Sunteți pe pagina 1din 7

Emotiile si sentimentele Intrebari far' de raspuns..!!!

De cele mai multe ori complicam lucrurile cand de fapt ele sunt atat de simple. Putem sa facem o delimitare clara intre emotii si sentimente?...Sunt doi termeni inselatori in anumite contexete? Mereu avem impresia ca le cunoastem sensul si mereu apare cate ceva care ne zdruncina convingerea. Si de fapt realitatea poate fi cu totula alta. Dam nastere sentimentelor in urma emotiilor. Sentimentul il simti in interior..iti umple sufletul. Emotia o transpui pe c ip...o faci citita si o dai spre citire. !are din cele doua mentin in plan psi ic " viata in ec ilibru? #e pot sustine dar ne si pot ucide in egala masura. !are din ele se substituie celuilalt? EM$%IE" emotii" s. f. &eactie afectiv' de intensitate mi(locie si de durat' relativ scurt'" )nsotit' adesea de modific'ri )n activit'tile organismului" oglindind atitudinea individului fat' de realitate. emotia e de scurta durata si precede sentimentul SE#%IM*#%" sentimente" s. n. +. Proces afectiv specific uman" care exprim' atitudinea omului fat' de realitate, simt'm-nt. . /fectiune. 0. 1acultatea de a simti" de a cunoatte" de a aprecia ceva, constiint'. Emotiile sunt materialul brut. Sentimentele sunt interpretarea acestui material brut. emotia se caracterizeaza prin intensitate. Sentimentul poate sa fie mai domol dar este de durata mai lunga decat emotia" e un proces mai complex . #oi avem un locas al nostru unde tinem emotii . 2une sau rele . #u ni le exprimam . Si la un anumit moment dat adunate pot distorsiona realitatea . Important e sa acceptam ce simtim " sa fim noi si sa constientizam bogatiile din noi si sa impartasim cu altii. ! arles Dar3in considera ca emotiile fundamentale sunt urmatoarele4 bucuria" surpriza" tristetea" frica" dezgustul" furia" iar Paul E man adauga la acestea si alte emotii precum veselia" dispretul" nemultumirea" (ena" vinovatia" mandria" etc. 5 emotie poate fi considerata fundamentala daca indeplineste urmatoarele criterii4 6 se manifesta brusc, 6 dureaza putin, 6 este diferita de alte emotii, 6 apare si la bebelusi, 6 se manifesta fiziologic in mod specific, 6 are o expresie faciala universala la toti oamenii, 6 este declansata de situatii considerate universale, Sentimentele umane primare, autentice (in opozitie cu cele parazite) +. 2ucurie 0. %riste7e 8. M-nie 9furia: ;. 1rica< =. Dragoste<< <>nii autori" considera frica manifestata in starea eului de /dult ca un sentiment parazit" pentru ca ei cred ca poate fi eliminata prin reflectie. %otusi" un copil nu poate elimina frica prin reflectie" neavand dezvoltate suficient functiile cognitive. /lti terapeuti considera cura(ul 9si demersul de ?a6ti face cura(?: ca fiind un sentiment parazit" o actiune prin care desconsideram realitatea 9a persevera pe un drum gresit cu orice pret:. In sc imbul fricii sau al cura(ului unii autori /% propun aprecierea obiectiva din /dult a situatiei si gasirea solutiilor optime. #u pot sa6mi fac cura( sa infrunt un individ de 0 metri" inarmat cu un cutit sau pistol" cand eu

am +"= m inaltime si sunt neinarmat. /leg sa fug ori sa nu provoc" ori sa negociez. De aceea psi ologii criminalisti recomanda victimelor luarii de ostatici sa coopereze cu agresorii pana cand oameni specializati pot rezolva situatia. In concluzie" unii autori /% considera ca notiunea de frica sau cura( nu exista daca situatia este apreciata rapid si obiectiv. Si totusi" exista exceptii" sunt surprins de o masina" mi se face frica si ma feresc. !and frica este un sentiment generat de instinctul de conservare" ea e autentica. Dar risca sa devina parazita" daca persista. De exemplu traumele nu sunt altceva decat frici reziduale 9un sentiment parazit de frica trait permanent desi pericolul a trecut, la fel tristetea poate deveni un sentiment rezidual" care este intretinut inconstient si astfel nu mai trece" pentru ca nu e eliminat prin reflectie:. /utorii /% insista pe faptul ca putem controla ca adulti" instinctele si sentimentele cu a(utorul ratiunii. Sau c iar putem elimina din campul constientei ceea ce ne face rau sau putem amana o anumita dorinta" nevoie" pana cand o putem satisface. Inversul" tan(irea" trairea intensa a dorintelor nesatisfacute" este distructiva. %otusi" sa nu se creada ca intreg procesul ar putea conduce la asceza. Desi unii au incercat si spun ca au reusit. #ici un terapeut nu va recomanda asceza" calugaria" ci planificarea" actiunea" cautarea de solutii" solutia cea mai putin rea dintre cele rele" si cel mai important" sa incerci sa6ti creezi singur conditii multumintoare de viata. <<Dragostea nu e considerata un sentiment primar. !i ca ea apare mai tarziu. /bsenta dragostei produce manie din partea celui care nu e iubit la adresa celui care a pretins ca il iubeste 9e vorba de iubirea vazuta ca actiune:. M-nia" furia" este un sentiment care ne a(uta sa ne confruntam cu situatii dificile aici si acum. Si D6zeu devine m-nios" se spune in 2iblie" pe cei care in loc sa6si iubeasca semenii" )i distrug. Este s'n'tos a manifesta m-nia sau furia atunci c-nd suntem prost trata7i. &eprimarea ei" poate duce la agresivitate pasiv' sau tulbur'ri somatice 9somatiz'ri:. Dar pentru a reactiona in fata manifestarilor patologice" trebuie sa le cunosti 9sa cunosti proiectiile" parazitarile" si (ocurile ps ologice in care unii incearca sa ne atraga:. Dar poti sa fi furios pentru ca cineva a refuzat sa se lase atras intr6un (oc manipulativ al tau. /tunci vei trai un sentiment de furie parazita. /bsenta bucuriei produce triste7e iar cu timpul depresie. 2ucuria este sensul vietii. /cest sentiment poate fi pervertit" ?sa te bucuri de cea ce tine de trup" si sa uiti de ceea ce tine de spirit" de suflet?. De exemplu" parintii care se ingri(esc doar de trupul copilului ignorandu6i dorintele" il fac pe micut sa isi ignore sentimentele" dorintele" nevoile" sa se simta ca un obiect. !u primele ; sentimente ne nastem" le avem din primul an de viata. !u timpul" apar si alte sentimente" invidia" ura" care pot sau nu sa fie autentice. Invidia pe obiecte sau pe persoane 9gelozia: este un sentiment autentic" atat timp cat il folosim ca sa devenim mai competitivi" mai constructivi in relatiile cu ceilalti. E normal sa fiu invidios un timp scurt pe vecinul care si6 a luat o masina mult mai frumoasa sau mai performanta ca a mea. Dar apoi realizez ca vecinul are o calificare mai buna" munceste mai mult decat mine si ori renunt la invidie" ori incerc sa devin eu insumi mai competitiv" mai productiv. Dar" daca ma duc si6i distrug masina din invidie tranformata in ura neputincioasa" atunci invidia mea e un sentiment fals" parazit. 5ricum vecinul va primi despagubirea de la societatea de asigurari" isi va repara masina iar eu raman la fel cum eram" un frustrat. @a fel cu ura. Este normal sa ur-m in primul moment pe cineva care ne6a facut un mare rau" cu sau fara motiv"sau pentru ca a exagerat un motiv. /sa s6a cladit >S/" pe sentimentul de ura autentica care a condus la atarnarea in streang a banditilor. ! iar D6zeu spune in 2iblie ?Eu urasc...etc. etc.?. Insa" daca ura vine din invidie" ea e un sentiment fals indiferent daca invidia a fost initial autentica sau nu. Este ura care l6a impins pe !ain spre crima. !auza primara a sentimentelor parazite" este stima de sine scazuta" sentimentul valorii de sine scazut" lipsa iubirii de sine. Dar trairea sentimentelor parazite se si invata" dupa model parental. >n copil poate invata sa traiasca sentimente de deznade(de" inferioritate" de la parinti" care in loc sa caute solutii pentru rezolvarea problemelor" desconsidera realitatea" facand din tantar armasar. Exemple de sentimente parazite4 sentimentul de inferioritate sau inadecvare 9fizica" intelectuala" sociala" etc.:" de neputinta" rusine" invidia" gelozia" bucuria parazita 9atunci cand te bucuri de raul altuia:" tristetea parazita 9atunci cand nu accepti o pierdere ireparabila:" dorinta de a face placere cu orice pret 6 bufoneria" ura" frica parazita prin exagerarea problemei" tan(irea" trairea in trecut 9nostalgia" melancolia: sau in viitor" trairile prin identificare" preluarea datoriei" vinei" responsabilitatii altora. Sentimentele parazite sunt un indicator al bloca(ului capacitatii de a trai sentimente autentice aici si acum si semnifica interdictia la dragoste" la bucurie.

/ceste interdictii sunt date in urma educatiei in familie" in cadrul Programarii Parentale. /naliza tranzactionala sustine ca trairea sentimentelor parazite este invatata de catre copil de la parinte si face parte din script" din imaturitate. Prin definitie" cand ne aflam in starea eului de /dult" nu putem trai decat sentimente autentice" aici si acum. In intimitate" in starea eului de !opil liber" traim sentimentele autentice cu care ne nastem 9acele sentimente care nu au fost pervertite de educatie, educatie nu inseamna scoala" ci ceea ce traieste copilul in familie:. De notat uneori inversunarea cu care un om parazitat incearca sa6i faca pe ceilalti sa traisca sentimentele lui parazite" de frustrare" inadecvare sau ca rezultat al proiectiilor. /ceasta manevra" poate fi evitata greu sau deloc de un copil. Dar ca adult" avem datoria fata de noi insine de a fi constienti asupra a ceea ce doreste celalalt sa ne faca sa traim si sa refuzam oferta daca ea este aducatoare de sentimente negative. /utorii /% spun ?nu ma poti face sa simt ceea ce eu nu doresc sa simt?" in opozitie cu in(onctiunile parentale care forteaza copilul la ?nu simti ce simti" simte ce simt eu?. /cum ca adult" avem optiunea de a cauta in trecut" de a sterge toate sentimentele negative" parazite si de a le inlocui cu altele pozitive" autentice. Iar daca am avut parinti care ne6au aratat ca ?viata exista numai in ra at?" ca adulti putem renunta la a mai cauta viata in ra at. / nu gandi din perspectiva adulta" a avea o gandire pervertita" contaminata" inseamna de cele mai multe ori a trai un sentiment parazit 9negativ" fals:" asa cum ne6au invatat parintii nostri 9in cazul in care nu am avut norocul sa avem parinti buni:. Sentimentele parazite sunt distructive 9pur si simplu distrug fizic creierul:. Sentimentele parazite sunt pasate altora de catre indivizii parazitati 9care traiesc sentimente parazite: in scopul magic ?sa ti se intample tie asta ca sa nu mi se intample mie? sau ?gusta si tu cu mine acest ra at" poate mi se va parea ca e dulce?. /stfel" boala psi ica ?se ia? prin introiectie" atunci cand propria noastra constiinta e de(a tulburata din familie. De aceea mediul psi iatric este considerat deosebit de toxic emotional" iar personalul medical beneficiaza de sporuri salariale substantiale. Indivizii macinati de ura" de invidie" sentimente de inferioritate" de ganduri ascunse" mesc ine" de sentimente de ostilitate" neacceptate" respingere 9asa zisul oc i critic:" alienare 9omul se percepe rupt de ceilalti indivizi pe care nu6i poate intelege si accepta sub nici o forma datorita dorintei de perfectiune pe care o pretinde de la acestia:" sau dominati de un fals eu creat din credinta ca asa vor fi acceptati mai usor" sau care manifesta ?copilul seducator? care ademenesteAispiteste pe altii cu propriile vicii" etc.etc." sunt denumiti in /% ?parazitati?" pentru ca traiesc permanent sentimente parazite. 5amenii parazitati" incearca sa scape de sentimentele lor parazite prin diverse mecanisme psi opatologice" cum ar fi proiectiile psi ologice" parazitarile" (ocurile psi ologice manipulative. Mai multe date despre sentimente autenticeAparazite pot fi gasite in lucrarea Ian Ste3art 6 /naliza %ranzactionala astazi" o noua abordare. Sentimentele le sim7im" le exprim'm Bi le ap'r'm 9c iar daca nu sunt autentice" ci false" parazite" dar" )n psi oterapie" pacientul invata sa6si bloc eze sentimentele parazite prin reflec7ie cu a(utorul ra7iunii Bi al conBtiin7ei:. /ctiunea de a elimina sentimentele parazite face parte din procesul de maturizare emotionala. Sentimentele parazite sunt apana(ulul starilor negative ale eului4 !opil /daptat #egativ" !opil @iber #egativ" Parinte Cri(uliu #egativ 9victima:" Parinte #ormativ #egativ 9persecutorul:. Sentimentele primare" autentice" pot fi asadar inlocuite de sentimente parazite. Sentimentul autentic" poate c iar sa dispara din campul constiintei. Interdictia constanta la dragoste" bucurie" poate duce pana la aplatizare afectiva" impietrire. In relatiile construite pe un contract mincinos" partenerii nu mai pot avea intimitate emotionala" de la !opil liber la !opil liber. /stfel" ei nu se mai pot bucura autentic impreuna. %otusi" pentru a se putea bucura" ei inlocuiesc bucuria autentica cu o bucurie parazita. Si asa a(ung sa se bucure ca isi cumpara o masina mai scumpa ca a vecinului" ca isi fac o casa mai mare ca a vecinilor" ca cutare are un anumit defect de vorbire" sau alte defecte" s.a.m.d. /stfel bucuria devine un sentiment parazit" si ea este impartasita in cadrul (ocurilor de parazitare din Parinte catre Parinte 9?ce prosti sunt ceilalti" a" a?:. Parazitarile pot deveni din ce in ce mai agresive" tatal isi poate parazita copilul in auzul acestuia" spunand sotiei 9parazitare P6P: ?al nostru nu e asa destept ca al vecinilor?. /poi parazitarile intre parteneri pot deveni P6! ?nu esti buna de nimic? sau ?de(a te6 ai ingrasat" uite ce bine arata vecina?. In acest moment" cei care la inceput erau aliati" devin agresor 6 victima. Sau" pot mentine alianta" si sa isi transforme copilul intr6un paratrasnet parazitandu6l pana acesta poate

decompensa. /stfel" sentimentele parazite ale parintilor" sunt transferate copilului. De aceea se spune ca orice depresiv duce in spate cel putin o persoana 9unul din parinti: sau ca ?agresorul doarme pe sufletul victimei lui?" victima care uneori nu mai doarme deloc. Printr6un sentiment autentic" traim o situatie. Daca nu sti ce sentiment sa aloci unei situati" nu vei trai acea situatie si per total parazitatii nu isi traiesc viata" si mai grav" traiesc doar ca sa distruga viata altora. Prin alocarea unui sentiment parazit in locul unuia autentic" se c eama ca nu am trait acel moment si ca mi6am furat singur caciula. In perioadele intermediare de terapie psi ologioca" sau c iar si fara terapie" unii indivizi aleg sa intre intr6un bloca( emotional" de teama de a mai trai sentimente parazite. Mai ales in situatiile in care cei cu care suntem nevoiti sa convietuim paraziteaza intens" suntem fortati sa alegem un bloca( emotional. /cest bloca(" a la long" este periculos" pentru ca el poate duce la decizia subit' de suicid. 2ucuria este sensul vietii ori parazitarile si (ocurile nu ofera bucurie autentica ci ne fura energia care se duce la agresor. >nii indivizi aleg sa traiasca parazitand medii virtuale" tv6ul" (ocurile P!. Este iarasi o sursa de false stroDe6uri care duc la depresie. Solutia este flexibilitatea" alternarea" sa6ti creezi singur conditii multumitoare de viata" prin activitati" obbE6uri diverse. Doar un singur obbE" cum ar fi P!6ul" este tot o sursa parazita si tot o parazitare" a trai viata prin false emotii" prin ceea ce fac ceilalti" nu prin ceea ce fac eu insumi. Solutia care aduce satisfactii este intimitatea emotionala si activitatile 9un (ob care ne place" obbE6uri diverse" excursii" natura este o sursa inepuizabila de stroDe6uri autentice:. Sentimente i atitudini comportamentale parazite (false) Inteligen7a emo7ional' sc'zut' din partea copilului combinat' cu lipsa iubirii parentale 9lipsa )n7elegeri Bi acceptarii necondi7ionate a parintelui pentru copil: genereaz' urmatoarele sentimente parazite 9non autentice: la copii si viitorii adulti" sentimente si atitudini comportamentale care formeaz' scenariul de via7' 9script" blestemul parental" set de principii si programe inconstiente care se executa de la sine pe toata durata vie7ii:4 6 complexe de inferioritate" inadecvare familiala si sociala. /par in urma criticilor si reprosurilor facute in scop de afirmare a superioritatii parintelui asupra copilului 9Fte6am facut ca s' am )n fa7a cui m' da mareG:. E normal si firesc ca parintele sa fie superior copilului dar nu e normal sa afiBeze asta in scop ostentativ de umilire 6 invidia si dorinta de a imita indivizii invidiati datorita sentimentului de inferioritate sociala. Poate degenera in mitomanie" in simdromul de falsa identitate. 6 lacomia si compulsia de a ac izitiona lucruri doar pentru afisare publica" nu pentru placere sau utilitate personala. Poate degenera in cleptomanie. 6 proiectii afective sau sexuale care produc diferentieri sau conditionari intre copii 9mama care isi Fiubeste? mai mult fiul decat fiica pentru ca e baiat" tatal care isi iubeste mai mult fiica decat fiul pentru ca e fata:. /u la origine complexe de inferioritate ale parintelui fata de propriul sex. /ceste proiectii sunt transmise familial in mod inconstient din generatie in generatie. 5 alta proiectie e naivul care are nevoia sa perceapa un parinte de imprumut in orice om amabil. /cestia sunt credulii victimele excrocilor care se afiseaza la inceput in piele de oaie 9de parinte amabil: ca la urma sa sc imbe foaia 9ma(oritatea agresorilor intra sa (oace in triung iul dramei camuflati in salvatori ca la urma sa comute pe rol de agresor:. Sunt si false victime care intra in triung i sa ceara a(utorul salvatorului real ca la urma sa comute in agresor 6 nu e bine ce spui tu" esti nul 9au invatat aceste (ocuri in familie de mici si sunt dependenti de ele ca de eorina:. %oti acestia" victimele credule" agresorii vicleni" sunt copii neiubiti care fie sunt perversi cu ei insisi fie cu altii" unii lupi" alti oi naive. Ei nu pot discerne negrul de alb pentru ca le lipsesc sentimentele autentice fata de orice. 6 dorinta de a fi excentric" de a iesi in evidenta doar pentru ca atunci cand ai fost mic parintele nu te6a apreciat pozitiv 9tinerii organizati in grupuri anar iste care manifesta violent in fata unor parinti de imprumut doar pentru ca acasa nu le6a auzit nimeni dorintele: 6 orientarea spre beneficiu imediat si spre satisfacerea trebuintelor fizice sau de dependenta emotionala 9relatie pentru a nu fi singur" pentru sex" pentru bani sau pentru simplul fapt ca ambii parteneri se percep ca inadecvati

si de neacceptat de c'tre o alt' persoan'" sau din dorinta de a invidia si a imita impreuna cuplurile bazate pe sentimente autentice ?daca altii se inmultesc de ce sa nu ne inmultim si noi iar apoi legam copiii cu lantul sau )i 7inem in cuBc'?: 6 centrarea pe sine" inconstienta fa7' de propriile emo7ii Bi ale celor din (ur. Preocuparea excesiva fata de trup cu ignorarea sentimentelor personale sau ale celorlalti 9parintele care se preocupa de defectele fizice ale copilului creindu6i acestuia complexe de inferioritate dar nu acorda nici o atentie dorintelor sau emotiilor copilului, au la baza dorinta egoista a parintelui de a se despagubi de orice imperfectiune personala prin perfectiunea pe care o pretinde de la copil 6 sentimentul falselor datorii. Pentru ca nu a trait in familie pe propria piele simtul datoriei parintelui fata de copil 9ci doar a implinit asteptarile egoiste ale parintelui:" viitorul adult nu va sti in viata sa6si motiveze actiunile si datoria fata de sine sau altii in functie de propriile sentimente 9fac asta pentru ca ma iubesc pe mine nu pentru a ma face remarcat" sau pentru a fi laudat" sau imi fac datoria in firma nu pentru ca il ling in fund pe sef ci pentru ca imi pasa de familiile celorlalti anga(ati:. 6 lipsa simtului critic de autoevaluare personala" specific adultului 9Hmuncesc peste program in speranta ca seful ma va lauda cat sunt de arnicG:. Sunt adultii imaturi care in copilarie nu au fost apreciati in nici un fel de parinti" au fost ignorati. 6 furie" este mi(locul de a obtine ceva in dauna altcuiva 6 agresivitatea" este mi(locul prin care un om agresat isi masc eaza frica. /tat timp cat e agresiv nu mai simte frica fata de cei din (ur. /ntidotul e iubirea manifestata prin respect indiferent de conditia celuilalt" atitudinea de toleranta. Se invata in familie" vei fi atat de tolerant pe cat au fost parintii tai cu tine. 6 FmobilareaG sufletului gol prin aglomerarea locuintei personale cu obiecte iesite din uz sau cu deseuri adunate din pubele" fenomen care se manifesta in psi ozele senile. Individul ramas singur" se retrage in starea eului de !opil si cauta sa se incon(oare cu obiecte care sa6i ofere caldura caminului primar, cu cat camera unde locuieste e mai plina de gunoaie cu atat sentimentul de caldura si siguranta e mai mare" deasemenea si sentimentul de multumire de sine pentru ca are destule (ucarii. Psi oza regresiva il impiedica sa observe inutilitatea obiectelor adunate" dimpotriva se poate crede un om avut. 6 atasamentul fata de obiecte" personificarea acestora. /pare la indivizii respinsi social" incapabili sa inteleaga sentimentele umane si implicit sa relationeze pasnic cu fiintele vii" animale sau oameni. 6 negativismul 6 exprimarea inconstienta a absentei dreptului la existenta. Este manifestat de catre adultii care in copilarie au primit in(onc7iunea parentala ?nu exista?. @a finalul materialului sunt descrise cateva in(onc7iuni parentale Bi modurile )n care pot fi date. !u 1ranIois @elord Bi ! ristop e /ndrJ" citind despre for7a emo7iilor 1rancois @elord a studiat medicina Bi psi ologia Bi Bi6a ob7inut doctoratul )n +KL=. / devenit cercet'tor al'turi de &obert @iberman la >niversitatea din !alifornia" @os /ngeles. Din +KK; lucreaz' ca psi iatru )n Manoi Bi Mo ! i Min . Primul s'u roman a f'cut celebru persona(ul Mector" un psi iatru care c'l'toreBte )n (urul lumii )n )ncercarea de a c'uta ceea ce )i face pe oameni ferici7i. / lucrat la c-teva monografii psi ologice al'turi de ! ristop e /ndre" printre care c-teva publicate Bi )n limba rom-n'. ! ristop e /ndre" pe de alt' parte este cunoscut pentru lucr'ri precum /rta fericirii Bi !um s' duci o via7' fericit'" cu toate c' el se declar' un pesimist. Pred' la >niversitatea din Paris Bi lucreaz' c-teva zile pe s'pt'm-n'" )n terapie" la spitalul Sf. /na din Paris. Cum s ne exprimm emoiile i sentimentele este traducerea din francez' a c'r7ii Fora emoiilor" scris' de cei doi. 5rganizat' ca un g id al emo7iilor umane" lucrarea transmite o concluzie simpl'" dar plin' de semnifica7ii4 tr'ieBte67i via7a din plin. Nnc' din introducere" cartea ne ofer' le(er posibilitatea de a intui ceea ce urmeaz' s' g'sim )n paginile de mai departe" printr6un dialog descriptiv" bipolar4 F- Emoiile sunt ca un ghimpe n coast, o povar

-Nici vorb! Emoiile te ac s simi c trieti! -!u" Cu un no# n g$t, cu inima bubuin#u-i n piept, cu m$inile ume#e -% simi bucuria, #ragostea -% ii torturat #e urie, ros #e invi#ie -Entu&iasmul, tan#reea -'ngri(orat, #eprimat, #e&amgit -Explo&ia #e energie, provocrile -)arali&at, incapabil #e a g$n#i raional -*nspirat, m$nat #e intuiiiG 9p. +=: !apitolele trateaz' consecutiv fiecare dintre emo7iile ma(ore de furie" invidie" bucurie" triste7e" ruBine" gelozie" fric'" dragoste" dar Bi emo7ii aferente acestora sau destul de apropiate. D-nd exemple de expresii faciale Bi de comportament" scene literare" cinematografice Bi contextuale din via7a de zi cu zi" cei doi autori releveaz' felul )n care se produc Bi se manifest' emo7iile" dar Bi sfaturi despre controlul emo7iilor negative" )n diferite situa7ii. DeBi inclus' )n r-ndul emo7iilor ma(ore" iubirea" poate c intesen7a )ntregii lucr'ri" ocup' un capitol aparte" dat fiind Bi faptul c'" precum ne spun Bi autorii" aceasta implic' emo7ii descrise anterior. @a fel ca Bi )n celelalte capitole" se )ncearc' aici descoperirea c ipului iubirii" care dup' cum afl'm este destul de greu de portretizat. #i se aminteBte de faptul c' Dar3in a descris expresia facial' caracteristic' iubirii" asem'm-nd6o cu expresia evlaviei religioase" precum Bi postura specific' de stat )n genunc i" la fel cum st' b'rbatul )n genunc i la picioarele iubitei sale. Desigur" aceast' caracteristic' nu mai este valabil' ast'zi. Privirea Bi tonalitatea vocii sunt alte indicii" poate mai observabile )n studiul expresivit'7ii acestei emo7ii" sau mai degrab'" dup' cum afl'm din carte" Fun complex amestec #e emoii asociate cu g$n#uri speci ice i o ten#in #e apropiere #e persoana iubitG 9p. 0O;:" sau FcristalizareG" dup' cum e numit' de Stend al" citat de autori4 HEste o operaie a spiritului, care extrage #in tot ceea ce i se pre&int i#eea c obiectul iubit este n&estrat cu noi per eciuniG !ei doi autori ne releveaz' mai departe etapele descoperirii mecanismului ataBamentului" plec-nd de la baza dezvolt'rii acestuia" alc'tuit' )n copil'ria individului Bi rolul extraordinar de important pe care )l )ndeplineBte mama. F+e&um$n# cinci&eci #e ani #e cercetri, putem spune c ataamentul repre&int un mecanism nnscut, care leag bebeluul #e mama sa, mani est$n#u-se prin schimburi #e priviri, m$ng$ieri i supt i a crui calitate in luenea& pro un# #e&voltarea bebeluului i a viitorului a#ultG 9p. 0OO:. Se clasifica astfel 8 tipuri de ataBament )ntre bebeluB Bi mam'4 ataBamentul securitate 9explorarea pl'cut' a noului )n tandem cu verificarea din partea mamei:" ataBamentul evitant 9ocazionalele sup'r'ri pe mam': Bi cel de6al treilea" ataBamentul ambivalent 9FlipireaG de mam' Bi starea emo7ional' negativ'" c iar Bi )n cazul unei separ'ri scurte:. Nn analiza iubirii" autorii vorbesc" indubitabil Bi despre dorin7a sexual'" care ar putea fi mult mai relevant' )n conturarea unei expresii. Nncep-nd cu descrierea dorin7ei feminine )n literatur'" continu' cu descrierea celei masculine" aduc-nd vorba de o )ntrebare mereu frecvent' a femeilor Bi anume" dac' un b'rbat iubeBte o femeie atunci c-nd o doreBte. Nn abordarea dorin7ei erotice" autorii men7ioneaz' cele dou' tipuri de dragoste clasificate de psi ologi" dar care au origini diferite4 dragostea pasional' care se dezvolt' din rela7ia bebeluB6mam' Bi dragosteaPprietenie" un derivat al ataBamentului fa7' de p'rin7i" implic-nd dorin7a de tandre7e. >n al treilea tip ar fi anga(amentul" care implic' dorin7a partenerilor pentru o rela7ie de lung' durat'" f'r' perturb'ri exterioare. %riung iul astfel alc'tuit al dragostei are con7ine diferite st'ri emotive pentru fiecare dintre cele 8 tipuri. Pentru iubirea pasional' exist' o Femoie violent cu mani estri i&ice intense, un amestec #e #orin sexual cu o orm a#ult a ataamentului bebeluului pentru mama saG 9p. 0LL:. Nn cazul iubirii6prietenie" avem de6a face cu o Femoie mai linitit, tan#ree i #orin #e bine pentru cellalt, nru#it cu ataamentul prinilor a #e copiii lorG 9p. 0LL:. Pentru ultima latur' a triung iului" anga(amentul" se manifest' F#eci&ia #e a rm$ne mpreun i #e a mpri viitorulG 9p. 0LL:. Dar autorii ne vorbesc )n continuare Bi despre acei factori de risc formula7i de unii cercet'tori" specifici primului tip Q iubirea pasional'" printre care4 stima de sine sc'zut'" dependen7a Bi nesiguran7a" anxietatea. !omplica7iile descrise mai departe" care ar putea )ncadra iubirea )ntr6un segment aparte de boli" num'r' dezinteresul fa7' de obliga7iile sociale sau familiale" emo7iile negative ca frica Bi gelozia" auto6devalorizarea" tragica sinucidere Bi )n cele din urm' corup7ia. Explica7ia dat' de autori vis6a6vis de aceast' latur' a dragostei este cea de reduc7ionism" ocolind )n mod in(ust toate celelalte p'r7i pozitive ale iubirii4 Ftrirea unor clipe #e exaltare, chiar exta&, convingerea c eti n s $rit neles i acceptat, n siguran, pe l$ng aptul c #ragostea te poate ace s-i #epeti propriile limite, ie pentru a-l prote(a pe partener, ie pentru a-i accepta slbiciunileG 9p. 0K=:.

Spre sf-rBitul capitolului cei doi autori aduc )n discu7ie dimensiunea cultural' a iubirii. /fl'm astfel c' exist' particularit'7i universale dar Bi valori specifice fiec'rei civiliza7ii" cultura impun-nd de asemenea Bi ea norme proprii Bi particulare. Iubirea pasional' a fost privit' )ntotdeauna cu precau7ie" datorit' factorilor de risc pe care )i presupune" aceasta fiind alimentat' Bi de religie )n general" iar compara7ia dintre romanii Bi c inezii din vremurile antice este foarte bine integrat' aici. Nn )nc eiere" autorii prefer' s' nu dea sfaturi )n cazul iubirii" care mereu o s' r'm-n' un subiect f'r' epuizare Bi )nc' plin de mister. !artea lui 1rancois @elord Bi a lui ! ristop e /ndre propune spre sf-rBit un g id practic" un fel de management al emo7iilor" intitul-nd capitolul FCum s convieuieti cu propriile emoiiG. !lasific-nd niBte mituri foarte )ncet'7enite" )n carte se descrie o prim' metod'4 dezl'n7uirea emo7iilor. Manifestarea liber' a unor emo7ii negative cum ar fi furia era considerat' )n anii OR foarte eficace. De asemenea" un alt mit" acela de a nu pl-nge" nu )Bi dovedeBte valabilitatea )ntotdeauna" ci depinde de con(unctura Bi persoanele care se afl' aproape )n acele momente. !oncluzia autorilor este foarte simpl'4 nici defulare" nici re7inere" ci fiecare )n func7ie de situa7ia dat'. 1oarte detaliat se face mai departe importanta leg'tura dintre s'n'tate Bi emo7ii Bi rolul )ndeplinit de acestea )n apari7ia Bi evolu7ia anumitor boli" )n func7ionarea sistemului cardioPvasculator Bi imunitate. Nn7elegem dup' acest capitol c' emo7iile trebuie controlate 9dar Bi )n str-ns' leg'tur' cu starea de s'n'tate:" emo7iile proprii trebuie exprimate " emo7iile celorlal7i recunoscute. Nn )ncercarea de a contura o defini7ie pentru emo7ie" autorii dau un citat de 1uretiere4 FEmoie, micare extraor#inar, care agit trupul sau spiritul, tulbur$n#u-le temperamentul sau starea- Febra ncepe i se termin cu o uoar tresrire a pulsului- C$n# acem micri i&ice violente, emoia se resimte n tot organismul- 'n#rgostitul este emoionat la ve#erea iinei iubite, laul la ve#erea #umanului suG 9p. 80S:. /fl'm din ultimile pagini ale c'r7i c' exist' patru mari teorii care explic' emo7iile 9tabel p. 888:4 evolu7ionist'" reprezentat' de Dar3in" 9Fsimim emoii pentru c ne sunt nscrise n geneG:" psi ologist'" reprezentat' de Tilliam Uames" 9Fsimim emoii #eoarece corpul nostru simte emoiiG:" cognitivist'" dat' de Epictet 9Fsimim emoii #eoarece g$n#imG: Bi ipoteza culturalist' a lui Margaret Mead 9Fsimim emoii #eoarece sunt #eterminate culturalG:. !restat' ocazional cu un umor siintific fin" inundat' de exemple Bi compara7ii care s' releveze mai bine natura emo7iilor" riguros )ncre7it' cu teorii Bi explica7ii bine formulate" lucrarea lui 1rancois @elord Bi a lui ! ristop e /ndre este una deplin' Bi de nelipsit din domenii precum psi ologie Bi sociologie. Nncerc-nd ordonat puterea imagina7iei" lectura c'r7ii introduce cititorul )ntr6un t'r-m colorat de emo7ii Bi )ntr6o atmosfer' Fsor'G cu romanul" dar un roman al vie7ii cotidiene" al manifest'rilor interioare ale oamenilor Bi a for7ei emo7iilor acestora. <Am realizat aceast recenzie n urm cu ctiva ani, n cadrul unui seminar !itete mai mult4 ttp4AAgandurisinuante.roA0R++A++Acitind6despre6forta6emotiilorAVixzz+E@rzC&ol 2log C-nduri i #uane >nder !reative !ommons @icense4 /ttribution #on6!ommercial #o Derivatives