Enzimele (din limba greac - zymosis - ferment) sunt proteine sau proteide fr de care celule vii nu pot nfptui

reacii complexe ntr-un timp scurt, la temperatura mediului nconjurtor.Ele sunt substane care catalizeaz reaciile bioc imice din organism, avnd un rol esenial n biosinteza i degradarea substanelor din materia vie, ntlnindu-se n toate organismele animale, vegetale i n microorganisme, mai fiind denumite din aceast cauz biocatalizatori.!r enzime , procesele bioc imice s-ar desfura cu viteze foarte mici. "unt numeroase boli metabolice, cauzate
de absena unei enzime sau funcionarea proast a unei enzime n corpul uman. Fara ele fructele nu s-ar coace, semintele nu ar germina, nu am putea gandi, nu am putea digera alimentele si absorbi substantele nutritive prezente in acestea nzimele sunt implicate in mii de procese biochimice ce se desfasoara in organismul nostru. In corpul nostru se gasesc aproximativ 2700 enzime diferite care impreuna cu coenzimele formeaza aproximativ 100000 de compusi ce ne a uta sa vedem, sa simtim, sa auzim, sa digeram hrana si sa gandim.

!nzimele a uta in lupta impotriva imbatranirii, obezitatii, colesterolului, a uta sistemul imunitar, curata colonul, descompun grasimile, cresc inteligenta, detoxifiaza organismul, elimina bioxidul de carbon din plamani etc. !nzimele nu pot distruge o celula vie dar pot descompune o celula moarta. "cest lucru se intampla datorita faptului ca o enzima nu poate traversa membrana celulara a unei celule vii dar atunci cand celula moare poate face acest lucru si astfel compusii prezenti in celula moarta pot fi reutilizati. #esi enzimele se gasesc in cantitati mici acestea sunt foarte puternice si $0 de grame de pepsina pura pot digera aproximativ doua tone de albus de ou.

ALT (TGP) alaninaminotransferaza sau transaminaza glutampiruvica

!ste o enzima a carei valori pot varia in afectari hepatice, renale, boli cardiace etc. %resteri fiziologice usoare ale transaminazelor se produc si in cursul zilei, dar fara a depasi valorile normale.

Transaminaza AST (TGO) aminotransferaza aspartat sau Transaminaza Glutam Oxalica

"ceasta transaminaza este sensibila pentru afectiuile hepatice severe, crescand adesea cand &ficatul sufera'. ()* prezinta 2 tipuri +Izoenzime,, ()* 1 specifica pentru suferinta muschiului inimii +miocard - de exemplu infarctul miocardic,, iar ()* 2 este sensibila in afectarea hepatica.

#ransaminaza $"# (#%&) ' cresteri

In general cresterile ".( apar in afectarea hepatica +steatoza sau ficat gras, hepatite virale, hepatite toxice si alcoolice etc.,. ".( poate fi crescut si in lezarea miocardului, cum este infarctul miocardic.

"tunci c/nd celulele hepatice sunt lezate, are loc cre0terea nivelului seric al acestor enzime. 1n general, celulele hepatice sunt lezate de afec2iuni inflamatorii 0i infec2ioase, ischemia sau diverse toxice +medicamente, solven2i, ciuperci, metale,. 1n hepatitele virale acute, fie c3 e dat3 de virusul ", 4 sau % enzimele, sunt eliberate 5n spa2iul dintre celule, apoi trec 5n s/nge. #e obicei, "6( cre0te mai mult dec/t ".(. %re0terea acestor enzime are loc precoce, imediat dup3 in urie, 5nainte de cre0terea bilirubinei sau a altor enzime de colestaz3, dar nivelul seric al acestor enzime nu se coreleaz3 cu gradul de lezare celular3, din acest motiv neput/nd fi factor de prognostic al bolii. 1n hepatitele cronice virale 4 sau %, aminotranferazele au o cre0tere moderat3 +mai ales 5n tipul 4, sau pot fi 5n limite normale. "6( are tendin2a de a avea o valoare mai mare dec/t ".(, dar odat3 cu apari2ia cirozei situa2ia se inverseaz3 .1n hepatitele cronice, ca 0i 5n cirozele hepatice, sindromului de hepatocitoliz3 i se asociaz3 sindromul de inflama2ie mezenchimal3, adic3 cre0terea 7globulinelor serice 0i sindromul hepatopriv, exprimat prin alterarea func2iei de coagulare, sc3derea albuminei serice, hipoglicemiei, cre0terea amoniacului, a enzimelor de colestaz3. 8epatitele autoimune, datorate apari2iei de autoanticorpi fa23 de celulele hepatice se 5nso2e0te de cre0teri ale transaminazelor, dar 0i ale enzimelor de colestaz3. %eea ce caracterizeaz3 hepatitele toxice, inclusiv cele medicamentoase sunt necrozele extinse cu nivel mare al transaminazelor serice. 1n hepatitele alcoolice 5n general, ".( este mai mare dec/t "6(, ating/nd valori de 900 :I.%%l9, tricloretilena, fosforul galben, "manita ;haloides sau medicamente de genul tuberculostaticelor +izoniazida, rifampicina,, paracetamolul, anestezice +halotan, sau antiaritmice +amiodarona,, pot afecta func2iile hepatice, dar 0i cele respiratorii sau renale, produc/nd insuficien2e de organ. "lcoolul, rifampicina 0i alte medicamente, pot cre0te

activitatea unor forma2iuni intracelulare +citocromul ;9<0, 0i m3ri riscul de hepatotoxicitate al altor medicamente sau substan2e.

Afeciunile vasculare ce scad perfuzia ficatului, insuficiena cardiac congestiv, infartul de miocard sau care cresc presiunea n vena cav inferioar (pericardita constrictiv, sindromul Budd Chiari) pot produce necroza hepatocitelor. AS au !i alt provenien n afara ficatului (mu!chi cardiac !i mu!chi striat, ceea ce e"plic cre!terea lor n infartul miocardic, n sindromul de zdro#ire muscular, mioziote, miopatii. $n aceste afeciuni cresc !i CB% !i C%, care au de asemenea provenien muscular, iar n infartul miocardic cre!te troponina.

(nele teste de sange determina nivelul plasmatic al unor enzime si proteine care pot fi modificate in cazul unor afectiuni epatice )epatita * este cel mai prompt diagnosticata atunci cand nivelurile aminotransferazelor ($"# si $+#) sunt crescute si anticorpii anti-)*, sunt prezenti in sange )epatita acuta * este diagnosticata pe baza simptomelor (icter, oboseala, greata) asociate cu nivelul seric $+# crescut in sange (de obicei de -. ori mai mare fata de normal) si prezenta anticorpilor anti-)*, sau aparitia noua a anticorpilor anti-)*,. /iagnosticul bolii acute poate pune probleme datorita faptului ca anticorpii anti-)*, nu sunt prezenti in -..0 din cazuri, atunci cand pacientul se prezinta la medicul specialist datorita simptomelor. 1n 2.-3.0 din cazuri, anticorpii anti-)*, nu sunt detectati decat dupa 4-5 saptamani de la debutul simptomelor. )epatita virala * acuta poate fi, de asemenea, diagnosticata prin testarea $67 )*, (viremia), dar tendinta actuala este de a repeta testul pentru anticorpi anti )*, la o luna de la debutul bolii. in epatitele cronice nivelurile alanin si aspartat aminotransferazelor sunt crescute pana la de 4. de ori fata de limita superioara a normalului (in general sunt crescute de 8 ori fata de limita superioara a normalului)9 nivelurile de alanin aminotranferaza ($+#) sunt de obicei mai mari decat cele de aspartat aminotransferaza ($"#), dar aceasta trasatura poate fi inversa in cazul cirozei. (nii pacienti cu epatita virala * cronica au niveluri normale ale $+#, c iar cu ocazia mai multor testari. 1n aceste situatii, in care diagnosticul de epatita *, este pus sub semnul intrebarii, diagnosticul trebuie confirmat prin testarea $67 )*,. :rezenta $67 )*, indica o infectie activa cu )*, in ciuda nivelurilor normale de $+#. ;n stabilirea diagnosticului de epatit * se pleac de obicei de la transaminazele crescute, care pot (dar nu trebuie) indica o epatit, fr ns s se poat spune despre ce tip de epatit este vorba.