CAFEAUA,

plcerea de a fi mpreun

M ariana V inereanu
martie

Motto:
Cafeaua este potiunea magica ce ne trezeste dimineata si aduga un plus de savoare vietii noastre. Cafeaua trebuie sa fie neagra ca noaptea, tare ca moartea dar dulce ca iubirea, spune un vechi proverb turcesc.

In zilele noastre, cafeaua este cea mai populara bautura pe glob. De asemenea, ea se afla pe lista celor mai cunoscute mirosuri, alaturi de bere si unt de arahide. Si sa nu uitam ca in ultimele trei secole, 90% din toti oamenii care traiesc in lumea occidentala au trecut de la ceai la cafea. O cafeluta dimineata e binevenita si o poti savura in familie, cu prietenii, vecinii si, de ce nu, virtual

Etimologia cuvntului cafea

!semanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni # in italiana "caffe", in franceza "caff$" si "%affee" in germana, de e&emplu', i(au determinat pe oameni sa creada ca numele provine din ")affa", provincia etiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acest cuvant povine din ar*bescul "+uah,e%", care inseamna stimulant, putere -

sau vigoare.

Ce este CAFEAUA
Substanta de origine vegetala, cafeina se gaseste intre .0 si 1.0 mg la o ceasca #/(10cl'. Daca este consumata in cantitati rezonabile, este un euforizant #tonic cardiac, stimulant al sistemului nervos'. 0rezenti intr(o proportie mai mica, taninii din cafea sunt diferiti de cei ai ceaiului. !u un rol antio&idant. 1ste indicat sa consumati doua cesti de cafea pe zi, dupa fiecare masa principala, pentru a facilita digestia, dar nu mai mult de patru. 23afeaua este al doilea bun comercializat in lume, dupa petrol.4 5 ar spune unii.

Istoria unei cafele fierbinti

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de 1000 de ani. In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul 6i7lociu ea este consumata de toate paturile sociale inca din vechime. 0rima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al I8(lea, dar cu multe secole inainte, e&istau multe legende arabe despre bautura misterioasa si amara cu puteri stimulatoare

0rimele plante de cafea au fost aduse pe coastele 6arii 9osii din !frica. :a inceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. ;riburile est( africane macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animala obtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. !cestea erau consumate de razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor. Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor !vicenna, administra cafeaua in chip de medicament. 1tiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea in apa a boabelor uscate. 3afeaua crestea in mod natural si in 0eninsula !rabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bautura calda.

<

Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr(o zona a 1tiopiei cunoscuta sub numele de 2)affa4. De acolo ea se raspandeste in =emen, apoi in !rabia si 1gipt. 3ultivarea cafelei s(a e&tins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al 8I>(lea, societatile care practicau comertul au inceput sa(si dea seama de marele potetial pe care il reprezinta cafeaua si au lansat(o cu succes in 1uropa. 3afeaua a intrat in 1uropa prin portul >enetia, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. 0e la mi7locul secolului 1?, olandezii dominau comertul naval si au introdus cultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele @ava, Sumatra, Sula,esi si Aali. 3afeaua a a7uns in !merica :atina cateva decenii mai tarziu cand francezii au adus o planta de cafea in 6artinica. :a 7umatatea secolului 19, o boala rara a plantelor s(a raspandit prin plantatiile de cafea din !sia de sud(est si culturile au fost compromise. !stfel, Arazilia a devenit cea mai mare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.

Mituri frecvente despre cofeina si cafea

6iturile despre cafea pot fi impartite in doua categorii. In prima intra relatarile slab sau deloc argumentate din punct de vedere istoric, privitoare la originea si "circuitul" bauturii in lume. ! doua categorie, mult mai bine reprezentata si importanta pentru sanatatea noastra are la baza e&agerarea calitatilor fizico(chimice ale cafelei. Se stie insa ca pana in secolul al 8I>(lea, cafeaua a fost pregatita intr(un mod similar cu vinul, fiind utilizata in cadrul ceremoniilor religioase si trecand abia mai tarziu in spatiul profan. O istorie apocrifa datand de pe la 1B00, povesteste despre un pazitor de capre Cemenit, pe nume )haldi, care a observat cum caprele sale deveneau neastamparate si energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau in tufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Dimit de comportamentul lor, )haldi a dus fructe la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele in apa. !cesta a obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga oboseala si somnolenta

3ealalta poveste este aceea a unui dervis musulman care a fost condamnat de dusmanii lui sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau, tanarul a auzit o voce care ii B

spunea sa manance fructele dintr(un arbore de cafea din apropiere. Dervisul a incercat sa inmoaie fructele in apa si cand nu a reusit, pur si simplu a baut lichidul acela. Interpretand supravietuirea si energia sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s(a intors la ai sai si a raspandit credinta si reteta acestei bauturi.

Calatorie in urul unei boabe de CAFEA

!rborele #sau arbustul' de cafea este un membru al familiei 9ubiacee #genus coffea' E in general, acesta nu creste decat in regiunile tropicale si subtropicale, cu ploi abundente, zona principala de cultura fiind situata intre -- si -BF latitudine nordica si sudica #de o parte si de alta a ecuatorului'. !cest arbust creste la altitudini care se situeaza intre -00 si 1-00 m. !rborele de cafea se cultiva totusi si in zonele mai inalte #-000 m', cafeaua recoltata aici fiind denumita "Gigh Hro,n" #cafea de altitudine', a carei calitate este foarte buna, cu aroma puternica si e&trem de apreciata de cultivatori. Specia 9obusta infloreste incepand din anul al doilea, iar !rabica infloreste in mod curent in al treilea an de la plantare. De regula, primele recolte se obtin incepand cu anul al patrulea sau chiar cu al cincilea, cand plantatiile pot fi considerate "pe rod" . Dn arbore de cafea tanar poate furniza la recoltare pana la -,. %g de "cirese", fructe din care se pot obtine, dupa prelucrare, circa .00 g boabe de cafea curate sau B00 g cafea pra7ita. A!"#!E$E !rborele de cafea din specia !rabica poate atinge la varsta de % ani o inaltime de circa & ' % m, iar cel din specia !obusta a unge pana la () ' (& m inaltime. ;otusi, culturile se mentin prin taieri la o inaltime de -,. ( < m, pentru cresterea randamentului in fructe si usurarea culesului. !rborele de cafea pretinde o temperatura medie de circa 1I ( --F3, cele inferioare temperaturii de 11F3 putand avea un efect negativ asupra recoltelor.
FRUNZELE

!rborele de cafea, tot timpul verde, are de obicei forma unui con, cu ramuri fle&ibile si radacini superficiale. Frunzele sunt verzi ' lucioase si ating o lungime de ma*imum +) cm, asemanatoare cu cele de laur, dispuse opus doua cate doua, de(a lungul ramurilor, in functie de altitudine si climat, arborele de cafea este in masura sa infloreasca #la fel ca si portocalul' tot timpul anului, infloritul principal se desfasoara pe o perioada de mai multe luni, desi florile sale se ofilesc de7a dupa cateva ore.
FLORILE

Florile sunt albe, cresc sub forma de ciorchine si emana un miros puternic, asemanator celui de iasomie sau de portocal, iar perioada de inflorire variaza de la o zona la alta . 3eea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca in toate sezoanele se gasesc in acelasi arbore ramuri cu flori, cu fructe verzi, in parg sau coapte, culoarea acestora trecand de la verde, la galben, apoi la rosu deschis si in sfarsit la rosu(purpuriu, cand fructele a7ung la maturitate completa.
FRUCTELE

3a aspect e&terior, fructele de cafea se aseamana cu ciresele si contin circa /I% pulpa, /% tegument si circa -/% bob curat. Din punct de vedere botanic, fructul arborelui de cafea este o drupa falsa, acoperita de un tegument membranos, care isi schimba culoarea de la verde la rosu(purpuriu, in functie de stadiul de dezvoltare a fructului. Sub acest invelis se gaseste o pulpa carnoasa, in interiorul careia se afla bobul de cafea. !cesta este format din doua parti aplatizate pe o parte si despartite de o adancitura longitudinala. Aobul de cafea este de culoare verde in interior, acoperit de o pelicula subtire argintie, peste care se afla un invelis pergamentos de culoare galbena spre bruna. 1&ista insa fructe in interiorul carora se gaseste un singur bob de cafea de forma rotunda si care este denumit de cultivatori 3aracoli. !ceste boabe de cafea provin din fructele arbustilor de cafea imbatraniti, care cresc pe ramurile lor e&terioare. 3aracteristic acestor boabe este faptul ca aroma lor este mai pronuntata decat a celor de forma normala, motiv pentru care boabele de cafea 3aracoli sunt atent selectionate de cultivatori si mult apreciate pentru aroma si savoarea lor.

,lantatiile de cafea
Incepand cu secolul 8>II, odata cu sporirea popularitatii cafelei pe teritoriul 1uropei, a crescut si interesul 6arilor 0uteri ale :umii 5 9egatul Dnit, Jranta, Olanda, 0ortugalia si Spania 5 pentru aceasta. 0ana in acel moment, cafeaua era importata din 0eninsula !rabica, asupra careia niciuna dintre aceste natiuni nu avea control. 1uropenii au incercat cafeaua si le(a placut, iar acum doreau sa inceapa sa produca pentru ei insisi. 0rimele care s(au lansat in aceasta cursa au fost ;arile de @os. In 1/1/, spionii olandezi au reusit sa sustraga un arbore de cafea din 6ocha #=emen'. ;otusi, pentru inceput, olandezii i(au infrant pe portughezi si au preluat controlul in Sri :an%a si in Sudul Indiei. !poi, in 1/99, olandezii au inceput productia de cafea in Indonezia, cand arborii au fost transplantati cu succes din 6alabar #India' in @ava.

Jructele de cafea sunt culese doar pe perioada sezonului uscat atunci cand fructele sunt coapte perfect. Imediat dupa ce fructele de cafea sunt culese urmeaza uscarea acestora, care de obicei dureaza intre ? si 10 zile, cafeaua fiind periodic amestecata si intoarsa pentru a se usca uniform. Dscarea este facuta pana cand nivelul de umiditate din fruct scade pana la 11%, culoarea fructelor devenind maro. O masina speciala pentru spalatul cafelei inlatura pulpa si coa7a de pe boabe, aceste fiind transportate catre locuri unde vor sta la fermentat intre 1- si BI de ore. 1nzimele naturale au ca /

rezultat desprinderea resturilor de pulpa de pe boabele de cafea. Dupa ce acest proces are loc, boabele de cafea prospete sunt uscate ori la soare ori in masini speciale pentru uscat boabele de cafea fara a le influenta calitatea. Dneori boabele de cafea sunt slefuite pentru a indeparta si ultimele urme de coa7a de pe acestea. Dupa acest proces urmeaza sortarea si gradarea boabelor de cafea care poate fi facut manual sau automatizat cu a7utorul unui 7et de aer care separa boabele mai usoare #inferioare' de celelalte mai grele. Sortarea se face mai intai in functie de marime si apoi in functie de densitate. !stfel se obtine cafeaua verde 5 green coffe 5 care este ambalata in saci de iuta sau de sisal cu greutatea de /0 de %g. !cesta este modul in care cafeaua este transportata catre pr*7itorii. 3afeaua odata a7unsa in pr*7itorii este pusa in masini de pra7it . !ici este locul in care aroma cafelei este eliberata, la temperaturi ce se afla in 7urul a -II grade 3elsius. In timpul pra7irii boabelor de cafea acestea scot niste zgomote, la circa I minute dupa ce procesul de pra7ire a inceput, boabele scot un sunet asemanator celui facut de popcorn cand este gata. In acest moment boabele au o temperatura de circa -0B grade celsius si sunt duble ca si marime. 3uloarea devine maronie datorita uleiurilor din compozitia lor care a7unge la suprafata si se intalneste cu temperatura ridicata, proces care se numeste piroliza. !cest proces 5 piroliza 5 elibereaza esenta si aroma cafelei. Dn al doilea sunet se produce la circa < pana la . minute dupa primul, sunet care indica faptul ca boabele sunt pra7ite. ;impul inseamna aproape totul 5 pentru o pra7ire in stil american am avea o pra7ire moderata iar pentru un espresso italian o pra7ire mai intensa.

Cele mai aromate cafele

Aroma !roma cafelei este una din cele mai importante insusiri, la formarea aromei cafelei contribuie peste B0 de substante e&istente in cafeaua cruda sau formate prin pra7ire. !roma poate varia de la un lot la altul si este data, in primul rand, de varietatea din care fac parte arborii de cafea, de modul in care au fost ingri7iti, de conditiile de cultura, de calitatea boabelor, a solului si de caracteristicile zonelor geografice. In urma unor teste senzoriale pe 19 tipuri de cafea macinata si pra7ita, sigilata de producatori, s( au putut stabili un top al celor mai aromate tipuri de cafea e&istente pe piata romaneasca. Dupa testarea si analizarea probelor, -ova "rasilia .elect, /chibo Mocca, Elita .elected si /chibo E*clusive au fost desemnate ca avand cele mai pronuntate arome si gusturi, acestea reprezentand cea mai buna alegere pentru un consumator. ;otusi, din toate probele analizate, nici una nu s( a ridicat la calificarea ma&ima de cinci stele.

Arabica, cea mai buna 3afeaua arabica este considerata de calitate superioara fata de alte tipuri. >arietatile cele mai valoroase de cafea arabica sunt 6occa, cu boabele sale mici, dure si rotunde si cu o aroma foarte pronuntata si varietatea Aourbon, cu boabele ascutite, care provine din Insulele 9eunion. 0rin denumirea 3afea de Arasilia se intelege cafeaua arabica cultivata in Arazilia, iar prin denumirea 3afea 6ilds ( cafeaua arabica provenita din alte tari.

,rincipalele tipuri de Cafea

Cafeaua Arabica

3afeaua arabica, originara din !frica, mai precis din !bisinia, este cea mai apreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in !merica :atina, dar si in !frica, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verzuie ( albastruie. !ceasta are aroma si gustul mult mai rafinate decat alte specii # sunt mai dulci, pline de aroma si usor acide'. 3ontinutul de cofeina variaza intre 1,1% si 1,?%. 3u toate varietatile sale #6o%a, 3atuai, Aourbon etc.' !rabica reprezinta trei sferturi din productia mondiala de cafea.
Cafeaua

!obusta 3afeaua robusta, originara din bazinul 3ongo, creste mai rapid si este mult rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens in !frica, India si Indonezia. 3ontinutul de cofeina in schimb este aproape dublu si variaza intre -% si B%. Aoabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu ( galbuie. 3afeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si este foarte apreciata in gama de cafea solubila.
Cafeaua

$iberica 3afeaua liberica, originara din !frica, :iberia, are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva e&clusiv in campiile subtropicale ale !fricii si !mericii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa intre -0 si -.F3. Aoabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. 3alitatea acestei specii de cafea este mediocra. Cafeaua Maragog0pe !cest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului 6aragogCpe, statul Aahia din Arazilia. 1ste un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciile arabica si liberica iar cultura sa este e&trem de imprastiata #Arazilia, Huatemala, Kicaragua, 6e&ic, 3olumbia si chiar @ava', la o altitudine variind intre /00 si 1000m. Aoabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie. Alte tipuri de cafea1 I

3afeaua americana 5 boabele se pra7esc mediu, rezultand o fiertura echilibrata, nici prea saraca, nici prea bogata in arome. 3afeaua frantuzeasca 5 boabele sunt foarte bine pra7ite si capata o culoare ciocolatie profunda si intunecata. Din ele se face o cafea tare 3afeaua italiana 5 boabe lucioase, maroniu(negre, folosite pentru espresso. 3afeaua europeana 5 doua treimi boabe bine pra7ite amestecate cu o treime boabe pra7ite normal. 3afeaua vieneza are proportii inverse. 3afeaua instant 5 o pudra facuta din cafea proaspat facuta, deshidratata la caldura

Cafeaua din 2anoderma 3 prima cafea sanatoasa

3afeaua obtinuta din ciuperca Hanoderma este la momentul actual foarte apreciata si cautata de catre bautorii de cafea din 9omania si nu numai. !cest tip de cafea este un amestec de boabe de cafea pra7ita Li e&tracte din ciuperca roLie Hanoderma 5 o ciuperca folosita de secole intregi in 3hina datorita multiplelor beneficii pe care le aduce sanatatii. 3afeaua din Hanoderma, fiind cunoscuta si sub numele de Mcafeaua sanatoasa4, stimuleaza capacitatea de aparare a organismului, regleaza glicemia, creLte concentraNia de o&igen din sange, reduce oboseala, stimuleaza vitalitatea, imbunataNeste memoria, reduce tensiunea Li mareste puterea de concentrare. 3afeaua din Hanoderma contine doar 9 mg de cofeina, in timp ce cafeaua obisnuita contine 1<. mg, 3oca(3ola dietetica B/ mg, iar o tableta de ciocolata neagra detine -- mg de cofeina. ;otusi este bine ca inainte de a achizitiona un astfel de produs, sa va uitati la grama7ul acestui ingredient.

,regatirea cafelei
0entru a obtine o cafea tina seama de patru pasiO macinare, e&traordinara este important sa se dozare, apa si prospetime.

Macinarea cafelei 0entru fiecare metoda de preparare a cafelei, este necesar un grad diferit de macinare, intrucat gustul final al cafelei este influentat de timpul in care apa si cafeaua sunt in contact direct. P In cazul in care se pregateste cafeaua cu o cafetiera, aceasta trebuie macinata mai mare, deoarece timpul de contact dintre apa si cafea este de apro&imativ patru minute. P In timp ce cafeaua pregatita pentru cu un e&presor trebuie sa fie mai fin macinata, intrucat prepararea ei dureaza in 7ur de -0 secunde. P 3u cat timpul de pregatire al cafelei este mai mic cu atat cafeaua trebuie sa fie mai fin macinata. 4ozarea cafelei 9

Dnul dintre pasi cei mai importanti in prepararea unei cafele bune este folosirea proporNiei potrivite de cafea si apa. P !ceasta proportie difera in functie de reteta folosita. 3ele mai bune dozari se produc prin combinarea mai multor tipuri de cafea din diferite parti ale lumii. 0roprietatile si caracteristicile lor variate se combina pentru a asigura un echilibru de buchet si aroma. P!mestecurile de varietati !rabica pura tind spre o cafea mai moderata si mai aromata, in timp ce amestecurile de !rabica si 9obusta au o pulpa mai bogata si o aroma mai puternica. Apa PO ceasca cu cafea contine 9I% apa, din aceasta cauza apa folosita la prepararea cafelei trebuie sa fie curata. P 0entru a obtine gustul si aroma cafelei apa trebuie incalzita pana aproape de punctul de fierbere, 9/03. ,rospetimea cafelei 3a in cazul oricarui produs alimentar, si in cazul cafelei este de preferat sa se consume prospata. O&igenul, caldura, lumina si umezeala sunt principalii factori care duc la scaderea calitatii cafelei. 0entru a pastra prospetimea cafelei, aceasta trebuieO P tinuta intr(un recipient, opac, inchis ermetic si la temperatura camerei. P Ku este indicat, in cazul cafelei folosite zilnic, pastrarea acesteia in frigider sau congelator, intrucat aerul cald patruns in recipient la fiecare utilizare condenseaza. P 3afeaua boabe se patreaza proaspata mai mult timp decat cea macinata, deoarece suprafata de contact cu o&igenul este mult mai mica. De aceea pentru rezultate cat mai bune cafeaua trebuie macinata inainte de utilizare.

Cofeina
P 3ofeina este prezenta in natura in /0 de specii diferite de plante din care cafeaua si ceaiul sunt cele mai cunoscute. O data ce a fost ingerata, substanta este absorbita de sange iar organsimul are nevoie de cateva ore pentru a o metaboliza. P Dn amestec care contine 100% cafea !rabica contine numai 1,1(1,?% cofeina fata de -(B% al cafelei 9obusta. Jata de alte procedee de infuzare #filtru, cafea turceasca, mo%a, etc.' cafeaua espresso are cel mai slab continut de cofeina. ;impul foarte scurt de e&tragere nu permite topirea intregii cantitati de cofeina continuta in boaba macinata. P O cescuta de cafea espresso cu un amestec format numai din cafea !rabica are un continut de cofeina de mai putin de 100 mg. P O serie de studii stiintifice au subliniat faptul ca un consum zilnic cuprins intre -.0 si /00 mg nu prezinta in mod special efecte negative asupra sanatatii.

10

Aparitia cafenelelor
,rima persoana atestata care a preparat cafea in !nglia a fost un student international numit Kathaniel 3onopios din 3reta, care studia la Aallion 3ollege, O&ford. !cest eveniment banal, care s(a intamplat in mai 1/<?, a fost inregistrat de savantul @ohn 1venlC. Desi 3onopius a fost e&matriculat curand dupa aceea din facultate, influenta lui a avut un efect de durata asupra O&fordului, avand in vedere ca in O&ford a fost infiintat primul salon de cafea #cafenea' in 1/.0 de catre @acob, un evreu din :iban. Desi @acob s(a mutat la :ondra cativa ani mai tarziu pentru a repeta succesul si acolo, el a pus bazele unui trend care a dus la deschiderea multor saloane de cafea in O&ford in timpul acelui deceniu. 3el mai important dintre aceste saloane a fost cel deschis de catre !rthur ;illCard in 1/... Cafeneaua lui /ill0ard a devenit un punct de intalnire pentru un grup cunoscut sub numele de O&ford 3offee 3lub. ,rima cafenea din $ondra 0rima cafenea din :ondra a fost deschisa in 1/.- de catre un american numit 0as+ua 9os$e, adus la :ondra ca servitor de catre negustorul Daniel 1d,ards. Aautura preparata de 9os$e a starnit un asemenea entuziasm incat 1d,ard a hotarat sa il spri7ine financiar pentru a(si deschide o cafenea pe St. 6ichaelQs !lleC in 3ornhill. 3a si la O&ford, ideea a luat repede amploare si, pana in 1?1., s(au deschis cam -.000 de cafenele in toata :ondra. Se crede ca obiceiul de a da bacsis isi are originea in cafenelele englezesti. 1&ista chiar si o cutiuta atarnata aproape de te7ghea, pe care scria ;o Insure 0romptness 5/I, 6 bacsis7 #pentru servire prompta'. 3lientii bagau cate o moneda in aceasta cutie pentru a(i incura7a pe chelneri sa ii serveasca repede. ,etitia Femeilor impotriva Cafelei 0roprietarii de taverne nu erau singurii combatanti ai cafelei. Jemeile, suparate pentru faptul ca barbatii lor petreceau mai mult timp la cafenea decat acasa, cu ele, au inceput curand sa protesteze. In 1/?B a fost publicata 8,etitia Femeilor impotriva Cafelei9. 3afeaua ii face pe barbati sa isi piarda timpul, sa lase deoparte munca, sa isi cheltuiasca banii, si totul pentru putina apa fiarta, neagra, groasa, amara, urat mirositoare 5 0etitia Jemeilor impotriva cafelei . 0rin acest document femeile sustineauO 2cafeaua ii face pe barbati infertili precum desertul din care au fost importate aceste boabe nefericiteE de cand au inceput sa fie aduse in tara noastra, odraslele barbatilor nostri sunt pe cale de a disparea ca si cum ar fi maimute sau porci.4 1ra de inteles de ce erau femeile asa de alarmate, avand in vedere 11

faptul ca la acea vreme le era interzis sa puna piciorul in vreo cafenea. ;otusi, acest protest nu a impiedicat aparitia 2raspunsului Aarbatilor la 0etitia Jemeilor impotriva 3afelei4 mai tarziu in acelasi an. Documentul apara cafeaua, sustinand ca femeile ar trebui sa fie recunoscatoare pentru e&istenta cafelei, deoarece aceasta era un afrodisiac de fapt.

Cea mai cunoscuta cafenea din lume

Initial aparuta sub denumirea 2Starbuc%s 3offee, ;ea and Spice4, compania a preparat pentru prima oara cafea in 19?1. 6icile magazine pentru cafea din Seattle au aparut datorita pasiunii comune pentru cafea si ceai a trei barbati ( @errC Aald,in, Rev Siegel si Hordon Ao,%er. !mbitia lor de a oferi consumatorilor cafea de cea mai buna calitate le(a condus afacerea catre succes. Sub conducerea lui Schultz, s(au deschis 1.0 de magazine noi. Din 1990, Starbuc%s a inceput sa obtina profituri substantiale, iar firma continua si astazi sa isi deschida noi magazine.

,rimul muzeu din lume dedicat cafelei

Muzeul "ramah al Ceaiului si Cafelei din $ondra este primul muzeu din lume dedicat istoriei acestor bauturi. Dn muzeu mic care povesteste cu pasiune cei B00 de ani de istorie comerciala si sociala in care ceaiul si cafeaua au fost printre cele mai valoroase marfuri.

Cea mai buna cafea din lume

"oabele recuperate din e*crementele unei nevastuici asiatice se vind cu %)) dolari:;g. Auticurile de lu& din Statele Dnite vind, la pretul destul de piperat de //0 dolari %ilogramul, o cafea pe care foarte multi oameni ar putea s(o considere absolut scirboasa, ea fiind produsa din boabe recuperate din e&crementele unui animal de talie mica, civeta, care traieste in insulele indoneziene @ava, Sumatra si Sula,esi. !ceste animale, asemanatoare nevastuicii, se hranesc, in principal, cu fructe, insa in perioada recoltatului maninca si boabe coapte de cafea. :ocalnicii le(au considerat multa vreme o pacoste pentru ca le in7umatateau recoltele, pina au observat ca boabele trec aproape nedigerate prin sistemul lor digestiv, deci pot fi usor recuperate. Dscate, macinate si vindute sub numele 2)opi :u,a%4, acestea dau nastere celei mai grozave cafele din lume, cu aroma de ciocolata, e&trem de savuroasa in ciuda faptului ca are un usor miros de mucegai. Desi cererea este foarte mare, productia anuala de 2)opi :u,a%4 nu

1-

depaseste -00 de %ilograme, motiv pentru care este foarte greu de gasit, devenind astfel cea mai scumpa cafea din lume...

0rodusa din e&crementele mamiferului Ribeta !siatica, un fel de pisica locala, cafeaua )opi :u,a% a fost declarata cea mai buna si cea mai scumpa din lume. Se vinde in cele mai e&clusiviste cafenele si restaurante de pe glob, iar acum aceasta intra si pe piata din 9omania, importata in e&clusivitate de la fabrica de stat din Indonezia, cu tot cu certificatul de calitate. Se vinde la cutie de I0 de grame cu -.0 9OK sau la ceasca, 190 9OK.

"anatenii sunt cei mai mari bautori de cafea din !omania

3ei mai multi romani consuma cafea !rabica sau 9obusta, in timp ce doar bucurestenii sau banatenii opteaza pentru espresso. !rabica este difuza, mai putin amara si mai aromata, are o concentratie de cofeina intre 0,I si 1,.%, 1I% uleiuri si I% zahar, in timp ce robusta e mai amara si mai corpolenta, cu o concentratie de cofeina care a7unge la <,.%, uleiuri I%(9% si zahar .% O persoana din 9omania consuma in fiecare an doua %ilograme de cafea, adica de sase ori mai putin decat un suedez, un norvegian sau un danez, care se afla pe primele locuri. :a nivelul N*rii B0% dintre cafelele vSndute Tn 9omSnia sunt cappuccino, B0% sunt caffe latte #espresso servit cu lapte', iar restul espresso Li alte sortimente #Tn principal latte machiato, fredo sau espresso coretto'..

Cum ar<tau ospetele domne=ti =i boiere=ti de odinioar<

Informatii pertinente Tn acest sens ne(au lasat strainii care au ramas vreme mai Tndelungata Tn antura7ul domnilor din 6oldova si ;ara 9omSneascaO 0aul de !lep #descrieri din vremea lui >asile :upuO 1/<B ( 1/.<' si 6atei Aasarab #1/<- ( 1/.B' sau !nton 6aria Del 3hiaro, secretarul lui 3onstantin ArSncoveanu #1/II ( 1?1B', care a luat parte la numeroase festivitati la 3urtea domnului muntean. 3ea mai simpla forma de tratatie la 3urte era servirea cafelei, 1<

care se facea cu o ceremonie deosebita, dupa obiceiul turcesc. 3afeaua se oferea uneori numai cu dulceataO Tn @oia 6are, dupa Tmpartasanie, Tn Duminica lasatului secului de brSnza, Tn ziua Sfintei 0arascheva. De cele mai multe ori Tnsa ea Tncheie o masa copioasa. 3afeaua se bea uneori cu "vutca" #un fel de li+ueur' pe care o servea marele cupar, TntSi Domnului, apoi la beizadele si Tn urma celorlalti. Dupa consumarea cafelei, mitropolitul facea plecaciuni Tn fata Domnului, apoi iesea, ceremonia fiind repetata de fiecare oaspete Tn parte. 0e la 1//?, chiar se vorbea pentru prima data Tn Aucuresti de o "cahvenea" tinuta de un fost seimen al palatului din 3onstantinopol. :ocalul se afla Tn apropriere de Aiserica Doamnei. 6ai tSrziu documentele pomenesc si de "cahveneaua" din 0odul Aeilicului #3alea Serban >oda', care functiona non( stop, era aproape de 3asa Aeilie ( locul de adapost al tuturor musafirilor veniti de la ;arigrad. Un secolul al 8>III(lea, servirea cafelei la 3urtea domneasca devenise, asa cum s(a vazut, ceva obisnuit. 6arele camaras avea Tn subordinea sa toti slu7itorii #platiti lunar', care serveau cafeaua cu accesoriile eiO serbetul si ciubucul.

4espre ceremonia cafelei in Etiopia

1tiopenii pr< esc boabele de cafea Tn cas*. In lumea araba, ospitalitatea este foarte importanta si nicicum nu este mai bine e&primata decat prin obiceiul vechi al servirii unei cafele proaspete fiecarui oaspete, indiferent daca vine pentru afaceri sau doar in vizita. 3afeaua araba #gah,a' se prepara intotdeauna atunci cand este comandata se beau doar cateva cesti. Aautura se bea foarte fierbinte, dar nu inainte ca zatul sa se lase la fund, adica dupa -(< minute. Doar lichidul de deasupra se bea, cafeaua nefiind amestecata niciodata. 3estile de cafea sunt micute, datorita faptului ca bautura este tare. 3ea mai buna cafea araba se prepara din boabe proaspat pra7ite si macinate. Servirea cafelei este o ceremonie. 9egululile etichetei cer ca gazda sa serveasca cafeaua. 3and sunt prezenti doar barbatii, gazda va inmana fiecaruia ceasca de cafea. 3ea mai in varsta sau cea mai importanta persoana din camera va fi servita prima. Daca e&ista indoieli asupra rangului, criteriul preferat este varsta. Raharul se pune in timpul prepararii cafelei, si nu cand se serveste. 3antitatea de zahar ce se adauga trebuie sa fie in concordanta cu evenimentul. 3u cat este mai mult zahar, cu atat mai fericita este ocazia. Oaspetele are privilegiul de a spune cat zahar se aduage cafelei. Hazda il va intreba inainte de a comanda cafeaua.

1B

$ucruri pe care nu le stiai despre cafea

> "oabele deschise la culoare contin mai multa cofeina 6otivul este simpluO cu cat cafeaua sta mai mult la pra7it, cu atat cofeina dispare din ea. >Cafeaua a fost declarata ilegala De trei ori, in trei culturi diferite. 6ai intai, in secolul al 1/(lea, in 6ecca.Dn secol mai tarziu, regele 3harles al II(lea al 6arii Aritanii a ordonat sa fie trase obloanele tuturor cafenelelor, unde, zicea el, se puneau la cale rebeliuni. Kormal, cafeaua agita spiriteleV Iar a treia oara s(a intamplat in Hermania. Kemtilor le(a fost teama ca prea multi bani ies din tara pentru a sustine acest moft. >.unt peste &) de tipuri de cafea 3u toate astea, numai doua dintre ele, arabica si robusta, a7ung de obicei in canile noastre. >"em peste &)) de miliarde de cani de cafea in fiecare an @umatate dintre ele sunt consumate la mic de7un. Aineinteles, asta se intampla la nivel mondial. >Cafeaua este pe locul al doilea in topul celor mai comercializate bunuri Sarind in timp, putem spune ca cel mai avid bautor de cafea a fost Gonore de Aalzac, care avea obiceiul de a bea B0 de cani de cafea pe zi, pentru a putea scrie

... . :ucruri inedite despre cafea

1. :a inceput, triburile africane mancau cafeaua. 1i amestecau praful boabelor cu grasime, iar bilutele respective erau considerate adevarate bombe de energie. -. 9eligia Islamului a avut o contributie ma7ora asupra evolutiei cafelei. Deoarece alcoolul era stric interzis, cafeaua a capatat popularitate printre bauturile acceptate. <. ;oata cafeaua din lume creste in cureaua Aean. #Aean Aelt', zona cuprinsa intre ;ropicul 3ancerului si ;ropicul 3apricorn. Ga,aii e singura zona din SD! unde se creste cafeaua. B. 3afeau e al II(lea produs de prima necesitate din lume. 0rimul este uleiul. .. Heorge Washington a inventat cafeaua instant. Ku acel H. Washington, ci un belgian din Huatemala. Inventia apare abia in 190/.

/rezeste'ti simturile la o ceasca de cafea... in jurul lumii

Jiecare Nar* cu traditie in cultivarea cafelei ofera pietei mondiale consumatoare de cafea diverse sortimente si arome, influentate de clima, sol, intretinere, recoltare, uscare si procesul de pra7ire. (Incontestabil Italia ramane tara care a facut din prepararea cafelei o adevarata arta. Ku este suficient sa ceri doar o ceasca de cafea, ci trebuie sa specifici si de care sa fie. (;arile orientale nu trebuiesc nici ele subestimate, pentru ele prepararea si servirea cafelei este un adevarat ritual. (0entru tarile latine cafeaua este un semn al ospitalitatii. 1i stiu sa ofere savoare si pasiune intr(o ceasca de cafea. Italia 1.

In primul rand pentru a face un e&presso, de orice fel iti trebuie e&presor de cafea. Joarte important este si modul de servire al cafelei, intotdeauna se serveste cu un pahar de apa si un biscuite, piscot sau pricomidgala. Iata cateva retete de cafeaO !istreto Despre 9istreto se spune ca mai scurt de atat nu e&ista. IngredienteO 3afea proaspat macinata #e&presso' , zahar #alb sau brun dupa preferinta'. In primul rand pentru un e&presso adevarat iti trebuie e&presor de cafea, in lipsa acestuia se prepara o cafea forte. >olumul pentru un ristreto ideal este de -0ml. E*presso lungo 1&presso lungo se prepara din aceeasi cantitate de cafea, insa se pune mai multa apa. >olumul ideal este de <<ml. Se serveste cu un pahar cu apa langa. 4oppio e*presso 1ste un e&presso dublu. Se serveste intr(o ceasca de marime medie si este facut din - cantitati de e&presso lungo. >olumul ideal este .0ml. Capuccino 1ste servit intr(o ceasca de marime medie cca. 1B0ml. !vem nevoie de un e&presso, praf de cacao, lapte si spuma de lapte calda. Se toarna laptele, se aduga spuma de lapte. :aptele si spuma trebuie sa fie cca. 100ml. 3easca se pune sub e&presor si se toarna cafeaua sub presiune, cca. <0ml. Spuma de lapte ridicata la suprafata se decoreaza apoi cu praful de cacao. Machiato caldo Seamana foarte mult cu capuccino, doar ca machiato este mai tare si mai aromat. !vem nevoie de e&presso, lapte, spuma de lapte si cacao. :aptele si spuma de lapte trebuie sa fie cca. -.ml. Se toarna laptele si spuma de lapte, apoi se pune sub e&presor si se toarna cafeaua, cca. -0ml. Spuma de lapte ridicata la suprafata se decoreaza cu cacao. Se serveste intr(o ceasca de cca. ?0ml. Caffelatte 3affelatte se prepara din X cantitate lapte si X cantitate de e&presso. Spre deosebire de capuccino si machiatto, cand preparam caffelatte mai intai punem cafeaua si apoi turnam laptele. 3antitatea difera de marimea paharului in care se serveste. 3affelatte nu are spuma si contine mai multa cafea decat un machiatto.

1/

Irlanda Irish coffe este o bautura clasica pentru zile friguroase in care dozele sunt adaptate volumului corect de espresso. 3um se face un irish coffeeO avem nevoie de <0 ml e&presso, /0ml irish ,his%C, lingurite de zahar brun, -0ml frisca lichida proaspata. !mestecati usor frisca in sha%er. Incalziti ,his%C(ul si zaharul direct in pahar #atentie, aveti nevoie de pahare rezistente la temperaturi inalte'. ;urnati espresso si apoi frisca lasand(o la suprafata #daca este necesar folositi o lingurita'. Decorati cu praf de cacao. Austria Capuccino viennesse este un espresso la care se adauga un amestec de lapte si spuma de lapte, frisca, iar pe deasupra se pudreaza cu cacao. !vem nevoie de un e&presso de -0ml, /.ml amestec de lapte si spuma de lapte, -0ml frisca neindulcita. Se va folosi ceasca pentru cappuccino dar cu mai putina spuma de lapte pentru a compensa volumul de frisca. /urcia Cafeaua turceasca se prepara la ibric, este tare si aromata. Se pune intr( un ibric cate cesti de cafea vrei sa faci, plus inca 7umatate de ceasca care se pierde prin fierbere. 0entru fiecare ceasca de apa se pune o lingurita cu varf de cafea si zahar dupa preferinte. Se amesteca continutul si se lasa pe foc pana aproape sa fiarba. 3ontinutul trebuie mentinut sub punctul de fierbere, se observa cum spuma incepe sa se ridice la suprafa . Imediat se ia ibricul de pe foc, deoarece cafeaua se umfla si imediat da Tn foc. Se ia cu o lingurita spuma de desupra si se toarna in fiecare ceasca #de marime medie(mica', apoi se toarna cafeaua. Jiecare ceasca trebuie sa aiba acea spuma care ofera o aroma deosebita cafelei. Deoarece cafeaua turceasca nu se face la filtru, inainte de a se consuma trebuie lasa cateva minute pentru ca zatul de cafea sa se aseze. 3afeaua greceasca se prepara in acelasi mod ca si cea turceasca. Arabia Cafeaua arabeasca se face la ibric, asemanatoare cu cea turceasca insa difera ingredientele. 3afeaua arabica este un amestec de cafea si ierburi aromate. 0entru cafeaua arabeasca avem nevoie de < cesti de apa, < lingurite de cardamom #sau ghimbir macinat', lingurite de cafea arabica si un sfert de lingurita de sofran #optional' . Se incalzeste apa pana sa a7unga sa fiarba, se pune cafeaua, se ia de pe foc si se lasa sa se aseze cafeaua . minute. Se pune cardamomul sau ghimbirul si sofranul peste cafea, se amesteca si se mai fierbe inca o data. Se serveste calda.

1?

India Madras este cafeaua traditionala indiana #facuta din radacina de cicoare sau cu continut de cicoare', preparata si servita intr(un filtru special din otel ino&idabil. !cest filtru are recipiente, unul perforat in care se pune cafeaua de cicoare iar celalalt in care se pune apa. 6od de preparare pentru o ceasca de cafeaO Se fierbe Y de ceasca de apa in recipeintul pentru apa. Deasupra acestui recipient se pune cel perforat in care se adauga intre X si - lingurite de cafea de cicoare #depinde cat de tare vreti sa va iasa cafeaua'. Separat se fierbe Z de ceasca de lapte peste care se adauga cafeaua in clocot. !cest amestec se serveste, de prefetat tot intr(un recipient din otel ino&idabil. Jiltrul care contine amestecul de cafea si lapte se ridica la cativa centimetrii desupra si se toarna usor continutul in cana, astfel incat sa se formeze spuma in timpul turnarii. Se serveste fierbinte. Indonezia Cafeaua balineza este un stil indonezian de cafea foarte similar cu cafeaua turceasca sau greceasca specific insulei Aali, Insula Reilor, din arhipelagul indonezian. Doar ca aceasta cafea este macinata mai mare, nu asa fin ca cea turceasca sau greceasca. 3afeaua este fiarta impreuna cu o bucata solida de zahar brut.

1I

/ailanda 3afeaua traditionala tailandeza se numeste #liang sau #leang si este o mi&tura din cafea tailandeza, boabe de soia si porumb. Oleangul este un soi de Jrappe, deoarece se serveste cu gheata. >anzatorii ambulanti isi demostreaza maiestria in prepararea oleangului intr(un mod unic si rapid. 0entru prepararea cafelei avem nevoie deO muslin, un filtru special din otel ino&idabil, ca o sita lunga si foarte deasa, - recipiente din otel ino&idabil #asemenator cu cele in care se servesc si cafeaua indiana' sau - cesti e&tra(largi cu toarta si un recipient plin cu apa clocotita #puteti folosi un ibric'. 0asul 1. 0uneti - lingurite de cafea tailandeza in filtrul muslin. 0ozitionati filtrul deasupra cestilor si turnati apa fierbinte astfel incat sa treaca prin cafea in ceasca de dedesubt. Dupa ce s(a umplut o ceasca , pozitionati din noul filtru deasupra celeilalte cesti si tot asa. 0asul - . ;urnati cafeaua din cesti peste cafeaua din filtru. 0ractic se repeta pasul 1 doar ca se trece cafeaua rezultata de la pasul 1 din nou prin filtru peste acelasi zat de cafea. :asati sa se scurga bine cafeaua din filtru in cesti. 0asul - se mai repeta inca o data. 0asul <. Se pun -(< lingurite de zahar granulat alb intr(un pahar peste care se pune cafeaua #paharul sa fie rezistent la temperaturi inalte, cafeaua fiind fierbinte'. Se amesteca bine zaharul si cafeaua. 0asul B. Separat de piseaza gheata. 0asul .. Hheata se pune in cesti largi si apoi se toarna cafeaua care se serveste rece. Se bea cu paiul. ?ietnam 0entru prepararea cafelei vietnameze avem nevoie de un filtru special de cafea, si cafea de cicoare sau cafea normala. Se poate prepara cu lapte sau fara si se poate servi fierbinte sau rece, in functie de preferinte. Daca se doreste servita cu lapte se pune laptele in cana, daca nu, nu se pune nimic. Deasupra canii se aseaza filtrul de cafea, ca o palarie, in care s(au pus -(< lingurite de cafea. Se scutura filtrul astfel incat cafeaua sa se aseze uniform pe suprafata perforata a filtrului. Se strange surubul filtrului astfel incat sa nu fie nici prea larg nici prea strans, se pune cealalta sita a filtrului cu acea teava speciala deasupra cafelei prin care se toarna apa fierbinte. Se pune capacul si se lasa e&act -0 de secunde # nici mai mult nici mai putin '. Dupa care se ia filtru de deasupra canii si se serveste fie fierbinte fie cu cuburi de gheata. "razilia Cafeizhino este cafeaua specific braziliana, neagra si foarte tare care se ofera in semn de ospitalitate si se spune ca este nepoliticos sa o refuzi. De obicei se ofera gratuit in restaurantele braziliene dupa masa. 1i o servesc blac%, fara zahar si fara lapte in cesti mici. Seamana foarte bine cu ristretto italian, doar ca se face din cafea braziliana. Me*ic Cafea me*icana se face la filtru si avem nevoie de scortisoara, zahar, sirop de ciocolata si 19

vanilie. Se pune cafeaua me&icana macina in filtru impreuna cu scortisoara #dupa gust'. Dupa ce se face cafeaua la filtru se agauga sirop de ciocolata, lapte si zahar si se amesteca pana se topeste zaharul. Se agauga apoi vanilia si se serveste decorata cu betisoare de scortisoara.

Despre cafea .tiai ca@..

:a cumpararea unui parfum este indicat sa ai la tine putina cafea, pe care sa o mirosi in [pauzele[ de testare a mai multor parfumuri. !stfel, simtul olfactiv va fi readus in stadiu neutru si vei simti mai bine aroma fiecarui parfum. Dnele dintre cele mai mari afaceri ale secolului au inceput prin a fi mai intai cafenele. 0rintre ele se numara si :loCds of :ondon sau Ke, =or% Stoc% 1&change. :a sfarsitul secolului al 8>I(lea e&istau peste .00 de cafenele in Istanbul. !tunci cand infloreste, copacul de cafea are peste <0.000 de flori albe, insa acestea rezista ma&imum BI de ore 3afeaua isi mareste volumul in timpul pra7irii cu 1I./0%. Indiferent c* e vorba de boabe, de cafeaua m*cinat* acas* sau de cea cump*rat* la pachet, vidat* sau m*cinat* Tn prealabil, cafeaua trebuie p*strat* Tn recipiente Tnchise ermetic, la o temperatur* constant*, la r*coare Li ferit* de orice surs* de lumin*. AtenAieO nu p*straNi cafeaua la frigider, pentru c* Tn momentul Tn care o scoateNi pentru a prepara o ceaLc*, se produce condens Tn recipientul Tn care o p*straNi. 6ai mult, cafeaua boabe TLi menNine aroma un timp mai Tndelungat, de aceea ar fi bine s* cump*raNi boabe pe care s* le m*cinaNi atunci cSnd le preparaNi, pentru un gust cSt mai intens Li o prospeNime cSt mai mare.

Cele & etape ale procesului de productie a boabelor de cafea

1tapele esentiale prin care trec boabele de cafea pana sa a7unga la produsul finalO 1. !ecoltarea Jructele plantei de cafea #numite cirese' se culeg manual, intrucat acestea se coc in diferite perioade ale anuluiE -. Uscarea si selectarea Jiecare fruct contine doua boabe verzi, care se e&trag prin uscarea sau decorticarea fructului. Selectarea si amestecarea boabelor de cafea se face pe categorii de calitate si in functie de culoare si marimeE <. ,ra irea 0ra7irea determina toate modificarile fizice si chimice ale boabelor verziO greutatea boabelor este redusa cu 1/%, se dubleaza in volum, culoarea trece de la verde pal la maro intens si capata gustul si aroma -0

specifica. O conditie esentiala a pra7irii este de a raspandi caldura, astfel incat toate boabele sa fie pra7ite pe toate partile in mod egal si in acelasi timp. ;emperatura si durata procesului de pra7ire sunt controlate cu gri7a pentru a nu pierde aroma cafelei. In general, pra7irea usoara confera boabelor o aroma mai blanda, pra7irea medie produce o aroma bine definita si bogata, iar pra7irea puternica da o aroma tare si distinctaE B. Macinarea Aoabele de cafea pra7ite, sunt apoi macinate pana capata aspectul unei pulberi aspreE .. .pra0 dr0ing si freeze'dr0ing, doua metode folosite pentru cafeaua solubila

In cazul metodei de spraC drCing, solutia de cafea este trecuta printr(un 7et continuu de aer fierbinte la capatul unui cilindru inalt, iar pe masura ce picaturile cad, ele se usuca si se depun pe fundul cilindrului sub forma unei pulberi fineE In cazul freeze(drCing, solutia de cafea este inghetata la (B0F3, astfel incat se formeaza o po7ghita subtire, care va fi apoi sparta in bucatele mici. Hranulele formate sunt apoi puse in camere de vacuum. >acuumul scade temperatura de fierbere a apei si aceasta se evapora chiar si la temperaturi atat de scazute, mentinand aroma cafelei si lasand in urma granule de cafea solubila.

Afla cum sa'ti pra esti propriile boabe de cafea

1ste esential sa tii minte ca desi boabele de cafea verde pot fi depozitate pentru o perioada de mai bine de un an fara sa(si piarda aroma, odata pra7ite, cafeaua ar trebui folosita ma&im intr(o saptamana. Daca iti cumperi boabe nepra ite, poti sa cumperi cate vrei odata fara sa(ti faci gri7i ca o sa se strice. 0oti chiar sa cumperi cafea vrac daca vrei. Ce unelte vei folosi@ Inainte sa incepi sa pra7esti prima ta portie de boabe, vei avea nevoie de cateva unelte. 0e langa carnetel va trebui sa iti cumperi si un aparat pentru pra it cafea. >ei avea nevoie de un cuptor care poate sa incalzeasca boabele la cel putin -00 de grade 3. Odata cu cuptorul vei avea nevoie de o tigaie pentru racit si de o lingura de lemn. 0e post de tigaie, multa lume foloseste o strecuratoare de aluminiu sau o tava de pra ituri. # masura mica de bucatarie este, de asemenea, necesara cand pra7esti boabele de cafea acasa. ;rebuie sa fii sigur ca intotdeauna masuri cantitatea potrivita de boabe din lot, iar o scara iti permite sa fii sigur de asta. Imediat ce ai strans tot echipamentul, impreuna cu boabele alese, este vremea sa iti incerci indemanarea la pra7it. Cum se face@ Incepi prin a pune boabele in cuptor si imediat sa le amesteci. !mesteca pana cand observi ca boabele incep sa se miste de la sine, iar asta dureaza de obicei un minut sau doua pana se intampla.

-1

Supravegheaza boabele si fii atent cand isi schimba culoarea in culoarea care vrei tu sa fie. >ei auzi cum incep boabele sa pocneasca, lucru cunoscut sub numele de Mprima crapatura4, imediat dupa asta vor incepe iar sa pocneasca, fapt numit Ma doua crapatura4. 0entru ca boabele sa se pra7easca potrivit, poti sa opresti cuptorul imediat ce incepe a doua crapatura. Daca vrei ca boabele sa fie pra7ite mai tare, poti sa lasi boabele in cuptor mai mult. >ei observa ca boabele tale vor capata un aspect lucios si din cuptor va incepe sa iasa fum. Odata ce boabele vor fi pra7ite dupa cum ai vrut, pune(le in tigaie la racit intr(un singur strat. Daca vrei, poti usor sa amesteci boabele cu apa pulverizata. Odata ce au fost pra7ite cum trebuie, pune boabele intr(un recipient etans. Sa(ti pra7esti boabele de cafea nu este un proces complicat imediat ce ai putin antrenament. ;e vei bucura de propriile amestecuri de cafea pra7ita in cel mai scurt timp.

3afeaua ideal* \Cafeaua ideala se face dintr'o ceasca de apa si o lingurita cu varf de pulbere de cafea. .ecretul cafelei perfecte
3afeaua italiana, cunoscuta mai ales sub forma de espresso si cappuccino, este in pericol sa(si piarda bunul nume, din cauza multor cafenele care nu stiu sa o prepare corect. Spre e&emplu, un espresso trebuie sa aiba Mo nuanta castanie cu inflorituri rosii si o consistenta fumurie care duce la formarea unui model uniform ce inchipuie dungi de tigru2. 0entru a fi considerat perfect, un cappuccino trebuie, sa contina -. ml de espresso si 1-. ml de lapte. Spuma laptelui trebuie sa fie alba si varstata cu ciocolata si eventual sa contina un dram de alune pisate. 1&ista si voci care sustin ca de fapt calitatea cafelei e data de apa, cea mai buna cafea italiana fiind produsa la Keapole datorita faptului ca orasul foloseste sursa de apa descoperita de romani, iar apa foarte dura de aici da un gust deosebit cafelei. Espresso, asa cum indica si numele, este o cafea preparata pentru a fi gustata in acel moment. 1spresso este un tip de cafea tare, obtinuta prin trecerea aburului prin boabele de cafea, la presiune inalta, intr(o masina de espresso. Dn espresso perfect va avea o spuma aurie(maronie, groasa, la suprafata. Daca aceasta spuma este cum trebuie sa fie, zaharul va pluti cateva secunde la suprafata atunci cand este adaugat cu lingurita. 1spresso este punctul de pornire pentru mai multe tipuri de cafea, precum 3apuccino, insa multi impatimiti insista ca aceasta cafea tare sa fie bauta ca atare, eventual cu putin zahar. 3afea se poate prepara la filtru, la ibric #cafea turceasc*' Li espresso. Un opinia specialistului, cea mai bun* este cea de la espresso. Se bea foarte mult* cafea la filtru. Din p*cate acesta ne otr*veLte. 3ea mai bun* cafea este la espresso, pentru c* timpul necesar e&tracNiei este de -. de secunde. !pa fiart* e&trage din cafea doar aroma, nu trebuie s* simNi am*real*. De la espresso se simte Li gustul de cafea, Tn plus este mai s*n*toas*. ?ariante la cafea lung< --

!lternativele la cafea lung* este cappuccino Li late macchiato. Dn cappuccino este f*cut din cafea espresso, lapte Li spum* de lapte. Un macchiato intr* aceleaLi ingrediente, Tns* laptele este Tn cantitate mai mare.

Cum se face si cum se serveste cafeaua turceasca @

1 printre cele mai tari cafele din lume. Datorita spumei de deasupra, se mentine mai mult timp fierbinte. Ku e amara si reda fidel aroma si gustul cafelei naturale. Se face din boabe proaspat macinate, foarte fin. !pa nu trebuie sa contina clor. Se pune in ibric cantitatea de apa rece care intra intr(o ceasca. Se pune o lingurita plina de cafea macinata fin pentru fiecare ceasca si aceeasi cantitate de zahar. Se amesteca incontinuu la foc mic, cand incepe sa dea semne ca fierbe, pana face spuma. Spuma se pune in ceasca. Se revine la focul mic cu ibricul, iar se amesteca, iar se pune spuma in ceasca. Se pune spuma in ceasca de -(< ori. Se pune din nou la foc si se tine pana da in primul clocot, dupa care se toarna cafeaua in ceasca. 1ste traditie ca pe farfuria de pe care se serveste cafeaua turceasca sa se puna si o bucatica de rahat, iar inainte de a bea cafea se bea apa rece, pentru a simti mai bine aroma cafelei. Cafeaua turceasca, expresso, frape sau capuccino, fie si o cafeluta la filtru, toate sunt irezistibile. Daca mai e vorba si de o cafea buna, aromata, e din ce in ce mai greu sa te abtii. 0e langa gustul si mirosul imbietoar, cafeaua este pentru multi un adevarat ritual, de la preparare pana la cum, cand si unde o servesti, fiecare are un fel de cafea preferat.

4eliciile din ceasca de cafea (.Coc;tail Bahlua

Ingrediente1 >B lingurite inghetata de cafea >B0 ml lapte dulce >-0 ml lichior de cafea )ahlua >Jrisca Mod de preparare1 Se amesteca inghetata, laptele si lichiorul.Se poate orna paharul de coc%tail cu picior cu topping de ciocolata apoi se toarna amestecul obtinut anterior. Se orneaza cu frisca si sa pune la frigider 10 minute +.Cafea cu gheata si lichior Ingrediente1 >- cescute de cafea >1 pahar mic de lichor #crema ar fii mai indicat' >gheata -<

>- lingurite zahar >coa7a de lamaie rasa Mod de preparare1 Se amesteca bine ingredientele #mai putin gheata'. Daca folositi gheata rasa se poate amesteca si ea de la inceput. Daca aveti cuburi, puneti in pahar cuburile de gheata #in functie de cat de rece vreti sa fie bautura', apoi turnati cafeaua obtinuta anterior. Se poate orna cu frisca. C.Cafea cu lamaie si scortisoara IngredienteO \zahar \1 varf de cutit cu scortisoara macinata \- lingurite cafea \1 felie de lamai ?arianta (1 In ceasca de cafea se combina ingredientele. Separat, apa se da in clocot si apoi se toarna peste amestecul realizat anterior. Se lasa . minute sa se linisteasca apoi se servete ?arianta +1 Se prepara cafeaua asa cum o faceti in mod obisnuit, doar ca in loc de cafea simpla se adauga amesteul deO zahar, cafea si scortisora. In ceasca de cafea se pune felia de lamaie. 3and cafeaua este gata, se toarna peste lamaie. Se poate servi imediat. -otaO 6asurile sunt pentru o portieV Se poate orna si cu frisca si scortisoara. Se serveste foarte bine alaturi de biscuiti cu mere si scortisoara.

Cafea cu piper si scortisoara

Ingrediente1 cafea, boabe de piper negru, scortisoara, piper alb, negru sau rosu Mod de preparareO :a I doze #parti' de cafea, se adauga o 7umatate doza piper si o 7umatate doza scortisoara. Se prepara amestecul in acelasi mod in care va faceti cafeaua in mod obisnuit. 3and se pune cafeaua in cesti se foloseste un filtru, astfel incat sa nu a7unga in ceasca de cafea zat sau resturi de piper si scortisoara. Se poate orna cu frisca si scortisoara, dupa preferinte. piper alb, negru sau rosu

Caramel Frappuccino
IngredienteO 1 cana cafea <]B cana de lapte cateva cuburi de gheata < linguri sos caramel sau topping de caramel -B

frisca #sau spuma de lapte' pentru decor Mod de preparare1 Se prepara o cana mare de cafea neagra. Ku este nevoie de zahar pentru ca sunt suficient de dulci sosul de caramel si frisca.Se pun intr(un blender gheata, laptele si cafeaua si se amesteca pana se marunteste gheata.In fiecare pahar se pune cate o lingurita de caramel si apoi se decoreaza peretii paharelor.Se toarna amestecul din blender in pahare, si apoi se adauga frisca sau spuma de lapte pana se umple paharul. Se orneaza cu sos de caramel.

Cafea cu inghetata si caise

IngredienteO Z de ceasca cu cafea proaspat racita X de ceasca cu nectar de caise 1]< de ceasca de lapte rece o lingurita rata de inghetata de vanilie o 7umatate de ceasca de caise Mod de preparare1 Se amesteca cafeaua, laptele si nectarul de caise intr(un castron. Se adauga inghetata de vanilie, amestecand pana se omogenizeaza. Din caisele proaspete se obtine o crema, cu a7utorul unui blender, care se toarna intr(un pahar inalt. Deasupra se pune amestecul din cafea obtinut anterior.

Cafea cu scortisoara
IngredienteO / lingurite cu cafea solubila 1 plic cu scortisoara -.0 ml apa 1.0 ml lapte B plicuri cu zahar brun 1 plic cu zahar vanilat /0 g frisca 1 lingurita cu cacao Mod de preparareO Se amesteca intr(o cana mare cafeaua si scortisoara. Se toarna deasupra apa clocotita, amestecand energic.Se adauga lapte, zahar brun si zahar vanilat.:a final, se orneaza cu frisca si putina cacao.Se poate servi atat rece, cat si calda, cu sau fara inghetata

Grog de cafea
IngredienteO < cesti cafea 1]- ceasca smantana 1 ceasca zahar brun - linguri unt topit 1]B lingurita cuisoare, macinate 1]B lingurita miez de nuca, macinata -.

1]B lingurita praf de scortisoara coa7a de la o portocala coa7a de la o lamaie

Mod de preparareO Se rup co7ile de portocala si lamaie in cate / bucati si se pune o bucata din fiecare in cate o cupa.Se amesteca foarte bine untul, zaharul, cuisoarele, nuca si scortisoara intr(un vas mic.Se adauga apoi smantana, cafeaua si condimentele.Se pune compozitia in / cupe si se serveste imediat

Cappucino Fiorentino
IngredienteO lapte espresso cald spuma de lapte si frisca cacao ] praf de ciocolata Mod de preparareO Se umple trei sferturi un pahar cu lapte proaspat, apoi se toarna espresso cald deasupra laptelui. Se toarna spuma de lapte sau frisca cu foarte multe gri7a, pentru a nu se dizolva inainte de a fi servita. Se pudreaza cu cacao neindulcita si cu praf de ciocolata.

Cafea mexicana
IngredienteO 1-. ml cafea instant I0 ml de sirop de ciocolata -.0 ml lapte 1 lingurita de vanilie 1 lingurita de chimen 1 l de apa /0 ml zahar brun frisca si chimen pentru ornare Mod de preparareO Se prepara cafeaua #la filtru sau ibric' impreuna cu chimenul.Intr(un vas mic, se combina zaharul brun cu siropul de ciocolata si laptele si se amesteca la foc mic pana se dizolva zaharul.Se adauga cafelei de7a preparate o lingurita de vanilie.Se pune cafeaua in cesti si se orneaza cu frisca si chimen.

Cafea Thai
IngredienteO - lingurite de cardamom B linguri de zahar B linguri de smantana 1 lingurita de e&tract de migdale -/

Mod de preparare1 Se fierbe cafeaua in mod normal pentru patru cesti, amestecand cele - lingurite de cardamom inainte de a fierbe cafeaua.3and incepe sa fiarba, se adauga zaharul si migdalele. Se amesteca pana cand zaharul se dizolva complet.Se lasa amestecul sa se raceasca la frigider. Se pregatesc paharele cu gheata zdrobita si se toarna apoi cafeaua.Unainte de a servi se adauga o lingura de smantana in fiecare pahar.

Cafea cu sifon
IngredienteO < cesti de cafea foarte tare care a fost racita 1 ceasca de smantana o inghetata cu aroma de cafea <]B din o ceasca de apa minerala 1 lingura de zahar Jrisca Mod de preparare1 O cafea cu sifon este un amestec unic de crema si bule.Se amesteca cafeaua, zaharul si smantana.Se umple o 7umatate din opaharu in care se va servi si se adauga o lingura de inghetata, apoi se umple cu sifon #sau apa minerala'.

Cafeaua si secretele ei
3afeaua, b*utur* arhicunoscut*, este Tndr*git* de ma7oritatea dintre noi. Doar c* puNini Ltiu s* o prepare corespunz*tor Li s* se bucure de aromele ei deosebite. >oi Tncerca s* v* dezv*lui cTteva secrete de p*strare Li preparare. 3afeaua se cultiv* Tn aproape toate zonele calde ale lumii. Dar cafeaua de calitate Li cu o arom* deosebit* se cultiv* doar Tn anumite zone. 3ea mai aromat* cafea este din 3olumbia apoi urmeaz* Arazilia Li de abia dup* aceea din alte locuri. Jiecare sort de cafea Tn funcNie de zona de provenienN* are o arom* Li o calitate distinct*. ( 3afeaua boabe pr*7it*, Tnainte de m*cinare este bine s* fie Tnc*lzit* uLor, pentru intensificarea aromei. ( 3afeaua m*cinat* cu o raTLniN* manual* este mai aromat*, deoarece este rTLnit* mai incet. 9TLniNele electrice datorit* vitezei ridicate de m*cinare, Tnc*lzesc cafeaua, producTnd o pierdere partial* a aromei. ( 3afeaua neagr* primeLte un gust deosebit dac* Tn timpul prepar*rii se adaug* cTteva cristale de sare #ne(iodat*V'. ( Dac* folosim ap* din reNea care are clor, atunci este bine sa o Ninem cTteva ore Tntr(un vas descoperit pentru a se elimina clorul. ( Depunerea zaNului de cafea poate fi gr*bit*, dac* dup* preparare se adaug* cTteva pic*turi de -?

ap* rece. ( Dac* avem dubii Tn privinNa calit*Nii cafelei m*cinate din comerN putem face urm*toarea operaNiuneO 0unem un vTrf de cuNit de cafea Tntr(un pahar cu ap*. Dac* cafeaua se las* la fundul paharului foarte Tncet, atunci este veritabil*E dac* se las* repede la fund atunci are diverse adaosuriO cicoare, naut etc. ( 3afeaua boabe sau m*cinat* se p*streaz* Tn recipient netransparent Li bine Tnchis. ( 3afeaua preparat* se p*streaz* un timp mai Tndelungat dac* Tn termos vom turna prima dat* ap* fierbinte pentru pre(Tnc*lzire, Li apoi cafeaua fierbinte. Durata de p*strare fierbinte se m*reLte cu .0%.

# privire in ansamblu asupra metodei turcesti de preparare a cafelei ...

Metoda turceasca de facere a cafelei este o metoda foarte inovatoare, care dateaza inca de pe vremea sec al 1/(lea si este considerata unul din primele moduri de a face o cafea. P este indicat sa se macine cafeaua in cantitati mici, pentru ca aceasta sa nu(si piarda aromaE P se pastreaza in cutii de metal sau borcane bine inchise cu capacE P cafeaua cea mai aromata se prepara din boabe de cafea macinate fin, ca o faina, in masini specialeE P la preparare in ibric se pune cafea, in functie de numarul persoanelor, impreuna cu zaharul respectiv si se dilueaza cu apa fierbinte, masurata cu cescuta de cafeaE P este important ca in timpul fierberii sa se adune caimacul cu lingurita si sa se imparte la toate cescuteleE P cafeaua se lasa sa stea -(< minute, ca sa se aseze putin dro7dia, apoi se toarna in cesti. P cafeaua neagra aburinda si vaduvita de caimac se poate stropi cu cateva picaturi de apa rece, apoi ibricul se lasa pe masa de la bucatarie pentru linistire P optional, in cafea se poate turna putin lapte si se poate stropi cu coniac, ,his%C ... P proportiile corecte pentru un e&presso traditional sunt 1]< de espresso cald si -]< de spuma de lapte si frisca. .fat general 3afeaua, consumata in cantitati moderate, poate avea efecte benefice. In cantitati e&agerate #peste patru cesti zilnic' ea poate produce organismului unele suferinte grave. !sadar, te poti delecta zilnic cu o ceasca de cappuccino sau cu un caffe frappe, dar nu mai multV Cum se prepara cafeaua turceasca originala 0utina lume mai stie astazi cum se prepara cafeaua turceasca clasica, aromata si tare. !ceasta se pregateste in ibric de arama, fie la foc de aragaz, fie la o masina speciala de spirt. Ingrediente ^ -(B lingurite de cafea proaspat macinata ^ - lingurite de zahar sau miere ^ -00 ml apa ^ 1 praf de sare ^ lapte si frisca #optional' -I

Mod de preparare In ibric, pune apa #nu mai putin de ?. ml, dar nici mai mult de -00 ml', zaharul sau mierea, sarea si 7umatate din cantitatea de cafea. 0une ibricul la fiert pe aragaz #traditional, se face pe nisip incins' si stai cu ochii pe ea. 3and incepe sa se umfle, amesteca putin si ia(o de pe foc. !duaga imediat restul de cafea si amesteca din nou. 0entru ca zatul sa se lase la fundul ibricului, adauga o lingurita de apa rece. :asa cafeaua la infuzat cateva minute, apoi toarn(o in cesti si serveste(o fierbinte. A=a se prepar< cafeaua la nisip IngredienteO o ceaLc* de ap*, o linguriN* cu vSrf de cafea, o linguriN* de zah*r Intr(un flingean #vas din cupru de marimea unui lighean' se infierbanta bine apro&. -(< %g nisip. In el se asaza ibricul de cupru care este dimensionat pentrut ma&im - cafele. 0asul 1.Se pune apa Tntr(un ibric de aram*, apoi se adaug* o linguriN* de zah*r 0asul -.Se adaug* o linguriN* cu vSrf de cafea, cSnd apa este Tnc* rece, apoi se amestec* bine 0asul <.Ibricul se cufund* Tn nisipul foarte Tncins, cam pSn* la nivelul apei Li se TnvSrte cSteva zeci de secunde. 0asul B. 3afeaua se pune Tn ceLti Li se serveLte imediat

# cafea arabeasca incepe cam asa1

3hintesenta cafelei este cafeaua arabica .Coffe Arabica este cea mai buna cafea din lume spre deosebire de soiul Coffe !obusta care este mai productiva cantitativ dar lipsita de aroma celei mai sus mentionate. Descoperita Tn 1tiopia in sec 8II langa 6area 9oLie in 0eninsula !rabiei, cafeaua a devenit in scurt timp o b*utur* aprobata de clericii islamici, consumul de alcool fiind interzis.. 3ultivatorii au prote7at culturile de cafea pentru cSteva sute de ani inainte de a se raspandi in toate zonele propice cultivarii ei. Ingrediente1 \1 ]- litru ap* \< linguri mari de cafea arabica ( foarte fin macinata \< lingurite zah*r \1 ] B lingura scorNiLoar* \1 ] B lingura cardamom \1 lingurita vanilie ,reparare1 1.Se pun la fiert ingredientele intr(un ibric . -.3Snd Tncepe s*(Li formeze spum* fina deasupra, <.Se indeparteaza inainte sa dea in clocot. B.Din nou se pune pe foc si se lasa sa se umfle spuma, atentie fara sa dea in clocot . ..Se repeta de trei ori pasul - si <. /.Ku se strecoara niciodata la servire. ?.Se serveste imediat fierbinte in cescute de portelan.

-9

4escopera Aroma Cafelei Irlandeze

Cafeaua irlandeza clasica contine cafea fierbinte, ,is%eC irlandez si zahar cu crema dubla care este batuta pana cand a7unge la punctul cand incepe sa se intareasca si apoi este plasata deasupra cafelei irlandeze. !eteta pentru aceasta cafea irlandeza originala este dupa cum urmeaza1

se incalzeste un pocal de ,is%eC se toarna dintr(o data un shot bun de ,is%eC irlandez se adauga trei cuburi de zahar se umple cupa cu un amestec foarte puternic de cafea, pana la aprope un inch de varf se amesteca usor pentru dizolvarea zaharului se adauga smantana care a fost usor aerata

1ste important sa ne amintim ca nu trebuie sa amestecam acest continut dupa adaugarea cremei. 0entru a aprecia gustul plin de cafea irlandeza trebuie sa sorbiti amestecul de cafea si ,is%eC prin crema.

Cum sa faceti cafea italiana

!roma populara a unui amaretto real aduce gustul italian intr(o cupa de cafea. Iata reteta pentru o ceasca. IngredienteO cafea, frisca,B. ml amaretto 1. ;urnati amaretto intr(o ceasca de cafea. -. Dmpleti ceasca cu cafea fierbinte. <. :a final, acoperiti(o cu frisca.

Aauturile amestecate contin alcool, asa ca fiti moderat. Sa nu beti si apoi sa conduceti.

4espre Cafeaua cu $apte

\3afeaua f*r* zah*r Li lapte nu conNine calorii. \:aptele, ca un aditiv la cafea, a devenit popular in 1/I0, cand un doctor francez a recomandat cafeaua cu lapte in scopuri medicinale, iar obiceiul de a pune zahar in cafea se pare ca a inceput in 1?1., la curtea regelui :udovic al 8I>(lea, in Jranta. Cafeaua cu lapte sau Cafe au $ait este o bautura delicioasa de cafea in care se amesteca o treime cafea si doua treimi de lapte fierbinte, spuma. 1ste de origine franceza. !ceasta este preferata altfel decat cafeaua italiana, asa ca, chiar daca seamana intre ele, e&ista totusi niste diferente care o fac unica.

<0

# cafea cu lapte in stil italian, de e&emplu, este facuta cu espresso in timp ce cafeaua cu lapte este facuta folosind cafea care a fost in prealabil fiarta. De asemenea, cafeaua cu lapte foloseste aceeasi cantitate de cafea si de lapte. 3a sa o indulcesti, de obicei se pune zahar in bautura.Daca vrei sa faci o ceasca de cafea in stilul acesta va trebui sa folosesti o cafea bine pra7ita si care este foarte tare. In plus, cafeaua pe care o folosesti va trebui sa aiba si cicoare. Cafe au $ait facuta acasa Incepe prin a a face o cafea tare la filtru care sa contina amestecul necesar de cicoare. >ei seta apoi temperatura apei la 90 grade 3 care va face apa sa fie foarte fierbinte, dar totusi nu fiarta. O cantitate foarte mica din apa asta trebuie turnata in filtru. In filtru trebuie sa puneti in 7ur de / linguri de cafea neagra bine pra7ita. >a trebui sa continuati sa turnati apa peste boabele de cafea pana cand cafeaua este gata. In acest punct, trebuie sa opariti / cesti de cafea. 1ste esential sa nu fierbeti laptele, deoarece va afecta tare gustul produsului final.Incalziti bolurile din care urmeaza sa beti si turnati cafeaua in ele si apoi adaugati laptele oparit. !tat va trebuie sa creati cafeaua 3a7un cu lapte acasa.3afeaua folosita este de obicei un amestec frantuzesc de cafea cu cicoare impreuna cu laptele pe 7umatate oparit si nu fiert. 1ste turnata in cana din doua vase diferite. 0e de alta parte, cafeaua cu lapte contine o doza de espresso care este turnata intr(un pahar ce contine lapte fiert si care este foarte spumos. Cafea cu $apte cu Aroma de .cortisoara 3afeaua cu lapte cu aroma de scortisoara este de altfel incredibil de delicioasa. 3a sa faci o astfel de cafea acasa vei avea nevoie deO B cesti de cafea fierbinteE B cesti de lapte oparitE / bete de scortisoara. :uati / cani cu gura mai larga si turnati o cantitate egala de cafea si lapte. 0uneti un bat de scortisoara in fiecare cana pentru a(i permite aromei sa intre in bautura.

Cele () beneficii ale cafelei pe care nu le stiai D

;e(ai gandit vreodata ca acea ceasca de cafea pe care o bei dimineata sau la pranz, poate avea efecte uimitoare asupra sanatatii tale !tat timp cat nu e&agerezi si nu devii dependenta de ea, cafeaua poate lucra in beneficiul tau. Odata ce intreci limitele, o vei consuma in defavoarea ta. Ku uitaV Ku depasi doza zilnica recomandata de cofeina, adica cel mult < cesti medii de cafea, daca vrei sa nu de vii dependentaV !cum afla care sunt cele 10 beneficii ale cafelei ( nectarul lumii arabeV (. .poreste atentia si te binedispuneD <1

+. ,revine diabetul si bolile cardiovasculareD C. ,revine cancerulD E. !ela*eaza femeile insarcinateD In timpul celor 9 luni de sarcina, fara sa(ti fie teama, poti consuma zilnic orice dintreO -00 ml cafea, -00 ml ceai sau / tablete de ciocolata &. Iti prelungeste viataD 1ste mai mult decat clar ca 1, - sau ma&imum < cesti medii de cafea nu iti pot face rau daca esti complet sanatoasa %. Iti face parul sa straluceasca si tenul sa radieze de frumuseteD 0entru un ten curat si proaspatO peste zatul ramas de la o ceasca cu cafea pune un albus de ou si putina aloe vera proaspat tocata. !mesteca bine si aplica pe fata prin miscari circulare, de masa7. :asa sa se usuce, apoi curata bine cu apa calda. F. A uta digestia si procesul de slabireD Se ard in 7ur de <.0 calorii prin consumul a - cesti de cafea zilnic. G. .timuleaza activitatea fizica intensaD H. Alunga migrenele si respiratia greaD 3afeaua te scapa si de o durere puternica de cap, deoarece are proprietatea de a dilata vasele de sange. (). /e scapa de celulitaD Stiai ca I0% din cremele anticelulitice au ca ingredient principal cofeina Ratul inlatura celulele moarte si efectul de coa7a de portocala, ardeiul iute intensifica circulatia sangelui, iar uleiul de masline hidrateaza si da o culoare frumoasa pielii.

Cafeaua 3 licoare magica si sanatatea

3afeaua, consumata in cantitati moderate, poate avea efecte benefice. In cantitati e&agerate #peste patru cesti zilnic' ea poate produce organismului unele suferinte grave. !sadar, te poti delecta zilnic cu o ceasca de cappuccino sau cu un caff$ frappe, dar nu mai mult 3afeaua prote7eaza ficatul \prote7eaza ficatul impotriva efectelor alcoolului si a unor boli ca ciroza sau cancerul de ficatE \reduce riscurile de diabet, 0ar%inson si cancerul de colon \in unele cazuri e benefica si pentru inima Aineinteles insa ca are si efecte noviceO \nu este recomandata in combinatie cu paracetamolul \cafeaua la ibric creste colesterolul si tensiunea arteriala Cum o bem si cu ce o combinam pentru a ne face cu devarat bine. \3u mai multe doze de cafea pe zi se a7unge la epuizare. \6ai bine oparita decat fiarta \Daca ai de ales intre cafeaua la ibric si cea la filtru, te sfatuiesc sa optezi pentru ultima varianta, deoarece nu e&ista riscul sa iti cresti nivelul grasimilor din sange. \Aeti cateva pahare de apa dupa cafea, astfel incat sa nu te deshidratezi \0ericuloasa, cand vine vorba despre cresterea colesterolului, este si cafeaua decofeinizata. !ceasta are aditivi, substante care maresc riscul de boli cardiovasculare. \In locul zaharului din cafea este mai indicat sa folosesti indulcitori si, pe cat poti, fereste(te de <-

laptele condensat, deoarece este plin de grasimi. \3a sa alegi o cafea de calitate, trebuie sa stii sa mirosi si sa savurezi. Degustarea cafelei seamana cu cea a vinului.. \In cantitati moderate, una(doua cesti pe zi, cafeaua aduce beneficii sanatatii. 1ste un bun diuretic, contine antio&idanti si imbunatateste atentia, vigilenta, concentrarea \3ofeina este un remediu foarte bun contra durerilor de cap, de aceea o si gasim in medicamente de tipul antinevralgicului, cafedolului, cafergotului. \!cesta recomanda cafeaua celor cu hipertensiune, deoarece studiile au aratat ca ea nu agraveaza aceasta boala, insa o contraindica persoanelor care sufera de cardiopatie ischemica, celor care au suferit de infarct ori persoanelor cu aritmii. Si cei care sufera de astm pot consuma cafea cu incredere, deoarece amelioreaza respiratia.

Cate calorii are cafeaua@ "auta neagra, fara zahar sau lapte
O cescuta de cafea fara zahar si fara lapte are doar - calori. 3aloriile stau in lapte si crema O calorie la 100 de grame. Ku conNine proteine, carbohidraNi, lipide sau fibre. O ceaLc* de cafea neagr* furnizeaz* organismului 1 miligram de vitamina A<, care a7ut* la stimularea arderilor gr*similor din organism. 3afeaua f*r* zah*r Li lapte nu conNine calorii 3alorii cafea cu lapte fara zahar de la automatO 100 grame 3alorii 0roteine :ipide 3arbohidrati Jibre -00 grame 3alorii 0roteine :ipide 3arbohidrati Jibre <00 grame 3alorii 0roteine :ipide 3arbohidrati Jibre

++.& ).E + ).% )

E& ).G E (.+ )

%F.& (.+ % (.G )

<<

Cum sa faci o cafea buna la filtru

Fierberea Cafelei Este in esenta un proces de aromare a apei cu boabe de cafea pra7ite. 1&ista multe metode de a produce o cafea aromata. 3ea mai obisnuita metoda este fierberea cafelei la filtru, procesul fiind de picurare al apei fierbinte prin cafeaua macinata. Dtilizati cafea proaspata de calitate.Intotdeauna incepeti cu boabe intregi si proaspete de cafea Arabica. Aoabele de cafea vor da o aroma cat mai profunda daca vor fi folosite in ma&im -(B ore de la deschiderea pachetului. 0astrarea cafelei sub forma de boabe reprezinta 2ambala7ul natural4 pentru a mentine cafeaua proaspata si aromata.3afeaua !rabica detine o aroma net superioara in comparatie cu soiul 9obusta. De asemenea trebuie retinut ca din intreaga cantitate de cafea !rabica de pe piata doar 1.% indeplineste standardele calitative, de aceea este important sa achizitionati boabele de cafea de la o sursa de incredere. Macinarea cafelei 6acinati boabele de cafea chiar inainte sa faceti cafeaua si macinati doar cantitatea pe care o sa o utilizati. 3afeaua incepe sa(si piarda din aroma in cateva ore de la macinare. 6acinati boabele atat de fin cat spune fiecare reteta. !stfel pentru cafeaua facuta la filtru, boabele macinate fin precum zaharul tos vor duce la un rezultat foarte bun. Scopul este de a realiza intreaga fierbere intr(un timp scurt, intre B(/ minute. in cazul in care procesul de fierbere se finalizeaza in mai putin de B minute, boabele trebuiesc macinate mai fin.Dtilizati apro&imativ + lingurite de cafea macinata pentru fiecare ceasca de cafea#apro&. -00 ml'. !tunci cand cafeaua are un gust amarui inseamna ca nu s(a folosit destula cafea si ca apa este intr( o cantitate prea mare. 3u cat mai multa apa fiarta este picurata prin cafeaua macinata cu atat cafeaua rezultata va fi mai amara. 3resterea volumului de cafea reduce aparitia acestui gust. In cazul in care se doreste o cafea mai putin concentrata, dupa trecerea apei prin filtru, se mai adauga apa fierbinte. De retinut este faptul ca cu cat procesul de producere al cafelei la filtru este mai lung, cu atat cafeaua va fi mai tareE cu cat sunt mai fin macinate boabele de cafea cu atat creste si taria cafelei. !tentie insaO daca se fierbe prea mult ori daca boabele se macina prea fin cafeaua va capata un gust amarui.

<B

Apa Jolositi intodeauna apa proaspata si rece. Ku se foloseste apa dedurizata. /emperatura ;emperatura optima de fierbere este de 100 grade 3. In cazul in care temperatura este prea mica, va rezulta o cafea prea slaba, daca temperatura este prea mare se va produce un gust amarui.

Pastrarea cafelei
0rincipala cauza de pierdere a aromei este reincalzirea cafelei. O data fiarta, cafeaua pastrata intr(un recipient neacoperit isi va pastra prospetimea pentru nu mai mult <0 minute. >asele termale sunt o solutie foarte buna pentru pastrarea cafelei. !cestea sunt inchise etans si izoleaza termic, prevenind evaporarea, astfel pastrandu(se si aroma cafelei.

Cum se prepara cafeaua buna la ibric

>Metoda de preparare1 Se toarna apa intr(un ibric si se pune la foc mic. Dupa ce au trecut -(< minute se pun cate doua lingurite de cafea la fiecare 1.0 ml de apa. Se amesteca repede continutul in 7ur de <0 secunde. Se face o mica pauza si se amesteca iar continutul in ambele sensuri. 3atre finalul fierberii, se adauga un varf de lingurita de cacao si se amesteca din nou. 3and cafeaua da in foc, se ia repede ibricul de pe aragaz si se toarna in cesti. >,roporAia JolosiNi proporNia corect* dintre cafea Li ap* 5 acesta este cel mai important pas Tn prepararea unei cafele perfecte. 0entur a obNine o ceaLc* de cafea plin* de savoare, noi recomand*m 10 grame de cafea la fiecare 1I0 de mililitri de ap*. Dac* este prea puternic* pentru dumneavoastr*, mai puteNi ad*uga puNin* ap* fiebinte pentru a o potrivi gustului dumneavoastr*. #10 grame de cafea pentru 1I0 mililitri de ap*'

2ranulaAia
Diferitele metode de preparare a cafelei necesit* diferite granulaNii, dar Tn general 5 cu cSt prepararea cafelei dureaz* mai puNin timp, cu atSt mai fin* trebuie s* fie m*cinat* cafeaua. De e&emplu, cafeaua m*cinat* pentru espresor nu ar trebui niciodat* da fie foarte fin*, deoarece prepararea dureaz* numai 1I(-< secunde. Dar pentru o cafetier* #french press', cafeaua m*cinat* trebuie s* aib* granulele mai mari, deoarece apa Li cafeaua interacNioneaz* timp de patru minute. Espresor1 2ranule foarte fine Cafea la filtru1 2ranule medii French press1 2ranule mai mari

!pa
O ceaLc* de cafea conNine 9I% ap*. Un concluzie apa pe care o folosiNi pentru a prepara cafeaua ar trebui s* fie limpede, proasp*t* Li s* nu aib* impurit*Ni. !pa <.

Tncalzit* pSn* aproape de punctul de fierbere #90F pSn* la 9/F 3' este perfect* pentru a e&trage toate aromele cafelei. Dac* este mai rece de atSt, apa nu poate pune Tn valoare cafeaua. !p* curat* _ 3afea mai bun*

,rospeAimea
Cafeaua este un produs proaspt i dusmanii ei sunt oxigenul, lumina, cldura i ume eala. !entru a men"ine cafeaua proaspt, depo ita"#o $ntr#un recipient ermetic i opac, la temperatura cameri. %n acest fel o pute"i men"ine timp de o sptm&n. !entur cele mai bune re ultate, cafeaua trebuie mcinat chiar $nainte de prepararea ei. Cafea prospt ' (cinat de mai pu"in de o sptm&n

.ecretul unui Cappuccino perfect

Cappuccino este o bautura foarte indragita, care este disponibila pentru consum in mai multe forme diferite. Cum se prepara@ 0entru a crea o ceasca mare de Cappuccino in stil italian , bautura trebuie sa fie acoperita cu spuma. !ceasta spuma este bogata, este spuma de lapte care se dizolva foarte incet in bautura in timp ce este consumata. 0entru a face un cappuccino in acest mod, va trebui sa preparati 90 ml de 1spresso si sa le puneti intr(o ceasca din portelan greu care sa poata tine 1.0 ml si care a fost incalzita in prealabil. Intr(un recipient din otel ino&idabil faceti o cantitate mare de spuma de lapte, pe care o scoateti cu o lingura mare si o adaugati in partea de sus a bauturii 1spresso. 0uteti bea 3appuccino(ul dumneavoastra asa cum este sau presarati scortisoara, nucsoara sau ciocolata rasa ca un deliciu suplimentar. !tunci cand un 3appuccino se face in mod corespunzator, aceasta este o bautura cu cofeina e*trem de delicioasa. 6ulti oameni din intreaga lume nu dau impresia ca pot trece peste o zi fara cel putin o ceasca din aceasta bautura e&ceptionala. 3antitate mare de spuma din partea de sus a unui 3appuccino il face o bautura usoara si nu va lasa sentimentul de plin, in modul in care cafeaua il face de obicei. 1ste esential atunci cand va faceti propriul Cappuccino sa incepeti cu un espresso foarte bun. 0entru a va face un espresso de calitate, va trebui sa va pisati boabele foarte fin. In prepararea propriului 1spresso puteti opta pentru a utiliza fie o masina cu presiune mare fie un cuptor model. 3u toate acestea, amintiti(va sa nu faceti prea mult 1spresso odata. !cest lucru se datoreaza faptului ca spuma plasata in partea de sus a Cappuccino(ului trebuie sa fie vizibila si sa fie incon7urata de o frumoasa culoare maro aurie. Jolositi intotdeauna o ceasca

</

de 1spresso la 3appuccino(ul vostru, pentru ca aceasta ceasca va impiedica bautura sa se raceasca inainte de a o bea. 6ulti oameni cred ca un Cappuccino si un $atte este acelasi lucru. 3u toate acestea, desi sunt similare in multe moduri, ele sunt bauturi complet diferite, dupa cum orice iubitor de cafea adevarat va va spune. 1ste adevarat ca o cafea $atte se face folosind 7umatate de lapte si 7umatate 1spresso. 3u toate acestea, la o :atte, laptele este turnat in 7osul paharului, astfel ca este permis sa se amestece cu 1spresso.

Cum se face .puma de $apte folosita la cappuccino@

Daca utilizati o presa franceza pentru a va crea spuma, veti avea nevoie sa incalziti o ceasca de lapte tinand cont de faptul ca este bine sa utilizati o varietate fara grasime. :aptele este incalzit pe aragaz sau in cuptorul cu microunde, dupa cum doriti. ;emperatura trebuie sa fie ridicata, dar destul de rece pentru ca ceasca sa poata fi atinsa cu degetele. In acest moment, se toarna laptele in oala sub presiune franceza si se pompeaza pentru cateva minute. >eti observa ca laptele se va e&tinde la apro&imativ de < ori mai mare decat dimensiunea la care a inceput. !cest proces creeaza spuma de care aveti nevoie pentru un cappuccino.

.tii cum este produsa cafeaua solubila@

Mod de producere ;ransformarea boabelor verzi de cafea intr(o cafea solubila #ness'de calitate presupune cunostinte tehnice superioare. 0entru a intelege ce inseamna cafeaua solubila, trebuie sa parcurgem pas cu pas procesul de productie.

0rocesul de productie al cafelei incepe cu selectarea si amestecarea boabelor de cafea pe categorii de calitate, in functie de culoare si marime.Hustarea mostrelor din diferitele tipuri de boabe de cafea si alegerea amestecului potrivit sunt o conditie esentiala pentru a produce o cafea <?

solubila distincta. Dupa amestecarea boabelor, urmeaza pra7irea, etapa in care boabele capata aroma. O conditie esentiala a pra7irii este de a raspandi caldura astfel incat toate boabele sa fie pra7ite pe toate partile in mod egal, si in acelasi timp. In general, pra7irea usoara confera boabelor o aroma mai blanda, pra7irea medie produce o aroma bine definita si bogata, iar pra7irea puternica da o aroma tare si distincta. Aoabele de cafea pra7ite sunt apoi macinate pana capata aspectul unei pulberi aspre. ;impul normal de pra7ire este de 1- minute, dar e&ista si pra7ire semi(rapida de / minute sau pra7irea rapida de -(< minute. Drmeaza e&tractia, etapa in care cafeaua pra7ita si macinata este pusa intr(o serie de celule de e&tractie. 9olul acestora este de a e&trage aroma, mirosul si culoarea din cafeaua macinata in apa fierbinte. In cazul cafelei K1S3!J`, inaintea procesului de e&tractie, boabele sunt filtrate. 3afeaua solubila este produsa prin eliminarea apei din aceasta solutia de cafea folosind una din doua metode, spraC drCing si freeze drCing. !romatizarea cafelei proaspat macinate este captata in timpul procesului de macinare si apoi redata cafelei inainte ca aceasta sa fie asezata in borcane. Drmeaza umplerea recipientelor cu pudra sau granulele de cafea. Dmplerea este realizata in atmosfera cu gaz inert, pentru a preveni orice deteriorare a gustului sau aromei cafelei in procesul de stocare. 3afeaua solubila este afectata foarte putin de lumina, si de aceea ea poate fi pusa in borcane de sticla fara a afecta calitatea catusi de putin. 0rocesul de productie ne demonstreaza ca putem vorbi de o cafea 100% naturala in cazul cafelei solubile.

,repararea cafelei solubile 5ness7

/imp de preparare1 10 minute. #comple&itate redusa' Ingrediente1 cafea solubila, zahar tos, lapte, amaretto Mod de preparare1 Intr(o cana mare de ceai puneti - linguri de cafea solubila si tot atata zahar tos #sa fie omogena combinatia in cana, cat zahar, atata cafea solubila' 0uneti la fiert lapte si cand e fierbinte puneti in ceasca putin cate putin si frecati pana se face o pasta de culoarea caramelului, cu spuma #daca puneti prea mult lapte nu mai iese'. 3and e laptele fiert il puneti peste si amestecati usor(usor. 1 dulce si tare. Si pentru amatoare un strop de amaretto. Cel mai important este ca do area cafelei sa fie cea corecta) spre deosebire de cafeaua macinata care se prepara cu *g, cafeaua solubila se prepara cu doar +g ,pentru o cana de cafea de -./ ml0. Astfel, o do are corecta a cafelei solubile ne asigura ca 1a a1ea efectele dorite asupra organismului 3afeaua solubila e orice cafea care se dizolva Tn apa, fara sa fie nevoie fierberea pentru obtinerea aromei. #e&. marca Kess'

/rei lucruri pe care nu le stii despre cafeaua decofeinizata

>Cafeaua decofeinizata contine... cafeina <I

Desi denumirea indica tocmai lipsa cafeinei si chiar acest fapt este motivul pentru care oamenii aleg sa o consume, totusi aceasta cafea contine cafeina insa in antitati mai mici decat cafeaua normala. 0rocesul de decofeinizare nu este complet, astfel ca o anumita cantitate de cefeina ramane restanta in aceasta cafea si cateva cesti echivaleaza o ceasca de cafea normala ca si continut de cofeina. !sadar, nu va mirati ca inca nu dormiti dupa ce ati baut de(a lungul zilei mai multe cesti de cafea decofeinizata. >.olventii folositi pentru decofeinizare 3 nocivi 0entru decofeinizare sunt folosite mai multe metode, una dintre aceasta constant in utilizarea solventilor. !cestia din pacate sunt substante chimice care nu sunt eliminate ulterior #sau nu total' din continutul cafelei, astfel ca a7ung in organismul nostru prin consumul acesteia. !cesti solventi sunt daunatori sanatatii, fiind cunoscuti mai ales pentru riscul lor cancerigen. >Cafeaua decofeinizata, mai nociva pentru inima decat cea normala Daca in cazul cafelei normale riscurile pentru boli cardio(vasculare apar doar atunci cand este consumata in e&ces, dealtfel cafeaua este chiar protector cardio(vascular daca este bauta cu masura, in cazul cafelei decofeinizate riscurile pentru boli de inima si vase apar oricum. !ceste efecte negative se datoreaza cresterii colesterolului si predispozitia pentru hipertensiune si formarea placii de aterom. Cafeaua decofeinizata este cafeaua care a avut cea mai mare parte din cafeina scoasa. De obicei, atunci cand se calculeaza in greutate, cantitatea de cofeina gasita in mod natural in cafea este de apro&imativ 1% pentru cafea !rabica si -% pentru tipul de boabe de cafea 9obusta. Din acest motiv, atunci cand pe un pachet de cafea, se spune ca acesta este 9?% decofeinizat, aceasta inseamna ca 9?% din 1% sau -% din cafeina a fost eliminata. In acest moment, e&ista doua metode care sunt utilizate pentru a elimina cofeina din cafea.

/ehnici de degustare a cafelei

!vem un sfatO cSnd degustaNi mai multe cafele, degustaN*(le mai TntSi pe cele mai uLoare, trecSnd treptat la tipuri de cafea mai puternice. 0entru a decide daca o cafea este buna sau nu trebuie sa cunoasteti cateva tehnici folosite de cei mai mari cunoscatori de cafea. Aroma !roma este primul indiciu ce va arata cat de buna este cafeaua. De fapt, o mare parte a gustului se datoreaz* simNului olfactiv 5 de aceea cafeaua poate mirosi atSt de sublim Li avea un gust atSt de plin. !roma cafelei contine de multe ori 2nuante subtile4 ca cea de vin sau nuante florale. Aciditatea Un termeni de degustare a cafelei, acesta nu Tnseamn* acru sau amar. !ciditate Tnseamn* capacitatea cafelei de a fi Tnvior*toare, tonic*, Li de a avea proprietatea de a v* sp*la palatul gurii Li intensitatea ei poate varia de la redus* pSn* la ridicat*. 0entru a TnNelege e&act la ce ne referim, gSndiNi(v* la totalitatea gamei de la ap* plat* pSn* la ap* mineral*. O cafea latino( <9

american* este foarte revigorant*, de aceea spunem c* are o aciditate ridicat*. 0e de alt* parte,cafeaua poate fi catifelat* Li discret* asta inseamna ca are aciditate redus*. Consistenta !ceasta reprezint* greutatea sau grosimea cafelei pe limb* Li poate varia de la consistenN* uLoar* pSn* la o cafea consistent*. 0entru a v* face o idee, noi adesea folosim termenul 2siropoas*4 pentru a descrie o cafea consistenta. .avoare !ceasta este Tmbinarea tuturor caracteristicilor aromei, acidit*Nii Li consistenNei, creSnd o imagine de ansamblu. Savoarea cafelei v* aminteLte de ceva anume 0oate avea doar arom* subtil* de citrice care o TnsoNeLte, Li cSnd spunem asta, nu spunem c* acea cafea ar avea arom* de grapefruit 5 gustul este tot cel de cafea. 1&ist* multe moduri diferite de a descrie savoarea cafelei, la fel ca pentru descrierea z*pezii.

Intrebuintarile practice ale zatului de cafea

3afeaua are mai multe utilizari decat s(ar crede. 0oate fi folosita pentru gradinarit, ca produs de curatat, insecticid sau chiar pentru ingri7irea animalelor de companie. Inainte de a arunca zatul sau restul de cafea ramas de dimineata este bine sa stii ce alternative ai. Iata cateva dintre ele1 \ Ratul de cafea poate fi folosit ca fertilizant pentru flori ce prefer solul usor acid ca azalea, rododendron, camelii, tufe de trandafiri. Ratul, amestecat in pamant, elibereaza nutrienti ce imbogatesc solul si il fac mai acid. \$a baza plantelor1 Ratul de cafea poate fi folosit ca Tngr*L*mSnt, deoarece este bogat Tn azot, fosfor Li potasiu. 0uteNi s*(l ad*ugaNi in pamantul de inglobare a plantelor Li este un nutrient suplimentar. 0uteNi aplica, de asemenea, la suprafaNa p*mSntului, urmand sa(l udati.In cele din urma, care va a7unge treptat la r*d*cini. 1l are reputaNie ca fiind un hidrofug bun Tmpotriva insectelor Li a unor viermiO afide, muste, furnici, nematozi .. \Compostare si plantare1 In compost, zatul de cafea are rolul de accelerator . !tentie sa nu adaugati in e&ces, caci in doze mari cafeaua devine un inhibator de crestere4cafeaua in e&ces ucide4 6ai putin cunoscut este faptul ca ea poate a7uta si rasadurile din gradina voastra. In acest sens el trebuie depozitat intr(o cutie deschisa pentru a evita aparitia mucegaiului. In momentul semanarii se amesteca semintele mici # a caror culoare este deschisa' cu zatul # a carui culoare este inchisa', contrastul de culoare a7utand la distribuirea uniforma a semintelor. Si ca bonus, zatul va elimina unele insecte care pot ataca rasadul. \0une cafea macinata pe un capac si aseaza(l in frigider pentru a elimina mirosurile neplacute de mancare. \De asemenea, cu zatul de cafea poti spala caserolele si tocatoarele din plastic ce au capatat miros de mancare. \ 3u a7utorul cafelei poti colora bucatele de material sintetic, hartie sau chiar oua pentru 0asti. B0

\Ratul de cafea este recomandat si pentru a tine insectele la distanta. Imprastie(l in locurile in care banuiesti ca permit patrunderea insectelor in casa, curtea sau gradina ta. \De asemenea, cu a7utorul zatului de la cafea poti tine pisicile la distanta. 0rote7eaza(ti ghivecele cu flori de pisici presarand cafea macinata si bucatele de co7i de portocala. \ Incaltamintea sport a carui interior miroase urat poate fi curatata cu a7utorul zatului de cafea. \ 0entru a indeparta praful de semineu toarna zat de cafea inainte de a(l curata. !stfel vei diminua cantitatea ce se ridica la curatarea semineului. \In cazul in care nu poti scapa de mirosul de tigara al scrumierei imprastie putin zat si foloseste o carpa pentru a o curata. \,entru frumusete1 Ratul de cafea este e&celent pt e&foliere # atentie insa, nu este recomandat pt fata, piele fiind foarte sensibila'. Se amesteca cu putin ulei vegetal si se intinde pe corp. 1ste bogat in cafeina , aceasta substanta fiind prezenta in multe tratamente pt slabit. 0oate fi folosit si cu rol de cataplasma# parte bolnava' mai ales in umflaturi. \0entru anti(mirosOzatul il puteti arunca in chiuveta pt a elimina mirosul resturilor ramasa pe teava sau in frigider, absorbind astfel mirosul neplacut.

Scoaterea petelor de cafea

Scoaterea petelor proaspete de cafea se face cu apa calda si detergenti 0etele vechi se tamponeaz* cu glicerin*, apoi cu ap* cald* Li final cu ap* o&igenat*. Se poate Tncerca Li pres*rarea de sare buc*t*rie peste pata umezit*. 0etele de cafea au o culoare caracteristica maro ( galbuie pana la maro ( inchis. Tn de

\In cazul matasii colorate, se poate incerca indepartarea petelor cu o solutie de acid lactic . % , dupa care se spala bine cu apa. \0etele de pe tesaturile de in , bumbac sau matase artificiala se curata cu hipoclorit de sodiu. Daca solutia decoloreaza tesatura , sau daca pata se afla pe lana sau matase naturala , se clateste bine portiunea patata cu apa rece si apoi se aplica o solutie de apa o&igenata < % , dupa care se spala cu multa apa.

4e ce se degradeaza cafeaua
Dupa pra7ire, cafeaua se mentine proaspata si isi pastreaza calitatile in 7ur de - saptamani. De ce se intampla asta B1

Aerul, umezeala, caldura si lumina Dupa pra7ire, boabele de cafea trec prin procese chimice natural, de degazificare, proces ce dureaza < zile. !erul, umezeala, caldura si lumina afecteaza toate acest proces. 1&pusa la o cantitate mare de aer #intr(un recipient neacoperit', cafeaua se o&ideaza, ceea ce duce la degradare, pierderea calitatilor si gustului. Daca intervine si umiditatea #in cazul pastrarii in frigider sau congelarii', cafeaua isi pierde foarte mult din aroma. :a fel caldura si lumina prea puternica, accentueaza degradarea. "oabe sau macinata@ 3afeaua macinata isi pierde prospetimea mai repede decat boabele. !cest lucru se intampla in primul rand datorita faptului ca prin macinare, se mareste suprafata e&terioara afectata de procesul de o&idar, si deci se mareste si viteza de degradare. De aceea, pasionatii de cafea cu adevarat pretentiosi isi macina singuri cafeaua, chiar inainte de a o prepara.

Cum trebuie pastrata cafeaua

!devarul este ca nu e&ista nici o metoda foarte buna de pastrare a cafelei. 0ana la urma si cafeaua este un aliment si de aceea trebuie sa fie preparata si consumata cat este inca proaspata, pentru a te putea bucura la ma&im de calitatile ei. 0erioada ma&ima in care cafeaua se poate pastra proaspata este de apro&imativ - saptamani din momentul in care a fost pra7ita. In cazul cafelei preambalate, considerand ca a fost ambalata si vidata la scurt timp dupa pra7ire si macinare, se pot considera - saptamani de la deschiderea ambala7ului. In cazul cafelei vrac, trebuie sa aveti gri7a, pentru ca de obicei nu se stie cu cat timp in urma a fost pra7ita. Daca aveti un magazin local specializat, care isi pra7este singur cafeaua, atunci e o%, dar sfatul meu e sa nu cumparati cafea varsata din supermar%et(uri sau magazine la care nu stiti provenienta si termenul de valabilitate al acelei cafele. 3afeaua isi pierd aroma foarte repede, indiferent daca este sub forma de boabe intregi sau macinate. Aoabele intregi pra7ite se pastreaza in containere sigilate, in locuri racoroase cu umiditate scazuta. Daca vreti sa le pastrati mai multa vreme, puneti(le in recipiente vidate si inghetati(le, cel mult trei luni. Si cafeaua proaspat macinata poate fi pastrata la frigider, tot intr( un container sigilat. Daca este posibil, ca sa obtineti o cafea aromata, macinati boabe in fiecare zi, deoarece cafeaua macinata isi pierde aroma dupa doar doua zile.

B-

3ea mai buna metoda de pastrare a cafelei in aceasta perioada este intr(un recipient etans. !erul este inamicul cafelei. De asemenea, recipientul trebuie pastrat intr(un loc racoros si intunecat, unde sa nu e&iste variatii mari de temperatura. 3afeaua nu trebuie pastrata langa o sursa de caldura, dar nu este nevoie nici de masuri e&treme, cum ar fi frigiderul sau congelatorul. 6ulti considera ca pastrand cafeaua in frigider, aceasta se mentine proaspata mai mult timp. Din contra, frigiderul poate avea mai degraba efecte negative asupra cafelei, daca aceasta nu este pastrata in recipeinte etanse. In primul rand ca alimentele pastrate in frigider se dehidrateaza si astfel cafeaua se usuca e&cesiv, sau si mai rau, poate aboarbe diverse mirosuri de la alte alimente ce ii vor altera iremediabil gustul.

/ermen de valabilitate la cafea

Cafea boabe la ( ;g 3 termen de valabilitate 6 (E luni'(Gluni Cafea la cutie 5 nedesfacutaO pana la - ani, desfacutaO ma&im 1 luna intr(un mediu rece #frigider'E In generalOtermenul de valabilitate este de - ani de la data fabricatiei

4espre cafea ./IAI CA@...

... pigmentul cafelei e unul dintre cei mai puternici si mai persistenti dintre toti pigmentii naturali alimentari 3uratearea petelor de cafea se face cat mai repede posibil, deoarece uneori poate deveni de neinlaturat. Inlaturarea petelor de cafea poate fi uneori foarte grea inclusiv de pe ino&. Deci atentie la paharul cu cafea, pentru ca pateazaVVV ... dintre bauturi, nu doar cafeaua contine cantitati ridicate de cofeina Sunt alte bauturi care chiar o intrecV O doza de bautura tip 3ola contine /0 mg cofeina, o doza de bautura energizanta contine I0 mg, o ceasca cu ceai negru ( .0 mg, iar o ceasca cu ceai verde ( 10 mg.

B<

... daca iti freci mainile cu zatul de la cafea, scapi garantat de mirosul de usturoi, ceapa si orice alt miros puternic care se impregneaza in pielea palmelor tale ... daca consumi mai mult de < cesti medii de cafea pe zi, devii dependenta Spre deosebire de obisnuinta, dependenta are efecte neplacuteO gastrita, migrene, an&ietate, itritabilitate, palpitatii. In plus, atunci cand vei avea cu adevarat nevoie sa te revigorezi cu o cafea, organismul nu va mai raspunde absolut deloc, fiind mult prea obsinuit cu acest lichid. ...atiaNi c* putem detecta cinci gusturi de baz* 0atru sunt foarte familiareO gustul dulce, acru, amar Li s*rat. !l cincilea e mai familiar Tn !sia Li mai puNin Tn >est, se numeLte Umami Li e gustul glutamatului monosodic. ... Celebrul compozitor Johann Sebastian Bach compune in 1 !" o cantata in cinstea cafelei prin intermediul careia lauda calitatile acestei bauturi si isi exprima dezacordul fata de initiativa de a interzice cafeaua femeilor pe motiv ca provoaca infertilitate. #iesa muzicala compusa de Bach cuprinde urmatoarea arie sugestiva$ % &h, ce dulce este cafeaua ' (ai dragastoasa decat o mie de sarutari, mai dulce decat vinul muscat ' )reau cafeaua mea, va rog'*+ ...Denumirea de espresso se refera la timpul foarte scurt in care bautura este preparata+ ... Capucino este botezat astfel datorita asemanarii dintre culoarea bauturii si culoarea robelor calugarilor din ordinal 3apucinilor ... #rima cafea instant produsa in masa este creat, de chimistul englez -eorge Constant .ashington, care va boteza noul produs /ed 0 Coffee 12oc de cuvinte in limba engleza care se poate traduce %cafea de3a gata ... 4n 4talia prepararea espresso3ului perfect depinde de cei patru %(*$ (acinazione 1macinarea cafelei5, (iscela 1amestecul de cafea5, (acchina 1espressorul5 si (ano 1priceperea celui care prepara bautura5+ ... 6n lumea &raba premoderna sotia putea sa divorteze de sotul sau daca aceasta nu mai putea sa ii asigure portia zilnica de cafea+

Jodiac European ' Koroscop 4istractiv Ce cafea prefera@

3rezi sau nu....astrele au ceva de zis in legatura cu gustul fiecaruia pentru cafea. !fla din timp ce cafea sa(i comanzi prietenului tau data viitoare cand iesiti la cafenea.

"erbec.(0rimul la rand, trei doze de e&presso si berbecul si(a vazut de drum. /aur' 3appucino( simplitate infasurata in lu& pentru stapanul lumii materiale.

BB

2emeni'3afea dubla cu lapte, 7umatate decofeinizata 7umatate normala. !ac'3omodul 9ac se simte perfect cu o mocha, tot confortul unei cacao. $eu'6acchiato. O prezentare grozava cu destul avant pentru intreg grupul. Fecioara'0recizia este pe primul loc. Jecioara prefera 3affe !mericano. "alanta'Aalanta isi gaseste echilibrul intr(o 3af$ au :ait. .corpion'Opteaza pentru intreaga senzualitate a unei Areve :atte. .agetator'Dn caramel rece cu lapte suna bine pentru el. Capricorn'Intotdeauna eficient, el gaseste ca un mic espresso isi face treaba. ?arsator'Dn ceai natural de zmeura este o alternativa racoritoare pentru cafea. Depaseste limitele societatii moderne dovedind cafeina inutila. ,esti'Intr(o buna zi, ceaiul va inlocui cafeau definitiv si 0estele va fi deasupre tuturor.

Cu zodiile la Cafea
Dna dintre cele mai vechi metode de " comunicare", fara indoiala, este o banala invitatie la cafea. Dn studiu recent, la care au participat peste 1I mii de persoane, releva faptul ca intre preferinte si personalitate e&ista o stransa legatura. In acest sens, se pot observa ? tipuri de personalitate, pe care va invitam sa le cititi, impreuna cu 1- invitati de seama... \Daca partenerul comanda o cafea tare !cesti oameni tind sa fie responsabili, ambitiosi si agresivi. Independenti si pragmatici in relatii, va fi o provocare sa scoti la suprafata latura lor romantica. \Daca partenerul comanda cafea cu lapte !ceste persoane sunt foarte rela&ate, linistite. Sunt oarecum traditionalisti in relatii si se simt confortabil in rolurile tipice # barbatul plateste nota, deschide usa femeii etc. ' \Daca partenerul comanda o cafea mocca sau ciocolata calda Daca a comandat acest tip de bautura inseamna ca te afli in fata unui romantic caruia ii place sa fie indragostit. ;ine minte ca uneori sunt B.

foarte temperamentali si nu te poti baza pe ei. \Daca partenerul comanda o cafea mocca ] bautura de ciocolata rece Spontane, aceste persoane sunt foarte seducatoare si prefera surprizele si creativitatea in ceea ce priveste intalnirile. Dar daca iti doresti o relatie pe termen lung, nu uita ca pentru ei viitor inseamna . minute incepand din acest moment. \Daca partenerul prefera combinatii de ceai, lapte, cafea si alte ingrediente Deseori stresati si nerabdatori, aceste persoane au tendinta de a fi mai retinute si timide in relatii. !sa ca va trebui tu sa faci prima miscare. \Daca partenerul comanda 3appuccino ] Jrappe 0lini de ambitie si optimism energic, aceste persoane dau totul ( inclusiv in relatii. 3ateodata sunt foarte entuziasti si e&agereaza. Din acest punct de vedere, au nevoie de un partener care sa ii infraneze. \Daca partenerul comanda produse decofeinizate !ceste persoane sunt mai mult discipoli decat lideri. Sunt persoane care acorda spri7in partenerilor si devin serioase cand vine vorba de viata, dragoste si cariera.

Designul canilor de cafea

,roducerea portelenului a fost inca de la inceput tratata ca o arta si multe muzee ale lumii au portiuni dedicate acesteia. 1ste celebru de7a portelanul chinezesc, fiind unul dintre cele mai apreciate portelanuri din lume. Obiectele din portelan erau pictate cu plante, motive florale, dragoni, scene de viata, sau erau simple in functie de regiunea din care proveneau.

De e&emplu, in regiunea Rhe7iang se mai fabrica inca un portelan, cunoscut sub numele de celadon, nume dat de francezi. 3eladonul este un portelan de culoare verde, stralucitor, din care se lucreaza forme simple, fara sa fie pictate. 0rimele fabrici de portelan europene au fost deschise in !nglia si Jranta in secolul 8>I. In !nglia, fabricarea portelanului a cunoscut o inflorire destul de mare la sfarsitul secolului 8>II si era puternic influentat de portelanul chinezesc. Jiecare fabrica de portelan avea un semn distinctiv, de e&emplu multe fabrici foloseau ca marca, pe langa culori si modele, marginile si toartele aurite la cescute si farfurii. Canile s'au diversificat atat de mult, incat ne dau impresia ca sunt concepute pentru a se adresa fiecarui B/

tip de personalitate. De e&emplu, canile din metal sunt preferate de barbatii care vor ceva simplu si de efect, canile cu mesa7e vesele inscriptionate sau cu caricaturi sunt intalnite mai ales la birou. 3anile de cafea se gasesc intr(o multime de forme si materiale. De la cestile din carton pana la cele din sticla, diversitatea lor pare infinita. >arietatea canilor s(a dezvoltat odata cu combinatiile de cafea, cu lapte, frisca, bauturi alcoolice, inghetata etc. !stfel, pentru cafefrappe( uri designul canilor s(a stilizat, canile transformandu(se in pahare de sticla groasa cu picior sau pahare foarte inalte, cu toarta sau fara. Cea mai mare can< de cafea

Un Statele Dnite a fost construit*, de curSnd, cea mai mare can* de cafea din lume. !ceasta are -,. metri Tn*lNime Li poate conNine ?./0I litri din b*utura cu efect energizant sau <-.1/0 de ceLti cu o dimensiune normal*, relateaz* ne,slite.tv.

Coffe Art sau arta Ln cafea

3red ca ai avut ocazia sa vezi la un moment dat poze #si poate unii mai norocosi chiar in realitate' cu tot felul de desene si figuri interesante realizate in cestile de cafea. 1i bine, aceasta este 3offe !rt sau :atte !rt, si a devenit un curent artistic apreciat nu numai de catre iubitorii de cafea. "arista Ce este de fapt un barista2 Aarista este un barman de bauturi pe baza de cafea. Aarista este persoana care invata toate secretele cafelei. 0entru a deveni un barista, ai nevoie de o multime de studii si multa multa practica. 1valuarea unui barista cuprinde aspecte comple&e precumO temperatura si culoarea cafelei, consistenta cremei de lapte pentru cappuccino, echilibrul gustativ intre ingrediente, paharul folosit si multe alte detalii.

1&ista - metode de a realiza arta in cafea. 0rima metoda presupune realizarea de modele prin turnarea laptelui in espresso. !ceasta metoda se numeste free pour latte art. 3ele mai populare desene sunt forme de spirale, frunze sau inimioare. ! doua metoda presupune desenearea cu a7utorul unui instrument in forma de stilou, folosind frisca sau ciocolata, folosirea unor sabloane si presararea de diverse prafuri #scortisoara, zahar, etc'.De obicei se lucreaza pe caffee latte datorita proportiei de cafea, lapte si spuma, ceea ce usureaza realizarea desenelor, cu toate ca se pot realiza ornamente de acest fel si pe cappucino sau alte bauturi pe baza de cafea.

B?

.ecretul specialistilor
Aarmanul este trendsetter. 1l trebuie s* Ltie ce e la mod*, ce se bea, cum s* te Tmbraci. 1 important s* Ltie s* fac* o cafea pentru a oferi calitate. Dac* barmanii nu sunt specializaNi, nici consumatorul nu va avea cultur* de bar Li nu va Lti ce s* consume. Ct de cald< trebuie s< fie spuma de la cappuccino 0entru a face desene Tn cafea ai nevoie de 10 secunde. ;rebuie s* montezi crema corect pentru cappuccino, spuma a7unge la ?0 de grade 3elsius. .ecretul cafelei bune1 s< fie m<cinat< pe loc 3um poate fi preparat* o cafea perfect* la ibric, acas*O temperatura apei trebuie s* fie Tntre 9- Li 9/ grade 3elsius, pentru c*, dac* fierbe, va altera gustul cafelei. :a 1.0 de ml de ap* se pun o linguriN* Li 7um*tate de cafea Li se mestec* uLor, cu flac*ra aragazului stins*.

Iata cum poti si tu sa faci din cafeaua

ta o opera de artaO

BI

"3afeaua trebuie sa fie neagra ca noaptea, tare ca moartea, dar dulce ca iubirea", spune un vechi proverb turcesc.

,icturi celebre reproduse in cafea 5poze7

P 0icturi e&traordinare din cafea... Intr(o zi, )aren 1land a schimbat biscuitele de langa ceasca de cafea, cu o pensula. ;otul a inceput in Ke, Orleans, intr(o cafeterie cocheta, denumita )aldi. ;anara, mare iubitoare de cafea, mergea acolo in fiecare zi pana cand, la un moment dat, i(a venit aceasta idee. 1ra obisnuita cu picturile in ulei, cu schitele in creion, astfel i(a fost mai usor sa treaca la noua forma de e&primare. ! adaugat straturi de espresso pe panza, obtinand diferite tonuri. !poi, )aren a trebuit sa se mute in O%lahoma, unde s(a retras in KordaggioQs 3offee. !ici au luat nastere toate creatiile pe care le poti urmari in continuare. Hioconda are cafeaua in mana, dar cu greu te mai desprinzi de ea.

B9

3e au in comun toate aceste tablouri Joarte simpluO au fost pictate cu cafea. Adaugand mai multe straturi de espresso, )aren a reusit sa obtina o gama variata de nuante cu care isi realizeaza tablourile.3ine ii vede tablourile si nu este impresionat de calitatea artistica a acestora, cu siguranta va fi vra it de mirosul pe care acestea il dega a.

Mona $isa, recreata din cafea cu lapte 3elebra pictura a lui :eonardo da >inci a fost recreata de artistii australieni cu a7utorul cestilor de cafea cu lapte. Opera de arta ce masoara / metri lungime si B latime a fost creata special pentru festivalul ;he 9oc%s !roma din SCdneC, !ustralia, din <./0B de cesti de cafea si peste .00 de litri de lapte, potrivit ;he ;elegraph. 3ulorile folosite pentru realizarea "tabloului" au fost obtinute de artisti dozand cantitatea de lapte din fiecare ceasca de cafea.

Citate celebre despre... cafeaD

\! bea este omenesc, a bea cafea este divin. \In spatele fiecarei femei de succes sta destul de multa cafea #Stephanie #iro' \3afeaua trebuie sa fie neagra ca iadul, tare ca moartea si dulce ca dragostea. #proverb turcesc' \3iocolata, barbatii, cafeaua, unele lucruri trebuie sa fie cat mai bogate. 3red ca daca as fi femeie as folosi cafeaua ca parfum. #John )an Druten' .0

\3e dulce este cafeaua V 6ai dragatoasa decat o mie de saruturi, mai dulce decat vinul muscat Johann Sebastian Bach 1Cantata Cafelei5 \Kicio cafea nu poate avea gust bun daca nu bucura mai intai narile cu o aroma dulce # 7enr8 .ard Beecher' \3afeaua fara cofeina este inventia diavolului. \Kimeni nu poate intelege adevarul pana cand nu gusta din dulceata cafelei # Seicul &bd3al3 9adir'. \In clipa in care te pregatesti sa bei o ceasca de cafea fierbinte si tare, seful iti va cere sa faci ceva care dureaza e&act pana in clipa in care cafeaua s(a racit. \3afeaua este o bautura care te adoarme daca nu o bei #&lphonse &llais' # cea=c< de cafea LmparAit< cu prietenii este fericire gustata =i timp bine petrecut.

.1