Sunteți pe pagina 1din 33

SOLUII

6.1. DEFINIIE.GENERALITI

Solutiile sunt sisteme monofazi e! "e i ameste u#i omo$ene u om%ozitie &a#ia'ila! al atuite "in "oua sau mai multe su'stante! numite om%onenti! (nt#e a#e se e) lu" #ea tiile *imi e. +#in u&,ntul omo$en se (ntele$e a su'tantele e om%un o solutie nu sunt %e# e%ti'ile u o *iul! *ia# (na#mat u un mi #os o%! ni i nu sunt se%a#a'ile %#in mi-loa e me ani e! a filt#a#e! ent#ifu$a#e! et .

La o solutie se "istin$e om%onenta a#e "izol&a si a#e este "e o'i ei (n antitate mai ma#e! numita sol&ent ."izol&ant/ si om%onenta a#e se "izol&a! numita sol&at .solut! "izol&at/.

0lasifi a#e1

A. Din %un t "e &e"e#e al sta#ii lo# fizi e1

a.

Gazoase1 $az (n $az1 $azele sunt mis i'ile 232-44e (n o#i e %#o%o#tie5

'.

Li *i"e1

6 $az (n li *i"1 0O7 (n a%a5

6 li *i" (n li *i"1 etanol (n a%a5

6 soli" (n li *i"1 sa#e sau za*a# (n a%a.

Soli"e1 om%use "in "oua sau mai multe metale #ezult,n" alia-e.

0,n" antitatea "e sol&ent este e$ala u antitatea "e sol&at! "istin tia "int#e sol&ent si sol&at "is%a#e.

8. Du%a numa#ul om%onentilo#1

a. solutii 'ina#e

'. solutii te#na#e

. solutii multi om%onente.

0. Du%a on ent#atie1

a. solutii "iluate

'. solutii on ent#ate.

D. Du%a %#o%#ietatile te#mo"inami e .(n %a#ti ula# "u%a fo#ma %otentialului *imi /1

a. solutii i"eale .%#o%#ietatile lo# sunt e)%#imate %#in #e$ula#itati sim%le! ont#olate "e on ent#atie! in"e%en"ente "e natu#a *imi a a om%onentilo#/

'. solutii #eale .manifesta a'ate#i "e la om%o#ta#ea i"eala! %#o%#ietatile lo# fiin" "e%en"ente "e natu#a om%onentilo#! "e inte#a tiile (n solutie (nt#e %a#ti ulele su'stantei "izol&ate si intensitatea a esto#a/.

E. Du%a inte#a tiunile a#e se manifesta (n solutii1

a. solutii omo"inami e ,n" inte#a tiile a#e au lo sunt "e a eeasi natu#a

.e)em%lu1 fo#te &an "e# 9aals/

'. solutii ete#o"inami e ,n" se manifesta inte#a tii "istin te .e)em%lu1 inte# tie

ion6"i%ol (nt#e sol&ent si solut si inte tie ion6ion (nt#e %a#ti ulele solutului/.

6.7. :RI:I sI UNITI +ENTRU E;+RI:AREA 0ON0ENTRAIEI SOLUIILOR

0on ent#atia unei solutii e)%#ima #a%o#tul "int#e su'stanta "izol&ata si solutie sau sol&ent. E)ista nume#oase mo"u#i "e e)%#ima#e a on ent#atiei solutiilo#! (n fun tie "e unitatile "e masu#a (n a#e se e)%#ima ele "oua om%onente ."izol&atul si solutia sau

sol&entul/.

6.7.1. 0on ent#atia %#o entuala

6.7.1.1. 0on ent#atia %#o entuala "e masa1 #e%#ezinta antitatea "e su'stanta "izol&ata! e)%#imata (n $#ame "in 1<< $#ame "e solutie.

.1/

ms=m">msol&. .7/

Un"e1

?m 6 on ent#atia %#o entuala "e masa @?A5

m"

6 masa solutului @$A5

ms

6 masa solutiei @$A5

msol&. 6 masa sol&entului.

6.7.1.7. 0on ent#atia %#o entuala "e &olum1 e)%#ima numa#ul "e lit#i "e "izol&at "in 1<< l "e solutie.

.B/

Cs=C">Csol&

Un"e1 ?& 6 on ent#atia %#o entuala (n %#o ente "e &olum5

C" 6 &olumul sol&atului @lA5

Cs

6 &olumul solutiei @lA5

Csol& 6 &olumul sol&entului @lA.

A est mo" "e e)%#ima#e a on ent#atiei se a%li a atun i ,n" om%onentele solutiei sunt $aze.

1.7.1.B. 0on ent#atia %#o entuala &olumet#i a1 #e%#ezinta $#ame "e solut la 1<< ml solutie.

6.7.7. 0on ent#atia mola#a .mola#itatea/

Re%#ezinta numa#ul "e moli "e su'stanta "izol&ata (nt#6un lit#u "e solutie.De i1

1 l solutie............:" ...........1 :

Cs l solutie..........m"...........m

@molDlA

.2/

un"e1 m 6 on ent#atia mola#a @molDlA5

:" 6 masa mola#a a sol&atului @$A.

6.7.B. 0on ent#atia no#mala .no#malitatea/

Re%#ezinta numa#ul "e e *i&alenti6$#am "e solut "int#6un lit#u "e solutie. De i1

1 l solutie........... E" $..........1 N

Cs l solutie...........m" $..........n

@&alDlA

.3/

un"e1 n 6 on ent#atia no#mala! @&alDlA5

E" 6 e *i&alentul $#am al solutului! @$A5

Cs 6 &olumul solutiei @lA.

6.7.2. 0on ent#atia molala .molalitatea/

Este "efinita a fiin" moli "e solut la 1<<< $#ame "e sol&ent.

m"D:"........... msol& $ sol&ent

a................1<<< $ sol&ent

@moliD1<<< $ sol&entA

.6/

un"e1

a 6

on ent#atia molala! @moliD 1<<< $ sol&entA5

:" 6 masa mola#a a solutului! @$A5

m" 6 masa solutului! @$A.

1.7.3. F#a tia mola#a

En azul unei solutii om%usa "in na moli "e su'stanta a! n' moli "in su'stanta '! n moli "in su'stanta et .! se "efineste f#a tia mola#a a su'stantei a1

.F/

Suma f#a tiilo# mola#e ale tutu#o# om%onentelo# solutiilo# este e$ala u unitatea1

;a>;'>; >.=1

1.7.6. Tit#ul solutiei

Re%#ezinta antitatea "e su'stanta "izol&ata! e)%#imata (n $#ame! (nt#6un mililit#u "e solutie1

@$DmlA

.G/

un"e1 T 6 tit#ul solutiei! @$DmlA5

m" 6 masa "e su'stanta "izol&ata! @$A5

Cs 6 &olumul solutiei! @mlA.

+#a ti se utilizeaza unul sau altul "in mo"u#ile "e e)%#ima#e! %ut,n" t#e e uso# "e la unul la altul! onfo#m ta'elului u#mato#1

E *i&alentul *imi ! #e%#ezinta (n sensul teo#iei atomi e! mase #elati&e ale atomilo# a#e se om'ina! #a%o#tate la masa atomului "e *i"#o$en.

E *i&alentul $#am al unui element este a ea antitate! (n $#ame! "in a est element a#e se om'ina .sau %oate (nlo ui/ u 1$ "e *i"#o$en sau G $#ame "e o)i$en.

E *i&alentul $#am este1

la elemente1 #a%o#tul "int#e masa atomi a la &alenta5

6 la sa#u#i1 #a%o#tul "int#e masa mole ula#a si %#o"usul "int#e &alenta metalului si numa#ul "e atomi "e metal5

6 la a izi1 #a%o#tul "int#e masa mole ula#a si numa#ul atimilo# "e *i"#o$en a#e se %ot (nlo ui u metale5

la 'aze1 #a%o#tul "int#e masa mole ula#a si numa#ul $#u%a#ilo# *i"#o)il5

6 la o)izi1 #a%o#tul "int#e masa mole ula#a si %#o"usul "int#e numa#ul "e atomi "e metal .nemetal/ si &alenta metalului .nemetalului/.

:o"ifi a#ea on ent#atiei solutiilo#

Se #ealizeaza %#in1

a"au$a#e "e a%a .#ezulta o s a"e#e a on ent#atiei solutiei/5

6 a"au$a#e "e solutii "e a eeasi natu#a "a# "e on ent#atii "ife#ite .se %oate o'tine at,t s a"e#ea ,t si #este#ea on ent#atiei solutiei/.

0al ulele #efe#itoa#e la solutiile im%li ate (n ameste ul #es%e ti& au la 'aza #e$ula ameste ului! a#e este un sistem "e "oua e uatii1

m1 1 > m7 7 >.> mn n = mf f .4/

m1 > m7 >.> mn = mf .1</

un"e1 mi 6 antitatile "e solutii a#e se ameste a! @$A5

i 6 on ent#atiile %#o entuale "e masa ale solutiilo# a#e se ameste a! @?A5

i = 1!7!B!.!n

f 6 on ent#atia %#o entuala "e masa a solutiei finale! @?A5

mf 6 masa solutiei finale o'tinute! @$A.

E uatia .4/ #e%#ezinta 'ilantul "izol&atului "in solutie ia# e uatia .1</ #e%#ezinta 'ilantul solutiei.

0on ent#atiile i si f se e)%#ima (n a eleasi unitati "e masu#a. La fel si antitatile "e solutii mi si mf se e)%#ima (n a eleasi unitati "e masu#a.

Da a mo"ifi a#ea on ent#atiei unei solutii se fa e u a%a "istilata! "in e uatia .4/ se anuleaza te#menul o#es%unzato# a%ei! "eoa#e e on ent#atia ei este <.

0ont#a tia "e &olum la "izol&a#e

Numai (n azu#i e) e%tionale! &olumul solutiei este e$al u suma &olumelo# sol&entului si solutului. Un asemenea az "e solutie i"eala este "e e)em%lu! un ameste "e %entan u *e)an. Suma &olumelo# elo# "oua om%onente fiin" e$ala u &olumul ameste ului! "ensitatea unui ameste "e om%ozitie "ata este e$ala u me"ia %on"e#ata a "ensitatii elo# "oua om%onenete.

En ma-o#itatea azu#ilo#! la "izol&a#e a#e lo o ont#a tie "e &olum.

+ent#u solutiile multo# su'stante! (n s%e ial a izi! 'aze! sa#u#i! au fost (nto mite! %#in "ete#mina#i e)%e#imentale! ta'ele "e "ensitati la "ife#ite on ent#atii. A este ta'ele se#&es %ent#u a sta'ili on ent#atia unei solutii "int#6o "ete#mina#e a "ensitatii.

H E)em%lu1 solutii "e a i" sulfu#i 1

@?A

1<

7<

B<

2<

3<

6<

F<

G<

4<

1<<

I @$D mBA

1!<F

1!12

1!77

1!B<

1!2<

1!3<

1!67

1!FB

1!G21

1!GB6

6.B. SOLU8ILITATE. SATURAIE

Unele su'stante sunt mis i'ile .fo#meaza faze omo$ene/ (n o#i e %#o%o#tie!

altele "izol&a numai o antitate limitata "int#6o a "oua su'stanta.

O solutie se numeste satu#ata ,n" ontine antitatea ma)ima "e solut la o tem%e#atu#a .uneo#i si la o %#esiune/ "ata. 0on ent#atia solutului .e)%#imata (n una "in unitatile "efinite mai sus/ (nt#6o solutie satu#ata! este numita solu'ilitate. Satu#atia este o sta#e "e e *ili'#u! as ult,n" "e le$ile te#mo"inami e ale e *ili'#ului.

Solu'ilitatile su'stantelo# &a#iaza u1

natu#a sol&entului5

natu#a solutului5

tem%e#atu#a.

O solutie a%oasa "e Na0l este satu#ata la 7<J0 ,n" ontine B3G $ Na0l la 1 lit#u "e solutie. Solu'ilitatea A$I este "e numai BK1<66 $Dl. De multe o#i! su'stantele a#e au o solu'ilitate foa#te s azuta .e). A$I/! sunt "enumite insolu'ile.

En fi$u#a 6.1. sunt #e"ate u#'ele &a#iatiilo# solu'ilitatilo# mai multo# sa#u#i (n a%a! (nt#e < si 1<<J0.

Fi$u#a 6.1. Ca#iatia solu'ilitatilo# mai multo# sa#u#i (n a%a! (nt#e < si 1<<J0.

En toate e)em%lele %#ezentate! se o'se#&a a solu'ilitatea #este u #este#ea tem%e#atu#ii! uneo#i mai mult! alteo#i mai %utin. A easta onstata#e a#ata a inte#a tiunea sol&ent6solut &a#iaza "e la o su'stanta la alta! "in auze e nu sunt tot"eauna 'ine unos ute.

6.2. INTERA0IUNI SOLCENT 6 SOLUT

6.2.1. Solutii i"eale

Doua su'stante fo#meaza o solutie i"eala atun i ,n" la "izol&a#e nu se %#o"u e ni i o &a#iatie "e &olum si ni i o &a#iatie a ental%iei ."e$a-a#e sau a'so#'tie "e ene#$ie/. Se (nt,lnes foa#te #a# solutii i"eale. La su'stantele foa#te asemanatoa#e! um a# fi su'stantele e "ife#a "oa# %#in om%ozitia izoto%i a! se %oate &o#'i "e solutii i"eale. A est lu #u se (nt,m%la "ato#ita fa%tului a mole ulele li *i"elo# sunt su%use uno# inte#a tiuni %ute#ni e.

Sa onsi"e#am "oua li *i"e A si 8. 0on"itia %ent#u a fo#ma o solutie i"eala "e 8 (n A este a fo#tele e a tioneaza (nt#e mole ulele A! (n li *i"ul A %u# si ele e a tioneaza (nt#e mole ulele 8 (n li *i"ul 8 %u#! sa fie "e a eeasi natu#a si intensitate a fo#tele "int#e mole ulele A si 8 (n ameste ul elo# "oua li *i"e.

Solutiile foa#te "iluate .Lsolutii "e "ilutie infinitaL/ se om%o#ta (n multe %#i&inte a solutii i"eale.

6.2.7. 0al"u#i "e "izol&a#e si "e *i"#ata#e

Dizol&a#ea este "ete#minata "e un fa to# ental%i si "e un fa to# ent#o%i ! onfo#m e uatiei1

.11/

un"e1 MG 6ental%ia li'e#a

MN 6 &a#iatia "e ental%ie

MS 6 &a#iatia "e ent#o%ie.

+#in "efinitie! la fo#ma#ea unei solutii i"eale! nu se "e$a-a si nu se onsuma ene#$ie! al"u#a "e "izol&a#e este ze#o. De asemenea nu se "e$a-a sau nu se onsuma al"u#a! la "ilua#ea unei solutii i"eale u a elasi sol&ent.

Fo#ma#ea unei solutii i"eale se "ato#este e) lusi& fa to#ului ent#o%i ! ten"intei s%#e o mai ma#e "ezo#"ine si (m%astie#e a solutului (n sol&ent. 0azu#ile (n a#e fa to#ul ent#o%i sin$u# *ota#aste fo#ma#ea unei solutii sunt (nsa #a#e si $#eu "e "eose'it "e a elea (n a#e ont#i'uie am'ii fa to#i! el ent#o%i si el ental%i . Afa#a "e a estia! mai t#e'uie luate (n seama inte#a tiunile (nt#e A si A! 8 si 8 si (nt#e A si 8.

0#istalele u #etea mole ula#a a *i"#o a#'u#ile soli"e .%a#afine sau naftaline/! sunt solu'ile (n *i"#o a#'u#i a *e)anul si 'enzenul. En a est az fo#tele "e at#a tie "int#e mole ulele solutului fiin" "e a eeasi natu#a a fo#tele "int#e mole ulele sol&entului! fo#te &an "e# 9aals! "izol&a#ea onsta (n fo#ma#ea "e le$atu#i (nt#e mole ulele solutului u ale sol&entului. Simultan se "esfa e un numa# e$al "e le$atu#i (n sol&ent si (n solut. De a eea "izol&a#ea a#e lo fa#a o &a#iatie a%#e ia'ila a ental%iei MN.

Ni"#o a#'u#ile nu sunt solu'ile (n a%a %ent#u a mole ulele a%ei sunt unite (nt#e ele %#in le$atu#i "e *i"#o$en (n tim% e mole ulele "e *i"#o a#'u#i sunt unite %#in le$atu#i &an "e# 9aals. Din auza natu#ii "ife#ite a a esto# fo#te nu se %ot fo#ma le$atu#i (nt#e mole ulele solutului si a sol&entului.

Oa*a#oza a#e mole ulele le$ate %#in le$atu#i "e *i"#o$en. La "izol&a#ea (n a%a! se "esfa le$atu#i "e *i"#o$en "int#e mole ulele "e za*a#oza si "int#e mole ulele "e a%a .%#o ese en"ote#me/ si se #efa le$atu#i "e *i"#o$en noi (nt#e mole ulele "e za*a#oza si a%a .%#o ese e)ote#me/. 0al"u#a "e "izol&a#e masu#ata! foa#te mi a! este "ife#enta (nt#e ental%iile a esto# %#o ese.

Fo#ma#ea "e le$atu#i sla'e (nt#e mole ulele solutului si sol&entului se numeste sol&ata#e sau ,n" sol&entul este a%a *i"#ata#e.

0#istalele u #etele ioni e .Na0l/! se "izol&a (n a%a "ato#ita sol&ata#ii ionilo# lo# u mole ulele "e a%a. si (n a est az! al"u#a "e "izol&a#e masu#ata este #ezultatul a "oua efe te anta$oniste1 "esfa e#ea #etelei #istaline (n ioni .%#o es en"ote#m1 MNP</ si sol&ata#ea ionilo# .%#o es e)ote#m MN Q</. 0al"u#a "e "izol&a#e este uneo#i foa#te mi a.

Dilua#ea solutiilo# on ent#ate ale sa#u#ilo# este un %#o es e)ote#m. 0al"u#a "e "ilua#e se "ato#este fa%tului a! (n solutie on ent#ata! ionii e)ista su' fo#ma "e %e#e *i "e ioni sau "e alte fo#me aso iate! simila#e elo# "in #eteaua #istalina. +#in "ilua#e aso iatiile "e ioni "iso iaza .MN"izol&P<! ia# ionii in"i&i"uali fo#mati se sol&ateaza .MN"izol&Q</! ultimul efe t %#e"omin,n".

La om%usii ioni i $#eu solu'ili! um sunt "e e)em%lu1 *alo$enu#ile "e +' si A$! sulfu#ile multo# metale! 8aSO2 si +' SO2 et .! fo#tele "e #etea! %#ea %ute#ni e! nu %ot fi om%ensate "e fo#tele "e sol&ata#e.

0on luzie1 "izol&a#ea este un %#o es "ato#at uno# le$atu#i sla'e (nt#e sol&ent si solut.

Asa se e)%li a "e e metalele nu se "izol&a "e ,t (n metale! sin$u#ele su'stante u a#e %ot fo#ma le$atu#i metali e. 0#istalele u #etele o&alente ."iamantul! $#afitul/ nu sunt solu'ile (n ni i un sol&ent! a i nu e)ista sol&enti a#e sa fie a%a'ili sa #u%a o&alente

.fa#a a "a naste#e la su'stante noi! a"i a fa#a a #ea tiona u solutii #es%e ti&i/.

6.3. LEGILE SOLUIILOR

6.3.1.+#esiunea "e &a%o#i a solutiilo#. Le$ea lui Raoult.

+#esiunile "e &a%o#i ale solutiilo# &a#iaza u tem%e#atu#a (n onfo#mitate u e uatia 0lausius60la%eR#on@1A! u "eose'i#ea a la o tem%e#atu#a "ata! %#esiunea "e &a%o#i a unui om%onent &olatil al solutiei este "ife#ita "e ea a om%onentului #es%e ti&! (n sta#e %u#a si &a#iaza (ntot"eauna u on ent#atia om%onentului (n solutie.

De%en"enta "int#e %#esiunea "e &a%o#i si on ent#atia "in solutie a unui om%onent LiL a fost sta'ilita! %e 'aza "atelo# e)%e#imetale! "e at#e Raoult .1GG6/ si a#ata a 6 la o tem%e#atu#a "ata 6 %#esiunea %a#tiala "e &a%o#i "easu%#a solutiei! a unui om%onent e)istent (n solutie este "i#e t %#o%o#tionala u on ent#atia lui "in solutie1

.17/

un"e )i #e%#ezinta f#a tia mola#a! ia# %<i %#esiunea "e &a%o#i a om%onentului %u#! la a eeasi tem%e#atu#a u a solutiei.

Le$ea lui Raoult a#ata a "eoa#e e f#a tia mola#a este (ntot"eauna su'unita#a .) Q1/ si %#esiunea "e &a%o#i a unui om%onent "in solutie &a fi (ntot"eauna mai mi a "e ,t %#esiunea "e &a%o#i a om%onentului %u# .%iQ%<i/. A eeasi le$e a#ata toto"ata a %#esiunea "e &a%o#i a om%onentului "in solutie &a#iaza linia# u on ent#atia a estuia.

Le$ea lui Raoult este &ala'ila numai u on"itia a solutia sa se om%o#te i"eal %e (nt#e$ "omeniul "e on ent#atie ."e la )=< %,na la )=1/ si in lusi&! u on"itia a la tem%e#atu#a si %#esiunea la a#e se $aseste solutia! om%onentii %u#i sa fie sta'ili.

0a u#ma#e a elo# a#atate mai sus! le$ea lui Raoult onstituie si un #ite#iu $ene#al "e i"ealitate al unei solutii. En on"itiile (n a#e solutia nu se om%o#ta i"eal se onstata a'ate#i "e la linia#itate! (n "e%en"enta %#esiunii "e &a%o#i "e on ent#atia. A'ate#ile se %ot manifesta (n "oua sensu#i! e)ista a'ate#i %oziti&e "e la le$ea lui Raoult! ,n" %#esiunea "e &a%o#i a om%onentului "in solutie este su%e#ioa#a elei %#e&azute "e e uatia .17/! "a# e)ista si a'ate#i ne$ati&e! ,n" %#esiunea "e &a%o#i este infe#ioa#a elei o#es%unzatoa#e e uatiei .17/.

6.3.7. 0#este#ea tem%e#atu#ii "e fie#'e#e a solutiilo#. E'ulios o%ie.

+ent#u a un li *i" sa fia#'a este ne esa# a %#esiunea lui "e &a%o#i sa fie e$ala u %#esiunea me"iului e)te#io#. Fie#'e#ea este un %#o es la e *ili'#u! li *i"ul se $aseste (n e *ili'#u u faza "e &a%o#i si %otentialele *imi e ale elo# "oua faze sunt e$ale. Nu numai li *i"ul %u# se %oate $asi (n e *ili'#u u &a%o#ii sol&entului la o#i e tem%e#atu#a! la a#e solutia este sta'ila. Le$ea lui Raoult a#ata (nsa a! la a eeasi tem%e#atu#a! %#esiunea "e &a%o#i a solutiei este mai mi a "e ,t a sol&entului %u#. De ai i #ezulta a %#esiunea "e &a%o#i a solutiei atin$e &aloa#ea unei %#esiuni e)te#ioa#e "ate! la o tem%e#atu#a mai #i"i ata "e ,t sol&entul %u#! a"i a tem%e#atu#a "e fie#'e#e a solutiei este (ntot"eauna mai #i"i ata "e ,t a sol&entului %u#.

A easta om%o#ta#e #ezulta (n mo" intuiti& "in #e%#ezenta#ea $#afi a a %#esiunilo# "e &a%o#i! ale sol&entului %u# si a solutiei! fun tie "e tem%e#atu#a! ,n" se o'tin ele "oua u#'e #e%#ezentate (n fi$u#a 6.71

Fi$. 6.7. Ca#iatia %#esiunilo# "e &a%o#i u tem%e#atu#a

Din fi$u#a 6.7. se o'se#&a a %#esiunea "e &a%o#i a sol&entului %u# %<! "e&ine e$ala u %#esiunea no#mala %< la tem%e#atu#a T<! a#e #e%#ezinta astfel tem%e#atu#a "e fie#'e#e a sol&entului %u#. La a eeasi tem%e#atu#a! %#esiunea "e &a%o#i solutiei! %! este mai mi a u M% "e ,t a sol&entului %u#. Tem%e#atu#a la a#e a easta %#esiune "e &a%o#i "e&ine e$ala u %<! este mai ma#e "e ,t T< u MT. De i unei &a#iatii a %#esiunii "e &a%o#i M% (i o#es%un"e o &a#iatie a tem%e#atu#ii "e fie#'e#e e$ala u MT.

Le$ea lui Raoult sta'ileste "e%en"enta %#esiunii "e &a%o#i "e on ent#atia solutiei! ia# (n ontinua#e u#meaza sa sta'ilim "e%en"enta tem%e#atu#ii "e fie#'e#e "e on ent#atia solutiei. En a est s o% luam (n onsi"e#a#e o solutie "iluata! a#e se om%o#ta i"eal! fo#mata "int#6un sol&ent &olatil si o su'stanta %#a ti ne&olatila.

Se a-un$e la e uatia1

.1B/

un"e1 MN& 6 &a#iatia ental%iei "e &a%o#iza#e5

T< 6 tem%e#atu#a "e fie#'e#e a sol&entului %u#5

R 6

onstanta uni&e#sala a $azelo#5

Se 6 onstanta e'ulios o%i a.

E uatia #e%#ezinta le$ea lui &anTt Noff %#i&itoa#e la #i"i a#ea tem%e#atu#ii "e fie#'e#e a solutiilo# i"eale. E)ista astfel o "e%en"enta linia#a (nt#e #i"i a#ea tem%e#atu#ii "e fie#'e#e si f#a tia mola#a a su'stantei "izol&ate. La solutiile i"eale #i"i a#ea tem%e#atu#ii "e fie#'e#e "e%in"e numai "e on ent#atia su'stantei "izol&ate! nu si "e natu#a a esteia.

E'ulios o%ie

+e 'aza "e%en"entei "int#e tem%e#atu#a "e fie#'e#e a solutiilo# si on ent#atia lo#! sta'ilita %#in le$ea &anTt Noff! s6a instituit o meto"a "e "ete#mina#e a masei mola#e a su'stantelo# "izol&ate! "enumita e'ulios o%i a.

+ent#u o'tine#ea #elatiei ne esa#e %ent#u al ul! e uatia .1B/ t#e'uie s #isa (nt#6o fo#ma a#e sa ontina masa mola#a a su'stantei "izol&ate.

Astfel "a a (n e)%#esia f#a tiei mola#e a su'stantei "izol&ate

se ne$li-eaza numa#ul "e moli ai a esteia! "eoa#e e solutia fiin" "iluata n7QQn1! a&em1

Numa#ul "e moli "in ei "oi om%onenti se (nlo uies u #a%o#tul "int#e masele su'stantelo# s1 si s7 si masele mola#e :1 si :7! ,n" f#a tia mola#a )7 "e&ine1

+#in su'stitui#ea (n e uatia .1B/! se o'tine1

Da a se ia s1! antitatea "e sol&ent e$ala u 1 U$! atun i #a%o#tul #e%#ezinta on ent#atia molala a solutiei si #elatia "e&ine1

Deoa#e e f#a tia1

ontine ma#imi s%e ifi e sol&entului! %ent#u solutiile a estuia #am,ne onstanta! (n ,t se %oate (nlo ui %#in onstanta Se si %ent#u MT o'tinem1

.12/

un"e a #e%#ezinta on ent#atia molala a su'stantei "izol&ate.

0a si e uatia .1B/ si e uatia .12/ a#ata a #i"i a#ea tem%e#atu#ii "e fie#'e#e #este u on ent#atia su'stantei "izol&ate.

+ent#u s o%u#i %#a ti e ,n" s1VU$! #elatia .12/ se s #ie su' fo#ma .13/

En a#e onstanta Se se numeste onstanta e'ulios o%i a a sol&entului si "e%in"e numai

"e natu#a a estuia. 0onstanta e'ulios o%i a Se #e%#ezinta #i"i a#ea tem%e#atu#ii "e fie#'e#e a unei solutii a#e ontine "izol&at un mol "e su'stanta (nt#6un Uilo$#am "e sol&ent! a unei solutii molale. 0,te&a &alo#i ale onstantei e'ulios o%i e! o#es%unzatoa#e uno# sol&enti uzuali! sunt %#ezentate (n ta'elul 6.1.

Ta'elul 6.1. Calo#i ale onstantei e'ulios o%i e

Sol&entul

Se

Sol&entul

Se

A%a

<!317

Toluen

B!BB

Al ool etili

1!77

0lo#ofo#m

B!F6

8enzen

7!3B

Tet#a lo#u#a "e a#'on

3!<B

Relatia .13/ a#ata a %utem al ula masa mola#a a su'stantei "izol&ate %#in masu#a#ea &a#iatiei tem%e#atu#ii "e fie#'e#e MT si unoaste#ea antitatii "e su'stanta "izol&ata! #es%e ti& "e sol&ent.

6.3.B. S a"e#ea tem%e#atu#ii "e soli"ifi a#e a solutiilo#. 0#ios o%ie

La #a i#ea a&ansata a solutiilo# "iluate! %#in #istaliza#e se se%a#a sol&entul %u#. Astfel la #a i#ea su' <J0! a unei solutii "iluate "e za*a#oza (n a%a! se &o# se%a#a "in solutie #istalele "e $*eata. A easta onstata#e este &ala'ila u on"itia a %#in #a i#e solutia sa nu "e&ina su%#asatu#ata! ,n" se se%a#a #istalele su'stantei "izol&ate si numai (n azul! ,n" su'stanta "izol&ata nu fo#meaza %#in #a i#e solutii soli"e u sol&entul.

Soli"ifi a#ea sau #istaliza#ea a#e lo ! (n $ene#al! ,n" (nt#e ele t#ei faze! li *i"!

soli" si &a%o#i se sta'ileste sta#ea "e e *ili'#u. De ai i #eiese a la tem%e#atu#a "e soli"ifi a#e %#esiunea "e &a%o#i a li *i"ului este e$ala u %#esiune "e &a%o#i a sta#ii soli"e! a #istalelo#. Deoa#e e %#esiunea "e &a%o#i a sol&entului "in solutie! onfo#m le$ii lui Raoult! este infe#ioa#a %#esiunii "e &a%o#i a sol&entului %u#! #ezulta a! #istaliza#ea sol&entului "in solutie t#e'uie sa ai'e lo la o tem%e#atu#a "ife#ita "e ea a sol&entului %u#.

+ent#u a a#ata a est lu #u! (n fi$u#a 6. B. s6au #e%#ezentat u#'ele %#esiunilo# "e &a%o#i ale sol&entului %u#! ale sol&entului "in solutie 6 a#e ontine "izol&ata o su'stanta %#a ti ne&olatila 6 si ale #istalelo# sol&entului.

Fi$. 6.B. Ca#iatia %#esiunilo# "e &a%o#i u tem%e#atu#a

Tem%e#atu#ile "e soli"ifi a#e ale sol&entului %u# si ale a estuia! "in solutie! se $ases la inte#se tia u#'elo# %#esiunii "e &a%o#i a fazelo# li *i"e u u#'a %#esiunii "e &a%o#i a #istalelo# sol&entului.

Din fi$. 6.B. se o'se#&a a %#esiunea "e &a%o#i a sol&entului %u# este e$ala u ea a #istalelo#! la tem%e#atu#a T<! a#e #e%#ezinta tem%e#atu#a "e soli"ifi a#e a sol&entului %u#. Din a eeasi "ia$#ama se o'se#&a a %#esiunea "e &a%o#i a sol&entului "in solutie este e$ala u ea a #istalelo# la tem%e#atu#a T! a#e este infe#ioa#a tem%e#atu#ii T<. Rezulta "e i a solutia se soli"ifi a la o tem%e#atu#a mai s azuta "e ,t sol&entul %u#.

Tem%e#atu#a "e soli"ifi a#e! (n afa#a "e %#esiune! mai "e%in"e! la solutii! si "e on ent#atia a esto#a! %ent#u a si %otentialul *imi al solutiei este fun tie "e on ent#atie1

.16/

E uatia .16/ a#e a#ata o "e%en"enta linia#a (nt#e s a"e#ea tem%e#atu#ii "e soli"ifi a#e a solutiei i"eale si on ent#atia su'stantei "izol&ate! #e%#ezinta le$ea lui &anTt Noff! a s a"e#ii tem%e#atu#ii "e soli"ifi a#e a solutiilo#.

0#ios o%ie

+e 'aza le$ii lui &anTt Noff! a#atata %#in #elatia .16/! s6a sta'ilit "e at#e 8e Umann! meto"a "ete#mina#ii masei mola#e a su'stantei "izol&ate! meto"a #is o%i a.

Efe tu,n"u6se o%e#atiile a#atate la e'ulios o%ie! o'tinem #elatia "int#e masa mola#a :7 a su'stantei "izol&ate si s a"e#ea tem%e#atu#ii "e soli"ifi a#e a solutiei1

.1F/

0onstanta "e %#o%o#tionalitate S se numeste onstanta #ios o%i a a sol&entului si #e%#ezinta s a"e#ea tem%e#atu#ii "e soli"ifi a#e a unei solutii a#e ontine "izol&at un mol "e su'stanta (nt#6un Uilo$#am "e sol&ent.

0onstanta #ios o%i a este le$ata "e ma#imile s%e ifi e sol&entului %#in #elatia1

(n a#e T< #e%#ezinta tem%e#atu#a "e soli"ifi a#e a sol&entului %u#! MNt ental%ia "e to%i#e ia# :1 masa mola#a. Dimensiunile onstantei #ios o%i e! a si a elei e'ulios o%i e 6 (n S.I. 6 sunt ia# masa mola#a al ulata u #elatia .1F/ se e)%#ima (n U$.

Ta'elul 6.7 ontine ,te&a onstante #ios o%i e! o#es%unzatoa#e uno# sol&enti utilizati f#e &ent (n "ete#mina#ile e)%e#imentale.

Ta'elul 6.7. 0onstante #ios o%i e

Sol&entul

Sol&entul

A%a

1!G6

0i lo*e)an

7<!<

8enzen

3!17

0amfo#

BG!<

Datele "in ta'elul 6.7 a#ata a &alo#ile onstantelo# #ios o%i e sunt su%e#ioa#e elo# e'ulios o%i e! "e un"e #ezulta a meto"a #ios o%i a este mai %#e isa "e ,t ea e'ulios o%i a si toto"ata fu#nizeaza "ate sufi ient "e %#e ise si la su'stante u mase mola#e ma#i.

T#e'uie %#e izat a le$ea lui &anTt Noff! e)%#imata %#in #elatia .16/ sau .1F/! este &ala'ila numai %ent#u solutii a a#o# su'stante "izol&ate nu sunt "iso iate sau aso iate (n solutie. La su'stantele a#e "iso iaza! %#in #elatia .1F/ se o'tine o masa mole ula#a a%a#enta! infe#ioa#a elei #eale! (n tim% e aso ie#ea "u e la "ete#mina#ea unei mase mola#e su%e#ioa#e! fata "e ea #eala sau teo#eti a.

6.3.2

+#esiunea osmoti a a solutiilo#

Le$ea lui Raoult a#ata a %#esiunea "e &a%o#i a sol&entului %u# este (ntot"eauna mai ma#e "e ,t %#esiunea a estuia "in solutie.

Doua faze li *i"e! sol&entul si solutia lui! aflate la a eeasi %#esiune si tem%e#atu#a! nu sunt (n e *ili'#u si %une#ea lo# (n onta t &a %#o"u e o e$aliza#e a on ent#atiei! %#in "ifuzie! "ete#minata "e &alo#ile "ife#ite ale %otentialelo# *imi e ale elo# "oua faze.

Da a onta tul "int#e sol&ent si solutie se #ealizeaza %#in inte#me"iul unei mem'#ane semi%e#mea'ile .mem'#ana animala! mem'#ana semi%e#mea'ila "e *e)a ianofe#at II "e u%#u! elula u manomet#u "e N$/! a#e %e#mite t#e e#ea numai a mole ulelo# sol&entului! nu si ale su'stantei "izol&ate! (nt#e ele "oua om%a#timente ten"inta "e e$aliza#e a %otentialelo# *imi e se manifesta numai %#in "ifuzia mole ulelo# sol&entului s%#e solutie! "ete#min,n" "ilua#ea a esteia.

Fi$. 6.2 E *ili'#ul osmoti

De fa%t mole ulele sol&entului "ifuzeaza (n am'ele sensu#i %#in mem'#ana! (nsa (n solutie numa#ul "e mole ule "e sol&ent a#e io nes mem'#ana! (n unitatea "e tim%! este mai mi "e ,t numa#ul elo# a#e &in "in sol&entul %u#! "in auza "ilua#ii solutiei u mole ulele su'stantei "izol&ate. E&i"ent! #ezultatul a esto# "oua %#o ese anta$oniste onsta (n "ilua#ea solutiei. En a est az e *ili'#ul (nt#e ele "oua om%a#timente nu se %oate o'tine %#in e$aliza#ea on ent#atiei! i %#in #este#ea %#esiunii *i"#ostati e (n om%a#timentul u solutie! a#e sa "u a la e$aliza#ea %otentialelo# *imi e! "eoa#e e %otentialul *imi "e%in"e si "e %#esiune.

Da a notam %#esiunea *i"#ostati a (n om%a#timentul sol&entului u + si u +T %#esiunea *i"#ostati a (n solutie 6 am'ele #e%#ezent,n" %#esiuni ale e *ili'#ului izote#m (n sistemul sol&ent6solutie! "ife#enta1

.1G/

#e%#ezinta su#%lusul "e %#esiune a#e t#e'uie a%li ata solutiei %ent#u sta'ili#ea e *ili'#ului si se numeste %#esiune osmoti a. Caloa#ea %#esiunii osmoti e "e%in"e "e on ent#atia solutiei si este e$ala u1

.14/

un"e1

6 on ent#atia mola#a5

R 6 onstanta uni&e#sala a $azelo#5

T 6 tem%e#atu#a.

Relatia .14/ se mai numeste le$ea lui &anTt Noff a %#esiunii osmoti e.

@1A E uatia 0lausius60la%eR#on #e"a "e%en"enta fun tionala a elo# "oi %a#amet#i fun"amentali "e sta#e! tem%e#atu#a si %#esiunea (n e *ili'#ele "int#e "oua faze ale a eluiasi om%onent.

Ental%ia "e &a%o#iza#e &a#iaza (n limite "estul "e la#$i u tem%e#atu#a! %ent#u &a#iatii ma#i ale tem%e#atu#ii. 0u #i"i a#ea tem%e#atu#ii &aloa#ea a esteia s a"e! s a"e#ea "e&enin" foa#te %#onuntata (n a%#o%ie#e "e tem%e#atu#a #iti a! (n "#e%tul a#eia se anuleaza.