Religie si stiinta Albert Einstein

Ma intrebati daca sunt ateu, dar problema este mult prea vasta pentru mintile noastre limitate. Ne aflam in pozitia unui copil care intra intr-o biblioteca plina de carti scrise in mai multe limbi. Copilul stie ca au fost scrise de cineva, dar nu stie cum. El nu intelege nici macar ce scrie in ele si banuieste ca ordinea in care sunt asezate nu este intamplatoare. Dar nu are o e plicatie pentru asa ceva. Asta mi se pare mie atitudinea celui mai inteligent om de pe !amant vis-a-vis de Dumnezeu. Noi vedem astazi "niversul in splendoarea sa, observam legile care il guverneaza, dar intelegem e trem de putin din aceste legi# $ Albert Einstein. Einstein afirm% c% de&i ,,domeniul religiei &i al &tiin'ei sunt prin ele (nsele net delimitate unul fa'% de cel%lalt#, totu&i ,,(ntre ele se creeaz% puternice rela'ii &i dependen'e reciproce# datorit% religiozit%'ii omului de &tiin'% . ,,Religiozitatea lui ) a omului de &tiin'% * st% (n uimirea e taziat% fa'% de armonia legit%'ii naturale, (n care se dezv%luie o ra'iune at+t de superioar%, (nc+t orice g+ndire cu sens &i or+nduire omeneasc% reprezint% un refle cu totul ne(nsemnat# . ,deea c% religia se opune &tiin'ei sau c% opt+nd pentru una te (mpotrive&ti celeilalte, este anulat% de realitatea de azi care ne arat% c% numero&i savan'i au fost &i sunt profund religio&i. Cei mai mul'i dintre cercet%tori au (n'eles c% f%r% credin'% (n Dumnezeu nu se poate dob+ndi adev%rata cunoa&tere. Cele doua domenii sunt total paralele, insa se intersecteaza undeva- in discutiile referitoare la originea si crearea lumii. .oc de unde porneste conflictul. /amenii de stiinta nu predind niciodata a fi in posesia adevarului absolut. 0oate teoriile stiintifice sunt susceptibile de a fi falsificate daca apar noi dovezi. 0ocmai aici este c1eia evolutiei. C1iar si cele mai fundamentale teorii se pot dovedi a fi imperfecte daca observatiile noi sunt inconsistente cu ele. 2tiinta nu este dogmatica si iar rezultatele cercetarii stiintifice sunt falsicabile- se pot testa si se poate verifica validitatea lor. ,n religie, lucrurile stau altfel. Afirmatiile religioase nu pot fi falsificate pentru ca nu pot fi cercetate. Ele tin pur si simplu de credinta. 2tiinta este defapt o metoda folosita pentru a acumula cunostinte, nu de ordin spiritual, ci stiintific. E ista o credinta populara gresita, cum ca stiinta ofera raspunsuri la toate intrebarile. Defapt, stiinta ofera raspunsuri doar la problemele care tin de realitatea fizica, nu si de cea spirituala. Afirmatiile stiintifice si cele religioase vizeaza domenii diferite ale e istentei sau e perientei umane. 0eoria creatiei din 3ibile tematizeaza raportul dintre Dumnzeu, lume si om, insa nu si stiinta despre natura observabila )empirica* a lucrurilor.

0ot ceea ce oamenii au facut sau gandit consta in satisfacerea nevoilor si a ameliorarii durerii .4iecare trebuie sa-si intipareasca asta in minte daca doresc sa inteleaga propria dezvoltare si fenomenele spirituale./ infirma considerare ar fi suficienta pentru a ne arata ca o mare parte a emotiilor influenteaza atat religia cat si e perienta .Mintea umana creeaza pentru sine variate analogii. 5orbim acum despre religia fricii.Acest gand inca necreat este un important grad stabilit prin formarea unor caste ce stabilesc legatura de intermediator intre oamenii si de ceea ce le este frica.Mediatorul apeleaza la diverse functii e ersandu-si autoritatea cu scopul de a-i face mai liberi. 2entimentele sociale sunt o alta sursa de cristalizare a religiei. Dorinta de conducere,dragoste si sustinere ii indeamna pe barbati sa formeze conceptia sociala sau morala despre Dumnezeu.2cripturile iudaice ilustreaza admirabil dezvoltarea de la religie sau frica la religie morala,care este continuata in Noul 0estament.Religia tuturor oamenilor civilizati in special oamenii din /rient sunt in primul rand religii morale.Dezvoltarea de la religia fricii la o religie morala este un pas important in viata natuinii.Religiile primitive sunt bazate in intregime pe frica iar religiile oamenilor civilizati sunt un pre6udiciu moral impotriva caruia trebuie sa fim cu oc1ii in patru.Adevarul este acela ca e ista mai multe tipuri intermediare,cu o oarecare rezervare care predomina la un nivel inalt al vietii sociale unde moralitatea si religia sunt esentiale. ,n concluzie, /mul este preocupat de g%sirea unor adev%ruri esen'iale &i universale, dar (n permanen'% se eviden'iaz% neputin'a sa (n fa'a marilor mistere ale lumii. / constr+ngere ar putea fi e ercitat%, pe de-o parte, c1iar de om, (n (ncercarea de a fugi de necunoscut &i de a se ascunde de cea mai mare team% a sa (n spa'iul securizant al divinit%'ii. Dar c1iar &i atunci c+nd elimin%m aceast% posibilitate, tot se observ% ca adev%rul absolut este inaccesibil. 2-ar putea ca nici m%car &tiin'a, prin rigurozitatea sa, s% nu ofere un r%spuns satisf%c%tor, (ns% nu e ist% alt% metod% de a trata problemele (ntr-un mod obiectiv. Nu trebuie s% l%s%m scepticismul &i indiferen'a s% (ngroape setea de cunoa&tere, (ns% p+n% nu ob'inem un r%spuns pertinent &i universal valabil care s% pun% cap%t problemei ontologice, suntem nevoi'i s% ne (mp%c%m cu ideea c% cea mai drastic% metod% prin care ne este limitat% cunoa&terea este acceptarea faptului c% lumea nu cunoa&te limite. 5om distruge barierele doar atunci c+nd vom (ngr%di infinitul.