Tendinele de perspectiv a modernizrii construciei de automobile ntrebarea cheie n soluionarea multor probleme ce in cont de sigurana traficului, economia materialelor

r de exploatare, poluarea mediului

De Igor Beleag
Dr.

conf. Univ. interimar 4.01.2010 1

1. Scopul i sarcinile disciplinei 2. Obiectivele principale de dezvoltare a automobilelor n R. Moldova 3. Utilizarea transportului auto n diferite condiii de exploatare din punct de vedere strategic n R.Moldova
2

Scopul i sarcinile disciplinei Functionarea normala a vastului si complexului mecanism al economiei nationale - asigurarea bunei aprovizionari tehnico-materiale a fiecarei ramuri, subramuri, ntreprinderi sau unitati administrativ-teritoriale, realizarea ritmica si integrala a sarcinilor de comert exterior, desfacerea produselor catre beneficiari, satisfacerea necesitatilor de bunuri de consum ale populatiei - depinde ntr-o masura hotartoare de buna functionare a transporturilor. Obiectivele principale de dezvoltare a automobilelor n R. Moldova se acorda prin o mare

nsemnatate dezvoltarii si modernizarii transporturilor, cresterii

eficientei economice a activitatii din acest domeniu vital al economiei.
3

Transporturile reprezinta deci una din principalele ramuri ale

productiei materiale. Desfasurarea acestei activitati implica mari consumuri energetice si de alte resurse de mare importanta. De aceea, cresterea continua a eficientei transporturilor impune:

optimizarea volumului marfurilor ce urmeaza a fi transportate;

optimizarea distantelor; utilizarea distantelor; utilizarea capacitatilor existente;

optimizarea consumurilor energetice.

Satisfacerea nevoilor de transport ale economiei nationale se realizeaza printr-o retea unica reunind toate ramurile de transport: feroviar, auto, naval, aerian, prin conducte si cu tractiune animala. Cu alte cuvinte, diferitele feluri de transport sunt parte

componenta a sistemului unic de transport al tarii si lucreaza n interactiune si

colaborare, n scopul satisfacerii depline, cantitative si calitative, la timp si eficient, a cerintelor de transport ale economiei nationale si populatiei.
4

Utilizarea transportului auto n diferite condiii de exploatare din punct de vedere strategic n R.Moldova Transporturile reprezinta "sistemul circulator" al ntregii planete si, n acelasi timp, al fiecarei tari n parte, constituind o importanta ramura a productiei materiale fara de care existenta unei societati moderne ar fi de neconceput. Avnd n vedere necesitatea realizarii legaturii ntre productie si consum, transporturile sunt acelea care deplaseaza produsele obtinute n celelalte ramuri ale productiei materiale, din locul n care au fost obtinute n cel n care urmeaza a fi consumate, n cadrul pietei interne si al celei internationale. Satisfacerea necesitatilor materiale si spirituale ale societatii si ale fiecarui cetatean impune asigurarea organizarii corespunzatoare a deplasarii n timp si spatiu de marfuri si persoane, transporturilor revenindu-le acest important rol. Obiectul activitatii de transport consta, deci, n deplasarea n spatiu de calatori si

marfuri. Fata de precizarile de mai sus, putem defini activitatea de transport ca

fiind actiunile prin care se organizeaza si realizeaza deplasarea calatorilor si marfurilor n spatiu si timp.
5

Activitatea de transport propriu-zisa se nfatiseaza ca fiind o ramura distincta a productiei materiale, a activitatii economice n general, cu caracteristici proprii. - Transporturile reprezinta, asadar, un domeniu important al activitatii economicosociale, prin intermediul carora se realizeaza deplasarea n spatiu a bunurilor si persoanelor n vederea satisfacerii nevoilor materiale si societatii omenesti. - n societatea moderna, transportul este un element indispensabil vietii, deoarece el ofera oamenilor posibilitatea de a cunoaste, a percepe si a asimila ct mai mult din ceea ce le pune la dispozitie civilizatia umana. - n tara noastra, n procesul de refacere economica si de asezare a economiei de

piata, transportul contribuie la apropierea zonelor economice ntre ele, la

dezvoltarea armonioasa a tuturor ramurilor economiei nationale si a judetelor, la repartizarea judicioasa a productiei si a desfacerii si la dezvoltarea legaturilor dintre ramurile industriei, dintre industrie si agricultura, dintre orase si sate.

- De asemenea, transporturile contribuie la dezvoltarea diviziunii sociale a muncii, ele constituind un factor activ de atragere la viata social-economica a tuturor localitatilor tarii, prin valorificarea superioara si eficienta a potentialului uman si material de care dispun si, prin aceasta, la dezvoltarea social-economica si culturala a acestora. - In ceea ce priveste deplasarea n spatiu de marfuri, transporturile constituie o prelungire a procesului de productie, pe care-l continua si desavrseste si, prin aceasta, activitatea de transport adauga valoare la valoarea marfurilor, contribuind

la formarea venitului national. Astfel, transporturile ocupa un loc important n cadrul

ramurilor economice din tara noastra n ceea ce priveste crearea produsului social si a venitului national. Activitatea de transport a devenit un sector de baza al economiei, o forta vie, productiva, constituind n acelasi timp, "motorul regulator al productiei", pe care o distribuie cu rapiditate acolo unde este necesara.

Cuprins
Scurt istoric Cum functioneaza?
Alcatuire(Componente) Ciclul Carnot Ciclul Otto Exemple de motoare termice Legi fizice (de functionare) Randament

Cu ce ne ajuta? Bibliografie
8

Rudolf Diesel

La 18 martie 1858 la Paris se nastea cel al carui nume este purtat azi

de motoarele pe motorina: Diesel,Rudolf Diesel care a trait pana 29 septembrie 1913. Rudolf Diesel a conceput motorul Diesel ca o alternativa mai accesibila pentru intreprinzatorii particulari avand in vedere dimensiunile variabile si costul scazut al motorului si al carburantului, fata de motoarele cu aburi care aveau un randament foarte scazut.

Motorul termic
Scurt istoric
Otto si-a inceput viata profesionala in postul de comis-voiajor pentru o bacanie din Cologne, dar a devenit tot mai preocupat de tehnologiile care abia apareau in epoca respectiva - mai exact gazele si aburul. Cea mai mare noutate a vremii a fost inventia lui Jean-Joseph-Etienne Lenoir - un motor care ardea gaze naturale. Acesta a fost atasat unei carute si, desi vehiculul se putea misca astfel "pe cont propriu", motorul era extrem de zgomotos si ineficient. Otto s-a gandit ca ar putea imbunatati situatia folosind un combustibil lichid si a inceput sa faca experimente in acest sens. El a construit primul motor cu gaz in anul 1861 si a format un parteneriat cu industriasul german Eugen Langen. Cunoscuta initial sub numele de N.A. Otto & Cie, compania respectiva functioneaza si in prezent, sub numele de Deutz AG. In urma unui accident fericit, Otto a ajuns sa recunoasca valoarea compresiei mixturii de combustibil cu aer inainte de arderea combustibilului respectiv. Astfel s-a nascut ideea ciclului in patru timpi - numit si astazi "Ciclul Otto".
10

Motorul Otto
Este primului motor cu combustie intern care arde n mod
eficient combustibilul direct ntr-un piston de camera. Motorul Otto a fost conceput ca un motor de staionare i n aciunea motorului,timpul este miscare in sus sau jos a unui piston ntr-un cilindru. Acesta a fost utilizat mai trziu, ntr-o form adaptat ca un motor de automobil.

La motorul Diesel, spre deosebire de motorul Otto, in cilindru este aspirat doar aer curat,

care este comprimat mal mult decat Ia motorul Otto (raportul de comprimare 14:1 pAn la
25:1 fata de motorul Otto cu 4:tl pana la 10:1). Aerul atinge astfel o temperatura de 7000G pana Ia 9000C. La sfarsitul comprimarti este injectata in cilindru la presiune ridicata o anumita cantitate de combustibil Diesel (motorina). Din cauza temperatu-

nil ridicate combustibilul se aprinde singur (se autoaprinde). Picaturile de combustibil

injectat, pulvenzate fin, se amesteca cu aerul comprimat din camera de ardere, se incalzesc, se evapora si se aprind. Acest proces dureaza circa 1/1000 s si este cunoscut sub numele de intarziere si aprindere. Picaurile pulverizate in jetul injectat sunt dtstribuite

neuniform: picaturile mici in zonele periferice, picatiurile mari in zona centrala. Arderea se
initiaza Ia exterior (picaturiie mici vapo rizndu-se primele), apoi se aprind si picaturile mai mari din interiorul (miezul) jetului. Injectarea combustbilului contnuu si dupa initierea arderii (,,ardere principala"). Daca o particula de combustibil Diesel arde incomplet la

prima ardere, sau daca intarzierea Ia aprindere este prea mare, arderea are loc violent,
cu explozie (fenomenul fiind cunoscut sub numele de detonatie),

12

Iar motorul functioneaza neuniform, cu zgomote metalice putemice. Pentru comparatie,se poate urmari modul de propagare a frontului de flacara la motorul Otto, La care amestecul carburant se aprinde initial in apropierea bujiei. La motorul Diesel exista aceleasi variante de functionare (motor in patru timpi si in doi timpi) ca si Ia motorul Otto. La motoarele Diesel cu camere de ardere divizate (separate) jetul de combustibil este injectat intr-un compartiment separat de camera de arde re propriu-zis din cilindru. In aceasta categorie intra: a) Motoare cu camera de vartej (turbulenta) La care camera separat (de forma cilindrica sau sfe rica (comunica cu cilindrul printr-un canal de forma unul ajutaj, dispus tangential la camera separate. Astfel, in timpul comprimarii in came ra separat in care are loc injectia, se produce un vartej puternic care mareste viteza de ardere.

13

Acelasi vartej produce in cilindru o miscare circu lard a aerului. Favorabil extinderli rapide si unli forme a frontulul de flacara. Prin aceasta circu latie se asigura

arderea in cilindru a combustibilului care s-a aprins in camera de vartej. Volumul

cameret de vartej reprezint 50-80% din volumul total al camerei de ardere. b) Motoare cu antecamerd (camerd de preardere), la care injectia are loc intr-o camera separata, de forma cilindrica, tronconica sau sferica, reprezentand 25-

40% din volumul total al camerei de ardere, si care comunica cu cilindrul prin
unul sau mai multe orificil de sectiune redusa care au roul unor duze. c) Motoare cu camera de vartej si cu injective directa Ia care injectorul este prolectat astfel incat sa dirijeze un jet direct in camera principala de ardere si altul

(cu debit mai redus) In camera secundar de vartej. Arderea incepe in camera
secundara, dand nastere unui curent invers in camera principa1 de ardere si favorizand procesul de ardere. O caracteristica comuna a motoarelor Diesel cu camere divizate este

functionarea mai lin datorita cresterii mai reduse a presiunii in cilindrul motorului.
Ca dezavantaj se remarca necesitatea montarii unei bujii incandescente in camera separat utilizata pentru pomirea la rece.
14

La motoarele Diesel cu camera de ardere nedivtzata (camera unitar), combustibilul este injectat direct in camera de ardere (de unde denumirea de motoare cu injectie direct). Pentru ca sa se asigure o ardere buna, este necesara o intensificare a miscarii aerului in cilindru. Aceasta se produce ori cu supapa ecran on cu ajutorul unor forme corespunzaoare ale camerei de ardere realizate in capul pistonulul (cu praguri de turbionare). In primul caz carburantul este injectat aproape perpendicular pe directia de deplasare a aerului, obtinandu-se reducerea consumului specific de combustibil la sarcini mari. In celalalt caz carburantul este injectat direct pe peretele camerel si formeaza acolo o pelicula in care se vaporizeaz rapid. In prezent sunt utilizate diferite sisteme de crestere a puteril specifice a motoarelor Diesel.

Gea mat utilizat este supraalimentarea prin precomprimarea aerului admis in

dilindru cu un airbocompresor. Procedeul se bazeaza pe folosirea energiei gazelor arse evacuate din cilindru intr-o turbina. Antrenat de catre gaze, turbina acionneaza o suflanta (compresor) cuplata pe acelasi arbore, care comprima

aerul inainte de aspiratia in cilindru.

15

Mod de functionare!
Motorul Otto standard este un motor in 4 timpi in care pistonul face 4

curse. Sa vedem care sunt acestea: Timpul 1:Admisie-pistonul porneste de la capatul superior al cilindrului si in cilindru este aspirat amestecul de aer si benzina deoarece supapa de admisie este deschisa la sfarsitul acestui timp pistonul ajunge la capatul inferior si supapa de admisie este inchisa. Timpul 2:Compresie adiabatica-amestecul se incalzeste pana cand pistonul ajunge la capatul superior. Timpul 3:Ardere si destindere adiabatica-o descarcare electrica a bujiei aprinde amestecul carburant a carui ardere are loc rapid, ca o explozie. De aici provine si denumirea alternativa de motor cu explozie. Presiunea si temperatura in cilindru cresc brusc si pistonul este impins. Timpul 3 este timpul motor, in care se efectueaza lucru mecanic asupra pistonului. La sfarsitul acestui timp se deschide supapa de evacuare

Mod de functionare
Timpul 4: Evacuarea gazelor arse in atmosfera-incepe printr-un
proces de racire izocora, pana cand gazele ajung la presiunea atmosferica. Pistonul se ridica si gazele sunt evacuate supapa de evacuare fiind deschisa. La capatul ciclului supapa de evacuare se inchide supapa de admisie se deschide si incepe un nou ciclu. Randamentul mecanic efectiv al unui motor Otto modern este de circa 20-25%.

Scurt istoric motorul diesel

Otto si-a petrecut urmatorii
cinci ani punand la punct acest proiect, care i-a adus in final medalia de aur pentru 'motorul cu gaz atmosferic' la Expozitia de la Paris, din anul 1867.

Acesta si-a prezentat inventia

functionand in 1900 la ,,Expozitia Universala utilizand ulei de alune. primul model al lui Diesel,un cilindru inalt de fier cu o volanta la baza, functiona autonom pentru prima data.

La inceputul lui 1987 apare

Motorul Diesel

Este un motor cu combustie interna,mai exact este un motor cu

aprindere prin compresie, in care combustibilul se detoneaza doar prin temperatura ridicata creata de comprimarea amestecului aercarburant, si nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, asa cum ar fi bujia in cazul motorului pe benzina. Camera de ardere este formata dintr-un cilindru inchis la un capat si un piston care aluneca de sus in jos. Printr-un sistem biela-manivela pistonul este legat de un arbore cotit care transmite lucrul mecanic spre exterior.Rolul arborelui este acela de a transforma miscarea de du-te vino a pistonului in miscare de rotatie.

Cum functioneaza? Alcatuire(componente)

Motorul este dispozitivul ce
transforma combustibil(prin ardere,cedand caldura)in lucru mecanic. Componentele unui motor cu ardere intern cu ciclu n patru timpi:(E) Cam de acionare a supapei de evacuare, (I) Cam de acionare a supapei de admisie, (S) Bujie, (V) Supape, (P) Piston, (R) Biel, (C) Arbore cotit, (W) Cma de ap pentru rcire.

20

Mod de functionare
Motorul Diesel functioneaza in 4 timpi si anume:
Timpul 1-Admisia Prin deschiderea supapei de admisie si inchiderea supapei de evacuare,pistonul deplasandu-se de la punctul mort superior in punctul mort inferior, introduce aer in cilindru. Timpul 2-Compresia Dupa inchiderea supapelor, pistonul incepe sa se deplaseze dinspre punctul mort inferior spre cel superior comprimand aerul din piston.La un anumit moment al compresiei, prin injector este introdus, in cilindru, combustibilul pulverizat.

Mod de functionare
Timpul 3-Arderea si detenta Amestecul de aer cu vapori de motorina, comprimat intr-un timp foarte scurt, explodeza, impingand pistonul din punctul mort superior in punctul mort inferior. TiMPUL 4-Evacuarea Supapa de evacuare se deschide, iar cea de admisie ramane inchisa si, prin deplasarea pistonului din punctul mort inferior in cel superior, sunt evacuate gazele arse din cilindru. Pe durata timpilor 1,2 si 4 miscarea este transmisa de la arborele cotit la piston, iar pe durata timpului 3, miscarea este transmisa de la piston la arborele cotit, fiind de fapt cea care genereaza functionarea motorului.

Avantaje si dezavantaje
Motoarele Diesel au un randament mult mai bun decat
cele pe benzina. Unele motoare Diesel au bujii incandescente, deoarece la temperaturi scazute, aerul din cilindri nu se poate incalzi indeajuns de tare pentru ca motorina injectata sa se aprinda. La masinile Diesel consumul de combustibil este redus. Motorul Diesel nu este silentios si in multe cazuri automobilele Diesel se infig mai greu la drum.

Ciclul lui Carnot

n termodinamic, ciclul Carnot este un ciclu teoretic, propus n 1820 de inginerul francez
Nicolas Lonard Sadi Carnot, ciclu destinat comparrii randamentului termic al mainilor termice. Este un ciclu reversibil efectuat de o main Carnot legat la dou surse de cldur

de temperaturi diferite (sursa cald i sursa rece). Folosete ca agent de lucru un gaz
perfect prin transformrile cruia se obine lucrul mecanic.

Ca orice ciclu termodinamic, i ciclul Carnot poate fi parcurs n sens orar, fiind n acest caz un
ciclu motor, sau n sens antiorar (trigonometric), fiind n acest caz un ciclu generator. n cele
ce urmeaz va fi descris ciclul Carnot motor.

Ca orice ciclu termodinamic, i ciclul Carnot poate fi parcurs n sens orar, fiind n acest caz un
ciclu motor, sau n sens antiorar (trigonometric), fiind n acest caz un ciclu generator. n cele
ce urmeaz va fi descris ciclul Carnot motor.

24

Ciclul lui Carnot

Este un ciclu n patru transformri:
Destindere izoterm reversibil a gazului la temperatura sursei calde, T . n aceast transformare destinderea gazului este determinat de absorbia de cldur la temperatur constant de la sursa cald, iar gazul efectueaz lucru mecanic asupra mediului. Cantitatea de

cldur absorbit de la sursa cald este notat n lucrrile n limba romn cu Q.

Destindere adiabatic reversibil (izoentropic) a gazului. n aceast transformare (B-C n diagrama T-s) gazul continu s se destind efectund lucru mecanic asupra mediului. Deoarece transformarea e adiabatic (fr schimb de cldur), prin destindere gazul se rcete pn la

temperatura sursei reci.

Comprimare izoterm reversibil a gazului la temperatura sursei reci, T0. n aceast transformare (C-D n diagrama T-s) mediul efectueaz lucru mecanic asupra gazului, determinnd evacuarea cldurii din gaz la temperatura sursei reci. Cantitatea de cldur evacuat la sursa rece

este notat n lucrrile n limba romn cu Q0.

Comprimare adiabatic reversibil (izoentropic) a gazului. n aceast transformare (D-A n diagrama T-s) mediul continu s efectueze lucru mecanic asupra gazului. Deoarece transformarea e adiabatic (fr schimb de cldur), prin comprimare gazul se nclzete pn la temperatura

sursei calde.

25

"Ciclul Otto".
Timpul I Admisia; Timpul II Compresia; Timpul III Detenta

(arderea) i destinderea Timpul IV Evacuarea

26

 Timpul I: Absorbtia. Supapa de admisie este deschisa

iar supapa de evacuare este inchisa. Cand pistonul se trage in cilindru, aspira amestecul exploziv de aer si benzina din carburator. Timpul II: Compresia. Supapa de admisie se inchide si pistonul care intra in cilindru comprima continutul. Timpul III: Aprinderea . Pistonul a ajuns in capatul de sus al cilindrului. In acest moment, o scanteie electrica se produce in bujie si aprinde amestecul, facandu-l sa impinga pistonul in jos datorita cresterii bruste a volumului amestecului ce tocmai a explodat. Timpul IV: Evacuarea. Pistonul a ajuns in capatul de jos al cilindrului. Supapa de evacuare se deschide iar pistonul, in virtutea impulsului capatat, se intoarce si evacueaza gazele de ardere prin supapade evacuare.

27

Legea fizica ce sta la baza functionari motorului termic

Motorul cu ardere interna Un amestec de aer si de vapori de benzina sau de alti combustibili lichizi explodeaza atunci cand vine in contact cu o flacara iar forta de expansiune a gazelor formate prin ardere poate deveni forta motoare (lucru mecanic). Pe acest principiu se bazeaza diverse tipuri de motoare cu explozie. Motoarele termice cu piston,transforma energia chimica a combustibilului in energie mecanica si in energie calorica disipativa,energia mecanica manifestandu-se sub forma miscarii rectilinii si alternative a pistoanelor,care este modificata in miscare de rotatie a arborelui cotit cu ajutorul mecanismului biela-manivela.
28

 In Timpul III (3->4) Detenta

(arderea) i destinderea (timpul motor):supapele sunt inchise,bujia produe scanteia si amestecul carburant arde=>caldura ,folosind primul principiu al termodinamici,caldura este

Timpul motor

transformata in lucru
mecanic,provocand coborarea pistonului;

Schimbul de enrgie, prin arderea

unui combustibil ,din caldura in lucru mecanic sta la baza functionari motorului termic .
29

Masinile termice au la baza lor de functionare principiile I si II ale termodinamicii. Intr-un sistem perfect izolat, suma energiilor de orice fel pe care le contine ramane constanta.

Din caldura Q data corpului o parte se va transforma in L care se

manifesta ca lucru mecanic exterior, o parte U se absoarbe si produce o variatie a energiei interne. Expunerea matematica este urmatoarea:

Q = U + L Principiul I stabileste numai cantitativ cat lucru mecanic se poate obtine dintr-o cantitate de caldura.

30

Principiul al II-lea este si calitativ, deoarece se ocupa de calitatea energiilor, adica de posibilitatea unei transformari a lor in lucru mecanic util si arata ca aceasta transformare nu este integral posibila pentru caldura.

Acest principiu se enunta astfel: Daca doua S.T. aflate in stare de

echilibru (incalzire) diferite, sunt puse in contact termic dupa un timp in

care fiecare dintre ele isi modifica starea de echilibru initala (unul se incalzeste, celalalt se raceste) vor ajunge la o stare comuna de echilibru, diferita de cele doua stari initiale.

Deci, toate masinile termice care functioneaza intre aceleasi limite de temperatura au acelasi randament maxim, adica acelasi coeficient economic ideal.

Principiul al II-lea al termodinamicii ne arata ca pentru ca o masina termica

sa poata functiona este absolut nevoie de doua surse de caldura(una calda si alta rece).
31

In timp au existat si alte motoare termice de exemplu:

Maina lui Watt La maina sa inventat n 1769, aburii treceau ntr-o camer separat pentru condensare. Deoarece cilindrul nu era ncalzit i rcit alternativ, pirderile de cldur ale mainii erau

relativ sczute. De asemenea, maina lui Watt era mai rapid, pentru c se puteau admite
mai muli aburi n cilindru odat ce pistonul se ntorcea n poziia iniial. Aceasta i alte mbuntiri concepute de Watt au fcut ca maina cu aburi s poat fi folosit ntr-o gam larg de aplicaii.

n perioada victoriana, locomotive cu aburi puternice revoluionaser deja cltoria pe

uscat. Mainile cu aburi au fcut posibile i tiprirea ziarelor, torsul i esutul textilelor i acionarea mainilor de splat n "spltoriile cu aburi". Mainile cu aburi puneau n micare caruselele, iar unii fermieri foloseau energia de abur pentru a ara pmntul.

Antreprenorii de curtorii aveau aspiratoare cu aburi, i la cele mai bune frizerii din
orae existau chiar i perii pentru masarea capului acionate cu aburi.

32

Motoarele Diesel moderne Motorul Diesel este un motor cu combustie intern, mai exact este un motor cu aprindere prin compresie, n care combustibilul se detoneaz doar prin temperatura ridicat creat de comprimarea amestecului aercarburant, i nu prin utilizarea unui dispozitiv auxiliar, aa cum ar fi bujia n cazul motorului pe benzin. Motorul opereaz utiliznd ciclul Diesel. Motoarele Diesel sau pe benzin sunt n 2 timpi sau n 4 timpi. Majoritatea motoarelor sunt n 4 timpi, dar unele motoare mari funioneaz n 2 timpi, n principal cele de pe nave. Majoritatea locomotivelor moderne folosesc motoare Diesel n 2 timpi, cuplate la generatoare electrice ce acionez motoare electrice, eliminnd nevoia transmisiei. Pentru cresterea presiunii n cilindrii s-a folosit supraalimentarea, mai ales la motoarele Diesel n doi timpi care au dou curse utile per rotaie a arborelului cotit.

33

n mod normal, cilindrii sunt multipli de doi, dar se pot folosi orice numr de cilindri, att timp ct sunt eliminate vibraiile excesive. Cea mai folosit configuraie este cea de 6

cilindrii n linie, dar sunt folosii i 8 cilindrii n V sau 4 n linie. Motoarele de mic
capacitate (n special cele sub 5000 cmc) au de obicei 4 (majoritatea lor) sau 6 cilindrii, fiind folosite la autoturisme. Exist i motoare cu 5 cilindrii, un compromis ntre funcionarea lin a unuia de 6 cilindrii i dimensiunile reduse ale unuia de 4 cilindrii.

Motoarele Diesel pentru ntrebuinri curente (brci, generatoare, pompe) au 4, 3 si 2

cilindrii sau un singur cilindru pentru capaciti mici.

34

n dorina de a mbuntii raportul greutate/putere s-au adus inovaii privind dispunerea cilindrilor pentru a obine mai mult putere per cilindree. Cel mai cunoscut este motorul Napier Deltic, cu trei cilindri dispui sub form de triunghi, fiecare cilindru avnd 2 pistoane cu aciune opus, ntregul motor avnd 3 arbori cotii. Compania de camioane Commer din Marea Britanie a folosit un motor asemntor pentru vehiculele sale, proiectat de Tillings-Stevens, membru al Grupului Rootes, numit TS3. Motorul TS3 avea 3 cilindri n linie, dispui orizontal, fiecare cu 2 pistoane cu aciune opus concectate la arborele cotit printr-un mecanism de tip culbutor. Dei ambele soluii tehnice produceau o putere mare pentru cilindreea lor, motoarele erau complexe, scumpe de produs i ntreinut, iar cnd tehnica supraalimentarii s-a mbuntit n anii 1960, aceasta a devenit o solutie viabil pentru creterea puterii. nainte de 1949, Sulzer a construit, experimental, motoare n doi timpi supraalimentate la 6 atmosfere a cror putere era obinut cu ajutorul unor turbine acionate de gazele de evacuare.

35

 Motoarele Diesel timpurii Intenia lui Rudolph Diesel a fost aceea de a nlocui motorul cu aburi ca surs primar
de energie pentru industrie. Motoarele Diesel de la sfrtul secolului XIX i nceputul secolului XX foloseau aceeai form i dispunere ca motoarele cu aburi industriale: cilindri cu curs mare, supape exterioare, chiulase pentru fiecare cilindru i arbore cotit fr carter, cuplat la un volant enorm. Curnd, vor aprea motoare mai mici, cu cilindri verticali, n timp ce majoritatea motoarelor industriale de mrime mare i medie aveau tot cilindri orizontali, i ntocmai ca motoarele cu aburi, aveau mai muli cilindri. Cele mai mari motoare Diesel timpurii erau replici ale celor cu aburi, cu lungimi impresionante, de civa metri buni. Acestea funcionau cu viteze foarte mici, n special datorit motorinei injectate cu ajutorul aerului comprimat, dar i pentru c trebuiau s corespund majoritii utilajelor industriale construite pentru motoarele cu aburi, unde vitezele normale de operare se ncadrau ntre 100 si 300 rotaii pe minut. Motoarele erau pornite cu ajutorul aerului comprimat, care era introdus in cilindri i rotea motorul, dei cele mai mici puteau fi pornite i manual.
36

 n primele decenii ale secolului XX, cnd marile motoare Diesel erau montate pe
nave, acestea aveau forma motoarelor cu aburi, pistonul mpingea o tij cuplat la o

biel ce rotea arborele motor. Urmnd modelul motoarelor cu aburi, s-au construit
motoare cu dubl aciune, unde arderea avea loc n ambele pri ale pistonului pentru a mrii puterea. Acestea aveau doua rnduri de supape si dou sisteme de injecie. Sistemul permitea, de asemenea, modificarea sensului de rotaie, prin modificarea

timpilor de injecie. Prin urmare, motorul putea fi cuplat direct la axul elicei, fr a
mai fi nevoie de o cutie de viteze. Dei aveau o putere mare i erau foarte eficiente, marea problema motoarelor cu dubl aciune era etanietatea camerei inferioare de ardere i a segmenilor. n anii 1930 s-a descoperit c montarea

turbocompresoarelor era o soluie mai uoar i eficient.

37

Randament

Arbore cotit i pistoane

Randamentul caracterizeaza eficienta cu care un motortermic

transforma caldura in lucru mecanic intr-un proces ciclic .El e definit ca raportul dintreceea ce se obtine(lucru mecanic util cedat exteriorului)si ceea ce se consuma(caldura obtinuta,prin arderea unui combustibil). Matemati se pote scrie = L/Q

Cu ce ne ajuta?
In viata cotidiana motorul termic e folosit frecvent in mijloacele de transprt(public sau privat)de exemplu: automobil ,vapor, tren ,autobuz,etc.

38

Concluzii
Motorul Diesel difera de cel Otto doar prin faptul ca arderea are loc la
volum constant si nu la presiune constanta. Majoritatea motoarelor Diesel sunt de asemenea in 4 timpi dar functioneaza diferit. In primul timp este aspirat aer nu si motorina. In timpul 2 aerul este incalzit prin comprimare pana la circa 440 grade C. La sfarsitul acestui timp este injectata motorina care se auto aprinde datorita temperaturii mari a aerului. Timpul 4 este ca si la motorul Otto unul de evacuare. Randamentul unui motor Diesel este mult mai mare decat al unui motor Otto si astazi se situeaza putin peste 40%. Motoarele Diesel sunt motoare relativ lente cu viteze ale arborilor cotiti de 100 pana la 750 rpm spre deosebire de motoarele Otto care au viteze ale arborilor cotiti de circa 2500-5000 rpm. Deoarece motoarele Diesel folosesc rate de compresie de 14 la 1, sau mai mari, spre deosebire de motoarele Otto care au rate de compresie intre 8 la 1 si 10 la 1, ele trebuie sa aiba o constructie mai rigida de aceea sunt mai scump de fabricat. Acest dezavantaj este compensat de randamentul mai mare si de faptul ca motorina este mai ieftina decat benzina.

Bibliografie
Gheorghe Fril, Mariana Fril, S. Samoil
Automobile, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti,

http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_diesel

2007 Doina Trcitu,Mihaela Iancu,Viorica Pop,Stelian Ursu, Fizica manual clasa 7,editura radical 2005 http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83 http://portal.edu.ro/materiale_ael/DContent/fizica/C11/F IZ13/M6/index.html Din caiet Constantin Mantea,Mihaela Garabet,Editura ALL ,clasa X editura didactica si pedagogica

40