Sunteți pe pagina 1din 11

Lev Nicolaevi Tolstoi

Motto: In mine salasluiesc doua principii: spiritual si corporal; ele se afla in lupta. Si treptat iese invingator cel spiritual. Lupta aceasta o numesc viata mea. ( L. Tolstoi) 1. Arta Unul dintre cei mai cunoscuti scriitori rusi, Lev Ni olaevici Tolstoi, s!a nascut la "# august $%"# la mosia Iasnaia &oliana (in ruseste inseamna 'poiana luminoasa(), la $%) m distanta de Moscova. *

Iasnaia &oliana in anul $#%+

Mama scriitorului a murit atunci cand acesta avea varsta de doi ani. T. *. ,rgols aia va fi cea care il va creste pe scriitor si tot ea este cea care il va incura-a pe Tolstoi sa inceapa sa scrie. La varsta de % ani, Tolstoi, la indemnul tatalui sau, Ni olai, recita in fata unui invitat al familiei doua poe.ii de &us in. Impresia lasata este puternica/ In padurea 0a a. din apropierea mosiei, copilul Tostoi isi va imagina o vergea fermecata cu a-utorul careia va putea sa faca omenirea fericita. In $#12 intreaga familie se muta la Moscova. ,ducatia scriitorului este cea data unui no3il: profesori particulari care il vor instrui la cele mai importante materii. In $#++ Tolstoi se inscrie la facultatea de lim3i rasaritene la Universitatea din 4a.an. 5 a3andonea.a in favoarea facultatii -uridice. Nu si!a inc6eiat studiile.

Tolstoi la varsta de "7 de ani

In $#+2 se intoarce la Iasnaia &oliana in calitatea de mostenitor al mosiei, parte ce ii revenise de drept dup ace averea familiei fusese impartita. Isi incepe cea mai importanta opera de gandire: 8urnalul. *ici ganditorul rus isi va pre.enta ideile fara nici un fel de artificiu artistic. Se lupta cu el insusi. *pare pro3lema morala: '9$2 martie $#+2. 4a.an: $2 martie. *u trecut sase .ile de cand am intrat in clinica, sase .ile de cand sunt aproape multumit de mine;. *m luat o gonoree, se intelege < am luat!o asa cum se ia de o3icei;. &rincipalul folos consta insa in faptul ca mi!am dat seama cu claritate ca viata dezordonata, pe care o mare parte din lumea mondena o pune pe seama tineretii, este de fapt o consecinta a unei pervertiri sufletesti timpurii( $. (subl. ns.) In anul $#+% face o noua incercare, de aceasta data la Universitatea din San t &eters3urg, facultatea de stiinte -uridice. Nici de aceasta data nu reuseste sa o a3solve. =au.a pare a fi o accentuata imprastiere a mintii. " Incepe seria faimoasele disciplinari de sine: ' *s dori sa o3isnuiesc sa imi sta3ilesc dinainte modul de viata, n pentru o .i!doua, ci pentru un an, pentru mai multi ani, pentru toata viata c6iar; este foarte greu, aproape imposi3il, voi incerca totusi, la inceput pentru o .i, apoi pentru doua .ile;.1 In anul $%7$ scriitorul rus se inscrie in armata, asa cum era moda la tinerii no3ili, si placa in =auca.. Isi face de3utul ca scriitor cu micul roman '=opilaria( pe care il pu3lica in anul $%7" la revista 'Sovremenni (. &oate putin stiut este faptul ca Tolstoi a vi.itat si >omania. Una din notele de -urnal este facuta c6iar in ?arlad in anul $%7+: '$# august 9 ?arlad:. Mars de la Tecuci la ?arlad. M!am comportat 3ine toata .iua, cu e@ceptia $) lipsei de 6otarare la prima intalnire cu generalul ") la intalnirea cu cei " Aorcea ovi cu care sunt in cearta si 1) lenii de seara. In loc sa citesc
$ "

Lev Tolstoi, Jurnal, vol.$, p.1 B , mai usor sa scrii .ece volume de filo.ofie decat sa aplici un principiu, oricare ar fi el, in practica.( ( L. Tolstoi, 8urnal, vol.$, p.+) 1 Ibidem, p.#

>au3er, as fi putut scrie cate ceva. Mai important decat orice este pentru viata mea indreptarea celor trei vicii principale.(+

?arladul in anul $#7)

In ?ucuresti locuieste cateva luni. Iata ce scrie matusii sale, T * ,rgols aia, tanarul ofiter: 'Sunt naucit. Un oras mare si frumos, o3ligatia de a te pre.enta multora, opera italiana si teatrul france.;(

Ibidem, vol.$, p.$)7. =ele trei vicii despre care aminteste scriitorul sunt lenea, lipsa de caracter si irasci3ilitatea.

?ucuresti in -urul anului $#7)

In $#7C, scriitorul demisionea.a din armata. *vea "# de ani. Din acest moment Tolstoi se va ocupa de scris. In august $#C", Tolstoi se casatorete cu Sofia *ndreevna ?erg, fiica unui medic din Moscova. ,l avea 1+ de ani iar ea doar $#. La inceput, indragostit cu adevarat de tanara femeie, au petrecut momente linistite si placute, iar viata de familie era fericita. * fost pentru Tolstoi o casatorie ideala: sotia sa ii administrea.a mo sia, ii recopia.a manuscrisele (ii transcrie de 2 ori Razboi i pace)/ i ii daruieste $" copii.

Numeroasa familie Tolstoi

In $#C1 isi pu3lica romanul '=a.acii( cu care va cunoaste un success imediat. Un gand mai vec6i al autorului incepe sa se implineasca.7 Din $#C7 pana in $#C% scrie romanul '>a.3oi si pace(. Tolstoi devine cunoscut in intreaga lume.

BSunt a3solut convins ca tre3uie sa do3andesc gloria.(( Lev Tolstoi, 8urnal, vol.$, p.2%)

&rima editie $#C%

Eaimos, 3ogat si respectat in propria familie, scriitorul rus, cu toate acestea, nu isi gaseste linistea si multumirea. La inceptul anului $#2# Tolstoi intra intr!o perioada de cri.a e@istentiala, cri.a care va dura apro@imativ doi ani. In aceasta perioada scrie 'Spovedania(, o fenomenologie a constiintei tolstoiene. Se gandeste de mai multe ori sa se sinucida. 2. Gandirea Lev Tolstoi a fost un ganditor religios. &ractica rugaciunea incepe sa o deprinda inca din primii ani de viata matura. =autarea lui Dumne.eu a insemnat pentru scriitor parcurgerea unor etape de spirituali.are, de transformare interioara, atat a modului de gandire cat si a modului de trai. Spirituali.area are doua momente concrete in gandirea lui Tolstoi: primul moment e acela in care devine constient ca e o parte din Dumne.eu, ceea ce ec6ivalea.a cu constiinta totalitatii; al doilea moment e acela cand devine constient ca e in identitate de natura cu Dumne.eu, adica constiinta unitatii. De.voltarea gandirii religioase a lui Tolstoi are trei etape: $. constiinta multiplicitatii; " constiinta totalitatii; 1. constiinta unitatii.

".$ =onstiinta multiplicitatii De cand ne nastem si pana murim suntem in cautarea a ceva. In general, copilul cauta i3irea mamei, tanarul cauta sa!si implineasca menirea sau destinul pe care crede ca il are, iar cel in varsta cauta sa faca lucruri care il vor face apreciat de urmasi si care ii vor asigura un loc in randul oamenilor de seama. =autarea e un mod fundamental al e@istentei umane. ".$.$ Lumea 'In aceasta lume! spune folclorul!in care Dumne.eu a facut focul, iar dracul fumul( C, incepe povestea vietii lui Lev Nicolaevici Tolstoi. Nimic nu s!ar petrece daca nu ar e@ista o lume in care omul sa traiasca si despre care sa poata vor3i. Daca fara lume omul n!ar putea sa traiasca, oare despre ea s!ar vor3i daca n!ar fi omulF Lumea s!a nascut atunci cand omul a .is catre sine: GeuH/ Sensul este cel de individualitate empirica: 'De n!ar e@ista fiinta mea separate de Totul, n!ar fi corpul meu si nici corpul celorlalte fiinte.(2

C 2

=. Noica, 8urnal de idei, p.+2+ L. Tolstoi, Despre Dumne.eu si om, p.$7#

".$." &entru ce traiesc euF Iiata traita in desfatari si -ocuri de carti ii devine de nesuportat scriitorului: ' Tare multa vreme mi!am pierdut. La inceput m!am antrenat in placeri mondene, apoi am simtit din nou un gol in suflet( scria Tolstoi la "# fe3ruarie $#7$. =ontradictia este pretutindeni in viata GprimuluiH Tolstoi. *cest mod de situare in viata il numim Gconstiinta multiplicitatiiH. Multiplicitatea inseamna ceea ce este lipsit de unitate, lipsit de un centru, deci lipsit de ordine. *sa cum am aratat, tanarul Tolstoi isi dorea cu ardoare Aloria. =and omul isi doreste cu ardoare ceva inseamna, intr!un fel, ca ii este constittiva acea dorinta, ca ea face parte din fiinta lui. Insa do3andirea ei, cum e ca.ul ganditorului rus, nu este urmata de o satisfactie dura3ila. Unde malumF Se pare ca a cautat acolo unde adevarul nu locuieste: in fiinta lui e@terioara, in ego. ".$.1 =6emarea lui Dumne.eu =6emarea lui Dumne.eu, in acceptiunea tolstoiana, are loc intr!o modalitate preponderant afectiva: 'Spun ca nevoia de a cauta pe Dumne.eu n era determinate de ratiune, ci de un sentiment, pentru ca nu provenea din flu@ul gandurilor, ci din inima(. # Lim3a-ul acesta e unul lipsit de sunete si cuvinte, e interior. Iocea constiintei ii soptea ca Dumne.eu era in el insusi: '*devarul era ca viata aceasta era fara rost. *m trait precum ceilalti, am facut ceea ce ceilalti au facut, pana cand am inteles clar ca nimic nu ma astepta decat distrugerea(% Somnul constiintei empirice, prin o3iceiurile si interesele ei, pare sa se sfarseasca pentru Tolstoi. '=onstiinta ne tre.este din somn. Deci numai constiinta ( cine sunt euF ) ne tre.este din falsa viata trupesca.($) ".$.+ Vita Nuova Tolstoi spunea ca adevarata cunoastere e una singura: a sti cum sa traiesti. Despre Dumne.eu, Tolstoi vor3este in general ca despre o realitate sufleteasca, interioara. ,l intelegea divinitatea ca ceea ce este interior omului, dar care se manifesta si in e@terior. 5ricum, accentual va sta mereu asupra interioritatii: ' Lui Dumne.eu nu!I plac persoanele in plus. =u ,l se poate vor3i intre patru oc6i(.$$ Dumne.eu nu!I un concept o3tinut si folosit din surse teologice, ci scripturale. =eea ce depaseste individualitatea omului si e in sine incognosci3il, aceasta este ceea ce, in general, intelegea Tolstoi prin Dumne.eu. *cest concept are doua sensuri 3ine preci.ate: $. Dumne.eu este incognosci3il; ". Dumne.eu este iu3ire. ,@perimentarea relatiei cu Dumne.eu in sensul de Iu3ire are intaietate la scriitorul rus fata de orice e@ercitiu intellectual. &artea practica, e@perienta inteleasa ca apropiere de Dumne.eu a fost mere ratiunea din um3ra a meditatiilor tolstoiene. =onsecintele practice ale gandirii sunt esntiale pentru Tolstoi. ,l recunoaste ca e@ista un Dumne.eu in sine, asadar nemanifest, cu care nu poate comunica, nu poate avea o relatie, dar continua sa spuna ca nu poate avea nici o legatura cu Dumne.eu in sine, de aceea Dumne.eul manifest, cu care poate avea o relatie, e preferat de Tolstoi si doar despre acesta, spne el, putem vor3i: 'Dumne.eu e iu3ire, asa este. Il cunoastem numai pentru ca il iu3im. D ace este
# %

L. Tolstoi, Spovedania si alte scrieri religioase, p.7 I3idem, p.$) $) L. Tolstoi, Despre Dumne.eu si om, p.$#7 $$ I3idem, p.$CC

Dumne.eu in sine tine de un rationament adesea de prisos, 3a c6iar daunator. Daca sunt intre3at: dar Dumne.eu e@ista in sineF, tre3uie sa spun si voi spune: da, dupa toate pro3a3ilitatile, numai ca eu nu inteleg nimic despre el, despre acest Dumne.eu in sine. Dar Dumne.eul!iu3ire e altceva. &e el il inteleg cu siguranta. ,l este totul pentru mine, e@plicatia si rostul vietii mele($".

"." =onstiinta totalitatii$1 'Insa ce nade-de a 3ucuriei mai poate fi, cand ai in fata 3atranetea si moarteaF ,@ista numai o iesire din aceasta situatie, sa!ti sc6im3i viata desavarsirii spirituale, in comuniune tot mai mare cu Dumne.eu(.$+ =unoasterea lui Dumne.eu a insemnat pentru scriitor urcarea unor trepte purificatoare. Toate acestea sunt activitati ale constiintei totalitatii. Din perspective reali.arii effective a progresului spiritual, am considerat GrugaciuneaH drept prima treapta pentru gandirea lui Tolstoi, recunoasterea cea mai evidenta a e@istentei lui Dumne.eu in interiorul omului; a doua treapta este cea a GmeditatieiH, unde il vom vedea pe Tolstoi confruntat cu pro3lema timpului; a treia etapa este cea a GmunciiH $7 pentru 3inele sau si a activitatii in folosul oamenilor: apropierea de Dumne.eu; am numit ultima etapa Gstiinta adevarataH, incercand aici sa sinteti.am intreg procesul de spirituali.are de pana acum: 'Mi s! a spus clar ( de catre Iointa divina, n.n.), si mai mult decat atat, oride cate ori incep sa fac ceva ce nu tre3uie si cum nu tre3uie, mi se da peste nas($C.

".1 =onstiinta unitatii In Memorialul sau, &ascal vor3este de Guitare de lume si de toate, in afara de Dumne.euH. *ceasta uitare pascaliana e in fapt o reamintire a naturii divine a omului. Uitand ceea ce e trecator omul isi descopera adevarata natura interioara, spirituala. Tot ceea ce putem sti e compus, cunoasterea insemnand de.valuirea structurii lucrurilor. Insa Dumne.eu e simplu. &e Dumne.eu l!am putea cunoaste, dupa Meister ,c 6art, prin formula Gnici aceasta, nici aceeaH, prin detasare de lucruri si de toate creaturile. *ceasta formula de.leaga foarte 3ine atat mi.a gandirii marelui etician rus cat si, mai ales, mecanismul reusitei implinirii propriului destin. =onstiinta unitatii la care a a-uns Tolstoi se diferentia.a in anali.a noastra de fa.a anterioara, adica de constiinta totalitatii, prin aceea ca cunoasterea lui Dumne.eu! telul gandirii tostoiene!, nu mai pune accentual pe apropierea de Dumne.eu, ci pe unirea cu Dumne.eu, ceea ce inseamna negarea oricarei realitati in afara de cea divina. In c6eie negative, unirea nu e decat o ani6ilare a GeuluiH, a vointei proprii, a3andonul oricarui scop, fie el si cel al unirii.

".1.$
$" $1

Iu3irea de adevar

I3idem, p. $C# 'Divinul eu este acel eu care are constiinta de sine.( ( i3idem, p. 7") $+ I3idem, p.$1 $7 '*ctivitatea este apropierea de Dumne.eul din tine insuti.(( i3idem, p.$+$) $C L.Tolstoi, 8urnal, vol.", p."$2

5are ce a c6emat de!a lungul istoriei omul la a!si pierde linistea, mergand pana la a!si risca propia viata, daca nu presimtirea adevarlui care!I dadea g6es la faptaF Notiunea de adevar, in raport cu cea de Dumne.eu, este lipsita de incarcatura teologic!determinata sau general!culturala pe care cea de!a doua o are. *devarul este Dumne.eu. Dar iata cum una din ultimele rugagiuni tolstoiene, vi3ranta, depune marturie pentru inima scriitorului si iu3irea ei, adevarul: '*-uta!mi, &arinte, spirit universal, i.vor si principiu al vietii, a-uta!mi ca macar ultimile .ile, ceasuri ale vietii mele aici, sa le traiesc numai inaintea Ta, slu-indu!te numai pe Tine(.$2

Tolstoi in gara la *stapovo ($%$))

In conflict cu sotia sa deoarece vroia sa dea tot ceea ce ii prisosea taranilor flaman.i, Tolstoi fuge de acasa, la "# octom3rie $%$), cu gandul de a a-unge in sudul >usiei sau in ?ulgaria. =alatoria fiind prea lunga pentru scriitor, se im3olnaveste si face un popas in gara
$2

I3idem, p.1##

*stapovo. Seful garii ii pune la dispo.itie apartamentul sau. Dupa sapte .ile, Tolstoi moare si este imormantat la Iasnaia &oliana, in padurea 0a a.. Aasise 3etisorul fermecat. Inmormatarea a fost fara preoti si fara slu-3a, si fara fast, asa cum vruse el.