Criza economica

(1929 - 1933) Criza economica mondiala a inceput brusc intr-o perioada de prosperitate si optimism economic, printr-un krach bursier pe Wall Street in octombrie 1929, cuprinzand Statele Unite si raspandindu-se apoi in intrea a lume! Criza "inanciara a "ost un indicator al depresiunii enerale a economiei mondiale# productia si preturile industriale s-au prabusit, marasmul a ricol, latent dupa s"arsitul $rimului %azboi &ondial, s-a accentuat, comertul international s-a dezor anizat! Soma'ul, mizeria, anta onismele sociale s-au e(tins! Criza economica, acutizand in"runtarile politice, a "a)orizat ascensiunea re imurilor autoritare, a a ra)at tensiunile internationale, a de)enit o catastro"a la scara mondiala! Sin ura tara care nu a "ost atinsa de aceasta a "ost U%SS! *nul de )ar" al crizei economice a "ost 1932! *mintiri despre )iitor# criza din 1929-1933

*ndrei Cr+ciun ,ineri, 12 -ecembrie 2../ ,lad Stoicescu n propoziii scurte i realiti-telex, Romnia sfritului de 2008 propune un personaj principal, !eodor "tolojan, premierul #isat al coaliiei $"%-$%&, i pericolul care d trcoale Romniei' criza( *lian0a necon)en0ional+ 1i aproape imposibil+ dintre partidele mai susamintite este e(plicat+ 2n termenii unei ne)oi ur ente de stabilitate, care s+ produc+ solu0iile necesare estion+rii dezastrului economic care se pre"i ureaz+! Conte(tul e nou! &ecanismele 1i posibilele e"ecte ale tumultului "inanciar pot "i 2ns+ 2nt3lnite, "ie 1i par0ial, 2n istoria recent+ a %om3niei! Se 2nt3mpla acum aproape opt decenii - &area %ecesiune! 4,5 1i-a propus s+ recompun+, din presa interbelic+, tabloul perioadei 1929-1933, pentru a 2n0ele e ce)a dintr-un trecut care pare s+ nu mai treac+! 6i care "ace scenariile )iitorului 2ntr-o %om3nie a alian0elor surprinz+toare 1i a unei )ie0i mereu tr+ite 2n spiritul lui 7ne-om descurca8! -emersul 4,5 s-ar putea constitui 2ntr-un in)entar al lucrurilor de e)itat pe timp de criz+ 1i, totodat+, 2ntr-un tablou al pro)oc+rilor c+rora s+ le "ac+ "a0+ u)ernul care se na1te, prin cezarian+, 2n aceste zile! )*2*' +octom,rie ne-ru. 6i 2n &area %ecesiune a secolului trecut lucrurile st+teau la "el ca acum# autorit+0ile abordau patetic 1i nepro"esionist criza! Cu c3te)a luni 2nainte, economia 7duduia8, iar cu c3te)a luni dup+ eram 2n colaps, b+ncile "+ceau apeluri disperate 2ntru spri'inirea "ra ilului leu, pro"esorii st+teau din re)+ 2n re)+, iar mai periculos p+rea 7iredentismul ma hiar8! Sinuci a1ii perioadei, 7'ena0i "inanciar8, se duceau pe lumea cealalt+ l+s3nd 2n urm+ datorii 1i implor3nd iertarea b+ncilor creditoare!

9n 1929, la "inele unui deceniu de aur care estompase memoria macabr+ a $rimului %+zboi &ondial, criza a lo)it din plin 7%om3nia dodoloa0+8! :ursele s-au pr+bu1it, marile companii au 2nceput s+ se clatine din temelii, iar 71oma'ul8 a de)enit, dintr-un simplu cu)3nt, o realitate cotidian+ alarmant+! ;iciodat+ n-a p+rut mai e)ident+ pr+)+lirea citadelei capitaliste dec3t 2n lunile 1i 2n anii care au urmat acelui 7octombrie ne ru8 din 1929! *u trecut aproape opt decenii de atunci, %om3nia bate la por0ile unei noi crize economice de propor0ii, iar comedia 1i tra edia 2nc+ alc+tuiesc aluatul din care 0ara 21i prepar+ solu0iile anticriz+! Criza, mereu prea departe Wall Streetul se pr+bu1e1te prima dat+ pe 2< octombrie 1929! =a :ucure1ti, )e1tile a'un 2ns+ mai reu! 4ra internetului nu trans"ormase 2nc+ miile de kilometri 2n secunde-distan0+! >rei zile mai t3rziu, cel mai mare ziar rom3nesc al epocii, 7Uni)ersul8, dedic+, 2n "ine, o 7caset+8 e)enimentului# 7=a :ursa de e"ecte din ;e?-@ork s-au "+cut tranzac0iuni asupra unui num+r de circa 1< milioane ac0iuni! 6edin0a a decurs e(traordinar de "urtunos 1i 2n parte 2ntr-o atmos"er+ de panic+, 2nre istr3ndu-se sc+deri colosale la cursurile celor mai multe h3rtii8! ;ici 7-iminea0a8, ziarul st3n ii politice, nu se r+be1te "oarte tare! *bia pe 1 noiembrie titreaz+ pe prima pa in+# 7Crahul catastro"al de la :ursa din ;e?@ork8, descriind pe lar haosul de pe pia0a bursier+ american+! C3nd )ine )orba de %om3nia, optimismul e 2n "loare! Criza e mereu 7a lor8, a celorlal0i, mereu 2n alt+ parte# 79n eneral, bilan0ul :+ncii ;a0ionale arat+ c+ situa0ia economic+ a 2nceput s+ se 2ndrepte 2n mod "oarte temeinic 1i 2ndrept+0e1te speran0a ca, pe m+sur+ ce se )a )alori"ica noua recolt+, 2mbun+t+0irea s+ se accentueze8! &ai mult, pe A noiembrie, se des"+1oar+, la :ucure1ti, *dunarea eneral+ e(traordinar+ a Uniunii Bndustria1ilor! -espre criz+ 1i posibilele sale e"ecteC ;icio )orb+! %om3nia 21i tr+ia 2nc+ iluziile departe de un t+)+lu "inanciar ce a)ea s+ 7mu1te8, cu "or0+ 1i pe nea1teptate, c3te)a luni mai t3rziu! +/ncile sunt %umnezeu. Starea de 7dulce )isare8 caracteriza 1i )3r"urile e1alonului politic rom3nesc! $e 1. noiembrie 1929, Bon &ihalache, la acea )reme ministru al a riculturii, publica 2n 7Uni)ersul8 o 7Scrisoare c+tre plu ari8, 2n care s"+tuia a ricultorul rom3n s+ se arunce 2n bra0ele b+ncilor# 7* ricultura nu se mai "ace azi numai cu DoaseleE! >rebuie s+ ne r+bim 1i noi ca s+ nu ne dea cump+na lumii peste

cap! DCredit, or anizare 1i educa0ieE sunt D>at+l, Fiul 1i S"3ntul -uhE al a riculturii rom3ne8! Un alt"el de a spune c+ 7:+ncile sunt -umnezeu8! $ro nozata modernizare a a riculturii d+dea 1i tonul reclamelor din pa inile ziarelor rom3ne1ti! Bat+, de pild+, un promo din 7Uni)ersul8# 7Calul este un animal r+bd+tor 1i iubit de to0i! 4l nu mai este 2ns+ la 2n+l0imea cerin0elor moderne! ,echile pre'udec+0i nu trebuie s+ continue! -e ce nu )-a0i adresa * entului Ford celui mai apropiat, cer3ndu-i s+ )+ do)edeasc+ "oloasele 1i economia pe cari le )e0i putea realiza 2n comer0ul -)s! cu a'utorul unei camionete noi Ford! *cum este timpul pentru cercetarea acestei probleme, deoarece iarna )ine cu pa1i mari 1i iarna 2n %om3nia este nu numai aspr+, dar 1i piedica cea mai de seam+ 2n calea transporturilor cu cai8! %ecesiunea )enea 2ns+ cu pa1i de i ant! 0ltenii i dolarii fali 4"ectele crizei 1i 2nceputul recesiunii teribile care a)ea s+ a"ecteze %om3nia p3n+ la mi'locul anilor G3. 2ncepeau s+ produc+ primii 7descurc+re0i8! %om3nia pro"und+ a a)ut 2n permanen0+ anticorpii necesari pentru a dezle a i0ele situa0iilor complicate# 7-e c3t)a timp s-a constatat c+ circul+ 2n 0ar+ noi bancnote "alse de 1!... lei din seria celor "alsi"icate 2n comuna :+ile1ti (-ol')! :ancnota se poate cunoa1te dup+ h3rtie, care este in"erioar+ 1i "+r+ lustru! Culoarea bancnotei este 2nchis+, iar "ili ramele nu sunt reu1ite8! Comedia nu se opre1te 2ns+ aici, c+ci 2n %om3nia 2ncepuser+ s+ circule 1i dolari "al1i# 7>ezaurul din Washin ton a 2n1tiin0at poli0ia Capitalei c+ s-au "alsi"icat bancnote de 1. 1i 2. dolari ai :+ncii DFederal %eser)eE din &issouri, seria 192/! $ortretul lui Hackson, secretarul tezaurului, este imper"ect8!

10R2 134R2( $e ) noiem,rie )*2*, +%imineaa. anuna cderea /ursei din 1e5 6or7 &8 $23&38 408&9 :i dez,rcai, i cu ,anii luai =a s"3r1itul lui iulie 193., 7Uni)ersul8 demareaz+ o serie de reporta'e sub titlul 7$rin re iunile de munte ale :uco)inei8! Foametea, 1oma'ul 1i "alimentul sunt ima inile cel mai des in)ocate! 7=ipitorile satelorC8 :+ncile, care iau dob3nzi de 3IJ, 1i c+m+tarii, ma'oritatea e)rei, care cer I.-K.J! %eporterul noteaz+ 2ns+ c+ sentimentul antisemit nu este r+sp3ndit! 6i, totu1i, c3te)a luni mai t3rziu, acela1i 7Uni)ersul8 titra pe prima pa in+ 7$ro)ocatori de anarhie8, continu3nd# 7L+ranii e)rei sunt 2mpropriet+ri0i, 2n )reme ce rom3nii sunt dezbr+ca0i de c+m+tari! Ce s+ mai zicem de cazul de la Sucea)a descris de eminentul nostru con"rate, d! C! :acalba1aC *colo, primarul a 2nchiriat oborul comunei unei asocia0 ii de I e)rei, care luau c3te I

lei 0+ranilor, ori de c3te ori ace1tia coborau din c+ru0e ce)a, o sc3ndur+, un sac, orice! C3nd 0+ranul n-a)ea cu ce s+ pl+teasc+ 2l dezbr+cau8! "S nu ne nele mbulzeala automobilelor pe strzi, aglomera ia la luptele de box, slile nesate Duminica la cinema (...) Mergei la pia i ei a!la c s"a redus la #umtate consumul alimentar$", ;i!ail ;ora, +<ni#ersul. - )*=0 %3>8" R<&, 1 C2?R3 +" mai sal#m ce se mai poate sal#a. Criza economic+ din perioada interbelic+ a "ost una de supraproduc0ie, "iind a ra)at+ de sc+derea puternic+ a puterii de cump+rare a popula0iei! =a ni)el mondial, a e(plodat la 'um+tatea anului 1929, a"ect3nd produc0ia de "ont+, cupru, o0el, huil+, sare, cantit+0i uria1e de produse r+m3n3nd ne)3ndute, 2n depozite! 9n %om3nia, ima inea-simbol a epocii este cea a 0+ranului )+rs3nd laptele pe c3mp sau d3nd "oc r3nelor! Cmtari e#rei Ci"re seci spun totul despre dimensiunea dezastrului! M anchet+ 2ntreprins+ de &inisterul de Husti0ie 2n 1932 indica "aptul c+ aproape 2,I milioane de a ricultori a)eau de rambursat datorii, contractate p3n+ 2n 1931, 2n )aloare de I2 de miliarde de lei! -atoria cuprindea doar crean0ele la b+nci, nu 1i datoriile de la indi)id la indi)id, estimate la aproape 2. de miliarde! %e)ersul medaliei indica o realitate alarmant+# nu era sat sau comun+ care s+ nu aib+ unul sau mai mul0i c+m+tari, rom3ni sau str+ini, mai ales e)rei! =a 2nceputul anilor G3., pre0ul chintalului de r3u sc+zuse sub ni)elul cheltuielilor "+cute pentru a-l recolta! &arii proprietari, care "+cuser+ e"orturi "inanciare considerabile pentru automatizarea procesului a ricol, s-au +sit 2n situa0ia de insol)abilitate! &odelul american e1uase lamentabil 2n %om3nia interbelic+! %eac0ia u)ernului a "ost, pe toat+ durata recesiunii, aproape catastro"al+! $re0urile m+r"urilor de produc0ie autohton+ s-au men0inut la ni)elul anilor care au precedat criza, do)edindu-se e(a erate 2n raport cu puterea de cump+rare a popula0iei! &+r"urile a ricole, neprote'ate de nicio m+sur+ )amal+, au "ost l+sate la discre0ia concuren0ei interna0ionale, ceea ce a contribuit la sc+derea pre0urilor respecti)e cu K.-A.J "a0+ de perioada 192/1929! ?alimente ,ancare rsuntoare 9n plus , o ade)+rat+ hemora ie "inanciar+ a a"ectat %om3nia la 2nceputul anilor G3.!

Firmele cu capital str+in s-au retras de pe pia0a rom3neasc+, 2ncerc3nd s+ limiteze pierderile 1i s+ mai sal)eze o brum+ de pro"it! Con"orm estim+rilor neo"iciale, 2ntre octombrie 1929 1i iulie 1931 au 7ie1it8 din %om3nia peste 1A miliarde de lei! Bne)itabil, sistemul bancar a intrat 2n colaps! $rintre cele mai r+sun+toare "alimente sunt, 2n epoc+, :anca L+rii %om3ne1ti 1i :anca :erco)ici, ambele din :ucure1ti! Criza bancar+, anun0at+ 2nc+ din 193., d+ na1tere la o ade)+ rat+ panic+ printre deponen0i! 7S+ mai sal)+m ce se mai poate sal)a8, de)ine sinta ma-simbol a epocii! Mamenii 2ncep s+-1i retra + masi) banii depu1i!

%R8;3&3 CR2>32 3C010;2C3( n Romnia inter,elic, muli ne-ustori i petroliti s-au spnzurat sau i-au tras un -lon @n tmpl, din cauza dificultilor financiare "21<C2%3R2 %21 A319 ?2181C28R9 +Cer iertare ,ncei creditoare(((. Cronica sinuciderilor la rom3ni pe )reme de criz+ r+m3ne 2n acela1i re istru speci"ic na0ional# tra icomedia! $e 3 "ebruarie 193., 7Uni)ersul8 scria# 7&arele comerciant an rosist din Capital+, Hean 4schenasN, s-a sinucis! 9n strada Oabro)eni <, el a)ea un mare ma azin de manu"actur+! 9n ultimul timp a'unsese 2ntro mare 'en+ "inanciar+, din care cauz+ se neurastenizase! Beri-diminea0+ a plecat "oarte ab+- tut de acas+ 1i a spus "iului s+u c+ nu )a )eni la mas+! =a pr+)+lie a stat p3n+ la ora 1, c3nd a plecat odat+ cu 2ntre personalul! 4schenasN a)ea 2ns+ o alt+ cheie 1i dup+ c3t)a timp s-a 2napoiat 2n pr+)+lie 1i s-a sp3nzurat! 9n buzunarul hainei sinuci a1ului s-a +sit o scrisoare cu urm+torul con0inut# D&+ simt incapabil s+ mai rezist! ,+d ruina mea 1i a "amiliei mele! Cer iertare "amiliei, b+ncei creditoare 1i celorlal0i creditori ai meiE8! $e 2/ "ebruarie G3., alt+ tra edie subliniat+ 2n 7Uni)ersul8# 7*lt+ )ictim+ a crizei "inanciare, marele comerciant $andele :r+tulescu 1i-a pus cap+t zilelor! (!!!) *"aceristul era descoperit cu 2I de milioane! 9n ultimul timp era "oarte ab+tut 1i din cauz+ c+ i s-a aplicat o amend+ de 2.. mii lei, 2n con"ormitate cu le ea8! 1sturel i Conser#atorul $e 2 martie 193., alt necaz# 7Beri, s-a sinucis pe o alee din "a0a 6trandului de la 1osea in inerul -umitru ;+sturel, de <K de ani, tr+ 3ndu-1i dou+ loan0e de re)ol)er 2n t3mpla dreapt+! *supra cada)rului s-au +sit dou+ scrisori, una adresat+ "ratelui 1i sorei sale, iar a doua so0iei sale! -ela "rate 1i sor+ 21i ia r+mas bun, ar+t3nd ca moti) al sinuciderii 'ena "inanciar+! Scrisoarea adresat+ so0iei este mai detaliat+! M roa + s+-l ierte pentru estul ce-l "ace 1i o po)+0uie1te s+ nu se descura'eze 1i s+ continue a urma Conser)atorul8!

"cuze fa de societatea de @nmormntri $e < martie# 7-!P!=! Orossman, mare petrolist ploie1tean, a 2ncercat s+ se sinucid+ ast+sear+, b3nd I.. r! spirt 2n care dizol)ase c3te)a pastile! Cauza acestei 2ncerc+ri disperate este situa0ia "inanciar+ critic+ 2n care se +sea, pro)ocat+ de ultimele sc+deri de pre0uri ale 0i0eiului! -ealt"el, era 1i bolna)8! $e 1/ iulie 1933, absurdul perioadei atin e ni)elul ma(im# 7%+pus de mizerie 1i urm+rit de creditori, un b+tr3n comerciant din $loe1ti 1i-a pus cap+t zilelor! *n hel Ooldstein a l+sat 2n urma sa trei scrisori! Una, adresat+ primului procurer, 2n care 21i e(plic+ "apta, ru 3nd s+ nu i se "ac+ autopsia! * doua, adresat+ societ+0ii Sacre de 2nmorm3nt+ri, 2n care 21i cere scuze pentru deran'ul ce 2l produce, ru 3ndu-i s+-l 2nmorm3nteze la un loc mai bun! * treia, adresat+ propriet+resei, nu a "ost 2nc+ deschis+, destinatara ne"iind 2n localitate! *n hel Ooldstein )enise 2n $loie1ti din Foc1ani la c30i)a ani dup+ r+zboi 1i a deschis un mare ma azin 2n plin centrul ora1ului! -in cauza crizei care b3ntuie cu at3ta "urie, Ooldstein a c+zut 2n "aliment! 4l nu s-a dat u1or 2n)ins, ci timp de aproape trei ani a luptat cu necazurile, 2ncerc3nd s+ se re"ac+! * "ost 2ns+ imposibil! 9n ultimul timp, ne"ericitul b+tr3n a intrat ca )3nz+tor la un ma azin de manu"actur+, unde era mul0umit c+-1i putea c31ti a e(isten0a! Un creditor din :ucure1ti 2ns+, auzind c+ are o lea"+, i-a "+cut poprire pe ea, iar patronii ma azinului la care "unc0iona, "erindu-se de nepl+ceri, l-au concediat din ser)iciu! *'uns pe drumuri, a pierdut orice speran0+ 1i a recurs la "unestul est al sinuciderii8! "Marele comerciant angrosist din %apital, &ean 'sc(enas), s"a sinucis (...). *n ultimul timp a#unsese ntr"o mare #en !inanciar, din care cauz se neurastenizase.", +<ni#ersul., = fe,ruarie )*=0 R3B0& 8 %8"C9&2&0R +"tatul se desintereseaz complect de profesori. Cu sau "+r+ cele aproape opt decenii care s-au a1ezat peste cea mai mare recesiune economic+ a secolului trecut, %om3nia pare s+ tr+iasc+, mereu, 2n interiorul acelora1i coordonate! 6i la s"3r1itul lui 1929, 0ara se con"runta cu problemele ce "ac ast+zi actualitatea# 7$ro"esorii secundari 21i 2ncep cariera cu A!... lei pe lun+, adic+ cu at3t c3t cost+ numai chiria lunar+ a unei locuin0e modeste, iar pentru tot restul de cheltuieli ale unei )ie0i de "amilie, statul se desintereseaz+ complect, p+r+sindu-i absolut la )oia 2nt3mpl+rii! Starea 2n)+0+m3ntului nostru nu este dec3t e"ectul acestei crime politice 2mpotri)a pro"esorimii8! 6i, "iindc+ a1a nu se mai putea, dasc+lii pre +teau o re)+ de propor0ii! +2redentitii ma-!iari.

M alt+ pies+ de mare audien0+ ast+zi "+cea s+li pline 1i atunci - 7Un urii 1i noi8! &ai conta c+ %om3nia se a"la pe mar inea unei recesiuni de care nimeni nu se ar+ta interesatC Lara 21i ducea r+zboaiele cu 7du1manii8# 7=a serb+rile na0ionale or anizate de iredenti1tii ma hiari au luat parte, 2n calitate de dele a0i ai partidului ma hiar din %om3nia, domnii Bose" ;emes 1i Sandor Fischer! 9n :ucure1tii a toate r+bd+ tor, ca 1i 2n toate ora1ele din *rdeal, propa anda ma hiar+ a reu1it s+ introduc+ "ilme iredentiste! 6i u)ernul tolereaz+ propa anda criminal+ 2n 0ara noastr+ 1i se crede obli at s+ dea sute de milioane "o1tilor "unc- 0ionari ma hiari care au re"uzat s+ depun+ 'ur+m3ntu! -ulce 0ar+!!!8! 193. a )enit 2ns+ cu )e1ti proaste pentru toat+ lumea! 9n ciuda optimismului nai) care contaminase discursul public 2n prea'ma crahului bursier, deceniul al patrulea n-a)ea niciun 3nd s+ mena'eze destinele rom3nilor! 7Uni)ersul8 descrie ma istral starea na0iunii# 7Oreutatea de a tr+i se simte din ne"ericire tot mai ap+sat 2n 0ara aceasta bo at+ 1i cu procentul celei mai pu0in dense popula0ii 2n raport cu supra"a0a! Oreutatea de a tr+i se simte 2n r3ndurile claselor ne)oia1e - printre muncitorii din industrie, printre 0+ranii lipsi0i de p+m3nt, printre proletariatul intelectual! ,in la :ucure1ti din toate col0urile 0+rii! ,in lucr+tori 1omeri 1i )in absol)en0i de 1coli superioare, licen0iati, doctori 1i diploma0i ai di"eritelor academii de studii din str+in+tate, a +0a0i to0i de speran0a c+ )or cuceri aici un post c3t de modest sau c+ )or +si orice alt rost pro)izoriu p3n+ la un )iitor Dmai bineE! -ar cum )in a1a se 2ntorc! :a, de cele mai multe ori nici nu mai au cu ce s+ seGntoarc+8! "acul, mai scump dect coninutul Urbanitatea precar+ a %om3niei interbelice era 2ns+ doar o parte a problemei! $+tura rural+ 2nsuma 2nc+ procentul cel mai 2nsemnat de popula0ie! 9n consecin0+, cel mai a"ectat de recesiune! 7=e d+m "ocQ8, amenin0 au peste tot 0+ranii, pu1i 2n "a0a pre0urilor derizorii la care se comercializau produsele a ricole! 7>ra edia produc0iei noastre 1i-a atins punctul culminant! Costul unui sac ol e mai mare dec3t produsul cu care se umple! $entru un bilet de cinemato ra" unde po0i admira pentru o or+ pelicula D*manta abandonat+E trebuie s+ duci la cas+ un sac cu K. de k de orz sau o cistern+ de 0i0ei8, scria 7Uni)ersul8! Concluzia, la mi'locul lui 193., nu putea "i dec3t una# 7>recem prin 2mpre'ur+ri cum n-au mai "ost! * a'uns cu0itul la os8!

"+dinioar, pe remea Micei ,om-nii cu oameni mari, se repeta o orb curent. nu moare nimeni de !oame n ara rom-neasc. /u trecut remurile, au albit capetele, ara s"a mrit, oamenii s"au micorat i mult lume moare de !oame n ,om-nia Mare", Constantin /acal,aa, +<ni#ersul. - )*=0

%2?2C<& 9C2( n )*=0, omajul fcea ra#a-ii 0 <RC22 3R8< %3 B219

+ recutul s,uciumat al poporului. Ca de obicei, istoria e chemat+ s+ 'usti"ice 7de ce ni se 2nt3mpl+8! $e 3 7decem)rie8 1929, 0+r+nistul &ihai 6erban a 0inut un antolo ic 7discurs cu ocaziunea desbaterii adresei de r+spuns la mesa'ul de deschidere a sesiunii corpurilor le iuitoare8! 7$oporului rom3nesc, a1ezat la por0ile r+s+ritene ale 4uropei, i-a re)enit partea cea mai in rat+ din di)iziunea de roluri 1i de munc+, 2n e)olu0ia istoric+ a neamurilor! Chiar atunci c3nd )alurile de n+past+ ale mi ra0iunii popoarelor nGau putut "i pe dea2ntre ul oprite de piepturile str+mo1ilor no1tri, totu1 ele au trecut mult sl+bite spre apus, unde adesea sGau a1ezat dela sine! *ceste lupte au cerut sacri"iciul unei p+r0i a "iin0ei noastre etnice8! L+r+nistul descrie corect starea economiei rom3ne1ti care s-a r+bit 7s+ "ac+ o Camer+ de comer0 2nainte de a a)ea una a * riculturii8# 7Fiind )orba de un Stat a rar, trebuie s+ subordon+m problema a ricol+ cauzei a ricultorului! C+ci dac+ )om mai continua cu concep0ia dep3n+ acum, acestuia nu-i mai r+m3ne drept parte dec3t resemnarea 2n mizerie sau emi rarea, sau re)olta8! Concluzia nu poate "i dec3t una, 2n cheie mistic+# cu a'utorul bunului -umnezeu, trecem noi 1i de asta, pentru c+# 7&erit+ acest popor, prin ori inea 1i trecutul s+u sbuciumat, prin calit+0ile rasei 1i bo +0ia zestrei sale, o soart+ mai bun+ 2n concertul ci)iliza0iei contemporane8!

Criza economica din "<8 in cifre' )*2*)*== #s 200D-200*

de Cristian Mr onas Rhris!ro &iercuri, < noiembrie 2..9, 9#1. 4conomie S Finan0e T :+nci
2n ceea ce ii pri#este pe americani, actuala criza economica a fost comparata de multi cu cea din perioada )*2*-)*==, existand c!iar economisti care au sustinut si inca mai sustin ca acum #a fi mai rau decat atunci( $entru a ne face o ima-ine cat de cat corecta asupra efectelor economice -enerate de cele doua crize, sa judecam lucrurile prin prisma a trei indicatori E e#olutia $2/, e#olutia somajului si a numarului ,ancilor americane cu pro,leme( )( $2/ U in perioada 193.-1933, deci in < ani de criza, $B:-ul SU* s-a contractat cu 2K!AJ comparati) cu )aloarea din 1929, in timp ce actuala criza economica a enerat doar un an de scadere, datele istorice aici, ra"icul aici! 2( Rata somajului U in 1929, dupa ani de crestere economica semni"icati)a, rata soma'ului in SU* se situa la 3!2J! Mdata cu criza, numarul somerilor a crescut semni"icati), ast"el ca in 1933, rata soma'ului a atins un ma(im de 2<!9J, dupa care a inceput sa scada, datele aici! Bn 193A, atunci cand pro ramul >he ;e? -eal a incetat, rata soma'ului era de 1<!3J, dar abia la inceputul anilor V<. sa reintors la )alorile de dinaintea crizei! -esi rata actuala a soma'ului pare mica in comparatie cu cea inre istrata in 1933, americanilor le )or trebui cel putin IK ani pana sa a'un a din nou la ni)elul de dinaintea crizei! Ora"ic aici! =( "istemul ,ancar U numarul bancilor care au intrat in "aliment intre 193. si 1933 a "ost de 9!1<K, in 193< continuand sa e(iste 1<!1<K banci ce detineau acti)e in )aloare totala de <K!< mld dolari (WXA<. mld in banii de astazi), datele aici! $e de alta parte, actuala criza a enerat "alimentul a mai putin de 1I. de banci, alte W<2. banci a"landu-se pe lista nea ra! Bntre 19/.-199< au "alimentat 2!93I de banci, in timp ce pe lista nea ra se a"lau peste 1!..., ra"icul aici! Sursa# Carpe -iem -esi numarul mic al "alimentelor bancare din ultimii 2 ani se e(plica si prin "aptul ca acum piata este mult mai concentrata, e(istand cate)a banci "oarte mari (to bi to "ail), unele dintre acestea primind si a'utor de la statul american, este clar ca impactul actualei crize asupra sistemului bancar nu are amploarea celei din anii V3.! =uand in considerare ci"rele de mai sus, am serioase dubii ca cele doua crize su"era )reo comparatie!