2

Cuprins
ARGUMENT .................................................................................................................................. 2
CAPITOLUL I ................................................................................................................................ 4
1.1 AUTOFNANARE .......................................................................................................... 4
1.2 MPRUMUTURILE OBLIGATARE .................................................................................. 7
1.3 . LEASING-UL (CREDIT-BAIL) ..................................................................................... 10
1.4 FINANAREA PRIN CREDIT BANCAR ........................................................................ 11
Creditele bancare ....................................................................................................................... 11
Rapoarte i situaii ..................................................................................................................... 12
Situaiile instrumentelor financiare ale clientului. ..................................................................... 12
Documentatia necesara pentru obtinerea unui credit ................................................................. 13
Categorii de credite pe termen mediu si lung ............................................................................ 14
STUDIU DE CAZ 15
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................... 17










3


ARGUMENT

ntreprinderea are o stare bun de sntate, dar se dorete mbuntirea performanelor ei.
Jean Pierre Thibaut
Desfurarea activitii la nivelul unei firme genereaz necesiti importante de finanare
aferente ciclului de exploatare dar i activitilor de dezvoltare, restructurare sau modernizare.
Pentru finanarea acestora se pot utiliza resurse interne dar i resurse externe.
De regul, activitatea de investiii este cea mai important consumatoare de resurse
externe. n condiiile n care firma dispune de mai multe posibiliti de finanare a activitii sale,
se pune problema de a alege pe acelea care se potrivesc cel mai bine nevoilor sale. Aceast
selecie se face innd cont de anumite condiii care limiteaz aria posibilitilor de procurare de
resurse. Acoperirea deficitului de resurse pe termen lung se poate realiza prin apelarea la
sistemul bancar, piaa de capital, firme specializate sau stat. ntruct aceste resurse intr n
componena capitalului permanent, regsindu-se n mecanismul financiar al firmei o perioad
lung de timp, se impune o fundamentare pertinent a deciziei de finanare. n acest sens,
raportul dintre finanarea prin ndatorare i capitalurile proprii trebuie s asigure cel mai mic cost
de finanare, decizia de finanare bazndu-se pe optimizarea proporiei dintre sursa de finanare,
alocarea i utilizarea fondurilor i obinerea de excedente financiare viitoare ce vor permite
rambursarea mprumuturilor i dezvoltarea activitii.
Stabilirea unei structuri financiare este o decizie important ce se include n sfera politicii
financiare a firmei. Astfel, trebuie s se decid modalitatea de repartizare a finanrii ntre
datoriile pe termen scurt i utilizarea capitalurilor permanente.
Analiza trebuie aprofundat pe structura capitalurilor permanente, impunndu-se alegerea
proporiei dintre capitalurile proprii i cele mprumutate pe termen mediu i lung. Decidenii
(care iau decizii) trebuie s adopte decizia de finanare pornind de la capacitatea de ndatorare,
nivelul rentabilitii financiare, tipul necesitilor de finanare, previziunile cash-flow-urilor
viitoare Nu trebuie omis ns faptul c decizia de finanare este supus i influenei exercitat de
evoluia unor indicatori macro-economici: inflaie, rata dobnzii, cursul de schimb, PIB dar i de
componenta fiscal i cea legislativ.


4


CAPITOLUL I

Perfecionarea metodelor i instrumentelor de selectare a mijloacelor de finanare adecvate
nevoilor entitii pun n legtur patru tipuri de resurse financiare: [4]
1) Autofinanarea ntreprinderii;
2) Finanarea extern prin participarea la capitalul propriu al ntreprinderii;
3) Finanarea extern prin mprumuturi sau credite la termen acordate ntreprinderii;
4) Creditarea ntre ntreprinderi/creditul commercial.
Se prezint dou modaliti principale de finanare a ntreprinderilor:
- din veniturile personale ale acionarului: surse proprii, profit, amortisment,
provizionare;
- din credite bancare: finanare direct, prin credite bancare, i finanare indirect
cafcnd parte, centrele incubatoare de afaceri, mprumuturile obligatare, leasingul, etc. [2]
n general, finanarea unei firme pe termen lung poate fi descris schematic prin figura de
mai jos (figura nr.1.1).











Figura nr.1.1 Finanarea ntreprinderii pe termen lung
1.1 AUTOFNANARE

Prin autofinanare se nelege, aadar, finanarea firmei din surse proprii interne. Aceasta
depinde de capacitatea de autofinanare a firmei, capacitate determinat, la rndul ei, de mrimea
Finanarea firmei pe termen lung
Finanarea din surse mprumutate Finanarea di surse proprii
Surse proprii
interne
(autofinanarea )
Surse proprii externe
(aport de capital)
Credite bancare
pe termen lung
Leasing
Credite de pe
piaa
financiar
5

amortizrilor i provizioanelor calculate i neconsumate nc, de mrimea profiturilor
nerepartizate nc i de marimea veniturilor rezultate din dezinvestiii. ntruct amortizarea este o
cheltuial deductibil fiscal, rezult c economiile fiscale astfel realizate reduc ntr-o msur
important costul autofinanrii.
Autofinanarea constituie baza oricrei dezvoltri a ntreprinderilor. [4] Este cea mai
cunoscut forma de finanare pentru agenii economici i presupune ca entitatea s i asigure
dezvoltarea prin fore proprii, folosind drept surse o parte a profitului obinut n exerciiul
precedent i fondul de amortizare. Aceasta urmrete acoperirea necesarului de nlocuire a
activelor imobilizate, dar i creterea activelor de exploatare.
ntr - o economie de pia principalele avantaje ale autofinanrii sunt: [3]
1) constituie un mijloc sigur de finanare, avnd n vedere c n anumite situaii
conjucturale ntreprinderile ntmpin greuti n colectarea de capitaluri de pe piaa financiar i
monetar.
2) apr libertatea de aciuni a ntreprinderilor, n sensul c autonomia financiar dobndit
prin autofinanare ngduie acesteia independena de gestionare fa de organismele financiare i
de credit, organisme care exercit un control riguros spre a-i asigura garania capitalurilor date
cu mprumut.
Cu toate acestea, autofinanarea are o serie de limite, derivate din faptul c orice alte
categorii de finanare a firmei n afara autofinanrii se bazeaz, de fapt, pe ateptrile privind
crearea unei capaciti de autofinanare viitoare. Aceste limite se exprim prin faptul c, unele
firme pot avea o mare capacitate de autofinanare dar s nu necesite finanri mari, n timp ce
alte firme s se confrunte cu fenomenul inversat. Din acest motiv, autofinanarea nu asigur o
ntlnire real dintre capacitatea de finanare i nevoia de finanare, ceea ce, la nivelul economiei
naionale poate produce unele dezechilibre. n plus, capacitatea de autofinanare poate fi extrem
de fluctuant n timp, deseori din motive care nu sunt imputabile firmei n cauz, ci mediului
economic n care ea i desfoar activitatea.
Din punct de vedere dinamic, ciclul de acumulare a resurselor bneti ale firmei, din care
se va alimenta autofinanarea poate fi descris astfel (figura nr. 1.2):








Autofinanarea
Active imobilizate
Capitaluri proprii
Creterea capitalurilor proprii
Finanarea investiiilor
6





Figura nr. 1. 2 Ciclul de acumulare a resurselor bneti ale firmei

Autofinanarea (AF) are dou componente:
a) autofinanarea de meninere (AF
m
);
b) autofinanarea de cretere (AF
cr
):
, unde: , unde:
Am reprezint amortizrile (stingerea treptat a creditelor pe termen lung, prin pli
succesive sau prin rscumprarea creanelor; crearea fondurilor bneti necesare pentru
nlocuirea n natur (prin reparaii i construcii capitale) a uzurii fizice i morale a fondurilor
fixe deinute de o ntreprindere, pe msur ce acestea i transmit valoarea asupra valorii fiecrei
uniti de produs.);
Pr reprezint provizioanele (remuneraie procentual cuvenit celui care mijlocete o
afacere comercial; remiz, comision.),
,
unde cu B
nd
s-a notat valoarea beneficiului (profitului) nedistribuit acionarilor sub forma
de dividende. [1]
Creterea capitalului propriu prin emisiunea de aciuni reprezint o form de finanare
prin fonduri proprii ca i autofinanarea. Deosebirea const n faptul c, n timp ce autofinanarea
este o finanare intern, realizat prin efortul propriu al ntreprinderii, - capitalizarea unei pri a
profitului - creterea de capital prin emisiunea de aciuni noi reprezint o finanare din surse
proprii externe, fonduri aduse din afara societii de ctre acionarii reali sau poteniali. Din acest
punct de vedere creterile de capital prin emisiunea de aciuni se aseamn cu finanarea prin
ndatorare. [1]
Emisiunea de aciuni conduce la sporirea mijloacelor bneti ale ntreprinderii, la creterea
solvabilitii acesteia, la ntrirea fondului de rulment i deci la ntrirea echilibrului financiar
ntruct creterea capitalului permenent determinat de sporirea capitalului social nu este nsoit
imediat de o cretere a activelor imobilizate (aceast ameliorare a fondului de rulment este ns
tranzitorie (caracterizat prin variaia n timp) pentru c ulterior aceste fonduri se vor investi, n
cea mai mare parte, n active imobilizate).
Subscrierea de aciuni are un efect contradictoriu "efect de diluare" asupra evalurii
ntreprinderii de ctre investitori: pe de o parte are un efect negativ asupra rentabilitii aciunilor
Rambursarea datoriilor Datorii financiare
7

ntreprinderii, deoarece profitul net global realizat se va repartiza pe un numr mai mare de
aciuni, deci rentabilitatea unei aciuni scade, iar, pe de alt parte are un efect pozitiv, deoarece
bonitatea i garania ntreprinderii cresc tocmai datorit creterii capitalului propriu, n baza
crora aceasta poate solicita credite suplimentare.
Astfel, creterea de capital se poate face:
- prin emisiunea de aciuni noi;
- prin distribuirea de aciuni gratuite;
- prin majorarea valorii nominale ale aciunilor vechi.
A treia alternativ este mai rar practicat.
Emisiunea de aciuni noi se poate face n dou modaliti:
- la valoarea nominal a aciunilor vechi;
- la o valoare majorat, n funcie de valoarea bursier a aciunilor vechi.
Dei creterea capitalului social poate avea ca surs nu numai subscrierea de noi aporturi ci
i ncorporarea rezervelor sau datoriilor, convertite n contribuii la capitalul social, numai
crearea de noi aporturi la capitalul social contribuie la finanarea investiiilor nete, celelalte
surse nefiind dect conversii (modificarea condiiilor unui mprumut (de stat) emis anterior, n
sensul schimbrii mrimii dobnzii, prelungirii termenului de plat, contopirii mai multor
mprumuturi anterioare etc. Conversiunea datoriilor = reducerea de ctre stat, prin lege, a
obligaiilor de plat.) ale posturilor de pasiv, fr a determina creterea surselor de finanare a
ntreprinderii.
Creterea de capital prin emisiunea de aciuni noi, se poate realiza doar atunci cnd vechiul
capital subscris a fost n ntregime vrsat. Pentru ca emisiunea s poat fi practic realizat i s
fie atractiv, trebuie ca preul de emisiune a noilor aciuni emise s fie mai mic sau cel mult egal
cu valoarea de pia a aciunilor vechi.

1.2 MPRUMUTURILE OBLIGATARE

Obligaiunile sunt titluri negociabile care dau posesorului (cumprtorului) un drept de
crean asupra capitalurilor pe care acesta la mprumut ntreprinderii prin cumprarea
obligaiunilor emise de aceasta. mprumutul obligatar are, n principiu, un cost mai mic dect
subscrierile de capital. n plus, nu afecteaz rentabilitatea acionarilor i nici nu afecteaz dreptul
de proprietate al acestora.
8

Att emisiunea ct i vnzarea obligaiunilor se fac prin instituii specializate (de obicei
bnci de investiii sau alte instituii de credit care acioneaz fie ca intermediar, fie n nume
propriu fie ca garant al emisiunii.
Subscriind obligaiunile, creditorul ader la un contract de emisiune care precizeaz
diversele caracteristici ale mprumutului: rata cuponului (rata nominal a obligaiunii),
calendarul de plat a cupoanelor (dobnzii la obligaiune), data la care se ncepe calculul
dobnzii, sacdena, valoarea nominal, valoarea de emisiune, valoarea de rambursare,
modalitile de rambursare a mprumutului obligatar etc.
Valoarea de emisiune se poate face la valoarea de paritate a obligaiunii (al pari), peste
aceast valoare (suprapari) sau sub aceast valoare (subpari). Ca i n cazul aciunilor, diferena
dintre valoarea de emisiune i valoarea nominal constituie prima de emisiune.
Dac notm cu
O
VN valoarea nominal a emisiunii, cu
O
E valoarea de emisiune a emisiunii, cu
pe prima de emisiune, atunci aceasta este:
O O
VN E pe =
La emisiunea obligaiunilor se stabilete i termenul de maturitate a acestora, adic data
la care firma se oblig s rscumpere, la un pre prestabilit (valoarea nominal dac emisiunea s-
a fcut subpari, sau valoarea de rscumprare dac emisiunea s-a fcut al pari) obligaiunile
vndute.
Rambursarea (rscumprarea) se poate face n patru modaliti:
a) prin amortizri constante i anuiti variabile;
b) prin anuiti constante i amortizri variabile;
c) integral la scaden;
d) prin rscumprri la Burs.
(a) rscumprarea prin amortizri constante i anuiti variabile

ntreprinderea va rscumpra, n fiecare an, trane egale din mprumut, prin tragerea la
sori sau rscumprate direct prin Burs.
Prin urmare anuitatea (cuponul + amortismentul) va fi degresiv, deoarece va scdea valoarea
dobnzilor, aceasta fiind calculat la un numr tot mai mic de obligaiuni. Anuitatea variabil se
determin pentru fiecare perioad i (i = n , 1 ) pe baza urmtoarei formule de calcul:
9

A
i
= |
.
|

\
|
+
n
i
k C
n
C 1
1 ;
unde: A
i
= anuitatea aferent perioadei i;
C = mrimea mprumutului obligatar;
k = rata cuponului (rata dobnzii la obligaiune);
n = durata mprumutului;

(b) rscumprarea prin amortizri variabile i anuiti constante
Pentru a pstra anuiti constante, amortizarea va varia cresctor n fiecare an, pe msur
ce cuponul pltit n fiecare an scade (tocmai datorit amortizrii mprumutului). Anuitatea
constant se determin dup formula:
( )
n
k
k
C A

+
=
1 1
=
n
k k k
C
) 1 (
1 1
+

;
unde: A = anuitatea (A
1
= A
2
= A
3
== A
n
= A);
C = mrimea mprumutului obligatar;
k = rata dobnzii sub form de coeficient;
n = durata mprumutului.
(c) rscumprarea prin rambursare integral la scaden
Dei este o form avantajoas de mprumut, deoarece firma poate beneficia pe toat
durata de maturitate a obligaiunilor, de mprumutul respectiv, la sfritul perioadei, atunci cnd
ntreaga sum va fi rscumprat, se va crea un efort de trezorerie foarte mare, care poate
destabiliza cash-flow-ul ntreprinderii respective.
(d) rscumprarea prin bursa de valori
Prezint att avantaje (atunci cnd cursul titlului este inferior valorii de rscumprare) ct
i dezavantaje (n cazul contrar). n plus, exist i anumite limite procedurale, ntruct numai un
numr limitat de obligaiuni care se afl la scaden pot fi rscumprate prin burs.
10

1.3 . LEASING-UL (CREDIT-BAIL)
Reprezint o soluie de finanare pe termen lung care evit dezechilibrele mari de
trezorerie, fiind o adaptare a firmei la capacitatea limitat a mediului economic n ceea ce
privete finanarea investiiilor.
n leasing, chiriaul obine unele avantaje legate de posesiunea bunului (imobiliar sau
mobiliar) nchiriat, finanarea achiziiei acestuia fiind realizat de societatea de leasing.
Principalele elemente ale procesului de leasing sunt:
a) chiria: cuprinde urmtoarele componente:
- amortizarea bunului nchiriat;
- marja de profit a societii de leasing (care are caracterul unei
dobnzi la capitalul nchiriat);
b) valoarea rezidual: valoarea pe care chiriaul trebuie s-o achite societii de
leasing pentru a deveni proprietarul bunului nchiriat (este valoarea de
cumprare a bunului mai puin ceea ce s-a amortizat din capital)
c) durata contractului: reprezint n jur de 70-80% din durata de via
economic a bunului nchiriat.
Leasingul reprezint un mod de finanare particular care se poate analiza ca un
mprumut. Costul acestei surse de finanare poate fi evaluat sub forma unei rate actuaruale .
costul leasingului integreaz n mod firesc i efectele fiscale ale finanrii. Chiria este o
cheltuial deductibil de la plata impozitului pe profit. Partea reprezentnd amortizarea
echipamentului nchiriat nu mai constituie o economie fiscal pentru utilizatorul leasingului
(locatar) ci pentru locator.
Leasing-ul este de dou tipuri: a) leasing operaional; b) leasing financiar (de capital).
(a) Leasing-ul operaional: se mai numete leasing de mentenan i ofer att
finanarea ct i serviciile de mentenan pentru bunul nchiriat. Leasing-ul
poate fi anulat pe parcursul derulrii contractului i el nu este complet
amortizat.
(b) Leasing-ul financiar (de capital): nu ofer servicii de mentenan a bunului
nchiriat, nu poate fi reziliat i este complet amortizat.


11


1.4 FINANAREA PRIN CREDIT BANCAR

Creditele bancare

Creditul bancar constituie o forma de ajutor financiar acordata de catre o institutie bancara
sau un consortiu bancar unei persoane fizice sau juridice aflate in dificultate financiara, ajutor
platibil la o anumita scadenta fixata de banca si pentru care aceasta incaseaza dobanzi si
comisioane. Bancile acorda intreprinderilor mici si mijlocii urmatoarele tipuri de credite: credite
de trezorerie; credite comerciale; credite pentru investitii;credite de export.
Elementele constitutive ale creditului bancar sunt: suma creditata; rata dobanzii; procentul
ce se aplica sumei creditate pentru a calcula dobanda; dobanda; principalul venit al institutiei
bancare; rata creditului; suma de creditat aferenta diferitelor segmente de timp in care se va
rambursa creditul; perioada de gratie; perioada de timp in care beneficiarul creditului nu plateste
rate de credit, ci doar dobanzile aferente. Acordarea acestei perioade este optionala pentru
institutia bancara, fiind acordata cu prioritate clientilor cu o buna reputatie sau a caror afacere
este suficient de profitabila pentru a garanta rambursarea la termen a creditului si plata
dobanzilor.
Perioada de rambursat = perioada in care clientul trebuie sa ramburseze suma totala creditata,
inclusiv perioada de gratie (daca s-a acordat). Suma totala creditata cuprinde suma creditata plus
dobanda aferenta.
Creditul bancar se acorda diferentiat ca marime, termen de scadenta si dobanda, in functie
de destinatie si garantiile oferite. La acordarea unui credit, bancile verifica bonitatea
solicitantului si posibilitatea acestuia de a oferi garantii.
CREDITUL BANCAR reprezinta suma de bani acordata de o banca in calitate de imprumutator
(creditor) unei persoane fizice sau juridice in calitate de imprumutat (debitor), pe o anumita
perioada de timp, cu o anumita destinatie, contra unei dobanzi. Creditul bancar se acorda contra
unor garantii si in baza unor contracte incheiate intre parti, care reglementeaza drepturile si
obligatiile partilor.
Prin aparat(retea) bancar(a) se intelege, ansamblu coerent al diferitelor categorii de banci care
functioneaza intr-o tara raspunzand cerintelor unui anumit mod de productie si unei anumite
etape de dezvoltare social-economica. In general, aparatul bancar este organizat pe doua nivele.
In centrul aparatului bancar si la primul nivel se afla banca centrala (Nationala) care exercita si
12

coordoneaza politica monetara, valutara si de credit al statului, uneori emitand si reglementari
legale in aceste domenii.
Scopul analizei creditului este reprezentat de evitarea pierderilor din profit, sau in afaceri din
cauza datoriilor nerecuperabile, adica din cauza acordarii de credite unor clienti care nu
ramburseaza datoria, sau din cauza neacordarii de credite unor clienti potentiali buni.

Creditul este datoria reala sau potentiala:
reala - cand debitorul foloseste creditul, de exemplu, pentru a face plati sau pentru a reesalona
platile pe care, altfel, ar trebui sa le faca;
potentiala cand s-a aprobat un credit, dar debitorul inca nu l-a folosit.

Rapoarte i situaii

Banca va informa clientul cu privire la serviciile oferite prin rapoarte i situaii
specifice.Confirmarea executrii ordinelor clientului (cu exceptia serviciilor de administrare a
portofoliului. Cu privire la clienii de retail, Banca trebuie sa trimita clientului o notificare pe un
suport durabil pentru confirmarea execuiei ordinului ct mai repede posibil i nu mai trziu de
prima zi lucrtoare dup execuie sau, n cazul n care confirmarea este primit de la o ter parte,
nu mai trziu de prima zi lucrtoare ce urmeaz datei de primire a confirmrii de la partea
ter.Confirmarea menionat mai sus include toate cmpurile de informaii solicitate de
legislaia MiFID.n cazul unui client profesional sau al unei contrapri eligibile, coninutul i
timpul de raportare a Bncii este convenit cu clientul n conformitate cu categoria de client i cu
acceptarea aferent a Bncii, documentat n contractele aferente.
Situaiile instrumentelor financiare ale clientului.
Fiecare client, indiferent de categorie, primete cel puin o dat pe an declaraii ce includ
toate fondurile i instrumentele financiare pe care Banca le pstreaz n numele acestuia.

Creditele pe termen mediu si lung pentru investitii, pot fi acordate pentru:
a) realizarea de noi capacitasi si tehnologii de productii agricole, industriale, comerciale,
(prestari de servicii, constructii, cercetare, precum si in alte domenii, ndeosebi cu caracter
productiv);
b) modernizarea capacitatilor si tehnologiilor exislente n scopul cresterii productiei, calitatii
acesteia si a productivitatii muncii;
13

c) achizitionarea de masini, utilaje, instalatii, agregate, mijloace de transport si altele, inclusiv
pentru efectuarea lucrarilor de montaj ( daca este cazul);

d) infiintarea si modernizarea plantatiilor de vii, pomi si arbusti fructiferi;
e) achizitionarea sau trecerea la turma de baza a animalelor de reproductie (bovine si ovine) si a
animalelor de munca;
f) cumpararea sau construirea de locuinte si anexe gospodaresti;
g) alte investitii.
Documentatia necesara pentru obtinerea unui credit

Majoritatea creditelor au la baza un acord sau mai multe:
-acordul de aprobare a creditelor (sau de imprumut) este principalul document care contine toate
termenele si conditiile acceptate de debitor sau de creditor;
-acordul pentru garantie dintre girant si creditor stabileste garantia legala pentru obligatia
debitorului;
-poate exista un acord suplimentar sau mai multe privind chestiunile specifice, fara de care
creditul nu ar deveni efectiv, de exemplu, un acord de garantare a unei licente fara de care nu s-
ar putea realiza fluxul de lichiditati din proiectii.

Garantia este plasa de siguranta a creditorului, in cazul in care debitorul nu poate sa isi
plateasca datoria in intregime si la timp. Toate elementele date ca garantie trebuie enumerate, fie
ca acestea sunt active controlate de cel care primeste imprumutul, fie garantii din partea unor
terti. Exista doua tipuri principale de garantie:
a.-drept constituit legal in favoarea creditorului privind un activ sau mai multe in posesia sau sub
controlul debitorului;
-o sarcina poate fi specifica, de exemplu, o ipoteca asupra unei cladiri sau un sechestru asupra
unui utilaj;
-sau poate fi generala, de exemplu, o sarcina variabila asupra activelor curente ale debitorului.
b.-garantie din partea unui tert(garant) in favoarea debitorului, adica obligatia legala din partea
garantului de a achita datoria creditorului, daca debitorul nu se achita de datorie.

14

Categorii de credite pe termen mediu si lung

Creditul bancar pe termen mediu i lung
Acest tip de credit, se acord, de regul, de ctre bncile comerciale pentru un interval de
timp cuprins ntre (1 - 5 ani) cel mediu i peste 5 ani, dar nu mai mult de 25 ani cel pe termen
lung, pe baza unor garanii temeinice i a unei documentaii tehnico-economice bine
fundamentate.Astfel, nevoile de finanare a investiiei (creditul pe termen mediu i lung) se
manifest cu prilejul realizrii unui program de investiii pentru fiecare proiect care implic
finanarea bancar i se constituie un dosar al cererii de creditare.Analiza nevoii de finanare se
face n cadrul unui plan de finanare care cuprinde nevoile i sursele pentru anii urmtori.
Nevoile de finanare sunt sprijinite pe credite de mrime i durat adaptate caracteristicilor i
structurii financiare a firmei. Creditele bancare nu finaneaz, n principiu, niciodat 100%
proiectele de investiii. Firma contribuie i cu alte surse: autofinanare, mprumuturi obligatare,
aportul acionarilor, etc.Garania este "plasa de siguran" a creditorului, n cazul n care
debitorul nu poate s i plteasc datoria n ntregime i la timp.Creditele pe termen mijlociu i
lung implic adesea rambursarea ealonat, fapt ce nseamn c, pe parcurs, la termene stabilite,
lunare, trimestriale etc., odat cu plile cuvenite pentru dobnzi, se ramburseaz o parte din
mprumut principalul. Se contureaz, astfel, urmtoarea formul de calcul: R = P + d;
Suma de rambursat R reprezint astfel, n ultim instan, dou componente: principal +
dobnzi.
Exist dou tipuri principale de garanie:
*un drept constituit legal n favoarea creditorului privind unul sau mai multe active n posesia
sau sub controlul debitorului;
*garanie din partea unui ter (girant sau garant) n favoarea debitorului, adic obligaia legal
din partea garantului de a achita datoria creditorului, dac debitorul nu se achit de datorie.
15

STUDIU DE CAZ
FINANTAREA PE TERMEN LUNG A FIRMEI
PRIN CREDIT BANCAR



Societatea Comerciala GIUSIM S.A. prezinta urmatoarea situatie in
ceea ce priveste necesitatile de finantare si sursele de capital: (mii lei).


Necesitati de finantare Surse de capital
Imobilizari
Teren 220
Capital propriu
820
Cladiri 560
Masini si utilaje 210
Instalatii 123
Imprumuturi
293
Activ circulant
Stocuri 125
Creante 200
Trezorerie
neta
55
Datorii de
exloatare

380
Total 1.493 Total 1.493

Din situatia prezentata rezulta ca SC GIUSIM S.A. se bucura de
echilibrul financiar datorita faptului ca finantarea necesitatilor permanente
(terenuri,cladiri masini,utilaje instalatii )se realizeaza pe seama surselor
permanente (capital propriu si imprumut pe termen lung).
Astfel: 220+560+210+123=820+293=1.113
Pentru analiza financiara a activitatii economice prezinta importanta
calculul capacitatii de indatorare pe termen lung.
Acest indicator se calculeaza ca raport procentual intre valoarea
imprumuturilor pe termen lung ale societatii si valoarea capitalurilor proprii.


Capacitatea de indatorare pe termen lung nu trebuie sa depaseasca 100%.
In cazul SC GIUSIM S.A. ,capacitatea de indatorare este de
(293:820)x100=35,73%,valoare favorabila pentru firma fiind situate sub 100%.
16

Raportand valoarea capitalurilor proprii la valoarea imobilizarilor ,rezulta ca 73,67%din
acestea sunt obtinute pe seama surselor proprii.Restul de 26,33% reprezinta imobilizari procurate
pe seama surselor straine pe termen lung.
In ceea ce priveste necesitatile de finantare a ciclului de exploatare ,raman exclusive,pe
seama datoriilor de exploatare ,ale caror termene de scadenta ,in raport cu cele ale
creantelor,permit existenta unei trezorerii nete de 55 mii lei.



















17




BIBLIOGRAFIE

- G. Dobrot, M. F. Chirculescu, //Decizia de finanare pe termen lung la nivelul firmelor,
Analele Universitii Constantin Brancui din Targu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009;
- G. Sandu // Finanarea ntreprinderii, Editura Economic, Bucureti 2002;
- G. Sandu // Formarea capitalurilor firmelor private, Editura Economic, Bucureti, 2000;
- www.bancpost.ro
- www.bnr.ro
- www.capital.ro
- www.economistul.ro