Sunteți pe pagina 1din 9

Criza Economica

Declansarea crizei financiare actuale poate fi fixata oficial in 2007,cand American Home Mortgage a dat faliment din cauza prabusirii pietei imobiliare din SUA,prabusire cauzata in special de scaderea de catre F D a ratelor dobanzilor de la !,"# la $# intr%o perioada de doar & ani'(ractic era o in)itatie spre creditare si supraconsum inclusi) pentru persoanele cu riscuri mari de creditare,care in mod normal sau nu a)eau ne)oie de credite sau ar fi fost respinse de normele mai aspre din trecut pri)ind creditarea' Astfel,)aloarea reala a caselor a fost artificial umflata din cauza re)anzarilor efectuate pe un fond speculati),pacalite fiind in special bancile,care preluau ipotecile cu grad mare de risc*subprime+'Acesta a fost inceputul sfarsitului constructiilor noi' Si al bancii ,e-man .rot-ers' 2riza imobiliara s%a extins rapid si asupra cardurilor de credit,datoriilor creditelor auto si ulterior in industrie' Faptul ca in acelasi an cu actuala criza,s%a inregistrat si cea mai mare frauda de pe piata de capital,produsa de .ernard Madoff, fost presedinte al bursei /ASDA3 % a doua piata de capital ca marime din /e4 5or6, dupa /e4 5or6 Stoc6 xc-ange,in )arsta de 70 ani, fondatorul si pricipalul actionar al .ernard Madoff 7n)estment Securities,)a conduce clar catre o frica a in)estitorilor de plasare a banilor in aceste instrumente financiare' Aceste fapte ar putea duce spre o reorientare catre in)estitii masi)e in domenii mai putin )olatile si mai palpabile din punct de )edere a transformarii lor in lic-iditati cum ar fi constructii,infrastructura,proiecte de dez)oltare a energiilor alternati)e, etc' /ici 0omania nu a fost ocolita de acest flagel al creditarii -aotice' 12redit doar cu buletinul1 )%a de)eni o istorie in manualul de functionare a bancilor' 2riza

economica pe care 0omania a inceput sa o tra)erseze este cu precadere o criza interna, determinata de o cresterea economica nesanatoasa, de )reme ce se poate )olatiliza intr%un singur trimestru' Si asta pentru ca am a)ut in acesti ani o crestere bazata pe consum, finantat pe datorie' 2auza principala este consumul excesi) pe datorie' 2riza financiara internationala a fost doar declansatorul crizei economice interne, pentru ca a afectat sursele de finantare' /oi consumam pe datorie, si acum ne imprumutam mult mai scump sau deloc' Aceasta stare de lucruri este )alabila si pentru gu)ern, si pentru firme, si pentru populatie' ;ulnerabilitatile numeroase structurale unei reforme amanate, au

economii dezec-ilibrate, cu

de)enit acum e)idente' 2a urmare a micsorarii )olumului de creditari si stoparii in)estitiilor straine, piata constructiilor a scazut drastic in 2008 datorita inaspririi creditarii' Scaderea cu &# a lucrarilor in ultimele luni ale anului 2009 pot fi puse insa si pe seama conditiilor meteo * perioada de iarna +'Singura speranta ar putea )eni dinspre proiectele de infrastructura sustinute de noul gu)ern,in ipoteza fericita ca se )or putea accesa fonduri europene intr%un inter)al scurt' Un )ec-i pro)erb englezesc spune ca :desperate times call for desperate measures:, nimic mai actual ,dar nu trebuie aplicat add literam deoarece o lipsa acuta a creditarii duce ine)itabil la o scadere pronuntata a puterii de cumparare ,fapt care pe termen lung,in lipsa unei cereri ,a scaderii preturilor si a unei economii slabite poate duce spre deflatie' ./0 ar trebui sa relaxeze in acest sens, normele de creditare prin separarea creditelor ipotecare de cele de consum si a celor garantate ipotecar de cele negarantate,astfel incat riscul creditului sa nu mai afecteze buna functionare a bancilor' De asemenea,lipsa de lic-iditati a dus in ultimele luni ale anului 2009 la intarzieri de plata in special in sectorul constructiilor,a distributiei bunurilor de larg

consum si sectorului 7<,fapt care duce ine)itabil la aparitia si cresterea firmelor aflate in insol)abilitate'2onform ='/'0'2 ,numarul societatilor intrate in insol)enta comparati) cu anul 2007, s%a dublat, ponderea fiind din randul societatilor ce au ca obiect principal de acti)itate comertul, industria prelucratoare si constructiile' xista, asadar, sectoare ale industriei, comertului si ser)iciilor care, sub influenta con>uncturii din piata unica europeana, se resimt in mod dur si concret' ste si firesc sa fie asa, dat fiind ca exporturile rom?nesti catre Uniunea uropeana reprezinta 70# din totalul exporturilor, iar importurile din statele membre U ridica p?na la !9,@#' se

/umai importurile de )in italienesc in 0om?nia au scazut cu &0#, in prima >umatate a anului 2008' (e de alta parte, conform A/ 70, cererea pentru marfurile rom?nesti de export a scazut in ultimul trimestru din 2009 cu $0%&0#' ste lesne de inteles ca exporturile de autoturisme ,ogan nu pot merge bine atunci c?nd =pel cere spri>in financiar din partea statului german' Si atunci c?nd Dacia inc-ide portile de doua ori, nu este de mirare ca si producatorii de componente auto din 0om?nia inregistreaza pierderi' Un alt domeniu atins serios de criza, in afara pietei auto, este cel al metalurgiei' =telinox isi trimite 8"# din oameni in soma> te-nic, combinatul din Hunedoara se afla intr%o situatie in care nu a mai fost de la inceputul )eacului trecut, iar cel din Aalati demonstreaza cum a reusit Mittal sa piarda &0," miliarde de dolari din cauza scaderii pretului otelului' (e lista neagra a domeniilor economiei rom?nesti se mai numara prelucrarea lemnului, sticlei si ceramicii fine, industria c-imica si productia de medicamente *exemple, in acest sens, sunt Antibiotice 7asi, al carei profit a scazut cu

peste 27#, Arpec-im, 2ombinatul 2-imic de la <?rgu Mures si =ltc-im+' xista insa si sfere ale economiei rom?nesti care, cel putin p?na acum, par sa faca fata cu bine crizei mondiale' ste )orba, in special, de cele care au in centru consumul de bunuri de folosinta imediata, de la care rom?nul nu )rea sa se restr?nga' Aici gasim, de pilda, unitati de procesare a laptelui *<raian Simion, directorul general al Albalact B Alba 7ulia declaraC DA)em planuri si resurse sa crestem, lu?nd in calcul c-iar si o e)entuala criza economica1+' Auc-an si%a desc-is un nou centru comercial la Sucea)a, .ucur =bor are un profit net de !,$" milioane pe primele noua luni ale anului 2009, afacerile fabricii de bere Ursus sunt cu 2@# mai mari, iar cele ale fabricii de produse de panificatie <itan, din .ucuresti, au crescut c-iar cu &$#' /ici in turism nu se anticipeaza scaderi ale cifrei de afaceri din )?nzarile de ser)icii pe perioada sarbatorilor de iarna' En afara de aceste sectoare, cresteri ale profitului si ale cifrei de afaceri apar in industria aluminiului *Alro B Slatina are un profit de $"0 de milioane de dolari, c-iar si in conditiile in care .ursa metalelor de la ,ondra a scazut cu &0#+, iar producatorul de ingrasaminte c-imice Amonil are si el rezultate poziti)e' /u )rem sa ne referim aici la rezultate con>uncturale, cum ar fi faptul ca 0ompetrol 0afinare, membra a Arupului 0ompetrol, a inregistrat in perioada ianuarie B septembrie o cifra de afaceri consolidata de &,7! miliarde dolari, in crestere cu !&# fata de )aloarea consemnata in perioada similara din 2007, rezultat datorat in special cresterii preturilor la titei' Si in alte domenii lucrurile merg bine, cum ar fi constructia de utila> petrolier, constructiile na)ale, prelucrarea titeiului etc' Foarte probabil, anul se )a inc-eia cu un bilant dramatic din punct de )edere economic, cu scaderi in multe companii si cu extrem de multe disponibilizari, in ramuri in care costurile de)in tot mai greu de suportat' 7n perioade de recesiune, companiile Fi consumatorii au tendinGa sH taie c-eltuielile pentru te-nologii Fi produse noi, fapt ce diminueazH cererea de produse' De asemenea, conform Ministerului Muncii, in primul trimestru din 2008,peste 28'000 de persoane au fost disponibilizate din sectoarele constructiilor, siderurgie,

metalurgie, industriei auto' Acestea ne%au condus la urmatoarele consecinte importante pentru anul 2008 % probleme socialeC gre)e, presiune sociala din partea unor categorii sociale fara perspecti)e, saracie extrema re)enita in zone in care se considera eliminata, infractionalitate in crestere' <oate, alimentate de problema foarte gra)a a romanilor care se intorc din strainatate si care in luna octombrie 2008 au trimis in tara aproximati) aceeasi luna% sursa ./0+' @"0 milioane de euro* pentru comparatie,totalul fectul reactiilor in lant )%a afecta toata economia profiturilor repatriate de societati starine a fost de aproximati) @00 milioane euro in romaneasca si in)ariabil societatea'

7n 2008 incasarile la buget au fost mai mici, pentru ca am a)ut o crestere economica mai redusa, si au fost colectate mai greu din cauza lipsei de lic-iditati' Solutia pentru iesirea dintr%o criza de supraconsum nu este tot a stimularea consumului' 7n cel mai bun caz, astfel doar se amana )arful crizei cu cate)a trimestre' 2riza din 0omania nu are aceleasi cauze cu criza din SUA si U I deci nu poate fi tratata la fel' ste in primul rand o criza interna, o criza a unui model de dez)oltare' Fireste, populatia cea mai saraca trebuie spri>nita in astfel de momente' Dar primul impuls nu trebuie sa fie mai multi bani de la buget si mai mult consum, atunci cand la buget nu mai sunt bani si cand s%a consumat pana acum excesi)' /ici solutia de a consuma bunuri romanesti nu este in intregime )iabila % care mai sunt, pana la urma, bunurile romanestiJ Dacia este o marca frantuzeasca, iar un plan pentru sal)area industriei auto trebuie gandit la ni)el european, pentru ca piata auto are dimensiuni comunitare' Solutia pentru iesirea dintr%o criza de supraconsum este mai complexa decat un pac-et de a>utoare de stat care risca sa ne arunce inapoi in timp la deficite mari si inflatie cu doua cifre' liminarea risipei, prioritati clare in utilizarea banilor publici *cu accent pe infrastructura+, atragerea cat mai multor fonduri U , trebuie sa g-ideze programul anticriza' 7n plus, trebuie sa intelegem ca nu ne putem permite tot nediferentiata

ceea ce pot face cei ce opereaza in zona euro, care nu au gri>a atacurilor speculati)e si a impactului unei deprecieri brutale asupra sistemului financiar' <rebuie inceput cu eliminarea risipei prin reducerea c-eltuielilor bugetare administrati)e' 2ei mai ieftini bani sunt cei pe care ii ai de>a si pe care ii poti economisi' Din economiile astfel facute se poate gandi un plan de in)estitii in infrastructura, pentru ca acestea aduc locuri de munca si au un efect important de antrenare in economie' 7nsa in)estitiile in infrastructura trebuie realizate in cadrul unei programari bugetare multianuale, singura solutie de a reduce costurile suplimentare si de a elimina alocarea gresita a banului public';iitorul gu)ern si%a asumat responsabilitatea finalizarii a $'000 6m de autostrada,fapt care ar relansa dez)oltarea 7MM%urilor si ar absorbi o mare parte din numarul somerilor' Desigur, trebuie indreptate si greselile politicii fiscale % nu neaparat pentru a creste )eniturile bugetare, ceea ce e greu in timp de criza, ci pentru a distribui mai ec-itabil po)ara fiscala si pentru a permite celor cu acces mai greu la creditare sa depaseasca cu bine perioada de criza' <otodata, trebuie asumat public un plan pentru adoptarea euro, cu o tinta precisaI un astfel de plan ne )a creste credibilitatea pe plan extern *si implicit )a scadea costul finantarii externe+ si mai ales ne )a obliga sa facem atat reformele fiscale si bugetare necesare, cat si reformele structurale pe care le tot amanam *referitoare la cresterea ni)elului competitiei, flexibilizarea pietei muncii, modernizarea agriculturii, reducerea aparatului birocratic+' A)em o criza de

supraconsum' Din ea se iese prin eliminarea risipei, prin in)estitii in infrastructura pe baza programarii prin bugetare reforma multianuale,

fiscala care sa nu fie neutra si prin implementarea reformelor structurale' Depasirea deficitului bugetar cu mai mult de &# din (7. * regula pe care comisarii europeni au acceptat sa fie incalcata tocmai din cauza crizei+,ar trebui indreptata spre proiecte in in)estitii si nu pentru sustinerea acti)itatilor curente'De

asemenea,un acord cu FM7 ar aduce o disciplina fiscala bine)enita precum si o reducere a c-eltuielilor bugetare' Pe perioada 21-24 februarie 2009 s-a realizat un sondaj de opinie pe un esantion de 1131 de persoane, cu privire la criza economica si increderea romanilor in confrunatrea cu cea din urma. 2ate)a dintre rezultatele acestuia au fostC 7n ce masura considerati ca este afecatat siguranta locului dumnea)oastra de munca de catre actuala criza financiar%economicaJ 0ezulta ca aproximati) 1 din 3 respondenti cu loc de munca se declara ingrijorati in ceea ce priveste siguranta propriului loc de munca (37%). 2onsiderati ca in urmatoarele ! luni D)s' ;e%ti castiga mai mult, la fel sau mai putin decat castigati in prezentJ 30% dintre respondenti considera ca veniturile personale vor scadea in urmatoarele 6 luni, @9# considera ca )or ramane aproximati) la fel de mari, in timp ce doar $"# cred ca exista sanse sa castige in urmatoarele ! luni mai multi bani decat in prezent' 2e masuri ca ganditi sa luati daca in gospodaria D)s' ;or scadea )eniturileJ 7ntrebati despre solutia adoptata pentru a contracara efectele crizei economice la ni)el personal, @&# au declarat ca isi )or reduce c-eltuielile' ,a mare distanta a fost plasata optiunea unui loc de munca secundar sau sc-imbarea locului de munca'
Primarul Capitalei Sorin Oprescu l ntrece la capitolul ncredere

pe preedintele Romniei, Traian Bsescu, nregistrnd un procent de 53% fa de 51%, n cazul celui de al doilea! "e locul al treilea se claseaz premierul #mil Boc, cu $%%!
Pompierii se claseazH Kn topul Kncrederii Kn instituGii, urmaGi de

iseric! *8$#,

respecti) 9@#+' "rmata se claseazH pe locul & cu un procent de !9#, urmatH de institutele de sondare a opiniei pu#lice, mass$media, %andarmerie, Prim!rie' &nstitu'ia Pre(edin'iei adunH @9# din Kncrederea respondenGilor' Partidele politice, Parlamentul, %usti'ia Fi )uvernul se situeazH Kn coada clasamentului Kncrederii Kn instituGii'
(opulaGia considerH cH banii alocaGi pentru proiectele din teritoriu din bugetul

de stat ar fi trebuit sH se Kndrepte Kn mod preponderent spre construirea de spitale (6*%)+ (coli (,3%) (i -n ultimul r.nd spre #iserici (6%).

/omania va iesi din criza la s0arsitul lui ,010+ la un an dupa 12" si Europa 3ccidentala+ potrivit estimarilor Co0ace /omania.
" n !eneral, crizele in istorie au durat cam doi ani. "aca in #$% a inceput criza in trimestrul patru din 200&, in ultimul trimestru al acestui an ies din criza. n 'omania, criza a debutat in septembrie-octombrie 200( si, ca urmare, va iesi din criza in trimestrul patru 2010", a declarat, >oi, intr%o conferinta de presa, directorul general al 2oface pentru 0omania, .ulgaria si Slo)acia, 2ristian 7onescu, citat de Mediafax' (otri)it 2oface, economia 0omaniei se )a redresa cand se )or relua proiectele imobiliare si cand in)estitorii straini )or a)ea din nou incredere in afacerile locale' De asemenea, agentia estimeaza ca rata soma>ului )a continua sa creasca pentru cel putin inca sase luni dupa inc-eierea crizei, determinand cresterea datoriilor la banci si o scadere a consumului'

.7.,7=A0AF7

444'g-iseulbancar'ro

444'capital'ro

444'cotidianul'ro

444'financiarul'ro

444'zf'ro *ziarul financiarLopinii+

444'ccsb'ro *2ompania de 2ercetare Sociologica si .randing B sonda>ul+