FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE - LUCIAN BLAGA - SIBIU

STUDENTA : Novaceanu Roxana-Tatiana SPECIALIZAREA : Finante-Banci ANUL : I GRUPA : PROFESORI COORDONATORI : DAN POPESCU SI OPREANA ALIN

Criza economico-financiara mondiala a Romaniei

Tema: Proiectii ale crizei economico-financiare mondiale pentru economia romaneasca actuala.

O criza financiara poate fi caracteriza printr-un dezechilibru pe o anumita piata financiara, dezechilibru ce afecteaza capaciattea de alocare a pietei, determinand ca intermediera financiara si investitiile sa fie reduse sau inexistente. Termenul criza financiara este folosit intr-un numar mare de cazuri, de multe ori pentru a denota o criza a sectorului bancar, o criza a creditelor sau a pietelor valutare, dar este de preferat a fi folosit doar in acele situatii in care rezultatul si consecintele sunt ma!ore: o criza "enerala si internationala. #a!oritatea crizelor au in fata problema distinctiei intre insolventa si lipasa de lichiditate. $nalistii economici considera ca miracolele economice asiatice sunt de fapt forme fara fond, economii fantoma: toate investitiile au condus la crearea de capacitate de productie in exces si la cresterea preturilor pe piata imobiliarelor. $lti critici recunosc o crestere reala, problemele rezumandu-se la cursurile de schimb si monedele supraevaluate si la de!a clasica criza de lichiditate, ce surprinde incapacitatea de onoare a imprumuturilor pe termen scurt. Putem afirma ca exista o serie de caracteristici ce diferentiaza diferitele tipuri ale crizei financiare: rolul fundamentelor economice , importanta relativa a datoriilor securizate si bancare, importanta relativa a datoriilor publice si private, re"imurile ratelor de schimb si istoricul acestora, structura si dinamismul economiei %mama . E!ecte "oten#ia$e a$e tu%&u$en#e$o% !inancia%e inte%na#iona$e a'u"%a econo(iei %o()ne*ti: - &olatilitatea mai pronun'at( a cursului de schimb, )n condi'iile reducerii semnificative a apetitului pentru risc al investitorilor pe pie'ele emer"ente

- Cre*terea )n continuare a costurilor finan'(rii externe *i reducerea volumului acesteia, afect+nd mai ales creditul )n valut( *i creditul acordat popula'iei - ,iminuarea volumului intr(rilor autonome de capital *i eventuale repatrieri anticipate ale capitalurilor str(ine fructificate )n economia rom+neasc( --c(derea cererii pentru exporturile rom+ne*ti prin reducerea perspectivelor de cre*tere economic( )n '(rile membre ./, dar *i temperarea dinamicii importurilor 0mai ales a celor asociate consumului privat1 ca urmare a atenu(rii cererii interne. - un atac speculativ asupra ratei de schimb2 - o panica financiara 0panica bancara, propa"ata international prin intermediul filialelor. 3n acest caz, nici un "rad de transparenta sau informare mai buna nu va elimina comportamentul de turma12 - spar"erea %balonului la preturile unor active2 - o criza indusa de hazard moral 0"arantari implicite sau explicite de bail-out12 - recunoasterea unei datorii amenintatoare, urmata de masuri eronate. Obstacolul principal )n previziunea, prevenirea si rezolvarea crizelor financiare internationale este tocmai faptul ca ele prezinta nu doar una, ci o serie dintre caracteristicile prezentate anterior. Crizele economice sunt un subiect recent )n economia moderna. Cu toate acestea, putem vorbi despre criza )n diferite contexte, )n diferite momente temporale si istorice. Cu exceptiile de ri"oare )n care s-a privile"iat productia, acros+ndu-se marile lanturi internationale de activitate, in Romania privatizarea s-a realizat prin distructie, au fost terminate zeci si sute de milioane de firme, cadru in care privatizatorii au dobandit sume uriase de bani, sume extrase, practic, din conturile economiei nationale. 4iberarizarea preturilor si activitatilor de catre i"noranti sau rauvoitori, a actionat in aceeasi directie. 5nstitutiile economiei de piata, create si "estionate unele dupa criterii politice, nu au functionat si nu functioneaza cu eficienta sociala asteptata. -oma!ul, initial cu o crestere foarte abrupta, a cunoscut o oarecare relaxare prin emi"rarea profesionala a unor importante se"mente de forta de munca.

,ar pe fondul crizei economice mondiale, soma!ul acesta isi arata din nou coltii, deosebiti de performanti in a musca din "reu din nivelul de trai. Productiile sunt in scadere evidenta, abrupta, participarea romaneasca in banci este foarte putin semnificativa, resursele nationale aproape ca nu ne mai apartin, a"ricultura din de export , a devenit o palida replica, in speta o a"ricultura de subzistenta, de !oasa performanta. 5nfrastructurile se afla )ntr-o stare !alnica, aproape nu trece o saptam+na fara 6 7 8 accidente pe calea ferata, fara accidente ma!ore pe o trama esentialmente stradala, cea autostradala lipsind aproape cu desav+rsire... 4a mai bine de un an *i !um(tate de la izbucnirea crizei economice )n -.$, "uvernan'ii rom+ni )nc( sus'ineau c( aceast( criz( mondial( putea ocoli 'ara noastr(. ,ac( )n februarie 699: criza )ncepea s( se fac( sim'it( pe continentul american, )n Rom+nia, primele efecte, prin anun'uri de *oma! *i disponibiliz(ri aveau s( fie f(cute abia )n noiembrie 699;. $cum declinul economic mondial pare sa incetineasca, conform celor mai recente date privind evolutia industriei la nivel mondial, care su"ereaza ca perioada actuala de recesiune se va incheia curand in cele mai importante economii ale lumii, scrie <inancial Times.