Tehnologii agricole vegetale

culturi de camp culturi legumicole pomii fructiferi si pepiniere pomicole vita de vie si pepiniere viticole culturi floricole arhitectura peisajului

Definitie ! Tehnologiile agricole vegetale studiaza itinerarii tehnologice diferentiate tinand cont de cerintele plantelor fata de conditiile de clima si sol avand permanent in vedere valoarea productiei, calitatea recoltei in functie de destinatie, eficienta economica a culturilor avand permanent in vedere protectia mediului ambiant, mentinerea biodiversitatii, rezolvarea problemei resturilor vegetale si siguranta si securitatea consumatorului . Structura terenului pe categorii de folosinta : -suprafata totala 23.840.000 a a !omaniei este repartizata astfel " #uprafata arabila $4.%40.000 a #uprafata agricola utila &.4%0.000 ha 'asiuni 3.4(0.000 a )anete $.%00.000 a )ond forestier *.(00.000 ha +uciu de apa 800.000 a ,ita de vie 2*(.000 a 'omi fructiferi 282.000 a #uprafata ocupata de localitati - orase, sate, comune , rural si urban . $.4(0.000 a /ulturile de camp ocupa peste 80 0 din suprafata agricola utila, sunt gestionate in cadrul e1ploatatiilor agricole si sunt grupate in functie de particularitati biologice, tehnologia de cultura, compozitia chimica si destinatia recoltei. Sortimentul de plante de cultura cuprinde : /ereale pentru destinatia morarit, panificatie, fabricarea berii, fabricarea alcoolului alimentar, fabricarea amidonului, a unui sortiment larg de produse de biscuiterie sau patiserie, cofetarie, cereale pt micul dejun dar si pt retete de nutreturi combinate pt diverse categorii de animale. /erealele sunt reprezentate de " grau comun, grau durum, secara, triticale, orz furajer, orzoaica pt bere, porumb, sorg, mei, hrisca. +eguminoasele pentru boabe se remarca pt continut ridicat in substante proteice si sunt folosite ca ingrediente pt diferite produse alimentare. +eguminoasele pt boabe sunt reprezentate de " mazare, fasole, soia, bob, linte, naut, lubin si arahide. 'lante oleaginoase tipice bogate in lipide si folosite pt fabricarea uleiului alimentar industrial sau biocarburanti. 21emple " floarea soarelui, rapita, in pt ulei, susan, porumb, sofranel, maslin, palmier de ulei, seminte de dovleac, seminte de la struguri, ulei de nuca, ricin - utilizare medicala .. 'lante te1tile reprezentate de bumbac, in pt fibra, canepa, ramie, inta. !adacinoase " sfecla pt zahar, sfecla furajera, cicoare Tuberculifere " cartof Tutun amei 'lante aromatice si medicinale folosite ca materii prime pt " suplimente alimentare, produse farmaceutice, produse cosmetice si parfumerie.

'lante furajere cultivate sau spontane si intalnite in compozitia floristica din pasuni si fanete. 21. lucerna si trifoi rosu

Materialul biologic folosit pentru semanat

Soiul : #amanta pt semanat provine din culturi speciale numite loturi semincere, in cazul soiurilor 3 loturi de hibridare in cazul hibrizilor. #oiul este o populatie omogena rezultata prin selectie artificiala datorita unor caracteristici valoroase de productie, calitate, rezistenta la seceta sau ger. #oiul are o durata de viata scurta de (-% ani deoarece isi pierde valoarea prin impurificare mecanica, selectie naturala sau aparitia unor soiuri noi mai competitive e1. la grau e1ista in lume peste 20.000 soiuri, in !omania sunt inregistrate 80 soiuri de grau. Hibridul se obtine prin incrucisarea a doua linii consangvinizate, e1ista hibrizi simpli, dubli si triliniari, valoarea hibrizilor este data de fenomen heterozis care le imprima vigoare si capacitate mare de productie. #amanta hibrida se foloseste in generatia )$. ibrizii se folosesc in cadrul speciilor grau, porumb, floarea soarelui, sorg pt boabe, sfecla pt zahar, rapita, tomate, castraveti de sera, conopida, varza, vita de vie.