Sunteți pe pagina 1din 20

METODE SI INSTRUMENTE PENTRU MASURAREA TEMPERATURII Capitolul I Generalitati: Aceste aparate pot fi construite pe diferite principii avand la a!

a o le"e de varia ile a unui para#etru fi!ic cu te#peratura$ ceea ce e%plica diversitatea #are de astfel de aparate& Principalele criterii in functie de care aceste aparate pot fi studiate$ co#parate si reco#andate pentru a putea fi folosite intr'o situatie sau alta$ sunt de ase#enea nu#eroase: do#eniul de #asurare$ preci!ia de #asurare$ ti#pul de raspuns$ fidelitatea #asurarilor in ti#p$ a"resivitatea #ediului de lucru$ #odul de utili!are cu contact direct sau fara contact$ posi ilitatea inre"istrarii re!ultatelor$ etc& Ale"erea unei #etode sau a unui #i(loc de #asurare este o pro le#a care depinde de #ulti factori& Unii dintre acestia pot fi )otaratori *in anu#ite situatii+ de e%e#plu inaccesi ilitatea la locul de #asurare *care eli#ina toate #etodele prin contact direct+ sau o iectul #asurarii$ de e%e#plu flacarile$ care i#pun piro#etre optice& Unele situatii pot sa necesite adaptari ale #etodelor de #asurare pentru a per#ite folosirea #i(loacelor u!uale de #asurare a te#peraturii, de e%e#plu la #asurarea te#peraturii corpurilor solide aflate in #iscare$ pentru a se putea folosi un ter#ocuplu acesta tre uie sa fie #ontat in interiorul piesei a carei te#peratura se #asoara si$ fiind astfel #o il$ este necesara o instalatie speciala care sa per#ita cule"erea t&t&e&#& *tensiune ter#oelectro#otoare+$ pentru a o trans#ite la un aparat indicator sau inre"istror& Capitolul II Ter#o#etre a!ate pe producerea unei tensiuni ter#oelectro#otoare *' Piro#etre ter#oelectrice+: Piro#etrele ter#oelectrice sunt #ult folosite in te)nica intrucat acopera un do#eniu #are de #asurare a te#peraturii$ au o preci!ie ridicata$ sunt ro uste$ si"ure in e%ploatare si se adaptea!a cu usurinta la conditii de #asurare foarte diferite& Piro#etrele ter#oelectrice sunt construite din doua parti principale: ' un ter#ocuplu care sesi!ea!a te#peratura sau variatiile de te#peratura din ti#pul proceselor te)nolo"ice , ' un aparat electric de #asurare a te#peraturii *de o icei un #ilivolt#etru+ cu scara "radata in -C *#ilivolt#etru piro#etric+& Acestea sunt le"ate intre ele printr'un ca lu de construct speciala&

Ter#ocuplul este un traductor de tip "enerator care furni!ea!a o tensiune

ter#oelectro#otoare *t&t&e&#&+& Ter#ocuplul este construit din doua #ateriale diferite A si . *#etale sau se#iconductoare+ in contact in punctele / si / prin sudura for#and un circuit inc)is&

In ti#pul functionarii una din suduri se incal!este de la sursa a carei te#peratura se #asoara *sudura calda+$ iar cealalta sudura se pastrea!a rece& T&te&# re!ulta atat din efectul 0olta *doua #etale de natura diferita in contact dau nastere la o t&te&#& independenta de for#a sau di#ensiunile #etalelor$ dar dependenta de natura in punctul de contact+ cat si din efectul Peltier'T)o#son *intr'un circuit electric locul de contact se incal!este sau se raceste in functie de sensul parcurs de curent$ de intensitatea curentului si de natura celor doua #etale+&

Capitolul III

Ter#o#etre functionand pe

a!a dilatarii corpurilor ter#o#etrice

Ter#o#etre a!ate pe variata corpului ter#o#etric *ter#o#etre de sticla cu lic)id+:

' cu capilar #asiv *fi"& a+

' tu ular'drept cu scara interioara *fi"& +

' tu ular cu cot si scara interioara *fi"& c+

1S& In afara constructiilor u!uale se #ai construiesc:

' Ter#o#etre de la orator,

'

Ter#o#etre cu unul sau #ai #ulte contacte electrice fi%e sau

#o ile,

' Ter#o#etre pentru #asurarea diferentelor #ici de te#peratura 2 34 -C, ' Tip .e5#ann, Ter#o#etre #ono#etrice cu lic)id$ cu "a! sau cu vapori saturati& Pot fi construiti ca ter#o#etre indicatoare$ inre"istratoare$ se#nali!atoare$ re"ulatoare sau co# inatii ale acestora& Distanta li#ita dintre punctul de #asurare si aparatul indicator la constructii u!uale pana la 344 #etri, daca aparatul lucrea!a la te#peraturi ridicate sau cu indicatii la distanta #are tre uiesc luate

constructii u!uale pana la 344 #etri, daca aparatul lucrea!a la te#peraturi ridicate sau cu indicatii la distanta #are tre uiesc luate #asuri pentru co#pensarea influentei te#peraturii #ano#etric si tu ului capilar&

Este construit din: ' un re!ervor, ' un capilar, ' un ac indicator&

un tu #ano#etric, ' un #ecanis#, '

6unctionarea se a!ea!a pe variatia presiunii cu te#peratura la ter#o#etrele de "a! sau vapori si a volu#ului cu te#peratura la ter#o#etrele cu lic)id& Ter#o#etre cu re!istenta #etalica: Pot fi utili!ate atat ca aparate indicatoare cat si pentru trans#iterea indicatiilor la distanta$ ca aparate inre"istratoare sau in instalatii de re"lare *fi"& a+&

Aparatul *fi"& + se co#pune din ter#ore!istenta *ele#entul sensi il #ontat la locul de #asurare a te#peraturii+ prin care trece o sursa de curent si un traductor$ re!istenta

electrica ' te#peratura$ *lo"o#etru sau punte de #asurat+&

Cele doua su ansa# luri pot fi #ontate la distanta si le"ate printr'un ca lu electric&

Ter#ore!istenta #asoara te#peratura #edie a straturilor din vecinatatea sa *lun"i#ea ei este de cativa centi#etri+& Aceste

ter#o#etre pre!inta avanta(ul unor constructii si#ple o si"uranta #are in e%ploatare$ caracteristica liniara a scarii si folosirea unui sin"ur aparat de #asura *punte sau lo"o#etru+ pentru #ai #ulte ter#ore!istenta *folosind un co#utator+&

Pentru functionare necesita o sursa de curent& Re!istenta electrica a ele#entului sensi il este o isnuit de 344 7$ #ai rar de 24 7 sau #ai putin&

in fi"& a este repre!entat un ele#ent sensi il din platina pe suport de sticla&

Capitolul I0 Aparate pentru #asurarea te#peraturii corpurilor dupa radiatia lor ter#ica:

Piro#etrele cu radiatie folosesc pentru #asurarea te#peraturii unui corp *radiatiile ter#ice sau lu#inoase tri#ise de acestea+& Se cunoaste ca$ orice corp e#ite prin radiatie o cantitate de ener"ie calorica #ai #are sau #ai #ica in functie de te#peratura corpului$ iar #odificarea te#peraturii duce la #odificarea cantitatii de ener"ie radina&

8e"ile radiatiei au fost e#ise de 9irc)off$ Stefan'.ol!#ann$

:ien si Planc5& Ener"ia calorica se trans#ite su for#a de radiatii electro#a"netice$ iar lun"i#ea de unda a radiatiei caracteri!ea!a intensitatea ener"iei radiate&

Ener"ia radiata pentru o anu#ita lun"i#e de unda este diferita fata de ener"ia radiata pentru o alta lun"i#e de unda astfel incat$ ener"ia totala radiata de un corp incandescent este co#pusa dintr'o serie de ener"ii radiate pe diferite lun"i#i de unda&

Din aceasta "a#a de radiatii nu#ai cele e#ise la te#peraturi de peste ;44 -C sunt vi!i ile de oc)iul o#enesc& Piro#etrele cu radiatie per#it #asurarea te#peraturii de la distanta$ fara contact direct$ din care #otiv se pot #asura te#peraturi de peste <444 -C&

Piro#etrele sunt lar" raspandite la #asurarea te#peraturilor de peste =44 -C intrucat se #anevrea!a usor$ au un "a arit #ic$ o "reutate redusa si o constructie relativ si#pla& Ele pre!inta si unele de!avanta(e cu# ar fi faptul ca$ in unele ca!uri$ este necesar sa se introduca corectii sau sa se aprecie!e te#peratura&

Corectiile se fac prin inter#ediul factorilor ener"etici de e#isie$ care repre!inta raportul dintre radiatia e#isa de un corp si aceea e#isa de un corp ne"ru la aceeasi te#peratura&

Piro#etrele cu radiatie se i#part din punct de vedere functional in ur#atoarele cate"orii: ' piro#etre cu radiatie partiala$ care folosesc pentru #asurarea

te#peraturilor corpurilor variatia de te#peratura a stralucirii #onocro#atice a corpului$ corespun!atoare unei anu#ite lun"i#i de unda,

'

piro#etre cu radiatie totala$ care folosesc variatia cu te#peratura

a stralucirii ener"etice totale a corpului caruia i se #asoara te#peratura *adica al intre"ului spectru de radiatiei ter#ice e#ise+,

'

piro#etre de culoare$ care folosesc variatia cu te#peratura a

distri utiei speciale a radiatiei ter#ice e#ise&

Capitolul 0

Masurarea te#peraturii prin dilatare ter#ica a corpurilor solide: Te#peratura se #asoara pe a!a unei scari internationale care se a!ea!a pe o serie de puncte fi%e$ folosite ca repere& Aceste te#peraturi repre!inta te#peraturi reproducti ile$ pentru care s'au atri uit valori nu#erice$ iar pentru te#peraturi inter#ediare s'au sta ilit for#ule de interpolare&

Te#peratura de ec)ili rare intre apa si vaporii sai la presiunea at#osferica nor#ala repre!inta te#peratura de fier ere a apei si are valoarea de 344-C& Unitatea funda#entala de te#peratura in SI este 9elvin& l 9elvin > 31?;<$ 32 din te#peratura ter#odina#ica a punctului triplu al apei& Masurarea te#peraturii prin dilatarea ter#ica a corpurilor solide

Ter#o#etrele i#etalice sunt for#ate dintr'o la#a i#etala si un #ecanis# de transfor#are a deplasarii la acul indicator&

8a ter#o#etrele i#etalice$ in functie de sensi ilitatea dorita$ la#ela poate fi si su for#a elicoidala& Masurarea te#peraturii cu ter#o#etre #ano#etrice: E%ista ter#o#etre care convertesc$ te#peratura intr'o deplasare care poate fi trans#isa la un adaptor sau la un ac #ano#etric$ for#at dintr'un alon u#plut cu lic)id sau cu "a! si unit printr'un tu capilar cu un tu elastic& 6or#at din: ' ' ' alon *u#plut cu "a! sau lic)id+ tu capilar tu elastic

Tu ul elastic este cur at si are sectiune orala sau elipsoidala& Capatul li er al tu ului

este le"at prin inter#ediul unor articulatii sau an"rena(e de acul indicator& 8a incal!irea alonului$ care poate fi u#plut de e%e#plu cu a!ot$ presiunea interna creste si capatul li er al tu ului se deplasea!a& Aceasta deplasare este trans#isa acului indicator& Avanta(ele ter#o#etrelor #ano#etrice este sensi ilitatea ridicata$ si#plitatea constructiva si re!istenta la trepidatii$ iar de!avanta(ele sunt date de influenta variatiei te#peraturii #ediului asupra tu ului capilar&

Capitolul 0I

Ter#o#etrul ordinar *psi)ro#etric+

Ter#o#etrul ordinar este ter#o#etrul #eteorolo"ic care ne indica te#peratura aerului in #o#entul o servatiei& De re"ula acest ter#o#etru este folosit la deter#inarea te#peraturii si u#e!elii aerului$ de unde si denu#irea de ter#o#etru @uscatA sau @psi)ro#etricA& Are o constructie si#pla$ fiind alcatuit din ur#atoarele parti: ' un re!ervor *R+ cu #ercur$ de for#a cilindrica sau sferica,

'

un tu capilar *T+$ confectionat din sticla$ cu dia#etrul de 4$ ?'4$ < ##$

sudat la re!ervor,

'

o scala *Sc+ divi!ata in "rade si !eci#i de "rad *din 4$ ?- in 4$ ?-+$

incepand de la '<2 sau la 'B4- pana la C22-C$ CD4-C sau c)iar #ai #ult *=4-C+$ confectionata o isnuit din portelan sau din opal&

Scala si tu ul capilar sunt prote(ate de un invelis de sticla$ preva!ut la partea superioara cu o "arnitura #etalica *#+$ care serveste la fi%area ter#o#etrului in stativ& Capatul superior al scarii ter#o#etrului este introdus intr'o "arnitura de e onita *E+ care are la #i(loc un orificiu in care se "aseste un #ic arc #etalic *A+ ce are rolul de a #entine scala in po!itie apro%i#ativ constanta *per#itandu'i totusi sa se alun"easca la cresteri ale te#peraturii+&

De retinut este faptul ca$ in ti#pul iernii$ cand te#peratura aerului scade su '?2-C$ este necesar sa se faca verificarea functionarii corecte a ter#o#etrului ordinar& Pentru aceasta se efectuea!a #asuratori co#parative$ folosind$ in paralel$ un ter#o#etru de #ini#a sau un ter#o#etru cu alcool& in ca!ul in care te#peratura aerului scade su '<D-C$ o servatiile se fac nu#ai la ter#o#etrul cu alcool&

In afara utili!arii la statii$ ter#o#etrul ordinar poate fi folosit$ in oricare alt loc$ pentru a pune in evidenta deose irile ter#ice spatiale& Pentru ca valorile de te#peratura inre"istrate sa nu sufere influenta radiatiei solare$ partea receptoare a acestor ter#o#etre *re!ervoarele+ este ecranata$ este u# rita cu a(utorul unor palnii du le confectionate din ta la !incata$ nic)elata sau vopsita in al &

Ter#o#etrul ordinar

Divi!area scarii ter#o#etrului #eteorolo"ic

Capitolul 0II

Ter#o#etrul de #a%i#a& Este$ de ase#enea$ un ter#o#etru care are ca lic)id #ercurul& El se foloseste$ asa cu# arata si denu#irea sa$ la deter#inarea celei #ai ridicate te#peraturi a aerului dintr'un anu#it interval de ti#p& Ca aspect$ pre!inta #are ase#anare cu ter#o#etrul ordinar$ avand aceleasi parti co#ponente$ deose indu'se insa de acesta printr'un a#anunt de constructie$ care constituie de fapt secretul care sta la a!a deter#inarii te#peraturii #a%i#e& Acest a#anunt de constructie consta din aceea ca tu ul capilar al ter#o#etrului nu este unifor# cali rat& Acesta pre!inta$ in apropierea re!ervorului$ o in"ustare$ #ateriali!ata su for#a unui dinte *stift+ de sticla$ sudat la partea inferioara a re!ervorului si care trecand prin #i(locul acestuia patrunde si in partea inferioara a tu ului capilar& Dintele i#preuna cu tu ul capilar for#ea!a un orificiu inelar$ e%tre# de in"ust$ prin care #ercurul din re!ervor poate urca treptat$ dar nu se #ai poate retra"e in re!ervor$ cand te#peratura scade$ deoarece inta#pina in dreptul orificiului inelar o forta de frecare #ai #are decat forta de coe!iune a sa *in tu ul capilar e%istand o cantitate de #ercur #ai #ica decat in re!ervor+& Prin ur#are$ #ercurul va ra#ane in dreptul aceleasi divi!iuni care #arcase te#peratura #a%i#a din intervalul precedent& Astfel$ fara a ur#ari per#anent #ersul te#peraturii intre orele de o servatii$ de e%e#plu$ sti# care a fost te#peratura #a%i#a&

Dupa citirea ter#o#etrului acesta se pre"ateste pentru ur#atoarea o servatie$ cu late cuvinte$ se procedea!a la @operareaA ter#o#etrului$ care consta din scoaterea de pe stativul in care este fi%at si prin scuturarea lui$ la fel

ca si in ca!ul ter#o#etrului #edical$ pana cand se aduce la te#peratura #ediului din #o#entul cand se face @operareaA *la te#peratura indicata de ter#o#etrul ordinar+$ pana cand se intre"este coloana de #ercur& Po!itia corecta a ter#o#etrului de #a%i#a pe stativul instalat in adapostul psi)ro#etric este usor inclinata spre re!ervor&

Ter#o#etrul de #a%i#a difera de cel ordinar prin di#ensiunea sa #ai redusa& 8a acest ter#o#etru scala este divi!ata din 4$ 2 in 4$ 2-C *avand o preci!ie #ai redusa decat in ca!ul celui ordinar$ care are scala divi!ata din 4$ ? in 4$ ?-C+ intre li#itele de '<4-C si C24 sau CD4-C&

Ter#o#etrul de #a%i#a si de #ini#a Capitolul 0III

Ter#o#etrul de #ini#a& Este destinat #asurarii te#peraturii celei #ai sca!ute a aerului *si a solului la suprafata+ dintr'un anu#it interval de ti#p& De aceea$ pentru functionarea lui$ ca lic)id ter#o#etric$ este utili!at alcoolul *a#ilic sau etilic+$ care are punctul de in")et foarte sca!ut *'33;$ <-C+ in ti#p ce al #ercurului folosit in ter#o#etrele ordinare si de #a%i#a$ se situea!a in (urul valorii de '<F-C& Ter#o#etrul de #ini#a pre!inta o serie de caracteristici specifice care'3 diferentia!a de cele o isnuite *nor#ale$ ordinare+ sau de cele de #a%i#a& Dintre aceste particularitati a#inti#: ' di#ensiunea #ai #are a re!ervorului$ in scopul de a pre!enta o inertie

#ai #are,

'

for#a cilindrica sau in ca!urile cele #ai frecvente$ de furca$ de @UA a

re!ervorului$ pentru a #ari suprafata de contact cu aerul&

Particularitatea de constructie a ter#o#etrului de #ini#a$ care sta la a!a aflarii celei #ai sca!ute te#peraturi din intervalul cuprins intre doua o servatii$ re!ida in e%istenta in tu ul capilar a unui indice * astonas+ #o il$ confectionat din sticla& Acest indice se poate deplasa in interiorul coloanei de alcool fara sa'i i#piedice circulatia& Sensul de deplasare a indicelui este nu#ai retro"rad$ adica nu#ai cand te#peratura scade si deci alcoolul se contracta si se retra"e in re!ervor&

Dupa sta ilirea te#peraturii #ini#e$ ter#o#etrul de #ini#a se @operea!aA$ adica se scoate de pe stativul in care este ase!at in po!itie perfect ori!ontala$ intoarcerea ter#o#etrului cu re!ervorul in sus$ astfel ca indicele sa se deplase!e in interiorul tu ului capilar pana a(un"e la capatul coloanei de alcool& Scara ter#o#etrului de #ini#a este "radata din 4$ 2 in 4$ 2-C$ de o icei$ intre li#itele de

'B2 si CB2-C& Capitolul IG

Ter#o#etrul de #a%i#a si #ini#a Si%'.ellani Este folosit$ #ai ales$ la statiile #eteorolo"ice ca ter#o#etru de re!erva cu a(utorul caruia se efectuea!a verificari rapide ale te#peraturilor deter#inate cu ter#o#etrele de #a%i#a si #ini#a& Totodata cu acest ter#o#etru se poate inre"istra si te#peratura ordinara&

Ter#o#etrul Si%'.ellani este alcatuit dintr'un tu capilar in for#a de @UA preva!ut la a# ele capete cu cate un re!ervor de for#a cilindrica$ care contine alcool sau toluen& Re!ervorul din stan"a$ considerat principal$ este u#plut cu alcool sau toluen si are rolul cel #ai inse#nat$ deoarece nu#ai acesta inre"istrea!a$ percepe variatiile de te#peratura, re!ervorul din dreapta contine nu#ai pe (u#atate alcool$ este un re!ervor de nivelare& Cele doua re!ervoare se continua cu ra#urile superioare ale tu ului capilar in acre e%ista alcool si cate un indice #etalic #o il& Hu#atatea inferioara a tu ului capilar$ in care se include si cur ura sa$ contine #ercur care separa cele doua coloane de alcool corespun!atoare partilor superioare ale tu ului capilar& Tu ul de capilar este fi%at pe o placa de portelan de culoare al a pe care este i#pri#ata scara ter#o#etrica&

Su influenta variatiilor de te#peratura$ alcoolul din re!ervorul principal deplasea!a coloana de #ercur din capilar$ prin contractare sau dilatare$ intr'un sens sau altul$ dupa cu# te#peratura scade sau creste& Evident$ odata cu deplasarea alcoolului si sc)i# area po!itiei coloanei de #ercur$ se vor deplasa si indicii$ care la sc)i# area po!itiei coloanei de #ercur vor ra#ane pe loc$ indicand te#peratura #a%i#a si #ini#a pentru intervalul in care a functionat& Te#peraturile #a%i#e si #ini#e ale aerului se citesc la a!a$ la partile inferioare ale indicilor: #ini#a in ra#ura din stan"a a ter#o#etrului$ iar #a%i#a in cea din dreapta& Dupa citirea te#peraturilor *#a%i#a si #ini#a+$ se trece la @operareaA ter#o#etrului care se face cu a(utorul unui #a"net prin inter#ediul caruia se aduc indicii tan"enti la #eniscul de #ercur din cele doua ra#uri ale ter#o#etrului de #a%i#a si #ini#a& Te#peratura din #o#entul o servatiei se citeste la unul din capetele coloanei de #ercur&

Acest ter#o#etru pre!inta de!avanta(ul ca nu functionea!a la te#peraturi #ai sca!ute de '<=-C *#ercurul pre!entand o vasco!itate #are la te#peraturi sca!ute+&

Ter#o#etru Si%'.ellani

Capitolul G

Ter#o#etre inre"istratoare

Pentru cunoasterea detaliata a evolutiei in ti#p a variatiilor continue ale te#peraturii$ se utili!ea!a$ in paralel cu ter#o#etrele cu citire directa$ ter#o"rafele$ nu#ite si ter#o#etre inre"istratoare& 6ata de ter#o#etrele cu citire directa$ acestea au un #od de alcatuire #ult #ai co#plicat$ fiind for#ate$ in ansa# lu$ din trei parti principale: ' partea receptoare sensi ila$ care percepe variatiile de te#peratura,

'

partea trans#itatoare alcatuita dintr'un siste# de par")ii$ care

trans#ite si a#plifica defor#area piesei receptoare,

'

partea inre"istratoare a acestor defor#atii cu un #ecanis# de ceas ce

pune in #iscare un cilindru pe care se infasoara o dia"ra#a *ter#o"ra#a+ si care efectuea!a o rotatie co#pleta in ti#p de ?B de ore sau de ; !ile&

In practica #eteorolo"ica la statii se utili!ea!a diferite tipuri de ter#o"rafe& Ele pot fi:

'

ter#o"rafe !ilnice$ si,

'

ter#o"rafe sapta#anale *au un "rad de preci!ie #ult #ai #ic+&

Dupa felul piesei sensi ile ter#o"rafele pot fi: ' ter#o"rafe cu la#a i#etalica,

'

ter#o"rafe cu tu .ourdon&

8a a!a functionarii ter#o"rafelor stau defor#arile pe care le sufera piesa receptoare su influenta variatiilor de te#peratura& 8a #ulte dintre tipurile de ter#o"rafe piesa receptoare este o la#a i#etalica cur ata$ re!ultata din sudarea a doua la#e de #etale cu coeficienti de dilatare diferiti *otel cu coeficient de dilatare ridicat si un alia( de otel nu#it invar cu <2INi$ 4$ 2IC si 4$ 2IMn cu coeficient de dilatare e%tre# de #ic+& Datorita acestei proprietati$ su influenta variatiilor de te#peratura la#a i#etalica se va defor#a cand intr'un sens cand in altul$ dupa cu# te#peratura creste sau scade& Aceste defor#ari ale la#ei i#etalice se trans#it a#plificat de catre siste#ul de par")ii de care se lea"a si se face le"atura cu cel inre"istrator$ pe care apar toate variatiile de te#peratura produse !ilnic sau sapta#anal&

O alta cate"orie de ter#o"rafe$ #ai putin raspandite au ca piesa receptoare un tu #etalic plat$ arcuit *tu .ourdon+$ cu peretii foarte su tiri in interiorul caruia se afla un lic)id ter#o#etric *alcool a#ilic$ etilic$ toluen petrol la#pant+& Ca ur#are a variatiilor de te#peratura lic)idul ter#o#etric se dilata sau se contracta$ dupa cu# aceasta creste sau$ respectiv$ scade& Defor#arile care au loc se trans#it$ ca si in ca!ul celorlalte tipuri$ a#plificat prin siste#ul de par")ii$ ter#inat cu o penita inre"istratoare& inre"istrarea variatiilor de te#peratura la toate tipurile de ter#o"rafe$ se face pe o dia"ra#a care poarta denu#irea de ter#o"ra#a& Pe ter#o"ra#a este trasata o retea for#ata din linii cur e verticale care indica ti#pul *#inute$ ore$ !ile+ si din linii drepte ori!ontale care indica "radele de te#peratura intre li#itele '<2-C siCB2-C& Ter#o"raful se instalea!a$ in po!itie perfect ori!ontala$ in adapostul #eteorolo"ic pentru

aparate inre"istratoare$ in asa fel incat piesa inre"istratoare sa se situe!e la aceeasi inalti#e de sol ca si re!e rvoarele ter#o#etrelor psi)ro#etrice&

&

Dia"ra#a Sapta#anala

Capitolul GI

Masurarea te#peraturii solului

Pentru procesele si feno#enele #eteorolo"ice care au loc la nivelul suprafetei active si

in !ona de contact a acesteia cu at#osfera$ precu# si pentru conditiile in care traiesc si se de!volta or"anis#ele ve"etale si ani#ale$ cunoasterea te#peraturii de pe suprafata solului si din interior$ de la diferite adanci#i$ este e%tre# de necesara&

Tinand sea#a de i#portanta teoretica si practica pe care o pre!inta cunoasterea te#peraturii solului$ a re"i#ului acestuia la suprafata si in adanci#e$ #ai cu sea#a$ in stratul ara il$ la statiile #eteorolo"ice si$ la cele a"ro#eteorolo"ice se efectuea!a ur#atoarele o servatii asupra te#peraturii solului: ' la suprafata solului descoperit$ lipsit de ve"etatie,

'

la suprafata stratului de !apada,

'

in interiorul solului$ la diferite adanci#i&

Masurarea te#peraturii suprafetei solului descoperit si a suprafetei stratului de !apada 8a statiile #eteorolo"ice$ te#peratura suprafetei solului descoperit si a stratului de !apada se #asoara cu a(utorul ter#o#etrelor #eteorolo"ice *aerolo"ice+: ordinar$ de #a%i#a si de #ini#a& Instalarea acestor ter#o#etre se face pe o platfor#a cu solul afanat si nivelat cu di#ensiunile de <%B#$ a#ena(ata special in partea de sud a platfor#ei #eteorolo"ice$ nu#ita platfor#a ter#o#etrelor de sol& Ter#o#etrele sunt ase!ate in po!itie ori!ontala$ cu e%ceptia celui de #a%i#a care este usor inclinat *2 + spre re!ervor$ pe (u#atate introduse in sol$ astfel incat re!ervoarele acestora sa fie in contact direct cu solul a carui te#peratura se deter#ina$ iar distanta dintre ter#o#etre de 34 c#&

O servatiile cu a(utorul acestor ter#o#etre se efectuea!a !ilnic la orele cli#atolo"ice de a!a cu preci!ia de 4$ 3 -C$ citind in ordine: ter#o#etrul ordinar$ ter#o#etrul de #ini#a *capatul coloanei de alcool si indicele+$ ter#o#etrul de #a%i#a&

Pentru a evita atatorirea solului$ patrunderea pe aceasta platfor#a se face folosind un podet de scandura in for#a literei @TA$ care per#ite apropierea de ter#o#etre si citirea corecta$ in ordinea care sunt dispuse& Dupa citirea ter#o#etrelor acest podet se inlatura de pe platfor#a&

Masurarea te#peraturii solului in adanci#e Te#peratura in interiorul solului la diferite adanci#i se deter#ina cu ter#o#etre speciale nu#ite de sol sau "eoter#o#etre& Dintre acestea fac parte: ' ter#o#etre cu cot ' pentru #asurat te#peratura in stratul superficial

al solului$ la adanci#i #ici de 2$ 34$ 32$ ?4 c# *ter#o#etre de sol de tip Savinov+ sau la adanci#ile de ?$ 2$ 34$ 32$ ?4 si <4 c# *ter#o#etre de tip Hun5alor+,

'

ter#o#etre drepte Hun5alor$ prote(ate de tu uri #etalice folosite

pentru deter#inarea te#peraturii solului la adanci#i de B4$ D4$ =4$ 344 c#,

'

ter#o#etre cu tra"ere verticala *e%tractive+$ pentru adanci#i #ai #ari$

a(un"and pana la nivelul de <?4 c#,

'

ter#o#etre sonda pentru #asurat te#peratura solului in stratul ara il&

Capitolul GII

Ter#o#etrele de tip Savinov

Ter#o#etrele tip Savinov alcatuiesc serii de patru ter#o#etre destinate #asurarii te#peraturii solului la adanci#ile de 2$ 34$ 32 si ?4 c#& Ca parti principale se deose esc$ la fel$ ca si la celelalte ter#o#etre: re!ervorul$ tu ul capilar$ scala ter#o#etrica si tu ul de sticla protector& Specific pentru ter#o#etrele Savinov$ este si pre!enta unui cot *su un un")i de 3<2-+$ e%istent intre J re!ervorul

fiecarui ter#o#etru si ti(a& Aceasta particularitate de constructie per#ite ca$ atunci cand se instalea!a in sol$ re!ervorul sa se oriente!e tan"ent la stratul de sol$ iar partea din afara de deasupra suprafetei ori!ontale a solului sa ai a o inclinare$ fata de acesta de B2-&

Ter#o#etrele de tip Savinov se introduc in sol$ pe platfor#a ter#o#etrelor de sol lipsita de ve"etatie$ cu re!ervoarele orientate spre nord$ dispuse pe un alinia#ent est'vest$ incepand cu ter#o#etrul care va #asura te#peratura la adanci#ea de 2 c# si$ continuand$ in ordine$ cu celelalte spre vest$ lasand intre ele o distanta de cate 34 c#& Partile ter#o#etrelor ra#ase in afara solului sunt spri(inite pe o furca de le#n& Deoarece tu ul de protectia al partilor co#ponente la aceste ter#o#etre este confectionat din sticla$ folosirea lor practic$ corespunde se!onului cald$ lipsit de in")et$ feno#en care favori!ea!a deteriorarea lor&

Capitolul GIII

Ter#o#etre de sol tip Hun5alor

Aceste ter#o#etre se folosesc pentru #asurarea te#peraturii solului la adanci#i cuprinse intre ? si <4 c#$ for#and serii de cate sase ter#o#etre care se instalea!a pe platfor#a ter#o#etrelor de sol la adanci#ile de ?$ 2$ 34$ 32$ ?4 si <4 c#& Pentru instalarea lor se foloseste un suport de le#n$ orientat est'vest& Ti(ele ter#o#etrelor ra#ase in afara solului for#ea!a cu acesta un un")i de B4- si sunt fi%ate pe suport cu niste cle#e de ta la& Partea introdusa in sol se afla in po!itie verticala cu re!ervorul la adanci#ea pentru care a fost construit& Distanta dintre ter#o#etre este$ la fel ca si cele Savinov$ de 34 c#&

Sunt ter#o#etre de #are preci!ie$ avand scala "radata din 4$ ? in 4$ ?-C *intre li#itele de '<4-C si CB4-C+& Pentru ca datele o tinute cu a(utorul acestor ter#o#etre sa fie e%acte$ si acestora li se aplica corectii$ dupa fisa te)nica ce le insotesc&

Ter#o#etrul de sol Hun5nlor *cotit+

Suportul ter#o#etrelor de sol Hun5alor

Ter#o#etre drepte tip Hun5alor sunt instalate pe aceeasi directie cu cele cu tu uri cotite& Sunt in nu#ar de patru$ introduse in tu uri #etalice$ si pre!inta avanta(ul ca pot ra#ane in sol si in se!onul rece$ tara a fi deteriorate su influenta feno#enului de in")et& Avand tu ul de protectie #etalic$ aceste ter#o#etre asi"ura continuitate in sirul de o servatii$ conditie de a!a pentru anali!a si caracteri!area re"i#ului de te#peratura& Ter#o#etrele drepte cu ti(a #etalica se instalea!a in sol$ in po!itie verticala la adanci#ile de B4$ D4$ =4 si 344 c#& Aceste ter#o#etre$ dispuse in ordine de la est la vest$ sunt ase!ate la distanta$ unele de altele$ de ?4 c#$ cu

scarile ter#o#etrice *vi!i ile printr'o desc)idere lon"itudinala in peretii tu ului #etalic+ orientate$ ca si in ca!ul celor cotite$ spre nord& Scara acestor ter#o#etre este "radata din 4$ ? in 4$ ?-C$ intre li#itele de '<4-C si C B4-C& Adanci#ea de a#plasare in sol a re!ervorului ter#o#etrului este #arcata cu vopsea pe tu ul de protectie$ iar "aurile in care se introduc ter#o#etrele se fac cu a(utorul unui ur")iu& Capitolul GI0

Ter#o#etre de sol cu tra"ere verticala *e%tractive+ Se nu#esc astfel intrucat sunt instalate in sol la diferite adanci#i de unde se e%tra"

nu#ai in #o#entul citirii te#peraturii& O servatiile cu a(utorul acestor ter#o#etre se efectuea!a pe parcela inier ata$ alaturata platfor#ei ter#o#etrelor de sol ' la estul acesteia' la adanci#i #ai #ari de ?4 c#& Ele for#ea!a serii co#plete de cinci ter#o#etre pentru adanci#ile de ?4$ B4$ D4$ =4$ 3D4 si <?4 c#$ sau de opt ter#o#etre instalate la adanci#ile de ?4$ B4$ D4$ =4$ 3?4$ 3D4$ ?B4$ <?4 c#& Ter#o#etrele de sol cu tra"ere verticala$ sunt ter#o#etre ordinare cu #ercur$ cu deose irea ca au re!ervorul #ai #are$ pentru a asi"ura o inertia ter#ica #ai ridicata$ astfel incat$ atunci cand sunt scoase din adanci#e in aer$ pentru a fi citite$ sa nu fie influentate de

te#peratura #ediului in care sunt aduse& Pentru asi"urarea ter#oconducti ilitatii de la sol la re!ervorul ter#o#etrului cat si pentru a i#pri#a o anu#ita inertie ter#ica$ re!ervorul este introdus intr'un a#estec de parafina topita cu pilitura de cupru&

Ter#o#etrele e%tractive sunt instalate in sol in tu uri de protectie$ confectionate din #aterial plastic$ #etal sau e onita$ care in dreptul scarii pre!inta o desc)idere lon"itudinala pentru a putea fi citite *sunt ter#o#etre de preci!ie avand scara "radata din 4$ ? in 4$ ?-C intre li#itele de '32-C si CB4-C+& Ter#o#etrele e%tractive se instalea!a in sol pe parcela destinata acestora$ pe directia est'vest$ in ordinea adanci#ilor$ incepand cu cel de ?4 c#$ la distanta de cate 24 c# unul de altul& Instalarea tu urilor de protectie in sol tre uie sa fie etansa$ pentru ca sa per#ita infiltrarea apei la re!ervoarele ter#o#etrelor& Citirea ter#o#etrelor e%tractive se face dupa ce au fost citite ter#o#etrele Savinov *care pre!inta variatii #ai inse#nate+& Capitolul G0

Ter#o#etrele sonda In scopul cunoasterii conditiilor "eoter#ice din stratul ara il$ necesare sta ilirii ter#enelor opti#e de insa#antare a diferitelor culturi$ in practica a"ricola se utili!ea!a ter#o#etrul porta il nu#it ter#o#etrul sonda Deter#inarile de te#peratura cu acest ter#o#etru se efectuea!a pana la adanci#ea de ?4 c#& Dintre ter#o#etrele sonda cel #ai adesea este intre uintat cel So)in& Re!ervorul acestui ter#o#etru contine toluen si este introdus in pilitura de cupru$ pentru aceleasi

#otive cunoscute ca in ca!ul ter#o#etrelor cu tra"ere verticala&

Scara ter#o#etrica este "radata din 4$ 2 in 4$ 2-C& 8a partea superioara se afla un disc #etalic$ folosit pentru introducerea prin apasare$ a ter#o#etrului in sol& Dupa folosire$ ter#o#etrul se curata foarte ine de eventualele portiuni de pa#ant ra#ase pe corpul de protectie si se transporta intr'o cutie dupa care se pastrea!a in po!itie verticala *cu re!ervorul orientat in (os+&

Ter#o#etrul sonda tip So)in

Capitolul G0I Ter#o#etrele electrice& Atat pentru #asurarea te#peraturii aerului cat si a solului$ in afara ter#o#etrelor pre!entate se folosesc$ in ulti#a vre#e$ si ter#o#etrele electrice care per#it #asurarea cu preci!ie a te#peraturii pe areale e%tre# de reduse$ fiind ideale in cercetarile cu caracter #icrocli#atic&

Aceste ter#o#etre sunt construite pe principiul variatiei re!istentei electrice a conductorilor *cei #ai utili!ati sunt cei din platina+$ potrivit variatiei te#peraturii& Dupa principiul care sta la a!a constructiei lor$ ter#o#etrele electrice sunt de trei feluri: ' ter#o#etre cu cupluri ter#oelectrice *destinate pentru #asurarea

te#peraturii aerului$ solului$ si a unor corpuri e%tre# de #ici+,

'

ter#o#etre cu re!istenta electrica,

'

ter#istori *pentru aplicatiile cu caracter iolo"ic sau #edical+&