Sunteți pe pagina 1din 24

Facultatea de Farmacie

Asistenta de farmacie clinica in spital


An V, grupa IV Disciplina: Farmacie clinica Coordonator: S.L. Dr. Pavalache Georgeta

2013

Cuprins
1. GENERALITATI. FARMACIA CLINICA 2. FARMACIA CLINICA IN SPITAL 2.1 Modul de functionare si rationament. Tipuri de activitate 2.2 Foaia de observatie si valoarea ei 2.3 Implicarea in elaborarea planului terapeutic 2.4 Colaborarea cu restul cadrelor medicale 2.5 Studii legate de utilitatea farmacistului clinic in spital

3.CONCLUZII 4.BIBLIOGRAFIE

1. GENERALITATI. FARMACIA CLINIC I ROLUL FARMACISTULUI CLINICIAN Farmacia clinic este tiina i specialitatea farmaceutic ce utilizeaz optimal cunotinele farmaceutice i biomedicale, n scopul ameliorrii eficacitii, securitii, preciziei i economiei utilizrii medicamentelor, de ctre pacieni i societate (definiia dat de Academia Naional de Farmacie din Frana). Farmacia clinic este o specialitate modern a profesiei de farmacist. Scopul: dezvoltarea i asigurarea unei farmacoterapii tiinifice i raionale, la nivel de individ i societate.

Farmacistul clinician este orientat ctre pacient (patient oriented) i are rol de consilier n domeniul farmacoterapiei, al medicului i pacientului, n farmacia de spital i comunitate. Farmacistul generalist clasic este orientat ctre medicament (drug oriented), avnd responsabiliti n domeniile preparrii, controlului de calitate, depozitrii i gestionrii medicamentelor, n conformitate cu regulile de bun practic.

Variabilitatea farmacologic relevat prin cercetri moderne (de farmacocinetic, farmacogenetic i farmacoimunologie), precum i prin studii clinice statistice la nivel populaional, pune medicului o extrem de dificil problem pentru individualizarea farmacoterapiei i farmacografiei, la nivelul cerinelor actuale. Ca urmare, s-a impus necesitatea optimizrii farmacoterapiei individualizate, prin monitorizare pe baza unui criteriu mult mai precis dect cel clinic i biochimic i anume criteriul farmacocinetic (prin dozarea concentraiei plasmatice a medicamentului). Aceast activitate modern de monitorizare farmacocinetic a farmacoterapiei i revine farmacistului clinician.

2. FARMACIA CLINICA IN SPITAL 2.1 Modul de functionare si rationament. Tipuri de activitate Tipuri de activitate Farmacistul de spital efectueaza 2 tipuri de activitate: activitate cu profil medical: prescriere (analiza, executie), distributie (doze individuale), administrare, consiliere (pentru bolnavi, medici, asistenti medicali), urmarire terapeutica, farmacovigilenta, cercetare. activitate cu profil administrativ: evidenta, aprovizionare, analiza economica.

Aceste activitati se concretizeaza prin: participarea la vizita; verificarea conditiilor de pastrare si a modului de depozitarea a medicamentelor; participarea la elaborarea schemei terapeutice (doza, ritm, incompatibilitati); discutarea cu bolnavii asupra modului de administrare, mecanisme de actiune, reactii adverse, medicatie de urgenta, administrarea medicamentelor dupa externare.

2.2 Foaia de observatie si valoarea ei


Foaia de observatie reprezinta un act prin care se comunica informatia despre starea initiala a pacientului la internare,evolutia starii pacientului,planul terapeutic,istoricul pacientului ,antecedente medicamentoase si patologice. Este documentul care oglindeste calitatea serviciului medical si prin care se remunereaza actul medical. Observatiile medicilor de specialitate precum si ale farmacistului clinician sunt inscrise in foaia de observatie. Practica observatiei scrise de catre farmacistului clinician nu este universal acceptata.

Consultul farmacistului clinician trebuie sa respecte urmatoarele prevederi : Titlul descriptiv Informatia scrisa trebuie sa fie clara si descifrabila Se recomanda scrierea cu negru Informatia scrisa trebuie sa fie bine documentata,la obiect si fara sa emita judecati de valoare neconforme Observatia se noteaza cu numele si titlul farmacistului. Se trece ora si data la care s-a facut observatia.

Evaluarea prescripiei urmrete un plan bine stabilit: Identificarea pacientului Motivul internarii Antecedente medicale Antecedente sociale Medicamente Aspecte Antecedente heredocolaterale

Examen obiectiv : Aparat digestiv si anexe Sistem cardiovascular Sange Aparat respirator Aparat genitourinar Pielea SNC Aparat locomotor Examinare fizica Impresia clinica Progres clinic Asistenta farmaceutica : istoricul medical si medicamentos este interpretat in termini particulari de catre farmacist.Elaborarea unui plan de ingrijiri in functie de actiunile farmacistului reprezinta planul de ingrijiri farmaceutice (pharmaceutical care plan)

2.3 Implicarea in elaborarea planului terapeutic Terapia medicamentoasa din spital este de neconceput fara un parteneriat intre medic - farmacist - asistent medical. Farmacistul de spital, cu expertiza in farmacie clinica, participa la activitatile de prescriere, preparare eliberare, administrare si urmarire terapeutica. Pentru folosirea corecta a medicamentelor, farmacistul de spital poate sa intervina inaintea prescrierii, in timpul prescrierii si dupa prescrierea medicatiei.

Interventia farmacistului de spital inaintea prescrierii Farmacistul de spital: - trebuie sa exercite un rol activ in eliberarea protocoalelor de tratament din spitalul respectiv. - poate sa joace un rol important in promovarea evitarii abuzului de medicamente prin sublinierea inutilitatii antibioticelor in majoritatea infectiilor de cai respiratorii superioare, combatand eroarea frecventa de "terapie in ecuatie" (febra = antibiotic) si prin descurajarea utilizarii unor medicamente care nu si-au dovedit eficienta.

Interventia farmacistului din spital in timpul prescrierii Farmacistul de spital controleaza posologia, in special la populatia pediatrica la care dozajul se stabileste in functie de greutatea sau suprafata corporala. Farmacistul de spital controleaza: precautiunile de folosire, contraindicatiile si interferentele medicamentoase. Comparativ cu farmacistul care lucreaza in reteaua de ambulator (farmacii "deschise"), farmacistul de spital are o pozitie privilegiata, cunoscand la fiecare pacient internat schema completa si starea functionala a unor sisteme si organe.

O alta activitate importanta a farmacistului de spital o reprezinta "ajustarea" terapeutica prin prepararea unor doze individuale, in special pentru populatia pediatrica. Pregatirea in farmacie a unor doze individuale reduce riscul erorilor in prepararea in sectia clinica a dozei pentru o administrare, prin reducerea riscului contaminarii si prin evitarea riscului inactivarii prin pastrare.

Interventia farmacistului de spital dupa prescriere Dupa prescriere, farmacistul de spital participa la urmarirea terapeutica, la ameliorarea compliantei si la activitatea de cercetare stiintifica.

2.4 Colaborarea cu restul cadrelor medicale COLABORAREA CU MEDICUL In colaborarea cu medicul,farmacistul trebuie sa aibe in vedere urmatoarele aspecte : -conversatia trebuie sa aiba loc de pe pozitii egale, tinand cont de faptul ca ambele parti sunt foarte ocupate -intr-o conversatie initiata de farmacist, acesta trebuie sa fie pregatit cu intrebari care nu isi gasesc raspunsul decat la medic,intrevederea trebuie sa aiba loc intr-un mediu adecvat si acordand timpul necesar - daca medicul initiaza conversatia,farmacistul trebuie sa asculte atent,sa evalueze intrebarile puse si sa ceara lamuriri suplimentare,pana cand se edifice cu privire la cererea medicului

COLABORARAREA CU ASISTENTUL MEDICAL - conversatia se refera de cele mai multe ori la erorile din sistemul de eliberare si utilizare al medicamentelor - asistentul medical face presiuni pentru a se elibera medicatia cat mai repede,iar farmacistul este frustrat pentru ca orice cerere este prezentata ca o urgenta. - alte intrebari ale asistentului se refera la conditiile de pastrare ale medicamentelor, solventii folositi pentru dilutie, durata perfuziei, ritmul perfuziei Conversatia trebuie sa se desfasoare intr-o atmosfera de buna colaborare,ambele parti fiind constiente ca au acelasi scop,ingrijirea pacientului

COLABORAREA FARMACIST-FARMACIST Comunicarea intre farmacistii care lucreaza in schimburi diferite,la predarea turei: trebuie sa se transmita informatii concrete despre pacient ,planul terapeutic,formularele de monitorizare(farmaceutica,infectioase) si alte observatii legate de pacient. Farmacist consultant farmacist clinician care se ocupa de caz(nu in Romania) Farmacist care lucreaza in spital-farmacist care lucreaza in farmacia de comunitate(relativ rar)

2.5 Studii legate de utilitatea farmacistului clinic in spital

S-au realizat studii incepand din anul 1996 legate de impactul acestui post. Specialistii au ajuns la urmatoarele concluzii:

Intr-un review sunt sintetizate rezultatele din 31 de studii care analizeaza activitatea farmacistului clinician de spital. Activitatile cel mai frecvent identificate au fost: monitorizarea prescrierii cu identificarea unor erori de prescriere si monitorizarea efectelor adverse. Prin activitatea farmacistului de spital au fost reduse costurile si s-a ameliorat calitatea asistentei medicale.

Intr-un alt review Kaboli PJ si colaboratorii sintetizeaza rezultatele unui numar de 36 de studii. Dintre activitatile mai frecvente de farmacie clinica se mentioneaza participarea la vizite in 10 studii si analiza prescriptiei in 11 studii. Prin aceste activitati au fost reduse efectele adverse si erorile de prescriere, a crescut aderenta la tratament si a fost redusa durata de spitalizare.

Diferite studii subliniaza efectele benefice ale activitatii medicale de spital asupra asistentei medicale.
Alte studii demonstreaza reducerea mortalitatii intraspitalicesti prin participarea farmacistului clinician la decizia prescrierii si la urmarirea terapeutica Prin participarea farmacistului clinician la elaborarea schemei terapeutice a fost redus costul pentru medicatie / bolnav . Prin sugestiile formulate de farmacist pentru modificarea prescriptiilor s-au realizat economii de 177 USD / bolnav.

Leape LL si colaboratorii demonstreaza ca, prin participarea farmacistului la vizita in sectia de terapie intensiva, a fost redusa rata efectelor adverse cauzate de erori la prescriere cu 66%.

3. CONCLUZII
Farmacistul clinican de spital are un rol important in tratarea pacientilor. Rolul lui nu poate fi realizat fara comunicarea dintre medic farmacist - asistent medical ce ar trebui sa ia forma unui parteneriat. Farmacistul clinician de spital are la dispozitie foaia de observatii pe baza careia el poate intervenii pentru o mai buna utilizare a medicamentelor inaintea prescrierii, in timpul prescrierii si dupa prescrierea medicatiei. Este necesara formarea de specialisti cu expertiza in domeniu, crearea de posturi pentru farmacistul clinician in spitalele mari, pregatirea continua a acestora prin diferite forme de invatamant postuniversitar si convingerea medicilor asupra utilitatii farmacistului clinician de spital, pentru acceptare si suport.

4.BIBLIOGRAFIE
1. Cristea Aurelia Nicoleta (sub redacia) Farmacie clinic, Ed. Medical, Bucureti, Vol. II, (2012) Farmacia clinic n farmacia de spital 2. Aurelia Nicoleta Cristea (sub redacia) - Tratat de farmacologie, Ed. Medical, Bucureti, 2005 3. Inditz MES, Artz MB. Value added to health by pharmacists. Social Science and Medicine 1999; 48: 623-629. 4. Kaboli PJ, Hoth AB, McClimon BJ, Schnipper JL. Clinical pharmacists and inpatient medical care: systematic review. Arch Intern Med 2006; 166(9); 955-964. 5. Leape LL, Cullen DJ, Clapp M et al. Pharmacist participation on physcian rounds and adverse drug events in the intensive care unit. JAMA 1999; 282(3): 267-270. 6. Bond CA, Raehl CL, Pitterle ME et al. Health care professional staffing, hospital characteristics and hospital mortality rate. Pharmacotherapy 1999; 19(2) 130-138. 7. Bond CA, Raehl CL, Franke T. Clinical Pharmacy Services and hospital mortality rates. Pharmacotherapy 1999; 19(5): 556-564. 8. Schumock GT, Meek PD, Ploetz PA et al. Economic evaluation of Clinical Pharmacy Services 1988-1995. Pharmacotherapy 1996; 16(6); 1188-1208. 9. Zaidi ST, Hassan Y, Postma MJ, Ng SH. Impact of pharmacist recommandation on the cost of drug therapy in ICU patients at a Malaysian hospital. Pharm World Sci. 2000; 25(6): 299-302.

STUDENTII SI CONTRIBUTIA FIECARUIA LA REALIZAREA PROIECTULUI: BURDA M. MARIOARA 20% CABUZ ADRIANA 20% OLARU ANDREEA 20% MALAI (MELNIC) DANA IULIANA 20% JAMAL FARID 20%