CURS 1 SEC.

19

Modificarea resedintelor boieresti la jum. sec.17 - 1698 Brancoveanu termina resedinta de la Potlo i ar!itectura de ansamblu Curtile fortificate" ar!. determinata de# 1. e$istenta marilor latifundii din sec. 16 cristali%are in sec 17 -latifundii reli ioase si laice nordul Munteniei" M. &rancei" Cam'ulun Moldovenesc 'astrea%a 'ana in sec. 19 inde'endenta fata de latifundii( raman in 'ro'rietatea obstei satesti ). *m'. +toman acorda ,- dre'tul de a face comert du'a 'lata tributului( isi cauta domnitori in randul celor de la curte( e$ista nevoia de a reali%a resedinte fastuoase( e$. Brancoveni" Po'esti-.eordeni / curti0resedinta Ctin. Brancoveanu construieste - turnul nu mai este element defensiv - orientarea catre natura element renascentist - ase%area 'e o culme 1 reu accesibila2 - relatii intense cu lumea italieneasca 1Brancoveanu fiul lui Cantacu%ino / Constantino'ol2 Ctin Cantacu%ino 3 *ordac!e -osetti traiesc in lumea levantina 1ba%ata 'e comert 'osibilitatea de a face bani2 - e$ista un dis'ret 't. cei care nu erau boieri( dis'ret fata de comercianti 1s'anioli2 - 'asivitate a ortodo$iei in ra'ort cu lumea 'rotestanta - nevoia de a-si etala bo atia - Brancoveanu 1 1714 Constantino'ol2 este crescut de unc!iul sau Ctin Cantacu%ino 1 16882( el este si tutorele sau si il 'ro'une 'e Brancoveanu la tron( - studii la Padova ) 'ortice su'ra'use" ra'ort 'lin0 ol - Casa domenicale / radina flori( o linda de a'a( elemente renascentiste 1o linda de a'a e re're%entata la noi de helesteu 2 casa - loggie gradina - apa Mihai Cantacuzino e ctitor la Coltea si Sinaia( Fundenii Doamnei reflecta sursele de ins'iratie ale sec. 17. Casa 5fumati / 'ortic indre'tat s're a'a - ca'ela interioara in cadrul casei 1biserica de curte costruita mai tar%iu2 - orientare catre a'a radina dre'tun !iulara intre %iduri 6ure%i rectan ular" eometric( a$area intrarii si a iesirii 1manastire re%identiala2 boltire cu stal' central" arc dublou" calote sferice

HUREZI

Potlogi -

teren 'lat 'e malul unei a'e radina are s'atialitate 'ro'rie biserica in afara incintei" dar le ata cu %ona curtii foisor s'ecific ar!. brancovenesti radina de ti' italienesc casa 'lasata central %id care se'ara curtea de radina lo ie / decoratie turceasca - stucatura( ferestre joase(

SEC 19 CURS 3 Maj. oraselor euro'ene sunt reconstruite( cladiri cu caracter foarte 're nant( orasul defineste re ulile in care se inscrie ar!itectura. Sec 19 / desco'eriri stiintifice" industrie" 'o%itivism" i ienism" - orasul industrial +rasul / industrial de%voltat 'e ba%a intre'rinderilor de mari dimensiuni 'roductie in serie 1'rofile metalice standardi%ate2 renuntarea la manufactura din sec 17-18 - 'ana in 1877" 'roductie lenta( - sec 19 sc!imbare radicala in economie" 'olitica" cultura( transformari insitutionale im'ortante" a'ar ministre" administratia locala( 'ro res stiintific" te!nici de 'roductie com'let noi - 'ana la 'rimul ra%b. mondial orasul isi sc!imba com'let caracterul" structura( - .eonardo Benevolo / ) eta'e al ev. oraselor# o 'ana la 1887 - faza liberala o faza postliberala 95:5 .*BE-5.;# - cau%e# - mecanismul evolutiei industriale - cresterea 'o'ulatiei urbane" a 'roductiei si a mecani%arii acesteia - a'are la sf. sec 18" in 5n lia - e$.# .ondra" 1 mil loc 'ana in 1877" in 1881 )"8mil loc. - a'ar noi 'oli industriali noi le aturi in teritoriu 1canale" drumuri" calea ferata 18<72( - sf. sec 18 in 9ranta# retea foarte e$tinsa de canale de navi atie" fa't ce este sc!imbat de a'aritia caii ferate( - minele de carbuni industrie de 'reluclare a fierului nuclee industriale transformarea unui teritroriu urban in ter. industrial separarea artei de oras / 'ana in sec 19" ar!itectura se ba%a 'e ) desco'eriri# o 'ers'ectiva ca mijloc de control al s'atiului urban o ra'ortarea ar!. la cea clasica 1 reci" romani2 acum 'ers'ectiva este inlocuita de eometria descri'tiva 1Mon e2 'lanul si fatada mai im'ortante decat 'ers'ectiva sc!imbarea unitatii de masura din unitati ra'ortate la om 1mana" 'icior2 la metru 1din astronomie2 abstracti%are" renuntarea la modelele clasice 1renasc mai a'oi in ar!. neoclasica2 'luralitate in e$'resia ar!itecturii / dis'arite a traditiei -enasterii in andirea orasului si ar!.

Mecanismele institutionale influentau orice 'roiect de ar!itectura si urbanism. .e islatia in Euro'a la ince'utul sec.19 incuraja initiativa 'rivata. 5utoritatea 'ublica nu intervenea" adm. munici'ala nu controla activitatea orasului. Cladirile si 'ro'rietatile imobiliare se transforma in marfuri 1fenomen economic2( sin urul element de control este 'iata si cererea si oferta( la fel se intam'la si cu terenurile libere. *nterventiile 'ublice sunt considerate reminiscente ale unui re im autoritar" desi ele erau o incercare de stabilire a unui ec!ilibru. Consecinte# - 'eriferii imense si monotone necesitatea interventiilor 'ublice. - la sf sec.19 incetea%a actiunile liberale - ) ti'uri de le i # =le ea de e$'ro'riere 'entru cau%e de utilitate 'ublica> 19ranta" 18412 devine model 'entru toate tarile euro'ene 1*t" Bel ia" -o2

le i 't imbunatatirea conditiilor de i iena in a lomerarile urbane 15n lia 18482 'unct de 'ornire a urbanismului modern. 1su'rafata minima 't locuinta( iluminarea si aerisirea unei camere" nr de 'ers0camera2.

95:5 P+S?.*BE-5.5 sf. sec 19 modelul 6aussmann-ian in multe tari se 'une 'roblema a lomerarii urbane" 'robleme de functionare a orasului 6aussman 'ro'une un model f bun de oras modern# interesul 'rivat in ec!ilibru cu interesul comunitar. *nterventiile munici'ale faceau distru eri im'ortante in orasele vec!i( se modifica structura orasului si struct 'o'ulatiei urbane 1a'ar noi 'rofesii" o noua stratificare sociala bur !e%ia era 'atura cea mai im'ortanta dar muncitorii erau majoritari2. Structura 'o'ulatiei urbane si 'rodusele te!nice ale industriei 1metalul2 dau ti'olo ii ar!itecturale. .a ince'ut metalul imita struct de lemn" a'oi a'ar structuri ori inale# constructii industriale" 'oduri" sere" e$'o%itii" ari" 'asaje aco'erite" mari ma a%ine. Locuinta: 'artiul dictat de nevoi diferite ada'tat la nevoile urbane imobilul de ra'ort @ 'ro ram de ar!itectura urbana destinat densitatilor mari de locuire( &ila# su'rafete mai mari in cartiere diferite 1*ma ini2 1. transformarea unui 'eisaj bucolic de constructiile industriale ). locuintele isi fac loc 'rintre constructiile industriale 3. 'eriferia .ondrei locuinte ti'" su'r. minime" monotone" caracter s'eculativ 4. le atura intre ) %one ale .ondrei 'rin introducerea in trama e$istenta a < fra mente articulate dar unificate 'rin unitatea ar!itecturala 1'ro'rietatea 'rivata a im'iedicat reali%area unei artere im'ortante2 8. Parisul 6aussmanian# - )7 de arondismente - e$tinderea 'este limitele fortificate ale sec.17 - fiecare arondisment are# o cladire a 'rimariei" ) mari su'rafete ver%i 1'aduri2 @ s'atii 'ublice de a rement 1Bois de Bolo ne" Bois de &incennes2" s'atii ver%i f mari in oras" 'ublice - retea de bulevarde care uneori au 'reluat structuri anterioare( se intersectea%a du'a un !iuri ascutite insule - imbile foarte 'articulare - dublarea unor stra%i in uste ce nu 'uteau fi latite - le area 'rimariilor si a arilor - retea moderna de canali%are 1infrastructura2 6. Barcelona# rila orto onala 11<7$1<7 m2 cu tesituri la colturi 't vi%ibilitate - ) laturi construite alternativ" restul ramane s'atiu verde - insulele au fost construite 'erimetral" cu inaltimi mari - orasul vec!i medieval construit din ) retele 'erimetrale ce se inscriu in rila orto onala 7. &ienna - -in ul &iene% / artera circulara bo at 'lantata" cu institutii 'ublice ce nu 'uteau fi construite in %ona medievala( e$tinderea 'alatului re al 8. re ularitate" trama orto onala" a'oi cartiere 'eriferice 9. 5t!ena 118<72 / inde'endenta de *m'eriul +toman( 'rimele 'lanuri de urbanism facute de ermani( 'lanul de e$tindere foarte re ulat" structura monumentala" a$e cu cladiri 'ublice im'ortante in ca'at de 'ers'ectiva( se evita %ona 5cro'olei( la 'oale" cartierul PlaAa" cafenele taverne 17. Berlin" de%voltarea industriala( -

11. 9lorenta / centru 'e vec!ea localitatea romana( o fortificatie inlocuoita cu un bulevard( e$tinderea cu trama ordonata" s'atii ver%i 1). -oma / lar irea unor stra%i si modificarea fronturilor( in nuclee e$tinderi 't noile institutii 1<. Milano / centru" 'iata cu catedrala 14. Madrid 18. 6elsinAi e$otic 16. subteranul .ondrei 17. 'oduri de metal cu %abrele 18. !alele / modificarea 'ietei " nu se fac sc!imbari de 'ers'ectiva( transfer al ima inei de cladire industriala la functiuni 'ublice( CrBstal Palace 1.ondra2 / asamblare din elemente metalice de mici dimensiuni( decoratia vremii reduce ru'tura cu noutatea 'rodusului te!nic 1noutatea te!nicii ar!itecturale vs. mentalitate2 19. ari / mare varietate( ru'are functionala bine stabilita( cladiri cu sali si 'eron aco'erit( ar!itctura 'ro'rie 19ranAfurt2 )7. aleriile 0 'asajele comerciale aco'erite / ti'olo ie variata )1. mari ma a%ine / metal" desc!ideri mari vitrate la Paris )). locuinte / inovatii te!nice" confort" incal%ire" canali%are" ascensoare )<. modelele vilelor foarte variate 24. imobile de ra'ort / la 'arter s'atii comerciale" vitrine s're strada( e$istenta unui 'lan curent uniformitatea olurilor 'e fatada( Paris / stratificare sociala 'e inaltime( re uli stricte referitor la fatada 1fatada a'artine s'atiului 'ublic si unifica fronturile stradale2 25. s'atiul 'ublic" marele artere monumentalitate( fatada e diferita de continutul cladirii( CE+C.5S*C*SMD. face referire la ar!itectura clasica reaca si romana 1la fel ca in renastere" baroc si clasicismul france% de curte din sec 172 e$ista si alte reveniri la ar!itectura antica in sec.)7" in cadrul dictaturilor euro'ene 16itler " Moussolini" Stalin" Ceausescu2 sim'litate" rationalitate a formei" revenire la as'iratia catre ideal a'aritia neoclasicismului se datorea%a conte$tului 'olitic 1rev france%a" formarea SD52 este o reactie la -+C+C+ 1e$ces decorativ2 na%uinta s're cunoasterea absoluta a universului" e$'resia moralitatii umane 1liberalism al andirii2 filosofii france%i crea%a enciclo'edia 1@toata cunoasterea lumii2 se de%volta ar!eolo ia ca dovada a interesului 't antic!itate( desco'erirea oraelor romane in ro'ate de lava 1bai" fresce2 carti des're antic!itate" caiete cu relevee 15n lia 186) =5ntic!itatile -omei>2 9ranta a infiintat la -oma o academie 't studentii france%i de la Beau$ 5rts moda elenismului in ar!itectura si obiecte =*storia 5rtei 5ntice> 1des're Erecia2 / autorul erman# e$'rima nobila sim'litate si culmea maretiei( des're -oma 5ntica# desene reale si fantastice 1vi%iune 'ersonala2 revenire la formele sim'le" de ba%a / in artele 'lastice antic!itatea e identificata cu natura ideala 'oetica neo-clasica a ar!itecturii combina ) caractere ale antic!itatii# 'uritatea formei 1 reci2 si ele anta formei 1romani2 se reintroduc ar!eti'uri antice# 'iramide" obeliscuri" tem'le" arce de triumf alu%ia la forme eometrice elementare vs. imitarea unor monumente ale Ereciei si -omei efect de soliditate si 'ermanenta" solemnitate evoca o anumita lume ar!aica a adevarurilor atem'orale

linii clare" se renunta la modernitatea clasica" sim'lificarea modelelor 'reluate ar!itectura monocroma" su'rafete lise sau cu striatii f 'uternice( contraste de umbre si lumina( colonade si 'ortice re ulate 'roiectate 'e mari su'rafete de %id nud este o ar!itectura internationala" a 'ermanentelor s'iritului uman limbaj omo en" uniform" din 'utine elemente ar!itecturale" ordonate conform unor re uli ale 5cademiei 9rance%e infiintate de Colbert care enunta re ulile unei =bune ar!itecturi> nu e$ista uniformitate absoluta" ci variatii re ionale# 5n lia / de la desco'eririle ar!eolo ice se ajun e a o ar!itectura cat mai a'ro'iata de cea antica( em'irism al andirii" 'itoresc( palladianism 1ar!itectura lui Palladi2 9ranta / anali%a 'rofunda si rationala( sunt 'reluate 'rinci'iile" te!nice de com'o%itie si 'ro'ortiile Eermania / Sc!inAel 1'rofesor la 5cademia de 5r!itecura din Berlin2 -usia / 1SanAt Petersbur 2 'artea construita in sec 19 e comandata de Petru cel Mare cu ar!itecti france%i" italieni" rusi SD5 / edificiile 'ublice" ?!omas Fefferson 1ar!itect2

1*ma ini2 1. elemente structurale de constructie( Pro'ileele 5t!enei 2. desen de Piranesi( arc de %idarie 'e ) coloane corintice" multi'licat succesiune de sali <. masivitatea a boltilor de caramida( reconstituirea unui for roman# obelisc" arc de triumf" tem'lu circular 4. catedrala neoclasica# ) a$e de com'o%itie" ec!ibibru maselor" colonade lun i 1soliditate" eternitate" bolti in casete2 8. interiorul0intrarea unei scoli# bolta casetata romana( cladire in forma de tem'lu( colonade si alternanta cu su'rafete 'line" masive 6. 'roiect 't Comedia 9rance%a# volum sim'lu" bosaj diferit 't fiecare nivel" colonade 'uternice umbre 'e fatada( decorul salii de teatru# coloane si 'ilastrii an ajati" sala de s'ectacol semicirculara 7. arc de triumf roman 3 colonada 3 tem'lu( alcatuirea unui 'alat baroc cu curte de onoare si ) ante 'ana la limita stra%ii 8. teatru de la Bordeau$# colonada 'e un 'araleli'i'ed" decoratie romana" ar!itectura rece 9. biserica Madeleine" Paris / tem'lu roman 17. 5n lia / reluare dura a e$'resiei antice# re istre dorice" tri lifi 3 meto'e 11. .ondra / masivitate" aco'erire ti'ic romana 1). Eermania / 9riederic! EillB# ?em'lul lui 9redericA cel Mare 117772# soclu mare" arc de triumf masiv" contrast" arcatura 0 colonade( sim'litatea volumelor 3 aditionarea lor 1cub" cilindru" tem'lu antic2( 'refi urea%a ar!itectura moderna 1<. .eo von Gleu%e / front ritmat de colonade si arcade 14. .eo von Gleu%e / 'ro'ilee ale Munc!enului 18. Sc!inAel / 5ltes Museum Berlin# fatada lun a" ritmata" colonada ionica sim'la( vulturi @ simbolul -eic!ului( la interior s'atiu romanic" cu'ola casetata 16. ?eatrul / as'ect modern( lo ica sistemului constructiv( ritmarea unor mari su'rafete vitrate 17. *nc!isoarea 't femei / cladire inc!isa" masiva( lo ie cu colonada ca element decorativ( 'arter bosat 1deasu'ra %id brut2

18. *talia / neoclasicismul / continuitatea ar!itecturii romane( oticul 'utin utili%at 1fara arc frant2( referiri la obiecte ale antic!itatii 1Panteonul din -oma2( contrastul creat de colonada e mai 'utin as'ru 19. su'ra'unere ordin toscan 3 e$edra 1cu'ola casetata2 )7. 'iete" trasee eometrice circulare" volume care marc!ea%a centrul )1. 6elsinAi" ar!itect Eu el / re'lici clasice ada'tate la ar!itectura orasului( ideea ti'olo iei cladirilor care va fi de%voltata in sec 19

-+M5C?*SMD. - mostenire 't andirea si ar!itectura moderna" desi mult tim' a fost ne at cu ve!ementa - sfarsitul sec.18 / ince'ut sec.19 contem'oran cu neoclasicismul" sursa este ar!itectura trecutului Caracteristici: - nu este e$'resie artistica i%olata si face 'arte din cultura romantica 1literatura" mu%ica" arte 'lastice2 - nu e$ista un stil romantic in ar!itectura" ci o ar!itectura romantica - re're%inta un 'ct de vedere" o stare de s'irit asu'ra omului - nea a canalele neoclasicismului - s'iritul creator al individului nu se su'une nici unei re uli / artistul @ demiur 1construieste o lume intrea a2 Consecinte: - afirmarea sensibilitatii individuale - o'era romantica nu e$'rima o e'oca" ci o valoare unica" 'ersonala - in ar!itectura# o cladire trebuie sa se adres%e sufletului 'rivitorului - o'era reflecta 'ers'ectiva individuala a artistului 3 reflectare ei in s'iritul unic al 'rivitorului - ar!itectura @ stiita a simtirii si a'oi o stiinta a re ulii - se trece de la utilitarism0functionalitate la as'ect - natura e considerata enuina" 'rodus al e$istentei umane 'e Pamant 3 consideratii filosofice - =ratiunea umana nu e ca'abila sa cu'rinda natura vie" e necesar sufletul si ima inatia> - atractie s're natura 'itoresc 1o'usul ar!itecturii neoclasice @ eterna2 - ar!itectura romantica 'itoresc in asociere cu natura ti'ul de urbanism liber en le% - unificarea artelor intr-o sin ura o'era artistica totala 1acce'tarea unicitatii artistului2 - se 'une in discutie ideea de =frumos> din antic!itate" renastere" etc. - in ar!. romantica frumosul nu re're%inta universalul" ci individualul. - este im'ortant caracterul ar!itecturii" ceea ce e$'rima cladirea - orientare stilistica diferentiata 'e 'ro rame# - biserica este otica 1reli io%itatea evului mediu2 - institutia 'ublica 1soliditate romana2 - mu%eu 1stilul tem'lului recesc2 - cultul ruinelor 1investi area trecutului2 o'erele romantice fac referiri la cladiri vec!i" na'adite de ve etatie" la o societate vec!e. - ruinele stimulea%a ima inatia artistului si a 'rivitorului dandu-i o stare de reverie - e$'resia ar!itecturii romantice @ ar!itectura medievala otica - Evul Mediu este 'erioada cand a'are ideea construirii unei identitati nationale 15n lia" 9ranta" Eermania2( se cauta un 'ct %ero al istoriei 'o'orului( fiecare 'o'or revendica ar!itectura otica Sc!inAel 1des're o catedrala otica2# refu%a 'om'a" are un caracter rav" solemn si sublim 6einric! 6eine# constructorii catedralelor gotice aveau convingeri, noi avem doar opinii

Baudelaire: un artist romantic este un artist modern Conclu%ie# romantismului a contribuit la erodarea canalelor clasice si la e$'resia s'iritului individual. Structurile medievale trebuie intelese ca o sursa de inventie 'entru ar!itecti si in ineri. EC.EC?*SMD. - urmea%a neoclasicismului si romantismului - 18<7 / 1914 1o intrea a cultura ar!itecturala 'ana la HH1" du'a care urmea%a avant- arda ar!itecturala - =eAle o @ a ale e> 1Er.2 - tendinta sistematica ordonata" 'ro ramatica de a ale e elemente din ar!itectura trecutului si de a le recom'une fie du'a 'ro'unere istorica" fie du'a ti'olo ia cladirii - sco'ul o'erational este crearea unui obiect nou" coerent" fara erori" ce tinde s're o'era 'erfecta - este o ar!itectura 'ra matica" nu-si 'une 'roblema canalelor" ci a intele erii constructiilor vec!i 'rin com'onentele lor - fante%ia creatoare e conditie suficienta 't orice artist - < momente# 1. demonterea unor monumente in fra mente ). inventariere <. recom'unere du'a re uli diferite - caracter 'o%itivist - dorinta de a or ani%a" de a aranja cunostintele umane - introduce instrumente stiintifice in ar!itectura" introduce metoda de 'roiectare cu ar umente stiintifice - s'iritul creator intervine in eta'a a <-a e$ista o libertate de creatie a ar!itectului" dar cu surse de ins'iratie nu doar din Ev. Mediu ci din toata istoria ar!itecturii" nu numai din Euro'a" ci din toata lumea Contradictii: ar!itectii care au fost formati in maniera andirii moderne" au rene at ar!itectura eclectica. S-a 'ierdut din vedere caracterul 'articular al acestuia( foarte moderna in 'erioada res'ectiva" a asimilat ra'id si abil noile desco'eriri te!nice" facand referire 'ermanenta la trecutul ar!itectural al Euro'ei. Este stilul sec.19" e$'resie a sc!imbarii esentiale 't societatea moderna. Com'o%itional" incerca un ec!ilibru intre istorie0societate moderna" arta0stiinta" traditie0noutate. 5cademiile de ar!itectura lansea%a curentul =academism>. la Paris se incearca sa se livre%e ar!itectilor retete de com'o%itie care sa fie ada'tate oricarui conte$t cultural" economic" climatic etc. 1*ma ini2# 1. referinte la ar!. medievala( natura invadea%a ar!itectura neintretinuta" stare de ruina" nostal ia trecutului. ). ima inea orasului industrial" trecutul dis'are" constructii anonime" fara 'ersonalitate vs. aceeasi localitate in sec.18" cu cladiri reli ioase otice" incinta fortificata" ritm des al aco'erisurilor( reconstruirea trecutului <. Sc!inAel / catedrala otica inalta cu ambianta 'itoreasca 4. lan a -e ensbur / imitatia unui tem'lu vec!i" intr-o ambianta naturala 'itoreasca( romantismul nu limita e$'resia ar!itecturii la ev.mediu cu conditia inter'retarii libere" 'ersonale. 8. natura e$uberanta 3 interventie umana minora( ar!. medievala 6. Catedrala din Goln" nereali%ata( scara imensa" coloane fasciculate

7. Sc!inAel la Berlin# catedrala otica( ferestre in arc o ival" masivitatea %idului / caracter romanic" ca si 're%enta crescuta a olurilor la turnuri 8. biserica mare intr-un s'atiu natural 'itoresc( referinte medievale 9. mic ansamblu manastiresc medievali%ant" accentuarea nere ulatului( nu e$ista o struct com'o%itionala clara" as'ectul e de%voltat in tim' indelun at( mimea%a s'ontaneitatea" or anicitatea 17. 'are o structura simetrica dar de fa't functiunile si tratarea sunt diferite 11. o bucata medievala" struct. s'ectaculoasa de sustinere a aco'erisului / 'ers'ectiva romantica 12. marile castele en le%esti de la tara( ire ularitati in 'lan 'itoresc 3 relatie cu natura 1<. 9ranta" turnuri de colt fara rol de a'arare" com'o%itii ri uloase simetric 14. ansamblu de cladiri 'ublice( elem diferite introduse in com'o%itie( s'ontaneitatea de%voltarii 18. desen 't 'arlamentul din .ondra# 'reci%ie" intele ere a lo icii otice 16. Parlament" Buda'esta# ima ine romantica" 'lan ri uros" ordonat strict" ierar!i%at" a$e de com'o%itie 17. intele erea structurii medievale" constructii din fier si fonta / luminarea s'atiului 18. 'roiect Beau$ 5rts / ri oarea absoluta a structurii ansamblului" a$e de com'o%itie 19. +'era din Paris" C!arles Earnier( sala are deasu'ra un s'atiu mare" ane$a te!nica( in e$terior" sunt e$'rimate functiuni diferite 20. !olul @ s'ectacol in sine" re're%inta societatea 'ari%iana. coloane i antice Mic!elan elo( scara -I baroc )1. sala# se'ararea dintre loje dis'are" se vad doar nivelurile ori%ontale 22. &ienna# eclectismul e mai vi%ibil in ansamblu decat in cadru fiecarei cladiri ( teatrul renascentist" 'rimaria medievala 1cu turn2" cea mare -I clasica )<. sina o ile din Euro'a# ar!it. medievala 3 orientala( re uli de com'o%itie stricte 24. Bis. S9. Eeor e / Edinbur !( cladire 'ro'ortionala" ideea tem'lului antic( clo'otnita MaAintos! )8. teatrul din Jresda# morfolo ie renascentista la scara mare 11867-18682 )6. Palatul de justitie Bru$elles# lan a locuinte mici" diferente de scara )7. -eic!stadt / Berlin# ar!itectura clasici%anta la ba%a" simetrie" or ani%are( cu'ola ins'irata de la .ouvre )8. Montmartre / influente medievale" romantice" 'lan central( cu'ola imensa la Madeleine( eclectismul marc!ea%a elem. im'ortante a orasului( 'erioada a coincis cu o de%voltare economica a tarilor euro'ene 1incl -omania2 si a 'ermis o reconstructie a multor orase din Euro'a cu e$ce'tia celor medievale 'astrate.