptamani puteti creste pana la 7 litru pe zi sau mai mult. 2ste important sa beti

suficienta apa in timpul curelor cu ^ombucco =rientalis pentru a a#uta la spalarea toxinelor din or anism. .intr!un sin ur ^0T de ^ombucco =rientalis se obtin J8 litri bautura ata pentru a fi consumata. (opiii si persoanele sensibile pot continua dupa prima saptamana cu J98 N ?88 ml. sau mai mult, dupa dorinta. Pentru a va detoxifia corpul si a reveni la o stare de sanatate normala, va recomandam sa folositi ^ombucco cel putin ? luni. .eoarece in corp se acumuleaza toxine zilnic (ti ari, cafea, noxe, produse cu conservanti, coloranti etc.), consumul de ^ombucco este foarte util zilnic pentru mentinerea starii de sanatate prin prevenirea bolilor si curatarea toxinelor din corp. Puteti folosi ^ombucco toata viata fara a deveni dependent si fara nici un fel de efect ne ativ. .aca ati inceput o cura cu ^ombucco, nu este obli atoriu sa dureze un numar de luni, acesta putand fi incheiat oricand. *u exista efecte ne ative cunoscute atribuite ^ombucco =rientalis. 3oarte eneral, un doza# poate arata satfel4 7 saptamana ! J88 ml$zi 7!J saptamani ! J98!>88 ml$zi mai departe ! >88 ! 7888 ml$zi