Sunteți pe pagina 1din 15

1

Aprobat: Coordonat:
Ministerul Snttii Ministerul Finantelor
____semnat______ _____semnat________
25 05 2009 29 05 2009
Politica de contabilitate-cadru (model)
a Instituiei Medico-Sanitare Publice
I. Dispoziii generale
1.1. IMSP ___________________________ (n continuare institutie), numrul de
(denumirea)
nregistrare _______________ din _____________, nregistrat la Camera
nregistrrii de Stat, pe adresa juridic___________________________________ .
1.2. Principalele tipuri de activitti desfsurate de institutie tin de:
prestarea serviciilor medicale n cadrul asigurrilor medicale obligatorii n
conformitate cu Programul Unic al asigurrilor obligatorii de asistent medical,
prestarea serviciilor medicale n cadrul asigurrilor medicale facultative n
conformitate cu clauzele contractuale,
prestarea serviciilor medicale contra plat,
alte activitti permise de legislatia n vigoare.
1.3. Politica de contabilitate a institutiei este elaborat n baza:
Legii contabilittii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007,
Standardelor Nationale de Contabilitate,
Planul de conturi contabile al activittii economico-financiare a ntreprinderilor,
aprobat prin ordinul Ministerului Finantelor al Republicii Moldova nr. 174 din 25
decembrie 1997, cu modificrile si completrile ulterioare,
Actelor legislative si normative ce tin de activitatea institutiei.
1.4. Contabilizarea patrimoniului, datoriilor si operatiunilor economice se tine n
expresie natural si bneasc prin reflectarea complet, continu, documentar si
interdependent a acestora.
1.5. Principii de baz si caracteristici calitative.
1.5.1. Contabilitatea se tine conform urmtoarelor principii de baz:
continuitatea activittii;
contabilitatea de angajamente;
2
permanenta metodelor;
separarea patrimoniului si datoriilor,
necompensarea;
consecventa prezentrii.
1.5.2. Informatia din rapoartele financiare trebuie s corespund urmtoarelor
caracteristici calitative:
inteligibilitatea;
relevanta;
credibilitatea;
comparabilitatea.
1.5.3. Principiile de baz, caracteristicile calitative specificate n prezentul subarticol se
aplic n conformitate cu standardele nationale de contabilitate.
1.5.4. Abateri de la principiile de baz si/sau de la caracteristicile calitative specificate n
prezentul subarticol pot fi admise n cazuri exceptionale. Orice astfel de abateri,
precum si motivele care le-au determinat, trebuie prezentate n notele explicative
mpreun cu o valoare a efectului acestora asupra activelor, datoriilor, situatiei
financiare si a profitului sau pierderii.
1.6. Responsabilitatea pentru organizarea si tinerea contabilittii o poart conductorul
institutiei care creeaz conditii necesare pentru organizarea corect a contabilittii,
ntocmirea si prezentarea oportun a rapoartelor, asigur ndeplinirea riguroas de
ctre toate subdiviziunile cu profil economic a cerintelor contabilului-sef privind
ntocmirea documentelor si prezentarea informatiei necesare pentru tinerea
contabilittii si ntocmirea rapoartelor financiare.
1.7. Contabilitatea la institutie este tinut de ctre serviciul contabil, care constituie o
subdiviziune structural autonom.
1.8. Contabilul-sef asigur controlul si reflectarea n conturile contabile a tuturor
operatiunilor economice efectuate, prezentarea informatiei operative si ntocmirea
rapoartelor financiare n termenele stabilite, poart rspundere pentru respectarea
principiilor metodologice de organizare a contabilittii.
1.9. Contabilul-sef, de comun cu conductorul, semneaz documente contabile care
servesc drept temei pentru primirea si predarea valorilor materiale, mijloacelor
bnesti, precum si privind datoriile financiare, comerciale si calculate.
1.10. Contabilului-sef i se interzice s primeasc spre executare documente privind
operatiunile economice care contrazic prevederilor actelor normative si ncalc
disciplina contractual si financiar.
3
1.11. Rapoartele financiare ale institutiei, cu exceptia Raportului privind fluxul
mijloacelor bnesti, se ntocmesc n baza contabilittii de angajamente.
II. Reguli generale privind contabilitatea elementelor patrimoniale
2.1. Active nemateriale.
n componenta activelor nemateriale ntr programele informationale, autorizarea
de acreditare, utilizate mai mult de un an. Activele nemateriale se reflect n
contabilitatea financiar si bilantul contabil la valoarea de intrare sau reevaluat
care cuprinde:
valoarea de procurare a activelor nemateriale,
cheltuielile de aducere a activului nematerial n stare de lucru pentru utilizarea
acestuia dup destinatie.
Amortizarea activelor nemateriale se calculeaz prin metoda liniar, tinnd cont de
durata de utilizare a acestora.
2.2. Mijloace fixe.
n componenta mijloacelor fixe sunt incluse obiecte cu valoarea unitar de peste
3000 lei si durata de functionare util mai mare de un an.
Intrarea mijloacelor fixe n contabilitate se reflect la valoarea de intrare sau
reevaluat, care este egal pentru:
a) mijloacele fixe create de institutie cu valoarea efectiv,
b) cldirile si constructiile executate n antrepriz cu valoarea contractual a
obiectului, inclusiv impozitele prevzute de legislatia n vigoare,
c) mijloacele fixe procurate contra plat de la alte ntreprinderi si persoane fizice,
cldiri si constructii cu valoarea de cumprare plus cheltuielile legate de
reparatie si aducerea acestora n stare de lucru.
Masini si utilaje cu valoarea de cumprare si cheltuielile privind procurarea
acestora (asigurarea, taxe vamale, impozite si taxe nerecuperabile, cheltuieli de
transport), cheltuielile de montare, instalare, experimentare.
d) mijloacele fixe procurate pe calea schimbului cu valoarea activelor primite pe
calea schimbului sau predate pentru schimb,
e) mijloacele fixe primite cu titlul gratuit cu valoarea obiectelor stabilit n actele
de primire-predare.
Uzura mijloacelor fixe se calculeaz prin metoda liniar, lundu-se ca baz
durata de functionare util a acestora si valoarea uzurabil.
Valoarea uzurabil a unei unitti de mijloace fixe se determin, pornind de la
valoarea de intrare a obiectului minus valoarea rmas probabil. Valoarea rmas a
mijloacelor fixe se calculeaz pentru fiecare obiect n momentul drii n folosint a
acestora, lund ca baz de calcul procentul stabilit de institutie n raport cu valoarea
de intrare a obiectelor.
4
Durata de functionare util a mijloacelor fixe utilizate n activitatea serviciului
este redus pn la 25% n legtur cu exploatarea mai mult de 2 schimburi,
exploatarea n conditii nefavorabile, exploatarea n unittile de transport.
Reparatia capital a cldirilor se efectueaz pentru mentinerea acestora n stare
de lucru normal, care nu duce la cresterea productivittii serviciului. Cheltuielile
pentru aceste reparatii se consider drept consumuri si cheltuieli ale perioadei, adic
se trec la cheltuieli curente.
Investitiile si reparatiile capitale a mijloacelor fixe de la care institutia nu obtine
avantaje economice mai mari dect cele initiale, se consider drept cheltuielile ale
perioadei de gestiune, n care au fost suportate.
Contabilizarea mijloacelor fixe este efectuat la contul 123 Mijloace fixe cu
utilizarea conturilor de gradul III, cu divizarea mijloacelor fixe primite cu titlul
gratuit, n form de subventii sau ajutor umanitar.
2.3. Stocuri de mrfuri i materiale.
Stocuri de mrfuri si materiale cu exceptia obiectelor de mic valoare si scurt
durat snt reflectate n rapoartele financiare la valoarea cea mai mic dintre cost si
valoarea realizabil net.
Materialele intrate la institutie se nregistreaz la intrri n depozitele
corespunztoare, loturile de materiale transmise nemijlocit n subdiviziuni, se reflect
n contabilitate ca intrate la depozit si transmise n subdiviziuni.
Miscarea intern a materialelor presupune transmiterea acestora de la depozit la
depozit, precum si ntre subdiviziunile institutiei.
Eliberarea materialelor se efectueaz n baza documentelor primare ntocmite n
modul corespunztor bonuri de consum la eliberarea n cadrul subdiviziunilor
institutiei dup cantitate, dac depozitele nu snt dezintegrate teritorial. n cazul cnd
depozitele snt dezintegrate din punct de vedere teritorial se ntocmeste factura,
aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 294 din 17.03.1998 cu privire la executarea
Decretului Presedintelui RM nr. 406-II din 23.12.1997.
Eliberarea materialelor se efectueaz dup metoda de identificare FIFO
stocurile de mrfuri si materiale intrate primele snt primele iesite.
Contabilizarea medicamentelor si articolelor parafarmaceutice se reflect la
subcontul 2111 Materii prime si materiale de baz.
nregistrarea medicamentelor se efectueaz pe tipuri de grupuri;
medicamente;
medicamente psihotrope;
medicamente stupifiante;
alcool etilic;
medicamente ajutor umanitar;
articole parafarmaceutice.
Decontarea medicamentelor si articolelor parafarmaceutice la acordarea
serviciilor medicale se efectueaz la eliberarea din farmacia subdiviziunii n sectiile
(subdiviziunile) cu exceptia medicamentelor psihotrope, stupifiante si supraactive.
5
Procurarea carburantilor se efectueaz n form de tichete.
Contabilizarea tichetelor pentru carburanti este reflectat la subcontul 2113
Combustibil cu utilizarea conturilor de gradul III:
21131 Tichete, carburanti si lubrifianti primite;
21132 Tichete, carburanti si lubrifianti eliberate n gestiune;
Decontarea carburantilor se efectueaz n baza normelor aprobate pentru fiecare
model, marca si modificare de automobil exploatat, anotimp. Drept temei pentru
decontarea carburantilor servesc foile de parcurs cu indicatiile vitezometrului.
Contabilitatea crbunelui se reflect la subcontul 2113 Combustibil cu
utilizarea contului de gradul III 21132 Tichete, carburanti si lubrifianti eliberate n
gestiune.
Decontarea crbunelui si lemnelor se efectueaz n baza normativelor aprobate de
ctre conductor/fondator. Drept temei pentru decontare serveste actul de decontare
pentru numrul de sobe, sau capacitatea cazanului.
Contabilizarea pieselor de schimb se reflect la subcontul 2115 Piese de
schimb.
Decontarea pieselor de schimb se efectueaz de ctre comisie n baza actului de
decontare a pieselor de schimb, aprobat de conductor/fondator.
Anvelopele procurate separat de mijlocul de transport, precum si anvelopele
utilizabile demontate la iesirea mijloacelor de transport se contabilizeaz la subcontul
2115 Piese de schimb.
Contabilitatea analitic a anvelopelor se tine pe tipuri.
Contabilizarea operatiunilor de exploatare si decontarea a anvelopelor se
efectueaz n baza ordinului Ministerului Finantelor nr. 87 din 23.12.04 Cu privire
la modul de contabilizare a cheltuielilor aferente schimbului anvelopelor si
acumulatoarelor la mijloacele de transport.
Valoarea anvelopelor procurate mpreun cu mijloacele de transport se include n
valoarea de intrare a acestora si se trece la consumuri sau cheltuieli prin calcularea
uzurii mijloacelor de transport.
Valoarea anvelopelor procurate separat de mijloacele de transport se trece la
consumuri sau cheltuieli n conformitate cu kilometrajul parcurs efectiv.
Valoarea anvelopelor procurate separat de mijloacele de transport la transmiterea
acestora n exploatare se deconteaz la cheltuieli anticipate curente n contul 251
Cheltuieli anticipate curente cu utilizarea subcontului 2513 Evidenta anvelopelor
si acumulatoarelor.
La demontarea anvelopelor uzate de pe mijlocul de transport se ntocmeste
procesul-verbal de decontare a anvelopelor.
Acumulatoarele procurate separat de mijlocul de transport se contabilizeaz la
subcontul 2115 Piese de schimb.
Valoarea acumulatoarelor la transmiterea acestora n exploatare se deconteaz la
cheltuieli anticipate curente n contul 251 Cheltuieli anticipate curente cu utilizarea
subcontului 2513 Evidenta anvelopelor si acumulatoarelor. Cota valorii
acumulatoarelor aferent perioadei de gestiune curent se determin lund ca baz
6
valoarea si termenul de exploatare a acestora, care se stabileste de institutie de sine
stttor n conformitate cu documentatia tehnic.
La demontarea acumulatoarelor se ntocmeste procesul-verbal de decontare a
acumulatorului.
Materialele de constructie si alte materiale snt folosite pentru asigurarea bunei
functionalitti ale institutiei si prestrii serviciilor.
Contabilizarea altor materiale se reflect la subcontul 2116 Alte materiale.
Drept temei pentru decontarea serveste actul de decontare.
Contabilizarea materialelor de constructie se reflect la subcontul 2118
Materiale de constructie. Drept temei pentru casare serveste actul de executare a
lucrrilor.
Materialele nregistrate la intrri n urma decontrii mijloacelor fixe se
nregistreaz n conturile contabile la valoarea venal.
Materialele nregistrate la intrri sub form de subventii sau ajutor umanitar se
nregistreaz n conturile contabile la valoarea venal (de intrare). Subventii sau
ajutoarele umanitare sub form de active pe termen scurt sau materializate n active
pe termen scurt se constat prin metoda venitului, iar subventii sau ajutoarele
materiale sub form de active pe termen lung sau materializate sub form de active
pe termen lung prin metoda capitalului conform prevederilor SNC 20
Contabilitatea subventiilor de stat si publicitatea informatiei eferente asistentei de
stat.
2.4. Obiecte de mic valoare i scurt durat.
Obiecte de mic valoare si scurt durat snt active valoarea unitar a crora este
mai mic dect plafonul stabilit de legislatie, indiferent de durata de exploatare sau cu
o durat de serviciu mai mic de un an, indiferent de valoarea unei unitti. n
componenta obiectelor de mic valoare si scurt durat snt incluse instrumentele si
dispozitivele cu destinatie general si special, utilajul de schimb, ambalajul
tehnologic, inventarul de productie si de uz casnic, mbrcmintea si ncltmintea
special si dispozitivele de productie, lenjeria, constructiile si dispozitivele
provizorii, alte obiecte (vasele, inventarul sportiv si turistic, prelata etc.)
Obiectele de mic valoare si scurt durat, valoarea unitar a crora este mai mic
de din plafonul stabilit, urmeaz s fie casate la cheltuieli sau consumuri pe msura
predrii acestor obiecte de la depozit n exploatare.
Pentru obiectele de mic valoare si scurt durat, valoarea unitar a crora
depseste din plafonul stabilit, n cazul livrrii de la depozit n exploatare, uzura se
calculeaz n proportie de 100% din valoarea acestora diminuat cu valoarea
probabil rmas. La ntreprinderile de stat si ntreprinderile, n care cota statului n
capitalul statutar constituie cel putin 51% pe toat durata de exploatare, gestionrii
tin contabilitatea utilizrii acestora pe grupe stabilite. Uzura se trece la cheltuielile
sau consumurile ntreprinderii n functie de destinatia utilizrii obiectelor de mic
valoare si scurt durat. La iesirea obiectelor de mic valoare si scurt durat
valoarea uzurabil este trecut la diminuarea uzurii calculate anterior.
7
Pentru constructiile speciale provizorii neprevzute n lista de titluri, dispozitive
si instalatii uzura se calculeaz pe toat durata de functionare util, iar dac aceast
durat depseste terminul de constructie a obiectului de baz, pornind de la durata
constructiei acestuia. Uzura calculat pentru constructiile speciale provizorii
prevzute n lista de titluri, dispozitive si instalatii se include n componenta
cheltuielilor generale administrative aferente constructiei obiectului de baz.
2.5. Creane.
Creantele cuprind datoriile altor ntreprinderi si persoane fizice fat de institutie
aferente facturilor comerciale, veniturilor calculate, avansurilor acordate etc.
Creantele pe termen lung si scurt sunt reflectate n contabilitate la valoarea
nominal.
Creantele n valut strina se reflect n rapoartele financiare n valut national,
prin aplicarea cursului de schimb valutar al BNM la data ntocmirii documentelor
justificative, la finele perioadei de gestiune si la data achitrii acestora.
Contabilitatea analitic a creantelor se tine pe fiecare debitor.
Decontarea creantelor dubioase n contabilitate financiar se efectueaz cu
raportarea direct la cheltuielile perioadei de baz conform:
listei de inventariere a creantelor si datoriilor;
ordinul conductorului institutiei privind decontarea creantelor.
2.6. Mijloacele bneti.
Soldurile mijloacelor bnesti n cas, la conturi curente n valut national, n
valut strin n banc snt reflectate n bilant la suma nominal.
Operatiunile n casierie snt efectuate conform prevederilor Normelor pentru
efectuarea operatiunilor de cas n economia national a Republicii Moldova
aprobate prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 764 din 25.11.1992 cu
modificrile si completrile ulterioare.
Decontrile dintre institutie si ntreprinderi pe angajamente, de regul, se
efectueaz prin virament.
2.7. Cheltuieli anticipate.
Cheltuielile anticipate snt reflectate n bilant n posturi distincte si se trec la
consumuri sau cheltuieli pe msura survenirii perioadei aferente. Ele cuprind:
cheltuielile privind abonarea la literatura tehnic si periodic,
plata de chirie calculat n avans,
plata politei de asigurare,
alte cheltuieli.
2.8. Capital propriu.
Capitalul propriu cuprinde capitalul social si suplimentar, rezervele, profitul
(pierderea) nerepartizat al perioadei de gestiune curente si precedente si capitalul
secundar.
Capitalul social este stabilit de ctre fondator cu indicarea valorii lui si
introducerea schimbrilor respective n statut.
8
Majorarea (micsorarea) capitalului social al institutiei poate fi efectuat de ctre
fondatori.
Institutia creeaz rezerve n conformitate cu prevederile Regulamentului privind
modul de formare si directiile de utilizare a rezervelor institutiilor medico-sanitare
publice, aprobat de Ministerul Snttii prin ordin nr. 9 din 17.01.2009 si Statutul
institutiei. Pentru generalizarea informatiei privind existenta si miscarea rezervelor
este utilizat contul 322 Rezerve prevzute de statut.
Rezervele create pot fi utilizate:
pentru reparatia mijloacelor fixe, inclusiv reparatia cldirilor;
pentru fortificarea posibilittilor tehnico-materiale, informationale si umane;
pentru implementarea tehnologiilor moderne;
conform altor prevederi ale Regulamentului privind modul de formare si
directiile de utilizare a rezervelor institutiilor medico-sanitare publice.
2.9. Datorii.
n componenta datoriilor snt incluse datoriile aferente facturilor comerciale,
bugetului, personalului si altor creditori.
Datoriile aferente facturilor comerciale se constat si se evalueaz la suma
nominal, inclusiv TVA si alte impozite si taxe.
Datoriile constatate se reflect n contabilitate n baza contabilittii de
angajamente atunci cnd au fost nregistrate conform documentelor contabile, fiind
incluse n rapoartele financiare n perioada la care se refer.
Contabilizarea datoriilor aferente facturilor comerciale este reflectat la conturile:
521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale;
539 Alte datorii pe termen scurt.
Datorii rezultate din alte operatiuni datorii fat de titularii de avans privind
sumele:
deplasrilor n interes de serviciu;
reciclarea si perfectionarea cadrelor;
acoperirea unor cheltuieli;
stingerea datoriilor institutiei;
indemnizatiile tinerilor specialisti;
alte datorii.
Pentru contabilizarea decontrilor cu personalul institutiei privind alte operatiuni
este destinat contul 532 Datorii fat de personal privind alte operatii cu urmtoarele
subconturi:
5321 Datorii fat de titularii de avans;
5322 Datorii fat de personal privind alte operatii.
Datoriile calculate sunt datorii fat de alte persoane fizice si juridice, n special,
fat de personalul institutiei, organele asigurrilor sociale, companiile de asigurri,
bugetul de stat, diversi creditori. Remunerarea muncii este calculat n conformitate
cu Legea salarizrii nr. 847-XY din 14.02.2002 cu modificrile si completrile
ulterioare, Hotrrii Guvernului despre aprobarea regulamentului privind salarizarea
angajatilor din institutiile medico-sanitare publice ncadrate n sistemul asigurrilor
obligatorii de asistent medical nr. 1593 din 29.12.2003.
9
Pentru generalizarea informatiei privind decontrile cu personalul aferente
retributiilor este destinat contul 531 Datorii fat de personal privind retribuirea
muncii cu urmtoarele subconturi:
5311 Datorii privind retribuirea muncii,
5312 Datorii fat de deponenti
Datoriile privind asigurrile sunt obligatorii si benevole.
Sumele contributiilor de asigurri sociale de stat obligatorii se determin n
mrimea stabilit prin Legea bugetului asigurrilor sociale de stat pentru anul bugetar
respectiv.
Contabilizarea contributiilor individuale de asigurri sociale de stat obligatorii
calculate si achitate n luni diferite se reflect la contul 229 Alte creante pe termen
scurt cu utilizarea contului de gradul III 2292 Creante pe termen scurt ale
companiilor de asigurri.
Sumele primelor de asigurare obligatorie de asistent medical se determin n
mrime stabilit prin Legea cu privire la fondurile de asigurri obligatorii de asistent
medical pentru anul bugetar respectiv.
Contabilizarea primelor de asigurare obligatorie de asistent medical calculate si
achitate n luni diferite se reflect la contul 535 Datorii preliminare cu utilizarea
subcontului 5354 Datorii preliminare privind primele de asigurare obligatorie de
asistent medical.
Impozitele si taxele sunt plti obligatorii calculate n conformitate cu prevederile
Codului fiscal.
Evidenta analitica a datoriilor privind decontrile cu bugetul se tine pe feluri de
taxe si impozite.
Contabilizarea impozitelor si taxelor se reflect la contul 534 Datorii privind
decontrile cu bugetul cu utilizarea subconturilor.
Contabilizarea subventiilor se reflect prin metoda venitului, care prevede
constatarea subventiilor de stat, ca mijloace speciale primite (datorii), iar dup
ndeplinirea conditiilor aferente acordrii acestora, ca venit al perioadelor n care au
fost efectuate cheltuielile privind utilizarea subventiilor.
Existenta si miscarea subventiilor de stat este reflectat la contul 342 Subventii.
Existenta si miscarea finantrilor cu destinatie special este reflectat la contul
423 Finantri si ncasri cu destinatie special. Sumele utilizate ale finantrilor si
ncasrilor cu destinatie special se trec la venituri, n functie de destinatie n
perioada n care au fost efectuate cheltuielile.
2.10. Conversia valutei strine.
Mijloacele bnesti, creantele, capitalul nevrsat si datoriile n valut strin se
reflect n rapoartele financiare n valut national, conform prevederilor S.N.C. 21
Efectele variatiilor cursurilor valutare.
2.11. Venituri.
Venituri se constat n baza contabilittii de angajamente n perioada de gestiune
n care au fost obtinute, indiferent de momentul efectiv al intrrii mijloacelor bnesti
10
sau altei formei de compensare. Constatarea venitului se admite cu respectarea
urmtoarelor criterii:
existenta unei certitudini ferme c avantajele economice ce fac obiectul
tranzactiei vor fi obtinute de institutie;
existenta unei posibilitti reale de a determina cu exactitate suma venitului.
Venitul din activitatea operational
Venitul provenit din acordarea serviciilor de asistent medical se constat n
baza contabilittii de angajamente, conform clauzelor stipulate n contract (CNAM)
la finele perioadei de gestiune si se reflect la activitatea de baz a institutiei.
Venitul nu se constat pe baza pltilor intermediare si a avansurilor ncasate de la
beneficiari pn la ncheierea perioadei de gestiune.
Veniturile care apar n procesul desfsurrii activittii de baz a institutiei, ns
nu se refer la clauzele contractului CNAM se includ n venituri operationale.
Veniturile din activitatea neoperational includ:
venituri din activitatea de investitii;
venituri din activitatea financiar;
venituri exceptionale;
Veniturile din activitatea de investitii se tin pe tipurile lor, pe sursele de obtinere.
Plusurile de active pe termen lung constatate la inventariere sunt reflectate la
valoarea de piat.
Veniturile din dobnzi se constat pe baza corelatiei temporale (n functie de timp
scurs), lund ca baza de calcul cota procentual n contractul ncheiat.
Veniturile din activitatea financiar cuprind sumele rezultate din transmiterea n
arend finantat a activelor nemateriale si materiale pe termen lung, valoarea
activelor intrate cu titlul gratuit, veniturile sub form de diferente favorabile de curs
valutar.
Veniturile exceptionale cuprind sumele primite de la organele de stat, companiile
de asigurri, ntreprinderile si persoanele fizice sub form de recuperare a pierderilor
din calamitti, perturbatii politice, accidente si alte evenimente exceptionale.
Venitul sub form de recuperri ale prejudiciului material se constat numai dup
decizia judectii. n acest caz mrimea venitului pentru fiecare perioad de gestiune
ulterioar se determin cu suma recuperrii primite sau care urmeaz a fi primit de
la persoana vinovat.
Veniturile anticipate venituri obtinute n perioada de gestiune, dar aferente
perioadelor viitoare, sunt reflectate la un cont separat n contabilitate si se includ n
veniturile curente pe msura sosirii perioadei de gestiune aferente. Ele cuprind:
a) plata pentru chirie primit n avans:
b) sumele care urmeaz s fie recuperate de persoanele vinovate n urmtoarele
perioade de gestiune.
Pentru generalizarea informatiei privind veniturile institutiei snt destinate
conturile clasei a 6 Venituri.
Conturile de venituri se nchid la finele anului de gestiune cu contul 351
Rezultatul financiar total si la nceputul anului urmtor nu au sold.
11
2.12. Consumuri i cheltuieli.
Consumuri resurse consumate pentru prestarea serviciilor n scopul obtinerii
unui venit.
Consumuri directe consumuri identificate nemijlocit pe un anumit obiect de
cheltuieli.
Consumuri indirecte consumuri care nu pot fi identificate direct pe un obiect
concret de cheltuieli.
Consumuri variabile consumuri care se modific n raport cu volumul lucrrilor
executate, serviciilor prestate.
Consumuri constante consumuri care rmn constante ntr-un anumit diapazon
de modificri, indiferent de modificrile volumului serviciilor sau activittii de
afaceri a personalului de conducere.
Consumuri directe de materiale valoarea materiei prime, materialelor,
semifabricatelor, utilizate pentru prestarea serviciilor care n mod substantial intr n
componenta acestora si se includ direct n costul serviciilor finite.
Consumuri directe privind retribuirea muncii consumuri privind remunerarea
salariatilor, incluse n mod direct n costul serviciilor finite.
Consumuri indirecte de productie consumuri aferente deservirii si conducerii
subdiviziunilor care nu pot fi incluse n mod direct n costul serviciilor finite.
Cheltuieli toate cheltuielile si pierderile perioadei care se scad din venit la
calcularea profitului (pierderii) perioadei de gestiune.
Cheltuielile activittii operationale cheltuielile aferente desfsurrii activittii de
baz a institutiei.
Cheltuielile activittii de investitii cheltuieli si pierderi aferente scoaterii din
functiune a activelor pe termen lung.
Cheltuielile activittii financiare cheltuieli rezultate din modificarea mrimii
si structurii capitalului propriu si mprumuturilor (creditelor).
Pierderi exceptionale pierderi suportate ca rezultat al evenimentelor care nu tin
de activitatea ordinar.
Costul vnzrilor o parte din consumuri, care se trec la serviciile prestate.
Cheltuieli ale perioadei de gestiune cheltuieli pentru comercializarea serviciilor,
administrative, de deservire, de organizare a prestrii serviciilor.
Cheltuieli anticipate cheltuieli aprute n perioada de gestiune, dar aferente
perioadelor viitoare (de exemplu, pltile n avans aferente chiriei etc.).
Contributiile pentru asigurrile sociale si asistenta social se efectueaz din
toat suma calculat pentru retribuirea muncii n conformitate cu legislatia n
vigoare.
n componenta consumurilor, care se includ n costul serviciilor se prevd
urmtoarele articole: consumuri de materiale, consumuri privind remunerarea muncii,
consumuri indirecte de productie.
Consumurile de materiale incluse n costul serviciilor finite cuprind consumuri
de materiale.
Consumurile directe de materiale cuprind valoarea materialelor, utilizate n
procesul de prestare serviciilor incluse n costul serviciilor finite, si anume:
12
a materiilor prime si materialelor, care constituie baza serviciilor acordate sau
o component indispensabil la prestarea lor;
a combustibilului de toate tipurile, consumat n scopul prestrii serviciilor;
a energiei de toate felurile (electric, termic, aer comprimat, frig, ap etc.),
consumate n scopul prestrii serviciilor, de transport si aferente altor necesitti de
productie ale institutiei.
Consumurile privind retribuirea muncii cuprind salariul de baz si cel
suplimentar, diverse sporuri, adaosuri, premii calculate personalului care lucreaz
nemijlocit n domeniul prestrii serviciilor.
Cheltuielile se reflect n contabilitate si rapoartele financiare n baza
contabilittii de angajamente n perioada n care s-au produs si cuprind cheltuielile
activittilor operationale, de investitii, financiare, precum si pierderile exceptionale.
Cheltuielile activittii operationale a institutiei includ costul serviciilor prestate
si cheltuielile perioadei de gestiune.
Cheltuielile snt reflectate n contabilitate n baza contabilittii de angajamente,
serviciilor prestate n acea perioad n care au aprut, indiferent de momentul
achitrii efective a acestora, si cuprind cheltuielile activittii operationale,
neoperationale, privind impozitul pe venit.
Cheltuielile activittii operationale includ:
costul serviciilor prestate, care cuprinde consumurile de materiale, consumurile
privind retribuirea muncii, consumurile indirecte;
cheltuielile perioadei de gestiune, care includ cheltuielile comerciale,
cheltuielile generale si administrative, alte cheltuieli operationale.
Cheltuielile activittii financiare includ cheltuielile:
privind arenda finantat a activelor materiale pe termen lung;
privind diferentele de curs valutar;
alte cheltuieli ale activittii financiare.
Cheltuielile activittii de investitii includ cheltuielile:
privind iesirea activelor nemateriale;
privind iesirea activelor materiale pe termen lung;
privind iesirea activelor financiare pe termen lung;
din reevaluarea activelor pe termen lung;
alte cheltuieli ale activittii de investitii.
Cheltuielile activittii neoperationale cuprind:
cheltuielile activittii de investitii;
cheltuielile activittii de financiare;
pierderile exceptionale.
Pierderile exceptionale cuprind:
pierderile provocate de calamittile naturale;
13
pierderile rezultate din perturbrile politice;
pierderile ocazionate de modificarea legislatiei Republicii Moldova.
Pentru generalizarea informatiei privind cheltuielile institutiei snt destinate
conturile din clasa 7 Cheltuieli.
n contabilitate se respect principiul necompensrii, care prevede reflectarea
separat a veniturilor si cheltuielilor si nu se admite compensarea lor reciproc pe
parcursul anului de gestiune. Conturile de cheltuieli se nchid la finele anului de
gestiune cu contul 351 Rezultatul financiar total si la nceputul anului urmtor nu
au sold.
n costul serviciilor de asistent medical prestate se includ cheltuielile conform
prevederilor Metodologiei stabilirii tarifelor pentru prestarea serviciilor medico-
sanitare aprobate prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1128 din
28.08.2002.
La cheltuieli generale si administrative snt atribuite:
uzura si cheltuielile privind reparatia si ntretinerea mijloacelor fixe cu
destinatie general;
amortizarea activelor nemateriale cu destinatie general;
cheltuielile privind retribuirea muncii personalului administrativ si
gospodresc al institutiei;
plata privind arenda bunurilor cu destinatie special;
impozitele si taxele calculate n conformitate cu legislatia n vigoare;
cheltuielile privind protectia muncii;
cheltuielile de reprezentant, de post si telegraf, de judecat, de audit,
consultative si de alt gen;
cheltuielile de deplasare n interes deserviciu;
cheltuielile pentru actiunile de ocrotire a snttii, organizarea timpului liber si
odihnei angajatilor;
cheltuielile pentru procurarea literaturii speciale, actelor normative si
instructive, precum si abonarea la editiile speciale necesare n activitate;
cheltuielile pentru pregtirea si reciclarea personalului;
achitarea diferitor servicii prestate institutiei n conformitate cu contractele
ncheiate;
cheltuielile aferente angajrii fortei de munc;
cheltuielile neproductive;
alte cheltuieli aferente deservirii si gestionrii instiutiei.
Evidenta analitic a cheltuielilor generale si administrative se tine pe tipurile lor.
Alte cheltuieli operationale includ cheltuielile care apar la desfsurarea activittii
de baz a institutiei, dar nu pot fi atribuite la cheltuieli comerciale, administrative si
gospodresti:
lipsurile si pierderile din deteriorarea valorilor materiale si altor active curente
constatate la inventariere;
valoare de bilant a activelor curente (cu exceptia de mrfuri) vndute sau iesite
prin alte ci si serviciilor prestate (dac serviciile nu se refer la activitatea de baz) ;
14
cheltuielile legate de iesirea altor active curente;
amenzile, penalittile, despgubirile calculate pentru nclcarea cerintelor
legislatiei fiscale si clauzelor contractuale;
uzura si cheltuielile privind reparatia bunurilor transmise n arend
operational;
sumele creantelor compromise decontate privind avansurile acordate, sumele
spre decontare, recuperarea prejudiciului material plata pentru arend operational;
alte cheltuieli operationale aferente activittii operationale a institutiei.
Cheltuielile activittii neoperationale includ cheltuielile suportate de institutie la
desfasurarea altor tipuri de activitti:
cheltuielile activittii de investitii;
cheltuielile activittii financiare;
pierderi exceptionale.
Cheltuielile activittii de investitii apar n urma iesirii activelor pe termen lung;
valoare de bilant a activelor pe termen lung iesite;
cheltuielile legate de iesirea activelor pe termen lung;
lipsurile si pierderile din deteriorarea activelor pe termen lung constatate la
inventariere;
sumele reducerii de reevaluare aferente activelor pe termen lung iesite;
alte cheltuieli afrente iesirii activelor pe termen lung.
Cheltuielile activittii financiare apar n urma modificrii mrimii si structurii
capitalului, mprumuturilor si creditelor institutiei:
diferentele nefavorabile de curs valutar si de suma aferent mijloacelor bnesti,
creantelor si datoriilor exprimate n valut strin;
cheltuielile aferente transmiterii cu titlu gratuit a activelor pe termen lung si
curente altor ntreprinderi, inclusiv valoarea de bilant a acestor active;
alte cheltuieli aferente activittii financiare a institutiei.
Pierderile exceptionale apar ca rezultat al evenimentelor operatiunilor rare si
netipice, nelegate de activitatea economico-financiar a institutiei;
valoarea de bilant a bunurilor iesite ca rezultat al accidentelor, incendiilor,
calamittilor naturale si altor evenimente exceptionale;
valoarea prejudiciilor din deteriorrile bunurilor n urma accidentelor,
incendiilor, calamittilor naturale si altor evenimente exceptionale;
cheltuielile legate de prevenirea si/sau lichidarea consecintelor evenimentelor
exceptionale;
pierderile din stoparea activittii de baz a institutiei n urma evenimentelor
exceptionale.
Pierderile exceptionale se reflect la cheltuieli cu conditia c exist documente
care confirm producerea evenimentului exceptional:
Actele comisiilor de lichidare a consecintelor calamittilor naturale:
n cazul cutremurelor de pmnt, secetelor, inundatiilor, uraganelor, eroziunii
solurilor, epizootiilor etc;
actele serviciului antiincendiar de stat n cazul incendiilor;
15
actele politiei rutiere si/sau instantelor de judecat n cazul accidentelor
rutiere;
actele politiei si/sau deciziile instantelor de judecat n cazul furtunilor;
actele si calculele companiilor de asigurri la determinarea sumelor
despgubirilor de asigurare;
procesele-verbale de decontare a mijloacelor fixe la lichidarea acestora si la
determinarea valorii realizabile nete a bunurilor materiale obtinute;
actele expertilor independenti la evaluarea mrimii pagubelor din pierderea
partiala a bunurilor.
Veniturile, cheltuielile si rezultatele snt reflectate n Raportul privind rezultatele
financiare separat pe tipuri de activitti ale institutiei si pe evenimente exceptionale.
2.13. Impozitul pe venit
Impozitul pe venit se determin si se plteste conform legislatiei n vigoare a
Republicii Moldova.