Sunteți pe pagina 1din 10

SINONIMIA N LIMBA ROMN

I.

CONDIIILE DE SINONIMIE

Exista 3 condiii pe care trebuie s !e "ndep!ineasc cu#inte!e pentru a $i sinoni%e& '.Orice sinoni%ie presupune identitatea obiectu!ui denu%it (a re$erentu!ui). *. Orice sinoni%ie presupune o situaie concret de co%unicare. +e aceea, !a deter%inarea ei trebuie s se in sea%a de repartiia dia!ecta! a ter%eni!or -i de repartiia sti!istico.$unciona! a !or. 3. /ontextu! +ou sau %ai %u!te unit i de !i%ba se pot a$!a "n sinoni%ie dac dese%nea0 "n %od 1!oba! ace!a-i obiect "n situaii "n care distribuia dia!ecta! -i cea sti!istico.$unciona! sunt ne1!i2ate (con-tient sau nu)' /ondiii!e de sinoni%ie enu%erate %ai sus sunt rareori "ndep!inite toate. +ou sau %ai %u!te unit i care satis$ac toate condiii!e sunt, de obicei, nu%ite sinoni%e per$ecte, ca de exe%p!u& SMAL3 4 EMAIL, NA5RI6 4 SO+I6, 7ENERO8I5A5E 4 M9RINIMIE, LI:5 4 AS/ENSOR, N9+E;+E 4 S<ERAN39, L6NAR 4 SELENAR etc.* Sinoni%ia per$ect este "ns pri#it cu re0er#e "n 1enera! -i este ce! %ai adesea, contestat . Aceasta apare de obicei in !i%ba2u! -tiini$ic, unde ter%enii pro#in din !i%bi di$erite. 5rebuie s se $ac o distincie c!ar "ntre sinoni%ia din !i%b (siste%) -i cea din #orbire (actua!i0are). <entru ca dou cu#inte s $ie considerate sinoni%e "n siste% trebuie ca e!e s respecte ob!i1atoriu toate condiii!e a%intite. O cercetare care s.ar opri aici ar trebui s de%onstre0e pe ba0a unei %etode ri1uroase& a. identitatea ter%eni!or sub aspectu! coninutu!ui !or se%antic= b. sub aspectu! tipuri!or de contexte "n care sunt distribuii= c. sub aspectu! #ariantei sti!istico.$unciona!e din care $ac parte. +ar uti!i0area unui ter%en "ntr.un context !in1#istic (ceea ce presupune -i o situaie de co%unicare, adic un context situaiona! dat), trans$eru! s u dintr.un !i%ba2 "ntr.a!tu!, "nc !carea restricii!or de co%binare contextua! , ne1!i2area #oit sau in#o!untar a unor tr s turi de sens %odi$ic "n practic (adic "n #orbire) raporturi!e de sinoni%ie. +e aceea, o cercetare ri1uroas nu poate ne1!i2a actua!i0area acestei re!aii. /ontextu! este $oarte i%portant pentru ca pune in e#identa e1a!itatea se%antica a ter%eni!or. Exista sinoni%ie per$ecta atunci cand pute% in!ocui un sinoni% cu a!tu! in orice context. In ca0u! !i%bii ro%ane acest !ucru este $oarte 1reu de rea!i0at. In interioru! unei serii de sinoni%e a!catuite nu%ai in ba0a identitatii de sens, ter%enii se co%porta di$erit si de aceea, cand sunte% in situatia de a.i uti!i0a intr.un enunt, seria se restran1e, iar posibi!itati!e de optiune pentru un cu#ant sau a!tu! sunt !i%itate.

'

BiduVrnceanu, A. Narcisa Florescu, Limba romn contemporan\. Lexicul Bucuresti, Ed. Humanitas Educational, !!", partea a ## a, $ela%ii semantice &n limba romn contemporan 'inonimia, p. () Bidu*Vrnceanu, An+ela, ,u-inte si sensuri, Bucure.ti, Ed./tiin%i0ic .i Enciclopedic, )(1( ,ap 'inonimia, p. ))".

'
Ana!i0a contextua!a cat si cea sti!istica inter$erea0a, se i%p!ica reciproc, %ai a!es ca #a!ente!e sti!istice se esto%pea0a nu%ai in contexte. +eci, desi unii ter%eni $unctionea0a ca sinoni%e, ec>i#a!enta dintre ei este $a#ori0ata doar de anu%ite contexte. Exista $eno%ene !exica!e precu% & antoni%ia, o%oni%ia, >iponi%ia, po!ise%ia, deri#area s.a.%.d. +oua cu#inte in sensu! !or de ba0a pot coincide cu sensuri!e !or deri#ate, insa ca0uri!e unor ast$e! de coincidente sunt %ai rare. <osibi!itati!e de sinoni%i0are a!e unui cu#ant sunt deter%inate de #a!ente!e !ui se%antice, de nu%aru! sensuri!or cuprinse in s$era !ui se%natica. Sunt situatii in care ec>i#a!enta dintre sinoni%e este #a!abi!a, adica preci0and care sunt !i%ite!e pe care !i%ba !e i%pune in uti!i0area sinoni%e!or. +oua cu#inte pot $i !uate ca sinoni%e identice pe ba0a de$initiei din dictionar si nu pot $i di$erentiate prin ni%ic con$or% indicatii!or din dictionar, dar $ac parte din #arianta !iterara a !i%bii. +atorita coincidentei se%antice si sti!istice acestea sunt considerate sinoni%e in %od restrans. Restran1eri!e contextua!e nu $unctionea0a de obicei in ca0u! sinoni%e!or cu un sin1ur sens care inc!ude orice posibi!itate de con$u0ie. In conc!u0ie in!ocuirea !or de#ine posibi!a nu%ai in situatia care $a#ori0ea0a ne1!i2area di$erente!or de sens. Exista situatia in care se poate inca!ca conditii!e sinoni%iei a#andu.se in #edere di$erente!e dintre ter%enii c#asi.ec>i#a!enti si ast$e! incetea0a sa %ai $unctione0e ca sinoni%e. Moti#e!e care deter%ina ne1!i2area di$erente!or tin $ie de necunoasterea acestora, $ie de %u!tip!e!e %odi$icari a!e perspecti#ei pe care !e introduce situatia concreta de co%unicare, toc%ai de aceea e!e sunt di$ici! de siste%ati0at .

II.

TIPURI DE SINONIME

5ipuri!e propuse de di$erii autori au $ost "ntotdeauna dependente de condiii!e de sinoni%ie pe care ace-tia !e.au a#ut "n #edere.
5er%enii uti!i0ai pentru denu%irea acestor tipuri sunt, de ase%enea, co%parabi!i, $ie

sinoni%e per0ecte sau aproximati-e, $ie sinoni%e complete sau totale. A!teori se $ace distincia "ntre sinoni%e per0ecte -i aproximati-e, $iecare dintre e!e put?nd s $ie absolute sau par%iale "n $uncie de suprapunerea per$ect sau i%per$ect a tuturor sensuri!or principa!e -i a e!e%ente!or co%p!e%entare. Este e#ident c , "n aceast concepie, sinoni%ia nu este "ne!eas ca o ec>i#a!en !a ni#e!u! sensu!ui, ci !a ce! a! s$erei se%antice a cu#?ntu!ui. 3 In ter%enii ce!or 3 condiii stabi!ite, pute% distin1e& a. sinoni%ie &n sens restrns (cea care "ndep!ine-te toate condiii!e) @ situa ie %ai rar "nt?!nit , care pri#e-te "n specia! ni#e!u! limbii= b. sinoni%ie &n sens lar+, care respect condiia identit ii de re$erent (c>iar dac aceasta i%p!ic ne1!i2area #oit sau nu a unor particu!arit i a!e acestuia), dar "nca!c , e#entua!, condiii!e care in de co%porta%entu! contextua! sau de #arianta sti!istic @ situa ie care pri#e-te actua!i0area. Sinoni%ia poate $i ana!i0ata !a ni#e! !exica!, 1ra%atica! si $onetic.
Sinoni%ia !exica! se %ani$est "ntre cu#inte -iAsau sinta1%e din aceea-i cate1orie 1ra%atica! &

5IM<.BREME, <OLI3IS5.A7EN5 +E <OLI3IE.


O pri%C di$icu!tate in ana!i0a sinoni%iei o presupu ne existena po!ise%iei. +i#erse!e sensuri

a!e unui cu#?nt po!ise%antic tri%it !a sinoni%e di$ erite, care, !a r?ndu! !or, tri%it !a a!te!e, "n a -a $e!, "nc?t re eaua de re!aii se co%p!ic $oarte %u!t. Sinoni%e!e obinute prin des$acerea pe sensuri a cu#?ntu!ui po!is e%antic nu sunt ec>i#a!ente "ntre e!e. +eci, substituirea unui cu#?nt prin sino ni%u! s u nu se poate $ace "n orice context. 6nii sunt "nc!ina i s extind s$era sinoni%iei dinco!o de !i%ite!e cercetCtori teritoriu!ui !exic inc!u0?nd sinoni%e #ariante!e 1ra%atica!e, -i ce!e $onetice, deoarece a!, "ntre at?t c?t e!e expri% , prin %i2!oace!e !or, ace!a-i "ne!es sau unu! ase% n tor, dar prin a!te $or%e, construcii sau aspecte $onetice. <otri#it acestui punct de #edere, ar exista ec>i#a!en sinoni%ic "ntre el 2icea * ei 2icea din !i%ba #ec>e. 5ot "n cate1oria sinoni%e!or ar intra #ariante!e $onetice de tipu! 3rip4 . ar5p4, sear4 @ sar4, 3ntic * ant5c, caract6r * car3cter, mat7r@ m3turetc.D
8

/erban, Vasile, #-an E-see-, Vocabularul romnesc contemporan , 9imi.oara, Ed Facla, )(:1, ,ap. 'inonimia, p. )( . ; <unteanu, /te0an, 'inonimia o perspecti-a 0unc %ionala, in LL$, -ol ###*#V, )((=.

+ar, de-i satis$ac criteriu! eti%o!o1ic -i au $or%e di$ereniate, e!e nu se con$or%ea0 -i criteriu!ui $unciona!, a! uti!i0 rii pe ace!a-i spaiu 1eo1ra$ic sau "n aceea-i perioad de ti%p.

III. ANALIZA SINONIMIEI & ana!i0a se%icE (co%ponenia!C), ana!i0a contextua!C -i ana!i0a sti!isticC '. Analiza componenial +escrierea di$erite!or tipuri de re!aii care se stabi!esc "ntre cu#inte -i prin care unit i!e !exica!e se de$inesc nu este posibi! $ r reparti0area acestora "n clase. Este e#ident c nu se pot depista re!aii!e unei unit i !exica!e cu a!te!e dac aceasta e consideratC i0o!at. Ea trebuie pus "n !e1 tur cu a!te unit i a!e ace!uia-i siste%. Nu%ai "n interioru! unei c!ase re!ati# "nc>ise (!i%itate) pot $i puse "n e#iden re!aii!e de opo0iie dintre unit i. Se porne-te deci de !a principiu! c sinoni%e!e se or1ani0ea0 "n c!ase de ter%eni (c#asi) ec>i#a!eni nu%ite "n %od curent serii sinoni%ice.F 7ruparea sinoni%e!or "n c!ase are "n #edere un sens -i nu%ai unu!, de aceea cu#inte!e se!ectate sunt considerate doar pentru acest sens. 5otu-i, 1ruparea se $ace %ai %u!t sau %ai puin intuiti#, o do#ad "n p!us c "n %intea #orbitoru!ui aceste cu#inte sunt !e1ate printr.o re!aie str?ns . <ri%a condiie $or%u!at %ai sus, -i anu%e identitatea se%antic , i%pune #eri$icarea sub acest aspect a ter%eni!or care a!c tuiesc c!asa. Aceast operaie se poate $ace re!e#?nd co%ponente!e (tr s turi!e) de sens, se%e!e unit i!or !exica!e considerate -i ur% rind "n ce % sur e!e sunt co%une tuturor ter%eni!or din serie. Exista %ai %u!te $e!uri de se%e co%une& "n pri%u! r?nd, se%e!e 1ra%atica!e= aceasta "nsea%n c nu pute% 1rupa "n aceea-i c!as dec?t cu#inte apar in?nd ace!eia -i p ri de #orbire. +ar se%e!e 1ra%atica!e nu sunt su$iciente. Se i%pune caracteru! co%un a! se%e!or de substan , ce!e care descriu propriu.0is coninutu! se%antic a! ter%eni!or -i care per%it 1ruparea "n aceea-i c!as , de exe%p!u& G i n t e ! i 1 e n H Gu%iditateH, GextensiuneH, G#ertica , etc. substa poate $i %ai %ic sau %ai %are "n $uncie de co%p!exitate n pe care acesta !e stabi!e-te cu a!te unit i din !i%b -i c>iar de po %eta!i%ba2. 2. Analiza con e! "al /ontextu! "ne!es ca o sec#en %ini%a! de ter%eni sau, %ai !ar1, ca text sau ca #ariant sti!istico.$unciona! este $unda%enta! pentru deter%inarea sinoni%ei, "ntruc?t e1a!itatea se%antic se pune "n e#iden %ai a!es "n context, deci $unciona!. Ana!i0a contextua! trebuie s re!e#e identit i!e -i di$erene!e "n uti!i0area sinoni%e!or, restricii!e de co%binare contextua! %er1?nd uneori p?n !a ca0uri !i%ita (contexte speci$ice unui

sinoni% sau a!tuia). 6ti!itatea ei re0u!tC din aceea c posibi!it i!e de substituie a unui sinoni% cu a!tu! repre0int proba identit ii de sens dintre ace-tia. Ana!i0a contextua! "n se%antic se $ace "n condiii specia!e (di$erite de ce!e din $ono!o1ie) -i se pretea0 !a %ai %u!te %oda!it i de ap!icare& . ea poate #i0a de0a%bi1ui0area prin context a sensuri!or cu#inte!or po!ise%antice (operaie pre!i%inar ob!i1atorie), . poate ser#i !a #eri$icarea identit ii de sens a dou unit i !exica!e sau, . re!e# posibi!it i!e co%binatorii a!e unei unit i !exica!e date, stabi!ite "n raport cu c!ase de contexte.I At?t ana!i0a co%ponenia!a, c?t -i cea contextua! ur% resc s pun "n e#iden identitatea de re$erent. Lin1#istic #orbind, -i sinoni%ia este, incontestabi!, un $apt de !i%b , sinoni%e!e interesea0 sub aspect $unciona!, adic "n ce condiii dou unit i !exica!e denu%ind ace!a-i obiect pot s $uncione0e unu! "n !ocu! ce!ui!a!t. Aceasta "nsea%n s a#e% "n #edere -i aspectu! sti!istic, "ntruc?t di$eren e!e dintre unit i!e considerate "n %od obi-nuit sinoni%e nu se !i%itea0 !a ce!e se%antice -i contextua!e. #. Analiza $ ili$ ic Ana!i0a contextua! -i cea sti!istic inter$erea0 , se i%p!ic reciproc, %ai a!es pentru c #a!ene!e sti!istice se pun "n #a!oare sau se esto%pea0 nu%ai "n contexte. Apare deci prob!e%a
"

Bidu*Vrnceanu, An+ela, ,u-inte si sensuri, Bucure.ti, Ed. /tiin%i0ic .i Enciclopedic, )(1(, partea a ##*a, ,ap. 'inonimia, p. ) . = Bidu*Vrnceanu, An+ela, ,u-inte si sensuri, Bucure.ti, Ed. /tiin%i0ic .i Enciclopedic, )(1(, partea a ##*a, ,ap. 'inonimia, p. )8=.

se!eciei pe care #orbitoru! o operea0 "n %o%entu! $or%u! rii unui %esa2, or, cu aceasta, se a2un1e !a ni#e!u! actua!i0 rii. 6ti!i0area "n practic a sinoni%e!or presupune o se!ecie pe care #orbitoru! o $ace dintr.o perspecti# deter%inat -i care nu este dictat nu%ai de sensu! ter%eni!or, dar -i de "nc rc tura !or sti!istic , de #a!oarea pe care o au "n !i%ba. Aceast #a!oare poate re0u!ta din apartenena c!ar a unui ter%en !a o anu%it #ariant $unciona! , deci c?nd acesta este %arcat sti!istic "ntr.un anu%it $e!. +e exe%p!u, "n sinoni%ia a A S/OA5E . A EJ5IR<A, ce! de a! doi!ea ter%en aparine !i%ba2u!ui %edica!. +e obicei, dicionare!e o$er indicaii asupra % rci!or sti!istice sau a $actori!or care deter%in un e$ect sti!istic, de exe%p!u& $i1urat, ironic, eu$e%istic, ar1otic, rar.K M rci!e sti!istice di$erite !i%itea0 substituia unui sinoni% cu a!tu!, c>iar dac acestea sunt se%antic identice -i c>iar dac , "n principiu, pot ap rea "n ace!ea-i contexte. I%. E&ECTE STILISTICE ALE SINONIMIEI ' &UNCTIILE SINONIMELOR Sinoni%ia este un $eno%en care interesea0 , indiscutabi!, #orbirea, actua!i0area, toc%ai prin aceea c ea este, "n 1enere, i%per$ect . <rin se!ectarea unui ter%en sau a a!tuia, prin co%binarea "n enun a unor cu#inte ase% n toare ca sens, ea de#ine o surs inepui0abi! de expresi#itate, contribuind !a preci0ia -i sup!eea expri% rii ora!e -i scrise. :uncii!e sinoni%e!or sunt dependente de natura raporturi!or dintre aceste cu#inte, de posibi!itatea !or de a se substitui reciproc ("n #irtutea coincidenei dintre sensuri) -i de capacitatea de a nuana ce!e expri%ate, prin deosebiri!e de natur se%antic -i sti!istic ce !e indi#idua!i0ea0 . '. :uncia de di#ersi$icare a #orbirii ($uncie e!e%entar , c$. A. Bidu.Br?nceanu) A :uncia de e#itare a repetiiei (uti!i0area serii!or sinoni%ice pentru e#itarea repetiiei, c$. 7. I. 5o> neanu) 6n #orbitor atent !a $e!u! "n care se expri% #a "ncerca s e#ite repetarea sup r toare a unui cu#?nt "n aceea -i $ra0 sau !a %ic distan . Exe%p!u& ,t4 1ratitudine pentr*o pri-ire> ct4 recuno-tina pentru c4 ar l4sa de+e%elele ei dulci &n minile lui (Mi>ai E%inescu).L *. :uncia intensi$icatoare 6n e$ect sti!istic aparte se obine prin repetarea "n ace!a-i enun a unor tr s turi se%antice pre0ente "n coninutu! unor sinoni%e per$ecte& Nimic de mirare> spartanii erau cunoscu%i, printre altele, .i pentru conci2ia, pentru lapidaritatea... pentru laconismul exprim4rii lor (7. I. 5o> neanu).M <ri#ind !ucruri!e dintr.o ase%enea perspecti# , de#ine posibi! a$ir%aia c sinoni%ia este o repetiie G%ascat H. Aceast $uncie de sub!iniere, de re!ie$are a unei idei se obine prin re!uarea acesteia cu a2utoru! sinoni%e!or 2uxtapuse, procedeu nu%it -i repeti%ie

semantic4& Ariile roiau limpe2i, dulci .i clare &n mintea lui &mb4tat4 (Mi>ai E%inescu).'N 3. :uncia A E$ectu! de 1radare 6ti!i0area "ntr.un enun a sinoni%e!or poate crea, uneori, un e$ect de 1radare atunci c?nd e!e sunt di$erite sub aspectu! intensit ii (1radu!ui) -i apar "n context "ntr.o anu%it ordine& <4 apuca spai%a, 1roa0a c4 &n clipa urm4toare -a i2bucni -iolent> Aceast4 prietenie... m4 04cea %andra, aproape or1o!ioas (Nico!ae Breban)='' Ar4ta 0oarte posomort? era un b4iat ambi%ios .i p4rea deprimat c4 nu*i ie.iser4 bine solu%iile (Marin <reda).'* D. :uncia de di$ereniere
:uncia de di$ereniere sau de opunere a unor noiuni care, "n !i%ba2u! obi-nuit, se pot

con$unda, iar autoru! intenionea0 , di%potri# , s %arc>e0e di$erena dintre e!e& 'e poate $ace orice, dar nu se poate $ uri orice, cum nu se poate s #?r -i orice (/onstantin Noica).'3 6n e$ect u%oristic se poate obine specu!?nd inten ionat opo0iia dintre doi ter%eni& ,ap ai, minte ce*%i mai trebuie@ (8ic toare).'D
:

Bidu*Vrnceanu, An+ela, ,u-inte si sensuri, Bucure.ti, Ed. /tiin%i0ic .i Enciclopedic, )(1(, partea a ##*a, ,ap. 'inonimia, p. ));(.
1

9oAneanu, B. # . Cincolo de cu-nt , Bucure.ti, Ed. /tiin%i0ica si Enciclopedica, )(:=, ,ap. 'inonimia in limba literaturii

artistice, p. ;=.
(

)! 9oAneanu, B. #. op.cit., p. " . )) 9oAneanu, B. #. op.cit., p. "8. ) 9oAneanu, B. #. op.cit., p. "1. )8 9oAneanu, B. #. op.cit., p. = . );

9oAneanu, B. #. op.cit., p. ;(.

9oAneanu, B. #. op.cit., p. =8.

D Bib!io1ra$ie& '. BiduOBr?nceanu, A. Narcisa :!orescu, Li%ba ro%?nC conte%poranE. Lexicu! Bucuresti, Ed. Pu%anitas Educationa!, *NNF, partea a II a, Re!aii se%antice "n !i%ba ro%?nC conte%poranC /ap. Sinoni%ia= *. Qerban, Basi!e, I#an E#see#, Bocabu!aru! ro%?nesc conte%poran , 5i%i-oara, Ed. :ac!a, 'MKL, /ap. Sinoni%ia= 3. Munteanu, Qte$an, Sinoni%ia O o perspecti#a $unc iona!a, in LLR, #o! III.IB, 'MMI. D. Bidu.Br?nceanu, An1e!a, /u#inte si sensuri, Bucure-ti, Ed. Qtiini$icC -i Encic!opedicC, 'MLM, partea a II.a, /ap. Sinoni%ia= F. 5o>Cneanu, 7. I . +inco!o de cu#?nt , Bucure-ti, Ed. Qtiini$ica si Encic!opedica, 'MKI, /ap. Sinoni%ia

in !i%ba !iteraturii artistice.