Criminologie GLATKI

(\ UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Gheorghe Gladchi
Conferenfiar universitar, doctor n drept
CRIMINOLOGIE GENERAL
Manual pen r! "ac!l #$ile de Drep
* MUSEUM
Aceast lucrare a fost publicat cu sprijinul Fundaiei Soros Moldova i al Institutului pentru Politici Legislative i Constituionale (C LPI!" #udapesta
) Museum, 2001 > $%eorg%e $ladc%i i Coperta: A. $a&ar Redactor: Lora #uctaru Machetare: 'ictor Luca
ISBN 99 !"90#"!#" C$% &'&.9(0 !.)) *#1
Com+i,atu- .o-i/ra0ic, str. .etru Mo1i-2 2!, Chi3i,2u. 4epartame,tu- Acti1it25i 6ditoria-e, .o-i/ra0ie 3i Apro1i7io,are cu C2r5i. Coma,da ,r. 11119
Fiului meu C%89N: 9NAIN:6

Crimi,o-o/ia 3i"a demo,strat ,ecesitatea 3i 1a-oarea ei 3tii,5i0ic2, 0ii,d o discip-i,2 teoretic2 /e,era-2 despre crimi,a-itate 3i a1;,d ;, ace-a3i timp o importa,52 practic2 ,emi<-ocit2. ;, pre7e,t ,u este posi+i-2 o or/a,i7are e0icie,t2 a com+aterii crimi,a-it25ii rar2 uti-i7area cu,o3ti,5e-or crimi,o-o/ice. Cu,o3ti,5e-e respecti1e su,t ,ecesare de aseme,ea -a diri<area procese-or socia-e, ;, acti1itatea de e-a+orare 3i ap-icare a -e/i-or 3i a-tor acte ,ormati1e. Ma,ua-u- u,i1ersitar =Crimi,o-o/ie /e,era-2= e-ucidea72 ese,5a crimi,a-it25ii ca 0e,ome, socia-, cau7e-e 3i co,di5ii-e acesteia, meca,ismucomportame,tu-ui i,0rac5io,a- i,di1idua-, perso,a-itatea i,0ractoru-ui, 1ictima i,0rac5iu,ii. Su,t descrise 3i apreciate teorii-e etio-o/iei crimei 3i crimi,a-it25ii, ;, mod specia- su,t tratate pro+-eme-e metodo-o/ice pri1i,d o+iectu- 3i dome,iu- de studiu a- crimi,o-o/iei, precum 3i e-a+orarea, or/a,i7area 3i rea-i" 7area cercet2ri-or crimi,o-o/ice. ;, -ucrare su,t re0-ectate etape-e de71o-t2rii crimi,o-o/iei ca 3tii,52, i,c-usi1 particu-arit25i-e acesteia ;, Repu+-ica Mo-do1a. Ma,ua-u- acord2 o ate,5ie deose+it2 pro+-eme-or de microcrimi,o-o/ie 3i a,ume cau7e-or 3i co,di5ii-or i,0rac5iu,ii co,crete, meca,ismu-ui com" portame,tu-ui i,0rac5io,a- i,di1idua-, perso,a-it25ii i,0ractoru-ui 3i 1ictimei i,0rac5iu,ii. ;, pre7e,tu- ma,ua-, spre deose+ire de a-te -ucr2ri 3tii,5i0ico" didactice simi-are, este a+ordat2 mai apro0u,dat 3i mu-ti-atera- pro+-ematica 1ictimo-o/iei crimi,a-e ca ramur2 3tii,5i0ic2 a sistemu-ui crimi,o-o/iei. ;, -ucrare acce,tu- se pu,e ,u pe i,0ormarea cititori-or pri1i,d crimi,a" -itatea sau cau7e-e 3i co,di5ii-e 0e,ome,u-ui a,tisocia-, ci pe pre/2tirea acestora de a e0ectua de si,e st2t2tor cercet2ri crimi,o-o/ice, de a descoperi -e/it25i-e comiterii i,0rac5iu,i-or co,crete, a-e tipuri-or i,0rac5io,a-e 3i cri" mi,a-it25ii ;, a,sam+-u, de a sta+i-i determi,a,te-e crimi,o-o/ice a-e 0e,o" me,u-ui studiat, precum 3i de a or/a,i7a pre1e,irea 3i com+aterea crimi" ,a-it25ii ;, a,umite co,di5ii de spa5iu 3i timp. Co,5i,utu- ma,ua-u-ui este redat ;, co,te>tu- -e/is-a5iei pe,a-e ,a5io,a-e 3i ;, +a7a practicii <udiciare di, Repu+-ica Mo-do1a. Su,t uti-i7ate re7u-tate-e cer" cet2ri-or 3tii,5i0ice rea-i7ate ;, 5ara ,oastr2, ;, specia- ce-e e0ectuate de autor, precum 3i date-e statisticii pe,a-e ,a5io,a-e pe,tru perioada a,i-or 19)0"2000. Ma,ua-u- si,teti7ea72 1i7iu,i-e 3co-i-or de crimi,o-o/ie occide,ta-e 3i rus2, precum 3i tradi5ii-e 3tii,5i0ice ,a5io,a-e, se +a7ea72 pe a,a-i7a particu-arit25i-or crimi,a-it25ii, cau7a-it25ii 3i or/a,i72rii com+aterii acesteia ;, 5ara ,oastr2. Cartea 1a 0i uti-2 pe,tru stude,5ii, doctora,7ii 3i pro0esorii 0acu-t25i-or de drept, pe,tru specia-i3tii di, dome,iucrimi,o-o/iei, socio-o/iei 3i psiho-o" /iei crimi,a-e, precum 3i pe,tru -ucr2torii di, dome,iu- ap2r2rii societ25ii co,tra crimi,a-it25ii. A%:?R%@
i
To my son
.R6AAC6
Crimi,o-o/B has a-readB demo,strated its 1a-ue a,d ,ecessitB +ei,/ a /e,era- theoretica- discip-i,e a+out crimi,a-itB a,d at the same time ha1i,/ a direct practicai importa,ce. :odaB it is impossi+-e to start a, e00icie,t 0i/ht a/ai,st crime Cithout uti-i7atio, o0 crimi,o-o/ica- e>perie,ce. :his e>perie,ce is a-so 1a-ua+-e i, co,ducti,/ o0 socia- processes a,d i, acti1itB o0 e-a+oratio, a,d e,0orceme,t o0 -aCs a,d other -e/a- acts. %,i1ersitB ma,ua- =*e,era- Crimi,o-o/B= throCs -i/ht o, the esse,ce o0 crimi,a-itB as a socia- phe,ome,, its causes a,d co,ditio,s, =mecha,ism= o0 a, i,di1idua- crimi,a- +eha1ior, crimi,a- o00e,derDs perso,a-itB, 1ictim o0 crime. :heories o0 etBmo-o/B o0 crime a,d crimi,a-itB are a-so put u,der descriptio, a,d a,a-Bsis. Specia- atte,tio, is paid to methodo-o/icapro+-ems o0 crimi,o-o/ica- o+<ect a,d domai, o0 studB as Ce-- as to e-a+oratio,, or/a,i7atio, a,d rea-i7atio, o0 crimi,o-o/ica- i,1esti/atio,s. :he CorE a-so re0-ects the sta/es o0 de1e-opme,t o0 crimi,o-o/ica- scie,ce, i,c-udi,/ its speci0ics i, the Repu+-ic o0 Mo-do1a. :he ma,ua- puts acce,t o, microcrimi,o-o/icapro+-em, especia--B o, causes a,d co,ditio,s o0 a crime, =mecha,ism= o0 a,i,di1idua- crimi,a- +e" ha1ior, crimi,a- o00e,derDs perso,a-itB a,d 1ictim o0 crime. :his ma,ua- di0" 0ers 0rom other simi-ar scie,ti0ic a,d didactic CorEs +B the 0act that it e>am" i,es more pro0ou,d-B a,d 1ersati-B the pro+-ems o0 crimi,a- 1ictimo-o/B as a part o0 crimi,o-o/ica- sBstem. :he /oa- o0 this CorE is ,ot o,-B to i,0ormate a+out crimi,a-itB or causes a,d co,ditio,s o0 a,tisociaco,duct, +ut a-so to /uide a reader to a, i,depe,de,t crimi,o-o/ica- research " disco1erB o0 -aCs o0 a speci0ic crimi" ,a- +eha1iour, tBpes o0 such a +eha1ior, o0 crimi,a-itB i, /e,era-F 0i,di,/ determi,a,ts o0 this phe,ome,o, as Ce-- as or/a,i7i,/ pre1e,tio, a,d 0i/ht a/ai,st crime i, speci0ic co,ditio,s o0 territorB a,d period o0 time. :he co,te,t o0 the ma,ua- is /i1e, i, the co,te>t o0 the ,a5io,a- crimi,a-e/is-atio, a,d <udiciarB practice i, the Repu+-ic o0 Mo-do1a. :he resau-ts o0 mo-do1a, scie,ti0ic i,1esti/atio,s are a-so used, especia--B the o,es, made +B the author, i,c-udi,/ the ,a5io,a- crimi,a- statistic data 0or period 0rom 19)0 u,tii- 2000. :he ma,ua- sB,thesi7es the 1ieCpoi,ts o0 russia, a,d europea, crimi,o-o/ie schoo-s, as Ce-- as the ,a5io,a- scie,ti0ic tradi" tio,F it is +ased o, a,a-Bsis o0 speci0ics o0 crimi,a-itB, its causa-itB a,d or" /a,i7atio, o0 0i/ht a/ai,st it i, our cou,trB. :he +ooE is use0u- 0or stude,ts, pro0essors 0rom -aC 0acu-ties, specia-ists i, Crimi,o-o/B, Socio-o/B or Crimi,a- .sBcho-o/B as Ce-- as 0or perso,s Cho are e,/a/ed i, the acti1itB o0 de0e,di,/ societB a/ai,st crime. :G6 A%:G?R %
CA.I:?@%@ I
.R?B@6M6 .RI8IN4 ?BI6C:%@ HI 4?M6NI%@ 46 C6RC6:AR6 A@ CRIMIN?@?*I6I 1.1. .re-imi,arii

6timo-o/ic, crimi,o-o/ia ca terme, deri12 di, -ati,escu- =crime,= " Icrim2= 3i /recescu- =-o/os= " tradus pri, Icu1;,t, idee, 3tii,52=. I, acest se,s, crimi,o-o/ia ar 0i 3tii,5a care studia72 crima, ceea ce ,u corespu,de co,5i,utu-ui ei rea-, care este mu-t mai comp-icat 3i comp-e>. Htii,5a crimi" ,o-o/iei cercetea72 ,u ,umai -e/it25i-e a,umitor i,0rac5iu,i, a-e comporta" me,tu-ui i,0rac5io,a- i,di1idua-, dar 3i a-e crimi,a-it25ii ca 0e,ome, sociade mas2 deose+it de comp-icat. 4e,umirea crimi,o-o/iei este 0rec1e,t -e/at2 de ,ume-e <uristu-ui ita-ia, Ra00ae-e *aro0a-o, autor a- 0aimoasei -ucr2ri =Crimi,o-o/ia= (1))!), crearea cu1;,tu-ui ca atare 0ii,d atri+uit2 a,tropo-o/u-ui 0ra,ce7 .au- :opi,ard care 1"a 0o-osit pe,tru prima dat2 ;, a,u- 1) 9. Apari5ia crimi,o-o/iei ca 3tii,52 este -e/at2 ;,s2 de pu+-icarea ;, 1) # a mo,o/ra0iei medicu-ui -e/ist 3i a," tropo-o/u-ui ita-ia, Cesare @om+roso =?mu- de-i,c1e,t=. 4e ce oame,ii s21;r3esc i,0rac5iu,iJ 4e ce pe,tru so-u5io,area pro+-e" me-or perso,a-e deseori se optea72 pe,tru comportame,tu- i,0rac5io,a-J Ce tre+uie de 02cut pe,tru a ,u admite aceastaJ Aceste ;,tre+2ri au preocupat /;,direa uma,2 cu mu-t ;,ai,te de seco-u- a- K-K"-ea. .rime-e su/estii re0e" ritoare -a cau7e-e crimi,a-it25ii 3i metode-e de com+atere a ei au ap2rut ;, opere-e 0i-o7o0ice 3i -iterare a-e a,tichit25ii. @a aceste ;,tre+2ri ;,cercau s2 r2spu,d2 0i-o7o0ii 3i scriitorii, socio-o/ii 3i medicii, eco,omi3tii 3i po-iticie,ii. Htii,5a crimi,o-o/iei pare ast0e- s2 ai+2 ori/i,i tot at;t de ;,dep2rtate ca 3i ce-e-a-te 3tii,5e socia-e.1 4e crimi,a-itate 3i com+aterea ei se ocup2, pe -;,/2 3tii,5a crimi,o-o/iei, 3i a-te 3tii,5e specia-e, cum su,t: dreptu- pe,a-, dreptu- procesua- pe,a-, drep" tu- e>ecu5io,a- pe,a-, crimi,a-istica, socio-o/ia crimi,a-2, psiho-o/ia crimi" ,a-2, statistica <uridic2 etc. Chiar e-eme,te-e ce 0ormea72 o+iectu- crimi,o-o" /iei su,t cercetate ,u ,umai de aceast2 3tii,52. 4e e>emp-u, crimi,a-itatea poate 0i studiat2 de socio-o/i ;, procesu- cercet2rii de1ia5ii-or socia-eF pro" +-ema perso,a-it25ii i,0ractoru-ui are at;t aspect crimi,o-o/ie, c;t 3i psiho-o/ic, crimi,a-istic, operati1 de i,1esti/a5ie 3i a-te aspecteF pro+-eme-e pre1e,irii
Ro+ert .h., L'organisation et le developpement actuels de la recherce criminologique en France, II Re1ue de droit pe,a- et de crimi,o-o/ie, ,r. 10, 19 ', p. )99, cit. de Rodica Mihae-a St2,oiu, Criminologie, Bucure3ti, 199 , 6d. ?scar pri,5, Seria Crimi,o-o/ie, p. !.
crimi,a-it25ii pri, ap-icarea 3i e>ecutarea pedepsei su,t so-u5io,ate de dreptue>ecu5io,a- pe,a- etc. 4e aceea, crimi,o-o/ii, pe parcursu- ;,tre/u-ui proces de de71o-tare a 3tii,5ei -or, i,c-usi1 p;,2 ,u demu-t, au 0ost ,e1oi5i perma,e,t s2 do1edeasc2, ;, discu5ii-e cu repre7e,ta,5ii dreptu-ui pe,a-, cu socio-o/ii 3i a-5i specia-i3ti, 1a-oarea, ,ecesitatea 3i auto,omia crimi,o-o/iei ca ramur2 3tii,5i0ic2 care are ,e1oie de specia-i3ti"pro0esio,i3ti. ;, co,te>tu- ce-or me,5io,ate este deose+it de importa,t s2 0ie e1ide,5i" ate particu-arit25i-e speci0ice a-e 3tii,5ei crimi,o-o/iei, adic2 0aptu-: pri, ce se deose+e3te a+ordarea crimi,o-o/ic2 a crimei, crimi,a-u-ui 3i crimi,a-it2" 5ii de tratarea acestora de c2tre 3tii,5e-e cu care ea co,tactea72. Ast0e-, cri" mi,o-o/ia studia72 crimi,a-itatea 3i 0e,ome,e-e ce o determi,2 ca o reali( tate socio(juridic) *eci ea recunoate c infraciunea i cri&inalitatea +e,ist real+ i ca ur&are studia- realitatea obiectiv" dar ,u co," struc5ii-e <uridice de tipu- compo,e,5ei de i,0rac5iu,e. .e,tru crimi,o-o/ie este caracteristic2 a+ordarea socio-o/ic2 a crimi,a-it25ii, spre deose+ire de 3tii,5a dreptu-ui pe,a-, care ;3i co,ce,trea72 ate,5ia asupra a,a-i7ei ,orme-or <uridice 3i pre1ederi-or dreptu-ui pe,a- re0eritoare -a i,0rac5iu,i 3i pedepse. ;, ace-a3i timp crimi,o-o/ia ca 3tii,52 socio"<uridic2 ,u se a+ate de -a ca" racteristici-e <uridice a-e crimi,a-it25ii, crimei 3i crimi,a-u-ui. ;, acest se,s crimi,o-o/ia se deose+e3te de socio-o/ia crimi,a-2, care studia72 de1ia5ii-e socia-e ,e/ati1e. A3adar, crimi,o-o/ia, cercet;,d crimi,a-itatea 3i 0o-osi,d metode-e 3i teorii-e 3tii,5e-or socio"uma,e adaptate scopuri-or ei, pu,e -a dispo7i5ia <uri3ti-or co,c-u7ii, propu,eri 3i recoma,d2ri care tre+uie perma" ,e,t uti-i7ate -a e-a+orarea -e/is-a5iei pe,a-e 3i ;, practica <udiciar2. Crimi" ,o-o/u- tre+uie s2 0ie 3i <urist 3i specia-ist ;, dome,iu- 3tii,5e-or socia-e (de e>emp-u, socio-o/, psiho-o/ etc.)& Spre deose+ire de a-te 3tii,5e, cri&ino( logia studia- cri&inalitatea .n ansa&blu" adic2 crimi,a-itatea ca 0e,o" me, sociade mas2, ce se a0-2 ;, co,e>iu,e cu a-te 0e,ome,e socia-e, are -e" /it25i speci0ice a-e apari5iei, e>iste,5ei 3i de71o-t2rii 3i ,ecesit2 m2suri di" 1erse 3i speci0ice de com+atere. Speci0icu- cercet2rii crimi,o-o/ice co,st2 de aseme,ea ;, 0aptu- c2 ;, ca" dru- ei se pu,e u, acce,t +i,e pro,u,5at pe e,plicaia cau-al a 0e,ome,e-or i proceselor socio"<uridice. Crimi,o-o/ia studia72 cau7a-itatea crimi,a-it25ii -a ,i1e- socia- /e,era- (0i-o7o0ic), -a ,i1e-u- /rupuri-or socia-e (socio-o/ic) 3i -a ,i1e- i,di1idua- (psiho-o/ic). ? a-t2 particu-aritate importa,t2 a 3tii,5ei crimi,o-o/iei este determi,at2 de aspectu- ei speci0ic re0eritor -a com+aterea crimi,a-it25ii, 3i a,ume pri,
KaGC"I?preG LepGep (coc:aBG:e<i+) KpuMUHono u!, *,?Bap+"c,paB?GGGL, ?:B. pea. ,ep. Ga pBccLG0i MML " 0-o<rroBa A.G., MocLBa, G?.MA, 199), p. 12'.
&
@@-Gattiiep A.G., KpuMimo"io uH, MocLBa, G&M.rpB,,a t-porpecc M8GGB6.CN, 199', p. 9.
prevenirea acestui feno&en social negativ0 :eoria /e,era-2, co,cep5ia pre1e,irii crimi,a-it25ii este, ca 3i cau7a-itatea, o prero/ati12 a crimi,o-o" /iei. Crimi,o-o/ia, spre deose+ire de 3tii,5e-e <uridice, particip2 -a e-a+ora" rea ,u ,umai a m2suri-or <uridice de pre1e,ire a crimi,a-it25ii, dar 3i a a-tor m2suri cum su,t: socia-"eco,omice, cu-tura-"educati1e, etc. Crimi,o-o/ia, 0ii,d o 3tii,52 i,terdiscip-i,ar2 3i a1;,d u, o+iect de studiu comp-e>, este ;,7estrat2 cu u, instru&entar &etodologic de ase&enea co&ple, i totodat original" ;mprumutat di, toate 3tii,5e-e cu care co,tac" tea72 3i adaptat -a scopuri-e ei. Aceasta ;i permite cercetarea 0e,ome,u-ui crimi,a-it25ii ;, toat2 comp-e>itatea -ui +io"psiho"socia-2. 8iitoru- <urist, studii,d dreptu- pe,a-, dreptu- procesua- pe,a-, dreptue>ecu5io,a- pe,a-, crimi,a-istica, se pre/2te3te pe,tru a reac5io,a ;, mod co" rect, ;, co,0ormitate cu -e/ea, -a i,0rac5iu,i-e s21;r3ite, a -e descoperi 3i curma, a demasca i,0ractorii 3i a asi/ura ap-icarea 0a52 de persoa,e-e 1i,o1ate a m2suri-or de pedeaps2 pre127ute de -e/e. 4ar -upta cu crimi,a-itatea ,u se reduce ,umai -a aceasta, ea i,c-ude de aseme,ea a,a-i7a 3i aprecierea situa5iei ;, ;,tre/ime, e-a+orarea pro/rame-or de com+atere a i,0rac5io,a-ismu-ui, pre" 1e,irea i,0rac5iu,i-or pri, ;,-2turarea cau7e-or 3i co,di5ii-or -or etc. Com+ate" rea crimi,a-it25ii ,umai pri, por,irea, cercetarea, e>ami,area <udiciar2 a a,u" mitor procese pe,a-e 3i tra/erea -a r2spu,dere pe,a-2 a a,umitor persoa,e 1i,o1ate poate 0i echi1a-at2 cu ;,cercarea de a c;3ti/a r27+oiu- ,umai cu a<uto" ru- -u,eti3ti-or'. Crimi,o-o/ia este o 3tii,52 auto,om2 i,terdiscip-i,ar2, +i,e structurat2 3i co,so-idat2, care are istoria sa, metode ori/i,a-e de cercetare, i,stitute, -a" +oratoare 3i or/a,i7a5ii ;, toate state-e -umii. :ratate-e, mo,o/ra0ii-e, ma,u" a-e-e de crimi,o-o/ie ap2rute aproape ;, toate 52ri-e, 3co-i-e 3tii,5i0ice 3i catedre-e de crimi,o-o/ie, predarea discip-i,ei respecti1e ;, co-e/ii 3i u,i" 1ersit25i do1edesc i,teresu- 3i importa,5a crimi,o-o/iei ;, sistemu- 3tii,5e-or socia-e 3i <uridice co,tempora,e. Sarci,a pri,cipa-2 a crimi,o-o/iei este do+;,direa cu,o3ti,5e-or aute," tice despre tot ce co,stituie o+iectu- ei de studiu. Aceast2 3tii,52 re-e12 3i 0i>ea72 a,umite 0apte a-e rea-it25ii o+iecti1e, re0-ect2 tr2s2turi-e 3i caracte" ristici-e -or, pre7e,tO,d o descriere tiinific a lor) Apoi, ;, +a7a date-or empirice 3i a teoriei sa-e +i,e ;,temeiate, crimi,o-o/ia, re-e1;,d ese,5a su+iecte-or cercetate, ;, specia- sta+i-i,d -e/it25i-e crimi,a-it25ii, cau7e-e 3i co,di5ii-e ei, particu-arit25i-e 0orm2rii perso,a-it25ii i,0ractoru-ui 3i 0u,c5io" ,2rii sistemu-ui de pre1e,ire a i,0rac5iu,i-or, -e acord2 o e,plicare tiini( fic) Cercet;,d te,di,5e-e 3i perspecti1e-e e1o-u2rii 0e,ome,e-or 3i proce" se-or crimi,o-o/ice, aceast2 3tii,52 progno-ea- starea -or u-terioar2.
KpiiMUH#$io un$ B,eSGGL a,ii L>pG0-,CecLG> BB&0B. rio<i o#me0i pen$ 0-o<iroB?G A.G., MocLBa, G&P1. :pB,,a GG?.AM"G?.MA, 199 , p. !.
'
Aadar" cri&inologiei .i revine &isiunea de a cerceta i cunoate .n &od ti( inific feno&enul cri&inalitii ( condiie deosebit de necesar pentru co&baterea lui raional i e0icie,t2.
1.2. ?+iectu- de studiu a- crimi,o-o/iei

Criteriu- pri,cipa- de de-imitare a crimi,o-o/iei de a-te 3tii,5e ;- repre" 7i,t2 o+iectu- ei de studiu. 4e71o-tarea crimi,o-o/iei ca 3tii,52 a 0ost mar" cat2 de di1erse mome,te, deseori co,tro1ersate, cu pri1ire -a o+iectu- de studiu. @a di0erite etape a-e e1o-u5iei 3tii,5ei, pe m2sura acumu-2rii treptate a cu,o3ti,5e-or crimi,o-o/ice, perma,e,t erau preci7ate co,5i,utu- 3i -imi" te-e o+iectu-ui. 4iscu5ii-e re0eritoare -a o+iectu- de studiu, -ocu- crimi,o-o" /iei ;, sistemu- de 3tii,5e, 0u,c5ii-e, metode-e 3i sistemucrimi,o-o/iei co," ti,u2 3i ;, pre7e,t. Aormarea o+iectu-ui crimi,o-o/iei repre7i,t2 u, proces ;,de-u,/at 3i comp-icat, determi,at de de71o-tarea temporar2 a crimi,o-o/iei ;, cadru- a-tor dome,ii 3tii,5i0ice, ceea ce a dus -a o domi,are a sistemu-ui co,ceptua- pro" priu ace-or discip-i,e -a cercetarea pro+-eme-or crimi,a-u-ui, crimei 3i crimi" ,a-it25ii. Co,seci,5a cea mai direct2 a 0ost 0ra/me,tarea o+iectu-ui de cerce" tare. Ara/me,tarea o+iectu-ui a 0ost determi,at2 3i de sistemu- mo,ocau7acare domi,a ;, 3tii,52 -a etapa i,i5ia-2 de de71o-tare a crimi,o-o/iei 3tii,5i0ice. I, /e,era-, pot 0i e1ide,5iate dou2 etape a-e procesu-ui de 0ormare a o+iectu-ui crimi,o-o/iei " obiectul frag&entat i obiectul unificat) @a etapa i,i5ia-2 de de71o-tare a 3tii,5ei crimi,o-o/iei au 0ost studiate separat doar a,umite aspecte 3i -aturi a-e 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- cum su,t: fapta antisocial" cri&inalul i aspectul statistic al feno&enului social al cri&inalitii) 6ste importa,t de me,5io,at c2 ;, aceast2 perioad2 ,u e>ista o u,itate de p2reri ;,tre sa1a,5ii care cercetau crimi,a-itatea de pe po7i5ii-e u,or discip-i,e di0erite. Ast0e-, repre7e,ta,5ii 3co-ii c-asice (seco-u- aK8III"-ea) 3i"au co,ce,trat ate,5ia asupra faptei penale) Atu,ci ;,c2 ,u se pu,ea pro+-ema de-imit2rii crimi,o-o/iei de dreptu- pe,a-, ast0e- ;,c;t co,ceptude i,0rac5iu,e este ;, e/a-2 m2sur2 uti-i7at 3i ;, crimi,o-o/ie. %-terior ;, cadruorie,t2rii socio-o/ice di, crimi,o-o/ie, 0aptei i,0rac5io,a-e i se co,0er2 o accep5iu,e care dep23e3te s0era ,ormati1u-ui <uridic. Cercet2ri-e crimi,o-o/ice a-e 3co-ii po7iti1iste (s0;r3itu- seco-u-ui a- aK-K"-ea 3i ;,ceputu- seco-u-ui a- KK"-ea) erau orie,tate spre personalitatea infractorului) Crimi,a-u- era studiat de a,tropo-o/i, medici, psiho-o/i. Aoca-i7area studiu-ui 3tii,5i0ic asupra i,0ractoru-ui o ;,t;-,im ;,s2 3i u-terior,
;, cadru- ace-or po7i5ii teoretice ce co,0er2 e0icie,5a cau7a-2 e>c-usi12 sau prioritar2 0actori-or ce se studia72 -a ,i1e-u- perso,a-it25ii i,di1idu-ui.! Ae,ome,u- socia- a- crimi,a-it25ii era studiat i,i5ia- doar pri, i,termediuu,or parametri ca,titati1i, sta+i-i,du"se totodat2 /radude core-are a -ui cu a-te 0e,ome,e 3i procese socia-e. %-terior, aceast2 orie,tare s"a co,creti7at ;, di1erse teorii socio-o/ice, pri,tre care teorii-e pato-o/iei socia-e, a-e de7or/a,i72rii socia-e, a-e co,0-ictu-ui de cu-tur2 etc. Numai pe m2sura apro0u,d2rii cercet2ri-or 0e,ome,u-ui socia- a- crimi" ,a-it25ii de1i,e e1ide,t c2 ,u poate 0i separat2 perso,a-itatea de 0apt2 3i doar crimi,o-o/ia, spre deose+ire de ce-e-a-te 3tii,5e, poate cupri,de pro+-ema crimi,a-it25ii ;, ;,tre/ime. .rima ;,cercare de a u,i0ica o+iectu- crimi,o-o/iei a 0ost ;,trepri,s2 ;,c2 -a s0ir3itu- seco-u-ui a- K-K"-ea de c2tre <uristu- 3i socio-o/u- ita-ia, 1nrico Ferri care a elaborat teoria &ultifactorial a cri&inalitii" =;,c2-c;,d= totodat2 tradi5ii-e mo,ocau7a-e di, 3tii,52. Co,0orm teoriei respecti1e o+iect a- crimi,o-o/iei este a,sam+-u- 0actori-or e>o/e,i 3i e,do/e,i care determi,2 crimi,a-itatea. Ast0e-, autoru- deose+e3te factorii antropologici (endogeni!" factorii fi-ici sau cos&otelurici i factorii &ediului social) %,i0icarea o+iectu-ui crimi,o-o/iei " 02r2 u, succes dep-i, " a 0ost rea-i" 7at2 ;, perioada post+e-ic2, ;, specia- ;, dece,ii-e # 3i a-e seco-u-ui a- KK" -ea. 60orturi de si,te72 au 0ost ;,trepri,se ;, -ucr2ri-e 0ra,ce7i-or P. .i,ate-, P. @eaute, /erma,u-ui G. Ma,,heim, ca,adia,u-ui 4. S7a+o etc, care ;,cercau o u,i0icare ;, cadru- o+iectu-ui crimi,o-o/iei a pro+-ematicii re0eritoare -a crim2, crimi,a- 3i crimi,a-itate. Crimi,c<o/uQ.P0ra,ce7RRP. .i,ate- ccmcSpe"o+iec1idiieRsPudm<uT<m<TT cej02ri&ei3"eare"sM"eUMp2"de"srT celjdcri&ina4u%50r0arejiu0 <careTu<,0-ue,5at 0ormarea3i<-e7Bo-5are<r<eTrso<VarM5i@a0ieTiaF ceL0,ri&in6ajit7ii( care studia72 a,sam+-u- de acte crimi,a-e care se producpeRu,Ra,umit teritoriu, ;,tr"o perioad2 d<5eimi,at2<dePPrr<p. ;, u-time-e trei dece,ii e1o-u5ia mode-e-or teoretice ;, dome,iucrimi,o-o/iei a determi,at ,oi discu5ii ;, -e/2tur2 cu o+iectu- de cercetare a- acestei 3tii,5e. Repre7e,ta,5ii =crimi,o-o/iei reac5iei socia-e= propu, moda-it25i ,oi de a+ordare a o+iectu-ui de studiu, ce,tru- de /reutate a- cercet2rii crimi,o-o"/ice dep-as;,du"se de -a pro+-ematica comportame,tu-ui de-ic1e,t 3i a =trece"
Rodica Mihae-a St2,oiu, op. cit, p.1#. P. .i,ate-, ;, .. Bou7at et .1. .i,ate-, Tr%ite de droit penal et de criminologie, :om III, Criminologie, .aris, 6d. 4a--o7, 19#&, p. &)"!2F P. .i,ate-, La societe criminogene, .aris, 6d. Ca-ma,,"@e1B, 19 1, cit. de *h. Nistorea,u, C. .2u,, Criminologie, 6d. 4idactic2 3i peda/o/ic2, R.A., Bucure3ti, 199!, p. &#.
rii -a act= c2tre desci0rarea procese-or de i,terac5iu,e pri, care a,umite com" portame,te su,t etichetate drept =crimi,a-e= 3i e>ami,area 0orme-or de reac5ie socia-2 0orma-e sau ,e0orma-e. .arti7a,ii acestei orie,t2ri propu, =o ,ou2 crimi,o-o/ie= pe care o de,umesc =crimmo-o/ia reac5iei socia-e=, di0erit2 de =crimi,o-o/ia tradi5io,a-2= (c-asic2 3i po7iti1ist2) at;t pri, o+iectu- de studiu, c;t 3i pri, mode-e-e uti-i7ate, dar mai a-es pri, 0i,a-itate. Co,0orm a-tor opi" ,ii), ,u ar 0i 1or+a de o ruptur2 epistemo-o/ic2 ;,tre crimi,o-o/ia tradi5io,a-2 3i ,oua crimi,o-o/ie ci, mai de/ra+2, de o -2r/ire a ori7o,tu-ui de cercetare, crimi,o-o/ia co,ce,tr;,du"3i ate,5ia ast27i asupra a dou2 pro+-ematici ma<ore: =trecerea -a act= 3i =reac5ia socia-2=. A3adar, de71o-tarea orie,t2rii respecti1e a adus o a,umit2 co,tri+u5ie -a comp-etarea o+iectu-ui de studiu acrimi,o-o/iei cu u, e-eme,t ,ou " reacia social fa de cri&inalitate)
&oh'(vne(s)(l(*"M+i(("y("m,-Kh.hi/som0nnen1a o+iectu-ui siWER

tetic a- crimi,o-o/ie@RAst0e-, crimi,o-o/u- Mar0mLi--asRco,sider2 c2 o+i" <ectu:I3PiiraTiR?:mT-o/ieTi ;- co,stituie crima, crimi,a-u- 3i reac5ia socia-2 0at2<dT<ad,i2"3i"ia52Rde,T,rm<Qia-R. AutoriiRromO,i Rod<ca<8-ihae-a St2,oiu, *heor/hePstisP/re<mii<PIPo<TT u, o+iect de cercetare mai comp-e>R XaXeRi,duRdeT>udmi0-a-iiaiea<aT infraciunea" infractorul" victi&a i reacia social .&potriva criniinali( I(((23(e(4onMr(-5c(n(Ttm(iur(.espTe 1ictima i,0rac5iu,ii, cu mici e>cep5ii, ,u este e-a+orat ;, ma,ua-e-e 3i tratate-e de crimi,o-o/ie romO" ,easc2. :otodat2, ;, opi,ia ,oastr2, ,u este e1ide,5iat 3i a,a-i7at pro0u,d u, compo,e,t ese,5ia- a- o+iectu-ui de studiu cum su,t cau7e-e 3i co,di5ii-e crimi,a-it25ii. Co,sider2m ,ecesar2 e1ide,5ierea determi,a,te-or crimi,o-o" /ice ca e-eme,t de si,e st2t2tor ;, compo,e,5a o+iectu-ui de studiu, deoa" rece procese-e care determi,2 crimi,a-itatea ;, societate su,t deose+it de comp-icate, comp-e>e, au -e/it25i-e -or, se ma,i0est2 pri, di1erse meca,isme 3i -a,5uri cau7a-e di0ere,5iat pe,tru di0erite ,i1e-uri (comportame,tu- i," 0rac5io,a- i,di1idua-, tipu- i,0rac5io,a-, ,i1e-u- socia- /e,era-). 4i, acest pu,ct de 1edere ,u poate 0i acceptat2 urm2toarea po7i5ie: =4e3i =paradi/ma etio-o/ic2= a 0ost 1ehicu-at2 i,te,s ca 0ii,d parte i,te/ra,t2 a o+iectu-ui cri" mi,o-o/iei, tre+uie e1itat2 i,c-uderea sa ca e,titate de si,e st2t2toare, ;,truc;t studierea 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-, pe de o parte, 3i a i,0rac5iu,ii, pe de a-t2 parte, presupu,e 3i a,a-i7a cau7e-or care -e determi,2 3i a co,di5ii-or
P.@ap-a,te, Crime et traitement, introduction critique a la criminologie, 6d. Borea-, Mo,trea-, 19)!, cit. de Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit, p. 19.
o
.h. Ro+ert, CI. Aau/ero,, L'image de la"ustice criminelle dans la societe, II Re1ue de droit pe,a- et de crimi,o-o/ie, ,r. , 19 &, p. ##!, ###. 8 Marti, Li--ias, 0recis de criminologie, Ber,e, 6d. Staemp0-i a,d Cie SA, 1991, p. 1 . Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. 21"2&F *heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, op$ cit, p. &!F :udor Am7a, Criminologie, Bucure3ti, @%MINA"@6K, 199), p.2 etc.
9:
0a1ori7a,te. 4e aici co,c-u7ia c2 i,c-uderea cau7a-it25ii ;, o+iectu- crimi" ,o-o/iei ar repre7e,ta o repetare ,e<usti0icat2==. ;, -iteratura de specia-itate rus2 o+iectu- de cercetare a- crimi,o-o/iei i," c-ude de aseme,ea cai=eIeme,:9eiDTsmBit2t-to6cau7e-eT@iauidi5ii-eTimiT ,a-it25ii12T"IP,i@autori, i,c-ud ;, o+iectu- crimi,o-o/ieQ, de r;,d cu compo" ,e,te-e<,/,5io,ate. 3i metode-e cercet2rii crB,mo</Ti/e RTauRco,seci," 5eTsTc<aieT@eT,im<ia-i52tiiT'. 4i1ersitatea de 1i7iu,i re0eritoare -a co,5i,utu- 3i structura o+iectu-ui de studiu a- crimi,o-o/iei a /e,erat 1ariate de0i,i5ii a-e acestuia ;, -iteratura de specia-itate. ;, ma<oritatea de0i,i5ii-or se i,dic2 c2 o+iectu- de cercetare acrimi,o-o/iei este crimi,a-itatea ;, toat2 comp-e>itatea ei +io"psiho"soci" a-21! sau crimi,a-itatea, di1ersitatea 0orme-or de ma,i0estare a ei 3i 0actorii care ,emi<-ocit o determi,21#. %,ii autori su,t de p2rerea c2 o+iectu- crimi,o-o/iei ;- co,stituie doar crima ca 0e,ome, socia- co,siderat drept re-a5ie (comportame,t) socia-2 i,di" 1idua-2 ,e/ati121 , a-5ii dimpotri12 ;i o0er2 o+iectu-ui o accep5iu,e mai -ar/2 ce cupri,de at;t crimi,a-itatea pe,a-2 c;t 3i de1ia5ii-e socia-e1). Merit2 ate,5ie opi,ia co,0orm c2reia e ,ecesar s2 0ie deose+ite o+iectu/e,era- 3i specia- a- crimi,o-o/iei19. V+iectu@/e<ie>aPTeTtePo5aPi5atea<T -ati<-or socia-e -e/ate ;, m2su2T>,a@mareRsauRma@mic2 cu crimi,a-itateaT cau7eQ/R3>co,di5ii-e crimi,a-it25ii, pre1e,irea 3i pro0i-a>ia eiT ?+ieTu@specia-R;-Rco,stituie -e/i-eTPe/i525i<e<ri,cipii-e 3i<4articu-ari" t2ti-e<T-a0ii-o>Tocia-eTce 0ormea72 o+iectu- /e,/ra-a@crimi,o-o/iei. Co,sider2m mai uti-e 3i ;,temeiate metodo-o/ic ace-e co,cepte care de" 0i,esc o+iectu- ca u, a,sam+-u de -e/it25i a-e procese-or 3i 0e,ome,e-or
*heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, op$ cit$, p. '2 . = KpuMUno$uo uH$6He7miK$ rio,, pen$ a,a0-. B.G.LB0-pGBueBa, ,pot<). B.6. &iu,G0Ba, MocLBa, L4pGC:, 199!, p. 1)F KpuMuno"io uH$ rioa. pea,. G.ct>.LB&Geu,?B?G G r.M.Mmi+L?BCLoro, MocLBa, M&a. MocL?BCLoro BGGBepoG>e:a, 199', p. #" F KpuMi8o9io ua$ BYe*G%L a,a LipGaGGecLGK BB&0B. A-oa pea, B.G. 6Bp<iaL?Ba, B.,. Ca<i+GGLcma, CB. C>e,amima, CaGL:" ,e:ep#Bpr, 1999, p. "11 etc. MmuaL?B CM., KpimuH#no uH$ yueoHUK$ MocLBa, I?pGc,pBaeG%G0-, 2000, p. 11. 1' KpuMUHono u!$ B,e#Goe ,ocoS,e. A-oa oSmeR pea. B.6. SMGG?Ba, MocLBa, G&a. ApB,,a GG?.AM"G?.MA, 199 , p. ). Narcis *iur/iu, :lemente de criminologie, Ia3i, 6d. Au,da5iei =Chemarea=, 1992, p. 1&. Lp,MMG?Pior,ii: 8Me#GGL. rio0- pea. a,aa. B.G.LBapaBueBa, ,pc><). B.6. SMGG?Ba, MocLBa. -?p,c:, 199#, p. 19.
)'
Bu<or 8., Be<a, ?., I-ie S., Casia, S., :lemente de criminologie, Chi3i,2u, Htii,5a, 199 , p. #. I%Ga0iaep :.G., op$ cit$, p. 1&. 19 Ge:BepiiL?B B.C, Ge:BepGL?B B.B., KpuMUHono un$ ZGeSGoe ,oco#,e, MocLBa, Gcm+i0CpGC:, 199 , p. '.
11
studiate de crimi,o-o/ie. ;, acest co,te>t me,5io,2m d0i0<m5iaTrop<@is2Rde biectulspecific0l cri&inologiei repre-int prin sine legitile; cri&inalitii jj<nn2lar6di=eis2jlejnanilestare a ei> deter&jn?rii i cau-alitii cri&inalitii> ej0ujie,iLcri&4naiaildiferitelor4nflujnte)" A,a-i7;,d 3i estim;,d rea-i72ri-e 3tii,5i0ice di, dome,iucrimi,o-o/iei, 1i" 7iu,i-e di1erse pri1i,d pro+-ematica 3tii,5ei respecti1e 3i speci0icu- a+ord2rii ei, co<iside<2mT2RTiectu-Rde cercetere a- crimi,o-o/iei mc-ud/ crimi,a-ita" t3a<ca<Xe,>i,iXii<Ta<T<iT(Tu<T 52<di<</e<To<aaPi-aPeaT<,P<5acPim%T .&potriva0cri&inalittiL66 9) Cri&inalitatea este 0e,ome,u- socia-"<uridic ,e/ati1, care are -e/it2" 5i-e sa-e, se caracteri7ea72 pri, tr2s2turi ca,titati1e 3i ca-itati1e, are co,se" ci,5e d2u,2toare pe,tru societate 3i ,ecesit2 m2suri speci0ice de i,0-ue,52 a,ticrimi,a-2. 6ste importa,t de me,5io,at c2 crimi,a-itatea ,u este o tota" -itate ;,t;mp-2toare de i,0rac5iu,i, dar repre7i,t2 u, sistem cu propriet25i 3i 0u,c5ii proprii, disti,cte ca-itati1 de ce-e a-e e-eme,te-or compo,e,te. Ae" ,ome,u- crimi,a-it25ii se a0-2 ;, i,terco,e>iu,e cu a-te 0e,ome,e socia-e, 0ii,d 0rec1e,t determi,at de acestea. A3adar, crimi,o-o/ia propu,e u, mode- sistematic de a,a-i72 a crimi,a-i" t25ii, sta+i-e3te -e/it25i-e i,terac5iu,ii 3i i,terdepe,de,5ei su+structuri-or (e-e" me,te-or) ei, precum 3i co,e>iu,i-e acestui 0e,ome, ,e/ati1 cu societatea. Crimi,o-o/ia cercetea72 -e/it25i-e de apari5ie, e>iste,52 3i e1o-u5ie a"0e" ,ome,u-ui i,0rac5io,a- ;, societate, a,a-i7ea72 caracteristici-e ca-itati1e 3i parametrii ei ca,titati1i (,i1e-u-, di,amica, structura etc), tr2s2turi-e i,ter,e 3i e>ter,e a-e crimi,a-it25ii. I, ca-itate de o+iect de studiu a- crimi,o-o/iei este cri&inalitatea pe( nal0 adic2 a,sam+-u- 0apte-or ,e/ati1e i,ter7ise (pre127ute) de -e/ea pe" ,a-2, s21;r3ite pe u, a,umit teritoriu ;,tr"o perioad2 co,cret2 de timp. 4e1i" a5ii-e socia-e ,e/ati1e care ,u co,stituie i,0rac5iu,i su,t cercetate de crimi" ,o-o/ie ca determi,a,te crimi,o-o/ice a-e a,umitor tipuri i,0rac5io,a-e 3i -a e-a+orarea m2suri-or de pre1e,ire a -or. Cercetarea pro0u,d2 3i mu-ti-atera-2 a acestor 0e,ome,e 3i a pro+-eme-or de com+atere a -or ,u 0ace parte di, o+iectu- crimi,o-o/iei. Su,tem de acord cu Rodica Mihae-a St2,oiu care sus5i,e c2 a i,c-ude toate 0apte-e de de1ia,52 ;, o+iectu- crimi,o-o/iei ar ;,"
KpuMuno"io im$ B,eSGGL ara ropmimecLG> BB&0B. 6toa oSme0i pea. A.G.[I?PII"?B?G, MocLBa, G&0-. :pB,,aGG?.AM"G?.MA, 199 , p. 21.
12
sem,a a tra,s0orma aceast2 discip-i,2 ;,tr"o 3tii,52 /e,era-2 despre de1ia,52 3i a o suprapu,e i,e1ita+i- a-tor dome,ii de cu,oa3tere. @) Infraciunea (cri&a!) Crimi,o-o/ia, spre deose+ire de dreptu- pe,a-, studia72 i,0rac5iu,ea co,cret2 ca u, co&porta&ent u&an .n de-voltare" adic2 ;,tre/u- proces a- ,a3terii 3i e1o-u2rii i,0rac5iu,ii, ;, co,te>tu- i, terac5iu,ii perso,a-it25ii 3i mediu-ui, ce se des023oar2 at;t ;, timp c;t 3i ;, spa5iu. Co,ceptude comportame,t i,0rac5io,a- este ce1a mai -ar/ dec;t 0apta i,0rac5io,a-2 (ac5iu,ea, i,ac5iu,ea) deoarece i,c-ude 3i etape-e pre mer/2toare ei. A3adar, studiu- crimi,o-o/ie este orie,tat spre re-e1area 3i cercetarea cau7e-or 3i co,di5ii-or i,0rac5iu,ii co,crete, a particu-arit25i-or caracteristice 02ptuitoru-ui ei 3i a co,seci,5e-or socia-e a-e comportame,tu-ui i,0rac5io,a-. 8)@) Cau-ele i condiiile cri&inalitii sau deter&inantele cri&inolo( gice repre7i,t2 pri, si,e a,sam+-u- 0e,ome,e-or socia-",e/ati1e eco,omice, demo/ra0ice, ideo-o/ice, psiho-o/ice, po-itice, de diri<are 3i or/a,i7are, care /e,erea72 3i determi,2 crimi,a-itatea ca pe u, e0ect a- -or. Cau7e-e 3i co,di5ii-e crimi,a-it25ii, di1erse dup2 co,5i,utu-, ,atura 3i meca,ismu- ac5iu,ii -or, su,t studiate de crimi,o-o/ie -a di0erite ,i1e-uri: cau7e-e 3i co,di5ii-e 0e,ome,u-ui crimi,a-it25ii ;, a,sam+-u, a-e a,umitor tipuri i,0rac5io,a-e 3i a-e i,0rac5iu,ii co,crete. 8)A) Personalitatea infractorului este co,ceput2 ;, crimi,o-o/ie ca sis" tem de tr2s2turi demo/ra0ice, psiho-o/ice 3i socia-e a-e su+iec5i-or i,0rac5iu,i-or. Se acord2 o ate,5ie deose+it2 pro+-emei raportu-ui di,tre +io-o/ic 3i socia- ;, structura perso,a-it25ii i,0ractoru-ui. 6ste cercetat procesu- 0orm2rii de,aturate a perso,a-it25ii uma,e ca etap2 primar2 a /e,e7ei i,0rac5iu,ii. Crimi,o-o/ia studia72 perso,a-itatea i,0ractoru-ui ca purt2toare a cau7e-or su+iecti1e a-e i,0rac5iu,ii. Ast0e-, perso,a-itatea este co,siderat2 1eri/2 pri,cipa-2 a sistemu-ui =co,di5ii-e mediu-ui socia- " perso,a-itatea i,0ractoru-ui " i,0rac5iu,ea.= Htii,5a crimi,o-o/iei sta+i-e3te care i,di1i7i s21;r3esc mai 0rec1e,t i,0rac5iu,i 3i e-a+orea72 di1erse c-asi0ic2ri 3i tipo-o/ii a-e i,0ractori-or. .erso,a-itatea i,0ractoru-ui pre7i,t2 de aseme,ea u, i,teres deose+it pe,tru crimi,o-o/ie ca o+iect a- pro0i-a>iei. 8)B) 'icti&a infraciunii) ;, perioada post+e-ic2 3i ;, specia- ;, u-time-e trei dece,ii a-e seco-u-ui a- KK"-ea o+iectu- crimi,o-o/iei se comp-etea72 cu u, ,ou e-eme,t compo,e,t " victi&a infraciunii) ;, sistemucrimi,o-o/iei apare o ,ou2 ramur2 3tii,5i0ic2 " 1ictimo-o/ia crimi,a-2, adic2 3tii,5a despre 1ictime-e i,0rac5iu,i-or, procese-e, etio-o/ia 3i co,seci,5e-e 1ictimi72rii (tra,s0orm2rii persoa,ei ;, 1ictim2 a i,0rac5iu,ii).
Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. 2&.
1&
Cercet2ri-e crimi,o-o/ice rea-i7ate do1edesc c2 u,eori comportame,tui,0ractoru-ui este determi,at de co,duita 1ictimei -ui, tr2s2turi-e perso,a-i" t25ii ei, precum 3i de re-a5ii-e =i,0ractor"1ictim2= ap2rute p;,2 sau ;, mo" me,tu- i,cide,tu-ui. Ast0e-, co,0orm re7u-tate-or i,1esti/a5ii-or 1ictimo-o" /ice e0ectuate ;, Repu+-ica Mo-do1a, !1,9 -a sut2 di, 1ictime-e omoru-ui s21;r3it ;, circumsta,5e a/ra1a,te, & -a sut2 di, 1ictime-e i,0rac5iu,i-or de 12t2mare i,te,5io,at2 /ra12 a i,te/rit25ii corpora-e 3i 1',# -a sut2 di, 1ictime-e 1io-u-ui au pro1ocat ate,tatucrimi,a- ;mpotri1a -or.= .ri,cipa-e-e sarci,i a-e 1ictimo-o/iei crimi,a-e su,t: cercetarea ro-u-ui 1ictimei ;, meca,ismucrimi,o-o/ie a- i,0rac5iu,ii pri, prisma perso,a-it25ii 3i comportame,tu-ui ei, a raportu-ui =i,0ractor" 1ictim2= de p;,2 3i di, mome,tu- i,cide,tu-ui, precum 3i a situa5ii-or 1ictimo/e,eF studierea -e/it25i-or 3i particu-arit25i-or 1ictimi72rii 3i 1ictimit25ii ;, societateF cercetarea pro+-ematicii 1i,o125iei 1ictimei, di0ere,5ierii r2spu,derii pe" ,a-e 3i i,di1idua-i72rii pedepsei persoa,e-or 1i,o1ateF e-a+orarea 3i rea-i7area m2suri-or de pre1e,ire 1ictimo-o/ic2F so-u5io,area pro+-emei compe,s2rii pre<udiciu-ui cau7at 1ictime-or pri, i,0rac5iu,e. /) Ceacia social .&potriva cri&inalitii se rea-i7ea72 at;t pri, ac5i" u,ea asupra cau7e-or 3i co,di5ii-or ei socia-e 3i i,di1idua-e (pre1e,ire) c;t 3i pri, reac5ia socia-2 ;mpotri1a crimi,a-it25ii de<a s21;r3ite 3i descoperite, ;, 1ederea curm2rii acti1it25i-or i,0rac5io,a-e, a ;mpiedic2rii repet2rii acestora, a tra/erii -a r2spu,dere pe,a-2 3i sa,c5io,2rii i,0ractori-or, corect2rii 3i ree" duc2rii co,dam,a5i-or 3i rei,te/r2rii -or socia-e post"pe,a-e. .ro+-ematica crimi,o-o/iei i,c-ude pre1e,irea crimi,a-it25ii, e0icie,5a sistemu-ui de pe" depse pe,a-e, a re/imuri-or 3i co,di5ii-or de e>ecutare a pedepsei, precum 3i rei,te/rarea socia-2 a de-i,c1e,5i-or. Me,5io,2m c2 ;, procesu- de com+a" tere a crimi,a-it25ii, crimi,o-o/ia ;3i co,ce,trea72 ate,5ia asupra pre1e,irii acestui 0e,ome, ,e/ati1. Prevenirea cri&inalitii este sistemu- de m2suri stata-e 3i socia-e orie,tate spre ;,-2turarea, mi,ima-i7area sau ,eutra-i7area cau7e-or 3i co,di5ii-or crimi,a-it25ii, re5i,erea de -a s21;r3irea i,0rac5iu,i-or, corectarea comportame,tu-ui persoa,e-or ce su,t i,0ractori pote,5ia-i. Sis" temu- de pre1e,ire este a,a-i7at dup2 urm2torii parametri: orie,tarea m2su" ri-or de pre1e,ire, meca,ismu- ac5iu,ii -or, etape-e, amp-oarea, co,5i,utu-, su+iec5ii pre1e,irii etc.
*-adchi *h. N., Cercetarea victimologic% ;i com<aterea in=rac1iunilor grave de violen1% contra persoanei in >epu<lica Moldova ?aspecte criminologice ;i"uridico)penale@, Autore0erat asupra te7ei pe,tru o+5i,erea /radu-ui 3tii,5i0ic de doctor ;, drept, Chi3i,2u, 1999, p. 1!"22.
1'
:oate e-eme,te-e me,5io,ate a-e o+iectu-ui de studiu a- crimi,o-o/iei su, i,diso-u+i- -e/ate ;,tre e-e. Scopu- 0i,a- a- cercet2rii crimi,a-it25ii 3i di1erse-or 0orme de ma,i0estare a ei, a perso,a-it25ii i,0ractoru-ui, cau7e-or 3i co,di5ii-or crimi,a-it25ii 3i i,0rac5iu,i-or, precum 3i a 1ictimei i,0rac5iu,ii este e-a+orarea 3tii,5i0ic2 a u,ui sistem e0icie,t de pre1e,ire 3i com+atere a i,0rac5io,a-ismu-ui.
1.&. Scopu- 3i 0u,c5ii-e crimi,o-o/iei

Scopu- crimi,o-o/iei este determi,at de o+iectu- ei de studiu, raporturi-e crimi,o-o/iei cu a-te discip-i,e, mai a-es cu 3tii,5e-e pe,a-e, precum 3i de par" ticu-arit25i-e speci0ice a-e cercet2rii crimi,o-o/ice. Crimi,o-o/ia, cercet;,d crimi,a-itatea, tipuri-e i,0rac5io,a-e, i,0rac5iu,i-e co,crete, cau7e-e 3i co,di5i" i-e -or, estim;,d e0icie,5a m2suri-or uti-i7ate -a com+aterea i,0rac5io,a-ismu" -ui, e-a+orea72 propu,eri 3i recoma,da5ii pe,tru des21;r3irea -uptei ;mpotri1a crimi,a-it25ii, co,tri+ui,d ast0e- -a sta+i-irea u,ei po-itici pe,a-e e0icie,te. 4i, ce-e me,5io,ate pot 0i e1ide,5iate scopu- /e,era- 3i particu-ar a- 3ti" i,5ei respecti1e. Scopul general al cri&inologiei este funda&entarea unei politici penale eficiente ;, m2sur2 s2 determi,e pre1e,irea 3i com+aterea 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-. Spre deose+ire de 3tii,5e-e pe,a-e care urm2resc ace-a3i scop /e,era-, cri" mi,o-o/ia ;3i rea-i7ea72 scopu- pri, mi<-oace 3i moda-it25i tipice, caracteristice ,umai ei. Speci0ic pe,tru 3tii,5a crimi,o-o/iei este 0aptu- c2 ea ;3i co,ce," trea72 ate,5ia asupra re-e12rii 3i cercet2rii cau7e-or 3i co,di5ii-or crimi,a-it25ii 3i e-a+or2rii u,ui sistem de m2suri e0icie,te orie,tate spre ;,-2turarea, reduce" rea sau ,eutra-i7area -or. .e parcursu- de71o-t2rii crimi,o-o/iei, ;, 0u,c5ie de domi,a5ia u,or sau a-tor 3co-i 3i cure,te, era sta+i-it di0erit 3i scopu- particu-ar a- 3tii,5ei. Ast0escopu- crimi,o-o/iei tradi5io,a-e era pro+-ematica etio-o/iei crimei 3i crimi" ,a-it25ii, iar a- crimi,o-o/iei moder,e, respecti1, reac5ia socia-2 ;mpotri1a crimi,a-it25ii. 4e e>emp-u, crimi,o-o/u- 0ra,ce7 P. @eaute co,sider2 c2 sco" pu- crimi,o-o/iei este s2 cercete7e raporturi-e ;, cadru- c2rora se produce 0e,ome,u- crimi,a-it25ii 3i s2 despri,d2 acei 0actori cu caracter /e,era- care deose+esc de-i,c1e,tude ,o,de-i,c1e,t, pe c;,d scopu- crimi,o-o/iei c-i" ,ice ;- co,stituie reco,stituirea i,terac5iu,i-or particu-are (speci0ice) care au co,dus i,di1idu- -a comiterea crimei2&. @a acestea a-5i autori au mai ad2u/at drept scop particu-ar a- crimi,o-o/iei 3i e-a+orarea m2suri-or de pre1e,ire 3i com+atere a crimi,a-it25ii2'.
P. @eaute, Criminologie et science penitentiaire, .aris, .%A, 19 2, p. 1', cit. de Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit, p. 2'"2!. 2' M. Li--as, op$ cit$,p$ 1 "1).
1!
6ste importa,t, ;, opi,ia ,oastr2, ca scopu- particu-ar a- crimi,o-o/iei s2 1i7e7e at;t etio-o/ia crimei 3i crimi,a-it25ii c;t 3i reac5ia socia-2 ;mpotri1a crimi,a-it25ii, deoarece am+e-e pro+-eme determi,2 ese,5a 3i speci0icu- acestei 3tii,5e. A3adar, scopul particular al cri&inologiei este stabilirea cau-elor 3i condiiilor cri&inalitii i elaborarea tiinific a unui siste& eficient de prevenire i co&batere a acestui feno&en social periculos) ?rice cercetare 3tii,5i0ic2 este compus2 di,tr"u, 3ir de etape succesi1e. Cercetarea crimi,o-o/ic2 se rea-i7ea72 pri, urm2toare-e etape: de -a co,stata" rea -e/2turii di,tre 0e,ome,e-e, procese-e socia-e 3i crimi,a-itate spre re-e1a" rea meca,ismu-ui acestei -e/2turi, iar de -a e- " spre pro,osticarea crimi,a-it25ii 3i p-a,i0icarea m2suri-or de com+atere a ei2!. ;,tr"o a,umit2 m2sur2 etape-e cercet2rii crimi,o-o/ice se deduc di, 0u,c5ii-e acestei 3tii,5e. A3adar, descrie( rea" e,plicarea" predicia i profila,ia cri&inalitii su,t 0u,c5ii pri,cipa-e a-e crimi,o-o/iei 3i pot 0i rea-i7ate ,umai ;, +a7a u,ei cercet2ri etapi7ate. a) Funcia descriptiv sau feno&enologic este prima 0u,c5ie dup2 im" porta,52 -a cu,oa3terea o+iectu-ui crimi,o-o/iei. 4escrierea 0e,ome,u-ui cri" mi,a-it25ii repre7i,t2 pri, si,e 0i>area re7u-tate-or o+ser12rii care su,t ,ece" sare pe,tru sta+i-irea -e/it25i-or 3i re-e1area ese,5ei acestui 0e,ome, socia,e/ati1. Au,c5ia respecti12 doar pre/2te3te materia-u- empiric pe,tru opera5i" i-e teoretice u,i-atera-e. G. Ma,,heim i,c-ude ;, ,o5iu,ea de 0e,ome,o-o/ie sau simptomato-o/ie a crimei o+ser1area 3i co-ectarea date-or re0eritoare -a crimi,a-itate 3i crimi,a-i, tipo-o/ii-e i,0ractori-or 3i a-e comportame,te-or i," 0rac5io,a-e, caracteristici-e 0i7ico"psihice a-e acestora 3i e1o-u5ia carierei -or crimi,a-e, starea 3i di,amica 0apte-or a,tisocia-e comise2#. Au,c5ia descripti12 a crimi,a-it25ii 1i7ea72 de aseme,ea structura i,0rac5io,a-ismu-ui, co,te>tusocia- a- crimi,a-it25ii, 0e,ome,e-e de 1ictimi7are 3i 1ictimitate, tr2s2turi-e +io" psiho"socia-e a-e 1ictime-or i,0rac5iu,i-or, tipo-o/ii-e 1ictime-or 3i a-e comportame,te-or 1ictima-e, tipo-o/ii-e situa5ii-or crimi,o/e,e (1ictimo/e,e) 3i a-te aspecte. .ri, descriere date-e o+ser1ate 3i co-ectate su,t supuse /e,era-i72rii 3ti" i,5i0ice. :re+uie de me,5io,at c2 ,ecesitatea /e,era-i72rii 3tii,5i0ice a 0ap" te-or 0i>ate este deose+it de e1ide,t2 pe,tru descrierea crimi,o-o/ic2, care 0o-ose3te toate metode-e statistice de descriere a crimi,a-it25ii. ;, s0;r3it, pri, cercetarea descripti12 se o+5i, date ,ecesare pri1i,d a,umite core-a5ii ;,tre 0e,ome,u- crimi,a-it25ii 3i comp-e>u- de 0actori care i,0-ue,5ea72 asupra -ui, comportame,tu- i,0rac5io,a- 3i tr2s2turi-e perso,a-it25ii 02ptuitoru-ui, com" portame,tu- i,0rac5io,a- 3i tipuri-e de situa5ii co,crete de 1ia52.
Ca>apoB A.B., Ba,ouiGGa P-.A., #/utemeopemuHecKue npo/neM<i K0UMUH#9I#2UU II Bo,poc+i #opi#+i c ,pec:B,G?C:tio. Bti,.20, MocLBa, 19 '. G. Ma,,heim, Comparative Criminology, @o,do,, 6d. Rout-ed/e a,d Le/a, .au-, 19#!, p. &"1', cit. de *h. Nistorea,u, C. .2u,, op$ cit, p. '!.
1#
Ai>area re7u-tate-or o+ser12rii se rea-i7ea72 ;, co,te>tu- teoriei 0ii,d uti" -i7at -im+a<u- 3tii,5i0ic a- crimi,o-o/iei, adic2 aparatu- de cate/orii 3i termi" ,o-o/ia specia-2 de descriere a o+iectu-ui ei de cercetare. Crimi,o-o/ia a e-a+orat u, sistem de i,dicatori ce 1i7ea72 crimi,a-itatea, cu a<utoru- c2rora poate 0i descris re-ati1 deta-iat 0e,ome,u- dat " ,i1e-u- crimi,a-it25ii, acti" 1itatea i,0rac5io,a-2 a popu-a5iei, coe0icie,tu- co,ce,tr2rii crimi,a-it25ii, structura, di,amica, caracteru-, starea crimi,a-it25ii. .e,tru studiu- descrip" ti1 a- 0e,ome,u-ui crimi,a- su,t uti-i7ate ;, crimi,o-o/ie 3i ast0e- de co," cepte ca: perso,a-itatea crimi,a-u-uiF actu- i,0rac5io,a-F mediu- 0i7ic sau /eo/ra0ic, microsocia- 3i macrosocia-F perso,a-itatea 1ictimei, situa5ia co,cret2 de 1ia52, situa5ia 1ictimo/e,2 etc. b) Funcia e,plicativ) 6>p-icarea repre7i,t2 pri, si,e re-e1area esenei obiectului cercetrii ;, a3a 0e-, ;,c;t s2 0ie e1ide,t2 3i do1edit2 su+ordo,a" rea o+iectu-ui e>p-icat (-aturi-or -ui, -e/2turi-or di,tre compo,e,te-e -ui etc) a,sam+-u-ui de -e/i a-e 3tii,5ei, sau u,ei a,umite -e/i, sau u,ui pri,cipiu ateoriei, sau a,umitor re/u-i (a>iome). Au,c5ia respecti12 a crimi,o-o/iei se rea-i7ea72 pri, e,plicarea naturii" esenei i cau-elor care generea-" precu& i a condiiilor care favori( -ea- feno&enul infracional) 4eoarece cercetarea etio-o/ic2 a preocupat pe marea ma<oritate a specia-i3ti-or, istoria crimi,o-o/iei este ;, rea-itate o istorie a di0erite-or co,cep5ii etio-o/ice2 . ;, +a7a acestor e>p-ica5ii pri1i,d etio-o/ia 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- rea-, 3tii,5a crimi,o-o/iei sta+i-e3te a,u" mite regulariti" legiti" legi a-e producerii i,0rac5iu,ii co,crete, tipuri-or i,0rac5io,a-e 3i a 0e,ome,u-ui crimi,a-it25ii ;, ;,tre/ime. ;, crimi,o-o/ie su,t uti-i7ate urm2toare-e tipuri de e>p-ica5ii: genetic" cau-al" a efectului" funcional" structural@D) 1,plicaia genetic era 0rec1e,t uti-i7at2 ;, crimi,o-o/ia so1ietic2 0ii,d e>p-icate cau7e-e crimi,a" -it25ii pri, mo3te,irea =r2m23i5e-or trecutu-ui= ;, co,3tii,5a oame,i-or. =Ca" u7e-e crimi,a-it25ii -a etapa actua-2 de de71o-tare a societ25ii repre7i,t2 pri, si,e psiho-o/ia mo3te,it2 mic"+ur/he72, care este o psiho-o/ie eco,omic2, a mora1uri-or, po-itic2 3i <uridic2 de,aturat2, crimi,o/e,2 a a,umitor comu" ,it25i 3i persoa,e, determi,at2 de procese-e -e/ate de co,tradic5ii-e de71o-t2" rii societ25ii=29. 1,plicaia cau-al i,dic2 asupra cau-elor" precum 3i asupra legilor ;, co,0ormitate cu care este /e,erat, 0u,c5io,ea72 3i se schim+2 o+iectu- cer" cetat. Aceast2 e>p-ica5ie este mai pro0u,d2 comparati1 cu precede,ta, deoa" rece cau7a =tra,smite= e0ectu-ui a,umite tr2s2turi ese,5ia-e. 4e aceea cu"
Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. 2 . 2) Ko>paL?B r.d>., KpuMUHono un$ MocLBa, L&pGc,>, 1999, p. #&"#). 29 KpuMUHono unA 8,eSGGL. rio0- pea. 6.B. LopoSe0tGGL?Ba, G?. LB&GeuoBo0i, A.M. MGG+L?BCLoro " MocLBa, L)p,a. PIG:., 19)), p. 1&&.
9E
,oa3terea cau7e-or apari5iei, schim+2rii, dispari5iei o+iectu-ui re-e12 de 0apt 3i ese,5a acestuia. 1,plicaia efectului co,st2 ;, relevarea efectelor /e,erate de o+iectustudiat, precum 3i a legilor" ;, co,0ormitate cu care aceste e0ecte apar. 6>" p-ica5ii-e de acest tip cap2t2 r2sp;,dire ;, crimi,o-o/ie pe m2sura de71o-t2rii teoriei pre1e,irii. Acti1itatea de pre1e,ire ,u poate 0i e0icie,t2 dac2 ,u se cu,osc e0ecte-e m2suri-or e-a+orate. 6>p-ica5ia e0ecte-or este ,ecesar2 -a cercetarea crimi,a-it25ii pro0esio,a-e 3i or/a,i7ate, deoarece a,ume aceste tipuri i,0rac5io,a-e au o i,0-ue,52 ,emi<-ocit2 asupra c-imatu-ui mora- 3i po-itic a- societ25ii. 1,plicaia funcional este o 1arietate a e>p-ica5iei e0ectu-ui, 0u,c5ia 0ii,d co,ceput2 ca u, e0ect ce 0a1ori7ea72 e>iste,5a o+iectu-ui. .ro+-ema e>iste,5ei crimi,a-it25ii ,u poate 0i e>ami,at2 02r2 a 0ace o -e/2tur2 cu 0actorii care o /e,erea72. :otodat2 pro+-ema respecti12 ,u poate 0i e>ami,at2 3i 02r2 o a,a-i72 a circumsta,5e-or care ;,-es,esc =adaptarea= 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- -a co,di5ii-e e>iste,te a-e societ25ii. 1,plicaia structural co,st2 ;, sta+i-irea compo,e,te-or i,ter,e a-e o+iectu-ui 3i a moda-it25ii ;m+i,2rii -or ;,tr"u, tot ;,tre/, sau ;, sta+i-irea -ocu-ui o+iectu-ui studiat ;,tr"u, sistem mai mare. I, -iteratura crimi,o-o" /ic2 se me,5io,ea72 c2 crimi,a-itatea tre+uie e>ami,at2 ;, ca-itate de e-e" me,t a- u,ui sistem mai /e,era- 3i mai comp-ica00. A 0ost co,statat2 de aseme,ea -e/2tura direct2 sau i,direct2 di,tre di0erite compo,e,te a-e 0e" ,ome,u-ui i,0rac5io,a-&1. 4up2 meca,ismu- e>p-ica5iei deose+im e>p-ica5ie ;, +a7a -e/ii proprii 3i e>p-ica5ie pri, mode-. Crimi,o-o/ia ,u are -e/i 3tii,5i0ice +i,e 0ormu-ate. 4e re/u-2, crimi,o-o/ii operea72 cu co,ceptude -e/itate. 4e aceea, ;, crimi,o-o/ie e>p-ica5ia se 0ace ;, +a7a -e/it25i-or care su,t 0ormu-ate ;, procesurea-i72rii i,1esti/a5iei 3tii,5i0ice. :otodat2, me,5io,2m c2 crimi,o-o/ia a acumu-at u, +o/at materia3tii,5i0ic care satis0ace ,u ,umai ceri,5e-e -e/it25i-or dar 3i a-e -e/i-or. 4e e>emp-u, a3a",umita -e/e 0ormu-at2 de sa1a,tu- /erma, Ara,7 1o, @is7t (a doua <um2tate a sec. KIK) " cu c;t mai de1reme ;, 1ia5a sa i,di1idus21;r3e3te o i,0rac5iu,e, pe,tru care e- este pedepsit cu pri1a5iu,e de -i+ertate, cu at;t este mai mare pro+a+i-itatea c2 e- 1a comite di, ,ou o i,0rac5iu,e. .ot 0i me,5io,ate 3i a-te -e/i sta+i-ite ;, u-timu- timp: =cu c;t este mai pericu-oas2 i,0rac5iu,ea, cu at;t e mai mare pro+a+i-itatea c2 ea a 0ost comis2 de u, i,di1id care a mai s21;r3it a,terior i,0rac5iu,i=, =cu c;t este mai i,te,s2 3i
i9L?BPieB A.M., UpecmynHocm< K#K coyua"i<Ho)npaeoeoe ne"iemie ?coi=itaBi<Ho) ncu!ono unecKuu acne!m@ II CoBe:CLoe rocBaapc:B? G ,paB?, 19 ), N\ 1, p. #. &1 KpuMUHono u!$ 6lo"! pen,$ G?. LB&GeuoB?0-, :.M. MGG+L?BCL?ro, MoCLBa, G&G"B? MocL?BCLoro ZGGBepcG:e:a, 199', p. #.
1)
sta+i-2 o a,umit2 0orm2 a comportame,tu-ui de1ia,t a- i,di1idu-ui, cu at;t este mai mare pro+a+i-itatea trecerii acestuia de -a o co,duit2 mai pu5i, pericu-oas2 -a a-te-e mu-t mai pericu-oase=. 6>p-ica5ia pri, mode- co,st2 ;, ;,-ocuirea o+iectu-ui, care este cercetat ,emi<-ocit pri,tr"u, a-t o+iect ide,tic cu primu-. Mai 0rec1e,t su,t uti-i7ate mode-e-e idea-e, adic2 ;, ca-itate de mode- se ia o teorie +i,e e-a+orat2. A3a de e>emp-u, este ;,temeiat2 presupu,erea c2 meca,ismuactu-ui i,0rac5io,adup2 0orma sa e>terioar2 ,u di0er2 pri, ,imic de procesu- de ,a3tere 3i de7" 1o-tare a oric2rui act -icit. 4eose+irea di,tre e-e co,st2 doar ;, ese,5a e-e" me,te-or meca,ismu-ui. ? ast0e- de presupu,ere permite s2 0ie 0o-osite ;, ca-itate de mode- teorii-e socio-o/ice 3i socia-"psiho-o/ice re0eritoare -a com" portame,tu- uma,. A3adar, prioritatea e>p-ica5iei pri, mode- este c2 ea o0er2 posi+i-itatea de a e>p-ica o+iectu- p;,2 -a e-a+orarea u,ei teorii e>acte. .ri,cipa-e-e co,cepte opera5io,a-e de ordi, e>p-icati1 ;, crimi,o-o/ie su,t: raportul cau-al" cau-a" condiia" efectul" interaciunea" deter&ina( rea" cau-alitatea" factorul" deter&inantele cri&inologice (cri&inogene!" &obilul" lanul cau-al" siste&ul cri&inogen" nivelurile cau-alitii fe( no&enului infracional" &ecanis&ul co&porta&entului infracional) c) Funcia predictiv) Cercetarea predicti12 este caracteristic2 tuturor 3tii,5e-or cu e>cep5ia ce-or e>cesi1 descripti1e. Ro-u- 3tii,5ei este de a cu ,oa3te pro0u,d 3i mu-ti-atera- 0e,ome,e-e di, ,atur2 3i societate, iar pe +a7a acestei cu,oa3teri, de a pre1edea des023urarea -or 1iitoare. ;, crimi,o-o/ie predic5ia 1i7ea72 anticiparea unor &odificri cantita( tive i calitative ale feno&enului infracional pe o anu&it perioad de ti&p ;, scopu- e-a+or2rii 3i rea-i72rii u,or m2suri adec1ate pe,tru pre1e,i" rea 3i com+aterea acestuia. .oate 0i pre127ut2 e1o-u5ia crimi,a-it25ii ;, a," sam+-u, a a,umitor tipuri i,0rac5io,a-e, precum 3i e1o-uarea pro+a+i-it25ii producerii 0aptei i,0rac5io,a-e. .ri, pro,osticarea comportame,tu-ui i,0rac" 5io,a- i,di1idua- se ;,cearc2 s2 se pre1ad2 posi+i-itatea comiterii ;, 1iitor a 0aptei crimi,a-e de c2tre u, a,umit i,di1id precum 3i posi+i-itatea repet2rii e1e,ime,tu-ui (riscu- de recidi12). 6ste uti-2 de aseme,ea pre1ederea apari" 5iei 3i repet2rii situa5ii-or crimi,o/e,e (1ictimo/e,e). Co,cepte-e opera5io,a-e de ordi, predicti1 uti-i7ate ;, crimi,o-o/ie su,t: progno-a cri&inologic" e,trapolarea" &odelarea" esti&area e,perilor" probabilitatea" %a-ardul" riscul) d) Funcia profilactic) .ri, 0u,c5ia sa pro0i-actic2, crimi,o-o/ia urm2 re3te scopu- de a o0eri u, r2spu,s mu-tip-e-or ,ecesit25i de per0ec5io,are a meca,ismu-ui de i,0-ue,52 ;mpotri1a crimi,a-it25ii, aprecia72 m2suri-e de pre1e,ire e>iste,te precum 3i propu,e i,troducerea ;,temeiat2 a u,or m2 suri ,oi, e-a+orea72 mode-e teoretice a-e acte-or ,ormati1e ;, aspectupre;,t;mpi,2rii i,0rac5iu,i-or, sta+i-e3te teoretic raportu- optima- di,tre m2"
98
3uri-e de reprimare a crimi,a-i-or 3i ce-e-a-te m2suri de pre1e,ire a i,0rac5i" u,i-or. 8a-oarea 3i e0icie,5a socia-2 a 0u,c5iei pro0i-actice a crimi,o-o/iei depi,de de m2sura ;, care su,t rea-i7ate 0u,c5ii-e ei a,terioare. Ast0e- acti" 1itatea de pre1e,ire a i,0rac5iu,i-or 1a 0i i,e0icie,t2 dac2 ,u se 1a +a7a pe re7u-tate-e cercet2ri-or crimi,o-o/ice ce 1i7ea72 starea 3i te,di,5e-e crimi" ,a-it25ii, cau7e-e 3i co,di5ii-e ei, particu-arit25i-e teritoria-e a-e 0e,ome,u-ui respecti1, perso,a-itatea ace-ora care s21;r3esc i,0rac5iu,i, etc. I,1esti/a5ii-e respecti1e co,creti7ea72 sarci,i-e 3i o+iectu- pro0i-a>iei, direc5ii-e 3i mi<-oa" ce-e pri,cipa-e a-e pre1e,irii, cercu- de su+iec5i respo,sa+i-i de rea-i7area -or, resurse-e materia-e ce 1or asi/ura ati,/erea o+iecti1e-or pro,osticate. A3adar funcia profilactic a cri&inologiei se &ateriali-ea- .n ela( borarea tiinific a unui siste& eficient de prevenire i co&batere a cri&inalitii .n ba-a sinteti-rii cunotinelor teoretice i re-ultatelor F practice referitoare la feno&enul infracional" cri&" personalitatea infractorului" cau-ele i condiiile cri&inalitii" victi&a infraciunii) Co,cepte-e de ordi, pro0i-actic pe care crimi,o-o/ia -e uti-i7ea72 su,t: reacie social" control social> prevenire> pre.nt.&pinare> profila,ie> co&baterea cri&inalitii> prevenirea social general> prevenirea cri( &inologic special i prevenirea individual> siste&ul" subiecii 3i &su( rile de prevenire> &odelul clasic de prevenire (prevenire general" preve( nire special!> &odelul social de prevenire (prevenire pri&ar" secun( dar i teriar!> &odelul situaional de prevenire> rspuns social> trata( &ent> resociali-are> reintegrare social)
1.'. 4e0i,i5ia crimi,o-o/iei

I, ma<oritatea -ucr2ri-or crimi,o-o/ice care 1i7ea72 pro+-eme-e /e,era-e a-e crimi,a-it25ii se propu, de0i,i5ii a-e 3tii,5ei crimi,o-o/iei. Marea di1er" sitate a de0i,i5ii-or se e>p-ic2 3i pri, dori,5a de ori/i,a-itate a di0eri5i-or au" tori 3i ;, 0u,c5ie de co,cep5ia 3i 1i7iu,ea -or cu pri1ire -a o+iectu-, scopu- 3i 0u,c5ii-e crimi,o-o/iei. 4e0i,i5ii-e date crimi,o-o/iei co,tempora,e se deo" se+esc ;,tre e-e dup2 /radude /e,era-i7are a -or, co,5i,utu- o+iectu-ui 3i dome,iu- de cercetare a- acestei 3tii,5e. Cea mai general definiie dat2 crimi,o-o/iei de0i,e3te 3tii,5a crimi,o-o/iei ca 3tii,52 despre 0e,ome,u- crimi,a-it25ii&2. ? de0i,i5ie simi-ar2 este propus2 de autorii romO,i Costic2 .2u,, *heor/he Nistorea,u, :udor Am7a, 8a-eria, Cioc-ei: crimi,o-o/ia este 3tii,5a care studia72 0e,ome,u- socia- a- crimi,a-it25ii ;, scopu- pre1e,irii 3i com+aterii acestuia&&. Aceste de0i,i5ii su,t corecte dar
K."L4 LepGep, op$ cit$, p. 121. *heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, op$ cit$, p. !2F :udor Am7a, op$ cit$, p. '&F 8a-eria, Cioc-ei, Manual de criminologie, Bttcure3ti, A@@ B6CL, 199), p. ! .
*+
prea /e,era-e, prea si,tetice 3i ,u re-e12 particu-arit25i-e speci0ice a-e 3tii,5ei crimi,o-o/iei. Se propu, de aseme,ea definiii care reduc do&eniul cri&inologiei la cercetarea cri&ei) 4e e>emp-u, crimi,o-o/ia este o 3tii,52 socia-2 care stu" dia72 crima ca 0e,ome, socia-, cau7e-e de apari5ie 3i e-a+orea72 m2suri de pre1e,ire, de co,tro- 3i de co,tracarare a 0e,ome,u-ui i,1esti/at &'. =6,ci" c-opedia Brita,ica= de0i,e3te crimi,o-o/ia ca studiu 3tii,5i0ic a- comporta" me,tu-ui i,0rac5io,a-. Acest studiu se +a7ea72 pe re7u-tate-e 3tii,5i0ice a-e +io-o/iei, a,tropo-o/iei, 0i7io-o/iei, medici,ii, psihiatriei, psiho-o/iei, crimi,a-isticii, socio-o/iei, eco,omiei, dreptu-ui 3i pe,o-o/iei. %,eori cri" mi,o-o/u- este ,umit detecti1 sau a,chetator iscusit 3i de o ca-i0icare ;,a-t2&!. A-5i autori, dimpotri12, atribuie definiiei cri&inologiei o accepi( une prea larg e>ti,7;,d o+iectu- ei de cercetare. ?+iectu- crimi,o-o/iei i,c-ude ;, opi,ia -or, at;t crimi,a-itatea pe,a-2, c;t 3i a-te de1ia5ii socia-e. Ast0e- pro0esoru- /erma, 1o, Ga,s Poachim Sch,eider propu,e urm2toarea de0i,i5ie: =Crimi,o-o/ia ;,cearc2 s2 e>p-ice ra5io,a- dime,siu,i-e, 0orme-e de ma,i0estare, de71o-tarea 3i cau7e-e crimi,a-it25ii 3i comportame,tu-ui a,tisocia- ca apoi s2 dea re5ete de reac5ie corect2 0a52 de crimi,a-itateD=#. Socio-o/u- america, 6dCi, G. Suther-a,d e>ti,de 0oarte mu-t o+iectu- cri" mi,o-o/iei a0irm;,d c2 aceast2 3tii,52 studia72 =procese-e e-a+or2rii -e/i-or, a-e ;,c2-c2rii acestora 3i a-e reac5iei socia-e ;mpotri1a ace-ora care ;,ca-c2 -e/i-e=. ;,truc;t aceste procese su,t or/a,ic -e/ate ;,tre e-e, i,terac5iu,i-e care -e u,esc co,stituie pri,cipa-u- o+iect de studiu a- crimi,o-o/iei& . A3a" dar o+iectu- crimi,o-o/iei, ;, 1i7iu,ea autoru-ui, i,c-ude at;t 0apte-e ce ;," ca-c2 -e/ea pe,a-2, c;t 3i ce-e de ,atur2 ci1i-2 3i admi,istrati12, precum 3i procese-e e-a+or2rii -e/i-or 3i a-e reac5iei socia-e ;mpotri1a ace-ora care ;," ca-c2 -e/i-e. Ce-e mai r2sp;,dite ;, -iteratura de specia-itate su,t definiiile descrip( tive ale cri&inologiei care, de 0apt, ;,cearc2 s2 cupri,d2 ;, m2sur2 mai mare sau mai mic2 e-eme,te-e ce 0ormea72 o+iectu- ei de cercetare. :re+uie de remarcat c2 adep5ii co,cep5ii-or socio-o/ice ;, materie de crimi,a-itate 3i crimi,o-o/ie propu, de0i,i5ii descripti1e ce se -imitea72 -a crimi,a-itate ca 0e,ome, socia- /e,era-. Sa1a,tu- romO, Aure- 4i,eu de0i,e3te crimi,o-o/ia ca =3tii,52 socia-2...care studia72 starea, di,amica, -e/it25i-e, cau7e-e 3i co," di5ii-e socio"uma,e a-e crimi,a-it25ii 3i m2suri-e de pre1e,ire 3i com+atere a
Bu<or 8., Be<a, ?., I-ie S., Casia, S., op$ cit$, p. ). :ncyclopedia Critanica$ @., 19!), 8.#, p. 19. -%Ga0i,aep A.G., op$ cit$, p. 11"12.
AE
Suther-a,d 6G., *resseB, 0rinciples o=Criminology, .hi-ade-phia a,d NeC ZorE, P. B. @ippi,cott Comp., 19##, Se1e,th ed., p. &, cit. de *heor/heNistorea,u, Costic2.2u,, op$ cit$, p. &).
*)
crimei 3i crimi,a-it25ii=&). ;, opi,ia ,oastr2 au u, co,5i,ut mai comp-et ace-e de0i,i5ii care i,c-ud de aseme,ea toate for&ele de &anifestare a fe( no&enului infracional" inclusiv infraciunea concret" &ecanis&ul ei" precu& i infractorii" c2ci 02r2 crime 3i crimi,a-i ,u e>ist2 ,ici crimi,a-i" tatea ca 0e,ome, socia-. 4e e>emp-u, crimi,o-o/ia este o 3tii,52 teoretic2 /e,era-2 despre crimi,a-itate, cau7e-e 3i co,di5ii-e ei, perso,a-itatea ace-ora care s21;r3esc i,0rac5iu,i, precum 3i despre metode-e de co,tro- a crimi,a" -it25ii 3i de com+atere a ei (co,ceptude com+atere i,c-ude pre1e,irea i,0rac5io,a-ismu-ui)&9. ? de0i,i5ie a,a-o/ic2 este propus2 de sa1a,tu- romO, Io, ?a,cea ;, care se preci7ea72 c2 crimi,o-o/ia ca 3tii,52 studia72 crimi" ,a-itatea ca 0e,ome, socia- 3i ca 0e,ome, i,di1idua- '0. Co,0orm a-tor p2reri de0i,i5ia tre+uie s2 co,creti7e7e c2 crimi,o-o/ia studia72 crimi,a-itatea, tipuri-e i,0rac5io,a-e 3i i,0rac5iu,i-e'1. Co,sider2m c2 de0i,i5ii-e de acest tip puteau 0i mai comp-ete dac2 1i7au toate e-eme,te-e o+iectu-ui de cercetare a- crimi,o-o/iei adic2 3i pro+-ematica 1ictimei i,0rac5iu,ii, deoarece 0e,o" me,u- i,0rac5io,a- i,c-ude at;t procese-e de crimi,a-i7are c;t 3i ce-e de 1ictimi7are a persoa,e-or. ;, -iteratura 3tii,5i0ic2 crimi,o-o/ia este de0i,it2 0ie drept ramur2 a dreptu-ui pe,a-, 0ie drept 3tii,52 <uridic2, 3tii,52 socio"<uridic2, sau 3tii,52 socia-2 di, /rupa socio-o/iei. Co,sider2m c2 cri&inologia" fiind o tiin interdisciplinar" are totui un caracter socio(juridic evident" determi,at de particu-arit25i-e speci0ice a-e studiu-ui crimi,o-o/ie. Htii,5a crimi,o-o/iei studia72 0e,ome,u- i,0rac5io,a- ca rea-itate socio"<uridic2, adic2 uti-i7;,d ;, acest scop a+ordarea socio-o/ic2 3i totodat2 5i,;,d co,t de caracteristici-e <uridice a-e crimi,a-it25ii, crimei 3i crimi,a-u-ui. Crimi,o-o/ia, ca 3i orice a-t2 3tii,52, studia72 -e/it25i-e 0e,ome,e-or 3i procese-or. 4e aceea de0i,i5ia crimi,o-o/iei ,u tre+uie s2 se -imite7e ,umai -a descrierea o+iectu-ui ei de cercetare, dar este ,ecesar s2 e1ide,5ie7e ace-e -e/it25i, re-e1area c2rora co,stituie co,5i,utu- pri,cipa- a- 3tii,5ei respecti1e. ;, -umi,a cercet2ri-or me,5io,ate mai sus putem de0i,i cri&inologia ca tiin socio(juridic i teoretico ( aplicativ care studia- legitile i particularitile feno&enului social al cri&inalitii" ale tipurilor in( fracionale i infraciunilor concrete> ale deter&inrii i cau-alitii lor> legitile i particularitile proceselor de cri&inali-are i victi&i-are a persoanelor" precu& i ale e,punerii infracionalis&ului influenelor sociale" .n scopul prevenirii i co&baterii lui)
Aure- 4i,eu, Ca ele criminologiei, Bucure3ti, 6d. .roarcadia, 199&, p. '. &9 KpuMUHo"io uH$ rioape0-. B.G.LB[rpsBueBa G B.6. &MGG0Ba, Mocoa, -?pGC:, 199!, p. 1#"1 .
%+
Io, ?a,cea, 0ro<leme de criminologie, Bucure3ti, 6d. A@@ 64%CA]I?NA@ SA., 199), p. 2,
B9
KpimuH#"ioau>$ 6lonoSiue0i pea 0-o<ir?B?0- A.G., MocLBa, GG?.AM"G?.MA, 199 , p. !.
@@
1.!. Crimi,o-o/ia ;, sistemu- 3tii,5e-or moder,e

4iscu5ii-e pri1i,d ese,5a crimi,o-o/iei 3i -ocu- ei ;, sistemu- 3tii,5e-or care studia72 comportame,tu- uma, co,ti,u2 3i ;, pre7e,t ;,tre specia-i3tii di, dome,iu- respecti1. %,ii sus5i, c2 crimi,o-o/ia este o 3tii,52 auto,om2, a-5ii co,sider2 c2 ea este au>i-iar2 0ie socio-o/iei, 0ie 3tii,5e-or <uridice. Su,t 3i te,di,5e de =imperia-ism crimi,o-o/ie= ma,i0estate ;,c2 de 3coa-a po7iti" 1ist2, dar re-uate u-terior 3i de a-5i autori, care co,sider2 crimi,o-o/ia u, 0ede super3tii,52. 4e e>emp-u, 6,rico Aerri a ,e/at orice auto,omie a drep" tu-ui pe,a-, pe care 1"a i,c-us ;, 3tii,5a crimi,o-o/iei'2. ;,tr"o ma,ier2 ase" m2,2toare a procedat 4. S7a+o ;, -ucrarea Criminologie (19# )'<. %,ii au" tori co,sider2 crimi,o-o/ia 3tii,52 i,terdiscip-i,ar2, iar a-5ii " 3tii,52 socio-o" /ic2 sau 3tii,52 <uridic2. Aceste pro+-eme au 0ost so-u5io,ate 3i su,t so-u5io,ate ;, mod deose+it de di0eri50 autori, ;, di0erite state, precum 3i ;, 1ariate perioade de de71o-tare a 3tii,5ei crimi,o-o/iei. Su,t r2sp;,dite patru 1i7iu,i pri,cipa-e re0eritoare -a -ocu- crimi,o-o/iei ;, sistemu- 3tii,5e-or moder,e. 9.!. Crimi,o-o/ia este o 3tii,52 di, /rupa socio-o/iei ,umit2 sociologia cri&inalBB" iar i,struirea de +a72 a 1iitori-or specia-i3ti tre+uie s2 0ie cea socio-o/ic2. Ast0e-, ;,tr"u, 3ir de state crimi,o-o/ia este predat2 1iitori-or socio-o/i 3i ,u este predat2 <uri3ti-or (S%A, Marea Brita,ie etc). 9.#. Crimi,o-o/ia este o tiin juridic 3i i,struirea de +a72 a 1iitori-or specia-i3ti tre+uie s2 0ie cea <uridic2. %,ii specia-i3ti su,t de p2rerea c2 crimi,o-o/ia este o tiin au,iliar dreptului penalBG) Crimi,o-o/ia re-e1;,d cau7e-e a,umitor i,0rac5iu,i 3i pu,;,d -a dispo7i5ia dreptu-ui pe,a- date despre rea-itatea socia-2, ,u"i permite acestuia s2 se tra,s0orme ;,tr"o do/m2'#. ;, %RSS crimi,o-o/ia era atri+uit2 dreptu-ui pe,a- 3i di, moti1u- c2 ea a -uat ,a3tere ;, s;,u- 3tii,5ei respecti1e, iar mu-5i crimi,o-o/i 1esti5i erau ;, ace-a3i timp mari specia-i3ti ;, dome,iudreptu-ui pe,a-.
Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. 100.

%&
*heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, op$ cit$, p. !'. Aure- 4i,eu, op$ cit, p. 'F 6<iBBiirreGG L4.0-., .GL?BPICB A.M. CeedeHue e Kypc KpmniHono uu$ MGGCL, 19)&, p.)F Lcr,a<ieB M.G. CoeemcKoa KpuMimono uH ) npaeoeedemie unu coi=uo"io) a^[:-paB?Be,,eG,e, 19 0, N2#, p. )2")!F .raGGL :.M., Mmocm< npecmynuuKaA npaeoeoe u KpuMUHono unecKoe codepatcame I PIGGG?C:B ,pecrBriGGLa G Bro<ioBGasi ?:Be:C:BeGG?C:S. Capa:?B, 19)1. '! G. *oppi,/er, Kriminologie, 6d. C.G. BecE, Mii,che,, 19 #, p. 11F :epuei"ooG A.A., Ceedenue e coeemcKy"o KpuMunono uio$ MocLBa, 19#!, p. &9. '# AepueG&0G A.A., y onoenoe npaeo u C#UU#9I#2UH$ MocLBa, 19 0, p. '&.
*&
A-5i autori sus5i, c2 crimi,o-o/ia este o tiin juridic autono& 3i aduc urm2toare-e ar/ume,te: -imite-e caracteru-ui i,0rac5io,a- a- 0apte-or su,t sta+i-ite de -e/e 3i -upta cu crimi,a-itatea este re/-eme,tat2 mi,u5ios de -e/e. ;, -iteratura de specia-itate su,t e>puse opi,ii co,0orm c2rora crimi" ,o-o/ia ca 3tii,52 3i discip-i,2 didactic2 este co,cep5ia 3i +a7a de co,stituire a u,ei ramuri auto,ome de drept, o+iectu- re/-eme,t2rii c2reia este pro0i-a" >ia. Se me,5io,ea72 c2 e>ist2 dou2 cate/orii de acte ,ormati1e crimi,o-o" /ice 3i a,ume: crimi,o-o/ice propriu"7ise (crimi,o-o/o"pro0i-actice) 3i comp-e>e, care ;m+i,2 3i ,orme-e a-tor ramuri de drept '). Ca urmare, ;,tr"u, 3ir de state a-e 6uropei de 6st, i,c-usi1 ;, Repu+-ica Mo-do1a, crimi,o-o/ia e predat2 -a 0acu-t25i-e de drept 3i este co,siderat2 specia-itate <uridic2. &. Studiu- crimi,o-o/ie, 0ii,d u, studiu a- comportame,tu-ui uma,, tre+uie s2 0ie rea-i7at de specialitii .n psi%ologie i psi%iatrie) Aceast2 opi,ie este sus5i,ut2 de repre7e,ta,5ii crimi,o-o/iei c-i,ice. Me,5io,2m c2 ;, u-time-e dece,ii 1i7iu,ea respecti12 a e1o-uat ;, direc5ia a+ord2rii comp-e>e 3i i,terdiscip-i,are a pro+-ematicii crimi,o-o/ice. '. Crimi,o-o/ia este o tiin interdisciplinar) Caracteru- comp-e> 3i i,terdiscip-i,ar a- crimi,o-o/iei este recu,oscut de ma<oritatea specia-i3ti-or di, dome,iu- respecti1'9. Bi,e;,5e-es crimi,o-o/ia repre7i,t2 a7i o 3tii,52 autono&) Htii,5a cri" mi,o-o/iei are o+iect 3i scop speci0ice, 0u,c5ii 3i metode adec1ate o+iectu-ui cercetat, ce co,stituie ade12rate criterii de de-imitare a ei de a-te dome,ii a-e cu,oa3terii. Crimi,o-o/ia ,u este o 3tii,52 au>i-iar2 dreptu-ui pe,a-. 4reptu- pe,aeste o 3tii,52 ,ormati12, iar crimi,o-o/ia o 3tii,52 a 0e,ome,o-o/iei pe,a-e. Htii,5a dreptu-ui pe,a- studia72 dreptu- pe,a- ca u, sistem de ,orme 3i i," stitu5ii. ?+iectu- ei i,c-ude: a) i,terpretarea doctri,a-2 a -e/ii pe,a-eF +) e-a" +orarea recoma,d2ri-or pri1i,d -e/is-a5ia 3i practica <udiciar2F c) studierea e1o-u5iei dreptu-ui pe,a-F d) a,a-i7a comparati12 a dreptu-ui pe,a- ,a5io,a3i a dreptu-ui pe,a- a- state-or str2i,eF e) e-a+orarea socio-o/iei dreptu-ui pe,a-, adic2 cercetarea rea-it25ii socia-e a -e/ii pe,a-e pri, i,termediu- ,i" 1e-u-ui, structurii 3i di,amicii crimi,a-it25ii, studierea e0icie,5ei -e/ii, meca" ,ismu-ui re/-eme,t2rii <uridico"pe,a-e, temei,iciei 3i determi,2rii -e/ii pe" ,a-e, i,crimi,2rii (decrimi,a-i72rii) 0apte-orF 0) cercetarea dreptu-ui pe,aLBapaBueB B.G., Cot=uonoCUH, npaeo u KpitMUH#9io u!BBCoCeTCKoe rocBaapc:B? G ,paBo, 19#9, La 2, p. 0. ') KpuMunono uH$ I-o0- pe<i. LB&GeuoBoG G.?., MGGtL?BCLoro r.M. MocLBa, Da"!$ MocL?BCLoro 8GGBepcG:e:a, 199', p. ). '9 Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$ p. 101F *heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, op$ cit$, p. !!F Kypc coeemcKou KpuMUHonoeuu$ :?M 1, MocLBa, 19 ), p. !)F BepMem M. #cHoen<ie npo/"ieMitatea sa, cau7e-e 3i co,di5ii-e acestui 0e,o" me,, perso,a-itatea i,0ractoru-ui, 1ictima i,0rac5iu,ii precum 3i reac5ia soci" a-2 ;mpotri1a crimei 3i crimi,a-it25ii. A3adar, dreptu- pe,a- 3i crimi,o-o/ia di0er2 pri, o+iectu- -or speci0ic de cercetare. Htii,5a dreptu-ui pe,a- a,a-i" 7ea72 ;,totdeau,a o+iectu- s2u ;, scopu- per0ect2rii -e/is-a5iei pe,a-e 3i practicii de ap-icare a -e/is-a5iei respecti1e, iar crimi,o-o/ia co,5i,e ,umai u,e-e recoma,d2ri pri1i,d -e/is-a5ia ;, 1i/oare 3i uti-i7ea72 doar par5ia- ,or" me-e di0erite-or ramuri de drept. ? a-t2 deose+ire importa,t2 co,st2 ;, 0aptu- c2 ce-e dou2 discip-i,e a+or" dea72 comportame,tu- a,tisocia- ;, mome,te 3i etape di0erite !1. Ast0e- eta" pe-e timpurii (0ormarea orie,t2ri-or a,tisocia-e, ,a3terea situa5iei co,0-ictu" a-e, crearea prete>te-or 3i co,di5ii-or care 0a1ori7ea72 s21;r3irea i,0rac5iu,ii, apari5ia moti1u-ui 3i ;,tocmirea p-a,uri-or co,crete de rea-i7are a scopu-ui crimi,a-) apar5i, crimi,o-o/iei, ;, timp ce ma,i0estarea o+iecti12 a 0aptei i,0rac5io,a-e, ;,cep;,d cu 0a7a acte-or preparatorii 3i p;,2 -a 0a7a co,sum2rii, i,tr2 ;, s0era dreptu-ui pe,a-. Cercet;,d chiar ace-a3i 0e,ome, (de e>emp-u, i,te,5ia sau imprude,5a), crimi,o-o/ia 3i dreptu- pe,a- ;a+ordea72 ;, mod di0erit. Crimi,o-o/ia 1i7ea72 tr2s2turi-e su+iecti1e a-e i,0rac5iu,ii pri, prisma meca,ismu-ui pre/2tirii 3i rea-i72rii comportame,tu-ui i,0rac5io,a- 3i, pri, urmare, a e1e,tua-e-or c2i de curmare a ac5iu,i-or socia-"pericu-oase. 4reptu- pe,a-, e>ami,;,d 0orme-e 1i,o125iei, so-u5io,ea72 pro+-ema temeiu-ui, corespu,derii 3i i,di1idua-i72rii r2s" pu,derii pe,a-e. ;, 1i7iu,ea actua-2 se propu,e u, o+iect de cercetare comp-e> care i," c-ude 3i studiu- reac5iei socia-e. :otodat2, crimi,o-o/ia se ocup2 de di0erite 0orme de reac5ie socia-2 0a52 de crimi,a-itate, pe c;,d dreptu- pe,a- se -imi" tea72 -a reac5ia represi12!2. Spre deose+ire de dreptu- pe,a-, crimi,o-o/ia dep23e3te ,i1e-u- i,0rac5iu,ii, studii,d -e/it25i-e 3i particu-arit25i-e tipuri-or i,0rac5io,a-e, a-e 0e,ome,u-ui crimi,a-it25ii ;, a,sam+-u. Me,5io,2m, de aseme,ea, c2 crimi,o-o/ia cercetea72 crimi,a-itatea rea-2, i,c-usi1 crimi,a" -itatea ascu,s2 3i perso,a-itatea de-i,c1e,5i-or care ,u au 0ost descoperi5i, iar dreptu- pe,a- se ocup2 doar de crimi,a-itatea -e/a-2. Se deose+esc aceste dou2 3tii,5e 3i dup2 scopu- -or imediat (particu-ar). Cercet2ri-e crimi,o-o/ice su,t orie,tate spre e>ami,area apro0u,dat2 a cau" 7e-or 3i co,di5ii-or crimi,a-it25ii 3i spre e-a+orarea u,ui sistem de m2suri de pre1e,ire a ei, ;, timp ce scopu- particu-ar a- dreptu-ui pe,a- este de a deter"
Kypc y onoCHo o npaea, ?Smaa ,ac:+, :?M 1. IGa, pea. LB&GeuoBo0- G._t>., :G9LL?B?G G.M., MocLBa, &6.%API?, 1999, p. !. LBapaBueB B.G., op$ cit$, p. 1.
,*
Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. 10'.
*,
& ~.
I
mi,a care 0apte socia-"pericu-oase co,stituie i,0rac5iu,i, a sta+i-i 3i rea-i7a r2spu,derea pe,a-2 a persoa,e-or care -e"au s21;r3it. .ri, 0u,c5ii-e sa-e descripti12, e>p-icati12, pro0i-actic2 3i predicti12, crimi" ,o-o/ia 1i7ea72 o s0er2 mu-t mai -ar/2 de dome,ii a-e societ25ii. Crimi,o-o/ia, spre deose+ire de dreptu- pe,a-, particip2 -a e-a+orarea ,u ,umai a moda-it2" 5i-or <uridice de pre1e,ire a crimi,a-it25ii dar 3i a a-tor m2suri de pre1e,ire cu caracter socia-"eco,omic, cu-tura-"educati1, or/a,i7a5io,a-, ideo-o/ic, de di" ri<are, i,di1idua- etc. :otodat2, me,5io,2m c2 pro,osticarea 0e,ome,u-ui i," 0rac5io,a- ,u este u, dome,iu a- dreptu-ui pe,a-, de pro+-eme-e respecti1e preocup;,du"se, ;, specia-, crimi,o-o/ia. Spre deose+ire de dreptu- pe,a- care recur/e mai mu-t -a metode-e de cercetare speci0ice 3tii,5e-or <uridice, crimi" ,o-o/ia uti-i7ea72 predomi,a,t metode-e 3i teh,ici-e socio-o/ice, psiho-o/ice 3i statistice pe care -e adaptea72 -a o+iectu- s2u de cercetare. Nu e>ist2 su0icie,te temeiuri, ;, opi,ia ,oastr2, pe,tru a co,sidera cri" mi,o-o/ia o 3tii,52 au>i-iar2 socio-o/iei. Htii,5a crimi,o-o/iei, uti-i7;,d am" p-u 3i co,sec1e,t a+ordarea socio-o/ic2, -a cercetarea pro+-eme-or sa-e ,u se a+ate de -a caracteristica <uridic2 a crimi,a-it25ii, crimei 3i crimi,a-u-ui. Me,5io,2m, de aseme,ea, c2 crimi,o-o/ia studia72 ;, m2sur2 e/a-2 at;t as" pecte-e socio-o/ice c;t 3i ce-e psiho-o/ice a-e 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-. Sus5i,em c2 crimi,o-o/ia este o tiin interdisciplinar" dar ,u ;, se,s de =0edera5ie a 3tii,5e-or=, ci ;, se,s de 3tii,52 i,te/ratoare a cu,o3ti,5e-or 3tii,5i0ice!&. Crimi,o-o/ia ,u tre+uie pri1it2 ca o 3tii,52 coordo,atoare ci ca o discip-i,2 care, ;, 1ederea .ati,/erii o+iecti1e-or sa-e, uti-i7ea72 u,e-e rea" -i72ri di, a-te dome,ii a-e cercet2rii 3tii,5i0ice. Scopu- uti-i72rii cu,o3ti,5e-or 3i metode-or di, a-te dome,ii 3tii,5i0ice este e1ide,t: sporirea e0icie,5ei cu,oa3terii 3i ap-icarea ;, practic2 a re7u-tate-or cercet2rii. Crimi,o-o/ia este o tiin socio(juridic) ;, sistemu- 3tii,5e-or moder,e ea este -oca-i7at2 -a i,tersec5ia dome,ii-or de cercetare a-e 3tii,5e-or socia-e 3i <uridice. Crimi,o-o/ia ca 3tii,52 socia-2 e-a+orea72 3i sistemati7ea72 teoretic cu,o3ti,5e-e pri1i,d sectoru- cercetat a- 1ie5ii socia-e. Sta+i-e3te -e/it25i-e apa" ri5iei, e>iste,5ei 3i de71o-t2rii procese-or 3i 0e,ome,e-or crimi,o-o/ice. ;, +a7a -e/it25i-or re-e1ate descrie, e>p-ic2 3i pro/,o7ea72 0e,ome,e-e 3i proce" se-e respecti1e. :otodat2, crimi,o-o/ia ,u este ,umai o 3tii,52 socia-2, dar 3i <uridic2. Ae,ome,e-e 3i procese-e crimi,o-o/ice su,t ,u ,umai o+iecti1e 3i rea-e, ci 3i <uridice. Cercetarea crimi,o-o/ic2 se +a7ea72 pe co,cepte-e <uri" dico"pe,a-e de =i,0rac5iu,e=, =i,0ractor=, 0apte-e i,0rac5io,a-e studiate 0ii,d ;, prea-a+i- i,crimi,ate 3i ;,scrise ;, -e/ea pe,a-2. Cau7e-e 3i co,di5ii-e crimi" ,a-it25ii, perso,a-itatea i,0ractoru-ui su,t -e/ate deseori de de0icie,5e-e co,"
Ko>pGL?B r.?., op$ cil$, p. !.
@/
3tii,5ei de drept, de psiho-o/ia <uridic2 etc. Sistemu- 3i m2suri-e de pre1e,ire au, de aseme,ea, aspect <uridic. 8iitorii specia-i3ti ;, dome,iucrimi,o-o/iei tre+uie s2 0ie, ;, opi,ia ,oastr2, at;t <uri3ti c;t 3i socio-o/i sau psiho-o/i. 6ste deose+it de importa,t ca crimi,o-o/ia s2 0ie predat2 -a 0acu-t25i-e de drept. Studii-e <uridice permit crimi,o-o/i-or ,u ,umai s2 a+orde7e a,umite pro+-eme, ci 3i s2 propu,2 moda-it25i <uridice co,crete de so-u5io,are a -or. ? ;,sem,2tate ese,5ia-2 are ;, acest se,s 3i e>perie,5a perso,a-2 de acti1itate a crimi,o-o/u-ui ;, ca-itate de a,chetator, procuror, <udec2tor sau a1ocat. ;, u-time-e dece,ii este domi,a,t2 opi,ia potri1it c2reia crimi,o-o/ia este o tiinjntegrat unitar" spri<i,i,du"se, mai ;,t;i, pe 0aptu- c2 ea are u, o+iect propriu 3i ,eco,testat. Crimi,o-o/ia este o tiin teoretic i aplicativ) Htii,5a crimi,o-o/iei dispu,e de< u, pote,5ia- teoretic so-id. Cercet;,d -e/it25i-e u,ui a,umit 0e" ,ome, socia-, ea ;3i aduce co,tri+u5ia -a e-a+orarea repre7e,t2ri-or 3tii,5i0ice despre om 3i societate. %,ii autori sus5i, c2 crimi,o-o/ia a de1e,it o 3tii,52 teoretic2 /e,era-2 pe,tru toate 3tii,5e-e pe,a-e (dreptu- pe,a-, dreptue>ecu5io,a- pe,a-, dreptu- procesua- pe,a-, crimi,a-istic2, acti1itatea ope" rati12 de i,1esti/a5ie, psiho-o/ia <udiciar2 etc.) iar raportu- ei cu aceste 3ti" i,5e poate 0i comparat cu raportu- ;,tre teoria statu-ui 3i dreptu-ui 3i a-te dis" cip-i,e <uridice!'. ;, ace-a3i timp crimi,o-o/ia este 3i o 3tii,52 ap-icati12. ;, +a7a recoma,d2ri-or ei su,t e-a+orate pro/rame de com+atere a crimi,a" -it25ii, este modi0icat2 -e/is-a5ia, se preci7ea72 re-a5ii-e socia-e, se ;,tocmesc acte procesua-"pe,a-e care co,5i, date pri1i,d cau7e-e i,0rac5iu,i-or, perso" ,a-itatea i,0ractoru-ui etc. Auto,omia crimi,o-o/iei ,u e>c-ude i,terco,e>iu,i-e ei cu a-te 3tii,5e, i," c-usi1 cu ce-e <uridice. 4i,tre 3tii,5e-e <uridice cri&inologia interacionea- &ai intens cu dreptul penal) Raportu- de depe,de,52 reciproc2 ;,tre ce-e dou2 discip-i,e este determi,at de o+iectu- /e,eric comu, " 0e,ome,u- i," 0rac5io,a-, 3i 0i,a-itatea comu,2 " sporirea e0icie,5ei -uptei cu crimi,a-itatea. Raportu- di,tre crimi,o-o/ie 3i dreptu- pe,a- este u, raport de comp-eme,ta" ritate 3i ,u de co,cure,52 sau de su+ordo,are !!. 4octri,a dreptu-ui pe,a- 3i -e/ea pe,a-2 pu, -a dispo7i5ia crimi,o-o/iei caracteristica <uridic2 a i,0rac" 5iu,i-or 3i i,0ractori-or, sta+i-i,d, ast0e-, -imite-e studiu-ui crimi,o-o/ie. Cri" mi,o-o/ia o0er2 3tii,5ei dreptu-ui pe,a-, -e/is-atoru-ui 3i practicii <udiciare i,0orma5ia re0eritoare -a ,i1e-u-, di,amica 3i structura crimi,a-it25ii ;, a,sam" +-u sau a-e a,umitor tipuri i,0rac5io,a-e, date despre crimi,a-itatea ocu-t2, e0icie,5a pre1e,irii i,0rac5iu,i-or, pro,osticuri a-e e1o-u2rii 0e,ome,e-or so"
KpimuH#"io uH$ rio0- oSme0t pen$ [5o<iroBo0- A.G., MocLBa, 199 , p. &1. Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. 10#.
*'
cia-",e/ati1e, care su,t importa,te -a determi,area e0icacit25ii -e/ii pe,a-e ;, 1i/oare, a meca,ismu-ui ei re/u-ati1. Crimi,o-o/ia are i,0-ue,52 asupra pro" cesu-ui de i,crimi,are"de7i,crimi,are, asupra di0ere,5ierii sa,c5iu,i-or, i,c-u" si1 a re/-eme,t2rii ca7uri-or de ;,-ocuire a pedepse-or pe,a-e pri, a-te m2suri de i,0-ue,52. 4ate-e crimi,o-o/ice pri1i,d perso,a-itatea i,0ractoru-ui com" p-etea72 co,5i,utu- cate/oriei <uridico"pe,a-e de persoa,2 a i,0ractoru-ui ca u,u- di, temeiuri-e i,di1idua-i72rii r2spu,derii 3i pedepsei pe,a-e. 61o-u5ia ;,tre/u-ui drept pe,a- este re7u-tatu- ,u ,umai a-e u,or cercet2ri <uridice asupra i-icitu-ui pe,a- a+stract, dar 3i re7u-tatu- uti-i72rii date-or crimi" ,o-o/ice ;, adoptarea 3i des21;r3irea di1erse-or i,stitu5ii a-e dreptu-ui pe,a-, cum ar 0i co,ceptude i,0rac5iu,e, r2spu,derea pe,a-2, sistemu- de pedepse, ap-icarea pedepsei pe,a-e, a+so-1irea de r2spu,derea 3i pedeapsa pe,a-2, comp-icitatea, recidi1a etc. interdependen deosebit se reali-ea- i .n raport cu dreptul pro( cesual penal) Actua-me,te spore3te ,ecesitatea uti-i72rii date-or crimi,o-o" /ice ;, toate 0a7e-e procesu-ui pe,a-, ;, specia- -a sta+i-irea circumsta,5e-or ce au co,tri+uit -a s21;r3irea i,0rac5iu,ii, a caracteristici-or persoa,ei 02ptuitoru" -ui, c-ari0icarea situa5iei comiterii i,0rac5iu,ii, moti1e-or de comportare a tutu" ror participa,5i-or -a i,0rac5iu,e, -a pro,u,5area se,ti,5e-or de co,dam,are de c2tre i,sta,5e-e <udec2tore3ti ;, raport cu 0actorii crimi,o/e,i particu-ari 3i /e,era-i care au determi,at i,0rac5iu,ea 3i co,seci,5e-e sa-e. @a r;,du- ei, crimi,o-o/ia este i,teresat2 direct de do+;,direa 3i pre-ucra" rea date-or pri1i,d cau7e-e 3i co,di5ii-e s21;r3irii i,0rac5iu,i-or co,crete, metode-e de comitere, co,seci,5e-e crimi,a-e, perso,a-itatea i,0ractoru-ui, 1ictime-e i,0rac5iu,i-or etc, re7u-tate di, acti1itatea de a,chet2 3i <udecat2. Crimi,o-o/ia este, de aseme,ea, str;,s -e/at2 de dreptul e,ecuional pe( nal sau penitenciar) I,terco,e>iu,ea di,tre aceste dou2 3tii,5e se rea-i7ea72 ;, procesu- de cercetare a perso,a-it25ii i,0ractoru-ui, ;, specia- ;, dome,iucom+aterii recidi1ismu-ui, -a sta+i-irea e0icie,5ei e>ecut2rii pedepse-or 3i a m2suri-or pri, care au 0ost e-e ;,-ocuite, precum 3i ;, cadru- i,terac5iu,ii ;,tre or/a,e-e de stat 3i or/a,i7a5ii-e o+3te3ti pri1i,d resocia-i7area 3i rei,te/rarea persoa,e-or care au e>ecutat pedeapsa. 4reptu- e>ecu5io,a- pe,a- 3i crimi,o" -o/ia e-a+orea72 ;mpreu,2 recoma,d2ri pri1i,d pre1e,irea recidi1ismu-ui, sporirea e0icie,5ei corect2rii 3i reeduc2rii co,dam,a5i-or 3i persoa,e-or c2rora pedeapsa -e"a 0ost ;,-ocuit2 pri, a-te m2suri de i,0-ue,52. Crimi,o-o/ia este i,tim -e/at2 3i de cri&inalistic" care studia72 metode-e tactice 3i mi<-oace-e teh,ico"3tii,5i0ice de descoperire 3i cercetare a i,0rac5iu" ,i-or. Raportu- di,tre crimi,o-o/ie 3i crimi,a-istic2 se rea-i7ea72 ;, dome,iucercet2rii cau7e-or i,0rac5iu,i-or co,crete. Crimi,a-istica o0er2 crimi,o-o/iei i,0orma5ie despre cau7e-e 3i co,di5ii-e s21;r3irii i,0rac5iu,i-or co,crete, caracteristici-e situa5ii-or de comitere a 2)
i,0rac5iu,i-or, re-a5ii-e di,tre i,0ractor 3i 1ictim2, mi<-oace-e teh,ice 3i tac" tice de protec5ie a persoa,ei 3i a1erii proprietaru-ui de ate,tate-e crimi,a-e etc. 4ate-e respecti1e permit rea-i7area u,or studii crimi,o-o/ice pro0u,de a-e pro+-eme-or determi,2rii 3i cau7a-it25ii 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-, pre" cum 3i a meca,ismu-ui comportame,tu-ui i,0rac5io,a-, per0ectarea tipo-o/i" i-or crimi,o-o/ice a-e i,0rac5iu,i-or, situa5ii-or crimi,o/e,e (1ictimo/e,e), 02ptuitori-or 3i 1ictime-or i,0rac5iu,i-orF e>ami,area recoma,d2ri-or crimi" ,a-isticii ca parte compo,e,t2 a sistemu-ui de pre1e,ire 3i a,a-i7a e0icie,5ei ap-ic2rii acestora. @a r;,du- s2u crimi,o-o/ia 1i,e ;, spri<i,u- crimi,a-isticii cu cu,o3ti,5e e>trem de pre5ioase re0eritoare -a perso,a-itatea i,0ractori-or 3i a 1ictime-or, -a meca,isme-e trecerii -a act, care o a<ut2 -a per0ec5io,area metode-or proprii de ide,ti0icare 3i cercetare. Htiina dreptului ad&inistrativ o0er2 crimi,o-o/iei date pri1i,d co," tra1e,5ii-e admi,istrati1e, precum 3i despre sarci,i-e 3i 0u,c5ii-e or/a,e-or de stat 3i 0orma5iu,i-or o+3te3ti ;, dome,iu- pre1e,irii 0apte-or i-e/a-e. @a r;,du- s2u crimi,o-o/ia, ;, -imite-e o+iectu-ui ei, studia72 sarci,i-e, co,5i" ,utu- 3i e0icie,5a acti1it25ii acestor or/a,e 3i or/a,i7a5ii, a,a-i7ea72 raportu;,tre m2suri-e de pre1e,ire a i,0rac5iu,i-or 3i a a-tor ;,c2-c2ri de -e/e. 4ate-e 3tii,5e-or dreptului civil i dreptului fa&iliei re0eritoare -a sta" rea 3i di,amica 0orme-or de acti1itate a popu-a5iei, ,i1e-u- de trai, di1or5uri, co,0-ictua-itatea i,tra0ami-ia-2 etc. su,t e>trem de pre5ioase pe,tru crimi" ,o-o/ie, care a,a-i7ea72 impactu- acestor 0e,ome,e asupra crimi,a-it25ii. 4ate-e respecti1e su,t uti-i7ate -a studierea 3i aprecierea sarci,i-or, -ocu-ui 3i e0icie,5ei mi<-oace-or <uridice pri1i,d sta+i-itatea 0ami-iei, protec5ia ma" mei 3i copi-u-ui, precum 3i -a e-a+orarea m2suri-or de pre1e,ire a i,0rac5iu" ,i-or i,tra0ami-ia-e 3i crimi,a-it25ii mi,ori-or. Crimi,o-o/ia se a0-2 ;, -e/2tur2 3i cu ,umeroase discip-i,e ,e<uridice, cum ar 0i socio-o/ia, psiho-o/ia, statistica, peda/o/ia, psihiatria etc, care toate studia72 di, u,/hiu- -or de 1edere crimi,a-itatea. ? importa,52 deose+it2 pre7i,t2 determi,area raportu-ui di,tre crimi,o" -o/ie 3i sociologie) Cu,o3ti,5e-e socio-o/ice pri1i,d re-a5ii-e 3i procese-e socia-e, metode-e 3i teh,ici-e di, s0era socio-o/iei su,t uti-i7ate ;, procesurea-i72rii studii-or crimi,o-o/ice, 0ii,d adaptate o+iectu-ui cercet2rii. %, dome,iu comu, a- socio-o/iei crimi,a-e 3i crimi,o-o/iei este cercetarea im" pactu-ui 0actori-or mediu-ui socia- asupra 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-. 4ate-e socio-o/iei re0eritoare -a de1ia5ii-e socia-e ,e/ati1e care ,u su,t i,0rac5iu,i, impacte-e macro" 3i micromedii-or socia-e asupra 0orm2rii de-i,c1e,5i-Or su,t e>trem de pre5ioase pe,tru cercet2ri-e crimi,o-o/ice apro0u,date a-e etio-o/iei crimei 3i crimi,a-it25ii, precum 3i pe,tru des21;r3irea sistemu-ui de pre1e,ire a i,0rac5iu,i-or.
29
Crimi,o-o/ia are -e/2tur2 3i cu psi%ologia" ;, specia- cu psi%ologia soci( al 3i judiciar) Cu,o3ti,5e-e psiho-o/ice su,t ,ecesare crimi,o-o/iei -a re-e" 1area 3i e>p-icarea cau7e-or 3i co,di5ii-or su+iecti1e a-e crimi,a-it25ii 3i i," 0rac5iu,i-or, -a cercetarea perso,a-it25ii crimi,a-u-ui 3i c-asi0icarea i,0ractori" -or, a moti1a5iei 3i meca,ismu-ui comportame,tu-ui i,0rac5io,a- i,di1idua-, precum 3i -a e-a+orarea u,or aspecte importa,te a-e pro0i-a>iei crimi,o-o/ice. .e,tru crimi,o-o/ie, statistica judiciar co,stituie u,a di, surse-e ce-e mai importa,te 1i7;,d studierea crimi,a-it25ii ca 0e,ome, de mas2. 4ate-e ` statisticii pe,a-e a or/a,e-or a0aceri-or i,ter,e, procuraturii 3i <udec2torii-or, precum 3i i,0orma5ia o+5i,ut2 ;, re7u-tatu- cercet2ri-or crimi,o-o/ice co," crete re0-ect2 starea, di,amica 3i structura crimi,a-it25ii, cau7e-e 3i co,di5ii-e ei, perso,a-itatea i,0ractori-or, 1ictime-e i,0rac5iu,i-or 3i e0icie,5a m2suri-or de pre1e,ire ap-icate. 4ate-e statisticii eco,omice, demo/ra0ice, socio"cu-" tura-e etc. su,t ,ecesare -a cercetarea determi,a,te-or crimi,a-it25ii 3i te," di,5e-or ei. Metode-e 3i procedee-e statistice su,t uti-i7ate ;, procesu- studi" u-ui crimi,o-o/ie -a co-ectarea, pre-ucrarea 3i a,a-i7a i,0orma5iei re0eritoare -a 0e,ome,e-e socia-e de mas2. Crimi,o-o/ia are raporturi 3i cu psi%iatria" care se ocup2 de studiu- +o" -i-or mi,ta-e, a ,e1ro7e-or 3i psiho7e-or, ;, scopuri pro0i-actice. I,terco,e>i" u,ea di,tre aceste dou2 discip-i,e se rea-i7ea72 -a so-u5io,area pro+-eme-or de etio-o/ie 3i pre1e,ire a i,0rac5iu,i-or comise de persoa,e ce su0er2 de a,oma-ii psihice (,e1ro7e, psiho7e etc). Crimi,o-o/ia ,u co,sider2 c2 /e" ,e7a crimi,a-it25ii e cau7at2 de"aseme,ea 0actori crimi,o/e,i, /re3ea-2 02" cut2 tocmai de 3coa-a psihiatric2!#. C;,d persoa,e-e ce ma,i0est2 a,oma-ii psihice su,t irespo,sa+i-e, 0apte-e -or 0ii,d ;, a0ara dome,iu-ui crimi,a-it2" 5ii, perso,a-itatea acestor oame,i ,u i,tr2 ;, s0era preocup2ri-or crimi,o-o" /iei. 4ar atu,ci c;,d persoa,e-e ce ma,i0est2 a,oma-ii psihice su,t respo," sa+i-e pe,tru 0apte-e -or i,0rac5io,a-e, a,oma-ii-e psihice co,stitui,d doar circumsta,5e ate,ua,te, crimi,a-itatea de acest /e, co,stituie o+iect de stu" diu a- 3tii,5ei crimi,o-o/iei! . Raportu- crimi,o-o/iei 3i pedagogiei care 1i7ea72 pro+-eme-e i,struirii 3i educa5iei se rea-i7ea72 ;, timpu- studiu-ui crimi,a-it25ii mi,ori-or, recidi1i3ti" -or, i,0rac5io,a-ismu-ui i,tra0ami-ia- etc. 4ate-e peda/o/iei su,t ,ecesare de aseme,ea -a e-a+orarea 3i a,a-i7a e0icie,5ei m2suri-or cu caracter educati1 de i,0-ue,52 asupra de-i,c1e,5i-or. 6ste ;,temeiat2, ;, opi,ia ,oastr2, propu,erea u,or autori de a e1ide,5ia o ast0e- de orie,tare 3tii,5i0ic2 cum este peda/o/ia
Rodica Mihae-a St2,oiu, Introducere 4n criminologie, Bucure3ti, 19)9, p. 21.

,'
Io, *heor/hiu"Br2det, Criminologia general% romaneasc%, Bra3o1, 199&, p. 2F ?cta1. @o/hi,, Criminologie, Ia3i, 19 0, p. ##.
&+
cri&inologic sau cri&inologia pedagogic ca produs a- i,terac5iu,ii ;,tre crimi,o-o/ie 3i peda/o/ie!). ? i,terdepe,de,52 deose+it2 se rea-i7ea72 3i cu tiinele econo&ice -a cercetarea procese-or 3i 0e,ome,e-or di, s0era eco,omic2 care determi,2 crimi,a-itatea, precum 3i -a e-a+orarea m2suri-or eco,omice de pre1e,ire a i,0rac5iu,i-or. Studii,d impactu- procese-or demo/ra0ice 3i determi,a,te-or di, s0era po-itic2 asupra crimi,a-it25ii, crimi,o-o/ia se a0-2 ;, -e/2tur2, de aseme,ea, cu de&ografia i politologia) ;, ca-itate de +a72 metodo-o/ic2 a crimi,o-o/iei su,t -e/i-e, -e/it25i-e, cate/orii-e 3i ,o5iu,i-e 0i-o7o0iei. Crimi" ,o-o/ia se a0-2 ;, -e/2tur2 3i cu a-te 3tii,5e ,e<uridice cum su,t: cibernetica" genetica" &ate&atica" &edicina" futurologia etc) A3adar, e>ami,area raporturi-or crimi,o-o/iei cu a-te discip-i,e 1i7ea72 ;," su3i -ocu- ei ;, sistemu- 3tii,5e-or moder,e 3i co,0irm2 caracteru- auto,om, u,i" tar, i,terdiscip-i,ar 3i comp-e> a- 3tii,5ei crimi,o-o/iei.
1.#. Sistemu- crimi,o-o/iei

Crimi,o-o/ia ca 3i toate 3tii,5e-e co,tempora,e este supus2 u,ui proces de di0ere,5iere 3i de i,te/rare datorit2 acumu-2rii de date 3i cu,o3ti,5e care impu, ,oi ramuri 3i su+ramuri. Aceast2 de71o-tare se e>p-ic2 pri, 0aptu- c2, pe de o parte, 0e,ome,u- i,0rac5io,a- ;,su3i s"a amp-i0icat 3i di1ersi0icat ma,i0est;,du"se actua-me,te pri, 0orme deose+it de pericu-oase. .e de a-t2 parte, ,ecesit25i-e practice a-e com+aterii crimi,a-it25ii au impus o cercetare mai apro0u,dat2 a cau7e-or 3i co,di5ii-or acestui 0e,ome, socia- ,e/ati1, precum 3i e-a+orarea u,or mi<-oace de com+atere mai adec1ate 3i e0icie,te. 4i1ersi0icarea crimi,o-o/iei a 0ost determi,at2, de aseme,ea, de pro/resu3tii,5e-or socio"uma,e. A3adar, ;, re7u-tatu- e1o-u5iei istorice, procese-or de di0ere,5iere 3i de i,te/rare a cu,o3ti,5e-or crimi,o-o/ice se 0ormea72 treptat sistemucrimi,o-o/iei. Sistemu- crimi,o-o/iei se caracteri7ea72, ca 3i orice a-t sistem, pri, trei tr2s2turi pri,cipa-e: 1) e>iste,5a a dou2 sau mai mu-te e-eme,te compo,e,teF 2) e-eme,te-e compo,e,te se a0-2 ;, i,terco,e>iu,e 3i i,terdepe,de,52F &) e-eme,te-e compo,e,te 0ormea72 ;, a,sam+-u o 0or" ma5iu,e a+so-ut ,ou2 di, pu,ct de 1edere ca-itati12. 4eose+im siste&ul tiinei 3i disciplinei cri&inologiei) .ro+-eme-e /e,e" ra-e 3i specia-e, teoretice 3i ap-icati1e, 0e,ome,o-o/ice, metodo-o/ice 3i meto" dice care co,stituie o+iectu- 3i dome,iu- de cercetare a- crimi,o-o/iei, 0ii,d i,diso-u+i- -e/ate ;,tre e-e, a-c2tuiesc ;, a,sam+-u siste&ul tiinei cri&inolo( giei) Sistemu- crimi,o-o/iei este +i,e structurat 3i co,so-idat. Siste&ul discipli(
KpuMUho"io u!$ 6lo"! pea$ LB&GeuoB?0- G.?., MGGBL?BCL?A? A.M., MocLBa, Dte"!$ MocL?BCLoro BGGBepcG:e>a, 199', p. 1'.
&1
nei didactice re0-ect2 structura 3i co,secuti1itatea teme-or cursu-ui u,i1ersitar de crimi,o-o/ie. :radi5io,a- sistemu- 3tii,5e-or <uridice corespu,de sistemu-ui -e/is-a5iei. 4e e>emp-u, 3tii,5a dreptu-ui pe,a- ca 3i Codu- pe,a- su,t am+e-e di1i7ate ;, .artea /e,era-2 3i .artea specia-2. ;, .artea /e,era-2 su,t re0-ectate pro" +-eme-e teoretice /e,era-e, 0u,dame,ta-e pe,tru 3tii,52 3i practic2, iar ;, .artea specia-2 " cate/orii-e de i,0rac5iu,i, compo,e,5e-e co,crete a-e acestora 3i m2suri-e de pedeaps2 pe,tru 0iecare di, e-e. Co,0orm acestor tradi5ii crimi,o-o/ia, ca 3tii,52 u,itar2, s"ar ;mp2r5i ;,tr" o crimi,o-o/ie /e,era-2 care studia72 crima 3i crimi,a-u- ;, /e,era- 3i cri" mi,o-o/ie specia-2 care studia72 tipuri a,ume de crim2 3i crimi,a- . I, .artea specia-2 a crimi,o-o/iei spre deose+ire de .artea specia-2 a dreptu-ui pe,a-, dreptu-ui procesua- pe,a-, dreptu-ui ci1i- etc. -ipse3te pro+-ema r2spu,derii, a pedepse-or co,crete sau a a-tor sa,c5iu,i. %,ii autori su,t de p2rerea c2 di1i7area crimi,o-o/iei ;, /e,era-2 3i specia-2 este mu-t mai pro+-ematic2, comparati1 cu 3tii,5e-e <uridice#0. Aceasta se e>p-ic2, ;, opi,ia -or, pri, 0aptuc2 o parte co,sidera+i-2 di, tipuri-e i,0rac5io,a-e atri+uite pe +u,2 dreptate .2r5ii specia-e a crimi,o-o/iei, cum este de e>emp-u crimi,a-itatea recidi1i3ti-or, su,t de 0apt 3i ,i3te pro+-eme teoretice comp-icate. :otodat2, recoma,d2ri-e co,crete pri1i,d pre1e,irea a,umitor i,0rac5iu,i su,t o parte compo,e,t2 a u,ui ,i1e- de pre1e,ire mai /e,era-, care -a r;,du- s2u este particu-ar ;, raport cu pro+-eme-e teoretice /e,era-e a-e crimi,o-o/iei. 4e e>emp-u, recoma,d2ri-e pri1i,d pre1e,irea 0urturi-or di, < apartame,te su,t o parte compo,e,t2 a pre1e,irii 0urturi-or ;, a,sam+-u, D care -a r;,du- ei este particu-ar2 ;, raport cu pre1e,irea i,0rac5iu,i-or patrimo,ia-e, iar u-tima se i,c-ude ;,tr"u, ,i1e- 3i mai superior " pre1e,irea i,0rac5iu,i-or de acaparare etc. 4eci ;,s23i pro+-ematica tipuri-or i,0rac5io,a-e poate 0i di1i7at2 metodo-o/ic ;, /e,era-2 3i particu-ar2 (specia-2). A-5i autori co,sider2 c2 di1i7area crimi,o-o/iei ;, /e,era-2 3i specia-2 ,u este <usti0icat2, deoarece 0acu-t25i-e, departame,te-e 3i 3co-i-e de crimi,o-o/ie ;, marea -or ma<oritate ,u urmea72 aceast2 ;mp2r5ire#1. ;, -iteratura de specia-itate se propu, 3i a-te di1i72ri metodo-o/ice a-e crimi,o-o/iei. Ast0e-, co,0orm u,or opi,ii, sistemucrimi,o-o/iei se 0or" mea72 ;, +a7a o+iectu-ui de cercetare a- acestei 3tii,5e 3i a- ,i1e-u-ui de /e" ,era-i7are a i,0orma5iei 3tii,5i0ico"practice. ;, +a7a o+iectu-ui crimi,o-o/iei, date-e 3i cu,o3ti,5e-e 3tii,5i0ice su,t sistemati7ate co,0orm ce-or patru pro"
KpuMUHo"io uH$ MocLBa, ML4pG0-GGecLM <iG:epa:BpaN, 1"9 #, p. 1#"1)F Io, *heor/hiu" Br2det, op$ cit$, p. !!"! F *. Le--e,s, Ee l'utili1e de la criminologie speciale, citat de R. *assi,, ;, Criminologie, .arisF 4a--o7, 19)), p. &#, ,ota & etc. KpuMUHono uH$ TFa"y pea. LBapaBueBa B.G. G &i1iGG0Ba B.6. MocLBa, i?pGc>, 199!, p. &9. RodicaMihae-a St2,oiu, Criminologie$$$ op$ cit$,p$ 101.
&*
+-eme pri,cipa-e: crimi,a-itatea, perso,a-itatea i,0ractoru-ui, cau7e-e 3i co,di5ii-e crimi,a-it25ii 3i i,0rac5iu,i-or co,crete, pre1e,irea crimi,a-it25ii 3i a i,0rac5iu,i-or co,crete. 4up2 ,i1e-u- de /e,era-i7are se e1ide,5ia72 .artea /e,era-2 3i .artea specia-2 a crimi,o-o/iei#2. A-5i autori, a+ord;,d sistemucrimi,o-o/iei, se -imitea72 doar -a pro+-ematica /e,era-2 a acestei 3tii,5e#&. Sa1a,tu- romO, Io, ?a,cea sus5i,e c2 crimi,o-o/ia ca 3tii,52 s"ar ;mp2r5i ;, crimi,o-o/ie /e,era-2, specia-2 (sectora-2), teoretic2 3i c-i,ic2#'. Crimi,o-o/ia teoretic2, ;, opi,ia d-ui ?a,cea este o ramur2 a crimi,o-o/iei, care ,u se co,0u,d2 cu crimi,o-o/ia /e,era-2F ea studia72 a,umite teorii, cure,te sau 3co-i crimi,o-o/ice, cercetO,du"-e 3i a,a-i7O,du"-e -a u, ,i1e- 0oarte apro" 0u,dat. Crimi,o-o/ia c-i,ic2 este o ramur2 predomi,a,t ap-icati12, care are misiu,ea de a e0ectua e>ame,e comp-e>e a-e crimi,a-u-ui, ;, urma c2rora se sta+i-e3te dia/,osticu- pri1i,d cau7e-e comiterii i,0rac5iu,ii 3i apoi se 0ace u, pro,ostic asupra pro+a+i-it25ii s21;r3irii de ,oi i,0rac5iu,i sau 1i7O,d corectarea crimi,a-u-ui, prescrii,du"i"se tratame,tu- ce- mai potri1it, 3i re" i,te/rarea socia-2 a acestuia. ;, opi,ia ,oastr2, crimi,o-o/ia teoretic2 este o ramur2 a .2r5ii /e,era-e, iar crimi,o-o/ia c-i,ic2 poate 0i atri+uit2 .2r5ii specia-e a 3tii,5ei crimi,o-o/iei. Co,sider;,d c2 opi,ii-e e>ami,ate merit2 o ate,5ie deose+it2 di, partea specia-i3ti-or ;, materie de crimi,o-o/ie, su,tem a-2turi de cei care pro&o( vea- ideea e,istenei cri&inologiei ca tiin unitar" divi-at .ns din interese &etodologice .n cri&inologie ( Partea general i 0cri&inologie ( Partea special) Am+e-e p2r5i, 0ii,d i,diso-u+i- -e/ate ;,tre e-e, 0ormea72 sistemucrimi,o-o/iei. .artea /e,era-2 co,st2 ;,tr"u, a,sam+-u de idei, co,cep5ii, e>p-ica5ii 3i re" /u-i care 1i7ea72 pro+-eme-e /e,era-e 3i 0u,dame,ta-e a-e 3tii,5ei crimi,o-o" /iei: premise-e crimi,o-o/iei moder,e, crimi,o-o/ia 3i dome,iu- s2u de cer" cetare, crimi,a-itatea 3i co,seci,5e-e sa-e, meca,ismucomportame,tu-ui i," 0rac5io,a- i,di1idua-, cau7e-e 3i co,di5ii-e crimi,a-it25ii 3i i,0rac5iu,i-or co," crete, teorii-e etio-o/iei crimei 3i crimi,a-it25ii, perso,a-itatea i,0ractoru-ui, 1ictima i,0rac5iu,ii, reac5ia socia-2 0a52 de crimi,a-itate, metodo-o/ia cercet2" rii crimi,o-o/ice, pro/,o7area crimi,o-o/ic2. ;, cadru- crimi,o-o/iei /e,era-e su,t co,turate p;,2 acum urm2toare-e ramuri 3tii,5i0ice: crimi,o-o/ia teore" tic2, 1ictimo-o/ia, crimi,o-o/ia pre1e,ti12, crimi,o-o/ia crimi,a-it25ii ocu-te, pe,o-o/ia crimi,o-o/ic2, pro/,o7area crimi,o-o/ic2, pro/ramarea crimi,o-o" /ic2, crimi,o-o/ia eco,omic2, crimi,o-o/ia 0ami-ia-2, crimi,o-o/ia po-itic2, co,0-icto-o/ia <uridic2, crimi,o-o/ia eco-o/ic2.
#2 KpuMUHono uH$ I-oA pe0-. G.?. LB&Geu?B?G, A.M. MGGtL?BCLoro, MocLBa, G&0-"B? M?CL?BCL?I"? BGGBepcG:C:a, 199', p. 1'. Bu<or 8., Be<a, ?., 3.a., op$ cit$, p. . ?a,cea I., op. cit$, p. 1!"1 .
&&
.artea specia-2 a crimi,o-o/iei cupri,de caracteristica crimi,o-o/ic2 3i m2suri-e de pre1e,ire 3i com+atere a a,umitor tipuri i,0rac5io,a-e care su,t di0ere,5iate predomi,a,t dup2 co,5i,utu- 0apte-or crimi,a-e (crimi,a-itatea de 1io-e,52, patrimo,ia-2 etc) sau co,0orm particu-arit25i-or 02ptuitori-or (crimi" ,a-itatea mi,ori-or, recidi1i3ti-or etc.)" Crimi,o-o/ia specia-2 se ocup2 cu stu" diu- urm2toare-or tipuri i,0rac5io,a-e: crimi,a-itatea 1io-e,t2, crimi,a-itatea co,tra propriet25ii, crimi,a-itatea ;, dome,iu- eco,omiei, crimi,a-itatea or/a" ,i7at2, crimi,a-itatea pro0esio,a-2, crimi,a-itatea mi,ori-or, tra0icu- i-icit de dro/uri, crimi,a-itatea eco-o/ic2, crimi,a-itatea di, imprude,52, crimi,a-itatea mi-itar2, crimi,a-itatea recidi1i3ti-or, crimi,a-itatea co,tra securit25ii pu+-ice 3i ordi,ii pu+-ice, crimi,a-itatea ;, dome,iu- puterii de stat, crimi,a-itatea ;, dome,iu- i,0ormaticii, crimi,a-itatea 0emei-or, crimi,a-itatea pe,ite,ciar2, crimi,a-itatea ur+a,2, crimi,a-itatea rura-2. Studii-e tipuri-or i,0rac5io,a-e respecti1e s"au co,turat ;, ramuri 3tii,5i0ice a-e crimi,o-o/iei specia-e. :ot de crimi,o-o/ia specia-2 5i, studii-e pri1i,d crimi,a-ii co,cre5i 3i a,umite cate/orii de crimi,a-i. Cercet2ri-e respecti1e su,t rea-i7ate predomi,a,t ;, cadru- u,ei ramuri 3tii,5i0ice specia-e " crimi,o-o/ia c-i,ic2. Co,5i,utu- .2r5ii specia-e a crimi,o-o/iei este mai di,amic ;, compara" 5ie cu .artea /e,era-2 a ei, deoarece re0-ect2 ,emi<-ocit schim+area rapid2 a st2rii crimi,a-it25ii, cau7e-or 3i co,di5ii-or sa-e pri, prisma tipuri-or i,0rac5i" o,a-e cercetate. Co,c-u7ii-e 3i re7u-tate-e cercet2ri-or pri1i,d /rupuri de i,0rac5iu,i, tipuri de crimi,a-i 3i crimi,a-i co,cre5i pot 0i pre-uate de crimi" ,o-o/ia /e,era-2 ;, 1ederea /e,era-i72ri-or 3i si,teti72ri-or ,ecesare. C;,d ;, crimi,o-o/ia /e,era-2 se a+ordea72 pro+-ema perso,a-it25ii i,0ractoru-ui sau a cau7e-or 3i co,di5ii-or crimi,a-it25ii ;, /e,era-, se 5i,e seama de re7u-tate-e o+5i,ute pe +a7a cercet2ri-or co,crete pri1i,d a,umite cate/orii de i,0rac5i" u,i, a,umi5i i,0ractori ori tipuri de i,0ractori.
1. . Importa,5a crimi,o-o/iei
Crimi,o-o/ia are o importa,52 at;t teoretic2 c;t 3i practic2. Ca 3i a-te 3tii,5e, crimi,o-o/ia dispu,e de u, pote,5ia- teoretic so-id. Cercet;,d -e/it25i-e u,ui a,umit 0e,ome, socia-, ea ;3i aduce co,tri+u5ia -a e-a+orarea repre7e,t2ri-or 3tii,5i0ice despre om 3i societate. Cu,o3ti,5e-e cri" mi,o-o/ice pri1i,d crima, crimi,a-itatea, cau7e-e 3i co,di5ii-e crimi,a-it25ii 3i i,0rac5iu,i-or co,crete, perso,a-itatea i,0ractoru-ui, 1ictima i,0rac5iu,ii 3i reac5ia socia-2 ;mpotri1a crimi,a-it25ii su,t ,ecesare 3i -a de71o-tarea teoretic2 a 3tii,5e-or care studia72 su+ di0erite aspecte 0e,ome,u- i,0rac5io,a-. Recoma,d2ri-e 3tii,5ei crimi,o-o/iei pot 0i uti-e pe,tru -e/is-ator, pre3e" di,te-e 52rii, -ucr2torii or/a,e-or de me,5i,ere a ordi,ii de drept, repre7e," ta,5ii mass"mediei, specia-i3tii di, dome,iu- educa5iei 3i ;,1252m;,tu-ui. &%
precum 3i pe,tru 0iecare cet25ea,. Importa,5a practic2 a crimi,o-o/iei se e>prim2 pri, urm2toare-e: 9. . Crimi,o-o/ia o0er2 specia-i3ti-or cu,o3ti,5e 3i date pri1i,d crimi,a-i" tatea ;, a,sam+-u (starea, ,i1e-u-, di,amica, structura, te,di,5e-e etc), precum 3i depri,deri pro0i-actice care su,t ,ecesare pe,tru a i,0-ue,5a e0icie,t asupra acestui 0e,ome, a,tisocia-, ;, procesurea-i72rii o+-i/a" 5ii-or pro0esio,a-e a-e acestora. 9.). ;, +a7a re7u-tate-or u,or cercet2ri crimi,o-o/ice apro0u,date 3i com" p-e>e a-e cau7e-or 3i co,di5ii-or i,0rac5io,a-it25ii su,t e-a+orate m2suri e0icie,te de pre1e,ire a i,0rac5iu,i-or. 9.9. ? ;,sem,2tate ap-icati12 deose+it2 au e>perti7e-e proiecte-or de acte ,or" mati1e pri1i,d ar/ume,tarea crimi,o-o/ic2 3i co,seci,5e-e acestora asu" pra schim+2rii crimi,a-it25ii. 6>perti7e-e crimi,o-o/ice tre+uie s2 cu" pri,d2at;t -e/i-e pe,a-2, procesua- pe,a-2 3i e>ecu5io,a-"pe,a-2, c;t 3i a-te acte ,ormati1e care 1i7ea72 ;,c2-c2ri-e ordi,ii de drept. 9.10.Crimi,o-o/ia e-a+orea72 propu,eri 3i recoma,d2ri co,crete pri1i,d per0ectarea -e/is-a5iei ;, 1i/oare, +a7ate pe particu-arit25i-e st2rii, caracte" ru-ui, structurii 3i e1o-u5iei crimi,a-it25ii. 9.11..ro,osticuri-e 3i p-a,i0ic2ri-e crimi,o-o/ice su,t uti-e ;, procesurea-i" 72rii practice a -uptei cu crimi,a-itatea. 9.12.Studiu- perso,a-it25ii i,0ractoru-ui sta+i-e3te cau7e-e 3i co,di5ii-e i," 0rac5iu,i-or co,crete 3i a tipuri-or i,0rac5io,a-eF e>p-ic2 cum i,di1idude1i,e i,0ractor, care circumsta,5e ;- ;mpi,/ -a s21;r3irea i,0rac5iu,ii, ce ,e/-i<e,5e a-e p2ri,5i-or 3i persoa,e-or apropiate 0a1ori7ea72 acest 0apt 3i ce pot ;,trepri,de p2ri,5ii pe,tru e1itarea u,ui ast0e- de 0i,a- trist. ;, +a7a a,a-i7ei 3i aprecierii comportame,tu-ui de-i,c1e,t a- i,di1idu-ui, crimi,o-o/ia pro/,o7ea72 co,duita 1iitoare a acestuia, e-a+orea72 m2" suri i,di1idua-e de pre1e,ire a s21;r3irii de ,oi i,0rac5iu,i, propu,e metode adec1ate de corectare 3i reeducare a i,0ractori-or ce e>ecut2 pe" deapsa ap-icat2, precum 3i m2suri de resocia-i7are 3i rei,te/rare socia-2 a persoa,e-or care au e>ecutat pedeapsa pe,a-2. 9.1&.Htii,5a crimi,o-o/iei e>p-ic2 0e,ome,u- i,0ractoru-ui oca7io,a- re-e1;,d ca7uri-e, adic2 situa5ii-e crimi,o/e,e " capca,e, care ;- pot tra,s0orma pe om ;, i,0ractor 3i e-a+orea72 recoma,d2ri pri1i,d modu- cum tre+uie s2 ,e comport2m ;, di0erite circumsta,5e pe,tru a e1ita aceast2 0i,a-i7are dramatic2. 9.1'.Cercet;,d perso,a-itatea 3i comportame,tuprei,0rac5io,a- a- 1ictime" -or, re-a5ii-e di,tre i,0ractori 3i 1ictime de p;,2 -a i,0rac5iu,e 3i ;, mo" me,tu- i,cide,tu-ui, precum 3i situa5ii-e 1ictimo/e,e, crimi,o-o/ia pro" pu,e u, sistem de m2suri de pre1e,ire a,ti1ictimi7atoare, e-a+orea72
&,
strate/ii 3i tactici optima-e de co,duit2 ;, scopu- reducerii posi+i-it25i-or oame,i-or de a de1e,i 1ictime a-e i,0rac5iu,i-or. 9.1!.Crimi,o-o/ia ;,1a52 oame,ii s2 a,a-i7e7e 3i s2 estime7e corect date-e statisticii pe,a-e 3i s2 ia deci7ii practice corespu,72toare ;, +a7a aces" tora " ;, ce ca7uri pot 0i ap-icate m2suri-e cu caracter eco,omic, c;,d tre+uie acce,tuat2 mu,ca educati12 sau ;mpotri1a c2ror tipuri i,0rac5io" ,a-e este ,ecesar2 i,te,si0icarea acti1it25ii or/a,e-or de drept 3i ap-ica" rea pedepse-or pe,a-e. 9.1#.Crimi,o-o/ia e>p-ic2 cet25e,i-or de r;,d cum ace3tia ar putea s2"3i aduc2 co,tri+u5ia ;, di0erite circumsta,5e -a com+aterea 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-. 9.1 .Cu,o3ti,5e-e crimi,o-o/ice su,t ,ecesare specia-istu-ui pe,tru ca acesta s2 ;,5e-ea/2 cum a,umite aspecte ,e/ati1e a-e acti1it25ii -or pot de1e,i cau7e sau co,di5ii a-e u,or ,oi i,0rac5iu,i 3i cum tre+uie e>ecutate o+-i/a5ii-e pro0esio,a-e pe,tru a ,u /e,era ,oi 0apte socia-me,te pericu-oase, dar, dimpotri12, pe,tru a i,0-ue,5a distructi1 asupra 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-. Importa,5a crimi,o-o/iei se e>prim2, de aseme,ea, pri, 0ormarea me," ta-it25ii crimi,o-o/ice a 1iitori-or <uri3ti 3i pri, co,tri+u5ia ei -a pre/2tirea u,or specia-i3ti erudi5i#!. Studierea crimi,o-o/iei schim+2 modu- de /;,dire a- oame,i-or. Me,ta" -itatea crimi,o-o/ic2 se 0ormea72 ;, +a7a co,3tie,ti72rii de c2tre om a ese,5ei crimi,a-it25ii ca u,a di, 0orme-e pato-o/iei socia-eF a posi+i-it25i-or societ25ii, /rupuri-or socia-e 3i 0iec2rui cet25ea, de a i,0-ue,5a asupra 0e,ome,u-ui respecti1F a pote,5ia-u-ui 3i importa,5ei pre1e,irii /e,era-e 3i i,di1idua-e, precum 3i a -ocu-ui r2spu,derii 3i pedepsei pe,a-e ;, sistemum2suri-or de pre1e,ire a i,0rac5iu,i-or. 6ste ,ecesar ca pe +a7a po7i5ii-or me,5io,ate s2 0ie co,cepute scopuri-e i,termediare 3i 0i,a-e a-e acti1it25ii pro0esio,a-e a-e oame,i-or. Crimi,o-o/ia ;3i aduce aportu- -a pre/2tirea specia-i3ti-or cu o cu-tur2 1ast2 3i temei,ic2. Cu,o3ti,5e-e crimi,o-o/ice de71o-t2 memoria 3i iscusi,5a de a /;,di, ;5i permit de a 0i mai ;,cre7ut ;, procesu- comu,ic2rii cu di0erite persoa,e 3i a co,testa ar/ume,tat su/estii-e /re3ite.
GmuaicoB CM., op$ cit$,p$ 11.
&#
CA.I:?@%@ II
C6RC6:AR6A CRIMIN?@?*ICa 2.1. Metodo-o/ie, metodic2, metod2, teh,ic2, procedur2. 4e0i,irea co,cepte-or
Metodologia este o parte a -o/icii care studia72 metode-e di, di0erite-e dome,ii de cu,oa3tere. Studiu- ,u co,st2 ;, i,1e,tarea u,ei metode de cer" cetare, ci e>c-usi1 ;, descrierea ce-or practicate ;, rea-itate.## 4i, metodo" -o/ia /e,era-2 a cu,oa3terii 3i ac5iu,ii uma,e s"au despri,s, pe m2sura de7" 1o-t2rii di1erse-or ramuri a-e 3tii,5ei, metodo-o/ii-e particu-are. Ast0e-, &e( todologia cri&inologiei este teoria 3tii,5i0ic2 despre metoda cu,oa3terii crimi,a-it25ii rea-eF este sistemu- de pri,cipii istorico"0i-o7o0ice 3i socio" 0i-o7o0ice care e>p-ic2 c2i-e 3i ar/ume,tea72 moda-it25i-e de amp-i0icare, creare 3i ap-icare a cu,o3ti,5e-or crimi,o-o/ice. Metodo-o/ia crimi,o-o/iei se +a7ea72 pe teorii-e, cure,te-e 3i co,cep5ii-e despre etio-o/ia 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- 3i particu-arit25i-e reac5iei socia-e 0a52 de acesta, cum su,t: ori" e,tarea +io"a,tropo-o/ic2 ;, crimi,o-o/ie, po7iti1ismu- crimi,o-o/ie, crimi" ,o-o/ie c-i,ic2, orie,tarea psiho"a,a-itic2 ;, crimi,o-o/ie, orie,tarea ,eo" c-asic2, ,eomar>ismu-, crimi,o-o/ia 0e,ome,o-o/ic2F 0u,c5io,a-ismu-, ori" e,tarea psiho-o/ic2 ;, crimi,o-o/ie, teorii-e sti/mati72rii, structura-ismu-, cure,tu- cu-tura-ist, mode-u- co,0-ictua-, ra5io,a-ismu- 3i uti-itarismu- etc. Metodo-o/ia crimi,o-o/iei ,u tre+uie co,0u,dat2 cu metodo-o/ia cercet2rii crimi,o-o/ice co,crete, adic2 teoria despre metode-e de co-ectare, pre" -ucrare 3i uti-i7are a i,0orma5iei crimi,o-o/ice primare. I, -iteratura 3tii,5i0ic2 este uti-i7at 3i conceptul de &etodic a cercet2rii, adic2 sistemu- de metode 3i teh,ici care asi/ur2 co-ectarea, pre-ucrarea 3i a,a-i7a date-or empirice, precum 3i e-a+orarea propu,eri-or 3i recoma,d2ri-or. .ri, &etodica cercetrii cri&inologice ;,5e-e/em sistemu- de procedee, mo" da-it25i 3i teh,ici de co-ectare, pre-ucrare 3i a,a-i72 a i,0orma5iei despre crimi" ,a-itate, perso,a-itatea i,0ractoru-ui, cau7e-e 3i co,di5ii-e crimi,a-it25ii 3i m2" suri-e com+aterii acesteia, precum 3i metode-e de pro/,o7are 3i p-a,i0icare crimi,o-o/ic2, de e-a+orare a propu,eri-or pri1i,d des21;r3irea practicii de -upt2 cu crimi,a-itatea, de 1eri0icare 3i apreciere a e0icacit25ii rea-i72rii pro" pu,eri-or 0ormu-ate a,terior# .
4idar Pu-ia, Eic1ionar de=iloso=ie, Bucure3ti, %,i1ers 6,cic-opedic, 1999, p. 211.

-'
KpimuH#"io uaA 8Ge/GGL. ,a, pea. B.B. Lopo#e)GGL?Ba, G.?. LB&GeuoBo0i, GM. M,GtL?BCLoro. " MocLBa: L)p,a. PIG:., 19)), p. 1).
&'
6timo-o/ic &etoda ca terme, deri12 de -a /recescu- =meta=, spre, 3i =odos=, ca-e ba te ;,tre+a asupra =metodei= este a te ;,tre+a asupra =c2ii= urmate de o cercetareQ 3i este de0i,it2 ca u, a,sam+-u de procedee care co," duc spiritu- -a u, mod de a proceda determi,at. #) Metoda este co,siderat2 modu- pri,cipa- de co-ectare, pre-ucrare 3i a,a-i72 a date-or. Metode-e 1ari" a72 su+ aspectu- /radu-ui -or de /e,era-itate de -a u, aspect 0oarte 1ast -a u,u- 0oarte ;,/ust: metode 3tii,5i0ice /e,era-e (sistemic2, istoric2, mode-area, metode matematice etc)F " metode a-e 3tii,5e-or co,crete (metode socio-o/ice, <uridice, psiho-o/ice etc)F " teh,ici de co-ectare a date-or (chestio,aru-, i,ter1iu-, teste-e, sca-a de atitudi,i, teh,ici de co-ectare a date-or di, docume,te etc)F " teh,ici de pre-ucrare a date-or (ca-cu-e statistice, compara5ii, ;,tocmirea /ra0ice-or, dia/rame-or etc). ;, a+ordarea o+iectu-ui s2u de studiu, crimi,o-o/ia uti-i7ea72 o serie de metode de cercetare proprii a-tor 3tii,5e. Ast0e-, ;, cadru- cercet2rii crimi" ,o-o/ice su,t uti-i7ate metode-e 3i teh,ici-e socio-o/ice (so,da<u-, i,ter1iu-, aprecierea e>per5i-or, o+ser1a5ia, e>perime,tu-, cercetarea dosare-or pe,a-e 3i a-tor acte etc)F psiho-o/ice (test2ri-e, chestio,area, i,ter1iu-, metoda so" ciometric2 etc)F statistice (o+ser1a5ia statistic2, ce,tra-i7area 3i /ruparea statistic2, a,a-i7a statistic2)F <uridice (metode-e de drept comparat, procede" e-e de a,a-i72 a practicii de e-a+orare 3i ap-icare a ,orme-or de drept etc), precum 3i metode-e matematice, i,c-usi1 de mode-are matematic2, metode-e eco,omice, /eo/ra0ice, medica-e, +io-o/ice etc. Moda-it25i-e de cercetare mu-5i" 3i i,terdiscip-i,are pe care crimi,o-o/ia ca 3tii,52 de /ra,i52 -e de7" 1o-t2 pe p-a, metodo-o/ic, ,u se re7um2 -a o pre-uare automat2 a metode-or 3i teh,ici-or de cercetare apar5i,;,d a-tor discip-i,e 3tii,5i0ice, ;,truc;t ,ici pe p-a, teoretic 3i ,ici su+ raport metodo-o/ic crimi,o-o/ia ,u se co,0u,d2 cu 3tii,5e-e cu care se ;,1eci,ea72. Ao-osirea u,or metode di, a-te ramuri a-e 3tii,5ei -a studiu- crimi,a-it25ii 0ace ca acestea s2 do+;,deasc2, ;, procesuap-ic2rii -or co,crete, tr2s2turi, particu-arit25i deose+ite, ;, 0u,c5ie de o+i" ectu- cercetat#9. A3adar, crimi,o-o/ia uti-i7ea72 ;, mod speci0ic aceste me" tode, co,0orm o+iectu-ui s2u de cercetare. 6>ist2 o -e/2tur2 str;,s2 ;,tre co,cep5ii-e 3i orie,t2ri-e crimi,o-o/ice 3i metode-e a+ordate de e-e ;, scopu- studierii etio-o/iei crimi,a-it25ii 3i m2su" ri-or de com+atere a ei. Ast0e-, 3coa-a carto/ra0ic2 a acreditat ;, studiu- cri" mi,a-it25ii metoda statistic2 3i a+ordarea teritoria-2 comp-e>2F 3coa-a po7iti" 1ist2 ita-ia,2 " metoda e>perime,ta-2 ;m+i,at2 cu cea statistic2, iar mai t;r7iu metoda teste-or psiho-o/iceF 3coa-a psihiatric2 a pus +a7e-e metodei
4idar Pu-ia, op$ cit$, p. 210F a,a-o/ic este de0i,it2 metoda de Ro-a,d 4oro, 3i Ara,5oise .arot ;, Eic1ionar de psihologie, Bucure3ti, G%MANI:AS, 1999, p. '9!F MUK duKi=uoHap de ?puno3o?pue$ L,m,G&B, Lap"ra Mo,aoBeGGCio, 1990, p. 1 )F etc. Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. &1.
&(
psiha,a-iticeF direc5ia socio-o/ic2 ce studia72 1aria5ii-e crimi,a-it25ii 0a52 de u,e-e aspecte a-e or/a,i72rii socia-e " pu,e acce,t pe a,a-i7a statistico"ma" tematic2, iar direc5ia ce e>p-ic2 0ormarea comportame,tu-ui crimi,a- ;, ca" dru- procese-or de socia-i7are " pe metode-e de psiho-o/ie socia-2. ;, 0u,c5ie de co,5i,utu- studiu-ui crimi,o-o/ie, de scopu- 3i sarci,i-e acestuia, de o+iecte-e care urmea72 a 0i cercetate su,t uti-i7ate metode 3i procedee de cercetare corespu,72toare, iar atu,ci c;,d este ,ecesar su,t i,1ita5i specia-i3tii di, a-te dome,ii de cu,oa3tere. 4e e>emp-u, -a cerceta" rea i,0rac5iu,i-or eco,omice, ;, co-ecti1u- de cercet2tori su,t i,c-u3i eco" ,omi3tiiF cercet2ri-e i,0rac5iu,i-or 1io-e,te 3i a-e perso,a-it25ii i,0ractoru-ui su,t rea-i7ate ;mpreu,2 cu psiho-o/ii. Co,ceptude te%nic este de0i,it drept 0e-u- practic, procedura-, ;, care se uti-i7ea72 o metod2 sau a-ta de cercetare 0 sau ca a,sam+-u de procedee specia-e care asi/ur2 uti-i7area e0icie,t2 a u,ei sau a-tei metode de cerce" tare 1. :eh,ica este, deci, o metod2 ;, ac5iu,e. Aceasta e>p-ic2 de ce ;, mu-te ca7uri aceea3i de,umire este 0o-osit2 at;t cu pri1ire -a metod2, c;t 3i pe,tru a desem,a teh,ica de rea-i7are a acesteia. .ri, procedur" de re/u-2, se su+;,5e-e/e co,ti,uitatea tuturor opera5iu" ,i-or, sistem /e,era- de ac5iu,i 3i mod de or/a,i7are a cercet2rii 3tii,5i0ice. Procedura este ansa&blul de reguli care trebuie strict aplicate .ntr(o situaie deter&inat)E@ Aceasta este o ,o5iu,e /e,era-2 ce se re0er2 -a siste" mu- procedee-or de co-ectare 3i pre-ucrare a i,0orma5iei crimi,o-o/ice. ? si,/ur2 cercetare crimi,o-o/ic2 poate cupri,de c;te1a 7eci de proceduri. Aiecare procedur2 repre7i,t2 pri, si,e o microcercetare empiric2 termi,at2. 4e e>emp-u, cercetarea crimi,a-it25ii mi,ori-or poate cupri,de ast0e- de proceduri: a,a-i7a st2rii, di,amicii 3i structurii acestui tip i,0rac5io,a-F stu" diu- perso,a-it25ii i,0ractoru-ui mi,orF cercetarea impactu-ui 0ami-iei asupra crimi,a-it25ii mi,ori-or etc.
2.2. .ro/ramu- cercet2rii crimi,o-o/ice

Progra&ul cercetrii cri&inologice este de712-uirea premise-or teore" tico"metodo-o/ice (co,cep5iei /e,era-e) a-e acesteia ;, co,0ormitate cu sco" puri-e pri,cipa-e 3i ipote7e-e cercet2rii preco,i7ate, cu i,dicarea re/u-i-or de procedur2, precum 3i succesi1itatea -o/ic2 a opera5ii-or de 1eri0icare a acestora (ipote7e-or).
A. :ucico1"Bo/da,, 0sihologie general% si psihologie social%, Bucure3ti, 6d. 4idactic2 3i .eda/o/ic2, 19 &, p. #9. -I9G#C B.A., Cot=uono uHecKoe ucc"iedoeanueA "uemodo"ioeun, npo pamua, uemod<i$ MocLBa, GaBLa, 19) , p. &1. Ro-a,d 4oro,, Ara,3oise .arot, op$ cit$, p. #12.
&9
Co,5i,utu- 3i structura pro/ramu-ui cercet2rii crimi,o-o/ice su,t deter" mi,ate de orie,tarea /e,era-2 a acesteia, adic2 de scopu- pri,cipa- a- acti1i" t25ii de cercetare. 6-a+orarea mi,u5ioas2 a pro/ramu-ui asi/ur2 succesu;,tre/ii i,1esti/a5ii. .ro/ramu- oric2rei cercet2ri teoretico"ap-icati1e este co,stituit di, dou2 compartime,te (etape) " metodo-o/ic 3i procedura-. & Aiecare compartime,t -a r;,du- s2u i,c-ude u, 3ir de e-eme,te compo,e,te. I) Co&parti&entul &etodologic a- pro/ramu-ui cercet2rii crimi,o-o" /ice i,c-ude urm2toare-e e-eme,te: 8)9D)For&ularea proble&ei i deter&inarea obiectului de cercetare) 8)98)Anali-a raportului .ntre cercetarea preconi-at i cercetrile prece( dente) 6ste ,ecesar s2 se c-ari0ice dac2 au mai 0ost e0ectuate a,terior i,1esti/a5ii ;, pro+-ema dat2, care su,t re7u-tate-e o+5i,ute, care di, propu,eri-e e-a+orate s"au uti-i7at 3i care este e0icacitatea rea-i72rii acestora. :re+uie ar/ume,tat2 ,ecesitatea e0ectu2rii u,ei cercet2ri ,oi 3i s2 se e>p-ice, totodat2, care su,t care,5e-e i,1esti/a5iei a,terioare (1o" -umu- i,su0icie,t de i,0orma5ieF pro/ramu- 3i metodica i,comp-et2 de cercetareF perioada de timp dup2 cercetarea a,terioar2 se caracteri7ea72 pri, schim+2ri a-e co,di5ii-or socia-e, a-e te,di,5e-or crimi,a-it25ii etc). 9.20.Stabilirea scopului i for&ularea sarcinilor cercetrii " su,t deter" mi,ate de 0aptu- ci,e or/a,i7ea72 sau diri<ea72 i,1esti/a5ia 3tii,5i0ic2, care su,t 0or5e-e 3i mi<-oace-e uti-i7ate, surse-e de i,0orma5ie, moda-it2" 5i-e de co-ectare, pre-ucrare 3i a,a-i72 ap-icate, care 1or 0i co,c-u7ii-e 3i propu,eri-e e1e,tua-e, precum 3i posi+i-it25i-e rea-i72rii acestora. 8)@9)*eter&inarea tipului cercetrii tiinifice preconi-ate) 4eose+im dou2 tipuri de cercet2ri crimi,o-o/ice: 9.22.Cercet2ri teoretico(aplicative ;, cadru- c2rora su,t e-a+orate mo" de-e de studiu a- crimi,a-it25ii, cau7e-or 3i co,di5ii-or acesteia, m2suri-or 3i mi<-oace-or de pre1e,ire 3i com+atere a 0e,ome,u-uiQ a,tisocia-F 9.2&.Cercet2ri crimi,o-o/ice aplicative" care su,t orie,tate spre so-u5i"i o,area practic2 a di0erite-or pro+-eme pri1i,d com+aterea crimi,a" -it25ii, spre e-a+orarea u,or propu,eri co,crete, m2suri 3i mi< -oace de com+atere a crimi,a-it25ii. 8)@B)Preci-area i interpretarea noiunilor principale) 8)@G)Anali-a siste&ic prealabil a obiectului cercetrii cri&inologice concrete (di1i7area ima/i,ar2 a -ui ;, e-eme,te compo,e,te 3i sta+i-i" rea -e/2turi-or di,tre e-e). 9.2#.For&ularea i desfurarea ipote-elor de lucru) Ipote7e-e de -ucru su,t create ;, +a7a re7u-tate-or cercet2ri-or precede,te, cu,o3ti,5e-or te"
;i0-?B B.A., op$ cit$, p. &!"&#.
%+
oretice 3i /e,era-i72ri-or practice. ;, procesu- cercet2rii ipote7e-e e-a+o" rate i,i5ia- se co,0irm2 sau su,t respi,se. II) Co&parti&entul procedural a- pro/ramu-ui cercet2rii crimi,o-o" /ice co,5i,e, de aseme,ea, u, 3ir de e-eme,te ,ecesare: 9.2 .;, scopu- rea-i72rii pro/ramu-ui se ;,tocme3te planul strategic al cercetrii cri&inologice" ;, care su,t sta+i-ite etape-e e0ectu2rii aces" teia, m2suri-e cu caracter or/a,i7a5io,a- ,ecesare pe,tru rea-i7area i," 1esti/a5iei, e>ecutorii, mi<-oace-e teh,ico"materia-e de asi/urare a cer" cet2rii, su,t sta+i-ite terme,e-e de rea-i7are a cercet2rii etc. 9.2).Argu&entarea eantionului cercetrii" adic2 a sistemu-ui de se-ectare a u,it25i-or supuse o+ser1a5iei (determi,area tipu-ui de e3a,tio,, a 1o-umu-ui acestuia, ,ecesitatea uti-i72rii e3a,tio,u-ui repre7e,tati1 etc). 8)@8)Sc%iarea procedurilor principale de colectare i anali- a datelor) 6ste ,ecesar ca pro/ramu- s2 pre1ad2 sursele principale de infor&aie 3i date-e co,crete care 1or 0i uti-i7ate ;, cadru- cercet2rii preco,i7ate. Ce-e mai importa,te surse de i,0orma5ie pe,tru rea-i7area cercet2ri-or crimi,o-o" /ice su,t: date-e statisticii pe,a-e a or/a,e-or Mi,isteru-ui A0aceri-or I,ter,e, .rocuraturii 3i Mi,isteru-ui Pusti5iei. 6ste ,ecesar s2 se 5i,2 co,t de par" ticu-arit25i-e statistici-or or/a,e-or respecti1eF date-e statistice despre a-te ;,c2-c2ri de -e/e. %,e-e date se co,5i, ;, statistica or/a,e-or de drept. 4e e>emp-u, date-e despre acte-e u3oare de hu-i/a,ism, ;,c2-c2ri-e re-e1ate ;, cadru- co,troa-e-or de supra1e/here /e,era-2 e0ectuate de or/a,e-e procuraturii, ca re7u-tat a- so-u5io,2rii -i" ti/ii-or de drept ci1i- ;, <udecat2, a -iti/ii-or eco,omice ;, Pudec2toria 6co,omic2 etc. 4ate importa,te despre di0erite ;,c2-c2ri pot 0i /2site -a ser1iciu- de pompieri, Mi,isteru- :ra,sporturi-or, 4irec5ia .o-i5iei Ru" tiere, ser1iciu- sa,itaro"epidemio-o/ic, -a or/a,e-e de co,tro- (/arda 0i" ,a,ciara, i,spec5ia 0isca-2, 4epartame,tu- Sta,darti7are 3i Metro-o/ie, i,spec5ii-e Mi,isteru-ui mediu-ui 3i ame,a<2rii teritoriu-ui etc)F date-e statisticii eco,omice, socia-e, demo/ra0ice, socia-"cu-tura-e etcF date-e +a7ate pe acte (dosare-e pe,a-e, se,ti,5e-e <udec2tore3ti, materia-e-e i,stitu5ii-or pe,ite,ciare etc)F date-e so,da<e-or socio-o/iceF re7u-tate-e test2ri-or psiho-o/iceF date-e di, -iteratur2, mi<-oace-e mass"media, co,1or+iri-e cu specia-i3tii. Me,5io,2m c2 i,0orma5ia care urmea72 a 0i uti-i7at2 ;, procesu- cercet2rii 3tii,5i0ice tre+uie s2 0ie aute,tic2, re-ati1 deplin 3i co&parabil)
B9
6stim;,d autenticitatea date-or despre i,0rac5iu,i 3i persoa,e-e care -e" au comis, este importa,t s2 5i,2 seama de etape-e aprecierii <uridico"pe,a-e a 0apte-or 3i 02ptuitori-orF este ,ecesar s2 se cu,oasc2 meca,ismu- de o+5i" ,ere a date-or statistice, particu-arit25i-e 0i3e-or de e1ide,52F tre+uie s2 se 5i,2 co,t, de aseme,ea, de ;,re/istrarea i,comp-et2 a i,0rac5iu,i-or care este determi,at2 de acti1itatea or/a,e-or de po-i5ie, precum 3i de ,i1e-u- disci" p-i,ei de ;,re/istrare. 4isti,/em dou2 aspecte de apreciere a i,0orma5iei dac2 este sau nu este co&plet ( cantitativ 3i calitativ) Ast0e-, pe,tru determi,area ,i1e-u-ui crimi,a-it25ii ;, 1a-ori a+so-ute 3i re-ati1e (coe0icie,5i) tre+uie uti-i7ate da" te-e ;,tre/ii tota-it25i, adic2 o+5i,ute ;, +a7a o+ser1a5iei statistice compacte, iar pe,tru a,a-i7a structurii crimi,a-it25ii, perso,a-it25ii i,0ractori-or, cau7e" -or 3i co,di5ii-or comiterii i,0rac5iu,i-or se admite pe dep-i, cercetarea doar a u,ei p2r5i a tota-it25ii statistice, precum 3i uti-i7area date-or o+5i,ute peD +a72 de e3a,tio,. I, cadru- cercet2rii crimi,o-o/ice este importa,t de a asi/ura 3i co&pa( rabilitatea date-or. 4e e>emp-u, pe,tru ca i,0orma5ia despre crimi,a-itate s2 0ie compara+i-2 tre+uie de 1eri0icat pri, ce 0e- de i,dicatori era e>primat2 crimi,a-itatea (pri, ,um2ru- de 0apte sau ,um2ru- persoa,e-or care -e"au comis), cum au 0ost ca-cu-a5i coe0icie,5ii (care di, i,dicatori au 0ost uti-i7a5i -a ca-cu-area acestora 3i -a care +a72 au 0ost raporta5i " -a ,um2ru- ;,tre/ii popu-a5ii sau -a ,um2ru- popu-a5iei ce a ati,s 1;rsta r2spu,derii pe,a-e). 6ste importa,t, de aseme,ea, s2 se asi/ure compara+i-itatea perioade-or de timp 3i a spa5ii-or teritoria-e studiate, precum 3i s2 se 5i,2 seama de schim+2ri-e ,um2ru-ui popu-a5iei. .e,tru asi/urarea compara+i-it25ii este 1eri0icat2 3i metodica ca-cu-2rii i,dicatori-or care tre+uie s2 0ie u,ic2. 6ste ,ecesar s2 se 5i,2 co,t, de aseme,ea, de modi0ic2ri-e -e/is-a5iei (i,crimi,area 3i de7i,cri"c mi,area 0apte-or) 3i a d2ri-or de seam2 statistice di, perioada cercetat2. F 6tapa schi52rii proceduri-or pri,cipa-e de co-ectare 3i a,a-i72 a date-o, i,c-ude, de aseme,ea, urm2toare-e compo,e,te: metode-e 3i teh,ici-e care 1or 0i uti-i7ate -a co-ectarea, pre-ucrarea, a,a" -i7a 3i estimarea i,0orma5ieiF sta+i-irea sistemu-ui de i,dicatori care caracteri7ea72 starea 3i di,amica < crimi,a-it25ii, perso,a-itatea i,0ractoru-ui, determi,a,te-e crimi,o/e,e, m2suri-e de com+atere a crimi,a-it25iiF participarea -a cercetarea 3tii,5i0ic2 a specia-i3ti-or di, a-te dome,ii de cu,oa3tere (socio-o/i, psiho-o/i, <uri3ti, -ucr2tori practici etc). .ro/ramucercet2rii crimi,o-o/ice tre+uie comp-etat cu u, compartime,t despre elaborarea propunerilor i reco&andrilor privind intensificarea luptei cu cri&inalitatea care cupri,de:
%*
m2suri-e cu caracter <uridic (propu,eri pri1i,d per0ectarea -e/is-a5iei 3i a practicii de ap-icare a ei, pri1i,d ;m+u,2t25irea acti1it25ii or/a,e-or de me,5i,ere a ordi,ii de drept)F m2suri-e or/a,i7atorice de ;m+u,2t25ire a acti1it25ii de pre1e,ire a i,0rac5iu,i-or, m2suri-e specia-e de pro0i-a>ieF m2suri-e de pre1e,ire cu caracter socia- /e,era-.
2.& Metode-e 3i teh,ici-e statistice

Sarci,i-e pri,cipa-e a-e metode-or 3i teh,ici-or statistice uti-i7ate ;, cri" mi,o-o/ie su,t: 9.&0.4escrierea ,umeric2 a st2rii 3i di,amicii crimi,a-it25ii dup2 i,dicatorii a+so-u5i 3i re-ati1i, precum 3i a practicii de com+atere a crimi,a-it25ii, a acti1it25ii or/a,e-or care -upt2 cu acest 0e,ome, a,tisocia- (sarci,a descripti12)F 9.&1.Sta+i-irea -e/2turi-or statistice, i,terdepe,de,5e-or 3i raporturi-or di,tre starea 3i di,amica cimi,a-it25ii 3i e1o-u5ia u,or sau a-tor procese soci" a-e, ;,tre starea 3i di,amica crimi,a-it25ii 3i acti1itatea or/a,e-or de me,5i,ere a ordi,ii de drept (sarci,a a,a-itic2)F 9.&2.4etermi,area te,di,5e-or e1o-u2rii crimi,a-it25ii 3i determi,a,te-or aces" teia, e-a+orarea pro,osticu-ui crimi,o-o/ie (statistic) " sarci,a predicti12F 9.&&.Re-e1area aspecte-or po7iti1e 3i a de0icie,5i-or di, practica com+aterii crimi,a-it25ii, co,tri+uirea -a e-a+orarea propu,eri-or 3i recoma,d2ri-or pri1i,d des21Or3irea acestei -upte (sarci,a pro0i-actic2). 4isti,/em trei etape principale a-e cercet2ri-or statistice : 1) o+ser1area statistic2F 2) ce,tra-i7area 3i /ruparea date-or co-ectateF &) pre-ucrarea 3i a,a-i7a i,dicatori-or statistici. ' 6tapa i,i5ia-2 a cercet2rii oric2rui 0e,ome, este observaia statistic care co,st2 ;, e1ide,5a 3i ;,re/istrarea u,it25i-or (0apte-or) care co,stituie tota-itatea cercetat2 (de e>emp-u, i,0rac5iu,i-e) 3i tr2s2turi-e caracteristice a-e acestora (de e>emp-u, ca-i0icarea i,0rac5iu,i-or, -ocu- 3i timpu- comiterii acestor 0apte socia-me,te pericu-oase, pre<udiciu- cau7at etc). ;, 0u,c5ie de o+iecti1e-e cercet2rii, pot 0i supuse ;,re/istr2rii u,e-e sau a-te tr2s2turi ca" racteristice. ?+ser1a5ia statistic2 poate 0i de dou2 0e-uri: observaie ne.ntrerupt ori continu (0e,ome,e-e supuse o+ser1a5iei su,t ;,re/istrate ,e;,trerupt, de e>emp-u, i,0rac5iu,i-e) 3i observaie discret ori de o singur dat (starea 0e,ome,u-ui este -uat2 -a e1ide,52 ,umai pe,tru o a,umit2 dat2, u,eori o+"
'%
?crpoBM?B CC. CoeemcKaa cyde7nc8 emamuernuna ?nacm< o7u=an u cnei=uan<Ha!@$ MocLBa, G&A."B? M?CL. BG":a, 19 #, p. #2.
%&
ser1a5ia poate 0i periodic repetat2). 6>ist2 trei moda-it25i de rea-i7are a o+" ser1a5iei statistice: observaia direct" prin sondaj 3i pe ba- de acte) 4up2 ,um2ru- de u,it25i cupri,se de o+ser1a5ia statistic2, ea poate 0i co&pact (su,t supuse e1ide,5ei 3i ;,re/istr2rii toate u,it25i-e care a-c2tu" iesc tota-itatea cercetat2) 3i parial (este supus2 e1ide,5ei 3i ;,re/istr2rii ,umai o parte di, u,it25i-e tota-it25ii cercetate). ;, scopu- rea-i72rii o+ser1a5iei statistice su,t uti-i7ate 0i3e-e de e1ide,52 sta" tistic2 primar2. 6ste importa,t ca crimi,o-o/u- s2 cu,oasc2 co,5i,utu- 3i particu" -arit25i-e 0i3e-or de e1ide,52 primar2 e-a+orate de or/a,e-e <usti5iei pe,a-e. 6tapa a doua a cercet2rii statistice este centrali-area i gruparea datelor statistice care co,st2 ;, sistemati7area 3i ;,sumarea tuturor 0i3e-or de e1ide,52 primar2, apoi /ruparea acestora ;, +a7a criterii-or sta+i-ite, ;,sumarea dup2 aceste caracteristici, tota-i7area re7u-tate-or ca-cu-e-or e0ectuate ;, d2ri-e de seam2 statistice, ta+e-e, dia/rame, repre7e,t2ri /ra0ice, +u-eti,e statistice. $ruparea statistic co,st2 ;, di0ere,5ierea tota-it25ii statistice cercetate dup2 a,umite caracteristici ;, /rupuri omo/e,e di, pu,ct de 1edere ca-itati1 (de e>emp-u, dup2 cate/orii-e de i,0rac5iu,i, dup2 1;rsta i,0ractori-or etc). ;, 0u,c5ie de scopu- 3i sarci,i-e cercet2rii statistice su,t uti-i7ate trei tipuri pri,cipa-e de /rup2ri: 1) /rup2ri tipo-o/iceF 2) /rup2ri de structur2 sau de 1a" ria5ieF &) /rup2ri a,a-itice. $ruprile tipologice repre7i,t2 pri, si,e ;mp2r5i" rea tota-it25i-or statistice ;, /rupuri dup2 caracteristici ca-itati1e (de e>emp-u, /ruparea i,0rac5iu,i-or dup2 cate/orii-e pre127ute ;, capito-e-e .2r5ii specia-e a Codu-ui pe,a- a- Repu+-icii Mo-do1aF /ruparea co,dam,a5i-or dup2 se>, et,ie etcF dup2 structura pedepse-or ap-icate " pri1a5iu,ea de -i+ertate, ame,da etc). $ruprile de structur sau de variaie su,t di0ere,5ierea to" ta-it25ii cercetate dup2 caracteristici ca,titati1e (de e>emp-u, /ruparea co," dam,a5i-or dup2 terme,ii pri1a5iu,ii de -i+ertate, ,um2ru- de a,tecede,te pe" ,a-e, 1;rst2F /ruparea dosare-or pe,a-e dup2 terme,ii cercet2rii sau e>ami,2rii <udiciare etc). $ruprile analitice au drept scop sta+i-irea i,terdepe,de,5e-or ;,tre di0erite tr2s2turi a-e tota-it25ii cercetate (timpu- 3i -ocu- comiterii i,0rac5i" u,i-orF 1;rsta 02ptuitori-or 3i cate/orii-e i,0rac5iu,i-or comise etc.) sau ;,tre crimi,a-itate 3i a-te 0e,ome,e socia-e care o determi,2 (crimi,a-itatea 1io-e,t2 3i +e5iaF i,0rac5iu,i-e co,tra propriet25ii 3i 3oma<u- etc). Anali-a statistic este etapa de ;,cheiere 3i cea mai de r2spu,dere a cerce" t2rii statistice. A,a-i7a statistic2 repre7i,t2 pri, si,e procesu- 3i re7u-tatu- com" par2rii, cercet2rii date-or ,umerice o+5i,ute, /e,era-i72rii acestora, sta+i-irii 3i ca-cu-2rii i,terco,e>iu,i-or 3i -e/it25i-or care caracteri7ea72 0e,ome,e-e 3i pro" cese-e importa,te di, pu,ct de 1edere crimi,o-o/ie ?+iecti1u- pri,cipa- a- ori" c2rei a,a-i7e statistice ,u este caracteristica ,umeric2 a 0e,ome,u-ui, dar i," terpretarea corect2 a acesteia, aprecieri-e 3i co,c-u7ii-e practice deduse ;, +a7a caracteristicii ,umerice. %%
A,a-i7a statistic2 i,c-ude dou fa-e; 1) pre-ucrarea date-or 3i 2) a,a-i7a propriu"7is2. Pri&a fa- a a,a-i7ei ;,cepe de 0apt cu cercetarea i,dicatori" -or e>prima5i pri, 1a-ori a+so-ute care su,t e>tra3i di, ta+e-e 3i d2ri-e de seam2 statistice 02r2 a 0i supu3i pre-ucr2rii. %-terior m2rimi-e a+so-ute su,t comparate ;,tre e-e 3i tra,s0ormate ;, 1a-ori &edii 3i relative) M2rimi-e medii su,t rar uti-i7ate ;, cercet2ri-e crimi,o-o/ice (de e>emp-u, -a ca-cu-a" rea 1;rstei medii a i,0ractori-or, terme,e-or medii a-e pedepse-or ap-icate pe,tru a,umite cate/orii de i,0rac5iu,i). 4i, m2rimi-e re-ati1e cemai 0rec" 1e,t su,t uti-i7ate ;, cadru- cercet2rii crimi,o-o/ice trei /rupe de i,dicatori care caracteri7ea72 intensitatea (coeficientul! cri&inalitii" structura 3i dina&ica acesteia. A,a-i7a statistic2 propriu"7is2 sta+i-e3te: 1) care su,t schim+2ri-e ,i1e-u" ri-or a+so-uteF 2) care su,t schim+2ri-e ,i1e-uri-or re-ati1e, adic2 a coe0icie," 5i-or crimi,a-it25iiF &) care su,t schim+2ri-e ;, structura crimi,a-it25ii. .ri, prisma acestor schim+2ri este caracteri7at2 at;t crimi,a-itatea ;, a,sam+-u, c;t 3i ;, aspect teritoria-. A,a-i7a propriu"7is2 cupri,de 3i cercetarea i,terco,e>i" u,i-or 3i i,terdepe,de,5e-or di,tre i,dicatorii statisticii pe,a-e 3i i,dicatorii statistici-or eco,omice, socia-e, demo/ra0ice, socia-"cu-tura-e etc, ;, scopure-e12rii 0actori-or crimi,o/e,i, -e/it25i-or de71o-t2rii 0e,ome,u-ui crimi,a-i" t25ii 3i pro/,o72rii acestuia.
2.'. Metode-e 3i teh,ici-e socio-o/ice

I, cercet2ri-e crimi,o-o/ice 0rec1e,t su,t uti-i7ate urm2toare-e metode 3i teh,ici socio-o/ice: metoda chestio,2rii, i,ter1iu-, testarea, o+ser1a5ia, e>" perime,tu-, cercetarea dosare-or pe,a-e 3i a-tor docume,te, metoda aprecie" ri-or date de e>per5i etc. Spre deose+ire de metode-e statistice care presupu, e1ide,5a tota-2 a i," 0orma5iei ,ecesare, /ruparea, pre-ucrarea 3i a,a-i7a ;,tre/ii tota-it25i statistice, pri, metode-e socio-o/ice este i,1esti/at ,umai u, -ot repre7e,tati1 a- tota-i" t25ii, adic2 u, e3a,tio,. .ri, e3a,tio, se ;,5e-e/e o su+mu-5ime sau o parte a popu-a5iei statistice, pre-e1at2 dup2 u,e-e procedee teh,ice de so,da<, +i,e preci7ate. 6- ser1e3te drept surs2 de i,0orma5ii pe,tru i,1esti/area propriet2" 5i-or ;,tre/ii popu-a5ii !. A3adar, e3a,tio,u- este mode-u- mic3orat a- tota-it25ii /e,era-e. ;, -iteratur2 e3a,tio,u- se mai ,ume3te =se-ec5ie=, =su+popu-a5ie= sau =popu-a5ie de so,da<=. 63a,tio,u- poate 0i se-ectat (di, ;,trea/a tota-itate) pri, urm2toare-e metode: d` *up %a-ard; a) pri, tra/ere -a sor5i, p;,2 ce tota-i7ea72 ,um2ru- ,ecesarF
-oa, 82-ea,u, M2ria G;,cu, :lemente de statistic% general%$ Bucure3ti, @itera, 1990, p. 9!.
'!
9.&'.pri, e>tra/ere oar+2, a,ume e>tra/;,d -a ;,t;mp-are e-eme,te di, partea de sus, di, mi<-oc 3i di, partea de <os a sti1ei, ra0turi-or etc, p;,2 se tota-i7ea72 ,um2ru- ,ecesarF 9.&!.pri, metoda s0erturi-or, c;,d e3a,tio,u- se 0ormea72 pri,tr"u, 3ir de opera5ii de amestecare 3i reducere, materia-u- ;mp2r5i,du"se ;, s0erturi, di, care ;, s0;r3it se reco-tea72 u, s0ertF 9.&#.dup2 u, ta+e- cu ,umere a-eatoare care se uti-i7ea72 ast0e-: se ;," scriu ;, ordi,e (1, 2, &, '...) ,ume-e persoa,e-or di, 7o,a de stu" diat, apoi se e>ami,ea72 persoa,a cu ,um2ru- ) &! (poate ;," sem,a: strada cu ,um2ru- ), +-ocu- , apartame,tu- &!), apoi ,r. 2!!2 etc, p;,2 se uti-i7ea72 ,um2ru- ,ecesar de persoa,e. Mai ;,ai,te se uti-i7a =metoda Mo,te Car-o=, care co,sta ;, uti-i7area ,umere-or ;,t;mp-2toare ap2rute -a ru-eta di, Mo,te Car-o. @) 1antionul ordonat sau &ecanic) :oate e-eme,te-e tota-it25ii statistice se reduc -a o si,/ur2 -ist2 di, care se reco-tea72 peste i,ter1a-e e/a-e ,um2ru- ,ecesar de respo,de,5i. I,ter1a-u- se-ec5iei (C) se ca-cu-ea72 dup2 0ormu-a:
CeN[,,
%,de N este m2rimea tota-it25ii statistice, , " m2rimea e3a,tio,u-ui. 4e e>emp-u, 0ie c2 N e 2000 persoa,e, iar , e 200 persoa,e. Atu,ci C e 2000 [ 200 e 10. Aceasta ;,seam,2 c2 di, -ista respecti12 tre+uie s2 0ie re" co-tat2 0iecare a 7ecea persoa,2. 8)AE)1antionul de serie) :ota-itatea /e,era-2 este di1i7at2 ;, p2r5i omo/e,e sau serii dup2 u, a,umit criteriu (de e>emp-u, ;mp2r5irea co,dam,a5i-or dup2 1;rstO). 4i, 0iecare serie este reco-tat u, a,umit ,um2r de e-eme,te. Num2ru- respo,de,5i-or e>tra3i di, serie este propor5io,a- ,um2ru-ui totade e-eme,te a-e acesteia. 8)AD)1antionul de cote " reproduce ace-ea3i cote"p2r5i care e>ist2 3i ;, tota-itatea statistic2. 4e e>emp-u, structura dup2 se>e, pe 1;rste, dup2 /e" ,u- de acti1itate a popu-a5iei de so,da< (;, proce,te) este aceea3i ca 3i structura respecti12 a ;,tre/ii popu-a5ii. Num2ru- tr2s2turi-or, a-e c2ror date se a-e/ ;, ca-itate de cot2, de re/u-2, ,u dep23e3te ci0ra patru. Aceasta se e>p-ic2 pri, 0aptu- c2 ;, ca7u- u,ui ,um2r mai mare de tr2s2" turi =0i>ate= (1;rsta, se>u-, etc.) reco-tarea respo,de,5i-or ,ecesit2 u, 1o" -um de mu,c2 e>trem de mare. # @a se-ectarea e3a,tio,u-ui este ,ecesar s2 se sta+i-easc2 volu&ul 3i s2 se asi/ure repre-entativitatea acestuia. ;, /e,era-, e3a,tio,u- repre7i,t2 1... !f
KCIK npoeecmu coi=uo"8 imecKoe ucc"iedoeaHue$ Itoa pea. M.L. :opiiiL?Ba u HtI3$ @@-epci G MocLBa, rio<iG:G&0-a:, 1990 , p. #'.
'#
di, tota-u- popu-a5iei. 4o1ad2 c2 e3a,tio,u- a 0ost +i,e a-es este 0aptu- c2 dac2 e cercetea72 1...2...&f di, popu-a5ie, ,u apar di0ere,5e mari -a re7u-tate-e s o+5i,ute. Me,5io,2m c2 proce,tu- respo,de,5i-or spore3te ;, 0u,c5ie de mic3o" rarea 1o-umu-ui tota-it25ii /e,era-e, iar ;, /rupuri-e ,u prea mari su,t i,1esti" /ate toate persoa,e-e. @a sta+i-irea 1o-umu-ui e3a,tio,u-ui tre+uie respectat2 urm2toarea re/u-2 /e,era-2: pe de o parte, 1o-umu- se-ectat tre+uie s2 0ie re-a" ti1 mare pe,tru a asi/ura 1eridicitatea i,0orma5iei o+5i,ute, iar pe de a-t2 parte, e- tre+uie s2 0ie =eco,om=, optima-, adic2 s2 0ie -uat2 ;, co,sidera5ie dispersarea tr2s2turi-or de co,tro- a-e e-eme,te-or tota-it25ii /e,era-e. Cu c;t /radude dispersare a tota-it25ii /e,era-e este mai ;,a-t, cu at;t 1o-umu- ,ece" sar a- e3a,tio,u-ui 1a 0i mai mare 3i dimpotri12, c;,d tota-itatea /e,era-2 este mai omo/e,2, 1o-umu- ,ecesar a- e3a,tio,u-ui poate 0i mai mic. Chiar 3i ;, ca7u- tota-it25i-or /e,era-e omo/e,e tre+uie asi/urat2 se-ectarea u,i0orm2 a e-eme,te-or. Se recoma,d2 s2 ,u 0ie reco-tate e-eme,te-e -a r;,d (u,u- dup2 a-tu-), dar 0iecare a- 10"-ea, a- 20"-ea, a- &0"-ea etc. Cercet2ri-e descripti1e tre+uie rea-i7ate ;, +a7a e3a,tio,u-ui strict re( pre-entativ" adic2 structura persoa,e-or i,1esti/ate este apro>imati1 ace" ea3i ca 3i structura tota-it25ii /e,era-e. :otodat2, este deose+it de comp-icat de a asi/ura repre7e,tati1itatea strict2 a e3a-o,u-ui dup2 to5i parametrii care su,t importa,5i pe,tru pro+-ematica cercet2rii. 4e aceea, este ,ecesar s2 asi/ur2m repre7e,tati1itatea e3a,tio,u-ui dup2 o+iecti1e-e pri,cipa-e a-e a,a-i7ei. .e,tru aceasta, ;, primu- r;,d, su,t sta+i-ite ace-e tr2s2turi a-e tota" -it25ii /e,era-e care su,t ese,5ia-e -a rea-i7area scopuri-or cercet2rii 3tii,5i" 0ice. *radude corespu,dere a mode-u-ui se-ectat structurii tota-it25ii /e,e" ra-e este apreciat pri, eroarea eantionului" iar -imite-e erorii admisi+i-e depi,d de scopu- cercet2rii. Ce-e mai precise re7u-tate su,t o+5i,ute atu,ci c;,d eroarea e3a,tio,u-ui ,u dep23e3te & -a sut2. I,0orma5ia o+5i,ut2 pri, metode, teh,ici 3i procedee socio-o/ice poart2, de re/u-2, u, caracter su+iecti1. 4ate-e respecti1e ,u su,t ,ici ;, statistica pe,a-2, ,ici ;, a-te ramuri a-e statisticii 3i pre7i,t2, deci, o i,0orma5ie sup-i" me,tar2, co,5i,utu- c2reia este determi,at de scopuri-e 3i sarci,i-e cercet2" ri-or crimi,o-o/ice. Aceast2 i,0orma5ie este ,ecesar2 0rec1e,t pe,tru a cer" ceta cau7e-e 3i co,di5ii-e, circumsta,5e-e, moti1e-e comportame,tu-ui i," 0rac5io,a-F pe,tru studiu- deta-iat a perso,a-it25ii i,0ractori-or, co,di5ii-or 0orm2rii acesteia, impactu-ui mediu-ui, co,duitei de p;,2 -a comiterea i," 0rac5iu,iiF pe,tru cercetarea opi,iei pu+-ice despre situa5ia crimi,o/e,2 3i acti1itatea or/a,e-or de dreptF pe,tru studierea practicii de com+atere a cri" mi,a-it25ii, a m2suri-or de pre1e,ire 3i a i,0-ue,5ei <uridice, precum 3i a e0i" cacit25ii acestoraF etc.
TA?B B.A., op$ cit$, p. #2.
%'
I) Metoda c%estionrii este pri,cipa-a metod2 socio-o/ic2, +a7at2 pe chestio,ar care co,5i,e u, 3ir de ;,tre+2ri 3i r2spu,suri. Chestio,aru- este 0o-osit, ;,deose+i, ;, ace-e cercet2ri ce urm2resc s2 sta+i-easc2 moti1e-e comiterii i,0rac5iu,i-orF atitudi,ea 0a52 de 0apta i,0rac5io,a-2, 0a52 de m2su" ri-e de -upt2 cu crimi,a-itateaF estimarea comportame,tu-ui propriuF aprecie" rea situa5iei crimi,o/e,e 3i a acti1it25ii or/a,e-or de dreptF raportu- di,tre i,0ractor 3i 1ictim2 etc. .e,tru ca i,0orma5ia o+5i,ut2 pri, metoda chestio,2rii s2 0ie 1eridic2 3i comp-et2 este ,ecesar s2 0ie 0ormu-ate corect ;,tre+2ri-e, iar co,5i,utu- 3i succesiu,ea acestora, precum 3i structura chestio,aru-ui s2 corespu,d2 ;," tocmai pro+-emei cercetate. 4isti,/em urm2toare-e tipuri de ;,tre+2ri cu" pri,se ;, chestio,ar: .ntrebri precodificate (;,chise), .ntrebri postcodificate (deschise) 3i .ntrebri &i,te> 8)A8).ntrebrile precodificate (;,chise) -imitea72 op5iu,ea su+iectu-ui -a u,a di, 1aria,te-e de r2spu,s 0i>ate ;, chestio,arF . 9.'0..ntrebri postcodificate ( deschise) -as2 su+iectu-ui -i+ertatea de a"3i 0ormu-a r2spu,su- at;t ;, pri1i,5a co,5i,utu-ui, c;t 3i a 0ormei de e>primareF 9.'1..ntrebri &i,te co,5i, 1aria,te-e de r2spu,s 0i>ate ;, chestio,ar 3i totodat2 o0er2 su+iectu-ui posi+i-itatea de a ie respi,/e 3i de a"3i 0ormu-a r2spu,su- propriuF 8)B@).ntrebri directe (descriu 0apte-e 3i e1e,ime,te-e pe,tru ca r2spu,sus2 co,0irme sau s2 respi,/2 e>iste,5a acestora) 3i .ntrebri indirecte (de7mem+rea72 descrierea e1e,ime,tu-ui sau descriu 0apte-e ce deri1a di, acesta 3i ,u cer, ast0e-, u, r2spu,s (o apreciere) direct care, de re" /u-2, este prea su+iecti1)F 8)BA).ntrebri de control (permit s2 co,tro-2m c;t este de ;,temeiat r2s" pu,su- respo,de,tu-ui -a ;,tre+area pri,cipa-2) 3i .ntrebri de a,a-i72 (o0er2 posi+i-itate respo,de,tu-ui s2 e>p-ice de ce a r2spu,s a,ume a3a): 8)BB).ntrebrile de autocaracteri-are (re0-ect2 opi,ia respo,de,tu-ui despre sistemu- s2u de 1a-ori aptitudi,i-e, 0apte-e sa-e, etc.) 3i .ntrebri privind caracteristica altor persoa,e. 4up2 0orme-e de or/a,i7are a chestio,2rii deose+im: 8)BG)C%estionarea direct sau oral (se rea-i7ea72 ;, pre7e,5a operatoru-ui care pu,e ;,tre+2ri respo,de,tu-ui 3i ;,re/istrea72 r2spu,suri-e acestuia) 3i auto.nregistrarea (respo,de,tu- prime3te chestio,aru-, si,/ur cite3te ;,tre+2ri-e 3i r2spu,de, iar peste u, i,ter1a- a,umit de timp ;,toarce chestio,aru- comp-etat operatoru-ui)F 8)B/)C%estionarea .n grup (p;,2 -a 2! " &0 de persoa,e) 3i chestio,area individual> 9)
%(
8)BE)C%estionarea la locul de trai" prin inter&ediul &ijloacelor &ass( &edia" prin pot" prin telefon) 8)BD)Sondajul sau c%estionarea " e,pres (chestio,aru- co,5i,e &"' ;,tre" +2ri pri1i,d pro+-ema a+ordat2, precum 3i c;te1a ;,tre+2ri pe,tru c-ari" 0icarea u,or caracteristici demo/ra0ice 3i socia-e a-e respo,de,5i-or). ;,ai,te de rea-i7area u,ei cercet2ri socio-o/ice este ,ecesar s2 0ie apro" +at chestio,aru-, adic2 s2 se 1eri0ice c;t de reu3it au 0ost 0ormu-ate ;,tre+2" ri-e, r2spu,suri-e 0i>ate, dac2 su,t ;,5e-ese ;,tre+2ri-e corect sau ,u, etc. I, acest scop su,t chestio,ate &0"'0 de persoa,e. II) Interviul este o co,1or+ire ce se des023oar2 dup2 u, a,umit p-a,, presupu,e co,tactu- direct ;,tre operatoru- de a,chet2 3i i,ter1ie1at, r2s" pu,suri-e 0ii,d ;,re/istrate sau de operator (asiste,tu- acestuia) sau meca,ic (pe pe-icu-2T" ). ;, cadru- cercet2ri-or 3tii,5i0ice su,t uti-i7ate 1ariate i,ter1iuri. 4up2 co," 5i,utu- co,1or+irii desti,/em a3a",umite-e interviuri docu&entate (cerceta" rea e1e,ime,te-or di, trecut, preci7area 0apte-or) 3i interviuri de opinii" sco" pu- c2rora este re-e1area aprecieri-or, 1i7iu,i-or, su/estii-or. Su,t 0rec1e,t uti-i7ate ;, cadru- cercet2ri-or crimi,o-o/ice interviurile cu specialitii(e,( peri" care se caracteri7ea72 pri, or/a,i7area 3i procedura speci0ic2. %, tip aparte de i,ter1iu este co,siderat interviul clinic" uti-i7at ;, crimi,o-o/ia c-i" ,ic2. 6>ame,u- psihiatric a- i,0ractoru-ui se +a7ea72 ;, specia- pe i,ter1iuc-i,ic, pri, i,termediu- c2ruia specia-istu- a,a-i7ea72 perso,a-itatea crimi,a" -u-ui, ;,cerc;,d a"i reco,stitui trecutu- ;, +a7a m2rturii-or sa-e. ;, 0u,c5ie de /radude 0orma-ism a- i,ter1iu-ui deose+im i,ter1iu- 0or" ma- 3i i,ter1iu- ,e0orma- sau 0-e>i+i-. Interviul for&al se caracteri7ea72 pri, e-a+orarea deta-iat2 di, timp a ;,tre/ii proceduri, i,c-usi1 a p-a,u-ui /e,era- a- co,1or+irii, a ordi,ii 3i co,5i,utu-ui ;,tre+2ri-or, precum 3i a 1ari" a,te-or de r2spu,suri posi+i-e. Interviul nefor&al sau fle,ibil este o co," 1or+ire de -u,/2 durat2 (c;te1a ore), 02r2 o deta-i7are strict2 a ;,tre+2ri-or, dar ;, +a7a u,ei pro/rame /e,era-e. I, raport cu moda-itatea pri,D care su,t cu-ese 3i i,terpretate date-e, u,ii autori 0ac deose+ire ;,tre interviul direct (se +a7ea72 pe moda-itatea direct2 de pu,ere a ;,tre+2ri-or 3i de i,terpretare a re7u-tate-or) 3i interviul indirect (uti-i7ea72 o ca-e oco-it2 de cu-e/ere a date-or). ;, raport cu ,atura re-a5iei ce se sta+i-e3te ;,tre operatoru- de i,ter1iu 3i i,ter1ie1at se deose+esc interviul sensibil " comportame,tu- operatoru-ui se ma,i0est2 pri,tr"o atitudi,e de simpatie 0a52 de su+iect, de ;,5e-e/ere 3i ;,cura<are a acestuia, interviul neu(
JKB<idem,p$ 1&0. M. *raCit7, Methodes des sciences sociales, .aris, 6d. 4a--o7, 19 &, p. #12F A. Brimo, ies Lethodes des sciences sociales, .aris, 6d. Mo,tchrestie,, 19 2, p.21&, cit. de *heor/he Nc storea,u, Costic2 .2u,, op$ cit$, p. 10&. %+
tru " operatoru- este comp-et ,eutru 3i interviul sever " re-a5ia se aseam2,2 cu u, i,tero/atoriu. 4up2 modu- de or/a,i7are disti,/em interviul .n grup i individual) III) bservarea " cercet2toru- ;,su3i percepe 3i descrie a,umite 0apte, e1e,ime,te. ?+ser1area ca metod2 3tii,5i0ic2 de cu,oa3tere tre+uie s2 corespu,d2 urm2toare-or co,di5ii de +a72:)0 o+ser1area 3tii,5i0ic2 presupu,e o co,temp-are i,te,5io,at2 3i metodic2 a rea-it25ii, 0ii,d orie,tat2 c2tre u, scop +i,e determi,atF o+ser1area 3tii,5i0ic2 este o percepere sistematic2 3i p-a,i0icat2 a 0e,ome,u-ui cercetatF 0apte-e o+ser1ate su,t supuse ;,re/istr2rii 3i c-asi0ic2rii sistematice ;, corespu,dere cu sarci,i-e cercet2riiF e>ist2 posi+i-itatea u,ui co,tro- strict a- aute,ticit25ii 3i 1a-idit25ii 0apte" -or 3i e1e,ime,te-or supuse o+ser12rii. I,di0ere,t de scopu- o+ser12rii este importa,t ca cercet2toru- s2 poat2 r2spu,d2 -a ci,ci ;,tre+2ri: 9.'9.Ce tre+uie s2 se supu,2 o+ser12riiJ 9.!0.;, ce mod 1a 0i 0i>at2 i,0orma5iaJ 9.!1.Cu a<utoru- c2ror procedee poate 0i /ara,tat2 e>actitatea o+ser12ri-orJ 9.!2.;, ce 0e- de re-a5ii tre+uie s2 se a0-e su+iectu- supus o+ser12rii 3i o+ser1atoru-J !. .ri, ce c2i pot 0i sta+i-ite re-a5ii-e ;,tre o+ser1ator 3i o+ser1atJ Su,t cu,oscute 3i 0o-osite mai mu-te tipuri de o+ser1are 3i a,ume)1: 9.!&.;, 0u,c5ie de re-a5ia o+ser1atoru-ui cu rea-itatea, o+ser1area poate 0i direct (,emi<-ocit2) sau indirect (e>. o+ser1area docume,te-or)F 9.!'.;, 0u,c5ie de etapa cercet2rii, o+ser1area poate 0i global" de 0ami-iari7are prea-a+i-2 cu tot comp-e>u- de situa5ii ;, care se ma,i0est2 persoa,e-e 1i7ate, sau parial" a>at2 pe o a,umit2 tematic2F 9.!!.;, raport cu o+iecti1e-e urm2rite, o+ser1area poate 0i siste&ati-at 3i nesiste&ati-at> 9.!#.;, raport cu po7i5ia o+ser1atoru-ui 0a52 de sistemu- studiat, o+ser1a5ia poate 0i e,tern" o+ser1atoru- r2m;,;,d ;, a0ara sistemu-ui respecti1, sau intern (participativ!" care imp-ic2 o participare a o+ser1atoru-ui -a 1ia5a /rupu-ui studiat. .articiparea poate 0i pasiv sau activ" parial sau total)
8-adimir *u5u, -tudiu de sociologie, Chi3i,2u, Cartea mo-do1e,easc2, 1991, p. 11). *heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, op$ cit$, p. 9!"9#.
G:
;, -iteratur2 se disti,/ mai mu-te tipuri de observatori) Ast0e-, o+ser1area poate 0i rea-i7at2 de c2tre cercettorul individual sau de c2tre o ec%ip de cercettori> o+ser1atoru- poate r2m;,e anoni&" ori poate 0i cu,oscut de mem+rii /rupu-ui o+ser1at ;, aceast2 ca-itate. ;, crimi,o-o/ie metoda o+ser12rii este deose+it de importa,t2 ;, proce" su- ap-ic2rii m2suri-or de pre1e,ire 3i i,0-ue,52 <uridic2, pe,tru sta+i-irea e0icacit25ii acestoraF -a cercetarea comportame,tu-ui de-i,c1e,t, i,di1idua3i de /rup, precum 3i a reac5ii-or pe care 0apte-e a,tisocia-e -e pro1oac2 ;, r;,du- mem+ri-or societ25ii. I') Metoda e,peri&ental repre7i,t2 o+ser1area des023urat2 ;, co,di5ii determi,ate sau a-ese de e>perime,tator. .e ca-ea e>perime,tu-ui, omu- de 3tii,52 urm2re3te s2 sesi7e7e -e/2turi-e de i,terco,di5io,are ;,tre di0erite 0e,ome,e, dar mai a-es s2 descopere ;,-2,5uirea cau7a-2 di,tre acestea. Rea-i7area oric2rui e>perime,t imp-ic2 determi,area u,ei pro+-eme 3i e-a+orarea u,ei ipote7e, a- c2rei ade12r sau 0a-sitate 1or 0i co,0irmate sau i,0irmate ;, cursu- cercet2rii. ;, crimi,o-o/ie 0rec1e,t se pu,e pro+-ema de a aprecia ac5iu,ea u,ui a,umit 0actor (1aria+i-a i,depe,de,t2) asupra a-tor 0actori (1aria+i-e-e depe,de,te), de a determi,a -e/2turi-e ce u,esc dou2 1aria+i-e, de a compara e0ecte-e a doi 0actori pe,tru a deca,ta care este ca" u7a 3i care este e0ectu- ;, cadru- procesu-ui studiat. Metoda respecti12 este uti-i7at2, de aseme,ea, ;, scopu- e>perime,t2rii di0erite-or m2suri de pre1e" ,ire a i,0rac5iu,i-or. .e,tru a o+5i,e re7u-tate sem,i0icati1e pe p-a, 3tii,5i0ic e>perime,tato" ru- tre+uie s2 respecte a,umite re/u-i de ordi, /e,era-, 1a-a+i-e pe,tru orice e>perime,t, 3i re/u-i de ordi, particu-ar, determi,ate de speci0icu- o+iectu" -ui studiat.)2 Re/u-i-e de ordi, /e,era- co,stau ;,: determi,area pro+-emei de studiuF e-a+orarea ipote7e-or de -ucruF crearea u,or /rupuri de co,tro- c;t mai asem2,2toare /rupu-ui e>peri" me,ta-F asi/urarea ac5iu,ii u,ui si,/ur 0actor ;, ace-a3i timpF e-imi,area i,0-ue,5ei 0actori-or e>ter,i pe toat2 durata e>perime,tu-uiF o+iecti1itatea cercet2toru-ui ;, e0ectuarea e>perime,tu-ui, ;, a,a-i7a 3i si,te7a date-or o+5i,ute. 6>ist2 mai mu-te tipuri de e>perime,t. ;, depe,de,52 de -ocu- de des" 023urare se 0ace disti,c5ie ;,tre e,peri&entul de laborator 3i e,peri&entul de teren> ;, raport cu 1aria+i-a i,depe,de,t2, e>perime,tu- poate 0i
(*
Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. & .
G9
provocat (e>perime,tatoru- ac5io,ea72 (i,troduce) 1aria+i-a i,depe,de,t2) sau invocat (1aria+i-a i,depe,de,t2 ,u este i,trodus2 de c2tre e>peri" me,tator, ci 0ace parte di, co,di5ii-e pree>iste,te). ;, 0u,c5ie de moda-it25i-e co,crete de ma,ipu-are a 1aria+i-e-or e>ist2 tipu- de e>perime,t =;,ai,te= 3i tipu- =dup2=. 6-e presupu, o+ser1area 0e,ome,u-ui at;t ;,ai,te de i,trodu" cerea 1aria+i-ei c;t 3i u-terior. 4e e>emp-u, pe,tru a cu,oa3te i,0-ue,5a u,or 0i-me de 1io-e,52 asupra u,ui /rup de e-e1i, /rupu- respecti1 este e>ami,at at;t ;,ai,te de 1i7io,are c;t 3i u-terior. ') Studiul dosarelor penale i altor docu&ente este o metod2 impor ta,t2 a cercet2rii crimi,o-o/ice. Su,t studiate, de re/u-2, dosare-e pe,a-e, se,ti,5e-e asupra c2rora au r2mas de0i,iti1e. ;, 0u,c5ie de scopu- cercet2rii 3tii,5i0ice pot 0i supuse u,ei a,a-i7e 3i dosare-e suspe,date sau c-asate. ;, cadru- studiu-ui dosare-or pe,a-e pot 0i cercetate perso,a-itatea i," 0ractori-orF cau7e-e 3i co,di5ii-e comiterii i,0rac5iu,iiF scopu-, moti1e-e 3i circumsta,5e-e comiterii i,0rac5iu,iiF perso,a-itatea 3i comportame,tu- 1ic" timei i,0rac5iu,ii etc. Studiu- dosare-or pe,a-e se rea-i7ea72, de o+icei, 0ii,d uti-i7ate chestio,are care i,c-ud urm2toare-e compartime,te: 1) comparti" me,tu- despre i,0rac5iu,ea comis2 " caracteru-, co,seci,5e-e, circumsta,5e-e s21;r3irii, ca-i0icareaF 2) compartime,tu- despre perso,a-itatea i,0ractoru-ui " tr2s2turi-e demo/ra0ice, socia-e, mora-"psiho-o/ice, starea s2,2t25iiF &) compartime,tu- despre scopuri-e 3i moti1e-e ac5iu,i-or crimi,a-e, surse-e, co,di5ii-e 3i procesu- 0orm2rii acestora, i,c-usi1 despre compartime,tuprei,0rac5io,a- a- 02ptuitoru-ui 3i m2suri-e de i,0-ue,52 ap-icate a,terior asu" pra acestuiaF ') compartime,tu- despre perso,a-itatea 3i comportame,tu1ictimei i,0rac5iu,ii " tr2s2turi-e demo/ra0ice, socia-e, mora-"psihi-o/ice, starea s2,2t25ii, co,duita prei,0rac5io,a-2 a 1ictimei, circumsta,5e-e 1ictimi" 72rii, raportu- i,0ractor"1ictim2F !) compartime,tu- pri1i,d rea-i7area i,0-ue,5ei cu caracter educati1 a procesu-ui <udiciarF despre /radude e-uci" dare a cau7e-or 3i co,di5ii-or i,0rac5iu,ii comise, despre m2sura de pedeaps2 ap-icat2 3i m2suri-e de pro0i-a>ie ;,trepri,se. I, iii,c5ie de scopuri-e 3i sarci,i-e cercet2ri-or crimi,o-o/ice co,crete su,t studiate, de aseme,ea, materia-e-e i,stitu5ii-or pe,ite,ciare, or/a,e-or de asi/u" rare, or/a,e-or de co,tro- 0i,a,ciar 3i 0isca-, or/a,i7a5ii-or si,dica-e, <udec2toriei eco,omice, comisii-or pe,tru mi,ori etc. 'I) Content ( anali-a (di, e,/-. co,te,s " co,5i,ut) este o metod2 de cercetare ca,titati12 a i,0orma5iei socia-e)&. ;, cadru- cercet2ri-or crimi,o-o /ice aceast2 metod2 poate 0i uti-i7at2 pe,tru a a,a-i7a co,5i,utu- 7iare-or, 0ime-or, emisiu,i-or radio 3i te-e1i7ate, a discursuri-or, mesa<e-or pu+-ice, dosa"
KpamKUU cnoeap< no coi=uo$no uu$ ,ou. o#m. pea [P.M. :BGiiiGaGM G G.G. P-a,,,a MocLBa, rio<iG:G&,aa:, 19)), p. 122.
,*
re-or perso,a-e, auto+io/ra0ii-or, scrisori-or, a/e,de-or, i,ter1iuri-or, r2spu,suri-or -a ;,tre+2ri-e deschise di, chestio,are etc. 'II) Iestul ( proble& este uti-i7at ;, scopu- descoperirii caracteristi ci-or etico"mora-e, orie,t2ri-or 1a-orice, particu-arit25i-or co,3tii,5ei de drept a-e perso,a-it25ii etc. 'III) Metoda aprecierilor e,perilor) Su,t studiate opi,ii-e (aprecie ri-e) specia-i3ti-or asupra u,ei a,umite pro+-eme sau mai mu-tor pro+-eme, cum ar 0i de e>emp-u, care este m2rimea =ci0rei ,e/re= a crimi,a-it25ii, este posi+i-2 sau ,u o sporire sau reducere a crimi,a-it25ii ;, a,sam+-u, a a,u mitor tipuri de i,0rac5iu,i etc.
2.!. Metode 3i teh,ici psiho-o/ice, <uridice, matematice

;, cadru- cercet2ri-or crimi,o-o/ice pot 0i uti-i7ate ast0e- de &etode" te%nici i procedee psi%ologice cum su,t: chestio,area, i,ter1iu-, o+ser1a" rea, testu-, e>perime,tu-, metode-e sociometrice etc. Cu a<utoru- acestor metode 3i teh,ici su,t cercetate tr2s2turi-e psiho-o/ice a-e perso,a-it25ii i,0racto, persoa,e-or predispuse spre s21;r3irea i,0rac5iu,i-or)', meca,ismupsiho-o/ic a- comportame,tu-ui i,0rac5io,a-, precum 3i particu-arit25i-e psi" ho-o/ice a-e 1ictime-or i,0rac5iu,i-or)!. Studiu- tr2s2turi-or psiho-o/ice a-e perso,a-it25ii i,0ractoru-ui urm2re3te urm2toare-e o+iecti1e: s2 re-e1e sistemu- de 1a-ori, ,i1e-u- i,te-ectu-ui, autoaprecierea perso,a-it25ii, reac5ii-e emoti1e 3i /radude schim+are a acestora, stere" otipuri-e de reac5io,are -a di0erite-e situa5ii 3i capacitatea de a"3i schim+a modu- o+i3,uit de -uare 3i rea-i7are a deci7ii-or etcF s2 cercete7e re0ractarea ;, co,3tii,5a i,0ractori-or a i,0-ue,5e-or e>ter,e ;, procesu- 0orm2rii 3i rea-i72rii deci7iei pri1i,d comiterea i,0rac5iu,iiF s2 sta+i-easc2 dac2 s"a schim+at atitudi,ea persoa,ei dup2 comiterea i,0rac5iu,ii, i,c-usi1 ;, procesu- e>ecut2rii pedepsei. Cercet2ri-e psiho-o/ice a-e persoa,e-or predispuse spre s21;r3irea i," 0rac5iu,i-or co,tri+uie -a sta+i-irea /radu-ui de ma,i0estare a particu-arit25i" -or crimi,o/e,e a-e acestora 3i i,te,si0icarea ;, ca7uri-e ,ecesare a m2suri" -or de pro0i-a>ie cu caracter educati1. ;, cadru- studii-or psiho-o/ice a 1ic" time-or i,0rac5iu,i-or su,t descoperite ace-e tr2s2turi mora-"psiho-o/ice care determi,2 1u-,era+i-itatea 1ictima-2 a acestora, su,t e-a+orate m2suri 3i
)' MtluHHocm< npecmynHUKa K#K o7<e!m ncu!o"io unecKo o ucc"iedoeam8$ MocLBa, 19 9F (cu!o"ioeunecKoe myteHue imunocmu npecmynnuKa$ CSopGGL GaB,. :p., MocLBa, 19 #. tsacRii6eB B.P@, l#puduuecKcm ncu!cmo un$ MocLBa, =-?pG0-GGecLa, <iG:epa:Bpa=, 1991, ." T#9"2) F Nico-ae Mitro0a,, 8oicu $dre,/hea, :udore- Butoi, 0sihologie "udiciar%$ Bucure3ti, 199', p. 0" 9.
!&
moda-it25i de pre1e,ire 1ictimo-o/ic2, rea+i-itare 3i resocia-i7are a persoa" ,e-or 12t2mate. 4i,tre &etodele" te%nicile i procedeele juridice su,t importa,te pe," tru cercet2ri-e crimi,o-o/ice ;, specia- metode-e de drept comparat, precum 3i procedee-e de a,a-i72 a practicii de e-a+orare 3i ap-icare a ,orme-or de drept. Metodele de drept co&parat permit a aprecia e0icacitatea sisteme-or de drept pe,a-, drept e>ecu5io,a- pe,a- 3i drept procesua- pe,a- ;, di0erite state a-e -umii ;, co,te>tu- raportu-ui di,tre aceste sisteme 3i starea crimi" ,a-it25ii sau a-5i 0actori socia-i. .rocedee-e de anali- a practicii de elabo( rare 3i aplicare a nor&elor de drept su,t uti-i7ate pe,tru a estima practica respecti12 di, pu,ct de 1edere a- e0icacit25ii acesteia ;, reducerea crimi,a" -it25ii, cau7e-or 3i co,di5ii-or 0e,ome,u-ui a,tisocia-. Metodele &ate&atice su,t uti-i7ate mai a-es -a pre-ucrarea 3i a,a-i7a date-or o+5i,ute ;, re7u-tatu- cercet2ri-or crimi,o-o/ice. 4e e>emp-u, meto" de-e de descoperire a -e/2turi-or de core-a5ie ;,tre 0e,ome,e 3i procese. Su,t importa,te 3i metode-e mode-2rii matematice " de e>emp-u, ;,tocmirea mo" de-e-or de matri52 a perso,a-it25ii i,0ractoru-ui, /rupu-ui crimi,a-, situa5iei crimi,o/e,e etc.
,%
CA.I:?@%@ III
A?RMAR6A CRIMIN?@?*I6I CA H:IIN]a &.1.?ri/i,i-e crimi,o-o/iei

Ma<oritatea specia-i3ti-or su,t de p2rerea c2 apari5ia crimi,o-o/iei ca 3tii,52 este -e/at2 de 3coa-a po7iti1ist2 ita-ia,2 ai c2rei repre7e,ta,5i au 0ost Cesare @om+roso (1)&!"1909), 6,rico Aerri (1)!#"1929), Ra00ae-e *aro0a-o (1)!1"19&!) 3i care a domi,at u-time-e dece,ii a-e sec. KIK 3i prime-e dece,ii a-e sec. a- KK"-ea. Medicu- mi-itar 3i a,tropo-o/u- ita-ia, Cesare @om+roso este recu,oscut drept ;,temeitoru- acestei 3tii,5e)#, a,uapari5iei crimi,o-o/iei 0ii,d co,siderat 1) #, c;,d a 0ost pu+-icat2 mo" ,o/ra0ia acestuia =@Duomo de-i,Yue,te= (=?mu- de-i,c1e,t=). A-5i autori sus5i, c2 crimi,o-o/ia ca 3tii,52 apare ;, a,u- 1))! odat2 cu pu+-icarea -u" cr2rii -ui Ra0ae-e *aro0a-o =Crimi,o-o/ia=) . 4e3i @om+roso este co,siderat =p2ri,te-e crimi,o-o/iei moder,e=, u,e-e opi,ii mai rece,te )) situea72 apari5ia acestei 3tii,5e cu u, seco- mai de" 1reme, u, ro- determi,a,t a1;,du"1 i-umi,ismu- repre7e,tat de 8o-taire, Mo,tesYuieu, Ge-1etius, Rousseau, 4iderot, La,t, Aer/uso,, Smith, Gume. Apari5ia crimi,o-o/iei ca 3tii,52, care ;,c2 ,u purta pe atu,ci de,umirea actua-2, este -e/at2 de 3coa-a c-asic2 a dreptu-ui pe,a- ;, cadru- c2reia cer" cetarea 3tii,5i0ic2 a pro+-eme-or crimi,a-it25ii 3i com+aterii ei cap2t2 u, ca" racter mu-t mai sistematic. Ast0e-, ;, e1o-u5ia 3tii,5ei crimi,o-o/iei su,t e1ide,5iate trei etape pri,cipa-e: 3coa-a c-asic2 (sec. K8III), 3coa-a po7iti" 1ist2 (u-time-e dece,ii a-e sec. KIK " prime-e dece,ii a-e sec. a- KK"-ea) 3i crimi,o-o/ia moder,2 ( a doua <um2tate a sec. KK))9. Cu toate c2 crimi,o-o/ia s"a co,stituit ca 3tii,52 destu- de t;r7iu 3i, dup2 u,ii autori, se mai a0-2 ;, curs de 0ormare, pro+-eme-e pri1i,d crimi,a-itatea 3i posi+i-it25i-e com+aterii ei au preocupat /;,direa uma,2 di, ce-e mai 1echi timpuri.
)J r. Bou7at et P. .i,ate-, op$ cit$, p. 1F G. Ma,,hei,, op$ cit$, p. 212 )) APLLceeB A.G., KpimuH#9io u>, MocLBa, 199), p.9. P" Ga,/a,, Modern CriminologyA CrimeN Criminal Cehavior and its ControlN Mc *raC"Gi--, d5!. ." 1)F C. RaB Pe00erB, Criminology &n Interdisciplinary &pproach, .re,tice Ga-i, 1990, ." G cit de Rodica Mihae-a St2,oiu, Criminologie, 6d. ?SCAR .RIN] Seria Crimi,o-o/ie, Bucure3ti, 199 , p.!. %"-,a0tiiep r.G., op$ cit$, p. ##F Kp8miH#"io uH$ I-oa pe0-. B.G. 6Bp<raL?Ba, B.,. TtGGL?Ba, C.B. Cre,aiiiGGa. CaGL:",e:ep#Bpr, 1999, p.12.
!!
;, societatea primiti12 pedepsirea i,di1idu-ui a1ea ca scop ;mp2carea 7ei-or, ;,muierea 0uriei -or ;, ace-e ca7uri c;,d se ;,c2-ca 1reu, ta+u. Cau" 7e-e ;,c2-c2ri-or respecti1e ,u erau e>ami,ate. @a etapa i,i5ia-2 a or;,duirii primiti1e reac5ia socia-2 ;mpotri1a comportame,tu-ui de1ia,t se rea-i7a pri, autoaprare) +C-bunarea s.ngelui+ i consolidarea puterii cpeteniei de gint sau trib co,stituie urm2toarea etap2 de e1o-u5ie a meca,isme-or de re/-eme,tare a de1ia5ii-or socia-e. .uterea c2pete,iei se rea-i7a ;,tr"o a,umit2 m2sur2 para-e- cu meca,ismu- de re/-eme,tare +a7at pe r27+u,area s;,/e-ui. :otodat2, aceste dou2 meca,isme se comp-etau u,u- pe a-tu-, r27" +u,area s;,/e-ui 0ii,d orie,tat2 asupra re-a5ii-or di, a0ara /i,tei (,eamu-ui), iar puterea c2pete,iei asupra re-a5ii-or di, i,terioru- acesteia. %-terior, odat2 cu co,so-idarea puterii c2pete,iei 3i 0ormarea tri+uri-or care i,c-udeau mai mu-te /i,5i, =r27+u,area s;,/e-ui=, ac5io,;,d ;, co,ti,uare ;, cadru- asocia" 5ii-or ,oi, co,tri+uie -a rui,area acestora. 4e aceea =r27+u,area s;,/e-ui= a ;,ceput s2 0ie i,ter7is2, iar de so-u5io,area co,0-icte-or se ocup2 ,umai c2" pete,ia tri+u-ui. .e parcursu- e1o-u5iei istorice, ;, re7u-tatu- co,so-id2rii puterii ce,tra-i7ate 3i so-u5io,2rii e0icie,te de c2tre aceasta a co,0-icte-or, =r27+u,area s;,/e-ui= dispare treptat di, cu-tura uma,2. .uterea ce,tra-2 redus2, dimpotri12, 0a1ori7ea72 =r27+u,area s;,/e-ui=. Ast0e-, ;, cu-tura u,or popoare tradi5ii-e meca,ismu-ui respecti1 su,t pro,u,5ate 3i ast27i. I,0-ue,5a co,duc2toru-ui asupra crimi,a-it25ii era mu-t mai di1ers2 com" parati1 cu =r27+u,area s;,/e-ui= care se +a7a ,umai pe omor. .uterea c2pe" te,iei co,tri+uia, de aseme,ea, -a sporirea e0icie,5ei m2suri-or de reac5ie ;mpotri1a ;,c2-c2ri-or de ,orme socia-e 3i -a co,cordarea m2rimii pedepsei ap-icate cu 0apta comis2. 4e aceea, para-e- cu pedeapsa capital apar pe( depsele represive i patri&oniale) A3adar, puterea c2pete,iei care se tra,s0orm2 u-terior ;, puterea st2p;,u-ui, pri,cipe-ui, re/e-ui este ;,ceputude71o-t2rii u,ui arse,a- di1ersi0icat de m2suri de i,0-ue,52 asupra crimi,a" -it25ii, acce,tu- 0ii,d pus pe m2suri-e represi1e. 4eopotri12 cu pedeapsa, u, mi<-oc de i,0-ue,52 puter,ic2 asupra proce" se-or socia-e, i,c-usi1 3i asupra crimi,a-it25ii, de1i,e religia) Ce-e mai pu" ter,ice sisteme de i,0-ue,52 re-i/ioas2 asupra 1ie5ii socia-e au 0ost create ;, mi-e,ii-e I8"III ;.e.,. ;, 6/iptu- a,tic, Ba+i-o, 3i I,dia90. I,0-ue,5a re-i/iei asupra de1ia5ii-or socia-e se +a7ea72 pe ace-a3i pri,cipiu ca 3i =r27+u,area s;,/e-ui=, deose+i,du"se doar pri, 0aptu- c2, co,0orm 1i7iu,ii re-i/ioase, co,seci,5e-e co,0-ictu-ui 1or 0i suportate de om 3i dup2d moarte. ;, scopu1a-ori72rii se,time,tu-ui re-i/ios, crima a 0ost co,siderat2 0ie o ma,i0estare
GG%iaL?B CM,, 3apy7eoKHan KpuMUH#9io u!, G&0-. :pB,,a MG?.AM"GopMa, MocLBa, 199 , p. '.
G/
dia+o-ic2, 0ie o e>presie a p2catu-ui91, iar <usti5ia a o+5i,ut aspectu- u,ui dar di1i,. Re-i/ia a reu3it s2 rea-i7e7e cu succes ;, co,3tii,5a credi,cio3i-or pri,cipiu- i,e1ita+i-it25ii pedepsei, ce se +a7a pe i,e1ita+i-itatea pedepse-or pe,tru 0apte-e prohi+ite ;, timpu- 1ie5ii de di,co-o de morm;,t, chiar dac2 pe parcursu- 1ie5ii de pe p2m;,t i,di1idu- ,u a 0ost pedepsit. ;, a,tichitate re-i/ia 3i pedeapsa se comp-etau u,a pe a-ta 0oarte reu3it ;, procesu- de i,0-ue,52 asupra crimi,a-it25ii. .edeapsa o+-i/a oame,ii s2 res" pecte re-i/ia, iar re-i/ia di1i,i7a pedeapsa. Re-i/ia ;,125a credi,cio3ii, pe de o parte, s2 se supu,2 1oi,5ei c;rmuitoru-ui, i,c-usi1 -e/ii, iar pe de a-t2 parte ";mpiedica de71o-t2rii ,ecesit25i-or acestora, pri, toate mi<-oace-e stimu-a mo" destia 3i ascetismu-, +iciuia seme5ia, co,tri+ui,d ast0e- -a reducerea su+sta,5i" a-2 a moti1e-or pe,tru s21;r3irea i,0rac5iu,i-or patrimo,ia-e 3i 1io-e,te. %, aspect importa,t pe,tru crimi,o-o/ie ;- co,stituie interesul pe care &arii filo-ofi ai lu&ii antice l(au &anifestat fa de cri&inalitate i 0a52 de posibilitile co&baterii ei) ;, aceast2 perioad2 a+ordarea crimei 3i pe" depsei purta u, caracter predomi,a,t 0i-o7o0ic. 4eoarece ,u e>istau metode 3tii,5i0ice corespu,72toare, ;, +a7a doar a a,umitor 0apte i,0rac5io,a-e ,u puteau 0i re-e1ate cau7e-e 3i co,di5ii-e 0e,ome,u-ui crimi,a-it25ii ;, a,sam" +-u. :otu3i /;,ditorii a,tici au e1ide,5iat pro+-ematici pri1i,d cau7a-itatea, pre1e,irea 3i com+aterea i,0rac5io,a-it25ii care, ;,tr"o a,umit2 m2sur2, ;3i me,5i, actua-itatea chiar 3i ;, perioada moder,2. %,ii specia-i3ti co,sider2 c2 opere-e -iterare 3i 0i-o7o0ice di, Chi,a, I,dia, *recia, Roma 3i 6/iptua,tic, care 1i7ea72 crima 3i co,seci,5e-e ei pericu-oase, su,t dem,e de ;,ce" puturi-e 3tii,5ei =crimi,o-o/iei c-asice empirice=92. Proble&a educaiei corecte ca proble& eficient de prevenire a in( fraciunilor a 0ost a+ordat2 pe,tru prima dat2 de c2tre 0i-o7o0ii a,tici Co," 0iicius (Chi,a a,tic2), .ita/ora, 4emocrit, Socrate (*recia a,tic2). Confucius (c. !!1"' 9 ;.e.,.) a e-a+orat teoria educa5iei supu3i-or pe +a7a e>emp-u-ui c;rmuitoru-ui, precum 3i teoria educa5iei 0ami-ia-e, +a7ate pe su+ordo,area ,eco,di5io,at2 a mem+ri-or mai mici ai 0ami-iei ce-or mai mari9&. Pitagora (sec. #" ;.e.,.) a pus +a7e-e sistemu-ui educa5iei ci1i-e ;, *recia a,tic2, co,tri+ui,d ast0e- -a rea-i7area m2surii respecti1e de pre1e" ,ire a i,0rac5io,a-it25ii. 4eoarece e- co,sidera c2 -a +a7a ;,tre/ii e>iste,5e stau ,umere-e, de a c2ror m2rime 3i or/a,i7are depi,de ;,s23i su+sta,5a 3i ;,su3iri-e tuturor -ucruri-or " credea c2 i,0rac5iu,i-e ,u pot 0i dec;t /re3e-i de ca-cu- . *e&ocrit (c. ' 0 sau '#0 ;.e.,. " a decedat -a ad;,ci +2tr;,e5e) a
89
`0. .i,ate-, ;, .. Bou7at et P..i,ate-, op$cit$,p$7F, cit. de *heor/heNistorea,u 3i Costic2 .2u,, \0MD" ."1#. io, *heor/hiu"Br2det, op$ cit$, p. 11 HcmopitH cp8iocotpuu B ' :?iCa>. MocLBa, 19! . :. 1, p.#1. Narcis *iur/iu, op$ cit$, p. 21.
,'
de71o-tat idei-e pri1i,d i,0-ue,5a asupra crimi,a-it25ii cu a<utoru- educa5iei, 0ii,d totodat2 ;,temeitoru- pro0i-a>iei 1ictimo-o/ice a i,0rac5iu,i-or. 6me,5io,a c2 o educa5ie corect2 poate asi/ura securitatea at;t a persoa,ei, c;t 3i a a1erii acesteia 0a52 de ate,tate-e crimi,a-e . Socrate (c. ' 0"&99 ;.e.,.) co,sidera c2 r2d2ci,i-e crimi,a-it25ii tre+uie c2utate ;, educa5ia ,esatis02c2toare a ti,erei /e,era5ii, ;, de0icie,5e-e siste" mu-ui de i,struire. ?mu- se comport2 r2u 0ii,dc2 ,u 3tie s2 se comporte +i,e. 4ac2 i,di1idu-ui i s"ar e>p-ica cum tre+uie s2 se comporte 3i de ce tre+uie s2 e1ite -ucruri-e re-e, atu,ci e- ,u 1a proceda ur;t. I, opi,ia -ui Socrate, oame,ii s21rr3esc 0apte re-e 3i amora-e co,trar 1oi,5ei proprii, c;,d su,t domi,a5i de 0urie, chi,ui5i de su0eri,5e 3i ademe,i5i de satis0acerea p-2ceri-or. Cau7a co," duitei i,<uste este ,edes21;r3irea societ25ii, i,su0icie,5a cu,o3ti,5e-or aute,tice 3i ,epriceperea de a tr2i9#. ;, *recia a,tic2 o ;,sem,2tate deose+it2 se acorda organi-rii statului ca factor care deter&in respectul fa de legi i de e,ecutarea acestora) .rota/oras me,5io,a c2 1ia5a socia-2 este u, re7u-tat a- m2iestriei po-itice. Iscusi,5a co,duc2toru-ui co,st2 ;, crearea u,ei a3a or;,duiri stata-e ;, care to5i oame,ii 1or 0i co,1i,3i de echitatea -e/i-or 3i 1or co,sidera drept o 0eri" cire e>ecutarea acestora. ;,c2 di, sec. a- 8G"-ea ;.e.,. au 0ost a-e3i -e/is-a" tori ;,s2rci,a5i cu e-a+orarea -e/i-or scrise. Au r2mas ce-e+ri ate,ie,ii 4raco, 3i So-o,. 4raco, s"a e1ide,5iat pri, asprimea -e/i-or pe care -e"a 0ormu-at. Mare-e re0ormator So-o, a 0ost co,siderat drept u,u- di,tre cei 3apte ;,5e-ep5i ai *reciei a,tice. 6- i"a o+-i/at pe -ocuitorii Ate,ei ca ;, 0ie" care a, s2 dec-are c;rmuitoru-ui 1e,ituri-e -or. .ersoa,e-e care se eschi1au de -a aceast2 dispo7i5ie scris2 sau ,u erau ;, stare s2 pre7i,te o ar/ume,tare -e/a-2 a ,i1e-u-ui de trai ;,a-t erau ame,i,5ate cu pedeapsa capita-2. .ri, acti1itatea -or, -e/is-atorii au creat cadru- i,stitu5io,a- ,ecesar, au i,i5iat e-imi,area ar+itraru-ui cutumiar 3i au ;,t2rit ro-u- statu-ui ;, materie pe,a-2, pri, i,ter1e,5ie direct2 ;, ca7uri-e de omucidere9 . Platon (c.'2 "&' ;.e.,.), ;, -ucrarea sa =Statu-=, a 0ormu-at ideea c2 crime-e su,t cau7ate de -ipsa de cu-tur2, de proasta educa5ie 3i de =/re3ita or/a,i7are a statu-ui=. Mare-e 0i-o7o0 a- *reciei a,tice ,u ,umai a e>pus di1erse idei re0eritoare -a crimi,a-itate 3i /e,e7a acesteia, dar 3i a rea-i7at u,a di, prime-e cercet2ri socio-o/ice a-e 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-. .-ato, pe,tru prima dat2 a ;,ceput s2 e>ami,e7e ;,c2-c2ri-e de -e/e ca co,seci,5e a-e u,ei +o-i /ra1e a statu-ui. %,a di, surse-e pri,cipa-e a-e acestei +o-i este, ;, opi,ia sa1a,tu-ui, discordia di,tre s2r2cie 3i +o/25ie. 4e aceea pe,tru a
P-Bpte CM. 9O,eM#Kpum$ P-emiGrpaA, 19 0, p. &#). 9# ,,a>?G, Flpoma op ;, I-<ia:?G, ComineHun B ,e>+ipe> :?Ma>. MocLBa, 199'. :I, p. '1)"' #.
8E
*heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, o[J.c[ .,p.-).
GD
pre1e,i i,0rac5iu,i-e 3i de7ordi,i-e, -e/is-atoru- tre+uie s2 sta+i-easc2 -imi" te-e s2r2ciei 3i +o/25iei ;, societate. 6ste admisi+i-, dup2 p2rerea -ui .-ato,, ca a1erea ce-or mai +o/a5i s2 dep23easc2 ,umai de patru ori a1erea ce-or
` " "9)
mai s2raci . ;, -ucr2ri-e sa-e .-ato, a a,a-i7at 0actorii care pot re5i,e oame,ii de -a ;,c2-carea -e/i-or. @a /rupu- 0actori-or respecti1i e- atri+uie durerea care este cau7at2 de-i,c1e,tu-ui pri, ap-icarea pedepseiF opi,ia pu+-ic2F co,3tii," cio7itatea 3i co,duita dem,2 (respecta+i-2)F stimu-area cet25e,i-or care res" pect2 -e/i-e=. ;, +a7a re7u-tate-or u,or cercet2ri crimi,o-o/ice specia-e, 0i-o7o0u- a sta+i-it moti1e-e s21;r3irii omoruri-or ;, Ate,a. .e primu- -oc dup2 0rec1e,5a -or s"au situat moti1e-e materia-e (te,di,5a de a 0i +o/at)F pe -ocu- doi " /oa,a dup2 o,oruri 3i pe -ocu- trei " te,di,5a de a ascu,de i," 0rac5iu,ea s21;r3it2 a,terior100. Platon este primu- /;,ditor a- a,tichit25ii care sesi7ea72 0aptu- c2 pedeapsa ,u poate 0i <usti0icat2 pri, ea ;,s23i, ca reac5ie -a r2u- produs pri, 0apta prohi+it2, ci tre+uie orie,tat2 c2tre u, scop care s2 co,stituie temeiu- <uridic 3i 0i-o7o0ic a- ap-ic2rii acesteia. Scopu- ide,ti0icat de mare-e 0i-o7o0 a,tic era /e,eros 3i moder, g pre1e,irea s21;r3irii a-tor crime ;, 1iitor. .-ato, a0irma c2 =ace- care 1rea s2 pedepseasc2 ;, mod <udicios, ,u pedepse3te di, prici,a 0aptei re-e care este u, -ucru trecut, c2ci ,u s"ar putea 0ace ca 0apta s2 ,u se 0i s21;r3it, ci pedepse3te ;, 1ederea 1iitoru-ui, precum ca 1i,o1atu- s2 ,u mai cad2 ;, /re3ea-2 3i pe,tru ca pedeapsa -ui s2"i ;,0r;,e7e pe cei-a-5i=101. .-ato, i,sista asupra caracteru-ui perso,a- a- pedepsei, adic2 ea ,u tre+uie s2 se r2s0r;,/2 3i asupra urma3i-or i,0ractoru-ui chiar dac2 acesta a ate,tat -a or;,duirea de stat. :otodat2, mare-e /;,ditor a,tic p-eda pe,tru compe,sarea pre<udiciu-ui cau7at 1ictimei pri, i,0rac5iu,e102. .-ato, a re-e1at ro-u- ,e/ati1 a,epedepsirii ca u,a di, cau7e-e pri,cipa-e a-e de-icte-or10&. I, a,tichitate corup5ia era 0rec1e,t2 ;, cadru- crimi,a-it25ii, ;,c;t .-ato, propu,ea -e/is-atori-or s2 0ie pedepsi5i cu moartea 0u,c5io,arii pu+-ici care primesc daruri pe,tru a"3i 0ace datoria. =Nu tre+uie s2 prime3ti daruri "spu,e e- " ,ici pe,tru -ucruri +u,e, ,ici pe,tru -ucruri re-e=10'. 4eose+it de aspru erau pedepsi5i ma/istra5ii care <udecau str;m+ ;, schim+u- +a,i-or
I-<ia:?G, 3aK#H :oiua>. MocLBa, 19 2. :.&. H$P, p. 219. 99 I<idem,p$ 10)"111. I<idem, p. &!9"&#0.
100 I
101
.-ato,, Eialoguri, 0rotogoras, .aris, 6d. @es Be--es @ettres, 19##, &2', a,+, cit. de *heor/he Nistorea,u 3i Costic2 .2u,, op$ cit$, p. 1). LpGMGG?Piorh. ,o[- oSme0- pea. A.G. 0-o<iroBoi;, Dten$$ rpB,,a GG_t>.AM"G?.MA, MocLBa, 199 , p. . 10' TP-a:0G> 3aK#HoG. CoHunemia B :pe> :oiua>. MocLBa, 19 2. :.&. G.2, p.&'0. *heor/he A,to,iu, Codul penal pe 4n1elesultuturorN Bucure3ti, 19)), p. !!"#0.
!9
primi5i. Gerodot ,e comu,ic2 cum re/e-e persa, Cam+Bse a poru,cit s2 0ie ucis u, <udec2tor 1i,o1at de corup5ie, iar cu pie-ea acestuia s2 0ie tapisat scau,u- tro,u-ui re/a-. 4arius, u, a-t re/e persa,, o+i3,uia s2"i co,dam,e -a moarte pri, sp;,7ur2toare pe 0u,c5io,arii corup5i 4iscipo- a- -ui .-ato,, Aristotel (&)'"&22 ;.e.,.) imp-ic2 pri,tre cau7e-e crimi,a-it25ii " s2r2cia, ;,-es,iri-e ,e;,temeiate a-e u,or p2turi socia-e 3i -ipsa de drepturi po-itice a-e a-tora, co,tradic5ii-e i,teret,ice, di,tre =popu-a5ia de ,eam di0erit (di, tri+uri di0erite)=. 6- co,dam,2 cu-tu- +o/25iei, me,5io,;,d c2 ce-e mai /ra1e i,0rac5iu,i se s21;r3esc pe,tru a o+5i,e u, +e-3u/, dar ,u di, moti1u- i,su0icie,5ei o+iecte-or de prima ,ecesitate10#. @upta cu corup5ia este co,siderat2 de mare-e /;,ditor drept +a72 a sta+i-it25ii stata-e. Aristote-, re0-ect;,d despre m2suri-e de i,0-ue,52 asupra crimi,a-it25ii, e1ide,5ia72 ;, deose+i urm2torii 0actori socia-i: echita+i-a or/a,i7are a statu-uiF sta+i-itatea -e/i-orF suprema5ia ,eco,di5io,at2 a -e/i-or asupra persoa,e-or cu 0u,c5ii de r2spu,dereF -upta cu corup5iaF de71o-tarea eco,omiei 3i asi/urarea u,ui ,i1e- de trai ;,a-t a- popu-a5ieiF acordarea posi+i-it25i-or de rea-i7are a acti1it25ii oame,i-or ;, dome,ii socia-"uti-e10 . Mare-e 0i-o7o0 a- *reciei a,tice era co,1i,s c2 sistemu- de educa5ie este teme-ia sta+i-it25ii or;,duirii de stat. Ast0e-, e- me,5io,ea72 c2 ,u 1or 0i de 0o-os ,ici ce-e mai +u,e -e/i dac2 cet25e,ii ,u 1or 0i depri,3i cu ordi,ea di, stat 3i educa5i ;, spiritu- acesteia10). Aristote- e1ide,5ia72 urm2toare-e sar" ci,i pri,cipa-e a-e educa5iei ti,eretu-ui: 0ormarea capacit25ii de a se supu,e -e/i-orF a se,si+i-it25ii de a respecta co,sec1e,t idea-uri-e etice, a pri,cipii" -or 3i ,orme-or mora-eF 0ormarea ;,su3irii de a 0i doci- 0a52 de -e/is-ator. 4e aseme,ea, mare-e 0i-o7o0 e1a-uea72 importa,5a ro-u-ui pre1e,ti1 a- pedep" sei, a0irm;,d c2 o persoa,2 comite o crim2 atu,ci c;,d ,u se a3teapt2 -a ,ici o pedeaps2, ori atu,ci c;,d a1a,ta<e-e o+5i,ute di, 0apta prohi+it2 precum" p2,esc ;, 0a5a pedepsei109.
Io, *heor/hiu"Br2det, op$ cit$, p. 12. ApGC:?:e<:+, 6lonumuKa ;, ApGC:?:e<i+. Cotummia B '"K :o,ia>. MocLBa, 19)&, :.', p. '1#"'1 ,'21. 10 ApGC:?:e<i+, :on<iuan amum ;, ApGC:?:e<it. CoGGGeGGa: B '"> :?Ma>. MocLBa. 19)&, :.', p.29!"& '.
10) ., . , 109 .
I<iaem, p. '. Aristote-, &rta poetic% ;i arta retoric%, cap. 12, cit. de M. Li--ias, 0recis de criminologie, Ber,a, 6d. Staemp0-i a,d cie S.A., 1991, p. ''&.
#0
;, Roma a,tic2 se e1ide,5ia72 ;,deose+i idei-e -ui Cicero 3i Seneca pri" 1i,d cau7e-e i,0rac5iu,i-or, i,0ractorii 3i pri,cipii-e r2spu,derii pe,tru s21;r3irea 0apte-or prohi+ite. Marius Iullius Cicero(10#"'& ;.e.,.), i-ustru orator <udiciar 3i po-itic aRomei a,tice co,sidera drept cau72 a crimei pasiu,i-e ira5io,a-e 3i ,es2" 5ioase a-e i,di1idu-ui pe,tru p-2ceri-e di, e>terior, care 0ii,d ,est2p;,ite ti,d ,echi+7uit spre satis0acere, precum 3i spera,5a acestuia c2 ,u 1a 0i pedepsit. ? importa,52 deose+it2 i se acord2 pedepsei care urm2re3te scopu- pro0i-a" >iei /e,era-e 3i i,di1idua-e, asi/ur;,d securitatea societ25ii. .edeapsa, ;, opi,ia -ui Cicero, tre+uie s2 corespu,d2 ,u ,umai pre<udiciu-ui cau7at, dar 3i -aturii su+iecti1e a 0aptei. Ai-o7o0u- 3i scriitoru- -ati, Seneca (c. ' ;.e.,. " #! e.,.) ca 3i .-ato, co," sidera c2 ,ici u, om ;,5e-ept ,u pedepse3te pe,tru c2 s"a s21;r3it o 0apt2 rea, ci pe,tru ca ea s2 ,u 0ie repetat2. .edeapsa tre+uie s2 ti,d2 at;t spre cori<area 1i,o1atu-ui, c;t 3i s2 asi/ure securitatea societ25ii i,0-ue,5;,d asupra a-tor mem+ri ai acesteia. Se,eca ca 3i Cicero acorda mai ;,t;i de toate ate,5ie ,u pre<udiciu-ui cau7at, ci caracteristici-or persoa,ei care a comis i,0rac5iu,ea. ;, Roma a,tic2 ;, perioada de /u1er,are a -ui .ompei (.ompeius) a 0ost rea-i7at cu succes u,u- di, prime-e e>perime,te crimi,o-o/ice. .ira5ii -ua5i pri7o,ieri ;, marea Meditera,2 ,u erau e>ecuta5i, ci str2muta5i ;, re/iu,i-e ;,dep2rtate de mare 3i ;,7estra5i cu -oturi de p2m;,t ceea ce permitea ast0etra,s0ormarea acestora di, crimi,a-i ;, s-u<itori ci,sti5i ai societ25ii 110. Iu-ius Cesar (102 sau 100"'' ;.e.,.) a rea-i7at, de aseme,ea, u, 3ir de idei crimi" ,o-o/ice, a/ra1;,d pedeapsa ap-icat2 i,0ractori-or. 6- pedepsea oame,ii +o" /a5i pe,tru omor, deposed;,du"i de toat2 a1erea, iar pe,tru a-te i,0rac5iu,i "de o <um2tate di, a1ere. ;, deose+i, erau respectate cu stricte5e -e/i-e ;m" potri1a -u>u-ui1=. Co,ti,uatoru- -ui Cesar " Au/ust (#& ;.e.,. " 1' e.,.) " a ;,ceput s2 uti-i7e7e trupe-e armate ;, scopuri po-i5ie,e3ti, care au de1e,it u, mi<-oc e0icie,t de pre1e,ire a t;-h2rii-or112. :i+erius ('2 ;.e.,. " & e.,.) a apreciat ;,a-t aceast2 e>perie,52 3i de1e,i,d ;mp2rat a i,trodus posturi mi" -itare ;, Ita-ia mu-t mai mu-te ca pe timpu- -ui Au/ust. Scopu- i,troducerii u,or ast0e- de posturi era asi/urarea securit25ii ;mpotri1a t;-h2rii-or, <a0uri-or 3i tu-+ur2ri-or a,ti-e/a-e11&. I, 61u- mediu domi,a,t2 a 0ost co,cep5ia cre3ti,2 care co,sidera c2 i," 0rac5iu,ea ,u este ,umai o 0apt2 i-e/a-2 pri, care se ;,ca-c2 ,orme-e sta+i-ite de stat, dar 3i u, p2cat 0a52 de 4um,e7eu, 0ii,d re7u-tatu- i,0-ue,5ei 0or5e-or
,<iBrap>, TloMneu ;, ,<iBrap>. M37panH<ie dKU3momicamm$ MocLBa, 1990, :. 2, p. &0'. CBe>oGGG T$T$,@Kn3H< /eenadiiamu i=e3apeu$ MocLBa, 1990, p. 22. I<idem, p. !1. I<idem, p. 9&.
/9
demo,ice. Ap-icarea pedepsei de c2tre stat este ,ecesar2 deoarece a3a 1rea 4um,e7eu. Sus5i,2tori ai ;,5e-e/erii teocratice a se,su-ui pedepsei erau 3i Io&a dJAKuino (122!"12 '), pro0esor -a .aris, Roma, Bo-o/,a 3i Neapo-e 3i Martin Lut%er (1')&"1!'#). Se co,sidera c2 pedeapsa a+ate m;,ia -ui 4um,e7eu de -a 5ara u,de a 0ost s21;r3it2 i,0rac5iu,ea 3i ast0e- ea este iertat2 de acest p2cat. I,0ractoru- su0eri,d ;, urma ap-ic2rii pedepsei ;3i isp23e3te p2cate-e 3i se ;mpac2 cu 4um,e7eu. 6-a+or;,d co,ceptude crimi,a- drept comp-ice a- 0or5e-or dia1o-u-ui, teo" reticie,ii i,chi7i5iei au propus u, 3ir de procedee practice de depistare a aces" tora, ;, ca-itate de ast0e- de procedee erau practicate torturi-e /roa7,ice, pre" cum 3i c2ut2ri-e a3a",umitor =sem,e specia-e a-e dracu-ui=. =Sem,e specia-e a-e dracu-ui= erau co,siderate a-u,i5e-e, ,e/ii, 0a5a pa-id2, pre7e,5a pe corp a -ocuri-or di, care, 0ii,d ;,5epate cu acu-, ,u cur/e s;,/e-e. 6rau a,a-i7ate, de aseme,ea, aspecte-e teoretice a-e ma,i0est2ri-or ,ecuratu-ui ;, co,duita oa" me,i-or, 0ii,d e-a+orat deose+it de mi,u5ios ;, +a7a acestora procesu- i,chi" 7itoria- 3i m2suri-e de pedeaps2. Ideea de e>pia5iu,e a co,dus -a adoptarea u,ui sistem draco,ic de pe" depse. I,chi7itorii co,siderau arderea pe ru/ u,a di, ce-e mai uma,e pe" depse. Co,0orm ca-cu-e-or e0ectuate de specia-i3ti, ;, Spa,ia medie1a-2 circa &00 mii oame,i au de1e,it 1ictime a-e i,chi7i5iei di, care &0 de mii au 0ost ar3i pe ru/11'. ;, pre7e,5a circumsta,5e-or ate,ua,te, acei care tre+uiau s2 0ie ar3i pe ru/ mai ;,t;i erau supu3i su/rum2rii. .ri, orie,tarea sa spre cau7e de ordi, mistic, /;,direa crimi,o-o/ic2 ,u a cu,oscut ,ici u, pro/res percepti+i- ;, perioada 61u-ui mediu. :otu3i, ;, co,di5ii-e domi,a5iei 1i7iu,i-or re-i/ioase asupra crimei, crimi,a-u-ui 3i pe" depsei, ideea pri1i,d re0ormarea societ25ii ca m2sur2 de i,0-ue,52 ;mpotri1a 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- ,"a 0ost distrus2 comp-et. Ideea respecti12 a 0ost de71o-tat2 ;, -ucr2ri-e -ui I) Morus (1' )"1!&!), Ar. Baco, (1!#1"1#2#), I) Ca&panella (1!#)"1#&9). I%o&as Morus" /;,ditor uma,ist 3i om de stat e,/-e7, ;, re,umita sa -ucrare despre i,su-a ima/i,ar2 =%topia= a ar2tat c2 -a ori/i,ea crimi,a-it25ii medie1a-e se a0-2 co,tradic5ii-e acestei epoci istorice 3i a protestat co,tra pedepsei cu moartea 3i pedepse-or corpora-e pre127ute de -e/i-e de atu,ci. :h. Morus a su+-i,iat importa,5a m2suri-or educati1e ap-icate co,dam,a5i" -or ;, scopu- rei,ser5iei -or socia-e11!. Idei simi-are au 0ost e>puse 3i de 0i-o" 7o0u- 3i poetu- ita-ia, I) Ca&panella ;, -ucrarea sa =?ra3u- soare-ui=. Ai-o7o0u- e,/-e7 Fr) #acon acorda ate,5ie ma<or2 per0ect2rii -e/i-or, scopu- c2rora, ;, opi,ia -ui, este de a"i 0ace c;t mai 0erici5i pe to5i cet25e,ii.
?08ioco=pcKaH am"UKnoneduM$ MoCLBa, 19#2, :. 2, p.2 . Io, *heor/hiu"Br2det, op$ cit$, p. 1&"1'.
/@
Ao,datoru- materia-ismu-ui e,/-e7 opta pe,tru ;,-ocuirea a+ord2rii meta0i" 7ice pri, cea po7iti1ist2, co,dam,a caracteru- aspru a- pedepse-or 3i sama" 1o-,icia <udec2toreasc2. 6- acorda o importa,52 deose+it2 codi0ic2rii -e/i-or 3i co,sidera c2 ce-e mai +u,e su,t -e/i-e care o0er2 c;t mai pu5i,e posi+i-it25i pe,tru sama1o-,icia <udec2toru-ui. Idei-e respecti1e erau ;, aceast2 perioad2 pro+a+i- u,ice, 0ii,dc2 co,ce" perea teocratic2 a crimei 3i pedepsei ;, epoca medie1a-2 se +a7a pe e>p-ica" rea ,ep2m;,tea,2 a ese,5ei i,0rac5iu,ii, care ,u este determi,at2 de circum" sta,5e-e co,crete a-e -ocu-ui 3i timpu-ui 3i ,u depi,de de ra5iu,ea uma,2. Numai ;, sec. K8III, odat2 cu de71o-tarea ra5io,a-ismu-ui, oame,ii au c2" p2tat posi+i-it25i spiritua-e 3i socia-e ,ecesare pe,tru a+ordarea rea-2 3i cri" tic2 a u,or ast0e- de 0e,ome,e cum su,t co,0ormismu-, comportame,tude1ia,t 3i crimi,a-itatea.
&.2.Crimi,o-o/ia c-asic2
=Crimi,o-o/ia c-asic2= repre7i,t2 sistemu- de idei crimi,o-o/ice despre i,0rac5iu,i 3i com+aterea acestora, 0ormu-ate ;, cadru- 3co-ii c-asice a drep" tu-ui pe,a- care a domi,at u-time-e dece,ii a-e sec. K8III 3i prime-e dece,ii a-e sec. a- K-K"-ea. I, cadru- acestei 3co-i idei-e crimi,o-o/ice erau -e/ate or/a,ic de dreptu- pe,a-. Noua 1i7iu,e asupra ori/i,ii crimi,o-o/iei=# co," sider2 c2 coala clasic este etapa iniial de for&are a tiinei cri&ino( logiei) A-5i autori su,t ;,s2 ce1a mai re7er1a5i 3i sus5i, c2 este 1or+a de o cri&inologie .nc +intuitiv+99E" dar care apare cu u, seco- ;,ai,te de @om+roso. Apari5ia 3co-ii c-asice a 0ost 0a1ori7at2 de amp-i0icarea 1i7iu,i-or uma" ,iste pri1i,d de71o-tarea procese-or socia-e, i,c-usi1 3i a procese-or de i," 0-ue,5are a crimi,a-it25ii. .ri,cipiu- uma,ismu-ui a 0ost situat -a +a7a -ucr2" ri-or 0i-o7o0i-or i-umi,i3ti di, sec. K8III Mo,tesYuieu, Rousseau, 8o-taire, Ge-1etius, 4iderot, care au de71o-tat idei-e utopi3ti-or :. Morus 3i :. Campa,e--a despre or;,duirea socia-2 echita+i-2 ca mi<-oc de i7+21ire a sta" tu-ui de crimi,a-itate, o0eri,du"-e u, co,5i,ut mai rea-. Ast0e-, ;, opi,ia ma" ri-or /;,ditori, sta+i-irea e/a-it25ii cet25e,i-or,= ;,-2turarea s2r2ciei 3i -ipsei de drepturi a p2turi-or socia-e de0a1ori7ate 1or reduce su+sta,5ia- ,i1e-u- cri" mi,a-it25ii. 6>iste,5a armo,iei ;, societate 3i a p2cii socia-e este m2sura cea mai +u,2 de ;,-2turare a crimi,a-it25ii. Repre7e,ta,5ii i-umi,ismu-ui optau pe,tru uma,i7area ;,tre/u-ui sistem de i,0-ue,52 asupra crimi,a-it25ii pri, reducerea ro-u-ui 3i /radu-ui de ap-i"
." Beir,e, i$ Messerschidt, Criminology, Garcourt Brace Po1a,o1ich, I,c., 1991, p.29!F <%GaBaep r.G., op$ cit, p. ##"#)F etc. Io, *heor/hiu"Br2det, op$ cit$, p. 1!.
(.T.
care a pedepsei. Mu-te idei au 0ost e>puse de marii 0i-o7o0i re0eritor -a uma" ,i7area pedepse-or. 6i se pro,u,5au cu 0ermitate pe,tru predomi,area pre" 1e,irii i,0rac5iu,i-or ;, raport cu pedepsirea acestora. Mo,tesYuieu, ;, -u" crarea =@Desprit de -ois= (4espre spiritu- -e/i-or), a0irma: =u, -e/iuitor +u, 1a c2uta ,u at;t s2 pedepseasc2 i,0rac5iu,i-e, c;t s2 -e pre1i,2F e- se 1a str2" dui mai mu-t s2 ;m+u,2t25easc2 mora1uri-e dec;t s2 ap-ice pedepse=11). Repre7e,ta,5ii 3co-ii c-asice Cesare #eccaria" 4ere&= #ent%a&" 4o%n 5oLard" P)I)A) Feuerbac% etc, 0ii,d i,0-ue,5a5i de idei-e i-umi,iste, au respi,s ;, mod hot2r;t co,ceperea teo-o/ic2 a i,0rac5io,a-it25ii ca re7u-tat ai,0-ue,5ei 0or5e-or sata,ei, co,seci,52 a u,e-tiri-or dia1o-u-ui. Co,0orm opi" ,iei 3tii,5i0ice a acestor sa1a,5i intelectul 3i raiunea su,t tr2s2turi-e pri,ci" pa-e a-e omu-ui ;, +a7a c2rora poate 0i 0ormu-at2 orice e>p-ica5ie pri1i,d comportame,tu- -ui i,di1idua- 3i socia-. I,di1idu- si,/ur ;3i co,tro-ea72 soarta ;, co,0ormitate cu libera sa voin) Infraciunea este re-ultatul optrii contiente a o&ului .n-estrat cu o contiin absolut liber) I,di" 1idu- ;3i ma,i0est2 ,epre0eri,5a pe,tru +i,e sau r2u ;, 0u,c5ie de /radu- asi" mi-2rii de c2tre e- a ,orme-or mora-e de co,duit2, ;, procesu- educa5iei. Reac5ia ra5io,a-2 a societ25ii 0a52 de i,0rac5iu,e, ;, opi,ia repre7e,ta,5i-or 3co-ii c-asice, co,st2 ;, ridicarea costu-ui pe care crimi,a-u- tre+uie s2"1 p-2teasc2 pe,tru 0apta prohi+it2 3i reducerea, pri, urmare, a =uti-it25ii= acesteia pe,tru su+iect. Ast0e-, i,di1idu- pus ;, situa5ia s2 a-ea/2 ;,tre p-2" cere 3i durere, ra5io,;,d tre+uie s2 se co,0orme7e. A3adar, pedeapsa are me,irea de a re5i,e oame,ii de -a comiterea i,0rac5iu,i-or. Repre7e,ta,5ii 3co-ii c-asice optau pe,tru ec%itatea 3i inevitabilitatea pedepsei" dar ,u pe,tru cru7imea ei. Hcoa-a c-asic2 acorda o ate,5ie pri,cipa-2 0aptei socia-" me,te pericu-oase, iar mai ;,ai,te " 1i,o125iei 3i era orie,tat2 -a ap2rarea i,terese-or statu-ui de drept. A3adar, 3coa-a c-asic2 a dreptu-ui pe,a- 3i a crimi,o-o/iei se caracteri" 7ea72 pri, urm2toare-e tr2s2turi: ce,trarea studiu-ui crimi,o-o/ie asupra 0aptei comiseF co,siderarea -i+eru-ui ar+itru ca 0u,dame,t a- oric2rei ac5iu,i uma,e, i,c-usi1 3i acomportame,tu-ui i,0rac5io,a-F ;, 1irtutea 0aptu-ui c2 persoa,a ;,7estrat2 cu -i+era 1oi,52 optea72 pe,tru u, r2u, ea tre+uie s2 suporte pedeapsa pe,tru aceast2 a-e/ereF -uarea deci7iei pri1i,d s21;r3irea i,0rac5iu,ii poart2 ,umai caracter ra5io,a-. I,di1idu- comite crima doar ;, ca7u-, c;,d co,sider2 c2 ea este uti-2 pe,tru d;,su- c;,t2ri,d toate ar/ume,te-e pro 3i co,traF
8. .apadopo-, -tudiu introductiv la edi1ia 4n lim<a rom/n% a lucr%rii lui Cesare Ceccaria, Eespre in=rac1iuni ;i pedepse, 1d) Htiinific" #ucureti" 19#!, p.@K8II, cit. de *heor/he Nistorea,u 3i Costic2 .2u,, op$ cit$, p. 21.
/B
i,te,si0ic;,d pedeapsa, societatea 0ace ca i,0rac5iu,ea s2 de1i,2 mai pu5i, 0ermec2toare, ceea ce permite, ca urmare, re5i,erea oame,i-or de -a s21;r3irea acestoraF propor5io,a-i7area pedepsei ;, raport cu /ra1itatea 0apteiF iscusi,5a 3i uma,ismu- -e/is-atoru-ui co,st2 ;, aceea ca ;,2sprirea pedepsei s2 ,u 0ie e0ectuat2 ;, +a7a pri,cipiu-ui =cu c;t mai mu-t, cu at;t mai +i,e=, dar apri,cipiu-ui =a ;,2spri ;,tr"at;ta ca i,0rac5iu,ea s2 de1i,2 hidoas2=. ?+ser12m di, tr2s2turi-e e1ide,5iate a-e 3co-ii c-asice ,u ,umai reac5ia -a o+scura,tismu- 3i ar+itrariu- 0euda-, dar 3i i,0-ue,5a decisi12 a idei-or i-umi,iste, te,di,5a de a se ;,temeia u, ,ou uma,ism. Hcoa-a c-asic2 a dreptu-ui pe,a- 3i a crimi,o-o/iei este repre7e,tat2 cemai pre/,a,t de <uristu- ita-ia, Cesare #eccaria (1 &)"1 9') care a si,teti7at idei-e i-umi,i3ti-or ;, mo,o/ra0ia =4ei de-itti e de-e pe,e= (4espre i,0rac5iu,i 3i pedepse) ap2rut2 ;, 1 #'. :e7e-e 0ormu-ate de Beccaria ;, -ucrarea sa au re1o-u5io,at /;,direa <uridic2 deschi7;,d ,oi ori7o,turi ;, pro+-ematica crimei 3i a <usti5iei pe,a-e. Co,siderat2 ca u, 1erita+i- mo,ume,t a- 0i-o7o0iei <uri" dice, opera respecti12 a,ticipea72 rea-i72ri-e dreptu-ui pe,a- moder,, pu,;,d pe primu- p-a, uma,ismu- 3i ra5iu,ea, p-ed;,d pe,tru ridicarea omu-ui ;mpo" tri1a 1io-e,5ei 3i a sistemu-ui i,chi7itoria-, su+-i,ii,d importa,5a deose+it2 a pre1e,irii de-icte-or119. .u,;,d acce,t pe dem,itatea uma,2 3i respectarea i,te/ra-2 a persoa,ei, Cesare Beccaria a impus ;, co,3tii,5a epocii pri,cipii 0u,dame,ta-e pe,tru dreptu- pe,a- moder,, cum ar 0i " -e/a-itatea i,crimi,2rii 3i a pedepsei, ,e" cesitatea i,di1idua-i72rii pedepsei, i,e1ita+i-itatea pedepsei, caracteru- per" so,a- a- pedepsei, propor5io,a-i7area pedepsei ;, raport cu /ra1itatea 0aptei. Autoru- co,sidera c2 scopu- pedepsei ,u este torturarea 3i cau7area de su0e" ri,5e 02ptuitori-or, dar de a pre1e,i s21;r3irea ,oi-or 0apte socia-"pericu-oase de c2tre i,0ractor, precum 3i de a"i re5i,e pe a-5ii de -a comiterea u,or ac5i" u,i simi-are120. Acord;,d o ate,5ie deose+it2 studiu-ui pedepsei capita-e, C. Beccaria me,5io,a c2 ap-icarea acestei pedepse este i,uti-2 0ii,d pe,tru oa" me,i u, e>emp-u de ma,i0estare a cru7imei 121. *;,ditoru- propu,e ;,-ocuirea pedepsei capita-e pri, dete,5ia pe 1ia52 care este 3i mai uma,2 3i mai e0icie,t2 ca m2sur2 de pre1e,5ie /e,era-2122.
AI. Ba-aci, 0re=a1% Ia edi5ia ;, -im+a romO,2 a -ucr2rii -ui C. Beccaria, Eespre in=rac1iuni ;i 0edepse, 6dit. 3tii,5i0ic2, Bucure3ti, 19#!, p. K8II. 0eape 6eLapGa, # npecmyn"ienu8c u uaKCCaHuit!$ MocLBa, MC:6PICN 6GMI1A, 199!, p. 10!"10#.
12]
! i<idem, p. 1 !. I<idem, p. 1 2"1 &.
/G
A+ord;,d i,0rac5iu,ea, i,0ractoru- 3i pedeapsa ;,tr"o 1i7iu,e 0oarte -ar/2 (0i-o7o0ic2, <uridic2, socio-o/ic2, etic2 etc.) Beccaria a p2tru,s ;, dome,iucrimi,o-o/iei -a,s;,d idei care au dep23it tot ce se spusese p;,2 -a e- 3i care au pre0i/urat ,oi direc5ii de cercetare a crimi,a-it25ii. Ast0e-, ;, para/ra0ure0eritor -a 0urt, autoru- re-e12 c2 ;, etio-o/ia acestei i,0rac5iu,i situa5ia eco" ,omic2 <oac2 u, roimporta,t. 6- recu,oa3te c2 0urtu- este co,seci,5a mi7e" riei 3i a disper2rii, i,0rac5iu,ea respecti12 0ii,d s21;r3it2 de acea parte ,e,o" rocit2 a ome,irii, c2reia dreptu- de proprietate ,u i"a -2sat dec;t simp-a e>is" te,5212&. Importa,52 metodo-o/ic2 are su/estia -ui C. Beccaria re0eritoare -a 0aptu- c2 u,e-e di, i,0rac5iu,i pu, ;, e1ide,52 0actori crimi,o/e,i proprii. .-ec;,d de -a te7a c2 este mai +i,e s2 se pre1i,2 i,0rac5iu,i-e dec;t s2 0ie pedepsite, Beccaria propu,e c;te1a so-u5ii care 3i"au p2strat 1a-a+i-itatea p;,2 ;, 7i-e-e ,oastre: e-a+orarea u,ui cadru -e/is-ati1 simp-u, c-ar 3i accesi" +i- tuturor mem+ri-or societ25iiF premierea 1irtu5i-orF ridicarea ,i1e-u-ui de i,struireF per0ec5io,area procesu-ui educati1F -umi,area ora3e-or pe timpu,op5ii di, co,tu- statu-uiF or/a,i7area u,or /2r7i pe cartiereF com+aterea para7itismu-ui socia-12'. Co,tempora, cu Beccaria, sa1a,tu- e,/-e7 4ere&= #ent%a& (1 ')" 1)&&) de71o-t2 pro+-ematica pe,a-o/iei, p-ed;,d pe,tru o uma,i7are a sis" temu-ui pe,a- ;, a,sam+-u, precum 3i pe,tru o amp-2 re0orm2 a modu-ui de e>ecutare a pedepse-or. Be,tham co,sidera c2 u,a di, cau7e-e pri,cipa-e a-e crimi,a-it25ii este ,edes21;r3irea -e/i-or. Aii,d repre7e,ta,t a- 0i-o7o0iei uti" -itariste, e- era co,1i,s c2 cu a<utoru- -e/is-a5iei poate 0i ;, a3a 0e- re/-e" me,tat2 co,duita oame,i-or, ;,c;t ei s2 de1i,2 0erici5i. ?rice i,di1id, ;, opi" ,ia sa1a,tu-ui, dori,d s2 o+5i,2 o p-2cere ma>ima-2 3i s2 suporte su0eri,5e mi,ima-e, estimea72 co,seci,5e-e po7iti1e 3i ,e/ati1e a-e ;,c2-c2rii de -e/e. I, 0u,c5ie de 0aptu-: ce ;i 1a aduce i,0rac5iu,ea mai mu-t " +i,e sau r2u, i," di1idu- decide de a o s21;r3i sau de ,u a o s21;r3i. 4eci, 02ptuitoru- are ati" tudi,e uti-itar2 0a52 de 0apta prohi+it2 3i ti,de s2 o+5i,2 cemai mare a1a,ta< ;, urma s21;r3irii acesteia. 4e aceea, este ,ecesar ca -e/ea pe,a-2 s2 pre" 1ad2 o a3a pedeaps2 care ar 0ace i,0rac5iu,ea i,uti-2. Be,tham co,sidera c2 r2u- cau7at pri, pedeaps2 tre+uie s2 dep23easc2 a1a,ta<u- o+5i,ut ;, urma i,0rac5iu,ii12!. I, de71o-tarea 3co-ii c-asice a dreptu-ui pe,a- 3i a crimi,o-o/iei 3i"a adus aportu- pra/matic e,/-e7u- 4o%n 5oLard (1 2#"1 90), care mu-t timp a studiat situa5ia co,dam,a5i-or ;, pe,ite,ciare-e di0erite-or state a-e -umii, pu+-ic;,d ;, a,u- 1 , pe +a7a mi<-oace-or proprii, -ucrarea =Starea pe,i"
I<idem, p. 1'#. 12' I<idem, p. 2&0"2'2, 10&. 12! 6eG>aM G., #cnoeHue Hmana y o"ioeH#2o Kodenca ;, BemaM G. M37paHH<ie comiHemin C",#., 1)# . :.-F BemaM G., TlpuHi=unu 3aK#Hodamen<cmea$ MocLBa, 1)9#.
//
te,ciare-or ;, A,/-ia 3i ]ara *a-i-or= 3i reparti7;,d"o mem+ri-or par-ame," tu-ui +rita,ic. Mo,o/ra0ia a produs o i,0-ue,52 puter,ic2 asupra opi,iei pu" +-ice, e-ucid;,d re7u-tate-e cercet2ri-or pro0u,de rea-i7ate de GoCard ;, timpu- mu-tip-e-or sa-e 1i7ite a-e pe,ite,ciare-or di, 6uropa 3i America12#. Numai ;, 52ri-e 6uropei Poh, GoCard a e0ectuat ci,ci dep-as2ri, 1i7it;,d peste &00 de ;,chisori12 . Sa1a,tu- a pre7e,tat par-ame,tu-ui +rita,ic o i," 0orma5ie empiric2 +o/at2 pe,tru adoptarea u,ei ,oi -e/is-a5ii precum 3i pro" iecte de -e/i pri1i,d e>ecutarea pedepsei. .roiecte-e de -e/i e-a+orate 3i pro" puse de Poh, GoCard au 0ost adoptate de par-ame,t ;, perioada 1 )"1 )2. GoCard opta pe,tru respectarea drepturi-or omu-ui, ;m+u,2t25irea co,di5ii" -or de 1ia52 3i me,5i,erea s2,2t25ii de5i,u5i-or. 6- a reu3it s2 impu,2 di0e" re,5ierea co,dam,a5i-or ;,tre5i,u5i ;, pe,ite,ciare dup2 se>, 1;rst2 3i chiar separarea de5i,u5i-or ;, 0u,c5ie de tipu- i,0rac5iu,ii s21;r3iteF e- recoma,d2 s2 0ie co,struite ;,c2peri spa5ioase 3i -umi,oase pe,tru ;,tre5i,erea co,dam" ,a5i-or, precum 3i crearea co,di5ii-or de mu,c2. Idei-e -ui Poh, GoCard au 0ost deose+it de importa,te pe,tru de71o-tarea practicii mo,dia-e pri1itoare -a i,stitu5ii-e pe,ite,ciare. Me,5io,2m c2 sa1a,tu- a co,tri+uit perso,a- Ia rea-i7area idei-or sa-e re0eritoare -a atitudi,ea uma,2 3i ra5io,a-2 0a52 de co,dam,a5i, ;, di0erite 52ri a-e -umii. P)I)A) Feuerbac% (1 !"1)&&) este u, repre7e,ta,t i-ustru a- 3co-ii c-a" sice, autor a- u,ui ma,ua- deose+it de popu-ar de drept pe,a- 3i a dou2 mo" ,o/ra0ii ori/i,a-e =Surpri,72toare-e dosare <udiciare pe,a-e= 3i =4escrierea i,0rac5iu,i-or uimitoare, rea-i7at2 ;, +a7a dosare-or <udiciare= ;, care acord2 o ate,5ie co,sidera+i-2 a,a-i7ei cau7e-or i,0rac5iu,i-or 3i cercet2rii perso,a" -it25ii i,0ractoru-ui. Aeuer+ach este u,u- di, primii sa1a,5i care a e1ide,5iat ;, cadru- drep" tu-ui pe,a- ramuri 3tii,5i0ice auto,ome cum su,t: 0i-o7o0ia dreptu-ui de pe" depsire, psiho-o/ia crimi,a-2, po-itica pe,a-212). Idei-e respecti1e pot 0i co," siderate drept ;,ceputu- procesu-ui de de-imitare a crimi,o-o/iei ;,tr"o 3ti" i,52 auto,om2. :e7e-e teoretice pri1i,d pre1e,irea i,0rac5iu,i-or e-a+orate de Aeuer" +ach, su,t ;, mare parte simi-are cu idei-e -ui P. Be,tham. 4ori,5a de a s21;r3i de-ictu-, ;, opi,ia -ui Aeuer+ach, este curmat2 pri, co,1i,/erea c2 dup2 0apt2 1a sur1e,i i,e1ita+i- r2u- care dep23e3te cu mu-t acea ,ep-2cere care poate s2 apar2 ;, re7u-tatu- ,esatis0acerii ,27ui,5e-or 3i mo+i-uri-or129. 6- a e-a+orat teoria <uridico"pe,a-2 despre co,str;,/erea psihic2 sau ;,0rico"
K."L4. LepGep, op$ cit$, p. 122. %-Ga0-0-ep D$0i$, op$ cit$, p. #). _t>e0tep#a> I@A., 6 onoeuoe npaeo$ C.I:#., 1)10, p. '. I<idem, p. 1'.
sarea psihic2 ca scop a- pedepsei. Aeuer+ach a di1i7at pedepse-e ;, dou2 /rupuri. Scopu- primu-ui /rup de pedepse este i,spirarea u,ei repu-sii di, 0ric2 0a52 de i,0rac5iu,e, iar scopu- ce-ui de"a- doi-ea /rup de pedepse " de a demo,stra e0icacitatea -e/ii1&0. I, cadru- acestei teorii pot 0i e1ide,5iate doar idei-e pri1itoare -a pre1e,irea /e,era-2 a i,0rac5iu,i-or, iar ;, :ratatu- despre ;,chisoarea ra5io,a-2 autoru- acord2 o ate,5ie deose+it2 3i pre1e,irii i,di1i" dua-e " educa5iei 3i cori<2rii co,dam,a5i-or ;, i,stitu5ii-e pe,ite,ciare. Aeuer+ach a e-a+orat, de aseme,ea, a3a i,stitu5ii a-e dreptu-ui pe,a- cum su,t: compo,e,5a de i,0rac5iu,e, 1i,o125ia, te,tati1a, participa5ia. ;, /e,era-, 3co-ii c-asice a dreptu-ui pe,a- 3i a crimi,o-o/iei ;i este ca" racteristic ra5io,a-ismu- idea-ist. Repre7e,ta,5ii acestei 3co-i su,t u,eori critica5i pe,tru acordarea u,ei ate,5ii i,su0icie,te perso,a-it25ii i,0ractoru-ui, 0actori-or socia-i ai crimi,a-it25ii, pe,tru supraestimarea posi+i-it25i-or pe" depsei pe,a-e, reducerea pre1e,irii i,0rac5io,a-it25ii -a m2suri-e de educa5ie 3i i,struire. :otodat2, me,5io,2m c2 3coa-a c-asic2 a 0ost deose+it de pro" /resist2 pe,tru perioada ;, care a domi,at, iar idei-e ei ra5io,a-"uma,iste au a1ut o i,0-ue,52 co,sidera+i-2 asupra de71o-t2rii u-terioare a 3tii,5ei crimi" ,o-o/ice. Ast0e-, -a s0;r3itu- sec. a- K-K"-ea apare cure,tu- ,eoc-asic care a pre-uat idei-e 0u,dame,ta-e a-e 3co-ii c-asice ;m+i,;,du"-e cu 1i7iu,i socio" -o/ice 3i chiar a,tropo-o/ice. %, repre7e,ta,t i-ustru a- cure,tu-ui ,eoc-asic este austriacu- Fran- von Lis-t (1)!1"1919), care a mi-itat cu e,er/ie ;, 0a1oarea cercet2ri-or crimi,o-o/ice 3i ap-icarea ;, practic2 a re7u-tate-or o+5i,ute. Sa1a,tu- a e-a+orat o co,cep5ie ;,trea/2 a po-iticii pe,a-e pri1i,d pre1e,irea /e,era-2 3i specia-2 a crimi,a-it25ii pe +a7a ;,0rico32rii, cori<2rii 3i ,eutra-i72rii i,0ractori-or. 8o, @is7t co,sidera c2 pri,cipa-e-e mi<-oace de cori<are su,t m2suri-e educati1e care tre+uie ap-icate di0ere,5iat di0eritor tipuri de i,0ractori. 6ste ,ecesar de su+-i,iat, de aseme,ea, c2 idei-e 3co-ii c-asice a dreptu" -ui pe,a- 3i crimi,o-o/iei su,t actua-e 3i ast27i, 0ii,dc2 acestea, cu a,umite modi0ic2ri, co,stituie teme-ia sistemu-ui de i,0-ue,52 asupra crimi,a-it25ii ;, mu-te state a-e -umii.
&.&. Hcoa-a po7iti1ist2 ita-ia,2

Hcoa-a po7iti1ist2 ita-ia,2 repre7i,t2 urm2toarea etap2 ;, e1o-u5ia 3tii,5ei crimi,o-o/iei 0ii,d importa,t2 pri, reali-area .nlocuirii &etodologice a siste&ului &etafi-ic de anali- cu un siste& tiinific deter&inist) Re" pre7e,ta,5ii str2-uci5i ai 3co-ii respecti1e cum ar 0i Cesare Lo&broso" 1nrico Ferri i Cafaele $arofalo" aduc;,du"3i co,tri+u5ii ori/i,a-e -a studiucomportame,tu-ui crimi,a-, cu deta32ri 1i7i+i-e de -a u, pu,ct de 1edere -a
I<idem, p. 1#.
/D
a-tu-, 5i, de o orie,tare 0i-o7o0ic2 3i metodo-o/ic2 u,ic2 3i a,ume de cea care e1it2 /;,direa de tip deducti1ist 3i acord2 predi-ec5ie cercetrii po-itive pe ba- de e,peri&ent ( deci pe ba- de fapte observabile i verificabile) Apari5ia crimi,o-o/iei po7iti1iste a 0ost determi,at2 de de71o-tarea di, prime-e dece,ii a-e sec. a- K-K"-ea a cercetrilor e,peri&entale ale delincvenilor i a studiilor statistice privind feno&enul infracional) @a rea-i7area cercet2ri-or e>perime,ta-e a de-i,c1e,5i-or au co,tri+uit a,tropo-o/i, 0re,o-o/i1&1, medici de pe,ite,ciare. ;, cadru- acestor studii se ;,cerca ar/ume,tarea e>iste,5ei u,ei -e/2turi ;,tre corpu- 0i7ic 3i spiritui,di1idu-ui. Cercet2ri-e respecti1e co,stituie premisa a+ord2rii +ioa,tropo" -o/ice a etio-o/iei comportame,tu-ui i,0rac5io,a- ;, crimi,o-o/ie. %, roimporta,t ;, apari5ia 3i de71o-tarea acestei orie,t2ri re1i,e medicu-ui 3i a,atomistu-ui 1ie,e7 Fran- 4osep% $ali (1 !)"1)2)), co,siderat ;,temei" toru- 0re,o-o/iei 3i a,tropo-o/iei <udiciare. *a-i a0irma c2 ;, creieru- uma, pot 0i re-e1ate 2 de aptitudi,i pri,cipa-e a-e i,di1idu-ui. Ast0e-, ;, opi,ia sa1a,tu-ui, poate 0i determi,at ;, creier -ocu- di, care este ;,dem,at i,di1idu- s2 s21;r3easc2 omoru-, 0urtu-. 4isti,c5ii-e ;, circum1o-u5iu,i-e creieru-ui pot 0i sta+i-ite dup2 0orma cra,iu-ui, pri, pre7e,5a a,umitor pro" tu+era,te etc. Me,5io,2m, de aseme,ea, ;, acest co,te>t, studii-e de 0i7io/,omie1&2 a-e -ui 4)M)Lavater (1 '1"1)01), care ;, -ucr2ri-e sa-e a sus" 5i,ut ideea core-a5iei di,tre tr2s2turi-e 0e5ei 3i caracterF cercet2ri-e asupra cra,ii-or de-i,c1e,5i-or 3i asupra de/e,eresce,tei co,/e,ita-e rea-i7ate de adep5ii -ui *a-i " medicii Lauvergne" Morell" #roca i Nilson> pu+-ica5ii-e medicu-ui sco5ia, I%o&pson pri1i,d o+ser1a5ii-e sa-e asupra a peste !000 de de5i,u5iF studii-e e,/-e7u-ui Oicolson re0eritoare -a 1ia5a psihic2 a i," 0ractori-or, ;, de71o-tarea 3co-ii po7iti1iste 3i"a adus co,tri+u5ia 3i medicu0ra,ce7 *espine Propsper care, studii,d psiho-o/ia crimi,a-2, a emis ideea c2 crimi,a-itatea este co,seci,5a -ipsei sim5u-ui mora-, o ma,i0estare psihic2 a,orma-2 sau o per1ersiu,e psihic2. Co,sider;,d crima ca =o ,e+u,ie mo" ra-2=, sa1a,tu- a ;mp2r5it crimi,a-ii ;, & mari cate/orii: crimi,a-i i,sti,ctu" a-i, crimi,a-i di, pasiu,e 3i crimi,a-i de oca7ie. I, prima <um2tate a sec. a- K-K"-ea, para-e- cu cercet2ri-e e>perime,ta-e a-e de-i,c1e,5i-or, se i,te,si0ic2 studii-e cu pri1ire -a starea 3i di,amica 0e" ,ome,u-ui crimi,a-it25ii care au determi,at, mai a-es ;, Be-/ia 3i Ara,5a, apari5ia 3i crista-i7area u,ui ,ou dome,iu de cercetare. Studii-e statistice au i,0-ue,5at at;t idei-e 3co-ii po7iti1iste ita-ie,e, ;, specia- 1i7iu,i-e -ui 6,rico Aerri pri1i,d ese,5a 3i -e/it25i-e 0e,ome,u-ui (sistemu-ui) crimi,a-it25ii, pre"
1&1
Are,o-o/ia este 3tii,5a despre -oca-i7area ;, di0erite sectoare a-e creieru-ui uma, a a,umitor aptitudi,i psihice care pot 0i dia/,osticate 0ii,d pip2it2 supra0a5a e>ter,2 a cra,iu-ui. Ai7io/,omie " discip-i,2 (di, sec. K8III) care caut2 s2 determi,e caracteru- 3i tipu\at,e,i-or, dup2 ;,025i3area -or 0i7ic2, ;, specia- dup2 tr2s2turi-e 0e5ei.
cum 3i au determi,at de71o-tarea orie,t2rii socio-o/ice ;, crimi,o-o/ie. Studii-e statistice ;, prima <um2tate a sec. KIK au 0ost rea-i7ate mai a-es de Andre(Mic%el $uerr= (1)02"1)##), a1ocat 0ra,ce7, autor a- primu-ui a,uar statistic pri1i,d starea crimi,a-it25ii (1)2 ) 3i a- mo,o/ra0iei =6seu asupra statisticii mora-e di, Ara,5a, comparat2 cu cea di, A,/-ia= (1)&&) 3i de La&bert A)(4) <uetelet (1 9#"1) '), matematicia,, astro,om 3i statis" ticia, +e-/ia, cu,oscut pri, -ucr2ri-e =Asupra omu-ui 3i a de71o-t2rii ca-it2" 5i-or sa-e, sau 6seu de 0i7ic2 socia-2= (1)&!) 3i =A,tropometria sau m2sura" rea di0erite-or 0acu-t25i a-e omu-ui= (1) 1). Co,c-u7ii-e 3tii,5i0ice a-e -ui A)(M) $uerr= se +a7ea72 pe a,a-i7a date-or statistice re0eritoare -a starea 3i di,amica crimi,a-it25ii ;, Ara,5a di, perioada a,i-or 1)2!"1)&0. Autoru- recu,oa3te ,ecesitatea 3i importa,5a di0ere,5ierii crimi,a-it25ii ;, 0u,c5ie de structura pe 1;rste a i,0ractori-or, sta+i-i,d c2 ce-e mai mu-te crime su,t comise de i,di1i7i ;, 1;rst2 de 2!"&0 a,i. A."M" *uerrB a re-e1at, de aseme,ea, c2 s2r2cia ,u este 0actoru- pri,cipa- a- crimi,a-it25ii a3a cum se co,sidera a,terior, deoarece ast0e- de i,0rac5iu,i ca escrocherii-e 3i 0urturi-e ,u su,t 0rec1e,te ;, re/iu,i-e ce-e mai s2race. I,0rac5iu,i-e patrimo" ,ia-e, ;, opi,ia sa1a,tu-ui, su,t ;, a,sam+-u determi,ate de ,i1e-u- de71o-t2rii comer5u-ui 3i i,dustriei. A."M. *uerrB co,sidera c2 cau7a pri,cipa-2 a i,0rac" 5io,a-it25ii este dec2derea ceri,5e-or mora-e ;, societate. %, aport mu-t mai co,sidera+i- ;, de71o-tarea statisticii pe,a-e ;i re1i,e +e-/ia,u-ui La&bert A)(4) <uetelet" care a e>ami,at crimi,a-itatea ca u, 0e,ome, sociade mas2. ?mu-, co,sidera Vuete-et, este u, produs a- ;m" pre<ur2ri-or sa-e 0i7ice 3i socia-e, precum 3i a- i,di1idua-it25ii -ui. ?rice i," 0rac5iu,e este pre/2tit2 de societate, i,0ractoru- 0ii,d doar o u,ea-t21=. ;, aceea3i direc5ie s"au ;,dreptat studii-e cercet2tori-or /erma,i 1o, MaBr, pu+-icO,d -ucrarea =Statistica po-i5iei <udiciare di, re/atu- Ba1ariei 3i di, a-te c;te1a -a,duri= (1)# ) 3i von ettingen" pu+-icO,d =Statistica mora-2 3i importa,5a sa pe,tru o etic2 socia-2 cre3ti,2=1&'. Aii,d i,0-ue,5at2 mai a-es de cercet2ri-e e>perime,ta-e a-e de-i,c1e,5i-or, 3coa-a po7iti1ist2 ita-ia,2, care a domi,at u-time-e dece,ii a-e sec. KIK 3i ;,ceputu- sec. a- KK"-ea, a ;,cercat s2 dep23easc2 -acu,e-e 3co-ii c-asice pri1i,d a+ordarea i,su0icie,t2 a perso,a-it25ii i,0ractoru-ui 3i ;, /e,era- a pro+-ematicii determi,2rii crimi,a-it25ii. Co,0orm co,cep5iei 3co-ii po7iti1iste comportame,tu- uma, este deter" mi,at de mu-5i 0actori 0i7ici, psiho-o/ici 3i socia-i care ,u pot 0i supu3i co," tro-u-ui di, partea i,di1idu-ui. Sarci,a pri,cipa-2 a crimi,o-o/iei co,st2 ;, cercetarea acestor particu-arit25i 0i7ice, psiho-o/ice 3i socia-e a-e i,0ractoru-ui.
1&&
II-Gatoep :.M., op$ cit$, p. &.

1&'
*heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, op$ cit, p. 2'.
'+
: Spre deose+ire de 3coa-a c-asic2 a dreptu-ui pe,a- 3i a crimi,o-o/iei, 3coa-a po7iti1ist2 acord2 ate,5ia pri,cipa-2 i,0ractoru-ui, soartei 3i perico-u-ui aces" tuia pe,tru societate, 0ii,d ast0e- orie,tat2 spre cori<area 02ptuitoru-ui. Hcoa-a po7iti1ist2 se caracteri7ea72 pri, urm2toare-e tr2s2turi: ce,trarea studiu-ui crimi,o-o/ie asupra 02ptuitoru-uiF crimi,a-itatea ca sistem este determi,at2 de 0actorii socia-i, 0i7ici 3i psiho"a,tropo-o/iciF persoa,e-e a0-ate ;,tr"o =stare pericu-oas2=, adic2 care su,t /ata s2 s21;r3easc2 i,0rac5iu,ea, tre+uie i7o-ate de societateF scopu- pedepsei ,u este cau7area durerii 3i su0eri,5e-or, dar prote<area societ25ii de i,0ractoriF propor5io,a-i7area pedepsei ;, raport cu pericu-o7itatea 02ptuitoru-ui. Ao,datoru- a,tropo-o/iei crimi,a-e 3i i,i5iatoru- po7iti1ismu-ui ;, 3tii,5e-e pe,a-e r2m;,e a 0i co,siderat ;, istoria u,i1ersa-2 ce-e+ru- sa1a,t ita-ia, Cesare Lo&broso (1)&!"1909). ;, -ucrarea sa pu+-icat2 ;, a,u- 1) # =@Duomo de-i,Yue,te= (?mu- de-i,c1e,t) care si,teti7ea72 re7u-tate-e o+5i,ute de d;,su- ;, ,umeroase-e studii psihiatrice 3i a,tropo-o/ice a crimi,a-i-or, medicu- -e/ist ita-ia, sus5i,e c2 ar 0i /2sit ima/i,ea"mode- a i,0ractoru-ui, pe care 1"a descris ca pe o 0ii,52 predesti,at2 s2 comit2 de-icte datorit2 u,or sti/mate 0i7ice 3i psihice ;,,2scute. I,0ractoru-, ;, opi,ia -ui @om+roso, este u, tip a,tropo-o/ic deose+it, 0ii,d stimu-at de a comite i,0rac5iu,ea ;, 1irtutea di1erse-or tr2s2turi 3i particu-arit25i a-e or/a,i72rii sa-e. 4e aceea, i,0rac5iu,ea ;, societatea uma,2 este tot at;t de ,atura-2 ca 3i ;, toat2 -umea or/a,ic2. S21;r3esc i,0rac5iu,i 3i p-a,te-e 3i a,ima-e-e. A3adar, crimi,a-u- este u, tip ,atura- deose+it, mai de/ra+2 +o-,a1 dec;t 1i,o1at. I,0ractoru- ,u se 0ormea72 pe parcursu- 1ie5ii, ci se ,a3te. Crimi,a-u- este o 0iar2 r2pitoare cu dou2 pi" cioare 3i ,u are se,s s2 i se repro3e7e cru7imea ma,i0estat2. ?mu- de-i,c1e,t tre+uie s2 0ie depistat 3i i7o-at (sau ,imicit)1&!. I, -ucr2ri-e sa-e =Crima=, =Aemeia crimi,a-2 3i prostituat2= autoru- ;3i schim+2 pu5i, 1i7iu,i-e cre3ti,"ortodo>e. 6- a,a-i7ea72 u, +o/at materiasocio-o/ic, cercetea72 impactu- ,i1e-u-ui de studii, s2r2ciei, a-coo-ismu-ui, de,sit25ii popu-a5iei asupra crimi,a-it25ii 3i co,chide c2 ;, +a7a comporta" me,tu-ui i,0rac5io,a- stau mai mu-5i 0actori: c-imaterici, socia-"cu-tura-i, ereditari etc.1&# Cercet2ri-e 3tii,5i0ice u-terioare ,"au co,0irmat teoria ata1ismu-ui e1o-u" 5io,ist. :otu3i, teoria respecti12 a <ucat u, roimporta,t -a e-a+orarea meto" de-or +iopsiho-o/ice 3i socio-o/ice de cercetare a crimi,a-it25ii. Idei-e -ui
Gm,aL?B CM., op$ cit$, p. !0. PIoM#po&0 G., ripecmyrmeHue$ MocLBa, C,apL, 199'F P-?MOpcoo '., ?eppepo T$, 9Kemt=UHa npecmynnui=a u npocmumymKa$ GeSoLcapti, ABaG"G, 199'.
E9
@o+roso au i,0-ue,5at mai a-es de71o-tarea crimi,o-o/iei c-i,ice. Repre7e," ta,5ii acestei ramuri crimi,o-o/ice sus5i,eau, de e>emp-u, c2 1io-atorii su,t oame,i psihic +o-,a1i 3i ,u tre+uie pedepsi5i dar supu3i u,ui tratame,t 0or" 5at, iar u,eori pot 0i chiar castra5i. %, a-t ,ume importa,t de care se -ea/2 de71o-tarea crimi,o-o/iei po7iti" 1iste este ace-a a- -ui 1nrico Ferri (1)!#"1929), pro0esor ;, drept 3i socio-o" /ie, a1ocat 3i par-ame,tar care, ;, -ucrarea sa =Socio-o/ia crimi,a-2= (1))1), a a,a-i7at ro-u- 0actori-or socia-i ;, /e,e7a crimi,a-it25ii 3i este co,siderat drept ;,temeietoru- crimi,o-o/iei socio-o/ice. Critic;,d 3coa-a c-asic2 pe,tru do/" matism, sa1a,tu- chema -a studierea i,0rac5iu,ii 3i a i,0ractoru-ui cu a<utorua,tropo-o/iei, psiho-o/iei, statisticii pe,a-e 3i pe,o-o/iei, care co,stituie ;, a,sam+-u 3tii,5a socio-o/iei crimi,a-e. 6se,5a co,cep5iei -ui Aerri o co,stituie te7a co,0orm c2reia crima este u, 0e,ome, comp-e> cu o ori/i,e +io-o/ic2, 0i7ic2 3i socia-2. Aactorii 0i7ici (c-ima, 1remea, particu-arit25i-e /eo/ra0ice) i,0-ue,5ea72 -a 0e- asupra tuturor i,0ractori-orF 0actorii a,tropo-o/ici determi,2 predomi,a,t acti1itatea i,0rac5io,a-2 a crimi,a-i-or ;,,2scu5i, a-ie,a5i 3i di, pasiu,eF 0actorii socia-i i,0-ue,5ea72 ;, deose+i asupra crimi,a-i-or oca7io,a-i 3i di, o+i3,ui,52. 6ste importa,t de me,5io,at c2 autoru- acorda u, ro- prioritar 0actori-or mediu-ui socia--< . 6,rico Aerri a c-asi0icat i,0ractorii ;, ! /rupe. I,0ractorii di, prime-e & /rupe su,t determi,a5i de cau7e e,do/e,e: i,0ractorii ;,,2scu5i (ati,3i de o a-terare co,/e,ita-2 a sim5u-ui mora-, ci,ici, reci, care premeditea72 i,0rac" 5iu,ea 02r2 re/ret 3i ,u disti,/ comportame,tu- i,0rac5io,a- de ce- corect), i,0ractorii di, pasiu,e (cu u, sim5 mora- s-a+, impu-si1i, care comit 0apte pe,a-e su+ impu-su- u,ui ade12rat =ura/a, psiho-o/ic=) 3i i,0ractorii a-ie,a5i. I,0ractorii di, urm2toare-e dou2 /rupe su,t determi,a5i de cau7e e>o/e,e: i,0ractorii oca7io,a-i (re-ati1 ci,sti5i, ;,7estra5i cu sim5u- mora-, dar supu3i cu u3uri,52 te,ta5ii-or) 3i i,0ractorii di, o+i3,ui,52 (i,sti/a5i de e>emp-e ,e/ati1e, de proasta educa5ie, de imposi+i-itatea u,ei i,te/r2ri mora-e dup2 o prim2 co,dam,are). 6,rico Aerri a cercetat 0u,dame,ta- ese,5a crimi,a-it25ii 3i -e/it25i-e de7" 1o-t2rii ei. 6- a sta+i-it c2 crimi,a-itatea este u, 0e,ome, destu- de i,ert. 4i,amica i,0rac5io,a-it25ii se caracteri7ea72 pri,tr"o sta+i-itate a,ua-2 a ,u" m2ru-ui de crime /ra1e 3i o sporire perma,e,t2 a i,0rac5iu,i-or mai pu5i, /ra1e. :otodat2, sa1a,tu- re-e12 te,di,5a cre3terii perma,e,te a ,i1e-u-ui crimi,a-it25ii ;, -ume1&).
Ui
d>epp, &., y o"iosHaa coi=uo"io un$ MocLBa, 190), p. 191"19&. I<idem,p$ 19&"19#.
'*
6. Aerri este primu- crimi,o-o/ care a a,a-i7at crimi,a-itatea ca sistem. 6- a 0ormu-at, de aseme,ea, -e/ea satura5iei care co,st2 ;, e>iste,5a u,ei a,umite propor5ii ;,tre ,um2ru- popu-a5iei di,tr"u, mediu determi,at 3i ,u" m2ru- i,0rac5iu,i-or s21;r3ite aici1&9. 6. Aerri a e-a+orat teoria ap2r2rii socia-e, co,0orm c2reia societatea tre" +uie s2 se prote<e7e de i,0ractori i7o-;,du"i u, timp ;,de-u,/at. Sa1a,tup-eda pe,tru pro,u,5area u,or se,ti,5e ,edetermi,ate, 0ii,d co,1i,s c2 ter" me,ii pri1a5iu,ii de -i+ertate tre+uie s2 0ie sta+i-i5i de admi,istra5ia i,stitu5i" i-or pe,ite,ciare pe +a7a u,ui studiu pro0u,d a- crimi,a-u-ui. ;, cadru- teo" riei ap2r2rii socia-e, 6. Aerri a e-a+orat co,cep5ia echi1a-e,5i-or pedepsei, adic2 a mi<-oace-or e0icie,te de pre1e,ire a crimi,a-it25ii. 4i, mi<-oace-e respecti1e 0ac parte: reducerea tari0e-or 1ama-e ;, scopu- pre1e,irii co,tra" +a,dei, +aterea mo,ede-or di, meta- pe,tru a ;mpiedica 0a-si0icarea +a,i-or, sa-ari7area echita+i-2 a 0u,c5io,ari-or pe,tru a mi,ima-i7a -uarea de mit21'0. A- trei-ea repre7e,ta,t de seam2 a- 3co-ii po7iti1iste este Cafaele $arofalo (1)!1"19&!), pro0esor de drept crimi,a- -a %,i1ersitatea di, Napo-i 3i apoi dem,itar de stat: procuror /e,era-, respecti1, prim"pre3edi,te a- Cur5ii de Casa5ie 3i Pusti5ie di, Roma. ;, -ucrarea sa 0u,dame,ta-2, i,ti" tu-at2 =Crimi,o-o/ia= (Napo-i, 1))!), e- dep-asea72 ce,tru- cercet2ri-or de -a a,atomie -a psiho-o/ia uma,2. Ast0e-, Cesare @om+roso a 02cut a,tropo" -o/ie, 6,rico Aerri a creat socio-o/ia crimi,a-2, iar Ra0ae-e *aro0a-o arat2 -umii c2 tre+uie s2 se treac2 -a psiho-o/ie. =A,tropo-o/ia " spu,e e- " ,u e su0icie,t2, tre+uie s2 se p2tru,d2 mai ad;,c ;, su+iecti1itatea de-i,c1e,tu-ui, tre+uie s2 se p2tru,d2 ;, su0-etu- s2u=1'1. .ri, -ucr2ri-e sa-e 3tii,5i0ice R. *aro0a-o a co,tri+uit -a de71o-tarea teo" riei ap2r2rii socia-e e-a+or;,d co,cep5ia =st2rii pericu-oase=, ;, co,0ormitate cu care i,di1i7ii =predispu3i= spre s21;r3irea de i,0rac5iu,i su,t co,sidera5i socia-"pericu-o3i 3i tre+uie i7o-a5i de societate ;, c-i,ici specia-i7ate sau ;," chisori. @a Co,/resu- de a,tropo-o/ie crimi,a-2 de -a *e,e1a, sa1a,tu- a e>pus urm2toarea idee ori/i,a-2: =6ste ,ecesar de ;mp2r5it i,0ractorii ;, dou2 /rupe mari: acei care ,iciodat2 ,u ar tre+ui s2 i,tre ;, ;,chisoare 3i acei care ,iciodat2 ,u ar tre+ui s2 ias2 di, aceast2 i,stitu5ie. .e,tru i,0ractorii oca7io,a-i ;,chisoarea este i,uti-2, ame,da 3i co,dam,area co,di5io,at2 0ii,d pe dep-i, su0icie,te. .e,tru i,0ractorii di, o+i3,ui,52 ;,chisoarea este
I<idem, p. 212. 1'0 Ma,GG?BCLGG A.A., 6 onoenoe npaeo 3apy7eoicH<i! ocydapcme$ MocLBa, G?BSIG -opiicr, 199), p. 11. 1'1 Ra0ae-e *aro0a-o, Criminologia, Napo-i, 1))!, p. &&, cit. de Io, *heor/hiu"Br2det, op$ cit$, p. 22.
'&
i,su0icie,t2, dac2 i7o-area -or de societate ,u se 1a pre-u,/i pe u, terme, ,edetermi,at, adic2 p;,2 ,u 1or 0i do1e7i pri1i,d cori<area -or rea-2=D . .2r2si,d te7a -ui C. @om+roso cu pri1ire -a e>iste,5a u,ui tip a,tropo-o" /ic a- crimi,a-u-ui, R. *aro0a-o sus5i,e c2 ;, rea-itate e>ist2 tipuri psiho-o" /ice di,ai,te sta+i-ite 3i deose+ite de tipu- ,orma-. ;, edi5ia a doua a -ucr2rii sa-e =Crimi,o-o/ia=, autoru- deose+e3te ' /rupe de i,0ractori, ;, raport cu care a e-a+orat u, sistem ra5io,a- de pedepse: 1) uci/a3i, care se caracteri" 7ea72 pri, i,se,si+i-itate mora-2 3i cru7ime i,sti,cti12F 2) crimi,a-i 1io-e,5i sau impu-si1i, care se caracteri7ea72 pri, -ipsa se,time,tu-ui de comp2timire (mi-2), pri, pre<udecat2 0a52 de r27+u,are, datorie, ci,ste etcF &) crimi,a-i -ipsi5i de se,time,tude o,estitateF ') crimi,a-i 1i,o1a5i de re1o-ta, r2scoa-2, re0u7u- de a se supu,e puterii1'<. :otodat2, R. *aro0a-o acord2 o ate,5ie deose+it2 compe,s2rii pre<udiciu-ui cau7at 1ictimei pri, i,0rac5iu,e. I,cerc;,d s2 dep23easc2 /reut25i-e cu care se co,0ru,t2 crimi,o-o/ia datorit2 depe,de,5ei sa-e 0a52 de 3tii,5a dreptu-ui pe,a-, *aro0a-o a ;,cercat s2 0ormu-e7e co,ceptu- crimi,o-o/ie (socio-o/ic) de crim2. Crima ,atura-2, ;, opi,ia sa1a," tu-ui, este 0apta care ;,cO-ci,d sim52m;,tu- mora- a- comu,it25ii uma,e se pe" depse3te ;, toate 52ri-e 3i ;, toate timpuri-e, sim52m;,tu- mora- 0ii,d a-c2tuit di, se,time,te-e uma,e 0u,dame,ta-e " mi-2 3i pro+itate (ci,ste). 4up2 cum remarc2 istoricii crimi,o-o/iei, repre7e,ta,5ii str2-uci5i ai 3co-ii po7iti1iste ita-ie,e C. @om+roso, 6. Aerri 3i R. *aro0a-o s"au comp-e" tat, dar ,u s"au co,topit. Aiecare 3i"a p2strat perso,a-itatea sa 3i a pri1it pri, <udecata sa proprie crimi,a-u-, crima 3i crimi,a-itatea. Ast0e-, ,u ,umai ;,tre @om+roso 3i Aerri e>istau idei di0erite asupra u,or pri,cipii crimi,o-o"/ice, ci 3i ;,tre Aerri 3i *aro0a-o ,u e>ista u, acord dep-i, asupra u,or te7e. Co,stat;,d acest 0apt, P. La,, re7uma di1er/e,5e-e -ui Aerri 3i *aro0a-o ast" 0e-: =6- atri+uie cau7a direct2 a crimei u,ei de1ia,5e a se,time,tu-ui mora- ai,di1idu-uiF...dup2 e- (e 1or+a de R. *aro0a-o), mi7eria ,u e>ercit2 ,ici o i,0-ue,52 asupra crimi,a-it25ii, iar i,struc5ia popu-ar2 e departe de a ;mpie" dica crimi,a-itatea, ea chiar o spore3te sau ;,mu-5e3te=1''. @a s0;r3itu- sec. a- K-K"-ea 3i ;,ceputu- sec. a- KK"-ea, crimi,o-o/ia se de71o-t2 ;, cadru- a-tor discip-i,e 3tii,5i0ice. Studiu- crimi,o-o/ie a- st2rii 3i di,amicii 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- a 0ost /27duit de statistic2, i,0-ue,5a me" diu-ui socia- asupra crimi,a-it25ii s"a de71o-tat ;, cadru- socio-o/iei, iar stu" diu- i,0ractoru-ui a 0ost rea-i7at de a,tropo-o/ie, psiho-o/ie 3i psihiatrie1'!.
&ctes du Congres d'antropologie criminelle de Qeneve, .aris, 1)9 , p. &'&, cit. de Gmi<aL?B CM., op$ cit, p. )0. Ra0ae-e *aro0a-o, Criteriopositivo dellapenalita, Napo-i, 1))0, p. ) . 1'' P.8a, La,,, Les causes economique$$$, Napo-i, 1920, p. & "'0, cit. de Io, *heor/hiu" Br2det, op$ cit$, p. 22. 1'! Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. ).
1'&
'%
4i,tre aceste 3tii,5e a,tropo-o/ia <oac2 u, ro- 0oarte importa,t ;, e1o-u5ia crimi,o-o/iei. 4atorit2 i,0-ue,5ei e>ercitate de @om+roso, c;t 3i 0aptu-ui c2 re1ista =Archi1es de -Da,tropo-o/ie crimi,e--e et des scie,ces pe,a-es=, ;," 0ii,5at2 -a @io, ;, 1))#, co,ce,trea72 ;, pa/i,i-e sa-e pri,cipa-e-e preocu" p2ri de crimi,o-o/ie a-e timpu-ui, crimi,o-o/ia a a1ut, o perioad2 de timp, de,umirea de a,tropo-o/ie crimi,o-o/ic2. Su+ acest ,ume s"au des023urat 3i co,/rese-e i,ter,a5io,a-e care au a1ut -oc -a Roma (1))!), .aris (1))9), Bru>e--es (1)92), *e,e1a (1)9#), Amsterdam (1901), :ori,o (190#) 3i Lo-, (1911). 4e aseme,ea, u, mome,t importa,t ;, de71o-tarea 3tii,5ei crimi,o-o/iei ;- repre7i,t2 apari5ia re1istei +e-/ie,e =Re1ue de droit pe,a- et de crimi,o-o/ie=1'#. @a s0;r3itu- seco-u-ui a- K-K"-ea 3i ;, prime-e dece,ii a-e sec. a-. KK"-ea, crimi,o-o/ia ,u co,stituie ;,c2 o discip-i,2 auto,om2, ci se pre7i,t2 su+ 0orma u,or capito-e ;, cadru- a-tor 3tii,5e, care a+ordau, 0iecare ;, dome,ius2u, descrierea 3i e>p-icarea 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-. ;, procesu- -2r/irii ariei de i,1esti/are 3i acumu-2rii cu,o3ti,5e-or re0eritoare -a crimi,a-itate are -oc co,so-idarea sec5iu,i-or respecti1e, a<u,/;,du"se treptat -a auto,o" mia, despri,derea 3i tra,s0ormarea -or ;, crimi,o-o/ii specia-i7ate ) +io-o" /ic2, psiho-o/ic2, socio-o/ic2 " i,depe,de,te, dar i,e1ita+i- tri+utare disci" p-i,e-or di, care au pro1e,it1' .
&.'. Crimi,o-o/ia moder,2

;, cadru- 3co-ii moder,e, ce,tru- de /reutate a- cercet2rii crimi,o-o/ice se dep-asea72 de -a pro+-ematica comportame,tu-ui de-ic1e,t 3i a =trecerii -a act= spre descifrarea proceselor din societate prin care anu&ite co&( porta&ente sunt etic%etate drept +cri&inale+" studiul victi&ei infraci( unii i e,a&inarea for&elor de reacie social for&al sau nefor&alD ). 4i,tr"o perspecti12 i,terac5io,ist2 ce urm2re3te s2 re-e1e, mai cu seam2, meca,isme-e socia-e pri, care se a<u,/e -a =etichetarea= persoa,ei care a s21;r3it i,0rac5iu,ea, ;, cadru- 3co-ii moder,e, se ;,cearc2 o rede0i,ire a co," cepte-or de crim2, crimi,a- 3i crimi,a-itate. %,ii autori caut2 s2 demo,stre7e c2 ,u e>ist2 crim2 ;, si,e, ,ici ;, ca-itate de.act i,di1idua-, ,ici ;, ca-itate de 0e,ome, socia-. Ac5iu,ea crimi,a-2 este socotit2 a 0i u, =co,struct= a- reac5iei socia-e, o i,1e,5ie cu-tura-2 a /rupu-ui socia- domi,a,t. ;, aceast2 1i7iu,e crimi,a-u- ,u ar 0i dec;t purt2toru- u,ei atare etichete. Crima de1i,e, ;, u,e-e
.. Bou7at et P..i,ate-, op$ cit$, p. 2F Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. 9F *heor/he Nistorea,u 3i Costic2 .2u,, op. cit., p. 2!.
147
V V
.. Bou7at et P. .i,ate-, op$ cit$, p. 10F *heor/he Nistorea,u 3i Costic2 .2u,, op$ cit$, p. 2#. I--Ga0tAep r.P9, op$ cit$, p. ##"# .
',
opi,ii1'9, =situa5ie pro+-em2=, =act pro+-em2= sau simp-u =e1e,ime,t= , iar comportame,tu- crimi,a- de1i,e =comportame,t pro+-em2= sau =comporta" me,t mar/i,a-=. Adep5ii co,cep5iei sti/mati72rii (etichet2rii) acord2 o ate,5ie deose+it2 urm2ri-or psiho-o/ice 3i socia-e a-e dec-ar2rii cet25ea,u-ui drept i,0ractor. Se co,sider2 c2 ;, re7u-tatu- co,dam,2rii i,di1idu-ui 3i, ;, specia-, c;,d acestuia i se ap-ic2 pedeapsa pri1ati12 de -i+ertate, e- este etichetat, 0ii,d co,siderat om de soiu- doi 3i ;, ace-a3i timp pericu-os pe,tru societate. 6tichetarea se ma,i0est2, de aseme,ea, pri, atitudi,ea ,e/ati12, ,e;,crederea cet25e,i-or 0a52 de persoa,e-e a,terior co,dam,ate 3i pri, ;,su3irea de c2tre i,di1id a ro-u-ui de i,0ractor. ;, re7u-tat are -oc reorie,tarea psiho-o/ic2 a perso,a-it25ii, care 0ii,d ;,str2i,at2 de cet25e,ii care respect2 -e/i-e, se apropie de a-5i de-ic1e,5i, accept;,d modu- de 1ia52 i,0rac5io,a-. Crimi,o-o/ia moder,2 a descoperit feno&enul victi&ei infraciunii" precum 3i funciile controlului for&al i nefor&al din partea societ25ii care au 0ost apreciate critic su+ aspectu- ro-u-ui de curmare c;t 3i de 0a1ori" 7are a 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-. .ri,tre e-a+or2ri-e co,ceptua-"teoretice a-e crimi,o-o/iei moder,e, pri" 1i,d comportame,tu- i,0rac5io,a-, pot 0i me,5io,ate interactionis&ul i stratificarea ( conflictul de cultur9G9) Interactionis&ul propu,e o ,ou2 a+ordare a pro+-ematicii cau7a-it25ii ;, crimi,o-o/ie dep23i,d mode-u- mu-ti0actoria- a- crimi,a-it25ii, care se -imita -a o e,umerare simp-2 a 0actori-or crimi,o/e,i. Cau7a-itatea i,0rac5i" u,i-or este a+ordat2 ,u ,umai su+ aspect statistic, ci este co,ceput2 ca u, proces socia- ;, care su,t i,c-u3i 3i i,0ractoru-, 3i 1ictima, 3i societatea. Nu" c-eu- co,cep5iei i,terac5io,iste ;- repre7i,t2 postu-atu- co,0orm c2ruia com" portame,tu- i,0rac5io,a- este re7u-tatu- i,terac5iu,ii di,tre persoa,2 3i me" diu. Su/estii-e i,terac5io,iste su,t uti-i7ate ;, crimi,o-o/ie -a e>p-icarea meca,ismu-ui i,0rac5iu,ii co,crete care este produsu- i,terac5iu,ii ;,tre per" so,a-itatea ;,7estrat2 cu tr2s2turi ,e/ati1e 3i situa5ia ,e0a1ora+i-2 co,cret2 de 1ia52. Co,cep5ia stratificrii a 0ost e-a+orat2 pe +a7a re7u-tate-or cercet2ri-or so" cio-o/ice pri1i,d structura societ25ii co,tempora,e. Co,0orm acestei co,cep5ii societatea este co,stituit2 di, di1erse /rupuri socia-e di0ere,5iate ;, +a7a di0e" ritor criterii: pro0esio,a-, et,ic, ideo-o/ic, de 1;rst2, se> etc. ;,tre aceste /ru"
@.G.C. Gu-sma, et Ber,at de Ce-is, .ei,es perdues, ed. @e Ce,turio,, 19)2, cit. de Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. 1). A. Acosta, Ee l'evenement a l'in=raction, ;, 4e1ia,ce et Societe, 19) , ,oi, p. '0 3i urm., cit. de Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. 1). KpimuH#"io uH$ rio0- pea. B.G.BBp<iaL?Ba, B.,. Ca<itGGL?Ba, CB. Cre,au<GGa, CaCcr" ,e:ep/Bpr, 1999, p. 2'.
E/
puri (straturi) e>ist2 co,tradic5ii, apar co,0-icte care de1i, o surs2 a ,emu-52" ,iirii, iar ;, u,e-e ca7uri u, im+o-d a- ;,c2-c2ri-or de -e/e. ? ma,i0estare par" ticu-ar2 a strati0ic2rii este conflictul de cultur" adic2 co,0-ictu- ;,tre ,orme-e 3i 1a-ori-e di0erite-or /rupuri socia-e: mi/ra,5i 3i -oca-,ici, +o/a5i 3i s2raci, di0erite et,ii, re-i/ii etc. ;,cep;,d cu dece,ii-e #" a-e sec. a- KK"-ea ;, 52ri-e occide,ta-e au -uat o mare de71o-tare cercetrile cri&inologice aplicative) Ast0e-, s"a amp-i0icat studiu- i,0rac5io,a-ismu-ui <u1e,i-, 1io-e,5ei i,tra0ami-ia-e, crimi,a-it25ii or/a,i7ate 3i crimi,a-it25ii =/u-ere-or a-+e=. ?r/a,i7area 3i 0i,a,5area cercet2ri-or respecti1e su,t rea-i7ate at;t de c2tre stat, c;t 3i de di0erite 0orma5iu,i di, +usi,ess, or/a,i7a5ii 0i-a,tropice etc. Aceasta se e>p-ic2 at;t pri, i,te,si0icarea 3i di1ersi0icarea crimi,a-it25ii, ceea ce ,ecesit2 mo+i-i7area u,or 0or5e ,etradi5io,a-e ;, -upta cu 0e,ome,u- ,e/ati1 respecti1, c;t 3i pri, ridicarea ,i1e-u-ui de co,3tii,52 a- societ25ii care dore3te s2 pro/rese7e.
&.!. Hcoa-a so1ietic2 a crimi,o-o/iei. 4e71o-tarea 3tii,5ei crimi,o-o/iei ;, Repu+-ica Mo-do1a

.rimii a,i ai puterii so1ietice se caracteri7ea72 pri, rea-i7area amp-i0i" cat2 a di1erse-or cercet2ri crimi,o-o/ice. I, aceast2 perioad2, para-e- cu o+ser12ri-e statistice a-e 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- 3i cercetarea 0actori-or crimi,o/e,i eco,omici 3i socia-i, o ate,5ie deose+it2 era acordat2 studii-or a,tropometrice, co,stitu5iei 0i7ice, particu-arit25i-or de 1;rst2, st2rii s2,2t25ii, acti1it25ii /-a,de-or e,docri,e 3i eredit25ii i,0ractori-or. ;, a,u- 192! a 0ost creat I,stitutu- de Stat de Cercetare a Crimi,a-it25ii 3i Crimi,a-u-ui, precum 3i ,umeroase ca+i,ete de crimi,o-o/ie, a,tropo-o/ie crimi,a-2 etc. 4e -a s0;r3itu- dece,iu-ui & 3i p;,2 ;, dece,iu- ! a-e sec. a- KK"-ea, ;, %.R.S.S. ,"au 0ost e0ectuate i,1esti/a5ii crimi,o-o/ice. Numai -a s0;r3itua,i-or !0 su,t di, ,ou e0ectuate cercet2ri empirice a-e crimi,a-it25ii 3i ;,cepe e-a+orarea teoretic2 a pro+-eme-or crimi,o-o/ice. @a ;,ceputu- dece,iu-ui # apar prime-e pu+-ica5ii care pu, ;,ceputu- u,ei ,oi etape (moder,e) ;, de71o-tarea crimi,o-o/iei so1ietice. Acestea"su,t -ucr2ri-e -ui A.B.Saharo1 M? -ici,osti prestup,iEa i prici,ah prestup,osti 1 SSSRN (I4espre perso,a-itatea i,0ractoru-ui 3i cau7e-e crimi,a-it25ii ;, %RSS=, 19#1)F A.A.*her5e,7o, M.redmet i metod so1etsEoi Erimi,o-o/hiiN (I?+iectu- 3i metoda crimi,o-o/iei so1ietice=, 19#2)F *.MMi,Eo1sEii 3i 8.L.$+ir+uM.redupre<de,ie prestup-e,iiN (I.re1e,irea i,0rac5iu,i-or=, 19#2). Re,a3terea crimi,o-o/iei a 0ost -e/at2, de aseme,ea, de -ucr2ri-e u,or ast0e- de sa1a,5i ca A.A. .io,tEo1sEii, S.S. ?stroumo1, B.S. %te1sEii, M.4. Har/orodsEii, A.S. H-eapoci,iEo1 etc.
''
Crimi,o-o/ia so1ietic2, accept;,d idei-e 3co-i-or c-asic2 3i socio-o/ic2, s" a de71o-tat ;, +a7a 0i-o7o0iei 3i socio-o/iei mar>iste 3i poate 0i atri+uit2 cu a,umite re7er1e -a orie,tarea radica-21!2. 6rau ;,trepri,se 3i u,e-e ;,cerc2ri de a e>ti,de dome,iu- cercet2ri-or crimi,o-o/ice, 0ii,d studiate determi" ,a,te-e +io-o/ice a-e 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- (de e>emp-u, I.S. Noi, 19 !), dar e-e ,u a1eau o +a72 3tii,5i0ico",atura-2 so-id2 3i au 0ost ;,trerupte ;, mod hot2r;t. ;, /e,era-, crimi,o-o/ia so1ietic2 era puter,ic ideo-o/i7at2, se caracteri7a pri, parti,itate 3i tratarea di, pu,ct de 1edere a- teoriei c-ase-or a apari5iei crimi,a-it25ii, cau7e-or reproducerii acesteia, teorii-or 3i cure,te-or crimi,o-o/ice ,emar>iste, precum 3i a <usti0ic2rii m2suri-or de -upt2 cu i," 0rac5iu,i-e. .u+-ica5ii-e crimi,o-o/ice sus5i,eau prioritatea e1ide,t2 a socia" -ismu-ui 0a52 de capita-ism, teorii-e +ur/he7e 0ii,d apreciate drept reac5io" ,are, iar situa5ia di, dome,iucom+aterii Crimi,a-it25ii era co,siderat2 satis" 02c2toare 3i prosper2 ;, %RSS 3i -ipsit2 de perspecti12 ;, 52ri-e occide,ta-e. Crimi,a-itatea era recu,oscut2 ca o r2m23i52 a societ25ii capita-iste, u, ru" dime,t a- trecutu-ui. ;, procesu- e-a+or2rii m2suri-or 3i metode-or de i,0-u" e,5are asupra 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- erau e>puse idei utopiste pri1i,d posi+i-it25i-e -ichid2rii cau7e-or 3i co,di5ii-or crimi,a-it25ii, iar apoi a 0e,o" me,u-ui ;, a,sam+-u. Me,5io,2m, de aseme,ea, c2 crimi,o-o/ia so1ietic2 p;,O ;, a,u- 19)# s"a de71o-tat ;, co,di5ii-e u,ei -ipse tota-e de tra,spare,52, 0ii,dc2 date-e statistice pri1i,d starea crimi,a-it25ii ,u erau pu+-icate. 4e3i e>istau ,umeroase i,terdic5ii ideo-o/ice, crimi,o-o/ia ;, aceast2 perioad2 a o+5i,ut re7u-tate co,sidera+i-e ;, dome,iu- cercet2rii crimi,a-i" t25ii ca produs a- societ25ii, sistemu-ui ei cau7a-, perso,a-it25ii i,0ractoru-ui 3i mai a-es a reu3it s2 e-a+ore7e o co,cep5ie u,itar2, u, sistem de m2suri de pre1e,ire a acestui 0e,ome, socia- ,e/ati1 care a 0ost recu,oscut ca atare de comu,itatea mo,dia-2. ;, a,u- 19#& a 0ost creat I,stitutu- u,io,a- de cercetare a cau7e-or crimi" ,a-it25ii 3i de e-a+orare a m2suri-or de pre1e,ire a i,0rac5iu,i-or, de,umirea c2ruia a 0ost schim+at2 u-terior ;, I,stitutu- u,io,a- de cercet2ri 3tii,5i0ice a pro+-eme-or de co,so-idare a -e/a-it25ii 3i ordi,ii de drept. ;, acest dome,iu se i,te,si0ic2 acti1itatea 3i a a-tor i,stitu5ii 3tii,5i0ice, i,c-usi1 a i,stitu5ii-or de ;,1252m;,t superior. 4i, a,u- 19#' -a 0acu-t25i-e de drept a-e i,stitu5ii-or superioare de ;,1252m;,t a 0ost i,trodus2 predarea cursu-ui de crimi,o-o/ie. Me,5io,2m ;, acest co,te>t apari5ia -ucr2rii -ui A.A. *er5e,7o, =81ede,ie 1 so1etsEuiu Erimi,o-o/hiiu= (I,troducere ;, crimi,o-o/ia so1ietic2, 19#!), primu-ui ma,ua- de crimi,o-o/ie ;, a,u- 19##, iar -a mi<-ocu- a,i-or )0 a -ucr2rii 0u,dame,ta-e MLurs so1etsEoi Erimi,o-o/hiiN (ICurs de crimi,o" -o/ie so1ietic2=) ;, dou2 1o-ume. ;, di0erite ora3e a-e %.R.S.S. se
A,eLceeB A.G., op$ cit, p. 2#.
des023urau sistematic co,0eri,5e 3i simpo7ioa,e pri1i,d pro+-ematica cri" mi,a-it25ii. 4up2 apari5ia prime-or -ucr2ri 3tii,5i0ice ;, dome,iucrimi,o-o/iei, ;, perioada a,i-or #0")0 urmea72 apari5ia u,ui ,um2r impu,2tor de mo,o/ra0ii pri1i,d ce-e mai importa,te pro+-eme a-e crimi,o-o/iei /e,era-e. Ast0e-, elaborarea proble&ei feno&enului cri&inalitii" ;,ai,tat2 i,i5ia- ;, mo" ,o/ra0ii-e d,ei Lu7,e5o1a N.A. M.restup-e,ie i prestup,ostN, 19#9 (ICrima 3i crimi,a-itatea=) 3i d,u-ui Carpe5 @I. M.ro+-ema prestup,ostiN, 19#9 (I.ro+-ema crimi,a-it25ii=) perma,e,t se a0-2 ;, ce,tru- ate,5iei specia-i3ti-or. :otodat2, 1i7iu,ea asupra crimi,a-it25ii ca 0e,ome, socia- a su0erit schim+2ri datorit2 -ucr2ri-or rea-i7ate de 8i5i, S.8., *hi-i,sEii Ia.@, Larpe5 @I., RasEa 6.6., ?reho1 8.8., .o+e/ai-o 6.A., Spirido,o1 @.I., A.8. Hahmato1 etc. 4ep23i,d a+ordarea meca,icist2, crimi,o-o/ia so1ietic2 accept2 1i7iu,ea -ui 6. 4urEheim pri1i,d tratarea 0e,ome,u-ui crimi,a- ca o tr2s2tur2 caracteristic2, ca o 0u,c5ie a societ25ii. Crimi,a-itatea ,u este co,ceput2 ca o tota-itate meca,ic2, ;,t;mp-Otoare, dar ca u, sistem co,stituit di, e-eme,te care se a0-2 ;,tr"o i,terac5iu,e perma,e,t2. 6ste 0u,dame,ta- cercetat2 proble&a cau-alitii cri&inalitii -a so" -u5io,area c2reia u, roimporta,t -"au <ucat -ucr2ri-e -ui Ludria15e1 8.N. M.rici,,ost 1 Erimi,o-o/hiiN, 19#) (ICau7a-itatea ;, crimi,o-o/ie=) 3i M.rici,; pra1o,aru3e,iiN, 19 # (ICau7e-e i,0rac5iu,i-or=). Acest sa1a,t 3i"a adus co,tri+u5ia -a de71o-tarea crimi,o-o/iei so1ietice pri, e-a+or2ri-e sa-e pri1i,d mode-u- i,terac5io,ist care e>p-ic2 i,0rac5iu,ea ca u, re7u-tat ai,terac5iu,ii di,tre tr2s2turi-e ,e/ati1e a-e perso,a-it25ii 3i situa5ia co,cret2 de 1ia52. Academicia,u-ui Ludria15e1 8.N. ;i apar5i, 3i e-a+or2ri-e deta-iate re0eritoare -a ma,i0estarea cau7a-it25ii crimi,a-it25ii -a di0erite ,i1e-uri: i,di1idua-, a- /rupuri-or socia-e mici 3i socia- /e,era-. 6- sus5i,e c2 -a ,i1e-u- socia- /e,era- se ma,i0est2 co,tradic5ii-e o+iecti1e a-e societ25ii socia-iste care de 0apt /e,erea72 0e,ome,u- i,0rac5io,a-. Ideea cum c2 ese,5a cau7e-or crimi,a-it25ii ;, orice societate, i,di0ere,t de or;,duirea ei, o co,stituie co,tradic5ii-e socia-e este c-ar 0ormu-at2 actua-me,te de sa1a,5ii .... @e+ede1, 8.A. NomoEo,o1, @.8. Lo,dratiuE, 4.A. HestaEo1 etc. :o" tu3i u,ii crimi,o-o/i, de e>emp-u N.A. Lu7,e5o1a ;, -ucrarea M.ro+-em; Erimi,o-o/hicesEoi determi,a5iiN, 19)' (I.ro+-eme-e determi,2rii crimi,o-o/ice=) ,u accept2 opi,ia me,5io,at2, o0eri,du"-e 0actori-or eco,o" mici 3i socia-i u, ro- au>i-iar 3i co,sider;,du"i doar drept co,di5ii care 0a1ori7ea72 s21;r3irea i,0rac5iu,i-or. Cau7e-e speci0ice a-e i,0rac5iu,i-or co,0orm 1i7iu,ii respecti1e ;3i au ori/i,ea ;, co,3tii,5a uma,2 3i 5i, de par" ticu-arit25i-e psiho-o/ice a-e perso,a-it25ii 02ptuitoru-ui. ;,cep;,d cu a,ii #0 ;, %RSS su,t e0ectuate studii pri1i,d factorii social( psi%ologici ai co&porta&entului infracional) Au 0ost e-ucidate teoretic procese-e comp-icate a-e deprmderi-or crimi,a-e ;, /rupuri-e socia-e mici, ;, 9
micromedii. ;, mod specia- a 0ost e>ami,at2 pro+-ema i,terac5iu,ii di,tre perso,a-itate 3i situa5ie de c2tre IaEo1-e1 A.M. ;, opera sa M.restup,ost i so5ia-,aia psiho-o/hiaN, 19 1 (ICrimi,a-itatea 3i psiho-o/ia socia-2=) 3i de autorii -ucr2rii MMeha,i7m prestup,o/o po1ede,iaN, 19)1 (IMeca,ismucomportame,tu-ui i,0rac5io,a-=). Cercetarea crimi,o-o/ic2 a perso,a-it25ii i,0ractoru-ui se co,0ru,ta cu /reut25i de ordi, ideo-o/ic1!&. Mar>ismu- ;,totdeau,a a1ea o atitudi,e ,e;," cre72toare 0a52 de i,di1idua-itate, pre0eri,d s2 opere7e cu mase-e, re-a5ii-e ;,tre c-ase etc. ;, ma,ua-e-e de crimi,o-o/ie, compartime,tu- dedicat per" so,a-it25ii i,0ractoru-ui apare ,umai di, a,u- 19 #. 4octri,a perso,a-it25ii i,0ractoru-ui a 0ost de71o-tat2 ;, -ucr2ri-e d,ei @eiEi,a N.?. M@ici,ost prestup,iEa i u/o-o1,aia ot1etst1e,,ostN, 19#) (I.erso,a-itatea i," 0ractoru-ui 3i r2spu,derea pe,a-2=), d,u-ui Noi I.S. =Metodo-o/hicesEie pro+-em; so1etsEoi Erimi,o-o/hii=, 19 ! (I.ro+-eme metodo-o/ice a-e crimi,o-o/iei so1ietice=), d,u-ui StruciEo1 N.A. M.ro+-ema -ici,osti prestup,iEaN, 19)& (I.ro+-ema perso,a-it25ii i,0ractoru-ui=) 3i ;, mo" ,o/ra0ia co-ecti12 M@ici,ost prestup,iEaN, 19 ! (I.erso,a-itatea i," 0ractoru-ui=), ;, a doua <um2tate a a,i-or )0 au 0ost pu+-icate -ucr2ri ;, +a7a u,or studii apro0u,date a-e psiho-o/iei i,di1idua-e a comportame,tu-ui i," 0rac5io,a-: MLrimi,o/he,,aia moti1a5iaN, 19)# (Moti1a5ia crimi,o/e,2) 3i M.siho-o/hicesEoe otciu<de,ie -ici,osti i prestup,oe po1ede,ieN, 19) (I;,str2i,area psiho-o/ic2 a perso,a-it25ii 3i comportame,tu- i,0rac5io,a-=) autor 0ii,d A,to,ia, Iu.M. %, 3ir de cercet2ri au 0ost dedicate proble&ei prevenirii infracio( nalis&ului; M:eoreticesEie os,o1; predupre<de,ia prestup,ostiN (IBa7e-e teoretice a-e pre1e,irii crimi,a-it25ii=) su+ red. -ui $1ir+u-i 8.L., L-ociEo1 8.8., Mi,Eo1sEii *h.M., 19 F B-u13tei, -u.4., $;ri, M.I., Roma,o1 8.8., =.ro0i-aEtiEa prestup-e,ii= (I.ro0i-a>ia i,0rac5iu,i-or=), 19)#F Bur-aEo1 8.N., ?reho1 8.8., MI,di1idua-,oe predupre<de,ie prestup-e,ii: 8opros; teorii i praEtiEiN (I.re1e,irea i,di1idua-2 a i,0rac5iu,i-or: pro+-eme teoretice 3i practice=), 19))F RasEa 6.6. MBor+a s prestup,ostiu i so5ia-,oe upra1-e,ieN (I@upta cu crimi,a-itatea 3i diri<area socia-2=), 19)!F SarEiso1 *h.S. MI,di1idua-,aia pro0i-aEtiEa prestup-e,iiN (I.ro0i-a>ia i,di1idua-2 a i,0rac5iu" ,i-or=), 19)#F %sti,o1 8.S. MMetod; predupredite-,o/o 1o7deist1ia ,a prestup,ostN (IMetode-e de i,0-ue,52 pre1e,ti12 asupra crimi,a-it25ii=), 19)9 etc. Specia-i3tii ;, materie co,sider2 c2 a,ume ;, perioada a,i-or 0")0 ;, crimi,o-o/ia so1ietic2 se crista-i7ea72 co,cep5ia pre1e,irii i,0rac5iu,i-or. Co,0orm acestei co,cep5ii, pre1e,irea i,0rac5iu,i-or este co,ceput2 drept o 1aria,t2 rea- e>iste,t2 a acti1it25ii de diri<are a statu-ui, care ;3i are su+iec5ii s2i.
KpuMuno"io un$ 6lo"! pen$ B.G. 6Bp<iaL?Ba, B.I@ Ca,+miL?Ba, CB. Cre,aiuima, Camcr" ,e:epSBpr, 1999, p.&&.
D:
;, crimi,o-o/ia so1ietic2, co,comite,t cu terme,u- de pre1e,ire a i," 0rac5iu,i-or este uti-i7at 3i terme,u- de co,tro- socia- asupra crimi,a-it25ii, care este deose+it de r2sp;,dit ;, crimi,o-o/ia occide,ta-2. 4e71o-tarea ide" i-or 3tii,5i0ice pri1i,d pre1e,irea i,0rac5iu,i-or este determi,at2 de co,3ti" e,ti7area cri7ei tota-e a pedepsei pe,a-e, adic2 a e0icie,5ei e>trem de reduse a ap-ic2rii i,stitu5iei respecti1e ;mpotri1a crimi,a-it25ii (Ia.I. *hi-i,sEi, *h.A. GohreaEo1, 4.A. HestaEo1). ;, procesu- e-a+or2rii teoriei pre1e,irii i,0rac5iu,i-or au 0ost modi0icate 3i scopuri-e acestei acti1it25i. Ast0e-, scopu-ichid2rii crimi,a-it25ii 3i ;,-2tur2rii cau7e-or 0e,ome,u-ui respecti1, 0ii,d co,siderat utopist, a 0ost ;,-ocuit pri,tr"u, scop mu-t mai rea- care co,st2 ;, reducerea 3i o+5i,erea sta+i-it25ii ,um2ru-ui de i,0rac5iu,i. ;, a,ii #0")0 au 0ost e-a+orate teorii crimi,o-o/ice pri1i,dD crimi,a-itatea mi,ori-or (N... *ra+o1sEaia, A.I. 4o-/o1a, 8.4. 6rmaEo1, *h.M. Mi,Eo1" sEi)F crimi,a-itatea 1io-e,t2 (S.8. A-imo1, 6.A. .o+e/ai-o)F crimi,a-itatea cu 1i,o125ie [ cupidita5io,a-2 (S.A. Mi-iuEo1, M.*h. Mi,e,oE)F crimi,a-itatea cupita5io,a-2 1io-e,t2 (A.M. ]a-ie1)F crimi,a-itatea eco,omic2 (A.M. Iaco1-e1)F crimi,a-itatea 0emi,i,2 (Iu.M. A,to,ia,, 8.A. Sere+riaEo1a, :.M. Ia1ciu,o1sEaia)F 1ictimo-o/ia (@.8. Ara,E, 4.8. Ri1ma,, 8.I. .o-u+i,sEii, 8.S. Mi,sEaia)F pro/,o7area crimi,a-it25ii 3i p-a,i0icarea -uptei cu acest 0e,ome, (*h.A. A1a,eso1, 8.8. .a,Erato1, 8.8. ?reho1, M.4. Har/orod" sEii)F crimi,o-o/ia 0ami-ia-2 (*h.*h. Mo3aE, Ia.Ia. SootaE, 4.A. HestaEo1)F crimi,a-itatea rura-2 (*h.I. $a+ria,sEii, A.8. $a1ar7i,). .rime-e cercet2ri crimi,o-o/ice a-e autori-or mo-do1e,i au 0ost rea-i7ate ;, cadru- 3co-ii so1ietice a crimi,o-o/iei. Me,5io,2m c2 3i actua-me,te de7" 1o-tarea crimi,o-o/iei ,a5io,a-e este domi,at2 de co,cep5ii-e 3i tradi5ii-e 3tii,5i0ice a-e 3co-ii ruse de crimi,o-o/ie moder,2. ;, a,u- 19)0 -a Chi3i,2u este pu+-icat2 mo,o/ra0ia -ui Constantin Florea FOa-nacenie naPa-ania s ucioto& pricin soverionnogo prestupleniaQ (ISta+i-irea pedepsei -u;,d ;, co,sidera5ie cau7e-e i," 0rac5iu,ii s21;r3ite=). Aceasta este pri&a lucrare cri&inologic editat .n C)S)S) Moldoveneasc" dedicat2 pro+-ematicii cau7a-it25ii 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-. ;, opera sa Co,sta,ti, A-orea apro0u,dea72 cu,o3ti,5e-e pri1i,d sistemu- cau7a- a- crimi,a-it25ii pri, prisma mode-u-ui i,terac5io,ist, e-a+or;,d 3i co,ceptude situa5ie ;, care se comite ,emi<-ocit i,0rac5iu,ea. ;, a,u- 19)) Raisa *recu a sus5i,ut te7a de doctor ;, drept (ca,didat ;, Htii,5e pe atu,ci) M.redupre<de,ie hi3ce,ii 1 se-sEoho7eaist1e,,oi s0ere a/roprom;3-e,,o/o Eomp-eEsa (Na primere MSSR)N (I.re1e,irea sustra" /eri-or ;, sectoru- a/rico- a- comp-e>u-ui a/roi,dustria-=. (Studiu rea-i7at ;, R.S.S. Mo-do1e,easc2). ;, perioada a,i-or 0")0 ,"au 0ost rea-i7ate a-te studii crimi,o-o/ice 0u,dame,ta-e de sa1a,5ii mo-do1e,i, ,u e>istau ;, repu+-ic2 ce,tre 3tii,5i0ice 3i i,stitu5ii de pre/2tire a specia-i3ti-or ;, dome" ,iucrimi,o-o/iei. ;, cadru- 0acu-t25ii de drept a %,i1ersit25ii de Stat di, Chi3i,2u (u-terior %,i1ersitatea de Stat di, Mo-do1a) 0u,c5io,a Catedra )1
4rept pe,a- 3i Crimi,o-o/ie, discip-i,a Crimi,o-o/iei 0ii,d predat2 1iitori-or <uri3ti ;,tr"u, si,/ur semestru de studii. .erioada a,i-or 90 se caracteri7ea72 pri,tr"o e>ti,dere a studii-or crimi" ,o-o/ice. ;, a,u- 199! a 0ost ;,0ii,5at2 Asocia5ia I,depe,de,t2 de Crimi,o" -o/ie di, Repu+-ica Mo-do1a. ;, a doua <um2tate a a,i-or 90 a 0ost creat u, sistem de i,stitu5ii pri1ate de ;,1252m;,t (-iceu"co-e/iu"u,i1ersitate) care pre/2te3te specia-i3ti"crimi,o-o/i. @a Academia de .o-i5ie =Hte0a, ce- Mare= 0u,c5io,ea72 Ce,tru- de cercet2ri 3tii,5i0ice, rea-i72ri-e c2ruia su,t pu+-icate ;, A,uaru- 3tii,5i0ic =.ro+-eme actua-e pri1i,d i,0rac5io,a-itatea=. Sistematic se des023oar2 ;, 5ara ,oastr2 co,0eri,5e 3i simpo7ioa,e asupra pro+-eme-or crimi,a-it25ii 3i com+aterii acesteia. ;, u-timii ci,ci a,i au 0ost e-a+orate 3i sus5i,ute ) te7e de doctor ;, drept care 1i7ea72 pro+-eme-e crimi,o-o/ice pri1i,d i,0rac5io,a-itatea mi,ori-or (Mihai BOr/2u, 199#), corup5ia (8asi-e @apteacru, 199)), 0urturi-e (Mihai @a3cu, 199 ), crimi,a-i" tatea or/a,i7at2 ;, s0era 0urturi-or 3i r2piri-or mi<-oace-or de tra,sport (8eaces-a1 %,ti-2, 199)), cercetarea 1ictimo-o/ic2 3i com+aterea i,0rac5iu" ,i-or /ra1e de 1io-e,52 (*heor/he *-adchi, 1999), crimi,a-itatea 0emei-or (I/or $aporo<a,, 1999), crima or/a,i7at2 tra,s,a5io,a-2 (I/or Cio+a,u, 2000), <a0uri-e (8. Stamati,, 2000). .ri,tre pu+-ica5ii-e crimi,o-o/ice mai importa,te di, aceast2 perioad2, me,5io,2m mo,o/ra0ii-e: A.I. :imus, 6.*h. Mart;,ciE, 8.I. L-ime,Eo I.re" stup,osti 1 7erca-e so5io-o/hii=, 1990 (Crimi,a-itatea pri, prisma socio" -o/iei)F 8.I. L-ime,Eo, A.I. :imus I.restup,osti 1 Mo-do1e=, 199! (Crimi" ,a-itatea ;, Mo-do1a)F 8.*h. Bu<or I? su3ci,osti prestup,osti=, 199) (4espre ese,5a crimi,a-it25ii)F 8.*h. Bu<or, 8.I. *u5u-eac I*ruppo1aia prestup,osti: metodo-o/hicesEie os,o1; i7uce,ia i c-assi0ica5ia=, 199) (Crimi,a-itatea de /rup: +a7e metodo-o/ice a-e studiu-ui 3i c-asi0ic2rii)F 8.4. @apteacru ICorup5ia: so5ia-i,o"pra1o1;e i crimi,o-o/hiceschie pro+-em;=, 199# (Corup5ia: pro+-eme socia-"<uridice 3i crimi,o-o/ice)F 8. %,ti-2 =Crima or/a,i7at2: Co,trase,s, Busi,ess auto i-icit: aspecte socia-e, pe,a-e 3i crimi,o-o/ice=, 1999F I. $aporo<a, =Crimi,a-itatea are chip de 0emeie=, 2000F *h. *-adchi =4etermi,a,te-e 1ictimo-o/ice 3i meca,ismui,0rac5iu,i-or de mare 1io-e,52=, 2000. Crimi,o-o/ia ,a5io,a-2 actua-me,te se de71o-t2 at;t ;, +a7a idei-or 3i co," cep5ii-or moder,e a-e 0ostei 3co-ii so1ietice (;, pre7e,t 3coa-a rus2) de u,de ;3i are ori/i,ea, precum 3i uti-i7;,d ;, mod ,ecesar e-a+or2ri-e teoretice, meto" do-o/ice 3i re7u-tate-e studii-or empirice a-e 3co-i-or 3i ce,tre-or 3tii,5i0ice occide,ta-e. :otodat2, idei-e 3i cu,o3ti,5e-e respecti1e su,t 1eri0icate, adaptate 3i i,terpretate 5i,;,du"se seama de rea-itatea ,oastr2, de particu-arit25i-e pe" rioadei de tra,7i5ie. Aceasta permite 3tii,5ei crimi,o-o/iei de a"3i aduce u, aport co,sidera+i- -a e-a+orarea 3i rea-i7area po-iticii de stat pri1i,d com+ate" rea crimi,a-it25ii ;, 5ar2, 0ii,d u,a di, ce-e mai acute pro+-eme a-e societ25ii ,oastre a0-ate ;, procesu- re0orm2rii.
(*
&.#. ?r/a,i7a5ii 3i i,stitu5ii i,ter,a5io,a-e de crimi,o-o/ie

Co-a+orarea di0erite-or 52ri ;, dome,iu- e-a+or2rii metode-or 3tii,5i0ice de com+atere a crimi,a-it25ii ;,cepe ;, sec. a- K-K"-ea odat2 cu co,1ocarea pri" me-or co,/rese i,ter,a5io,a-e de a,tropo-o/ie crimi,a-2. ;, a,u- 1))) a 0ost creat2 Asociaia Internaional a 4uritilor i Cri&inalitilor ;, 0ru,tea c2reia se a0-au Ara,7 1o, @is7t (*erma,ia), A..ri,s (Be-/ia) 3i 8a,"*ame(?-a,da). Aceast2 asocia5ie, a1;,d ,umeroase 0i-ia-e ,a5io,a-e ;, 52ri-e 6uropei 3i Americii de Nord, a or/a,i7at 12 co,/rese i,ter,a5io,a-e 3i a editat =Comu,icatu- A.I.P.C.= p;,2 -a prima co,0-a/ra5ie mo,dia-2=. 4up2 ;,treruperea pro1ocat2 de primu- r27+oi mo,dia- cercetarea crimi" ,o-o/ic2 s"a re-uat, iar ;, a,u- 19&' crimi,o-o/ii"c-i,ici3ti Be,i/,o di :u-io (Ita-ia) 3i Pea, .i,ate- (Ara,5a) au creat Societatea Internaional de Cri&i( nologie" care 3;"a propus, drept pri,cipa- o+iecti1, s2 promo1e7e " pe p-a, i,ter,a5io,a- " studiu- 3tii,5i0ic a- crimi,a-it25ii. Societatea I,ter,a5io,a-2 de Crimi,o-o/ie (S.I.C.) pu+-ic2 re1ista =A,,a-es I,ter,atio,a-es de Crimi,o-o" /ie= 3i or/a,i7ea72 ;, a,u- 19&) -a Roma primu- co,/res i,ter,a5io,a-. 4up2 ;,treruperea co-a+or2rii i,ter,a5io,a-e ;, dome,iucom+aterii crimi,a-it25ii, pro1ocat2 de cea de"a doua co,0-a/ra5ie mo,dia-2, S.I.C. or/a,i7ea72 a- doi-ea co,/res i,ter,a5io,a- a+ia ;, a,u- 19!0 -a .aris. ;,cep;,d cu acest a, S.I.C, cu sediu- -a .aris, or/a,i7ea72 co,/rese i,ter,a5io,a-e o dat2 ;, ci,ci a,i, -a care se de7+at pro+-eme de ma>im i,teres pe,tru cercetarea crimi,o-o/ic2. 4i, a,u- 19!2, S.I.C. or/a,i7ea72 a,ua-, su+ e/ida ?.N.%., cursuri i,ter,a5io,a-e de crimi,o-o/ie ;, cadru- c2rora se a,a-i7ea72 cadru- teoretic 3i co,ceptua-, pri,cipii-e /e,era-e 3i metode-e 3tii,5i0ice de studiere a crimi,a-it25ii, precum 3i particu-arit25i-e speci0ice di0erite-or re/iu,i a-e -umii ;, p-a,u- 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-1!'. ;, a,u- 19#9 S.I.C, ;, co-a+orare cu %,i1ersitatea Ara,co0o,2 di, Mo,trea-, a creat Centrul Internaional de Cri&inologie Co&parat u,de ;, cadru- u,ui /rup i,terdiscip-i,ar acti1ea72 20 de crimi,o-o/i"cercet2tori. Ate,5ia pri,cipa-2 a Ce,tru-ui este orie,tat2 -a a,a-i7a de-ic1e,tei 3i crimi,a-it25ii ;, 52ri-e ;, curs de de71o-tare. ;, a,u- 19 ! -a *e,e1a, S.I.C ;mpreu,2 cu u,i1ersitatea -oca-2 a or/a,i7at Centrul Internaional de Cri&inologie Clinic) ;, scopu- coordo,2rii acti1it25ii 3tii,5i0ice pri1i,d comportame,tu1ictime-or i,0rac5iu,i-or 3i per0ectarea su+ acest aspect a po-iticii pe,a-e, ;, a,u- 19 9 -a Mii,ster (*erma,ia) a 0ost creat2 Societatea Internaional de 'icti&ologie" care or/a,i7ea72 ;,cep;,d cu a,u- 19)0 odat2 ;, & a,i simpo7ioa,e i,ter,a5io,a-e. ;, a,u- 19 ' Societatea I,ter,a5io,a-2 de Socio-o/ie a 0o,dat Co&itetul de Cercetare .n do&eniul sociologiei de( viaiilor i controlului social)
*heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, op$ cit$, p. 2#"2 .
)&
4up2 r27+oiu- II mo,dia-, -a i,i5iati1a, ;, specia-, a ita-ie,i-or, a 0ost creat2 Societatea Internaional de Protecie Social (A.I...S.). Aceast2 mi3care de mas2 cu sediu- -a Mi-a,o, 3i"a propus drept pri,cipa- o+iecti1 "per0ectarea po-iticii pe,a-e. Repre7e,ta,5ii mi3c2rii respecti1e optea72 pe," tru ;,-ocuirea sistemu-ui de pedepse pri,tr"u, sistem de m2suri educati1e 3i pro0i-actice. Nuc-eu- pro/ramu-ui A.I...S. ;- co,stituie su/estii-e re0eritoare -a i,0ractor 3i pri,cipii-e i,di1idua-i72rii mi<-oace-or stata-e de reac5io,are ;mpotri1a crimi,a-it25ii. 4e71o-tarea crimi,o-o/iei s"a des023urat cu o mare i,te,sitate mai a-es dup2 ce 0e,ome,u- i,0rac5io,a- a i,trat ;, ate,5ia ?.N.%., care pri, recoma," d2ri-e, dec-ara5ii-e, co,1e,5ii-e 3i e-a+orarea di0eritor pro/rame"mi,imum ;,cearc2 s2 o+5i,2 rea-i7area u,ei po-itici pe,a-e u,ice ;, toate state-e -umii. I, a,u- 19!0, Adu,area /e,era-2 a ?.N.%. a adoptat Re7o-u5ia '1! (8), pri, care atri+u5ii-e Comisiei I,ter,a5io,a-e pe,tru .e,ite,ciare au 0ost pre-uate de Co,si-iu- 6co,omic 3i Socia-, care a creat ;, a,u- 19!1 " ;, cadru- Secretari" atu-ui s2u " Co&itetul consultativ special de e,peri .n proble&ele cri&i( nalitii a c2ror ,um2r 3i atri+u5ii au crescut co,sidera+i- de"a -u,/u- a,i-or, ;, a,u- 19#! e- ;3i schim+2 de,umirea ;, Co&itetul consultativ de e,peri .n do&eniul prevenirii cri&inalitii i trata&entul delincvenilor" iar ;, 19 1 de1i,e Co&itetul pentru prevenirea cri&inalitii i lupta contra delincventei) 4i, a,u- 19 2 mem+rii acestui Comitet se ;,tru,esc ;, 3edi,5e de dou2 ori ;, a,, pre7e,t;,d d2ri de seam2 Co,si-iu-ui 6co,omic 3i Socia- a?.N.%. %-time-e modi0ic2ri structura-e au a1ut -oc ;, a,u- 1992. .ri, re7o-u5ia 1[92 Co,si-iu- 6co,omic 3i Socia- a di7o-1at Comitetu- pe,tru pre1e,irea crimi,a-it25ii 3i -upta co,tra de-i,c1e,tei 3i a creat Co&isia Oaiunilor Rnite pentru prevenirea cri&inalitii i justiie penal 0ormat2 di, specia-i3ti di, '0 de state mem+re, ;, care se discut2 pro+-eme-e po-iticii pe,a-e. .ri,tre atri+u5ii-e Comitetu-ui 3i u-terior a-e Comisiei 0i/urea72 3i pre/2tirea co,/re" se-or pe,tru pre1e,irea crimi,a-it25ii 3i tratame,tude-i,c1e,5i-or1!D pe care ?.N.%. -e or/a,i7ea72 ;, 0iecare ! a,i ;,cep;,d di, a,u- 19!!. ;, cadru- ca,ce-ariei Secretaru-ui *e,era- a- ?.N.%. 0u,c5io,ea72 *irecia principal pentru prevenirea cri&inalitii i justiie penal care a 0ost creat2 ;, a,u- 19!1, iar di, a,u- 19)2 ;3i are sediu- -a 8ie,a. Acest ser1iciu ;,tocme3te ,ote i,0ormati1e despre propor5ii-e, 0orme-e 3i ,i1e-u- crimi,a-it2" 5ii ;, -ume, editea72 u, +u-eti, i,0ormati1 3i re1ista =I,ter,atio,a- Re1ieC o0 Crimi,a- .o-icB=, 0ormu-ea72 op5iu,i de po-itic2 pe,a-2 3i promo1ea72 re7o" -u5ii-e ?.N.%. ;, acest dome,iu, precum 3i pre/2te3te materia-e-e 3i or/a,i" 7ea72 co,/rese-e i,ter,a5io,a-e a-e ?.N.%. pe,tru pre1e,irea crimi,a-it25ii 3i tratame,tude-i,c1e,5i-or1!#.
Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. )9. II-GaG0-ep A.G., op$ cit$, p. )9.
DB
Crearea u-terioar2 a u,ei re5e-e de i,stitute re/io,a-e a0i-iate ?.N.%. a a1ut ro-u- de a promo1a recoma,d2ri-e ?.N.%. ;, dome,iu, de a spri<i,i /u1er,e-e s2 ap-ice ,orme-e i,ter,a5io,a-e 3i i,strume,te-e ?.N.%., de a 0ur,i7a a1i7e co,su-tati1e asupra pro+-eme-or de po-itic2 pe,a-2, de a or/a" ,i7a sta/ii de pre/2tire a specia-i3ti-or, de a rea-i7a cercet2ri 3tii,5i0ice ;, dome,iu- <usti5iei pe,a-e, de a or/a,i7a semi,arii re/io,a-e 3i de a 0aci-ita cooperarea ;, state-e mem+re a-e ?.N.%. ;, a,u- 19#), su+ e/ida Co,si-iu-ui 6co,omic 3i Socia- a- ?.N.%., s"a creat -a Roma Institutul de Cercetri pentru Aprare Social (%NS4RI) care, ;, 19)9 a 0ost tra,s0ormat ;, In( stitutul Interregional de Cercetri asupra Cri&ei i 4ustiiei (%NICRI). ?+iecti1u- acestui i,stitut este =de a co,tri+ui pri, cercetare, 0ormare de specia-i3ti, acti1it25i de tere, 3i co-ectare de date, -a schim+u- 3i di0u7area i,0orma5ii-or, -a e-a+orarea 3i imp-ime,tarea u,or po-itici e1o-uate ;, dome" ,iu- pre1e,irii crimei 3i a- -uptei co,tra de-i,c1e,tei, -u;,d ;, co,siderare ,ecesitatea i,te/r2rii ;, cadru- /e,era- a- schim+2rii 3i de71o-t2rii sociaeco,omice 3i a- ap2r2rii drepturi-or omu-ui=1! . ;, a,u- 19)1, pri,tr"u, acord ;,tre ?.N.%. 3i /u1er,u- Ai,-a,dei a 0ost creat Institutul 5elsinPi pentru Controlul i Prevenirea Cri&inalitii (G6%NI), modi0icat ;, a,u- 199& ;, Institutul 1uropean pentru Controlul i Prevenirea Cri&inalitii) A-2turi de %NICRI 3i G6%NI, re5eaua de i,stitute re/io,a-e a-e ?.N.%. mai i,c-ude: Centrul Internaional pentru Cefor&a Politicii i Legii Penale (8a,cou1er, Ca,ada), institutele OR pentru prevenirea cri&inalitii i trata&entul delincvenilor din Asia i 1,tre&ul rient (%NAA6I " Auchu, Papo,ia), A&erica Latin i Caraibe (I@AN%4 " Sa, Pose, Costa Rica), Arfica (%.N.AARI " Lampa-a, %/a,da), Australia (A.I.C. " Ca,+era) i rile arabe (A.S.S.:.C. " RiBad, Ara+ia Saudit2). %, roimporta,t ;, de71o-tarea crimi,o-o/iei ;- are 3i *irecia pentru proble&ele cri&inale a Consiliului 1uropei ;, cadru- c2reia di, a,u- 19!) 0u,c5io,ea72 Co&itetul 1uropean pentru Proble&ele Cri&inale (6CC.) 0ormat di, e>per5i"crimi,o-o/i, repre7e,ta,5i ai state-or mem+re. #iroul 1CCP i Consiliul Htiinific Cri&inologie e-a+orea72 pe,tru Co,si-iu- de Mi,i3tri a- Co,si-iu-ui 6uropei proiecte a-e co,1e,5ii-or ori recoma,d2ri pri1i,d po-itica pe,a-2, 0ormea72 comisii de e>per5i di, #") mem+ri pe,tru e>ami,area pro+-eme-or crimi,o-o/ice specia-e, precum 3i /rupuri de -ucru co,stituite di, &"' persoa,e pe,tru co-ectarea date-or crimi,o-o/ice, or/a" ,i7ea72 periodic semi,are 3i co,0eri,5e re0eritoare -a pro+-ematica crimi,o" -o/ic2, pu+-ic2 i,0orma5ii pri1itoare -a pro/rame-e cercet2ri-or crimi,o-o/ice.
Statutu- %NICRI, art. 2.
DG
CA.I:?@%@ I8
.R?B@6M6 .RI8IN4 INARAC]I%N6A (CRIMA) '.1. I,0rac5iu,ea (crima) ;, crimi,o-o/ie

I,0rac5iu,ea (crima) repre7i,t2 ma,i0estarea i,di1idua-2 a 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-. Aii,d u, e-eme,t compo,e,t de +a72 a- acestui sistem, de care o -ea/2 o i,0i,itate de co,e>iu,i, de ;,trep2tru,deri, de i,0-ue,5e reciproce, crima ,u"3i pierde ide,titatea, a1;,d particu-arit25i 3i 0u,c5ii proprii. 61o-u5ia 3tii,5ei crimi,o-o/iei a 0ost marcat2 de ,umeroase discu5ii care 1i7ea72 conceptul de cri&) 4up2 cum s"a me,5io,at 3coa-a c-asic2 a drep" tu-ui pe,a- 3i a crimi,o-o/iei 3i"a co,ce,trat ate,5ia asupra 0aptei pe,a-e. 4eoarece ;, acea perioad2 ,u se pu,ea ;,c2 pro+-ema u,ei de-imit2ri de dreptu- pe,a-, co,ceptude i,0rac5iu,e este ;, e/a-2 m2sur2 uti-i7at 3i ;, cri" mi,o-o/ie. Hcoala po-itivist italian propune o deli&itare de ordin con( ceptual .ntre cri&inologie i dreptul penal) R. *aro0a-o, ;, prime-e pa/i,i a-e -ucr2rii sa-e =Crimi,o-o/ia=, arat2 c2 pu,ctu- de p-ecare a- 3tii,5ei crimi" ,o-o/ice tre+uie s2 0ie +noiunea sociologic a cri&ei+9GD) Acest proces de de-imitare 1a co,ti,ua timp de aproape u, seco-, sus5i,ut 0ii,d mai a-es de repre7e,ta,5ii orie,t2rii socio-o/ice. Necesitatea /2sirii u,or criterii proprii, crimi,o-o/ice, pe,tru de0i,irea crimei a 0ost determi,at2 de relativitatea noiunii juridico(penale de in( fraciune) Ast0e-, se co,sidera c2 i,0rac5iu,ea ;, accep5iu,ea sa <uridico" pe,a-2 este pur for&al (crea5ie a -e/ii), relativ (1arii,d ;, timp 3i spa5iu), eterogen (;,sum;,d 0apte 0oarte di0erite, de -a omor p;,2 -a 0apte mi,ore). R. *aro0a-o primu- a propus o abordare sociologic (cri&inologic! a noiunii de cri&" d;,du"i acesteia se&nificaia de delict natural) 6- ;m" parte i,0rac5iu,i-e ;, dou2 cate/orii: delicte naturale 3i delicte juridice) *elictul natural sau cri&a .n accepiunea cri&inologic este actu- care produce =12t2marea ace-ei p2r5i a sim5u-ui mora- care co,st2 ;, se,time,te-e a-truiste 0u,dame,ta-e, mi-a 3i pro+itatea=1!9. Se,time,tude mi-2 este ;,c2-cat de 0apte ca ce-e ;mpotri1a persoa,ei pri, care i se cau7ea72 acesteia dureri 0i7ice 3i mora-e (omor, pri1a5iu,ea i-e/a-2 de -i+ertate, 1io-, ca-om,ie, etc), se,time,tude pro+itate (ci,ste) este <i/,it pri, 0apte ca: i,0rac5iu,i-e co,tra propriet25ii, ;,c2-carea dreptu-ui de autor, depo7i5ia mi,ci,oas2, etc. 4e-ictu- ,atura- se pedepse3te ;, toate 52ri-e 3i ;, toate timpuri-e. 4e-ictu<uridic ,u are -a +a72 lipsa de si& &oral 3i se pedepse3te ;, mod 1aria+iR. *aro0a-o, Criminologia, Napo-i, 1))!, cit. de Rodica Mihae-a St2,oiu, op$cit$, p. 1'. 1!9 R. *aro0a-o, La criminologie, Ci,Yuieme editio, e,tiereme,t re0o,due et au/me,t3e, Aeh> A-ea,, 6diteur, .aris, 190!, p.&!, cit.de 8a-eria, Cioc-ei., op$cit, p.9.
)#
3i di0erit de -a o 5ar2 -a a-ta 0ii,d re7u-tatu- ;,c2-c2rii u,or ,orme de co,duit2 socia-2 co,1e,5io,a-2. 4i,tre ;,cerc2ri-e rece,te, merit2 ate,5ie co,ceptupropus de R. *assi,1#0 care de0i,e3te i,0rac5iu,ea di, pu,ct de 1edere crimi,o-o/ie ca o realitate u&an i social" anterioar oricrei incri&inri" ce co,st2 ;, a/resiu,ea u,ei persoa,e sau a u,ui /rup ;,dreptat2 ;mpotri1a ce-or &ai i&portante valori ale grupului social) *assi, co,sider2 c2 o+iectu- crimi,o-o/iei, ;- co," stituie =ac5iu,ea crimi,a-2= care, ca 1aria,t2 a ac5iu,ii socia-e presupu,e ur" m2toare-e e-eme,te: 1) u, su+iect"actor care poate 0i u, i,di1id, u, /rup sau o co-ecti1itateF 2) o situa5ie ce i,c-ude o+iecte 0i7ice (o+iecte materia-e, co,di5ii-e /eo/ra0ice, c-imaterice, etc.) 3i o+iecte socia-e (cei-a-5i actori) cu care su+iectu-"actor i,tr2 ;, raportF &) sem,e 3i sim+o-uri pri, i,termediu- c2rora su+iectu- actor a<u,/e s2 cu,oasc2 mediu- am+ia,t, s2"1 perceap2 3i s2"1 e1a" -ue7eF ') re/u-i, ,orme 3i 1a-ori care /hidea72 ac5iu,ea acestuia, adic2 modu;, care 1a ac5io,a 0a52 de o+iecte-e 0i7ice 3i socia-e care 0ormea72 mediu- s2u. Ma<oritatea autori-or co,0er2 co,ceptu-ui crimi,o-o/ie de i,0rac5iu,e o accepiune foarte larg" ce depete sfera nor&ativului juridic) Ast0e-, :horste, Se--i,, socio-o/ america,, ;,5e-e/e pri, crim2 orice ;,c2-care a ,orme-or de co,duit2 di, societate, i,di0ere,t dac2 acestea 0ac sau ,u o+i" ectu- u,or re/-eme,t2ri <uridice1#1F crimi,o-o/u- /erma, Ga,s *oppi,/er sus5i,e c2 i,0rac5iu,ea, ca o+iect a- crimi,o-o/iei, tre+uie co,siderat2 at;t 0e,ome, <uridic, c;t 3i =,o,"teh,ic= ;, str;,s2 -e/2tur2 cu re-i/ia, mora-a 3i cu-tura1#2, iar socio-o/u- america, 6dCi, G. Suther-a,d i,c-ude ;, co,ceptude crim2, a-2turi de 0apte-e ce ;,ca-c2 -e/ea pe,a-2 pe ce-e de ,atur2 ci1i-2 3i admi,istrati121#&. Co,sider2m c2 i,c-uderea 0apte-or a,tisocia-e ;, o+iectu- de studiu acrimi,o-o/iei tre+uie s2 ai+2 -a +a72 criteriu- ,ormei pe,a-e care r2m;,e p;,2 ;, mome,tude 0a52 cemai co,1i,/2tor. Su,tem de acord c2 e>ti,de" rea o+iectu-ui crimi,o-o/iei pri, i,c-uderea 0e,ome,u-ui mai -ar/ ade1ia,5ei determi,2 di0icu-t25i metodo-o/ice 3i co,ceptua-e precum 3i o ,edorit2 i,ter0ere,52 cu a-te discip-i,e, cum ar 0i socio-o/ia 3i psiho-o/ia socia-21#'. A3adar, 0apte-e i,crimi,ate 3i pedepsite pri, -e/ea pe,a-2 r2m;, crime 3i pe,tru crimi,o-o/ie 3i pe,tru cercet2torii crimi,o-o/i, iar dac2 u,e-e 0apte pe,a-e ,u mai su,t crime dup2 -e/ea pe,a-2 " au 0ost de7i,cri" mi,ate 3i a+ro/ate de -e/ea pe,a-2, e-e ,u mai su,t crime ,ici pe,tru crimi"
R. *assi,, Criminologie, .aris, 4a--o7, 1990, p. '9, ''"'!, ,ota '. :h. Se--i,, Culture Con=lict and Crime, NeC ZorE, Socia- Scie,ce Ressearch Cou,ci-, 19)&. G. *oppi,/er, Kriminologie, Mii,che,, 6d. C.G. BecE, 19 1, p.'"#. 6.G. Suther-a,d, 4.R. *resseB, 0rincipes de criminologie, .aris, Cu<as, 19##, pi- 3i urm. Rodica Mihae-a St2,oiu, op$cit$, p.2&F *heor/heNistorea,u, Costic2.2u,, op$cit$, p.'0.
,o-o/ie. I,0rac5iu,ea ;, accep5iu,ea sa <uridico"pe,a-2 este si,o,im2 cu ,o5iu,ea de crim2 (i,0rac5iu,e) uti-i7at2 ;, crimi,o-o/ie1#!. ;, -umi,a aces" tor co,sidera5ii, ;, crimi,o-o/ie o 0apt2 este recu,oscut2 crim2 ;, co,0or" mitate cu pre1ederi-e -e/ii pe,a-e, adic2 a3a cum spu,e -e/ea pe,a-2 (arti" co-u- C. a- Repu+-icii Mo-do1a), i,0rac5iu,ea este o 0apt2 (ac5iu,e, i,ac5i" u,e) socia-"pericu-oas2, care ate,tea72 -a 1ia5a 3i s2,2tatea persoa,ei, -a drepturi-e 3i -i+ert25i-e cet25e,i-or, -a proprietate, -a or;,duirea de stat, -a sistemu- po-itic 3i eco,omic, precum 3i a-te 0apte socia- pericu-oase, pre12" 7ute de -e/ea pe,a-2. ;, aceast2 de0i,i5ie su,t e1ide,5iate dou2 tr2s2turi ca" racteristice a-e i,0rac5iu,ii (crimei) " perico-u- socia- 3i caracteru- i-e/a-. ;, artico-e-e 1,&,),9,20, etc. a-e Codu-ui pe,a- a- Repu+-icii Mo-do1a su,t me,5io,ate ;,c2 dou2 tr2s2turi ese,5ia-e a-e i,0rac5iu,ii ca 1i,o125ia 3i po" si+i-itatea de pedeaps2. 4eci i,0rac5iu,ea este o 0apt2 socia-me,te pericu" -oas2, i-e/a-2, s21;r3it2 cu 1i,o125ie 3i pedepsit2 ;, mod pe,a-. Htii,5a crimi" ,o-o/iei ,u poate de0i,i 3i caracteri7a crima mai +i,e 3i mai comp-et. 4ar, ;, a0ar2 de aceasta, o atare de0i,i5ie este <uridic2, adic2 este o+-i/atorie 3i ,ime,i ,u o poate oco-i. ;, acest co,te>t me,5io,2m 3i ma>ime-e =,u--um crime, si,e -e/e= (,u e>ist2 i,0rac5iu,e (crim2) 02r2 -e/e) 3i =,u--a poe,a si,e -e/e= (,u e>ist2 pedeaps2 02r2 -e/e). 4up2 p2rerea autoru-ui romO, 8a-eria, Cioc-ei, ;, -im+a< crimi,o-o/ie echi1a-area ,o5iu,i-or de crim2 3i i,0rac5iu,e ,u este e>act2, deoarece ,o5i" u,ea de crim2 de3i o i,c-ude pe cea de i,0rac5iu,e cupri,de ;, p-us 3i a-te 0apte c2rora este posi+i- s2 -e -ipseasc2 u,u- di, ce-e trei e-eme,te de0i,itorii a-e i,0rac5iu,ii (1. S2 0ie pre127ut2 de -e/ea pe,a-2F 2. S2 0ie comis2 cu 1i" ,o125ie 3i &. S2 pre7i,te pericosocia-) . Co,sider2m c2 ideea e>ti,derii o+iectu-ui crimi,o-o/iei pe +a7a i,c-uderii 0apte-or c2rora -e -ipsesc u,u- di, ce-e trei e-eme,te de0i,itorii a-e i,0rac5iu,ii este i,su0icie,t ;,temeiat2. :o" todat2, preci72m c2 ;, s0era preocup2ri-or crimi,o-o/iei i,tr2 3i studierea 0apte-or respecti1e, precum 3i a comportame,te-or de1ia,te adic2 care se dep2rtea72 de ,orme-e socio"mora-e, 02r2 ;,s2 a i,tra ;, co,0-ict cu -e/ea pe,a-2, de e>emp-u, +e5ia 3i a-coo-ismu-, co,sumu- de su+sta,5e stupe0ia,te (;, m2sura ;, care acest co,sum ,u este i,crimi,at de -e/ea pe,a-2), suici" du-, a+a,do,u- 3co-ar, te,di,5e-e spre 1a/a+o,da< ori 1a/a+o,da<u-, prosti" tu5ia (c;,d aceasta ,u este co,siderat2 i,0rac5iu,e) etc. Comportame,te-e respecti1e su,t studiate de crimi,o-o/ie ,umai ;, -e/2tur2 cu 0e,ome,ui,0rac5io,a- 3i pe,tru o mai +u,2 cu,oa3tere a acestuia, ;, specia- -a cerceta"
Io, ?a,cea, op$cit$, p. 11)F Rodica Mihae-a St2,oiu, op.cit., p.2&F *heor/he Nistorea,u, Costic2.2u,, op$cit, p.'0F KpuMUH#"io u!$ Ilo"ipea$$ LB&GeuoBo0- H$R$, MGG+L?BCL?ror.M, MocLBa, G&a"B? M?CL?B. BmiB":a, 199', p.- 1F KpuMuno"io un$ G-oa pt"!$ LBapaBueBa B.G., &MGG?BaB.6., MocLBa, L)p,c:, 199!, p.- , etc. 8a-eria, Cioc-ei, op$cit$, p.1&.
DD
rea apro0u,dat2 a cau7e-or 3i co,di5ii-or crimi,a-it25ii 3i e-a+orarea m2suri" -or de pre1e,ire 3i com+atere a i,0rac5iu,i-or. Aapte-e c2rora -e -ipsesc u,udi, ce-e trei e-eme,te de0i,itorii a-e i,0rac5iu,ii r2m;, ;,s2, dup2 p2rerea ,oastr2, ;, a0ara o+iectu-ui propriu"7is a- crimi,o-o/iei. Crima este studiat2 at;t de dreptu- pe,a- c;t 3i de crimi,o-o/ie, psiho-o" /ie, socio-o/ie, chiar 3i de pato-o/ie, de 3tii,5a psihiatric2 3i a-te-e. Aceasta ;,seam,2 c2 e>ist2 aspecte 3i -aturi, care ,u su,t studiate de -e/ea pe,a-2, de dreptu- pe,a-. 6ste ,ecesar de a preci7a care su,t particu-arit25i-e a+ord2rii <uridico"pe,a-e 3i a-e a+ord2rii crimi,o-o/ice a i,0rac5iu,ii (crimei). *reptul penal studia- infraciunea ca u, act re-ati1 i7o-at pri, care i,di1idu- ;,ca-c2 i,terdic5ia -e/ii pe,a-e. Ate,5ia este co,ce,trat2 asupra a,a-i7ei <uridice a compo,e,5ei de i,0rac5iu,e, adic2 asupra ce-or patru e-e" me,te co,stituti1e a-e ei: o+iectu-, -atura o+iecti12, su+iectu- 3i -atura su+iecti12. Crimi,o-o/ia spre deose+ire de dreptu- pe,a- a,a-i7ea72 i,0rac5iu,ea, ;, primu- r;,d, ;, co,te>tu- co,di5ii-or mediu-ui e>ter, a- i,di1idu-ui 3i, co," comite,t, a- tr2s2turi-or 02ptuitoru-ui ;,su3iF ;, a- doi-ea r;,d, ca u, a,umit proces ce se des023oar2 at;t ;, timp c;t 3i ;, spa5iu 3i care i,c-ude ,u ,umai ac5iu,i-e dar 3i 0e,ome,e-e 3i procese-e psiho-o/ice care preced2 e>teriori" 7area i,0rac5iu,ii determi,;,d /e,e7a 0aptei socia-"pericu-oase1# . A3adar, a,a-i7a <uridico"pe,a-2 a i,0rac5iu,ii permite sta+i-irea sistemu-ui de e-e" me,te 3i tr2s2turi ,ecesare 3i su0icie,te pe,tru a recu,oa3te c2 persoa,a a s21;r3it o 0apt2 pre127ut2 (i,ter7is2) de o ,orm2 co,cret2 a -e/ii pe,a-e 3i este supus2 r2spu,derii pe,a-e ;, co,0ormitate cu aceast2 ,orm2. A+ordarea crimi,o-o/ic2 este orie,tat2 spre re-e1area cau7e-or 3i co,di5ii-or i,0rac5iu,ii co,crete, particu-arit25i-or caracteristice 02ptuitoru-ui ei 3i co,seci,5e-or socia-e a-e co,duitei crimi,a-e. Aceasta permite s2 ;,5e-e/em ce tre+uie de 02cut pe,tru a pre1e,i comiterea u,or ,oi i,0rac5iu,i de o a,umit2 persoa,2 3i s21;r3irea crime-or simi-are de c2tre a-te persoa,eF care m2suri co,crete (;, -imite-e -e/ii) e ra5io,a- s2 0ie ap-icate 1i,o1atu-ui pe,tru a curma co,se" ci,5e-e socia-e ,e/ati1e a-e 0aptei acestuia. Anali-a cri&inologic a infraciunii" de re/u-2, are o e>ti,dere mai &are dec;t cea <uridico"pe,a-2. ;, primu- r;,d, etape-e " apari5ia moti1u-ui 3i primirea deci7iei " pot i,c-ude ast0e- de ac5iu,i care ,u su,t ca-i0icate de -e/ea pe,a-2 drept pre/2tire a i,0rac5iu,ii. 4e e>emp-u, persoa,a orie,tat2 spre s21;r3irea u,ei sustra/eri ;, propor5ii deose+it de mari, caut2 di, timp o+iectu- potri1it, se a,/a<ea72 -a ser1iciu ;, ace- -oc, studia72 sistemu- de pa72 3i de co,tro- 3i ,umai dup2 o perioad2 ;,de-u,/at2 de timp ;,cepe crearea u,or co,di5ii sup-ime,tare care 1or ;,-es,i comiterea sustra/erii.
Me!aHU3M npecmyrmoao noeedemi!$ MocLBa, MGaBicaN, 19)1, p.&1.
D8
Sustra/erea propriu"7is2 este s21;r3it2 ;, mome,tu- oportu,. ;, a- doi-ea r;,d, ;, procesu- studiu-ui crimi,o-o/ie este cercetat comportame,tuposti,0rac5io,a- care este -e/at ,emi<-ocit de rea-i7area deci7iei crimi,a-e. Su,t a,a-i7ate co,seci,5e-e socia-e a-e 0aptei at;t pe,tru 02ptuitor c;t 3i pe," tru mediu- e>ter,. Su,t -uate ;, co,sidera5ie, de aseme,ea, ast0e- de aspecte cum su,t co,so-idarea orie,t2rii a,tisocia-e, c2p2tarea depri,deri-or crimi" ,a-e, ;,c2-carea 0u,c5io,2rii ,orma-e a u,ei a,umite or/a,i7a5ii, crearea co,di5ii-or pe,tru co,ti,uarea acti1it25ii crimi,a-e. 4eci, crima ;, se,su- crimi,o-o/iei ,u se reduce -a pre1ederea -e/ii. 4e pre1ederi-e -e/ii pe,a-e se ocup2 <uri3tii cu pri-e<u- co,stat2rii, urm2ririi 3i <udec2rii acestor 0apte socia-me,te pericu-oase. Crimi,o-o/ia ,u se ocup2 de pre1ederi-e -e/ii pe,a-e cu pri1ire -a crimeF ea se ocup2 de crime-e s21;r3ite ca 0apte materia-e 3i apoi ca 0apte <uridice. Crima este studiat2 de crimi,o-o/ie, ;, opi,ia ,oastr2, su+ urm2toare-e aspecte: proble&a cau-elor i condiiilor infraciunii concrete> proble&a &ecanis&ului co&porta&entului infrac( ional individual> proble&a rolului situaiei .n &ecanis&ul actului infrac( ional> proble&a anali-ei (caracteristicii! cri&inologice a infraciunii i proble&a clasificrii cri&inologice a infraciunilor)
'.2. Cau7e-e 3i co,di5ii-e i,0rac5iu,ii co,crete

Htii,5a crimi,o-o/iei acord2 o ate,5ie deose+it2 cercet2rii cau7e-or 3i co,di5ii-or i,0rac5iu,ii co,crete care su,t o parte compo,e,t2 a sistemu-ui cau7a- /e,era- a- crimi,a-it25ii ca 0e,ome, socia-. Studiu- i,terco,e>iu,ii ;,tre ,i1e-u- socia- /e,era- 3i ,i1e-u- i,di1idua- a- cau7a-it25ii i,0rac5io" ,a-ismu-ui este o pro+-em2 crimi,o-o/ic2 importa,t2. Cercetarea cau7a-it25ii -a ,i1e-u- i,di1idua- permite or/a,i7area pre1e,irii e0icie,te a i,0rac5iu,i-or co,crete, re-e1area etape-or de crimi,a-i7are a persoa,e-or 3i e-a+orarea m2suri-or pro0i-actice i,di1idua-e, de cori<are 3i reeducare respecti1e. 4ac2 -a ,i1e-u- socia- /e,era- cau7a-itatea 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- este e>p-icat2, de re/u-2, pri, co,tradic5ii-e societ25ii, a,a-i7a -e/2turi-or 3i i," terac5iu,ii acestuia cu a-te 0e,ome,e socia-e, atu,ci -a cercetarea cau7e-or 3i co,di5ii-or i,0rac5iu,i-or co,crete acce,tu- se pu,e pe ;,su3iri-e 3i st2ri-e co," crete a-e persoa,ei care i,terac5io,ea72 cu =mediu- am+ia,t= (co,di5ii-e de 1ia52 3i educa5ie) 3i situa5ii-e ;, care ea se ;,cadrea721#). 4eci, determi,a,te-e i,0rac5iu,ii co,crete i,c-ud particu-arit25i-e 0orm2" rii perso,a-it25ii su+ i,0-ue,5a mediu-ui e>ter,, speci0icu- acti1it25ii ei psi" hice 3i a,sam+-u- circumsta,5e-or o+iecti1e e>ter,e ;, care persoa,a 0u,c5i" o,ea72. I,0rac5iu,ea ;,totdeau,a este o ma,i0estare a atitudi,ii, a tr2s2turi"
LB&GeuoBa G._t>., ;, KpimuH#9ioaua$ Hon pea,$ LB&GeuoB?0i G.?., MGG+L?BCL?ro A.M. MocLBa, G&,G"B? MrB, 199', p.- 1&.
90
-or persoa,ei, determi,ate de de7armo,ia 3i de0ormarea ,ecesit25i-or, i,tere" se-or 3i sistemu-ui de 1a-ori a-e acesteia. Caracteristici-e psihice de,aturate, i,terac5io,;,d cu particu-arit25i-e mediu-ui ;, care 0u,c5io,ea72 persoa,a, determi,2 moti1e-e 3i moti1a5ia comportame,tu-ui i,0rac5io,a-, sta+i-irea 3i rea-i7area scopu-ui 3i mi<-oace-or. .articu-arit25i-e crimi,o/e,e a-e persoa,ei -a rO,du- -or su,t u, re7u-tat a- u,ui proces ;,de-u,/at de de71o-tare de,aturat2 a acesteia ;,tr"u, mediu ,e0a1ora+i-. :otodat2, procesu- respecti1 repre7i,t2 u, -a,5 cau7a- comp-icat, cu -e/2turi directe 3i i,directe ;,tre 1e" ri/i-e acestuia. A3adar, i,0rac5iu,ea este u, re7u-tat a- i,terac5iu,ii ;,tre perso,a-itate 3i situa5ia co,cret2 e>ter,2, iar perso,a-itatea se de71o-t2 ;, +a7a i,terac5iu,ii tr2s2turi-or psiho0i7io-o/ice 3i a predispo7i5ii-or ei ereditare cu mediu- e>" ter,1#9. .ri, urmare, impactu- mediu-ui e>ter, trece pri, co,3tii,5a 3i tr2s2" turi-e perso,a-it25ii, ea 0ii,d u, produs a- i,terac5iu,ii comp-icate di,tre particu-arit25i-e psiho0i7io-o/ice a-e i,di1idu-ui 3i mediu- socia-, 3i ;, ace-a3i timp ser1i,d drept +a72 3i surs2 a de71o-t2rii sa-e u-terioare. I,tre i,di1id 3i mediu e>ist2 i,terdepe,de,5e 3i -e/2turi cau7a-e comp-icate, care -as2 o am" pre,t2 deose+it2 asupra ac5iu,i-or perso,a-it25ii i,0ractoru-ui. ;, +a7a ce-or me,5io,ate putem a0irma c2 /e,e7a i,0rac5iu,ii ;, se,s -ar/ cupri,de dou2 etape: 1) 0ormarea de,aturat2 a perso,a-it25ii su+ impactu- me" diu-ui socia- 3i 2) i,terac5iu,ea ;,tre particu-arit25i-e mora-"psiho-o/ice ,e/a" ti1e 0ormate ;, procesu- de71o-t2rii de,aturate a perso,a-it25ii 3i circumsta," 5e-e o+iecti1e e>ter,e (situa5ia crimi,o/e,2)1 0. Cercet2ri-e 3tii,5i0ice 3i practica -uptei cu crimi,a-itatea co,0irm2 c2 -uarea deci7iei de a s21Or3i i,0rac5iu,ea ,u este u, e0ect i,e1ita+i- a- procesu-ui de71o-t2rii de,aturate a perso,a-it25ii. .rocesu- respecti1 ,u 0i,a-i7ea72 o+-i/atoriu cu s21;r3irea i,0rac5iu,ii. ? a,umit2 parte di, i,di1i7ii care se caracteri7ea72 pri, orie,tare a,tisocia-2 comit i,0rac5iu,i, dar ;, ace-a3i timp i,0rac5iu,i s21;r3esc 3i persoa,e-e, ;, procesu- de71o-t2rii c2rora este di0ici-2 depistarea mome,te-or ,e/ati1e. Aceasta se e>p-ic2 pri, 0aptu- c2 -e/2tura ;,tre 0ormarea de,aturat2 a perso,a" -it25ii 3i deci7ia de a s21;r3i i,0rac5iu,ea este statistic2, pro+a+i-2 3i poate 0i co,statat2 ,umai ;,tr"u, ,um2r mare de persoa,e 3i e1e,ime,te1 1. Me,5io" ,2m, de aseme,ea, c2 procesu- 0orm2rii perso,a-it25ii ,u este u, dome,iu ,emi<-ocit de studiu a- crimi,o-o/iei, acest proces 0ii,d u, o+iect a- peda/o"
LBapPiBiieB B.G., Tlpumimiocm< e KptiMUH#"ioeuu ?o cmpyKtnype uHdueudya"i<Ho o npecm) ynHo o noeedemm@$ MocLBa, M-?pG0-GGeCLaii <iG:epa>BpaN, 19#), p.21. *heor/he *-adchi, 0ro<lema mecanismului comportamentului in=rac1ional I %,i1ersitatea de Stat di, Mo-do1a, Co,0eri,5a corpu-ui didactico"3tii,5i0ic =Bi-a,5u- acti1it25ii 3tii,5i0ice a %SM pe a,ii 199)[99=, 2 septem+rie " 2 octom+rie 2000, Chi3i,2u "2000, p. 1). LBapaBueB B.G., FeHe3uc npecmynneuun$ #mim KpuMUH#9io imecKSPS Modenuposanua$ MocLBa, G&0-a:e<i+cLGG 0-?M Md>opBMN, 199), p.20.
91
/iei, psiho-o/iei, socio-o/iei 3i a-tor 3tii,5e despre om1 2. ;, schim+, i,0-ue,5a particu-arit25i-or perso,a-it25ii asupra ,a3terii moti1u-ui (mo+i-u-ui), p-a,i0ic2" rii 3i -u2rii deci7iei pri1i,d s21Or3irea i,0rac5iu,ii este u, o+iect de cercetare crimi,o-o/ic2. Su,t ,ecesare preci72ri 3i re0eritor -a a,a-i7a crimi,o-o/ic2 a mediu-ui e>ter,. Crimi,o-o/ia ,u studia72 toat2 societatea, ea a,a-i7ea72 doar ace-e ma,i0est2ri a-e societ25ii care ;,tr"u, 0e- sau a-tu- su,t -e/ate de cau7e-e comportame,tu-ui i,0rac5io,a- P. ;, procesu- studiu-ui crimi,o-o/ie este deose+it de importa,t2 a,a-i7a i,terac5iu,ii perso,a-it25ii cu mediu- socia-, 0ii,dc2 comportame,tu- i,0rac" 5io,a- ,u este /e,erat ,umai de perso,a-itate sau ,umai de mediu, dar a,ume pri, i,terac5iu,ea acestora1 '. 6ste ;,temeiat2, ;, opi,ia ,oastr2, propu,erea u,or autori de a co,cepe i,0rac5iu,ea ,u at;t ca re7u-tat a- i," terac5iu,ii simp-e di,tre perso,a-itate 3i situa5ia co,cret2 de 1ia52 c;t ca ur" mare a rea-i72rii particu-arit25i-or crimi,o/e,e a-e perso,a-it25ii care i," terac5io,ea7O cu 0actorii situati1i1 !. Ast0e-, perso,a-itatea este co,siderat2 1eri/a pri,cipa-2 ;, sistemu- =co,di5ii-or mediu-ui socia- " perso,a-itatea "i,0rac5iu,ea=. ;,tru sus5i,erea acestei te7e su,t pre7e,tate urm2toare-e te7e: 9.! .:r2s2turi-e crimi,o/e,e a-e perso,a-it25ii ;,tr"ade12r se 0ormea72 su+ i,0-ue,5a ,e/ati12 a 0actori-or mediu-ui socia-, dar, co,so-id;,du"se treptat, acestea se tra,s0orm2 ;,tr"o 0or52 de si,e st2t2toareF 9.!).Circumsta,5e-e situa5io,a-e, mediu- e>ter, pot co,tri+ui 3i chiar pro" 1oca comiterea i,0rac5iu,ii, dar dup2 cum se 3tie u,a 3i aceea3i situa5ie este perceput2 3i apreciat2 de di0erite persoa,e ;, mod di0erit. Situa5ia poate crea co,di5ii 0a1ora+i-e 3i chiar pro1oca s21;r3irea i,0rac5iu,ii dar ,u poate ap2rea ;, ca-itate de cau72 a acesteia. 4ac2 i,di1idu- de1i,e depe,de,t psiho-o/ic de situa5ia co,cret2, aceasta se e>p-ic2 pri, particu-arit25i-e perso,a-it25ii sa-e. %,ii specia-i3ti, dimpotri12, co,sider2 c2 ;, cadru- meca,ismu-ui com" portame,tu-ui i,0rac5io,a- prioritatea apar5i,e co,di5ii-or socia-e care au de" termi,at particu-arit25i-e perso,a-it25ii1 #. A-5ii propu, s2 0ie a,a-i7ate 3i apreciate di0ere,5iat ro-u- mediu-ui socia- 3i ce- a- perso,a-it25ii ;, cadruetape-or /e,e7ei i,0rac5iu,ii. Ast0e-, se co,sider2 c2 -a etapa de71o-t2rii de,aturate a perso,a-it25ii prioritatea apar5i,e 0actori-or o+iecti1i (co,di5ii-e
LBapGBueB B.G., =lpuHUHa,o,iG. MocLBa, MA?pGAGiecLa0- <iprrepa:BpaN, 1991, p.221. AG:?GGG P?.M, ;, K0UMUH#9I#2UHA B,e/GGL. I-cm pe[i. aLaa. B.G. LBap<iBueBa, ,poi<). B.6. &MGG0Ba. MocLBa, L)p,c:, 199!, p.)&. Ko>paL?B :.?., op$cit$, p.1 ).
8@
de 1ia52, circumsta,5e-e 0orm2rii etico"mora-e a perso,a-it25ii). @a etapa i,terac5iu,ii di,tre perso,a-itate 3i situa5ia co,cret2 de 1ia52 su,t posi+i-e urm2toare-e trei 1aria,te: 1) perso,a-itatea este 0oarte depe,de,t2 de situa5ia e>ter,2 ,e0a1ora+i-2F 2) ro-u- perso,a-it25ii 3i a- circumsta,5e-or e>ter,e este ace-a3i 3i &) perso,a-itatea este i,depe,de,t2 de circumsta,5e-e e>ter,e, ea <oac2 ro-u- pri,cipa- ;, /e,e7a i,0rac5iu,ii, iar u,eori si,/ur2 creea72 co,di5ii pe,tru acti1itatea crimi,a-21 . Cau7e-e 3i co,di5ii-e i,0rac5iu,ii co,crete repre7i,t2 a,sam+-u- 0actori-or care determi,2 deci7ia de a s21;r3i i,0rac5iu,ea 3i rea-i7area acesteia. 4e" termi,a,te-e i,0rac5iu,ii su,t: a) co,di5ii-e mediu-ui socia-, su+ i,0-ue,5a ,e0a1ora+i-2 a c2rora are -oc de7armo,ia 3i de0ormarea ,ecesit25i-or, i,tere" se-or 3i sistemu-ui de 1a-ori a-e persoa,ei co,crete, care de1i, o premis2 a moti1a5iei crimi,o/e,eF +) moti1a5ia crimi,o/e,2F c) situa5ia co,cret2 de 1ia52 care, i,terac5io,;,d cu particu-arit25i-e perso,a-it25ii, determi,2 i,te,5ia 3i deci7ia s21;r3irii i,0rac5iu,ii. @a ,i1e-u- co,di5ii-or ,e0a1ora+i-e de 0ormare de,aturat2 a perso,a-it25ii su,t create premise-e co,cepute ca posi+i-itate a s21;r3irii i,0rac5iu,ii de c2tre u, i,di1id co,cret. @a ,i1e-u- situa5iei co,crete moti1a5ia crimi,o/e,2 a persoa,ei se rea-i7ea72 pri, 0apta i,0rac5io,a-2. Motivaia cri&inogen este e-eme,tu- cheie a- meca,ismu-ui compor" tame,tu-ui i,0rac5io,a- 3i repre7i,t2 a,sam+-u- moti1e-or ;, proces de de7" 1o-tare, i,terac5iu,e 3i rea-i7are. 4eci, moti1a5ia este procesu- de 0ormare 3i apari5ie a moti1u-ui (mo+i-uri-or) comportame,tu-ui i,0rac5io,a-1 ). A+or" darea respecti12 permite s2 0ie a,a-i7ate 3i e-ucidate determi,area socia-2 a moti1a5iei 3i 0u,c5ii-e acesteia ;, meca,ismucomportame,tu-ui i,0rac5io" ,a-. Motivul este o stare i,ter,2 a perso,a-it25ii, determi,at2 de ,ecesit25i-e acesteia 3i repre7i,t2 pri, si,e u, impu-s (;,dem,) -a ac5iu,i acti1e spre rea-i7area u,ui a,umit scop crimi,a-. A3adar, scopu- este re7u-tatu- proiec" tat, co,3tie,ti7at 3i dorit, iar moti1u- g ace- stimu- i,ter, care ;,dreapt2 ac5i" u,i-e spre o+5i,erea acestui re7u-tat. ;, procesu- i,terac5iu,ii moti1e-or su,t posi+i-e co,0-icte ;,tre e-e sau comp-etarea -or reciproc2. Me,5io,2m c2 -a s21;r3irea i,0rac5iu,ii domi,2, de re/u-2, u,u- sau dou2 moti1e. Moti1a5ia crimi,o/e,2 este 0rec1e,t co,siderat2 cau72 a i,0rac5iu,ii co,crete1 9. ;, rea-itate moti1a5ia crimi,o/e,2 repre7i,t2 u, -a,5 cau7acomp-icat, cu -e/2turi at;t directe c;t 3i i,1erse: +&ediul social (co,di5ii-e de 1ia52, situa5ii-e co,crete) " particularitile personalitii (,ecesit25i-e, i,terese-e, st2ri-e emo5io,a-e, sistemu- de 1a-ori) " particularitile &oti(
GG%iaL?B CM., op$cit$, p.!). Me!amaM npecmyr8o o noeedeuun$ MocLBa, MGaBLaN, 19)1, p.&9. Ge:BepGL?B B.C., Ge:BepGL?B B.B., K0UMUH#9I#2UH$ MocLBa, G?BBIG L>p,cr, 199 , p. #).
8A
1a5iei=1)0. Ro-u- pri,cipa- ;, procesu- 0orm2rii moti1a5iei re1i,e ,ecesit25i-or i,di1idu-ui. :otodat2, me,5io,2m c2 -a 0ormarea moti1a5iei particip2 ,emi<-ocit 3i i,terese-e, sistemu- de 1a-ori, st2ri-e emo5io,a-e a-e persoa,ei care de 0apt su,t depe,de,te de ,ecesit25i-e acesteia. 4up2 durata 3i /radude co,3tie,ti7are deose+im u, 3ir de 1aria,te a-e procesu-ui de moti1are a i,0rac5iu,ii. .e,tru i,0rac5iu,i-e s21;r3ite cu preme" ditare su,t caracteristice co,3tie,ti7area ac5iu,i-or socia- pericu-oase 3i a co," seci,5e-or acestora, scopu- c-ar determi,at, domi,area moti1u-ui respecti1 ;,c2 di, 0a7a i,i5ia-2. .e,tru i,0rac5iu,i-e situati1e s21;r3ite cu i,te,5ie este posi+i-2 o moti1a5ie redus2, semico,3tie,ti7at2, c;,d scopu- apare +rusc, -ua" rea 3i rea-i7area deci7iei pri1i,d s21;r3irea i,0rac5iu,ii su,t ,ea3teptate pe,tru su+iect cu toate c2 corespu,d atitudi,ii sa-e a,tisocia-e. Moti1a5ia de acest 0eeste co,statat2 3i mai 0rec1e,t -a comiterea i,0rac5iu,i-or di, imprude,52. 6ste posi+i-, de aseme,ea, 3i u, aseme,ea proces a- moti1a5iei, ;, care co,duita ;, urma a,tre,2rii de1i,e u, stereotip automati7at, o depri,dere aproape ,eco,3tie,ti7at2. I, u,e-e ca7uri, ;, cadru- moti1a5iei ro-u- pri,cipa- poate s2"1 <oace impactu- e>ter,, i,c-usi1 ceri,5e-e 3i a3tept2ri-e /rupu-ui -a care apar5i,e su+iectu-. ;, a,umite ca7uri pot domi,a 3i ast0e- de circumsta,5e cum este i," 0ormarea i,su0icie,t2 a persoa,ei. Me,5io,2m c2 ;, toate 1aria,te-e descrise are -oc 0ormarea moti1a5iei comportame,tu-ui i,0rac5io,a- care e>prim2, o+i" ecti1i7ea72 1oi,5a su+iectu-ui1)1. Moti1a5ia crimi,o/e,2 ca 3i oricare a-t2 moti1a5ie a comportame,tu-ui are urm2toare-e 0u,c5ii: 9.!9.Funcia de reflectare " adic2 de re0-ectare su+iecti12 a 0e,ome,e-or crimi,o/e,e (impactu-ui ,e/ati1 a- mediu-ui e>ter,, a co,di5ii-or de 1i" a52, a situa5ii-or)F 9.#0.Funcia sti&ulatoare (&otrice! " de tra,s0ormare a re0-ect2rii 0e,o" me,e-or crimi,o/e,e e>ter,e ;, stimu-i i,ter,i ai comportame,tu-ui i," 0rac5io,a-, care se e>prim2 pri, moti1 3i scop co,cretF 9.#1.Funcia de reglare " diri<are a acti1it25ii su+iectu-ui i,0rac5iu,iiF 9.#2.Funcia de control " rea-i7at2 pri,tr"u, a,sam+-u de -e/2turi i,1erse ;,tre comportame,tu- i,0rac5io,a- 3i co,3tii,5a 02ptuitoru-ui. ;, -iteratura crimi,o-o/ic2 3i <uridico"pe,a-2 su,t mai mu-te c-asi0ic2ri a-e moti1a5iei i,0rac5iu,i-or co,crete +a7ate, de re/u-2, pe e1ide,5ierea moti1e-or domi,a,te1)2. ? c-asi0icare deta-iat2 care re0-ect2 structura moti1e-or crimi"
LB&GeuoBaG._4., ;, op$cit$, p.- 1). 1)1 MGGBL?BCLGB :.M., 6c"ioeun K#HKpemHo o npecmynnemm$ KpuMunono unA 8,eSGGL, MocLBa, 19)). p.10&. P-BGGeB B.B. TIpecmynHoe noeedemte, Momueai1un, npo HS3upoeanue, npocp8iaKmuKa$ MocLBa, 19)0, p. !1" 1F K0UMUH#9I#2UH$ I-oapea. A.G. .Go<iroBoG, MocLBa, 199 , p.2)9. etc.
8B
,a-it25ii -a etapa actua-2, e1ide,5ii,d speci0icu- moti1a5iei i,0rac5iu,i-or s21;r3ite cu i,te,5ie 3i di, imprude,52 este e-a+orat2 de pro0esoru- rus Cu7,e5o1a N.A. Ast0e-, pe,tru i,0rac5iu,i-e s21;r3ite cu i,te,5ie su,t carac" teristice urm2toare-e moti1e: a) a1iditatea (-2comia), care ;,deam,2 -a ;m+o" /25irea perso,a-2F +) te,di,5a de a ;,tre5i,e ,i1e-u- mi,ima- de trai a- s2u 3i aapropia5i-orF c) satis0acerea ,ecesit25i-or e-eme,tare care asi/ur2 e>iste,5a persoa,ei ca 0ii,52 +io-o/ic2 (satis0acerea ,ecesit25i-or de a-ime,tare, se>ua-e, prote<area de 0ri/, etc)F d) atitudi,ea dispre5uitoare 0a52 de ceri,5e-e societ25ii, 0a52 de ,orme-e co,duitei socia-e, care ;- ;mpiedic2 pe i,di1id s2"3i rea-i7e7e p-a,uri-e, te,di,5e-e 3i dori,5e-e perso,a-eF e) atitudi,ea du3m2,oas2 0a52 de oame,ii di, <ur determi,at2 de i,succese-e perso,a-e, i,1idie, disco,0ortu- so" cia-, etcF 0) co,0-icte-e i,terperso,a-e (ura, i,su-ta, r27+u,area, /e-o7ia, i,1i" dia)F /) a/resi1itatea ori cru7imea ca scop ;, si,e, ma,i0estarea ,ecesit25ii de,aturate de autoco,0irmare, autorea-i7areF h) e>tremismu- ,a5io,a-ist, 0a,a" tismu- re-i/ios 3i a-te 0orme a-e so-idarit25ii de /rup, +a7ate pe co,3tie,ti7area 0aptu-ui c2 e3ti mem+ru a- u,ei comu,it25i pri1i-e/iate care are dreptu- de a ;,2+u3i ;, di0erite moduri pe =str2i,i=F i) supu,erea 0a52 de presiu,ea auto" rit25ii, ordi,u-ui, ame,i,52rii (c;,d e>ist2 posi+i-itatea pri,cipia-2 de a a-e/e o a-t2 co,duit2)F ;) te,di,5a persoa,ei de a ;,tre5i,e ,i1e-u- de co,0ort, de pose" dare a -ucruri-or 3i de co,sum corespu,72tor ceri,5e-or presti/iu-ui -a -ocu- de ser1iciu sau ;, 0ami-ieF <) du3m2,ia 0a52 de or;,duirea de stat, te,di,5a de a o schim+a pri, 1io-e,52. .e,tru i,0rac5iu,e di, imprude,52 su,t caracteristice urm2toare-e moti1e: a) atitudi,ea dispre5uitoare 3i u3uratic2 0a52 de ,orme-e care re/-eme,tea72 drepturi-e 3i o+-i/a5ii-e de ser1iciu, 0u,c5ii-e participa,5i-or -a circu-a5ia rutier2, precum 3i e>p-oatarea o+iecte-or de u, perico- sporitF +) caracteri7area proprie e>a/erat2 drept cura<os, di+aci care poate risca oric;,dF c) te,di,5a de a e1ita co,seci,5e-e ,e0a1ora+i-e ;, ca7u- ,ee>ecut2rii dispo7i" 5iei, i,dica5iei, ,orme-or de securitate. Moti1a5ia crimi,o/e,2 este precedat2 de procesu- comp-icat a- de7" 1o-t2rii de,aturate a perso,a-it25ii ;, decursu- c2ruia este determi,at 1iitorucomportame,t i,0rac5io,a-. ?rie,tarea a,tisocia-2 persoa,e-or are ori/i,e socia-2, adic2 se 0ormea72 su+ i,0-ue,5a ,e/ati12 a co,di5ii-or socia-e. A3adar, co,di5ii-e de71o-t2rii de,aturate a perso,a-it25ii su,t u, compo,e,t importa,t a- sistemu-ui de determi,a,te crimi,o-o/ice a-e i,0rac5iu,ii co,crete. Asupra perso,a-it25ii i,0-ue,5ea72, iar u-terior apar drept cau7e a-e comportame,tu-ui i,0rac5io,a- i,di1idua-, 0actorii socia-i at;t -a ,i1e-umacro" c;t 3i micormediu-ui. Macromediu- i,c-ude 0e,ome,e-e care re0-ect2 particu-arit25i-e eco,omice, socia-"cu-tura-e, co,cep5ii-e 3i co,1i,/eri-e po-itice etc. Micromediu- este ace- sector a- societ25ii cu care i,di1iduLB&GeuoBaG.?., ;, op$cit, p.120"121.
9!
co,tactea72 direct 3i ,emi<-ocit. 4eose+irea di,tre aceste dou2 ,i1e-uri a-e societ25ii este re-ati12: ceea ce pe,tru u, i,di1id repre7i,t2 cercuperma,e,t 3i ,emi<-ocit a- comu,ic2rii (micromediu), pe,tru a-tu- este doar o circumsta,52 di, cadru- macromediu-ui. I, meca,ismu- 0orm2rii perso,a-it25ii, micromediu-ui ;i re1i,e ro-upri,cipa-. ?rice i,0-ue,52 a macromediu-ui asupra i,di1idu-ui e I0i-trat2= de micromediu- acestuia, su0eri,d a,umite modi0ic2ri. 4eci, impactu- macrome" diu-ui asupra su+iectu-ui este i,direct, pri, 0i-iera micromediu-ui. Societatea, practic, ,u poate i,0-ue,5a direct asupra i,di1idu-ui care percepe impactuacesteia pri, i,termediu- cercu-ui ,emi<-ocit de comu,icare 3i e>perie,5a i,di1idua-21)'. .ri, urmare, ;, procesu- 0orm2rii perso,a-it25ii, i,di1idupercepe i,0-ue,5a a,sam+-u-ui de 0actori ai macro" 3i micromediu-ui, prepo," dere,5a apar5i,;,d u-timi-or. Micromediu- 0ormea72 1i7iu,i-e 3i stereotipuri-e de apreciere a-e i,di1idu-ui, i,c-usi1 cu caracter amora- 3i i-icit, orie,tate -a a,umite /rupuri socia-e. 4e aceea, este importa,t s2 0ie a,a-i7ate tipuri-e pri,cipa-e de micromedii socia-e, care i,0-ue,5ea72 asupra 0orm2rii perso,a" -it25ii, i,c-usi1 asupra de71o-t2rii de,aturate a acesteia. Fa&ilia este micromediu- socia- ;, care i,di1idu- o+5i,e prime-e cu,o3" ti,5e despre -umea ;,co,<ur2toare, repre7e,t2ri pri1i,d ,orme-e de co,duit2, este supus prime-or i,0-ue,5e educa5io,a-e 3i 0ace primii pa3i ca perso,a-i" tate. I,0-ue,5a 0ami-iei, a educa5iei di, 0ami-ie asupra su+iectu-ui este co,si" dera+i-2 mai a-es -a etapa copi-2riei 3i ado-esce,5ei, darD se poate ma,i0esta ;, comportame,tu- uma, -a di0erite etape a-e 1ie5ii omu-ui. Ast0e-, cercet2" ri-e crimi,o-o/ice rea-i7ate 3i practica or/a,e-or de drept do1edesc c2 i," terdepe,de,5a di,tre de0icie,5e-e educa5iei di, 0ami-ie 3i comportame,tui-icit este caracteristic2 ,u ,umai mi,ori-or dar 3i persoa,e-or mature. Impactu- 0ami-iei se ma,i0est2 su+ dou2 aspecte: 1) i,0-ue,5a peda/o" /ic2, educa5io,a-2 ;, scopu- 0orm2rii -a copi- a a,umitor pri,cipii mora-e 3i moda-it25i de co,duit2F 2) i,0-ue,5a spo,ta,2 asupra persoa,ei a modu-ui de 1ia52 care este tipic 0ami-iei date. ? i,0-ue,52 ,e/ati12 asupra 0orm2rii perso,a-it25ii -a etapa copi-2riei 3i ado-esce,5ei o au urm2torii 0actori, circumsta,5e a-e mediu-ui 0ami-ia-: Aorme-e ,e/ati1e (amora-e, i-e/a-e) de comportame,t di, mediu- 0ami" -ia-: a-coo-ismu-, +e5ia, cearta, +2t2i-e, 0urturi-e, des0r;u- p2ri,5i-or, des" potismu- ce-or mai mari 3i mai puter,ici mem+ri ai 0ami-iei 0a52 de mem+rii mai mici 3i mai s-a+i. Ast0e-, ;, re7u-tatu- a,a-i7ei dosare-or pe,a-e s"a sta+i-it c2 0iecare a- trei-ea i,0ractor a 0ost educat ;, 0ami-ii de-i,c1e,te1)!F
LB&+MGG 6.C., #cHoeu coi1u8i<Hou ncu!o"io uu$ P-eGGGrpaa, 19# , p. 1&"1'. A,eLceeB A.G., op$cit$, p.9&.
8/
I,sti/area u,or mem+ri ai 0ami-iei -a acti1itatea crimi,a-2 de c2tre a-5i mem+ri, ;,dem,area -or s2 co,sume +2uturi a-coo-ice 3i dro/uri, s2 practice prostitu5ia, cer3itu-, precum 3i a-te ocupa5ii a,tisocia-e. Ast0e- de ca7uri ,u prea su,t 0rec1e,te, 0ii,d, ;,s2, deose+it de pericu-oase1)#. @ipsa co,tactu-ui psiho-o/ic, emo5io,a- ;,tre p2ri,5i 3i copii, precum 3i ;,tre p2ri,5ii care se -upt2 pe,tru cucerirea simpatiei copii-orF @ipsa supra1e/herii copii-or, adic2 ,ee>ecutarea de c2tre p2ri,5i 3i mem+rii mai mari ai 0ami-iei a 0u,c5iei de co,troasupra co,duitei copii-orF -ipsa ate,5iei 0a52 de copiiF atitudi,ea dispre5uitoare 0a52 de i,terese-e acestoraF Repre7e,t2ri-e de0ormate pri1i,d educarea -a copii a spiritu-ui de =i,de" pe,de,52 eco,omic2=, pri1i,d c2i-e de sporire a +u,2st2rii materia-e, orie,tarea copii-or -a ;m+o/25irea pri, orice c2i 3i pri, orice mi<-oace, educarea -or ;, sistemu- 1a-ori-or a,tisocia-eF r2s025area copii-or, crearea pe,tru ei a u,or =co,di5ii de ser2=, e-i+erarea -or de orice o+-i/a5ii, =p27irea= -or chiar 3i de mu,ca dup2 puteri, satis0acerea -ipsit2 de m2" sur2 a ,ecesit25i-or materia-e a-e copii-or, to-erarea u,or a3a tr2s2turi ,e/ati1e ca e/oce,trismu-, -2comia, atitudi,ea dispre5uitoare 0a52 de i,terese-e 3i scopuri-e socia-e. Aceste 0e,ome,e su,t caracteristice 3i 0ami-ii-or +u,e, asi/urate materia- 1) . ;, +a7a re7u-tate-or u,or studii crimi,o-o/ice s"a sta+i-it c2 u, ast0e- de 0actor crimmo/e, cum este 0ami-ia i,comp-et2 ;3i pierde importa,5a. 4e e>emp-u, di, ,um2ru- mi,ori-or co,dam,a5i pe,tru sustra/eri di, proprie" tatea statu-ui '0,9 -a sut2 au 0ost educa5i ;, 0ami-ii comp-ete, iar '),2 -a sut2 " ;, 0ami-ii i,comp-eteF di,tre cei co,dam,a5i pe,tru sustra/erea a1erii per" so,a-e, respecti1 '2,'f 3i 2 ,2fF pe,tru hu-i/a,ism " !1,#f 3i '#,9fr0 %, 0actor importa,t care co,tri+uie -a 0ormarea de,aturat2 a perso,a-it25ii este influena anturajului apropiat" adic2 a priete,i-or, cu,oscu5i-or, 1eci,i-or, di0erite-or compa,ii cu care su+iectu- co,tactea72 perma,e,t 3i ,emi<-ocit. ? i,0-ue,52 ,e/ati12 asupra de71o-t2rii perso,a-it25ii pot a1ea at;t persoa,e co,crete c;t 3i anu&ite grupuri" subculturi delincvente) 4eose+im urm2toare-e /rupuri de-i,c1e,te, dup2 /radude crimi,o"/e,itate a- acestora: 1. *rupuri precrimi,a-e: cu comportame,t asocia-, participa,5ii c2rora s21;r3esc 0apte amora-eF
1)# AG:?GPIG I?.M, Cot=ua"i<nan cpeda u ?""opMupoeanue 9iuinocmu npecmyrmuKa$ MocLBa, 19 !, p.'0.
187
GromeB L.6., MGGBL?BCLGG :.M., CeM<G, demu, uiK#"ia$ MocLBa, L)pG0-GMeCLaa iG:epa"rBpa, 19)9, p.&02. KpuMUH#"ioeu!$Tlo"i$ pea. B.G. BBp<raL?Ba, B.I: Ca,+GGL?Ba, CB. Cre,amiiGa. Camcr" Ge:epSBpr, 1999, p.1)&.
8E
cu comportame,t a,tisocia-, participa,5ii c2rora comit co,tra1e,5ii admi,istrati1eF cu comportame,t asocia-"a,tisocia-, participa,5ii c2rora s21;r3esc 0apte amora-e 3i co,tra1e,5ii admi,istrati1e. 2. *rupuri crimi,a-e, participa,5ii c2rora s21;r3esc i,0rac5iu,i. ;,tru,irea persoa,e-or ;, /rupuri-e precrimi,a-e se rea-i7ea72 ;, +a7a co" mu,it25ii ,ecesita5i-or, i,terese-or, scopuri-or, moti1e-or domi,a,te, 1i7iu,i" -or, e>perie,5ei 3i co,duitei -or care au u, co,5i,ut predomi,a,t ,e/ati1. .e participa,5ii acestor /rupe ;i u,e3te, de aseme,ea, te,di,5a de a de1e,i i,acce" si+i-i pe,tru 0orme-e tradi5io,a-e a-e co,tro-u-ui socia- rea-i7at de 3coa-2, 0a" mi-ie, etc. Aceste /rupuri se 0ormea72, de re/u-2, ;, urma petrecerii ;, comu, a timpu-ui -i+er, ;, +a7a criteriu-ui teritoria-, et,ic 3i se caracteri7ea72 pri, a,umite ,orme de co,duit2 3i pri,tr"u, sistem de 1a-ori asocia-e 3i a,tisocia-e care de1i, o+-i/atorii pe,tru i,di1id. Aceste criterii 3i ,orme su,t at;t de im" porta,te pe,tru mi,or ;,c;t e- -e accept2 02r2 a ma,i0esta spirit critic, chiar dac2 acestea co,tra1i, repre7e,t2ri-or, aprecieri-or 3i o+iecti1e-or -ui. ;, ca" dru- /rupuri-or de-i,c1e,te, de o+icei, e r2sp;,dit2 practicarea co,sumu-ui de +2uturi a-coo-ice, dro/uri, practicarea re-a5ii-or se>ua-e de7ordo,ate, to>ico" ma,ia, h2ituia-a cu i,di1i7ii di, a-te /rupuri, etc. ;, u-timii a,i su+cu-tura crimi,a-2 este mu-t mai r2sp;,dit2 ;, societatea ,oastr2, se ma,i0est2 pri, di1erse 0orme deose+it de pericu-oase 3i are o i,0-u" e,52 ,e/ati12 co,sidera+i-2 asupra 0orm2rii etico"mora-e a oame,i-or. :r2s2" turi-e su+cu-turii respecti1e su,t re0-ectate mai e1ide,t ;, caracteristici-e cri" mi,o-o/ice a-e crimi,a-it25ii or/a,i7ate 3i pro0esio,a-e. Repre7e,ta,5ii acestor 0orme deose+it de pericu-oase a-e crimi,a-it25ii su,t purt2torii ideo-o/iei, mo" du-ui de 1ia52 3i ai mora-ei crimi,a-e, ;, cadru- c2rora 1a-ori-e 3i ,orme-e do" mi,a,te a-e societ25ii su,t de0ormate ma>ima-. I,0ractorii ,u se -imitea72 -a 0aptu- c2 ei si,/uri tr2iesc 3i ac5io,ea72 ;, co,0ormitate cu o+iceiuri-e 3i ,or" me-e -or, dar ti,d s2 -e r2sp;,deasc2 pri,tre oame,i, ;, specia- pri,tre mi,ori 3i ti,eri. ;, specia- su,t propa/ate roma,tica crimi,a-2, 0o-c-oru- ho5i-or 3i ar/ou-. Cu re/ret, -a popu-ari7area ideo-o/ei 3i mora-ei crimi,a-e ;, societatea ,oastr2 co,tri+uie ;,tr"o a,umit2 m2sur2 3i mass"media. *rupuri-e crimi,o/e,e au o i,0-ue,52 co,sidera+i-2 mai a-es asupra mi" ,ori-or, ceea ce se e>p-ic2 pri, particu-arit25i-e de 1;rst2 a-e acestora 3i 0u," c5ii-e psiho-o/ice deose+ite a-e /rupuri-or. %, roimporta,t -a 0ormarea etico"mora-2 a perso,a-it25ii ;- <oac2 3coa-a general i profesional) Sistemu- ;,1252m;,tu-ui /e,era- 3i pro0esio,a- ;, perioada de tra,7i5ie se caracteri7ea72 pri,tr"o reducere co,sidera+i-2 a po" te,5ia-u-ui educa5io,a- 3i pri, i,te,si0icarea impactu-ui -ui crimi,o/e,, de" termi,at de de0icie,5e-e 3i -acu,e-e 0orm2rii etico"mora-e a ,oii /e,era5ii. ;, -ocu- re0orme-or pro0u,de 3i mu-ti-atera-e a-e sistemu-ui de ;,1252m;,t, de
8D
re/u-2, are -oc doar schim+area de,umirii i,stitu5iei 3co-are, ;mprumutarea ,ecritic2 3i 0ra/me,tar2 a e>perie,5ei occide,ta-e. Admi,istra5ia u,or -icee, co-e/ii 3i a a-tor i,stitu5ii de ;,1252m;,t pri1at este preocupat2 predomi,a,t de ati,/erea u,or scopuri comercia-e 3i ,u de de71o-tarea armo,ioas2 a per" so,a-it25ii. ;, co,di5ii-e 0i,a,52rii i,su0icie,te, ,eachit2rii cro,ice a sa-arii-or mi" 7ere, acti1itatea educati12 a de1e,it ;mpo12r2toare pe,tru ma<oritatea ca" dre-or didactice. Su,t 0rec1e,te /re1e-e co-ecti1e-or peda/o/ice, a sc27ut presti/iu- pro0esiei de peda/o/, se i,te,si0ic2 ;,str2i,area e-e1i-or de ;,12" 52tori, ;,tre care deseori apar di0erite +ariere socia-"psiho-o/ice. Aceste 0e" ,ome,e su,t ;,so5ite de ,e;,cadrarea u,ui ,um2r co,sidera+i- de copii ;, procesu- i,structi1"educati1, determi,at2 de posi+i-it25i-e materia-e reduse a-e p2ri,5i-or. .rocesu- educati1 ;, 3coa-2 se caracteri7ea72 pri, i,te,si0ica" rea u,or ast0e- de de0icie,5e ca -ipsa trat2rii i,di1idua-e a e-e1i-or, ;,-ocuirea m2suri-or de i,0-ue,52 educati1e pri, ce-e admi,istrati1e, i/,orarea parti" cu-arit25i-or psiho-o/iei copii-or, ;,2+u3irea i,depe,de,5ei 3i i,i5iati1ei e-e" 1i-or, su+aprecierea importa,5ei de71o-t2ri-or u,or tr2s2turi de caracter po" 7iti1e 3i cu-ti12rii u,ei co,duite dece,te e-e1i-or, ceri,5e-e reduse, reac5io,a" rea i,adec1at2 -a ;,c2-c2ri-e de discip-i,2, mu3ama-i7area 0apte-or ,e/ati1e 3i c-imatu- mora- ,esatis0Oc2tor di, u,e-e co-ecti1e peda/o/ice, ;,c2-carea de c2tre u,ii educatori a ,orme-or eticii pro0esio,a-e. @ipse3te co-a+orarea ;,tre 3coa-2 3i 0ami-ie, ;, mu-te 3co-i ,u su,t or/a,i7ate acti1it25i e>tra3co" -are, se rea-i7ea72 i,su0icie,t i,struirea 3i educa5ia <uridic2 a e-e1i-or. I, co,di5ii-e cri7ei eco,omice, ;,tr"o stare dep-ora+i-2 se a0-2 sectoru- de producere 3i de &unc) I, aceast2 perioad2 se ;,re/istrea72 de7or/a,i" 7area procesu-ui de producere, ;,chiderea ;,trepri,deri-or, co,cedii-e 0or5ate p-2tite mi7er sau ;, /e,era- ,ep-2tite, pri1ati7area i-icit2, i,c-usi1 crimi,a-2, reducerea +rusc2 a discip-i,ei de mu,c2, teh,o-o/ice 3i 0i,a,ciare, ,eachi" tarea ;, terme, a sa-arii-or mici a-e mu,citori-or 3i 0u,c5io,ari-or ;, co,di" 5ii-e u,or 1e,ituri e,orme a-e co,duc2tori-or etc. Ae,ome,e-e ,e/ati1e res" pecti1e co,tri+uie, pe de o parte, -a i,te,si0icarea te,di,5e-or hr2p2re5e, -a co,so-idarea u,ei mora-e e>primat2 pri, cu,oscuta 0ormu-2: =omu- pe,tru om este -up=, des023urarea u,ei -upte dure pe,tru =u, -oc su+ soare=. .e de a-t2 parte, se amp-i0ic2 0rust2ri-e, apatia 3i se,time,te-e de disperare. ? i,0-ue,52 distru/2toare asupra oame,i-or o au ,umeroase-e 0apte i-e/a-e di, sectoru- de producere (sustra/erea a1erii 0oste-or ;,trepri,deri de stat 3i a Eo-ho7uri-or, eschi12ri-e ;, mas2 de -a p-ata impo7ite-or, mituirea 0u,c5io,a" ri-or corup5i, ,erespectarea o+-i/a5ii-or 0a52 de parte,eri, crearea u,ui sistem i-e/a- de protec5ie pe,tru structuri-e crimi,a-e -a -ocuri-e de producere). ? i,0-ue,52 ,e/ati12 asupra 0orm2rii mora-e a perso,a-it25ii ;- are 3i , &icro&ediul &ilitar pri, re-a5ii-e care ,u corespu,d statutu-ui mi-itar, re"
i
99
ducerea discip-i,ei mi-itare, sustra/eri-e a1erii mi-itare 3i a mi<-oace-or +u" /etare predesti,ate pe,tru 0i,a,5area armatei, ,umeroase-e a+u7uri de ser1i" ciu 3i specu-a5ii a-e corpu-ui de coma,d2, ,eachitarea ;, terme, a so-dei etc. %, a,umit ro- -a de71o-tarea de,aturat2 a perso,a-it25ii ;- au 3i ast0e- de medii socia-e ca sectorul social(politic 3i religios) Me,5io,2m ;,deose+i i,0-ue,5a ,e/ati12 a ma,i0est2ri-or de e>tremism po-itic (propa/area ,a5io" ,a-ismu-ui, separatismu-ui, ;,cerc2ri-e de co,so-idare a ideo-o/iei a,arhiste 3i 0asciste) 3i acti1itatea ,e/ati12 a di0erite-or secte re-i/ioase care ,ea/2 importa,5a u,ui 3ir de i,stitu5ii stata-e 3i o+3te3ti, propa/2 ira5io,a-ismu-, d misticismu-, co,0ru,tarea i,teret,ic2 3i du3m2,ia ;,tre adep5ii di0erite-or re-i/ii, 0a,atismu-, cru7imea, +ar+arismu-, mi7a,tropia, si,ucideri-e co-ecti1e. %, micromediu socia- speci0ic este &ediul din instituiile de educaie prin &unc care se creea72 ;, -ocuri-e de e>ecutare a pedepsei pri1ati1e de -i+ertate. I,stitu5ii-e respecti1e se a0-2 actua-me,te ;,tr"o stare de cri72 acut2 care ,u ,umai c2 a redus -a 7ero pote,5ia-u- -or educati1"pre1e,ti1 dar 3i -e"a tra,s0ormat ;,tr"o 0or<erie de crimi,a-i. 4i, toate 0u,c5ii-e acestor i,stitu5ii, este rea-i7at2 cu a,umite re7er1e doar u,a si,/ur2 " i7o-area i,0ractori-or. Acestea su,t tipuri-e pri,cipa-e de micromedii socia-e, i,0-ue,5a ,e/a" ti12 a c2rora determi,2 0ormarea de,aturat2 a perso,a-it25ii 3i orie,tarea a,tisocia-2 a acesteia. .erso,a-itatea, de re/u-2, i,terac5io,ea72 co,comite,t cu di0erite tipuri de micromedii socia-e, iar acestea i,terac5io,ea72 ;,tre e-e. Aceast2 i,terac5iu,e are o structur2 comp-icat2, se caracteri7ea72 pri, di0e" rite -e/2turi 3i raporturi: impactu- po7iti1 a- u,ui tip poate 0i ,eutra-i7at de i,0-ue,5a ,e/ati12 a a-tui tipF i,0-ue,5a ,e/ati12 a u,ui tip este i,te,si0icat2 de o i,0-ue,52 simi-ar2 a a-tui tipF impactu- ,e/ati1 a- u,ui tip poate 0i com" pe,sat de i,0-ue,5a po7iti12 a a-tui tip de micromediu socia- etc. A3adar, procesu- de71o-t2rii de,aturate a perso,a-it25ii repre7i,t2 u, -a,5 cau7a- de" ose+it de comp-icat care i,c-ude at;t -e/2turi directe c;t 3i i,directe.
'.&. Meca,ismucomportame,tu-ui i,0rac5io,aCrimi,o-o/ia ,u se -imitea72 ,umai -a sta+i-irea a,sam+-u-ui de deter" mi,a,te crimi,o/e,e, dar scoate -a i1ea-2 meca,ismu- i,terac5iu,ii 3i im" pactu-ui acestuia asupra s21;r3irii crimei. Studii-e 3tii,5i0ice a-e etape-or 3i e-eme,te-or meca,ismu-ui comportame,tu-ui i,0rac5io,a- su,t deose+it de ,ecesare pe,tru cu,oa3terea apro0u,dat2 a /e,e7ei i,0rac5iu,ii 3i or/a,i7a" rea com+aterii crimi,a-it25ii. ;, -iteratura crimi,o-o/ic2 se propu, di1erse de0i,i5ii a-e meca,ismu-ui comportame,tu-ui i,0rac5io,a-, u,e-e di, e-e 0ii,d, ;, opi,ia ,oastr2, prea /e,era-e. 4e e>emp-u, pri, meca,ismuactu-ui i,0rac5io,a- se ;,5e-e/e pro"
100
cesu- de ,a3tere (apari5ie) 3i de71o-tare a u,ei i,0rac5iu,i co,crete . Co,si" der2m optima-2 urm2toarea ,o5iu,e a meca,ismu-ui comportame,tu-ui i," 0rac5io,a-: prin &ecanis&ul co&porta&entului infracional se .nelege legtura i interaciunea factorilor e,terni ai realitii obiective i a factorilor interni" adic a strilor i proceselor psi%ice care deter&in deci-ia de a sv.ri infraciunea" .ndreapt (dirijea-! i controlea- e,ecutarea acesteia98:) A3adar, meca,ismucomportame,tu-ui i,0rac5io,a,u este u, proces static, ci di,amicF e-eme,te-e compo,e,te aTe meca,is" mu-ui su,t procese-e 3i st2ri-e psihice care i,terac5io,ea72 cu 0actorii medi" u-ui e>ter,F i,terac5iu,ea 0actori-or i,ter,i 3i e>ter,i determi,2 a-e/erea 3i rea-i7area de c2tre su+iect a comportame,tu-ui i,0rac5io,a- di, c;te1a 1ari" a,te posi+i-e de co,duit2. Numeroase studii au 0ost rea-i7ate ;, scopu- e-ucid2rii structurii 3i co,5i" ,utu-ui meca,ismu-ui comportame,tu-ui i,0rac5io,a-. %,ii autori i,c-ud ;, mode-u- comportame,tu-ui i,0rac5io,a- i,di1idua- at;t i,terac5iu,ea ;,tre perso,a-itatea i,0ractoru-ui 3i situa5ia co,cret2 de 1ia52 c;t 3i procesu- 0or" m2rii orie,t2rii a,tisocia-e a 02ptuitoru-ui determi,at2 de impactu- ,e/ati1 amicromedii-or (;, specia- a 0ami-iei, 3co-ii, co-ecti1u-ui de mu,c2, /rupu-ui ,e0orma-) 3i a- societ25ii ;, a,sam+-u191. 6ste ,ecesar s2 preci72m c2 procesu0orm2rii de,aturate a perso,a-it25ii 02ptuitoru-ui ,u se i,c-ude ;, ,o5iu,ea meca,ismu-ui comportame,tu-ui i,0rac5io,a-, cu toate c2 este o 1eri/2 i,i5ia-2 a u,ei e>p-ic2ri cau7a-e mai des023urate a acestuia. A-5i autori192, tratO,d structura meca,ismu-ui comportame,tu-ui i,0rac5io,a- (meca,ismu-ui trecerii -a act) su+-i,ia72 c2 a,a-i7a trecerii -a act cupri,de mome,tuimpactu-ui di,tre perso,a-itate 3i situa5ia co,cret2 de 1ia52. .erso,a-itatea pre7i,t2 i,teres su+ aspectu- i,te,sit25ii orie,t2rii sa-e a,tisocia-e (di0ere,5a de /rad), precum 3i a- tr2s2turi-or de caracter care o sus5i,: e/oce,trismu-, a/resi1itatea, i,di0ere,5a a0ecti12 3i -a+i-itatea. Situa5ia co,cret2 de 1ia52 creea72 premise mai mu-t sau mai pu5i, 0a1ora+i-e trecerii -a act. Cu toate c2, co,0orm acestei 1i7iu,i, se de-imitea72 c-ar meca,ismu- com" portame,tu-ui i,0rac5io,a- de procesu- 0orm2rii de,aturate a perso,a-it25ii, autorii am+e-or mode-e ,u desci0rea72 toate e-eme,te-e i,ter,e a-e proce" su-ui moti1a5iei, p-a,i0ic2rii 3i e>ecut2rii i,0rac5iu,ii.
8. Bu<or, ?. Be<a,, S. I-ie, S. Casia,, op$cit$, p.'0. Me!anu3M npecmyrmoao noeedemtH$ MocLBa, MGaBLaN, 19)1, p.&0. AG:?GAG L&.M., 6<iBB%rreGG -?.0-., Memodu Mode"iupoecmu> e usynemiu npecmyruiemm u npecmyriHoao noeedemt!$ MocLBa: .G? ALa0-eMGG MB0- CCC., 19 ', p. 11 3i urm. *heor/he Nistorea,u, Costic2.2u,, op$cit$, p.21&.
101
%, a,umit i,teres crimi,o-o/ie repre7i,t2 mode-u- propus de 8.8. @u,ee119& care e1ide,5ia72 e-eme,te-e (etape-e) de de71o-tare 3i ma,i0estare a moti1u-ui i,0rac5iu,ii, co,siderate de autor drept Mpi1ot i,ter, a- /e,e7ei comportame,tu-ui i,0rac5io,a-N. Autoru- deose+e3te 9 etape a-e meca,is" mu-ui comportame,tu-ui i,0rac5io,a-: 1) 0ormarea 3i actua-i7area ,ecesit2" 5i-or sau a-tor determi,a,teF 2) apari5ia 3i sta+i-irea moti1u-ui co,cretF &) 0ormarea sau sta+i-irea scopu-uiF ') determi,area c2i-or, mi<-oace-or, moda" -it25i-or de ati,/ere a scopu-uiF !) pro,osticarea ac5iu,i-or posi+i-e, a urm2" ri-or dorite 3i ,ep-2cute, i,c-usi1 3i a pedepsei pe,a-e posi+i-eF #) -uarea deci7iei de a ac5io,aF ) rea-i7area co,tro-u-ui 3i corect2rii ac5iu,i-orF )) a,a-i7a co,seci,5e-or sur1e,ite, compararea re7u-tate-or o+5i,ute cu ce-e sco,tateF 9) c2i,5a sau e-a+orarea moti1u-ui de ap2rare. 4up2 cum 1edem, su,t e-ucidate toate e-eme,te-e, etape-e meca,ismu-ui comportame,tu-ui i,0rac5io,a-. Me,5io,2m c2 0ormarea ,ecesit25i-or, i,c-us2 de autor ;, mo" de-u- comportame,tu-ui i,0rac5io,a-, se re0er2 -a procesu- de71o-t2rii perso" ,a-it25ii, iar actua-i7area ,ecesit25i-or " -a etapa 0orm2rii moti1a5iei crimi,o" /e,e, adic2 -a meca,ismucomportame,tu-ui i,0rac5io,a-. I, +a7a ce-or me,5io,ate de1i,e c-ar c2 meca,ismucomportame,tu-ui i," 0rac5io,a- i,c-ude ,u ,umai 0apta socia- pericu-oas2 (i,0rac5iu,ea), dar 3i de" termi,a,te-e ei ,emi<-ocite. ?rice i,0rac5iu,e, de re/u-2, este precedat2 de o perioad2 mai mu-t sau mai pu5i, ;,de-u,/at2 de apari5ie a moti1e-or, de p-a,i" 0icare a ac5iu,ii 3i -uare a deci7iei pri1i,d comiterea acesteia. I,0rac5iu,ea este precedat2 de u, 3ir de etape a-e acti1it25ii psihice a su+iectu-ui, care treptat determi,2 direc5ia 0aptei 3i rea-i7area ei 19'. :otodat2, me,5io,2m c2 meca,ismucomportame,tu-ui i,0rac5io,a- este u, proces di0ere,5iat 3i i,di1idua-i7at ;, 0u,c5ie de tr2s2turi-e su+iecti1e a-e i,0rac5iu,ii. 6- are particu-arit25i speci0ice -a s21;r3irea i,0rac5iu,i-or di, imprude,52 3i cu i,te,5ie, i,0rac5iu,i-or comise cu premeditare 3i ;, stare de a0ect etc. Meca,ismu- i,0rac5iu,ii poate 0u,c5io,a ;, mod des023urat sau co,cis. Ce- mai comp-et 3i amp-u acesta se ma,i0est2 ;, ca7u- i,0rac5iu,i-or s21;r3ite cu premeditare. Meca,ismu- acestor i,0rac5iu,i i,c-ude trei etape pri,cipa-e19!: 1) moti1a5ia i,0rac5iu,ii (apari5ia moti1u-ui)F 2) p-a,i0icarea ac5iu,i-or crimi,a-eF &) e>ecutarea i,0rac5iu,ii 3i sur1e,irea co,seci,5e-or socia-"pericu-oase (0i/.-)
P-BGeeB B.B., CucmeMH<iu nod!od K u3yieHutoMomueayuu npecmyrmoao noeedeHu!$ B c#. Bo,poc+i #op+#+i c ,pec:B,G?C:+io. B+i,. &&. MoCLBa, L)pG0-.<iG:epa:Bpa, 19)0, p. '. 19' LBapaBueB B.G. :eGe&Gc ... op$cit$, p.&2. 19! I<idem, p.&&.
.erso,a-itatea 02ptuitoru-ui
JL
Apari5ia moti1u-ui @uarea deci7iei, p-a,i0icarea 6>eeutarea i,0rac5iu,ii 3i sur1e,irea co,seci,5e-or crimi,a-e
irsr
Mediu- e>ter,
Fig)l) Schema meca,ismu-ui comportame,tu-ui i,0rac5io,a-
Aiecare etap2 este o 0orma5iu,e comp-icat2 care i,c-ude di1erse procese 3i st2ri psihice, impactu- mediu-ui e>ter,, -uarea deci7ii-or de c2tre i,di1id 3i -e/2turi-e i,1erse. Aiecare etap2 a meca,ismu-ui comportame,tu-ui i," 0rac5io,a- de1i,e determi,a,ta etapei urm2toare, ea ;,s23i 0ii,d co,di5io,at2 de etapa premer/2toare. 1tapa apariiei &otivului infraciunii sau &otivaiei cri&inogene i," c-ude procese-e 3i st2ri-e psihice " necesitile" pasiunile i e&oiile" inte( resele i siste&ul de valori> e-eme,te-e etero/e,e (de ,atur2 o+iecti1" su+iecti12) " planurile de via" situaiile de proble& 3i e-eme,te-e o+i" ecti1e " posibilitile) Oecesitile uma,e ser1esc 0rec1e,t ;, ca-itate de moti1a5ie de +a72 a comportame,tu-ui i,0rac5io,a-. Necesit25i-e e>prim2 depe,de,5a i,di1idu-ui de mediu- e>ter,. Aii,d perceput2 ca o i,su0icie,52 pe care or/a,ismu- caut2 a o ;,tre/i (comp-eta)19#, ,ecesitatea este orie,tat2 -a ridicarea /radu-ui de adaptare a i,di1idu-ui -a co,di5ii-e mediu-ui ;,co,<ur2tor 0i7ic 3i a-e ce-ui socia-. 4eci, ,ecesit25i-e uma,e su,t mo+i-uri-e i,i5ia-e care ;,deam,2 i,di" 1idu- -a acti1itatea crimi,a-2, 0ii,d cau7e-e i,ter,e a-e ma<orit25ii acte-or de co,duit2. Necesit25i-e omu-ui co,tempora, su,t u, produs a- de71o-t2rii -ui istorice 3i repre7i,t2 u, sistem ierarhic, co,stituit di, mai mu-te ,i1e-uri. Oivelul inferior este 0ormat di, ,ecesit25i +io-o/ice e-eme,tare (or/a,ice): autoco,ser1are, reproducere, precum 3i a3a",umite-e ,ecesit25i de e1a-uare (pre-imi,are). I, procesu- de71o-t2rii socia-e nivelul biologic este asimi-at de u, ,i1e- mai superior (social(psi%ologic!) Ast0e-, ,ecesitatea de autoco,ser1are se tra,s0or"
19#
?0;B>oBCLG0- L., I9cu!o"ioeun e"ienenuu uenoeeKa$ MocLBa, 19 2, p.#), cit. de LBapsiBueB B.G., op$cit$, p.'2.
m2 ;, di1erse ,ecesit25i materia-e (hra,2, ;m+r2c2mi,te, -ocui,52, co,di5ii de mu,c2 etc)F ,ecesit25i-e pre-imi,are se tra,s0orm2 ;, ,ecesit25i co/,iti1e (,ecesitatea o+5i,erii cu,o3ti,5e-or, studii-or, i,0orma5iei sistematice despre mediu- ;,co,<ur2tor) 3i de comu,icare socia-2. Reproducerea, de aseme,ea, se ma,i0est2 pri, ,oi 0orme socia-e: dra/ostea, mater,itatea, /ri<a 0a52 de copii ;, 0ami-ie etc. @a u, a-t ,i1e- socia-"psiho-o/ic, apare ,ecesitatea de a mu,ci, a crea, iar ;, +a7a comu,ic2rii socia-e se 0ormea72 ,ecesitatea acti1it25ii socia-e. @a ,i1e-u- socia-"psiho-o/ic ma>im apar ,ecesit25i-e re0eritoare -a co,cep5ia despre -ume 3i ,ecesit25i-e ideo-o/ice. Cercet2ri-e crimi,o-o/ice rea-i7ate au sta+i-it c2 tipuri-e e1ide,5iate de ,ecesit25i au o i,0-ue,52 di0erit2 asupra moti12rii comportame,tu-ui i,0rac" 5io,a-. .este 90 -a sut2 di, i,0rac5iu,i-e s21;r3ite cu i,te,5ie su,t 0apte di, cupiditate 3i 1io-e,te. I,0rac5iu,i-e respecti1e su,t moti1ate pri, ,ecesit25i-e materia-e, se>ua-e, precum 3i ,ecesitatea comu,ic2rii socia-e, care -a r;,du-or se descompu, ;, mai mu-te su+tipuri19 . Pasiunile su,t str;,s -e/ate cu ,ecesit25i-e co,stitui,d ;mpreu,2 +a7a apariiei &otivului) .asiu,i-e repre7i,t2 te,di,5e-e puter,ice cu co-orit emoti1 a-e i,di1idu-ui care au u, caracter predomi,a,t +io-o/ic 3i se supu, cu /reu diri<2rii19). Aceast2 stare psiho-o/ic2 e>prim2 ,ecesitatea ,eco," 3tie,ti7at2 sau pu5i, co,3tie,ti7at2 a su+iectu-ui199. .asiu,ea este 0orm2 domi,a,t2 a a0ecti1it25iiF a,/a<are puter,ic2F orie,tare pri, ;,trea/a e,er/ie ;,tr"o a,umit2 direc5ie200. %,ii autori co,sider2 c2 pasiu,i-e su,t 0orma5iu,i simi-are i,sti,cte-or care su,t c-asi0icate ;, urm2toare-e /rupuri: 1) 0ricaF 2) repu-sieF &) curio7itateF ') a/resi1itateF !) autodistru/ere (,e-i,i3te su0-e" teasc2)F #) autoco,0irmareF ) i,sti,ctu- p2ri,tesc (de7mierdare)F )) co,ti,u" area ,eamu-uiF 9) i,sti,ctu- a-ime,t2riiF 10) i,sti,ctu- de turm2F 11) i,sti," ctu- do+;,diriiF 12) i,sti,ctu- crea5iei201. %,e-e 0orma5iu,i psihice di, ce-e e,umerate pot a1ea u, roimporta,t -a moti1area comportame,tu-ui i,0rac" 5io,a- mai a-es ;, ca7uri-e c;,d e-e se ma,i0est2 pri,tr"o i,te,sitate sporit2, de e>emp-u, a/resi1itatea, co,siderat2 de mu-5i psiho-o/i ca-itate ;,,2scut2, precum 3i autoco,0irmarea care 0rec1e,t este o surs2 a co,0-icte-or i,terperso,a-e. %,eori u,e-e pasiu,i su,t atri+uite -a cate/oria se,time,te-or (emo5ii" -or), de e>emp-u 0rica, 0uria, se,time,te-e p2ri,te3ti. .siho-o/ii deose+esc peste o sut2 de tipuri de se,time,te uma,e, iar circa &0 di, e-e pot 0i moti1e
LBTp;iBueB B.G., 6lonynupnan KpimuH#"ioeim$ MocLBa, G&A"B? MC,aLN, 199), p.'#. 19) LBapaBueB B.G., re83uc $$$ op.cit, p.!#. 199 Ucu!ono un$ C<i?Bapt. MocLBa, G&A"B? ,o<iG:GGecLo;i <iG:epa>Bp+i, 1990, p.!2. .a1eMure3a,, 0asiune, ;, Eic1ionar de psihologie, coordo,ator %rsu-a Hchiopu, Bucure3ti, 6d. Ba+ei, 199 , p.!10"!11. 201 KeLL>aB&eG K., Momueauun u denmen<uocm<$ :.-, MocLBa, 19)#, p.10 3i urm.
10'
a-e ac5iu,i-or crimi,a-e (de e>emp-u, re1o-ta, ;,/;m0area, am+i5ia, comp2ti" mirea, dra/ostea, r27+u,area, -a3itatea etc.). 6-eme,te-e i,i5ia-e a-e meca,ismu-ui actu-ui i-icit comis su+ i,0-ue,5a pa" siu,i-or 3i emo5ii-or (de e>emp-u, -e/ate de ,ecesit25i) su,t ace-ea3i ca 3i ;, ca7u- u,ui comportame,t ra5io,a-. ;, schim+ des023urarea u-terioar2 a meca" ,ismu-ui se modi0ic2: emo5ii-e mtr"at;t domi,2 02ptuitoru-, ;,c;t procesu- psi" ho-o/ic pri1i,d sta+i-irea scopu-ui, determi,area mi<-oace-or, aprecierea <uri" dic2 3i mora-2 a 0aptei se reduce de1e,i,d 0orma-, iar trecerea -a act ;,cepe odat2 cu apari5ia ima/i,ii o+iectu-ui dorit. A3adar, s"a sta+i-it c2 ,ecesit25i-e, pasiu,i-e 3i emo5ii-e determi,2 moti1a" 5ia comportame,tu-ui i,0rac5io,a-. 4ar i,di1idu- ti,de spre satis0acerea ,u ,umai a ,ecesit25i-or actua-e, adic2 a ,e1oi-or de 0iecare 7i, ci 0rec1e,t ;3i mo+i-i7ea72 e0orturi-e Ia satis0acerea ,ecesit25i-or de -u,/2 durat2 sau pote,5i" a-e. 4e aceea, -a 0ormarea moti1a5iei particip2 3i ast0e- de e-eme,te ca planu( rile de via" situaiile proble& 3i conflictele) 6-eme,te-e respecti1e su,t -e/ate, pe de o parte, cu ,ecesit25i-e, pasiu,i-e 3i emo5ii-e care, su,t teme-ia -or su+iecti12, iar pe de a-t2 parte " cu particu-arit25i-e rea-it25ii socia-e o+iecti1e care ;mpiedic2 ati,/erea scopu-ui de c2tre su+iect. Co,5i,utu- su+iecti1 atuturor acestor e-eme,te a-e /e,e7ei comportame,tu-ui i,0rac5io,a- (,ecesit2" 5i-e, pasiu,i-e 3i emo5ii-e, p-a,uri-e de 1ia52, situa5ii-e pro+-em2 3i co,0-icte-e) este co,ce,trat ;, cate/oria psiho-o/ic2 3i socia-2 de interes) .ri, interes se ;,5e-e/e, de re/u-2, co,3tie,ti7area de c2tre i,di1id a ,e" cesit25i-or sa-e, precum 3i a co,di5ii-or 3i mi<-oace-or /e,era-e care co,tri" +uie -a satis0acerea acestora202. A,ume i,terese-e stau -a +a7a moti1a5iei acti1it25ii, determi,2 scopu-, precum 3i sistemu- de 1a-ori 3i orie,t2ri carac" teristice u,ei a,umite persoa,e ori /rup de persoa,e 20&. Accept2m opi,ia 3tii,5i0ic2 co,0orm c2reia i,teresu- i,c-ude ,u ,umai co,3tie,ti7area ,ece" sit25ii, dar 3i a c2i-or mai mu-t sau mai pu5i, ;,de-u,/ate 3i comp-icate care tre+uie dep23ite p;,2 -a etapa satis0acerii ei 20'. Aceast2 ca-e este determi,at2 de caracteru- ,ecesit25ii, posi+i-it25i-e o+iecti1e 3i su+iecti1e a-e persoa,ei, co,di5ii-e e>o/e,e 3i e,do/e,e a-e co,duitei 3i a-5i 0actori. Ast0e-, i,teresueste o 1eri/2 i,termediar2 de satis0acere a ,ecesit25ii20!. 4e e>emp-u, ,ecesitatea de0ormat2 de a domi,a asupra a-tor oame,i poate /e,era i,terese carieriste -a -ocu- de -ucru, i,terese de domi,are ;, 0ami-ie, uti-i7a" rea 1io-e,5ei ;, re-a5ii-e cu persoa,e-e apropiate. ;, /e,era-, pot 0i e1ide,5i"
GecG?L?B 9F$T$, S7ii?ecmeeHH<iu npo pecc u Me!ahU3M deucmeua coi1uan<H<i! 3CIK#H#U II Bo,poc+i d)G<rocod)GG, 19##, N9, cit. de LB.,pGB%.eB B.G., FeHe3uc $$$ op$cit$, p. 2. 20& III<ia,oGGGL?B A.C., 3nateHue Kame opuu uumepeca e KpuMunono uu II CoBe:CLoe rocB[mpc:B? G ,paBo, 19 2, N.10, p.)).
204
LBapaBueB B.G., reneauc $$$ op$cit$, p. 2. Ko>paL?B A.?., #/<HCHeHue e KpuMUH#9io uu, MocLBa, 19 9, p.# 3i urm.
10!
ate urm2toare-e i,terese care moti1ea72 comportame,tu- i,0rac5io,a-: mate" ria-e (cupida,te)F me,5i,erea 3i a1a,sarea ;, statut socia-F te,di,5a de a se ma,i0esta, a"3i do1edi e>iste,5a (i,c-usi1 ;, dome,iu- se>ua-). Societatea ,u ,umai 0ormea72 perso,a-itatea dar 3i creea72 co,di5ii pe,tru rea-i7area p-a,uri-or, ,ecesit25i-or 3i i,terese-or ei ori ;mpiedic2 rea" -i72rii acestora. .ri, posibilitile satis0acerii i,terese-or, ,ecesit25i-or 3< pasiu,i-or, rea-i72rii p-a,uri-or de 1ia52 sau so-u5io,2rii situa5ii-or"pro+-em2, ;,5e-e/em co,di5ii-e 0i7ice, socia-"eco,omice, po-itice, mora-e, etc. care, 0ii,d uti-i7ate de su+iect, ;- a<ut2 s2"3i so-u5io,e7e cu succes pro+-eme-e. A3adar, dac2 ,ecesit25i-e, pasiu,i-e, emo5ii-e 3i i,terese-e su,t de ,atur2 su+iecti12F p-a,uri-e, situa5ii-e"pro+-em2 su,t de ,atur2 etero/e,2 (su+iec" ti1"o+iecti12), atu,ci posi+i-it25i-e au u, caracter predomi,a,t o+iecti1. @a cercetarea pro+-ematicii comportame,tu-ui i,0rac5io,a- este importa,t s2 se 5i,2 co,t de posi+i-it25i-e -e/a-e 3i i-e/a-e. At;t u,e-e c;t 3i a-te-e pot 0i acce" si+i-e, par5ia- accesi+i-e ori i,accesi+i-e pe,tru u, a,umit su+iect, a-te per" soa,e sau u, ,um2r ,e-imitat de persoa,e. ?ptarea su+iectu-ui pe,tru 0apta i-icit2, e>ist;,d mai mu-te 1aria,te posi" +i-e de co,duit2, chiar 3i ;, ca7uri-e c;,d situa5ia este co,3tie,ti7at2 destu- de adec1at, se e>p-ic2 pri,tr"u, 3ir de cau7e, 3i ;, primu- r;,d, pri, atitudi,ea mora-2 3i <uridic2 a perso,a-it25ii, pri, sistemu- ei de 1a-ori. 6tapa moti1a5iei crimi,o/e,e 0i,a-i7ea72 cu siste&ul de valori al persoanei" ;, +a7a c2ruia se ;,cheie 0ormarea moti1u-ui comportame,tu-ui i,0rac5io,a-. Sistemu- de 1a-ori a- su+iectu-ui este u, sistem (determi,at socia-) de atitudi,i a-e persoa,ei 0a52 de 0e,ome,e-e 3i e1e,ime,te-e mediu-ui socia- ;,co,<ur2tor20#. ;, -iteratura de specia-itate e>ist2 3i a-te de0i,i5ii a-e sistemu-ui de 1a-ori: atitudi,i-e persoa,ei 0a52 de 1a-ori-e socia-e 3i 0e,ome,e-e mediu-ui e>ter,F sistemu- de o+iecti1e a-e perso,a-it25iiF orie,t2ri-e persoa,ei spre a,umite 1a-ori socia-eF 0orm2 a i,terac5iu,ii di,tre perso,a-itate 3i mediu- e>ter,20 . ;, meca,ismu- compor" tame,tu-ui i,0rac5io,a- sistemu- de 1a-ori a- persoa,ei <oac2 u, ro- trip-u: ;, primu- r;,d, sistemu- respecti1 poate stimu-a moti1e-e de<a 0ormate 3i co,so" -ida orie,tarea socia-2 sau a,tisocia-2 a co,duiteiF ;, a- doi-ea r;,d, orie,t2ri-e 3i 1a-ori-e i,di1idu-ui pot 0r;,a ,ecesit25i-e a,tisocia-e 3i +-oca 0ormarea mo" ti1u-ui a,tisocia- a- co,duiteiF ;, a- trei-ea r;,d, atitudi,i-e persoa,ei pot de" 1e,i u, moti1 de si,e st2t2tor a- comportame,tu-ui, de e>emp-u cau7e-e ide" o-o/ice, po-itice, mora-e. 1tapa de planificare a faptei infracionale concrete ;,cepe cu sta+i-i" rea de c2tre su+iect a scopului" determi,area obiectului ate,t2rii 3i mi<"
I-ap+irGG h$99,$, #cnoe<i coyuan<Ho)ncu!o"io 8iecKou meopuu$ MocLBa, M+ic<i+, 19 1, p.12'. 20 Me!aHU3M npecmyrmoeo noeedemt!$ MocLBa, MGaBLaN, 19)1, p.! .
10#
loacelor de ati,/ere a scopu-ui. %rmea72 deliberarea (c;,t2rirea u,or serii de ar/ume,te =pro= 3i =co,tra=) ;, +a7a criterii-or moti1a5io,a-e, 1a-orice, mora-e, a0ecti1e 3i materia-e, care se ;,cheie cu luarea deci-iei pri1i,d s21;r3irea i,0rac5iu,ii. Sta+i-irea de su+iect a posi+i-it25i-or sa-e, -uarea deci" 7iei pri1itoare -a scopuri-e acti1it25ii 3i mi<-oace-e de rea-i7are a acestora, i,0-ue,5ea72 pri, -e/2turi i,1erse asupra a-tor e-eme,te a-e meca,ismu-ui comportame,tu-ui i,0rac5io,a-, ;, specia- asupra i,terese-or 02ptuitoru-ui. ? i,0-ue,52 i,1ers2 3i mai ese,5ia-2 asupra -aturii psihice a comportame,tu-ui este produs2 de e,ecutarea 0aptei i,0rac5io,a-e. 1tapa e,ecutrii infraciunii i,c-ude: fapta infracional concret (ac5iu,ea, i,ac5iu,ea), re-ultatul cri&inal (pre<udiciu- cau7at), condiiile obiective ale &ediului e,tern care i,0-ue,5ea72 asupra comportame,tu-ui persoa,ei 3i sur1e,irii co,seci,5e-or socia-"pericu-oase, autocontrolul" care are o i,0-ue,52 i,1ers2 asupra 0aptei, autoaprecierea 0aptei comise 3i a su+iectu-ui ;,su3i. :oate e-eme,te-e etapei respecti1e au u, caracter at;t o+iecti1 c;t 3i su+iecti1. 6-eme,te-e o+iecti1e cum su,t 0apta, re7u-tatucrimi,a- su,t co,3tie,ti7ate 3i trec pri, prisma sistemu-ui de 1a-ori 3i a mo" ti1e-or co,duitei su+iectu-ui. .e,tru 3tii,5a crimi,o-o/iei -a etapa e>ecut2rii su,t importa,te & aspecte: reali-area &otivelor (&obilurilor! infracto( rului" autocontrolul i autoaprecierea" sc%i&brile personalitii parve( nite .n re-ultatul co&iterii faptei) %,ii autori propu, s2 0ie desti,s2 3i a patra etap2 ;, cadru- meca,ismu-ui comportame,tu-ui i,0rac5io,a- " etapa co&porta&entului postinfracio( nal@:D care i,c-ude ;, ca-itate de e-eme,te compo,e,te autoco,tro-u- 3i autoaprecierea. Ast0e-, comportame,tu- postcrimi,a- este acea co,duit2 a 02ptuitoru-ui care urmea72 ;,dat2 dup2 etapa e>ecut2rii, 0ii,d -e/at2 de i,0rac5iu,ea s21;r3it2. @a etapa comportame,tu-ui postcrimi,a- i,0ractorua,a-i7ea72 0apta comis2 3i co,seci,5e-e socia- pericu-oase sur1e,ite, com" par2 re7u-tatu- ati,s cu ce- sco,tat, dispu,e de o+iecte-e do+;,dite pe ca-e crimi,a-2, t2i,uie3te urme-e i,0rac5iu,ii, ia m2suri pe,tru a ,u 0i demascat 3i tras -a r2spu,dere pe,a-2, i,c-usi1 -e/a-i7ea72 1e,ituri-e crimi,a-e209. Aceasta este, ;, -i,ii /e,era-e, meca,ismucomportame,tu-ui crimi,a- ca" racteristic i,0rac5iu,i-or s21;r3ite cu i,te,5ie, ;, specia- a ce-or comise cu pre" meditare, ;, scopu- u,ei or/a,i72ri e0icie,te a pre1e,irii, c-asi0ic2rii <uridico" pe,a-e a i,0rac5iu,i-or 3i sta+i-irii pedepse-or adec1ate este deose+it de im" porta,t2 abordarea difereniat a &ecanis&ului infraciunii sv.rite cu intenie 3i a- infraciunii din i&pruden) Speci0icu- /e,e7ei i,0rac5iu,i-or s21;r3ite cu i,te,5ie 3i di, imprude,52 este determi,at, ;, primu- r;,d, de parti"
Kpt8uH#9io uH$ --o0- oSme0t peA" 0-o<iroBo0t A.G., MoCLBa, G&A.. rpB,,a GGc4.AM" G?.MA, 199 ,p.#0.
209 I
I<idem, p.#'"#!.
10
cu-arit25i-e etapei de 0ormare a perso,a-it25ii, de sistemu- de 1a-ori 3i orie,t2ri a-e persoa,ei care st2 -a +a7a co,duitei respecti1e 210. A2ptuitorii i,0rac5iu,i-or s21;r3ite cu i,te,5ie se caracteri7ea72, de re/u-2, pri, de0ormarea atitudi,ii 0a52 de 1a-ori-e 0u,dame,ta-e (de e>emp-u, atitudi,ea 0a52 de 1ia5a, s2,2tatea, dem,itatea 3i -i+ertatea persoa,ei, proprietate, etc), iar persoa,e-e care comit i,0rac5iu,i di, imprude,52 " pri, atitudi,e u3uratic2 0a52 de o+-i/a5ii-e 3i 0u," c5ii-e -or socia-e, accept;,d de 0apt 1a-ori-e 0u,dame,ta-e pri,cipa-e. A3adar, i,adaptarea socia-2 este caracteristic2 predomi,a,t meca,ismu-ui i,0rac5iu,i-or s21;r3ite cu i,te,5ie, mai a-es ace-or s21;r3ite cu premeditare. 4e-imitarea de0orm2ri-or atitudi,ii persoa,ei ;, cadru- meca,ismu-ui i,0rac5iu,i-or i,te," 5io,ate 3i di, imprude,52 ,u are u, caracter a+so-ut. I, u,e-e ca7uri este posi" +i-2 o ;m+i,are a am+e-or tipuri de de0orm2ri. ;, +a7a a,a-i7ei etapei &otivaiei cri&inogene (apariiei &otivului in( fraciunii! s"a sta+i-it: a) moti1e-e de comitere a i,0rac5iu,i-or di, impru" de,52211 su,t mai reduse comparati1 cu moti1a5ia caracteristic2 i,0rac5iu,i-or i,te,5io,ate. Moti1a5ia i,0rac5iu,i-or di, imprude,52 se e>prim2 predo" mi,a,t pri, ,echi+7ui,52, -ips2 de r2spu,dere, etcF +) u,e-e st2ri emoti1e pot a1ea ro-u- mo+i-u-ui at;t -a comiterea i,0rac5iu,i-or i,te,5io,ate c;t 3i a ce-or di, imprude,52 (m;,ia, 0rica, etc)F c) u,eori scopu- persoa,ei care comite i,0rac5iu,ea i,te,5io,at sau di, imprude,52 poate 0i ace-a3i (a do+;,di +a,i sau a-te 1a-ori), ;, schim+ moti1a5ia 3i modu- ac5iu,i-or 1or 0i a+so-ut di0erite. Meca,ismu- acestor dou2 tipuri de i,0rac5iu,i di0er2 3i -a etapa deci7iei. I, meca,ismu- i,0rac5iu,ii s21;r3ite cu i,te,5ie deci7ia este -uat2 0ii,d co,3tie,ti7at caracteru- crimi,a- a- ac5iu,i-or 3i a- co,seci,5e-or acestora. 4eci, deci7ia este<uat2 de su+iect ;, co,di5ii-e c;,d acesta ;3i d2 seama de caracterusocia-"pericu-os a- 0aptei 3i pre1ede co,seci,5e-e crimi,a-e a-e ei. :otodat2, me,5io,2m c2 -a comiterea i,0rac5iu,i-or ;, stare de a0ect precum 3i a a-tor 0apte i,0rac5io,a-e su+ i,0-ue,5a puter,ic2 a situa5iei, aceast2 co," 3tie,ti7are este restr;,s2 3i ,edeta-i7at2. ;, meca,ismu- i,0rac5iu,ii di, im" prude,52 scopu-, de aseme,ea, este 1i7at 3i co,3tie,ti7at. Scopu-ui respecti1 ;i corespu,de deci7ia su+iectu-ui pri1i,d caracteru- 3i modu- ac5iu,i-or. ;, ace-a3i timp su+iectu- ;3i d2 seama c2 ;,ca-c2 a,umite re/u-i sta+i-ite, i," terdic5ii, dar e- ,u ide,ti0ic2 aceast2 ;,c2-care cu i,0rac5iu,ea (,u are de
LB&GeuoBa G.?., op$cit$, p. 11!. 211 .ri1itor -a i,0rac5iu,i-e di, imprude,52 preci72m c2 a1em ;, 1edere moti1u- 3i scopu- comporta" me,tu-ui socia-"pericu-os care a dus -a re7u-tatucrimi,a-, dar ,u moti1u- 3i scopu- i,0rac5iu,ii propriu"7ise " _t>,<iaG?BCLG0i G.I=., CotFuan<no)ncu!ono uHecKoe omuomeuue cy/<eKma K npecmyr8eH8o$ P-eGGGrpaa, 19 0, p.!1"!&F Kypc y o"ioeHo o npaea, :?M 1: Dierme o npecmynneHuu$ -:oapeA. G._t>. LB&Geu,?B?G, G.M. :iraoamoii, MocLBa, &6.1PAP10, 1999, p.&'#.
10)
r/;,d s2 comit2 o i,0rac5iu,e), ,u co,3tie,ti7ea72 caracterusocia- pericu-os - co,seci,5e-or posi+i-e212. a ;, rea-itate e>ist2 o di1ersitate mare de meca,isme a-e comportame,tu-ui i,0rac5io,a-. .utem a0irma c2 0iecare meca,ism este tot at;t de i,di1idua- ca 3i perso,a-itatea i,0ractoru-ui. :otu3i este posi+i-2 o tipo-o/ie a meca" ,isme-or comportame,tu-ui i,0rac5io,a- +a7at2 pe c-asi0icarea di1erse-or e-eme,te a-e co,duitei care su,t a,tre,ate ;, procesu- 0orm2rii i,te,5ii-or crimi,a-e, -u2rii deci7ii-or 3i rea-i72rii acestora. ;, -iteratura de specia-itate su,t e1ide,5iate 3i descrise patru tipuri de meca,isme care su,t 0rec1e,te ;, rea-itatea o+iecti1221&: a) meca,isme-e comportame,tu-ui i,0rac5io,a- de" termi,ate de de0ormarea ,ecesit25i-or 3i i,terese-or perso,a-it25iiF +) meca" ,isme-e determi,ate de ,ecorespu,derea (co,tradic5ia) di,tre ,ecesit25i-e, i,terese-e su+iectu-ui 3i posi+i-it25i-e -uiF c) meca,isme-e determi,ate de de0ormarea repre7e,t2ri-or mora-e 3i <uridice, sistemu-ui de 1a-ori 3i o+iec" ti1e-or socia-e a-e perso,a-it25iiF d) meca,isme-e determi,ate de de0icie,5e-e procesu-ui de -uare a deci7iei 3i de rea-i7are a acesteia. R2sp;,direa acestor tipuri de meca,isme ;, societate este determi,at2 at;t de tipu- co,cret de perso,a-itate c;t 3i de co,di5ii-e socia-e, eco,omice, cu-tura-"psiho-o/ice, modu- de 1ia52 a a,umitor cate/orii de cet25e,i. Sta+i-irea i,terdepe,de," 5e-or respecti1e 1a co,tri+ui -a des21;r3irea acti1it25ii de pre1e,ire a i,0rac" 5iu,i-or 3i ;,-2turarea sau ,eutra-i7area cau7e-or care -e /e,erea72. *e,era-i7;,d re7u-tate-e studii-or rea-i7ate pri1i,d meca,isme-e com" portame,tu-ui i,0rac5io,a- putem re7uma: 9.#&.Meca,ismucomportame,tu-ui i,0rac5io,a- u,e3te ;mpreu,2 perso,a-i" tatea 3i mediu- e>ter,. 4e aceea, e- poate 0i a,a-i7at 3i e>p-icat ,umai ;, +a7a i,terac5iu,ii acestor 0e,ome,e. 9.#'.4up2 0orma sa e>terioar2 meca,ismucomportame,tu-ui i,0rac5io,a,u di0er2 de procesu- de ,a3tere 3i de71o-tare a oric2rui act -icit, adic2 i,c-ude ace-ea3i procese 3i st2ri psihice. 4eose+irea di,tre e-e co,st2 doar ;, co,5i,utu- socia- a- e-eme,te-or psiho-o/ice compo,e,te. 9.#!.Co,duita de1i,e a,tisocia-2 3i i-icit2 ,u ;,tr"u, a,umit mome,t a-a,5u-ui cau7a- care determi,2 s21;r3ireaDi,0rac5iu,ii. Arec1e,t, caracte" ru- a,tisocia- a- 0aptei se 0ormea72 treptat, ;,cep;,d cu ,i3te de1ieri ,e" ;,sem,ate de -a ,orme-e socia-e. =Mome,tu- critic= a- e1o-u5iei, ;,cep;,d cu care co,duita cap2t2 u, caracter a,tisocia- 12dit, poate 0i
6 onoenoe npaeo$ #dtqan uactn<$ #iC$psa$$ G.i-. Lo&aGeGL?, &.PI. Ge&GaM?Ba, MocLBa, GopMa, 199),p.-91"19!. 21& Kypc coeemcK#U KpimuH#"io un$ TIpedMem$ Memodono ua$ Tlpecmynnocm< u ee npuuuH<i,$ UpecmyrmuK$ MocLBa, ML4pG?:GecLaa <M:epa:BpaN, 19)!, p.&#2.
109
i
-oca-i7at ;, di0erite se/me,te a-e -a,5u-ui cau7a- care 0ormea72 acest comportame,t. Moti1a5ia i,0rac5iu,ii are o structur2 0oarte comp-icat2 3i doar u, a,umit se/me,t a- ei poate co,5i,e o a,tisocia+i-itate 12dit2, 4e aceea, este 0oarte de0ici- de sta+i-it moti1a5ia crimi,o/e,2 a i,di1i" du-ui. Ce-e-a-te e-eme,te pot 0i ,eutre sau chiar po7iti1e, masc;,d ;, a3a 0e- compo,e,te-e ,e/ati1e di, co,3tii,5a su+iectu-ui. 9.##.:ipuri-e de meca,isme a-e comportame,tu-ui i,0rac5io,a- su,t r2sp;," dite ,eu,i0orm ;, cadru- di0eritor /rupuri socia-"demo/ra0ice. Arec1e,5a -or este determi,at2 de tipu- perso,a-it25ii, precum 3i de co,di5ii-e socia-e, eco,omice, cu-tura-"psiho-o/ice, modu- de 1ia52 a- di0erite-or cate/orii de cet25e,i. 9.# .Cercet2ri-e di, u-timii a,i au sta+i-it c2 meca,ismucomportame,tu-ui i,0rac5io,a- tre+uie s2 co,5i,2 3i u, ast0e- de e-eme,t compo,e,t cum este comportame,tu- 1ictimei. 6ste importa,t de me,5io,at c2 acest compo,e,t tre+uie co,ceput ,u ca e-eme,t a- situa5iei, dar ca e-eme,t de si,e st2t2tor. Ast0e- tra,s0ormarea ;, i,0ractor 3i tra,s0ormarea ;, 1ictim2 su,t studiate ca procese a-e i,terac5iu,ii socia-e.
'.'. Ro-u- situa5iei ;, meca,ismucomportame,tu-ui i," 0rac5io,aMoti1a5ia i,0rac5iu,ii se rea-i7ea72 ;, procesu- i,terac5iu,ii ei cu u, a," sam+-u de circumsta,5e e>terioare, adic2 cu o situa5ie co,cret2 de 1ia52. Academicia,u- rus Cudrea1te1 8.N. de0i,e3te situa5ia co,cret2 de 1ia52 ca u, a,umit a,sam+-u de circumsta,5e o+iecti1e a-e 1ie5ii persoa,ei care ,e" mi<-ocit i,0-ue,5ea72 asupra comport2rii ei ;, mome,tu- dat. ;, se,s crimi" ,o-o/ie situa5ia co,cret2 de 1ia52 este e1e,ime,tu- sau starea care determi,2 -uarea deci7iei de a s21;r3i 0apta socia-"pericu-oas2 3i duce -a re7u-tatu- cri" mi,a- ca urmare a i,te,5iei. 4eci, situa5ia ;,totdeau,a preced2 i,0rac5iu,ea, iar u,eori poate 3i s2 coi,cid2 cu d;,sa21'. Co,0orm acestei de0i,i5ii ;, a0ara studiu-ui crimi,o-o/ie r2m;, ace-e si" tua5ii co,crete de 1ia52 care su,t ,eutre sau chiar ;,/reuia72 rea-i7area ac5i" u,i-or i,0ractoru-ui. Bi,e;,5e-es c2 aprecierea acestor tipuri de situa5ii are importa,52 mai a-es <uridico"pe,a-2 deoarece m2rturise3te despre ;,d;r<irea, o+r27,icia i,0ractoru-ui etc. :otodat2, situa5ii-e respecti1e au 3i ;,sem,2tate crimi,o-o/ic2 0ii,d ,ecesare -a e-a+orarea u,or ,oi m2suri de pre1e,ire a crimi,a-it25ii 3i de 1eri0icare a e0icie,5ei mi<-oace-or e>iste,te de pro0i-a>ie. Ast0e-, A,to,ia, Iu.M. scrie c2 importa,5a crimi,o-o/ic2 a situa5iei co,crete
LB0-psiBueB B.G., TIpummHocm< e KpuMUH#"to uu$ MocLBa, L)pG,,,GecLa<i <iG:eparBpa, 19#), p.&).
110
<e 1ia52 se ma,i0est2 a,ume pri, aceea c2 ea 0ii,d o ;m+i,are de circum" sta,5e o+iecti1e a-e 1ie5ii persoa,ei i,0-ue,5ea72 asupra co,duitei acesteia, co,tri+ui,d ori ;mpiedic;,d apari5ia deci7iei de a comite i,0rac5iu,ea 21!. Situa5ia co,cret2 de 1ia52, 0ii,d u, a,sam+-u de circumsta,5e care i,0-ue," 5ea72 asupra comportame,tu-ui persoa,ei ;, mome,tu- dat, i,c-ude at;t 0ac" tori care ;,-es,esc c;t 3i 0actori care ;mpiedic2 s21;r3irea i,0rac5iu,ii. Ro-usitua5iei co,crete de 1ia52 -a comiterea actu-ui i-icit este determi,at ;, mare parte de /rupu- de 0actori care predomi,2 ;, cadru- acestei situa5ii, ;, +a7a ce-or me,5io,ate putem a0irma: situa5ia co,cret2 de 1ia52 repre7i,t2 u, a,sam+-u de circumsta,5e e>terioare perso,a-it25ii de-i,c1e,tu-ui, care preced2 actu- i,0rac5io,a-F situa5ia co,cret2 de 1ia52 i,0-ue,5ea72 asupra comport2rii su+iectu-ui 0a1ori7;,d ori ;mpiedic;,d -uarea deci7iei de a comite i,0rac5iu,ea, ;, -iteratura de specia-itate21# se 0ace disti,c5ie ;,tre dou2 e-eme,te a-e situa5iei co,crete de 1ia52 (prei,0rac5io,a-e): eveni&entul sau seria de eveni&ente care determi,2 apari5ia ideii i,0rac5io,a-e ;, mi,tea de-i,c1e,tu-ui 3i circu&stanele ;, care 0apta a,tisocia-2 se pre/2te3te 3i se e>ecut2. .rimu- e-eme,t poate a1ea o -ar/2 1aria+i-itate ;, timp. 6- poate 0i r2spu,su- i,sta,ta,eu -a o pro1ocare (s21;r3irea u,ui omor ;, ca7u- 0-a/ra,tu-ui de adu-ter), ori poate preceda cu mu-t 0ormarea ideii i,0rac5io,a-e (e>ecutarea 0urtu-ui, <a0u-ui ori t;-h2riei, c;,d ideea 0aptei a,tisocia-e sur1i,e ca re7u-tat a- u,or -ipsuri materia-e). Adoi-ea e-eme,t 1i7ea72 circumsta,5e 02r2 -e/2tur2 cu moti1a5ia i,0rac5io,a-2, dar decisi1e ;, trecerea -a act. 4e e>emp-u, pre7e,5a u,ei arme (;, ca7ui,0rac5iu,i-or s21;r3ite cu 1io-e,52), a u,ei portiere deschise (;, ca7u0urturi-or di, autoturisme) etc, 0a1ori7ea72 rea-i7area proiectu-ui i,0rac5io,a-21 . Co,sta,ti, A-orea propu,e co,ceptude situaie .n care se co&ite ne( &ijlocit infraciunea@9D" de0i,it ca u, a,sam+-u de circumsta,5e o+iecti1e care i,0-ue,5ea72 asupra comport2rii su+iectu-ui ,emi<-ocit ;,ai,te de s21;r3irea i,0rac5iu,ii 3i ;,so5esc ;,trea/a des023urare a actu-ui i,0rac5io,ap;,2 -a sur1e,irea re7u-tatu-ui crimi,a-, ;,-es,i,d sau ;mpiedic;,d acest pro" ces. Co,ceptu- respecti1 i,c-ude ,umai o parte di, situa5ia co,cret2 de 1ia52 " circumsta,5e-e e>terioare care ,emi<-ocit preced2 i,0rac5iu,ea, precum 3i
AG:?GGG L4.M., 0o"i< K#HKpenmou 3icu3nenou cumyauuu e coeepiuemiu npecmynnenun$ Mocraa, 19 &. p.2&. 21# R. *assi,, Criminologie, .aris, 6d. 4a--o7, 1990, p.'! . 21 R *heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, op$cit$, p.212. 21) ?<iopa L.G., HasHcmemie HaKa3anun c ynemoM npuHuu coeepiuenno o npecmynneHun, LGuiGroB, 00-:GGGua, 19)0, p.)0 3i urm.
111
;mpre<ur2ri-e e>ecut2rii 0aptei i-icite. .ro0esoru- rus Ri1ma, 4.8.219 00r. mu-ea72 conceptul de situaie cri&inologic c2ruia ;i o0er2, ;, opi,<a ,oastr2, o accep5iu,e prea -ar/2. Situa5ia crimi,o-o/ic2 i,c-ude trei e-e. me,te: 1) 0ormarea orie,t2ri-or a,tisocia-e (ori po7iti1e) a-e perso,a-it25ii 2) situa5ia co,cret2 de 1ia52 ;, care se 0ormea72 i,te,5ia crimi,a-2 co,cret2 3i se creea72 ;mpre<ur2ri-e rea-e care co,tri+uie -a s21;r3irea i,0rac5iu,ii aceasta este etap2 care ,emi<-ocit preced2 crimaF &) situa5ia crimi,a-2 (e>e" cutarea 0aptei socia-"pericu-oase). Aormarea perso,a-it25ii 3i situa5ia co," cret2 de 1ia52 ;mpreu,2 a-c2tuiesc situa5ia prei,0rac5io,a-2. Situa5ia co,cret2 de 1ia52 i,c-ude urm2toare-e e-eme,te compo,e,te: a) o+iectu- ate,t2rii crimi,a-e, co,ceput ;, se,s crimi,o-o/ie= , adic2 ca e-eme,t materia- a- mediu-ui e>ter, (a1erea proprietaru-ui, persoa,a, etc.) asupra c2ruia 1or 0i ;,dreptate ,emi<-ocit ac5iu,i-e crimi,a-e a-e 02ptuito" ru-uiF +) -ocu- i,0rac5iu,iiF c) oraF d) -u,aF e) co,di5ii-e c-imatericeF 0) martoriiF /) particu-arit25i-e persoa,e-or (comportame,tu-, statutu-, starea, etc.) 3i o+iecte-or care i,0-ue,5ea72 asupra modu-ui de ac5iu,e a- i,0racto" ru-ui. Situa5ia co,cert2 de 1ia52 poate a1ea o -ar/2 1aria+i-itate ;, spa5iu 3i timp. =Ca 3i -ocu- s21;r3irii i,0rac5iu,ii situa5ia poate cupri,de u, teritoriu 1ast (de e>emp-u, ;, ca7u- i,0rac5iu,i-or ;mpotri1a p2cii 3i uma,it25ii) ori poate s2 se -imite7e -a supra0a5a u,ui apartame,t comu,a- (de e>emp-u, ;, ca7u- hu-i/a,ismu-ui). Nu este mai pu5i, 1aria+i-2 ,ici durata situa5iei ;, timp, de -a c;te1a secu,de (situa5ia rutier2 ;, ca7u- u,ui accide,t) p;,2 -a c;5i1a a,i (co,0-icte-e di, /e-o7ie ori r27+u,are)221. ?rice situa5ie co,cret2 de 1ia52 are u, coninut obiectiv (determi,at de des023urarea rea-2 a e1e,ime,te-or) 3i i&portan subiect (;, ce m2sur2 situa5ia respecti12 este -e/at2 de i,terese-e, p-a,uri-e de 1ia52 3i scopuri-e 02ptuitoru-ui). %,eori co,5i,utu- o+iecti1 a- situa5iei di0er2 mu-t de importa,5a ei su+iecti12. 6ste ,ecesar de me,5io,at c2 ;, toate ca7uri-e i,di1idu- ac5io" ,ea72 ;, co,0ormitate cu repre7e,t2ri-e proprii despre situa5ie, adic2 cu im" porta,5a su+iecti12 a acesteia. Co,5i,utu- o+iecti1 a- situa5iei co,crete de 1ia52 poate i,c-ude prete,tul sv.ririi infraciunii 3i a,ume umi-irea, 1io-e,5a, ame,i,5area, ;,3e-2ciu,ea, pro1ocarea, i,sti/,area, comportarea /roso-a,2 etc, care i,0-ue,5ea72 asupra 1oi,5ei 3i co,3tii,5ei persoa,ei 3i determi,2 de" ci7ia acesteia de a s21;r3i i,0rac5iu,ea. .rete>tu- este pro+a+i- u,u- di, e-e" me,te-e situa5iei, o ma,i0estare e>terioar2 3i oca7io,a-2 a ei222. .rete>tu- are
.GBMa, 9F$C$, Knaccu?pUKai=uH KpuMimo"iosunecKit! cumyai=uu e laeucuMocmu om Kanecme mmnoemu u noeedeHua nomepnee8e o om npecmynnemm$ II Bo,poct< :eopGG M ,paicraLG #opi>#+i c ,pecrB,G?C:+io. P-eGGGrpa,a, 19 2, p.'2. 220 LB<ipGBueB B.G., rene3uc $$$ op$cit$, p. 10 "110. 221 LBap0-BueB B.G., UpuHUHH#cm< $$$ op$cit$, p.&).
222
I<idem, p.'0.
112
u, ro- de =cata-i7ator=. 6-, cioc,i,du"se cu ca-it25i-e perso,a-e a-e su+iectu-ui, cu co,3tii,5a -ui (adic2 0e,ome,u- cau72) determi,2 comportame,tu- uma,. ;, -ipsa u,ei ast0e- de cioc,iri cau7a ,u poate s2 se rea-i7e7e. .ri, urmare, pre" te>tu- creea72 co,di5ii ,ecesare pe,tru rea-i7area cau7ei22&. Situa5ia co,cret2 de 1ia52 <oac2 u, roimporta,t 3i -a for&area &oti( vului infraciunii) Moti1u-, de re/u-2, preced2 prete>tu- care este =im+o-d= e>ter, a- s21;r3irii i,0rac5iu,ii. Moti1u- poate s2 se 0orme7e cu mu-t ;,ai,te de comiterea i,0rac5iu,ii, dar ,u se ma,i0est2 p;,2 ,u apar co,di5ii-e cores" pu,72toare. 4e e>emp-u, a1iditatea care ;,deam,2 su+iectu- s2 ia mit2 sau s2 s21;r3easc2 a-te sustra/eri poate s2 apar2 ;,ai,te ca acesta s2 ocupe u, a,umit post care i"ar permite comiterea u,or ast0e- de ac5iu,i. :otodat2, 3i situa5ia co,cret2 de 1ia52 poate determi,a 0ormarea moti1u-ui. Ast0e-, u,eori moti1u- cupida,t poate 0i determi,at de a,umite de0icie,5e, -acu,e a-e acti" 1it25ii or/a,e-or de stat, or/a,i7a5ii-or o+3te3ti, admi,istra5iei i,stitu5ii-or 3i ;,trepri,deri-or care /e,erea72 situa5ii 0a1ora+i-e pe,tru s21;r3irea i,0rac5iu" ,i-or. Situa5ii-e co,crete de 1ia52 determi,2 0ormarea spo,ta,2 a moti1u-ui 3i ;, ca7u- i,0rac5iu,i-or situati1e. Situa5ia co,cret2 de 1ia52 poate 0a1ori7a sau ;mpiedica s21;r3irea actu-ui i,0rac5io,a-. I, +a7a acestui criteriu deose+im situa5ii cri&inogene 3i necri&inogene@@B) Situaiile cri&inogene su,t ace-e ;mpre<ur2ri care i,0-ue,5ea72 po7iti1 asupra 0orm2rii i,te,5iei crimi,a-e, scopu-ui i,0rac5iu,ii, su,t 0a1ora+i-e pe,tru ati,/erea re7u-tatu-ui crimi,a-, adic2 co,tri+uie -a s21;r3irea i,0rac5i" u,ii. Situa5ii-e crimi,o/e,e se ;mpart ;, trei /rupuri dup2 sursa apari5iei -or: 9.#).Situa5ii care apar ;, re7u-tatu- ac5iu,i-or +i,e /;,dite a-e su+iectu-ui, orie,tate spre crearea ce-or mai 0a1ora+i-e co,di5ii pe,tru rea-i7area i," te,5ii-or -ui crimi,a-e. :otodat2, aceste situa5ii pot 0i create de ace-e ac" 5iu,i a-e 02ptuitoru-ui care i,i5ia- au 0ost orie,tate -a comiterea u,ei a-te i,0rac5iu,i sau spre ati,/erea u,ui a-t scop. Apari5ia situa5iei crimi,o" /e,e poate 0i determi,at2, de aseme,ea, de comportame,tu- a,tisociasau amora- a- su+iectu-ui. Ast0e-, starea de e+rietate sistematic2 a so5u" -ui 3i sca,da-uri-e perma,e,te, ca urmare a acesteia, creea72 o situa5ie de co,0-ict ;, 0ami-ie care poate duce -a s21;r3irea i,0rac5iu,ii. 9.#9.Situa5ii crimi,o/e,e care apar ca urmare a de0icie,5e-or 3i -acu,e-or di, acti1itatea or/a,e-or de stat, or/a,i7a5ii-or o+3te3ti, a/e,5i-or eco,o" mici, persoa,e-or cu 0u,c5ii de r2spu,dere. Situa5ii-e respecti1e pot 0i, de aseme,ea, determi,ate de comportame,tu- amora-, i-icit sau ,eate,t (,eca-cu-at) a- 1ictime-or 3i martori-or, pot s2 apar2 su+ i,0-ue,5a su"
AG:?GGG -?.M, op$cit, p.22. I<idem, p.2'"2!.
11&
persti5ii-or, 1i7iu,i-or, tradi5ii-or 3i repre7e,t2ri-or primiti1e care domi,2 ;, u,e-e micro/rupuri ori comu,it25i, i,c-usi1 et,ice (de e>emp-u, o+iceiur27+u,2rii s;,/e-ui). 6>iste,5a situa5ii-or crimi,o/e,e poate 0i -e/at2 de o ;,t;mp-are ,e0ast2 sau de ca-amit25i a-e ,aturii. &) Situa5ii crimi,o/e,e mi>te sau i,termediare ;m+i,2 at;t circumsta,5e -e/ate de su+iect c;t 3i circumsta,5e i,depe,de,te 0a52 de acesta. ;, 0iecare situa5ie co,cret2 poate predomi,a u,usau a-t /rup de circumsta,5e. Situa5ii-e mi>te su,t ce-e mai r2sp;,dite situa5ii crimi,o/e,e. Situaiile necri&inogene su,t situa5ii-e care ,u 0a1ori7ea72 s21;r3irea i," 0rac5iu,ii, ;mpiedic2 sau ;, /e,ere e>c-ud posi+i-itatea comiterii actu-ui i-icit. .e,tru su+iectu- care pu,e -a ca-e comiterea u,ei 0apte socia-"pericu-oase, e>iste,5a u,ei ast0e- de situa5ii este pro+-ematic2, deoarece ea co,5i,e a,umite +ariere care ;mpiedic2 ati,/erea scopu-ui. ;, ca-itate de ast0e- de +ariere pot 0i ac5iu,i-e a-tor persoa,e, i,c-usi1 cu 0u,c5ii de r2spu,dere, o+staco-e-e 0i7ice sau re/u-i-e specia-e care asi/ur2 pa7a o+iectu-ui ate,t2rii crimi,a-e. .ot ;mpi" edica rea-i72rii scopu-ui, de aseme,ea, ,ecu,oa3terea de c2tre su+iect a c2i-or de dep23ire a o+staco-e-or, i,capacitatea acestuia de a"3i determi,a modu- de rea-i7are a i,te,5iei, precum 3i -ipsa u,ei i,0orma5ii comp-ete despre a,umite st2ri 3i e1e,ime,te -e/ate de o+iectu- ate,t2rii crimi,a-e. @a cate/oria situa5i" i-or ,ecrimi,o/e,e pot 0i atri+uite, ;, opi,ia ,oastr2, 3i situaiile neutre" adic2 care ,u ;mpiedic2 ,ici ,u 0a1ori7ea72 comiterea i,0rac5iu,ii. ;, perioada de tra,7i5ie, caracteru- situa5ii-or de comitere a mu-tor i," 0rac5iu,i a su0erit schim+2ri ese,5ia-e su+ i,0-ue,5a, ;, specia-, a 0actori-or macrosocia-i 3i ca urmare au ap2rut u, 3ir de situa5ii ,oi. 4e e>emp-u, situ" a5ii-e s21;r3irii omoruri-or -a coma,d2, a i,0rac5iu,i-or -e/ate de pri1ati7are, de acti1itatea +2,ci-or comercia-e, =piramide-or= 0i,a,ciare, structuri-or de pa72 pri1ate, =,a1eti3ti-or=, de dise,siu,i-e 3i co,0-icte-e di,tre mem+rii di0eritor comu,it25i crimi,a-e, de situa5ii-e co,crete de 1ia52 ;, care se /2" sesc repre7e,ta,5ii p2turi-or socia-e -umpe,i7ate, 3omerii, re0u/ia5ii, mi,o" rii"1a/a+o,7i. Ro-u- situa5iei ;, procesu- s21;r3irii i,0rac5iu,ii este di0erit. .ractica <u" diciar2 co,0irm2 c2 ;, rea-itate e>ist2 o di1ersitate mare de raporturi care apar ;,tre orie,t2ri-e perso,a-it25ii i,0ractoru-ui 3i circumsta,5e-e care pre" ced2 actu- crimi,a-. =.u,cte-e e>treme a-e acestor i,terdepe,de,5e su,t ur" m2toare-e: a) impactu- puter,ic a- situa5iei co,crete de 1ia52, c;,d -ipesc orie,t2ri-e a,tisocia-e a-e perso,a-it25ii, +) orie,t2ri-e ,e/ati1e pro,u,5ate, ;, -ipsa oric2rui impact a- situa5iei e>ter,e. ;,tre aceste e>treme su,t u, 3ir de ca7uri de tra,7i5ie, c;,d i,terac5io,ea72 situa5ii-e mai mu-t sau mai pu5i, te,sio,ate cu orie,t2ri-e a,tisocia-e mai mu-t sau mai pu5i, pro,u,5ate a-e
11'
perso,a-it25ii . 4eci, situaia concret de via poate .nlesni" .&piedica sau poate fi neutral .n co&iterea infraciunii) A,a-i7a i,terac5iu,ii di,tre perso,a-itate 3i situa5ie a /e,erat dou2 1i7i" u,i 3tii,5i0ice ;, -iteratura de specia-itate: 1) situa5ia poate 0i cau- ;, u,e-e ca7uri, iar ;, a-te-e condiie a infraciunii> @! situaia poate fi nu&ai con( diie" iar ;, ca-itate de cau72 a i,0rac5iu,ii ;,totdeau,a su,t orie,t2ri-e a,ti" socia-e a-e perso,a-it25ii i,0ractoru-ui. %,u- di, sus5i,2torii primei opi,ii, academicia,u- rus Ludrea15e1 8.N. me,5io,ea72 c2 ;,tr"u, 3ir de procese pe,a-e cau7a i,0rac5iu,ii poate 0i surpri,s2 a,ume ;, situa5ia co,cret2 de 1ia5222#. ? 1i7iu,e a,a-o/ic2 are 3i C. A-orea care sus5i,e c2 ;, -a,5u- cau72"e0ect a- procesu-ui s21;r3irii i,0rac" 5iu,ii, situa5ia poate 0i ;, ro-u- de cau72 pri,cipa-2 care determi,2 ;,trea/a des023urare a crimei sau poate 0i ,umai co,di5ie care 0a1ori7ea72 s21;r3irea
!227
i,0rac5iu,ii . ;, co,0irmarea 1i7iu,ii respecti1e, ;, -iteratura de specia-itate se me,5i" o,ea72 c2 ,u au orie,t2ri a,tisocia-e persoa,e-e care au s21;r3it i,0rac5iu,ea ;, urma u,ui co,curs de ;mpre<ur2ri ;,t;mp-2toare, ;, stare de a0ect pro1o" cat2 de ac5iu,i-e i-e/a-e a-e 1ictimei, dac2 au 0ost dep23ite -imite-e -e/itimei ap2r2ri, pe,tru prima dat2 di, imprude,52 etc22). %,ii autori co,sider2 c2 ;, aceste ca7uri, i,0rac5iu,i-e se comit 0rec1e,t ;, re7u-tatu- ma,i0est2rii i,di" recte a orie,t2ri-or a,tisocia-e, adic2 1ictima 0ii,d purt2toru- a,tisocia" +i-it25ii 3i i,0-ue,5;,d asupra su+iectu-ui care ,u are ast0e- de orie,t2ri, dar ,u este capa+i- s2 opu,e re7iste,52 acestui impact, de1i,e =coautoru-= ,emi<-ocit 3i pri,cipa- a- i,0rac5iu,ii229. ?pi,ia 3tii,5i0ic2 co,0orm c2reia situa5ia este co,siderat2 cau72 a i,0rac" 5iu,ii ;, ca7uri-e c;,d ea are ro-u- decisi1 ;, producerea ei, iar tr2s2turi-e ,e/ati1e a-e perso,a-it25ii i,0ractoru-ui " co,di5ii a-e s21;r3irii crimei, este criticat2 de adep5ii 1i7iu,ii opuse. 4e e>emp-u, Lu7,e5o1a N.A. co,sider2 c2 ;, -iteratura crimi,o-o/ic2 re0eritor -a determi,ismu- i,0rac5iu,i-or u,eori este admis2 co,0u,darea cau7e-or 3i co,di5ii-or. Ast0e-, drept cau7e a-e i," 0rac5iu,i-or ;, m2sur2 e/a-2, 02r2 di0ere,5ierea -or, su,t recu,oscute 3i cau7e-e propriu"7ise 3i situa5ia e>ter,2 ;, care se comite i,0rac5iu,ea 2&0. A,to,ia, Iu.M. sus5i,e c2 dac2 admitem situa5ia drept cau72 a s21;r3irii i,0rac5iu,ii atu,ci recu,oa3tem c2 ea u,eori ac5io,ea72 i,di0ere,t de 1oi,5a 3i co,3tii,5a
LBapaBueB B.G., op$cit$, p.'2"'&. I<idem, p.'&. _P>Piops L.G., op$cit$, p. 9. P-e0-LGGa G.C., 9IuiH#cm< npecmynmiKa u yao"ioeHan omeemcmeeHH#cm<, P-eGGGrpaa, 19#), p.19. 229 D .GBMaG >$C$, op$cit$, p.' "'). 2"0 LB&GeuoBa G._I>. Tlpo7neM<i KpuMUH#9ioeuuecKou demepMuuayuu, MocLBa, 19)', p.').
22
11!
su+iectu-ui 3i chiar co,trar 1oi,5ei -uiF persoa,a, deci, ;, aseme,ea ca7uri ,u poate purta r2spu,derea pe,tru co,seci,5e-e d2u,2toare sur1e,ite . A3adar, situa5ia co,cret2 de 1ia52 parte crea premise mai mu-t sau mai pu5i, 0a1ora+i-e trecerii -a act, pu,;,du"1 ast0e- pe su+iect ;, situa5ia de a de-i+era 3i a opta ;,tre mai mu-te 1aria,te de comportame,t, ;,s2 re7u-tatuprocesu-ui de de-i+erare depi,de ,umai de /radude i,te,sitate a- orie,t2rii a,tisocia-e a perso,a-it25ii, iar aspectu- 0i,a- a- deci7iei este o re0-ectare e-oc1e,t2 a acestei di0ere,5e de /rad. ;, ca7uri-e c;,d su+iectu- este -ipsit de posi+i-itatea de a de-i+era 3i a opta ;,tre mai mu-te 1aria,te de comporta" me,t " 0apta comis2 ,u este i,0rac5iu,e (-e/itima ap2rare, starea de e>trem2 ,ecesitate)2&2. C;,d i,0rac5iu,i-e su,t s21;r3ite spo,ta,, di, cu-p2 ori cu praeteri,te,5ie, e-e co,stituie tot o e>presie a u,or perso,a-it25i orie,tate a,tisocia-, caracteri7ate pri, impu-si1itate, a/resi1itate sau ,e/-i<e,52 0a52 de 1a-ori-e socia-e ce su,t prote<ate de -e/ea pe,a-22<&. Co,sider2m c2 situa5ia co,cret2 de 1ia52, i,di0ere,t de impactu- produs asupra Comiterii i,0rac5iu,ii, poate 0i estimat2 doar ca co,di5ie a actu-ui i-icit. I, ca7 co,trar, ;,tr"ade12r se comite o co,0u,dare a cate/orii-or <<e co,di5ie 3i cau72, c;,d co,di5ii-e propriu"7ise ori a,sam+-u- de circumsta,5e (situa5ia) su,t ,umite ;, u,e-e ca7uri co,di5ii, iar ;, a-te-e " cau7e. ?rice situa5ie, ;, opi,ia ,oastr2, o0er2 posi+i-itate su+iectu-ui de a de-i+era 3i a opta ;,tre mai mu-te 1aria,te de comportame,t, de aceea deci7ia de a s21;r3i i,0rac5iu,ea depi,de de /radude i,te,sitate a- orie,t2ri-or a,tisocia-e a-e perso,a-it25ii i,0ractoru-ui. Me,5io,2m c2 ce-e mai 0rec1e,te situa5ii au 0ost -uate ;, co,sidera5ie de<a ;, cadru- -e/is-a5iei pe,a-e ca circumsta,5e care a/ra1ea72, ate,uea72 sau e>c-ud comp-et r2spu,derea pe,a-2. .ro+-ema estim2rii 3tii,5i0ice a situa5iei 3i orie,t2ri-or a,tisocia-e a-e per" so,a-it25ii 02ptuitoru-ui, a raportu-ui di,tre e-e este, ;, opi,ia ,oastr2, deose+it de actua-2. Su,t uti-e c-asi0ic2ri-e situa5ii-or dup2 impactu- produs, caracteris" tice pe,tru a,umite cate/orii de i,0rac5iu,i. 6ste ,ecesar ca -a e-a+orarea acestor c-asi0ic2ri s2 se 5i,2 co,t ;, m2sura posi+i-it25i-or 3i de particu-arit25i-e perso,a-it25ii 1i,o1atu-ui. C-asi0ic2ri-e respecti1e pot 0i 0o-osite ;, ca-itate de +a72 -a c-asi0icarea i,0rac5iu,i-or 3i i,0ractori-or. 6stimarea crimi,o-o/ic2 a situa5iei co,crete de 1ia52 3i a,tisocia-u-ui persoa,ei 02ptuitoru-ui, i,c-usi1 c-asi0ic2ri-e me,5io,ate su,t ,ecesare -a so-u5io,area ;, -e/is-a5ia pe,a-2 a pro+-eme-or pri1i,d deose+irea ;,tre i,"
2&1
AG:?GAG I?.M, op.cit., p.20"21.

2"2
*heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, op.cit., p.21&F G?M?L?G?B BA. Tlpecmynnoe noeedemieA demepMiinu3M u omeemcmeeHHocm<, B<ia0-GB?C:?L, 19)9, p.2#.
2""
4o+ri,oiu 8., Nistorea,u *h., .ascu I., Mo-,ar I., @a72r 8., Boroi A., Erept penal, .artea /e,era-2, Bucure3ti, 1992, p.)2 3i urm.F Bu-ai C, Erept penal roman, 0artea general%, 8o-.I, Bucure3ti, 1992, p.120 3i urm.
11#
0ractoru- oca7io,a- 3i ce- recidi1ist, de-imitarea mai c-ar2 a i,0rac5iu,i-or s210r3ite cu premeditare de ce-e s21;r3ite cu i,te,5ie su+it2F -a e-a+orarea teoretic2 a =1i,o125iei= 1ictimei ;, dreptu- pe,a- 3i importa,5a ei pe,tru r2spu,derea pe,a-2. Importa,5a crimi,o-o/ic2 a estim2rii situa5iei 3i a,tisocia+i-it25ii 02ptuitoru-ui co,st2, de aseme,ea, ;, e-a+orarea m2suri-or e0icie,te de pre1e,ire a i,0rac5iu,i-or, precum 3i a metode-or di0ere,5iate de cori<are 3i reeducare a de-i,c1e,5i-or.
'.!. Caracteristica 3i c-asi0icarea crimi,o-o/ic2 a i,0rac5iu,i-or

I, rea-itate 0e,ome,u- crimi,a-it25ii se ma,i0est2 pri, i,0rac5iu,i co," crete s21;r3ite de a,umi5i i,di1i7i 3i /rupuri de i,0rac5iu,i comise de a,u" mite tipuri de i,0ractori. ;, scopu- pre1e,irii i,0rac5iu,i-or a1em ,e1oie de o i,0orma5ie comp-et2 pri1i,d aceste 0apte socia-"pericu-oase, adic2 de carac" teristica -or crimmo-o/ic2. A3adar, caracteristica crimi,o-o/ic2 re<<re:i,52
a,s<im+-u-Rde date despre u, a,umit /mp"de i,0rac5iu,i ..sai<"desprp , 0apt2
socia-"pericu-oas2 co,cret2, uti-i7ate ;, scopu- pre1e,irii arps0o<T Varac-e,stica crimi,o-o/ic2 este etapa i,i5iaPVi procesu<<-epre 1e,ire a ii0@ac5iiiiii-VKg4ac2 co,sider2m pre1e,irea i,0rac5iu,i-or u, sistem, atu,ci e-eme,te-e -ui compo,e,te su,t caracteristica crimi,o-o/ic2 " pe de o parte, 3i e-a+orarea 3i rea-i7area m2suri-or de pro0i-a>ie " pe de a-t2 parte2<'. Nu este ;,temeiat2, ;, opi,ia ,oastr2, uti-i7area ;, u,e-e ma,ua-e2&! 3i pro/rame de crimi,o-o/ie a co,ceptu-ui de =caracteristic2 crimi,o-o/ic2= ;,tr"o accep5iu,e -ar/2 care i,c-ude 3i acti1itatea de pre1e,ire a i,0rac5iu" ,i-or, ;, acest ca7 se ;,ca-c2 raportu- di,tre cate/orii-e /e,era- 3i particu-ar, 0ii,dc2 cu,oa3terea i,0rac5iu,ii, a tr2s2turi-or ei este ,ecesar2 pe,tru e-a+orarea m2suri-or de pro0i-a>ie, iar toat2 aceast2 acti1itate co,stituie u, sistem /e,era- " pre1e,irea i,0rac5iu,i-or. Cercet2ri-e crimi,o-o/ice, de re/u-2, se rea-i7ea72 dup2 schema: =caracteristica crimi,o-o/ic2 j e-a"h,rai" pa 3i Vpnl9T11ri1W m2suri-or de pro0i-a>ie e pre1e,irea i,0rar5i,"R. ,<PodWD. Vec@scppu- pra/matic /e,era-<5rm2rit de orice studiu 3tii,5i0ic este pre1pr,rpX<,0rar5iii,<^<TrpRTs5p<pFa-i at pri, r.arar.teristipa rrimi,,-,/ic2 deta-iat2 a 0apte-or socia-"pericu-oase co,crete, /rupuri-or de i,0rac5iu,i 3i e-ahararpY m2/uri-or G. pro0i-a>ie a acestora.
B.6. &MGG?B, ;, KpuMUH#9ioaun$ I-o0- pe[i. aLa>i. B.G. LBapsiBueBa 11 ,poe<). B.6. &MGG?Ba, MocLBa, L)p,c:, 199!, p.211. 2&! KpimuH#"io uH$6lop, pe0-. G.dP. LB&GeuoBo0-, A.M. MGG+L?BCLoro, MocLBa, G&a"B? M?CL. 8G">a, 199', p.-993iurm.
11
;, cadru- studiu-ui crimi,o-o/ie a- i,0rac5iu,i-or su,t re-e1ate, a,a-i7ate 3i estimate i,terco,e>iu,i-e 3i i,terdepe,de,5e-e urm2toare-or /rupuri de tr2s2turi caracteristice: 1 .RR5r2s2turi-e crimi,o-o/ice sem,i0icate a-e i,0rac5iu,ii (cau7e-e i,0rac5iu,ii, o+iectu- 3i meca,ismu- i,0rac5iu,ii, i,0ractoru- moti1u- 3<" scopu-, determi,a,te-e 1ictimo/e,e (1ictima)F co,seci,5e-e socia-"peri" cu-oase)F 9. 0.date-e care e-ucidea72 situa5ia<Tmi,o-o/ic<Ta<iPi</i]ri-e<-e situa5ii ;, c2reTseTor,iri,Ta>5iu,,eT (circumsta,5e-e situa5iei co,crete de 1> a52, 0actorii macromediu-ui socia-)F 9. 1.tr2s2turi-XTa<redeiTm<ri2Rspeci0icu- aX5<1i525iiRdX pre1e,ire a i,0rac5iu,i-or (sta+i-irea o+iectu-ui 3i su+iec5i-or pre1e,irii, metode-or1d si ,:T-oace-or de pre1e,ireF surse-e de i,0orma5ie pri1itoare'a"tr2s2tu" ri-e (e-eme,te-e) caracteristicii crimi,o-o/ice a i,0rac5iu,ii). 6-eme,te-e (tr2s2turi-e) caracteristicii crimi,o-o/ice dup2 ese,5a 3i caracteru- de ma,i0estare a -or pot 0i di1i7ate ;, su+iecti1e, o+iecti1e 3i comp-e>e (;m+i,2 tr2s2turi-e di, prime-e dou2 /rupuri): 9. 2.6-eme,te-e su+iecti1e " tr2s2turi-e perso,a-it25ii i,0ractoru-ui, moti1u3i scopu- i,0rac5iu,ii, tr2s2turi-e perso,a-it25ii 1ictimeiF 9. &.6-eme,te-e o+iecti1e " statistica i,0rac5iu,i-or, date pri1i,d 0actorii socia-i (socia-"po-itici, socia-"eco,omici, timpu-, /eo/ra0ia, mediu- etc)F 9. '.6-eme,te-e comp-e>e " cau7e-eT i,0rac5iu,i-or, co,seci,5e-e crimi,a-e, meca,ismu- i,0rac5iu,ii, circumsta,5e-e ce 0a1ori7ea72 comiterea i," TT<h<e<iu,i-or. ;, +a7a caracteristicii crimi,o-o/ice pot 0i e0ectuate di1erse c-asi0ic2ri a-e i,0rac5iu,i-or. .ri, c-asi0icarea i,0rac5iu,i-or se ;,5e-e/e di0ere,5ierea 0apte-or socia-"pericu-oase ;, /rupuri mari sau mici, ;, +a7a u,ui sau a-tui criteriu. ;, ca-itate de criteriu a- c-asi0ic2rii i,0rac5iu,i-or poate 0i perico-usocia- a- acestora, o tr2s2tur2 co,cret2 a 0aptei i,0rac5io,a-e sau o ;m+i,are a u,or ast0e- de tr2s2turi2&#. Scopu- c-asi0ic2rii crimi,o-o/ice a i,0rac5iu,i-or este cu,oa3terea mai cupri,72toare 3i mai apro0u,dat2 a crime-or, precum 3i e-a+orarea m2suri-or mai e0icie,te de pre1e,ire a acestora. 4eoarece i,0rac5iu,i-e su,t desem,ate pri, -e/e, u,e-e /rupe de crime di, crimi,o-o/ie 1or 0i apropiate sau ide,tice cu /rupe-e di, dreptu- pe,a-, dar a-te-e 1or 0i deose+ite, 0ii,dc2 1or i,tra ;, <oc 3i a-te criterii. %,ii au" tori2& propu, c-asi0ic2ri a-e i,0rac5iu,i-or ;, +a7a criterii-or ca-itati1e 3i
LB&Geu?Ba G._t>., npecmyruiemie u npecmyrmocm<$ MocLBa, G&,G"B? M?CL. 8G":a, 19#9, p.1&'.
2"7
?c:poBM?B CC, CoeemcKim cydedHaa cmamucmuKa$ MocLBa, G&A"B? M?CL. 8G":a, 19 #, p. 12!"12#.
11)
cantitative) Criterii-e ca-itati1e su,t di1i7ate ;, juridico(penale (juridice! 3i cri&inologice (descriptive!) Aorme-e pri,cipa-e ce apar ;, +a7a criteriilor juridico(penale su,t: 1) 0orme-e crimei dup2 /radude perico- so"cia-" i,0rac5iu,i /ra1e (art. 1 C. a- Repu+-icii Mo-do1a)F i,0rac5iu,i de u, pericosocia- redus (su,t pedepsite cu pri1a5iu,e de -i+ertate pe u, terme, ,u mai mare de u, a,) 3i i,0rac5iu,i mai pu5i, pericu-oase, ce 0i/urea72 ;,tre i,0rac5iu,i-e /ra1e 3i ce-e de u, pericosocia- redusF 2) dup2 toate capito-e-e 3i artico-e-e .2r5ii specia-e a Codu-ui pe,a- " structura dep-i,2 a crimi,a-i" t25iiF &) dup2 cea mai mare r2sp;,dire " sustra/erea di, a1utu- proprietaru-ui, hu-i/a,ismu-, i,0rac5iu,i-e co,tra persoa,ei etcF ') dup2 0orme-e 1i,o125iei " i,0rac5iu,i s21;r3ite cu i,te,5ie 3i di, imprude,52F !) dup2 pedepsirea i,0rac5iu,i-or " i,0rac5iu,i pe,tru care pedeapsa a 0ost ;,-ocuit2 pri, m2suri de i,0-ue,52 o+3teasc2F i,0rac5iu,i, su+iec5ii c2rora au 0ost co,dam,a5i -a pedepse ,o,pri1ati1e de -i+ertateF i,0rac5iu,i, su+iec5ii c2rora au 0ost co,dam,a5i -a pedepse pri1ati1e de -i+ertateF i,0rac5iu,i su+iec5ii c2rora au 0ost co,dam,a5i -a dete,5ie pe 1ia52. Se disti,/ crime di0ere,5iate ;, +a7a criteriilor cri&inologice; 1) dup2 ramuri-e 3i sectoare-e eco,omiei ,a" 5io,a-eF 2) dup2 ;,ti,derea ;, spa5iu " di, di0erite re/iu,i, ora3e, sate, raioa,e, ;,trepri,deri co,crete etcF &) dup2 pre<udiciu- cau7atF ') dup2 -ocu3i timpu- s21;r3irii i,0rac5iu,ii " ;, strad2, ;, parc, ;, c;mp, ;, mi<-oace-e de tra,sport, ;, cas2, ;, 7i-e-e de s2r+2toare, ;, 7i-e-e de -ucru, dimi,ea5a, ;, timpu- 7i-ei, seara, ,oaptea, ;, a,u- cure,t, ;, a,u- precede,t, ;, u-timii a,i etcF !) dup2 mo+i-uri (moti1e) " -2comia, r27+u,area, /e-o7ia etcF #) dup2 modu- 3i mi<-oace-e s21;r3irii i,0rac5iu,ii. Aorme-e crimei su,t speci0icate 3i dup2 criteriile cantitative; 1) dup2 terme,e-e a,chetei pre-imi,are " p;,2 -a o -u,2, 1"2 -u,i, 2"' -u,i, peste ' -u,iF 2) dup2 terme,e-e e>ami,2rii <udiciare " p;,2 -a 1' 7i-e, de -a 1' 7i-e p;,2 -a 20 de 7i-e, de -a 20 de 7i-e p;,2 -a &0 de 7i-e, peste o -u,2F &) dup2 terme,ii pri1a5iu,ii de -i+ertate "p;,2 -a u, a,, de -a 1 a, p;,2 -a & a,i, de -a & a,i p;,2 -a ! a,i, de -a ! a,i p;,2 -a ) a,i, de -a ) a,i p;,2 -a 10 a,i, de -a 10 a,i p;,2 -a 1! a,i, peste 1! a,iF ') dup2 ,um2ru- a,tecede,te-or pe,a-e " u,u-, dou2, trei, mai mu-t de treiF !) dup2 ,um2ru- participa,5i-or -a s21;r3irea i,0rac5iu,ii " u,u-, doi, trei, patru, ci,ci 3i mai mu-5iF #) dup2 1;rsta persoa,e-or care au s21;r3it i,0rac5iu,ea. Bi,e;,5e-es c2 c-asi0icarea respecti12 a i,0rac5iu,i-or ,u este comp-et2, dar ea permite, ;, opi,ia ,oastr2, cercetarea apro0u,dat2 3i amp-2 a 0e,ome" ,u-ui i,0rac5io,a-, a,a-i7a 3i aprecierea acti1it25ii de com+atere a crimi,a-i" t25ii. Me,5io,2m, de aseme,ea, c2 di1i7area criterii-or de c-asi0icare a i," 0rac5iu,i-or ;, ca-itati1e 3i ca,titati1e poart2 u, caracter re-ati1 0ii,dc2 toate aceste criterii au o importa,52 crimi,o-o/ic2 deose+it2, deoarece permit stu" dierea crimi,a-it25ii su+ di0erite aspecte. 119
@a +a7a c-asi0ic2rii i,0rac5iu,i-or pot sta 3i a-te criterii. 4e e>emp-u, Ludria15e1 8.N. co,sider2 ra5io,a-2 c-asi0icarea i,0rac5iu,i-or ;, +a7a par( ticularitilor social(psi%ologice ale co&porta&entului cri&inal" ;, spe" cia- a moti1e-or 3i scopuri-or 0apte-or socia-"pericu-oase2&). Ast0e-, toate 0apte-e socia-"pericu-oase dup2 particu-arit25i-e socia-"psiho-o/ice a-e com" partime,tu-ui i,0rac5io,a- pot 0i ;mp2r5ite ;, urm2toare-e /rupuri: 1) i,0rac" 5iu,i de cupiditateF 2) i,0rac5iu,i de 1io-e,52 3i &) i,0rac5iu,i di, impru" de,52. Aiecare di, aceste trei /rupuri poate 0i di1i7at ;, mai mu-te su+/ru" puri de i,0rac5iu,i. ;, -iteratura de specia-itate se disti,/ crime di0ere,5ia-e 3i dup2 u,e-e stri psi%ice speciale@A8; 1) crima de reac5ie primiti12 (e>p-o7i12)F 2) crim2 comis2 su+ imperiu- u,ei cri7eF &) crima pseudo<usti5iar2. Cri&a de reacie pri&itiv (e,plo-iv! se caracteri7ea72 pri, 0aptu- c2: a) este o ma,i0estare a u,ei =reac5ii de m;,ie=, a u,ei reac5ii de e>p-o7ie emo5io,a-2F +) ea apare ;,tr"o situa5ie de co,0-ict (de e>emp-u, du3m2,ie 1eche, ceart2)F c) crima repre7i,t2 o reac5ie de desc2rcare ,er1oas2. Reac5ia e>p-o7i12 poate s2 apar2 ;, mod su+it sau ca urmare a u,ei =acumu-2ri= (;,c2rc2ri) ,er1oase 3i emoti1e -e,te, dup2 care se produce desc2rcarea e>p-o7i12 emo5io,a-2 su+ 0orm2 de crim2. Cri&a co&is sub i&periul unei cri-e este -e/at2 de o a,umit2 situa5ie critic2 ;, care a<u,/e o persoa,2, situa5ie di, care aceasta ,u poate ie3i dec;t pri, comiterea u,ei crime. Aceast2 situa5ie critic2 presu" pu,e, pe de o parte, o situa5ie o+iecti12 de cri72, iar pe de a-t2 parte, situa5ia s2 0ie tr2it2 3i sim5it2 cu ade12rat di0ici-2, i,suporta+i-2. 4e e>emp-u, so5ia care este mereu +2tut2 3i torturat2 de so5u- ei, ,emaiput;,d suporta situa5ia, ;i ap-ic2 so5u-ui -o1ituri /ra1e, produc;,du"i o 12t2mare corpora-2 /ra12 sau chiar moartea. Cri&a pseudojustiiar este crima pri, care autoru- ei crede ori dore3te s2"3i 0ac2 dreptate sau =resta+i-e3te= <usti5ia. 4ac2 ;, ca7u- cri" mei comise su+ imperiu- u,ei cri7e se ap2r2 u, i,teres perso,a-, ;, ca7ucrimei pseudo<usti5iare se caut2 sau se 1rea s2 se apere u, i,teres a- a-tuia sau s2 se 0ac2 dreptate a-tuia. Aceast2 crim2 este de,umit2 pseudo<usti5iar2, 0ii,dc2 ,umai ;, apare,52 este act de <usti5ie (de resta+i-ire a drept25ii), ;, rea-itate este u, act de r27+u,are. 4eose+im urm2toare-e 0orme a-e crimei pseudo<usti5iare: crima ideo-o/ic2, crima pro0i-actic2 3i crima -i+eratoare. Cri&a prin ideologie se caracteri7ea72 pri, aceea c2 autoru- are co,1i,/eri po-itice, eco,omice, re-i/ioase, care su,t, dup2 p2rerea -ui, ;, 0a1oarea a-" tora, spre +i,e-e 3i pe,tru dreptatea a-tora. Cri&a profilactic co,st2 ;, aceea c2 autoru- ei co,sider2 c2 e1it2 u, r2u mai mare " de e>emp-u, o +oa-2 pericu-oas2, c2 0ace +i,e (euta,asie). Cri&a liberatoare (sau de
LBapaBueB B.G., CmpyKmypa npecmyrmocmu u coiiucui<H<ie u3Memmm I CoBe:CLoe rocBaapc:B? G ,paB?, 19 1, N#, p.102. 2&9 Io, ?a,cea, op$cit$, p.12& 3i urm.
120
aventur! " i,0rac5iu,i de distru/ere, sca,da- pu+-ic, r2pirea de ma3i,i. Aceste i,0rac5iu,i su,t s21;r3ite ;,deose+i de ti,eri ;, /rup, de ti,eri pro1e" ,i,d di, 0ami-ii a1ute ori de7or/a,i7ateF aceste 0apte su,t ;,so5ite de sca," da-uri, co,sum de +2uturi, petreceri =,octur,e=, e>cese de tot 0e-u- etc. 4eose+im, de aseme,ea, 0orme a-e crimei dup2 0e-u- 02ptuitori-or2'0: 1) cri&a individual i cri&a .n participaie> @! cri&a .n grup i cri&a or( gani-at> A! cri&ele &uli&ii care se caracteri7ea72 pri, 0apte comise ;m" preu,2, ;, comu,, de oame,i ;, mas2F su+ a,tre,area 3i impu-sio,area co-ec" ti12 3i e>prim2 o e-i+erare de te,di,5e, de st2ri te,sio,ate. ? 0orm2 speci0ic2 a crimei este cri&a .n doi care co,st2 ;, 0aptu- c2 o persoa,2 comite o i,0rac5iu,e -a ;,dem,u- specia- a- a-tei persoa,e. 4ar aici este 1or+a mai mu-t dec;t de u, autor 3i u, comp-ice, este 1or+a de u, =cup-u crimi,a-=2'1, de co,-ucrarea a dou2 persoa,e ;, comiterea u,ei crime, caracteri7at2 pri, aceea c2 o persoa,2 i,sti/2 -a comiterea crimei, iar persoa,a i,sti/at2 e>ecut2 crima. 4eci u,a di, persoa,e-e cup-u-ui este autoru- mora-, iar cea-a-t2 este autoru- materia-. ;, -iteratura crimi,o-o/ic2 se me,5io,ea72 mai mu-te 0orme de cup-uri crimi,a-e 3i a,ume: a) cuplul &andant (&andatar" ;, care depe,de,5a 3i apropierea psiho-o/ic2 ,u <oac2 u, rodeose+itF este 1or+a, dup2 cum o+ser12 .i,ate-, de u, t;r/, ;, care 0iecare parte,er aduce o co,tri+u5ie -a crim2: u,u- ideea, p-a,u- 3i p-ata ;, +a,i, iar ce-2-a-t 0or5a 3i e>ecutarea materia-2 3i ca-itatea de =uci/a3 tocmit=2'2F +) cuplul de a&ani 3i c! cuplul printe ( copil (tat2 " 0iic2, mam2 " 0iu). .;,2 ;, pre7e,t ;, crimi,o-o/ie ,u este e-a+orat u, mode- u,ic de c-asi" 0icare a i,0rac5iu,i-or. So-u5io,area acestei pro+-eme este 0oarte di0ici-2 dac2 5i,em co,t de 0aptu- c2 e>ist2 o di1ersitate mare de c-asi0ic2ri a-e crime-or, e0ectuate ;, +a7a di0erite-or criterii 3i care urm2resc di0erite scopuri. A,a-i7a ma,ua-e-or de crimi,o-o/ie editate ;, perioada so1ietic2 co,0irm2 c2 cu toate c2 ,u s"a reu3it o u,itate de 1ederi asupra sistemati72rii i,0rac5iu,i-or, totu3i este e1ide,t2 te,di,5a autori-or de a /2si ce-e mai accepta+i-e mode-e de c-asi0icare crimi,o-o/ic2. Ast0e-, partea specia-2 a primu-ui ma,ua- de crimi,o-o/ie (19##) # ;, /e,era- ,u co,5i,e c-asi0ic2ri crimi,o-o/ice a i," 0rac5iu,i-or. %,e-e aspecte a-e cercet2rii crimi,o-o/ice 3i a-e pre1e,irii su,t e-ucidate doar ;, a,umite capito-e, 1i7;,d i,0rac5iu,i co,crete (omoruri-e, hu-i/a,ismu-), -ocu- s21;r3irii i,0rac5iu,i-or (o a,umit2 ;,trepri,dere, -oca" -itate, raio,, re/iu,e, repu+-ic2) sau a,umite tipuri i,0rac5io,a-e (crimi,a-i" tatea mi,ori-or, recidi1i3ti-or). ;, cea de"a doua edi5ie a ma,ua-u-ui respec"
9<idem,p$ 12!"129. P. .i,ate-, ;, op$cit$, p.&!)"&!9. I<idem, p.&!9"'#0. Kp8uuH#9io u!$ MocLBa, -?pGAGGecLaii ,G:eparBpa, 19##.
121
ti1 (19#))2'' se ;,cearc2 o /rupare a i,0rac5iu,i-or dup2 tr2s2turi asem2,QW toare ;, cadru- a,umitor capito-e: i,0rac5iu,i-e co,tra persoa,ei, i,0rac5iuP ,i-e deose+it de pericu-oase, i,0rac5iu,i-e determi,ate de o+iceiuri-e -oca-e etc. ? c-asi0icare per0ec5io,ist2 a crime-or este propus2 ;, ma,ua-u- de cri" mi,o-o/ie (19 9)2'! 3i ;, =Cursu- de crimi,o-o/ie so1ietic2= (19)#)2'#. ;, p2r5i-e specia-e a-e acestor -ucr2ri i,0rac5iu,i-e su,t sistemati7ate ;, /rupuri mari care au importa,52 crimi,o-o/ic2: crimi,a-itatea 1io-e,t2 3i hu-i/a,ismu-, i,0rac5iu,i-e di, cupiditate 3i ce-e di, cupiditate pri, 1io-e,52, i,0rac5iu,i-e persoa,e-or cu 0u,c5ii de r2spu,dere 3i i,0rac5iu,i-e eco,omice, i,0rac5iu,i-e di, imprude,52, crimi,a-itatea mi,ori-or 3i a ti,eri-or, crimi,a-itatea 0emei-or, etc. Aceast2 metod2 de c-asi0icare a i,0rac5iu,i-or este uti-i7at2 3i ;, ma,ua-u- de crimi,o-o/ie (19)))2' , precum 3i ;, ma<oritatea -ucr2ri-or a,a-o/e de crimi,o-o/ie. I, +a7a e>perie,5ei acumu-ate de c-asi0icare a i,0rac5iu,i-or 3i 5i,;,d co,t de ,oi-e e-a+or2ri a-e co,ceptu-ui de caracteristic2 crimi,o-o/ic2 a 0apte-or crimi,a-e, ;, p2r5i-e specia-e a-e u-time-or ma,ua-e, i,0rac5iu,i-e su,t /rupate ;, cadru- a dou2 +-ocuri mari2'). .rimu- +-oc i,c-ude crimi ,a-itatea or/a,i7at2, crimi,a-itatea pro0esio,a-2, crimi,a-itatea recidi1i3ti-or, crimi,a-itatea mi,ori-or, crimi,a-itatea 0emei-or, i,0rac5iu,i-e di, impru de,52 etc. @a +a7a acestui modede c-asi0icare se a0-2 particu-arit25i-e pre 1e,irii, particu-arit25i-e perso,a-it25ii i,0ractoru-ui, determi,a,te-e i,0rac5iu ,i-or. Ce- de"a- doi-ea +-oc este co,stituit di, i,0rac5iu,i-e eco,omice, cri mi,a-itatea 1io-e,t2, crimi,a-itatea de cupiditate pri, 1io-e,52, crimi,a-ita tea eco-o/ic2, crimi,a-itatea mi-itari-or etc. .e,tru c-asi0ic2ri-e respecti1e au prioritate urm2toare-e criterii: o+iectu- i,0rac5iu,ii, dome,iu- socia- de acti 1itate, cau7e-e, moti1a5ia. R ,D Bi,e;,5e-es c2 3i acest modede c-asi0icare ,ecesit2 per0ectare, dar, ;, opi,ia ,oastr2, e- este optima- pe,tru rea-i7area u,or studii crimi,o -o/ice apro0u,date a-e 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- 3i e-a+orarea m2suri-or adec1ate de pre1e,ire a a,umitor tipuri i,0rac5io,a-e.
KpuMUH#"ioeun$ MocLBa, L4pG0-GMecLM <iG:epa:Bpa, 19#). KpuMUH#"io ua$ MocLBa, L4p,,a,GecLa0- PiG:epa:Bpa, 19 9. Kypc coeemcK#u K0UMUH#9I#2UU$ MocLBa, -?pG[iGGecLa<i PiG:epa:Bpa, 19)#. 2' KpuMUHono ua$ MocLBa, L4pmGGecLa0- PiG:epa:Bpa, 19)). 2') B.6. &MGG?B, Pir. 0-auiL?Ba, ;, Kpi8uH#"io 8i$ Hon$ pe<<. LB<<paBueBa B.G. G &MGG?B& B.6., MocLBa, P?p,c:, 199!, p.21!.
122
CA.I:?@%@ 8
.R?B@6M6 .RI8IN4 CRIMINA@I:A:6A !.1. Co,ceptude crimi,a-itate " su+iect a- co,tro1erse-or teoretice
Crimi,o-o/ia, ;, /e,era-, este tiina despre cri&inalitate) 4ac2 ;, ce,tru- ate,5iei u,or aseme,ea 3tii,5e <uridice cum su,t dreptu- pe,a-, dreptu- procesua- pe,a-, crimi,a-istica se a0-2 infraciunea" e-a+orarea 3i des023urarea ac5iu,i-or de reac5io,are -a s21;r3irea a,umitor acte i,0rac5io" ,a-e 3i estimarea acestora ;, +a7a criterii-or <uridico"pe,a-e, atu,ci ,o5iu,ea de +a72 a crimi,o-o/iei este cri&inalitatea) Htii,5a crimi,o-o/iei studia72 0e,ome,u- i,0rac5io,a- su+ urm2toare-e aspecte: ese,5a socia-2, /e,e7a, -e/it25i-e e>iste,5ei, caracteru- istorico"e1o" -uti1, perico-u- socia-, te,di,5e-e 3i perspecti1e-e e1o-u5iei crimi,a-it25iiF particu-arit25i-e crimi,a-it25ii ;, di0erite etape istorice 3i tipuri de societ25iF raportu- 3i i,terco,e>iu,ea ;,tre crime 3i crimi,a-itate, precum 3i 0orme-e rea-e de ma,i0estare a 0e,ome,u-ui respecti1 pri, prisma i,dicatori-or sta" tistici ca-itati1i (structura, caracteru- crimi,a-it25ii) 3i ca,titati1i (starea, ,i" 1e-u-, i,te,sitatea, di,amica crimi,a-it25ii). A,a-i7a crimi,a-it25ii tre+uie e0ectuat2 -a ,i1e- /e,era-, specia- 3i i,di1idua-, adic2 a- crimi,a-it25ii ;, a," sam+-u, a- a,umitor tipuri i,0rac5io,a-e (crimi,a-itatea mi,ori-or, crimi,a" -itatea recidi1i3ti-or, crimi,a-itatea ur+a,2 3i rura-2 etc.) 3i a comportame," tu-ui i,0rac5io,a- i,di1idua-, sta+i-i,d -e/it25i-e /e,era-e a-e acestuia. 6>ist2 0oarte mu-te de0i,i5ii a-e crimi,a-it25ii ;, -iteratura crimi,o-o/ic2, <uridic2, socio-o/ic2 3i 0i-o7o0ic2. Aiecare de0i,i5ie este o e>primare succi,t2 a 1i7iu,ii autoru-ui asupra o+iectu-ui studiat. 6-e re0-ect2 sau te,di,5a autoru-ui de a cupri,de pro+-ema succi,t dar apro0u,dat sau te,di,5a acestuia de a e-ucida ce-e mai /e,era-e tr2s2turi a-e 0e,ome,u-ui cercetat ori de a e1ide,5ia u,e-e ori a-te -aturi a-e crimi,a-it25ii co,siderate mai pri,cipa-e etc. 4i1ersitatea mare de de0i,i5ii ce di0er2 mu-t dup2 co,5i,utu- -or se e>p-ic2 ;, primu- r;,d pri, 0aptuc2 0e,ome,u- crimi,a-it25ii este a+ordat de specia-i3ti di, di0erite dome,ii 3tii,5i0ice care, cu re/ret, au studiat 3i studia72 pro+-ema dat2 i7o-at u,ii de a-5ii, de pe po7i5ii-e u,or discip-i,e di0erite. 4ar cea mai di0ici-2 este, ;, opi,ia ,oastr2, pro+-ema e-a+or2rii u,ui ast0e- de co,cept care ar e-ucida at;t ese,5a 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- c;t 3i tr2s2turi-e e>terioare a-e acestuia. No5iu,ea de crimi,a-itate este uti-i7at2 mai 0rec1e,t ;, ace-e ca7uri c;,d e 1or+a de u, ,um2r mare de i,0rac5iu,i, adic2 de o tota-itate statistic2 a
12&
acestora. Ast0e-, ;, 1i7iu,ea u,or autori2', pri, crimi,a-itate se ;,5e-e/e a,sam+-u- de acte crimi,a-e care se produc ;,tr"u, a,umit teritoriu, ;,tr"o perioad2 determi,at2 de timp. ? de0i,i5ie simi-ar2 este propus2 de Narcis *iur/iu: =.ri, crimi,a-itate " ca o+iect de studiu a- crimi,o-o/iei " se ;,5e" -e/e 0e,ome,u- sociade mas2 care cupri,de tota-itatea i,0rac5iu,i-or s21;r3ite ;, decursu- ;,tre/ii e1o-u5ii uma,e sau ;, raport cu a,umite ci1i-i" 7a5ii, epoci, i,ter1a-e de timp ori spa5ii /eo/ra0ice determi,ate " co,siderate -a scara /-o+a-2=2!0. A-5i specia-i3ti, re0eri,du"se -a aspectu- statistic a- cri" mi,a-it25ii, me,5io,ea72 c2 feno&enul antisocial se &anifest nu nu&ai prin totalitatea faptelor infracionale dar i a persoanelor care sv.resc infraciuni" deoarece nu poate fi rupt fapta de fptuitor) .ri, urmare, crimi,a-itatea repre7i,t2 pri, si,e a,sam+-u- tuturor i,0rac5iu,i-or s21;r3ite ;,tr"u, a,umit teritoriu, ;,tr"o perioad2 determi,at2 de timp 3i tota-itatea i,0ractori-or 1i,o1a5i de comiterea acestor acte2&1. 4e0i,i5ii-e respecti1e a-e crimi,a-it25ii, dup2 co,5i,utu- -or, su,t statistice" 0ii,dc2 su+-i,ia72 doar -atura ca,titati12 a 0e,ome,u-ui studiat. A,ume statistica este 3tii,5a care studia72 0e,ome,e-e socia-e de mas2 3i sta+i-e3te -e/it25i-e ca,titati1e a-e acestora. 4e aceea, atunci c.nd cri&inalitatea este conceput pur i si&plu ca o totalitate de infraciuni (un feno&en de &as! atenia este concentrat asupra anali-ei statistice a ei) 4eci su,t studiate, dup2 cum se me,5io,ea72 ;, -iteratura de specia-itate, starea, ,i1e-u-, structura 3i di,amica crimi,a-it25ii. I, primu- ma,ua- de crimi,o-o/ie, pu+-icat ;, perioada so1ietic2, crimi,a" -itatea era de0i,it2 ca 0e,ome, de mas22!2, ;, co,ti,uare 0ii,d e1ide,5iate starea, structura 3i di,amica acesteia. ? de0i,i5ie a,a-o/ic2 este propus2 3i ;, MCurs so1etsEoi crimi,o-o/iiN, 19)! (Curs de crimi,o-o/ie so1ietic2) " crimi,a-itatea este u, 0e,ome, care i,c-ude ;, si,e a,sam+-u- tuturor i,0rac5iu,i-or s21;r3ite ;,tr"o a,umit2 societate, ;,tr"o perioad2 co,cret2 de timp, care se caracteri7ea72 pri, tr2s2turi ca,titati1e (di,amica, starea) 3i ca-itati1e (struc" tura, caracteru-)2!&. ? moda-itate a,a-o/ic2 de a+ordare a crimi,a-it25ii este uti-i7at2 3i ;, -iteratura crimi,o-o/ic2 occide,ta-2. 4e e>emp-u, pro0esoru/erma, 1o, Ga,s Poachim Sch,eider scrie c2 sta+i-irea dime,siu,i-or crimi"
P. .i,ate-, ;, .. Bou7at et P. .i,ate-, Tr%ite de droit penal et de criminologie, :om III, Criminologie, .aris, 6d. 4a--o7, 19#&, p. &)"!2F :udor Am7a, Criminologie, Bucure3ti, @umi,a @e>, 199), p. 2) etc. Narcis *iur/iu, :lemente de criminologie, 6ditura Au,da5iei =Chemarea=, Ia3i, 1992, p. 9 . 2!1 LoraG B.M., Cot"uari<H<ie ceoucmea npecmynHocmu, MocLBa, 19 , p. & . 2!2 KpuMUHono un$ 6lo"! pea.A.A. :epiieG&0Ga,G.G. Lap,eua,B.G. LBapaBueBa. MocLBa, 19##, p. !!"! . 2!& Kypc coeemcK#u npimimono iiu$ =lpedutem$ Memodo"toaun$ UpecmynHocm< u ee npuHi=un<i$ TlpecmynHUK$ MocLBa, ML4pG0-GGecLaa <iG:epa:BpaN, 19)!, p. 1&).
2!0
124
5ii co,st2 ;, di1i7area tuturor 0apte-or i,di1idua-e a-e comportame,tu-ui crimi,o/e, care se produc ;,tr"u, a,umit spa5iu /eo/ra0ic 3i ;,tr"u, i,ter1aco,cret de timp ;, se/me,te (3i sectoare), ;, cadru- c2rora su,t ,um2rate i," 0rac5iu,i-e sau persoa,e-e +2,uite ;, comiterea acestora (ast0e- se rea-i7ea72 statistica pe,a-2 o0icia-2)2!'. Autorii mu-tor ma,ua-e de crimi,o-o/ie, ;, /e,era-, ,u a,a-i7ea72 co,ceptude crimi,a-itate, e-ucid;,d ;, compartime,turespecti1 doar pro+-eme-e re0eritoare -a dime,siu,i-e 3i aprecierea 0e,ome" ,u-ui a,tisocia-2!!. %,eori se operea72 cu terme,u- de feno&enologie a cri( &inalitii pri, care se ;,5e-e/ 0orme-e de ma,i0estare a-e crimi,a-it25ii, structura 3i di,amica ei. :otodat2, -a compartime,tu- respecti1 este studiat2 cau7a-itatea 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-2!#. ;, -iteratura de specia-itate su,t propuse di1erse de0i,i5ii a-e crimi,a-it2" 5ii, ;, care autorii su+-i,ia72 u,a sau mai mu-te tr2s2turi a-e 0e,ome,u-ui a,tisocia-, care ,u se re0er2 ,umai -a -atura ca,titati12 sau chiar 0ac a+strac" 5ie de ea. Ast0e-, crimi,a-itatea dup2 p2rerea u,or autori 2! este u,a di, tr2" s2turi-e caracteristice a-e societ25ii. A-5ii sus5i, c2 crimi,a-itatea ca orice 0e,ome, socia- repre7i,t2 u, sistem cu propriet25i 3i 0u,c5ii proprii, disti,cte ca-itati1 de ce-e a-e e-eme,te-or compo,e,te2!). Larpe5 I.I. pu,e acce,tu- pe caracteru- istorico"e1o-uti1 3i cau7a-itatea 0e,ome,u-ui studiat, me,5io,;,d c2 crimi,a-itatea este u, 0e,ome, caracteristic pe,tru orice sistem socia-" eco,omic 3i po-itic, 0ii,d determi,at at;t de cau7e /e,era-e =1e3,ice= c;t 3i de cau7e /e,erate de co,di5ii-e istorice, eco,omice, po-itice 3i socia-e co,crete, precum 3i de co,tradic5ii-e tipu-ui socia-. Crimi,a-itatea este u, 0e,ome, socia- comp-icat care ,u este o tota-itate simp-2 de i,0rac5iu,i s21;r3ite. .ro+-ema raportu-ui ;,tre crimi,a-itate 3i i,0rac5iu,e este pro+-ema raportu-ui ;,tre particu-ar 3i /e,era-2!9. Aure- 4i,eu, crimi,o-o/ romO,, su+-i,ia72 c2 crimi,a-itatea ca 0e,ome, socio"uma, desem,ea72 a,"
2!' 2!! k
%-Gaitaep :.G., KpiiMUHono m, MocLBa, T s!$ rpB,,a MItporpeccN MZGGB6.CN, 199', p. 102. Marti, Li--ias, 0recis de criminologie, 6ditio,s 6taemp0-i a,d Cie SA, Ber,e, 1991, p. !9" 10!F LaG ZaTa., Upecmyrmocm?LC, Ceedenue e !puMimono uio, MocLBa, t-porpecc, 19)!, p. 19"&!F BpBG?G Ka,uc:, KpuMUH#"io m$ ?cG?BG+ie ,poS<ieMM. MocLBa, =L)p,,,.<iG:.=, 19)0, p. '0"#2, 1")2F Io, ?a,cea, 0ro<leme de criminologie, 6ditura A@@ 6duca5io,a- S.A., Bucure3ti, 199), p. 2'" ', etc. Narcis *iur/iu, op$ cit$, p. 1&.
2#7
MG>a0i<i?BCLasi G.B., CoomnomeHue npecmynnemm u npecnyuocmu$ B c#.: Teopemuueciaie eonpoc<i u3yuenuM npuuunno o K#MnneKca npecmynH#cmu$ MocLBa, 19)1, p. 1). Rodica Mihae-a St2,oiu, Criminologie, 6ditura ?SCAR .RIN] Seria Criminologie, Bucure3ti, 199 , p. 21F *heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, Criminologie, 6ditura 4idactic2 3i .eda/o/ic2, R.A., Bucure3ti, 199!, p. &9. Lap,eu, G.G., XJpecmynnocm<A U9I9IKI3UU u pea"i<nocm<, MocLBa, M.occG9iCLoe ,paB?N, 1992, p. 9F Lap,eu G.G., 0Ipo/neMa npecmynnocmu$ MocLBa, 19#9, p. 12).
12!
sam+-u- comportame,te-or uma,e i,ter7ise de -e/ea pe,a-2, s21;r3ite pe u, teritoriu ,a5io,a-, ;,tr"o perioad2 determi,at2. 6- preci7ea72 c2 crimi,a-ita" tea este ,u ,umai u, 0e,ome, <uridic ci 3i u,u- socio"uma,, deoarece re" 0-ect2 deopotri12 i,di1idua-itatea +iopsihosocia-2 a participa,5i-or -a comite" rea de i,0rac5iu,i, dar 3i rea-itatea socia-"istoric2, ;, u,itatea co,tradictorie 3i ;, di1ersitatea -or2#0. Me,5io,2m c2 co,cepte-e de crimi,a-itate e-a+orate ;, perioada so1ie" tic2, ;, -ucr2ri-e -ui Larpe5 @I., Lu7,e5o1a N.A., ?stroumo1 S.S., SoEo-o1 4.I., Saharo1 A.B. etc. e1ide,5iau caracteru- a,ta/o,ist de c-as2 a- acestui 0e,ome, ,e/ati1. Se co,sidera c2 crimi,a-itatea ca 0e,ome, socia- ,ecesar este proprie 3i speci0ic2 ,umai a3a"7ise-or or;,duiri ;,temeiate pe e>p-oatare (;,5e-e/;,d pri, aceasta or;,duiri-e ;,temeiate pe proprietatea pri1at2), i," c-usi1 3i mai a-es or;,duirii capita-iste " creditat2 cu atri+utu- de structur2 socia-"eco,omic2 crimi,o/e,2. 6>iste,5a crimi,a-it25ii ;, %RSS era deter" mi,at2, ;, opi,ia acestor autori, de caracteru- co,di5ii-or socia-e a-e societ2" 5ii a,ta/o,iste presocia-iste 3i a-e etapei socia-ismu-ui prematur. %,ii autori, ;, specia- repre7e,ta,5ii 3co-i-or 3i cure,te-or socio-o/ice di, crimi,o-o/ie, co,0er2 o accep5iu,e 0oarte -ar/2 co,ceptu-ui de crimi,a" -itate pri, aceea c2 i,c-ud ;, s0era acestuia, a-2turi de 0apte-e ce ;,ca-c2 -e" /ea pe,a-2 3i pe ce-e de ,atur2 admi,istrati12 3i ci1i-2, precum 3i compor" tame,te-e de1ia,te care se a+at de -a ,orme-e socio"mora-e, 02r2 ;,s2 a i,tra ;, co,0-ict cu -e/ea pe,a-2. Adep5ii co,ceptu-ui socio-o/ic co,sider2 c2 ;, ca7u- co,ceperii <uridico"pe,a-e a crimi,a-it25ii, caracteru- o+iecti1 a- aces" tui 0e,ome, pericu-os pe,tru societate este de 0apt recti0icat pri, aprecierea su+iecti12 a -e/is-atoru-ui. :otodat2, de0i,irea socio"<uridic2 a crimi,a-it25ii ,u permite re-e1area ese,5ei 0e,ome,u-ui studiat2#1. ?+iec5ii-e respecti1e su,t uti-e atu,ci c;,d crimi,a-itatea este a+ordat2 doar di, pu,ct de 1edere socio-o/ic, ca 3i orice 0e,ome, di, societate. Me,5io,2m ;,s2 c2 ;, cadruu,ei ast0e- de a+ord2ri este ,e/-i<at pri,cipa-u-: co,seci,5e-e crimi,a-it25ii st;r,esc o reac5ie speci0ic2 di, partea societ25ii 3i a statu-ui, o reac5ie <uri" dic2 -e/at2 de r2spu,derea persoa,e-or, r2spu,derea 0ii,d de aseme,ea spe" ci0ic2 " pedeapsa pe,a-2. A3adar, 0ii,d u, 0e,ome, o+iecti1 care are -e/it2" 5i-e sa-e, crimi,a-itatea poate =s2 dispar2=, dac2 i,0rac5iu,i-e co,crete ,u 1or 0i pre127ute de -e/ea pe,a-22#2. Me,5io,2m, de aseme,ea, c2 a,ume de0i,irea <uridico"pe,a-2 a 0e,ome,u-ui crimi,a-it25ii re0-ect2 speci0icitatea o+iectu-ui de studiu a- crimi,o-o/iei, ca u,u- di, pri,cipa-e-e criterii de de-imi"
Aure- 4i,eu, Ca ele criminologiei, 6ditura =.roarcadia=, Bucure3ti, 199&, p. 22. CrmpG0-?G?B P@G., Coi=uo"io ua npecmy8ienuH, MocLBa, 19 ), pe -ar/F rmiGGCLGi; &M$, TlpecmynHocm< K#K coi=uari<Hoe !enemie$ B LG.: I9pecmynHocmape0-. B.G. LBApaBueBa, B.6. &i1i,G0Ba, MocLBa, r?pGC:, 199!, p. 20.
12#
tare a ei de a-te 3tii,5e. Su,tem de acord cu Rodica Mihae-a St2,oiu care a0irm2: =Importa,t ,i se pare su+ acest aspect s2 deose+im cu o,estie ;,tre o+iectu- propriu"7is a- u,ei 3tii,5e, o+iect ce"i asi/ur2 ide,titatea, ;i co,0er2 auto,omia 3i ;i sta+i-e3te -ocu- ;, sistemu- 3tii,5e-or, de aceea ce am de,umi =s0era de i,terese= a ace-ei discip-i,e (dome,ii-e=co,e>e a c2ror date -e 0ructi0ic2 di, propria perspecti12)2#&. Mu-5i autori su+-i,ia72 ;, de0i,i5ii caracteru- schim+2tor a- crimi,a-it25ii, precum 3i pre<udiciu- cau7at de 0e,ome,u- i,0rac5io,a-2#'. 4e e>emp-u, Ludrea15e1 8.N. me,5io,ea72 c2 crimi,a-itatea i,c-ude tota-itatea i,0rac5iu" ,i-or s21;r3ite 3i re7u-tatu- socia-me,te pericu-os sur1e,it2#!. ? ,o5iu,e mai reu3it2 care ;m+i,2 ast0e- de tr2s2turi importa,te a-e crimi,a-it25ii cum su,t caracterusocia-, <uridic, sistemic, istorico"e1o-uti1 3i statistic, este propus2 de Lu7,e5o1a N.A. (199'): =Crimi,a-itatea este u, 0e,ome, istorico"e1o-uti1, socia- 3i <uridico"pe,a-, care repre7i,t2 pri, si,e sistemu- i,0rac5iu,i-or s21;r3ite ;,tr"u, a,umit stat (re/iu,e) ;,tr"u, i,ter1a- determi,at de timp=2##. ;, +a7a a,a-i7ei di1erse-or ,o5iu,i de crimi,a-itate di, -iteratura de spe" cia-itate, putem e1ide,5ia urm2toare-e tr2s2turi a-e 0e,ome,u-ui cercetat, su+-i,iate de autori: 1) crimi,a-itatea este u, 0e,ome, de mas2F 2) crimi,a" -itatea este u, 0e,ome, socia-F &) crimi,a-itatea este u, 0e,ome, socia-",e" /ati1F ') crimi,a-itatea este u, 0e,ome, socia-me,te pericu-osF !) crimi,a" -itatea este u, 0e,ome, socio"<uridicF #) crimi,a-itatea este u, 0e,ome, <uri" dico"pe,a-F ) crimi,a-itatea este u, 0e,ome, istorico"e1o-uti1F )) crimi,a" -itatea este u, 0e,ome, 1aria+i-F 9) crimi,a-itatea produce u, pre<udiciu e,orm societ25iiF 10) crimi,a-itatea este u, 0e,ome, socia-"psiho-o/icF 11) crimi,a-itatea este u, sistemF 12) crimi,a-itatea este a,sam+-u- i,0rac5iu,i" -or comise pe u, a,umit teritoriu, ;,tr"o a,umit2 perioad2 de timp, de u, ,um2r determi,at de persoa,eF 1&) crimi,a-itatea este 0e,ome,u- ce are cau7e, di,amic2 3i -e/it25i proprii. :r2s2turi-e me,5io,ate ;, de0i,i5ii (caracteru- de mas2, istorico"e1o-uti1, sistemic etc), de re/u-2, nu relev esena cri&inalitii" 0ii,d caracteristice 3i a-tor 0e,ome,e socia-e. ;, cadru- u,ei ast0e- de a+ord2ri, =speci0icitatea 0e,ome,u-ui socia-= este ;,-ocuit2 cu =descrierea ma,i0est2ri-or empirice a-e -ui=2# . Ast0e-, crimi,a-itatea este redus2 -a a,sam+-u- i,0rac5iu,i-or comise,
Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. 2&. 2#' 0-o<iroBa A.G., LopoSeGGGL?B 6.B., LBap<iBueB B.G., ,ar,cparoB B.B., UoH>mu=t coeemcKou KpuMUHo$io uu, MocKCa, 19)!, p. 11. LB.,paB%.eB B.G., I90UHUHU npaeoHapyiuenuu$ MoCLBa, 19 #. LB&GeuoBa G.?., ;, KpuMUH#9ioeuH$6lo"! pe0-. LB&GeupB?;i G.?. G M,m>L?BCLoro :.M., MocLBa, 199', p. #&"#!. rmiGGCLGG i-.G., I9pecmynHocm< K#K coi1uan<Hoe HRneHue$ B LG.: IlpecmyrmocmaGPi?BCLaa G.6., CoomH#iuenue npecmyruiemi!
12
iar tr2s2turi-e ei caracteristice su,t ace-ea3i ca 3i a compo,e,5e-or de i,0rac5i" u,i. 4e e>emp-u, orice i,0rac5iu,e este o 0apt2 care pre7i,t2 pericosocia-, crimi,a-itatea este u, 0e,ome, ce pre7i,t2 pericosocia-F i,0rac5iu,ea este o 0apt2 i-e/a-2, crimi,a-itatea " u, 0e,ome, <uridico"pe,a-F compo,e,5a de i," 0rac5iu,e i,c-ude su+iectu-, -atura o+iecti12 etc, crimi,a-itatea este tota-itatea i,0rac5iu,i-or 3i 02ptuitori-or. %,ii autori co,sider2 c2 ,o5iu,ea de crimi,a-i" tate ,u poate i,c-ude tr2s2turi care ,u su,t cupri,se de compo,e,5a de i,0rac" 5iu,e2#). :otu3i co,sider2m c2 -a caracteri7area 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- su,t deose+it de ese,5ia-e ast0e- de circumsta,5e care ,u su,t cupri,se de compo" ,e,5e-e i,0rac5iu,i-or co,crete cum su,t intensitatea cri&inalitii" .ntinde( rea .n spaiu a cri&inalitii" dina&ica cri&inalitii" structura i carac( teristica social a cri&inalilor" raportul infraciunilor sv.rite de o sin( gur persoan i infraciunile co&ise .n grup" raportul .ntre fptuitorii care au co&is pentru pri&a dat infraciuni i recidiviti etc) No5iu,ea de crimi,a-itate re0-ect2 o a,umit2 rea-itate socia-2 3i ,u poate 0i redus2 -a a,sam+-u- i,0rac5iu,i-or comise. Saharo1 A.B. co,sider2 c2 crimi" ,a-itatea ,u poate 0i cu,oscut2 doar pri, a,sam+-u- a,umitor i,0rac5iu,i 02r2 a a,a-i7a a-te ma,i0est2ri a-e rea-it25ii socia-e, cum su,t co,tradic5ii-e di, secto" ru- eco,omic, ideo-o/ic a- psiho-o/iei socia-e, cu-tura- etc. :otodat2, me,5io" ,ea72 sa1a,tu- rus, este imposi+i- s2 cu,oa3tem ese,5a crimi,a-it25ii 02r2 a -ua ;, co,sidera5ie i,0rac5iu,i-e determi,ate de co,tradic5ii-e respecti1e2#9. .ri, urmare, conceptul teoretic a- 0e,ome,u-ui studiat tre+uie s2 re0-ecte at;t cri( &inalitatea ca for& specific a co&porta&entului social (antisocial!" care .ncalc funcionarea nor&al a organis&ului social" precum 3i ca indicator al i&pacienei sociale) Ca 0orm2 a comportame,tu-ui socia- crimi" ,a-itatea e,ist .n fiecare infraciune concret i se &anifest prin ansa&( blul acestora" iar ca indicator al i&pacienei sociale" ea nu se li&itea- doar la trsturile caracteristice anu&itor infraciuni@E:) a) ;, primu- r;,d, crimi,a-itatea este u, 0e,ome, 0iresc determi,at de particu-arit25i-e co,di5ii-or socia-e -a o a,umit2 etap2 de de71o-tare a societ25ii, iar i,0rac5iu,i-e co,crete, 0ii,d ,i3te ma,i0est2ri particu-are a-e acestei -e/it25i, su,t determi,ate de circumsta,5e i,di1idua-e 3i poart2 u, caracter ;,t;mp-2tor. 4eci, orice i,0rac5iu,e co,cret2 poate 0i
u npecmyrmocmu$ B LG.: TeopemmecKue eonpoc<i layuemta npimunno o K#MivieiHca npecmynHocmu$ MocLBa, 19)1, p. #" . LB&GeuoBa G.?., Ilpecmyn"iemie u npecmyi8ocm<$ MocLBa, 19# , p. 1 1F Kpu$miHono ia$ MocLBa, 19 #, p. 109F KpimuH#9io u!$ MocLBa, 19 9, p. '9. 2#9 Ca>ap?B A.B., HayKoeedtecKue eonpocist2 o+iecti1. 9. !.;, a- doi-ea r;,d, i,0rac5iu,i-e co,crete, de re/u-2, ,u su,t -e/ate ;,tre e-e 3i crimi,a-itatea este co,stituit2 di, suma -or ;, mod spo,ta,. 4ar, ;, cadru- crimi,a-it25ii ;, a,sam+-u, ;,tre a,umite ma,i0est2ri a-e ei e>ist2 a,umite i,terco,e>iu,i 3i i,terdepe,de,5e. 9. #.;, a- trei-ea r;,d, u,a di, tr2s2turi-e pri,cipa-e a-e crimi,a-it25ii care e>prim2 ese,5a ei socia-2 " perico-u- socia-, ,u poate 0i redus2 -a o tota" -itate de perico-e socia-e a-e i,0rac5iu,i-or co,crete care a-c2tuiesc 0e" ,ome,u- studiat. Pericolul social al feno&enului infracional se &a( nifest prin i&pactul negativ al acestuia asupra condiiilor sociale) Crimi,a-itatea ;, a,sam+-u ;,ca-c2 -i,i3tea socia-2, i,spir2 cet25e,i-or ,esi/ura,5a, teamaF ,ecesit2 che-tuie-i co,sidera+i-e materia-e 3i or/a" ,i7a5io,a-e, e0orturi e,orme ;, -upta cu acest 0e,ome, a,tisocia-. Cri" mi,a-itatea este capa+i-2 de a se reproduce, i,0ect;,d, demora-i7;,d 3i imp-ic;,d -a comiterea i,0rac5iu,i-or persoa,e-e ,estator,ice. .erico-usocia- a- crimi,a-it25ii se e>prim2 de aseme,ea pri, structura, starea 3i di,amica ei2 1. 9. .;, a- patru-ea r;,d, cercetarea co,seci,5e-or crimi,a-it25ii ;, a,sam+-u presupu,e ,u ,umai a,a-i7a pre<udiciu-ui tota- cau7at ,emi<-ocit de a,u" mite i,0rac5iu,i, dar 3i a urm2ri-or i,directe care ,u se i,c-ud ;, compo" ,e,5a i,0rac5iu,i-or s21;r3ite, precum 3i a che-tuie-i-or materia-e a-e -uptei cu 0e,ome,u- i,0rac5io,a- care i,c-ud che-tuie-i-e pe,tru acti1itatea -e" /is-ati12, ;,tre5i,erea or/a,e-or de me,5i,ere a ordi,ii de drept, rea-i7area ac5iu,i-or procesua-e (achitarea martori-or, e>per5i-or, tra,s-atori-or), ;," tre5i,erea i,stitu5ii-or pe,ite,ciare2 2. 8a-eriu Bu<or re-e12 ese,5a crimi,a-it25ii +a7;,du"se doar pe speci0icitatea i,0rac5iu,ii. Ast0e-, ese,5a 0e,ome,u-ui studiat este, dup2 p2rerea autoru-ui, ceea ce e>ist2 ;, 0iecare i,0rac5iu,e co,cret2 3i se e>prim2 pri, a,sam+-u- acte-or crimi,a-e: =I,0rac5iu,ea (particu-aru-) este 0orma de e>iste,52 a crimi,a-it25ii (/e,era-u-ui), deci a,ume ;, i,0rac5iu,e ca u,itate e-eme,tar2 a e>iste,5ei crimi,a-it25ii 3i tre+uie c2utate tr2s2turi-e pri,cipa-e a-e 0e,ome,u-ui socia- studiat, i,c-usi1 3i cea pri,cipa-2 care determi,2 ese,5a acestuia=2 &. Aii,d i,0-ue,5at de idei-e -ui 6,rico Aerri 3i mai a-es a-e -ui Ra0ae-e *aro0a-o, 8. Bu<or de0i,e3te i,0rac5iu,ea pri, prisma ese,5ei acesteia, care de 0apt este simi-ar2 dup2 co,5i,ut cu ,o5iu,ea propus2 de R. *assi,. Autoru- co,sider2 c2 ese,5a crimi,a-it25ii ca 0e,ome, socia- este de
Ba#aeB M.M. Couu8i<H<ie nocnedcmeuH npecmyrmocmu$ MocLBa, 19)2, p. '0"!!. Ca>apoB A.6., npecmyr8emi! u npecmynH#cm< II CoBe:CLaa LL:G%GS, N\ 11, 19)!, p. 20. BB>L?p B., # cyu"Hocmu npecmyrmocmu, LGiiiGioB, 199), p. 10.
129
0apt ese,5a oric2rei crime co,crete 3i se e>prim2 pri, a,sam+-ui,0rac5iu,i-or s21;r3ite. =6se,5a crimi,a-it25ii ca 0e,ome, socia- este ,e/area re-a5ii-or socia-e domi,a,te ;, societate 3i se ma,i0est2 pri, a,sam+-u0apte-or i-icite=2 '. 4e0i,i5ia respecti12 ,u de-imitea72 crimi,a-itatea de a-te 0orme a-e comportame,tu-ui de1ia,t. .ri,tr"o ast0e- de a+ordare a ese,5ei crimi,a-it25ii su,t desco,siderate, ;, opi,ia ,oastr2, ace-e tr2s2turi 0u,dame,ta-e a-e acestui 0e,ome, sociacare su,t disti,cte de a-e e-eme" ,te-or compo,e,te (i,0rac5iu,i-or co,crete). ;, -iteratura de specia-itate su,t pre7e,tate 3i a-te 1i7iu,i pri1i,d e-a+ora" rea co,ceptu-ui teoretic a- crimi,a-it25ii, care re-e12 ese,5a 0e,ome,u-ui stu" diat. 4e e>emp-u, 4o-/o1a A.I.,2 ! 0ii,d i,0-ue,5at2 de -ucrarea -ui Ariedrich 6,/e-s =Situa5ia c-asei mu,citoare ;, A,/-ia=, e1ide,5ia72 dou2 tr2s2turi ese,5ia-e a-e crimi,a-it25ii: 1) -ipsa e>trem de pro,u,5at2 a respectu-ui 0a52 de ordi,e, care deose+e3te crimi,a-itatea de a-te 0orme a-e comportame,tu-ui de1ia,t ,e/ati1F 2) i,teresu- pur e/oist, care deose+e3te crimi,a-itatea de -upta re1o-u5io,ar2 dedicat2 ;m+u,2t25irii co,di5ii-or de 1ia52 a-e poporu-ui. Acest co,cept teoretic di, pu,ct de 1edere metodo-o/ic ,u di0er2 de ce- precede,t, ese,5a crimi,a-it25ii 0ii,d dedus2 di, speci0icitatea crimei. 4ar, spre deose+ire de de0i,i5ia a,terioar2, autoru- disti,/e dou2 tr2s2turi ese,5ia-e a-e 0e,ome" ,u-ui sociacare de 0apt de-imitea72 c-ar crimi,a-itatea de a-te 0orme (,e/ati1e sau po7iti1e) a-e comportame,tu-ui de1ia,t. %,ii crimi,o-o/i propu, s2 se a+orde7e crima 3i crimi,a-itatea ca 0e,o" me,e ce se deose+esc ;,tre e-e dup2 ca-itatea -or2 #. 6se,5a crimi,a-it25ii, dup2 p2rerea acestor autori, ,u poate 0i cu,oscut2 studii,d i,0rac5iu,i-e co," crete, deoarece date-e /e,era-e despre i,0rac5iu,i o0er2 doar descrierea e>te" rioar2 a 0e,ome,u-ui. .e,tru a re-e1a ese,5a crimi,a-it25ii este ,ecesar s2 0ie descoperite ast0e- de -e/2turi 3i aspecte care ,u se supu, o+ser12rii directe, dar pot 0i =deduse= ,umai pe ca-ea a,a-i7ei 3tii,5i0ice a 0e,ome,u-ui cerce" tat . Aseme,ea su/estii, dup2 opi,ia ,oastr2, ,e/-i<ea72 -e/2tura di,tre crimi,a-itate 3i i,0rac5iu,i, orie,t;,du",e spre o teoreti7are a+stract2 -a cer" cetarea ese,5ei crimi,a-it25ii, ;, schim+u- re-e12rii acestei ese,5e di, 0apte-e i,0rac5io,a-e co,crete care repre7i,t2 e>iste,5a rea-2 a 0e,ome,u-ui. A,a-i7;,d 3i estim;,d 1i7iu,i-e pri,cipa-e pri1i,d e-a+orarea co,ceptu-ui teoretic a- crimi,a-it25ii co,sider2m c2 mai reu3it2 este a+ordarea pro+-emei respecti1e propus2 de c2tre A. Saharo12 ), care su+-i,ia72 c2 e>iste,5a, cau"
I<idem, p. &0. 2 ! 0-o<iroBa A.G. ;, KpimuH#9io ua$ Tloa o#m. pea. 0-o<iroB?0- A.G. MocLBa, G&0-. rpB,,a GG?.AM"G?.MA, 199 , p. 10!"10#. MG>aiui?BCLM G.6., op$ cit$, p. 1&. I<idem, p. 12. Ca>apoB A.6., op$ cit$, p. 19"20.
1&0
7e-e 3i co,di5ii-e crimi,a-it25ii ,u pot 0i sta+i-ite dac2 ,u su,t a,a-i7ate i," 0rac5iu,i-e co,crete 3i totodat2 ,u poate 0i re-e1at2 ese,5a 0e,ome,u-ui i," 0rac5io,a- ,umai pe +a7a a,sam+-u-ui de i,0rac5iu,i, 0ii,d ,ecesar2 3i o a,a" -i72 a a-tor ma,i0est2ri a-e rea-it25ii socia-e. 4ar pe,tru a re-e1a 0actorii care determi,2 e>iste,5a crimi,a-it25ii su,t ,ecesare studii 3i /e,era-i72ri a-e date-or pri1i,d i,0rac5iu,i-e co,crete. Aceasta este dia-ectica raportu-ui ;,tre crimi,a-itate 3i i,0rac5iu,i care, dup2 opi,ia ,oastr2, tre+uie -uat2 ;, co,si" dera5ie -a e-a+orarea co,ceptu-ui teoretic a- crimi,a-it25ii.
!.2. :r2s2turi-e crimi,a-it25ii

4i, a,a-i7a di1erse-or de0i,i5ii a-e crimi,a-it25ii re7u-t2 c2 acestui 0e,o" me, ;i su,t speci0ice o serie de trsturi sau caractere generale" de0i,i" torii, care ;i de712-uie etio-o/ia comp-e>2 3i ;i co,0er2 u, -oc aparte ;, ca" dru- ma,i0est2ri-or socia-e ,e/ati1e. 9) Cri&inalitatea este un feno&en social) Caracteru- socia- a- 0e,ome,u-ui respecti1 se e>p-ic2 pri, urm2toare-e: - su+iec5ii i,0rac5iu,i-or, precum 3i su+iec5ii asupra i,terese-or 3i re-a5ii-or c2rora se s21;r3esc ate,tate-e crimi,a-e su,t mem+rii societ25iiF [ pre<udiciucau7at de crimi,a-itate este a,tisocia-, 0ii,dc2 produce de0orm2ri ;, societate, ;,ca-c2 0u,c5io,area ,orma-2 a i,stitu5ii-or ei 3i ordi,ea pu+-ic2F crimi,a-itatea este determi,at2 de 0actorii socia-i. Larpe5 @I. a0irm2 ;, acest co,te>t c2 caracterusocia- a- crimi,a-it25ii se ma,i0est2 a,ume pri, aceea c2 0e,ome,u- respecti1 este /e,erat de di0erite -aturi 3i co,tradic5ii a-e rea-it25ii socia-e. Crimi,a-itatea este u, re7u-tat a- co,tradic5ii-or di, societate care apar ;,tre oame,i ;, procesu- re-a5ii-or de producere, i,c-usi1 3i a ce-or de reparti7are. 6ste 1or+a de raporturi-e 3i co,tradic5ii-e at;t ;,tre c-ase, ;,tre /rupuri-e socia-e, c;t 3i co,tradic5ii-e di, cadru- /rupuri-or mici 3i ;,tre persoa,e co,crete. Istoria de71o-t2rii societ25ii uma,e demo,strea72 c2 ,i1e-u- crimi,a-it25ii spore3te sau se reduce ;, 0u,c5ie de starea societ25ii, de sta+i-itatea sau i,sta+i-itatea socia-2, eco,omic2 3i po-itic2 a acesteia2 9. Natura socia-2 a crimi,a-it25ii este co,0irmat2, de aseme,ea, de caracte" ru- ei <uridic 3i de apari5ia istoric2 a 0e,ome,u-ui studiat2)0. Ast0e-, -ista i," 0rac5iu,i-or ,"a e>istat i,i5ia-, dar este e-a+orat2 de oame,i, 5i,;,du"se seama
2 .
2)0
Lap,euG.G., TIpecmynH#cm<A ummsuu upean<H#cm<, MoCLBa, .occGGCLoe ,paB?, 1992, p.
LBapaBueB B.G., reHe3uc npecmyr8emiH$ #num KpimuHono imecKo o ModomtpoeaH8$ MocM#a) 5sfl) fl M c* PTM" 55 PA(M" 988D" p) /(E)
1&1
de perico-u- 0apte-or respecti1e 3i este 0i>at2 ;, -e/is-a5ia pe,a-22)1. A,ume societatea ;, persoa,a -e/is-atoru-ui disti,/e 0apte-e i,0rac5io,a-e de ace-e ,o,"i,0rac5io,a-e. Apari5ia istoric2 a crimei 3i crimi,a-it25ii de aseme,ea co,0irm2 caracteru- -or socia-. .e de o parte, ,u poate 0i pus2 -a ;,doia-2 a0irma5ia cum c2 ac5iu,i-e o+iecti1e care pre7i,t2 u, pericosocia- au 0ost co,statate di, mome,tu- apari5iei societ25ii uma,e. .e de a-t2 parte, caracte" ri7area <uridic2 a acestor ac5iu,i 3i recu,oa3terea -or o0icia-2 ca i,0rac5iu,i ,u puteau s2 se rea-i7e7e ;,ai,tea apari5iei statu-ui 3i dreptu-ui, adic2, co," 0orm cercet2ri-or co,tempora,e, apro>imati1 ;, mi-e,iu- III ;.e.,., -a etapa 0orm2rii societ25ii sc-a1a/iste2)2. ?ricum, at;t o 1i7iu,e c;t 3i a-ta, pri1i,d apari5ia istoric2 a 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-, co,0irm2, de 0apt, caracterusocia- a- acestuia. 2. A0irmarea caracteru-ui crimi,a-it25ii ca 0e,ome, socia- ,u e>c-ude re cu,oa3terea tr2s2turii sa-e de feno&en u&an co&ple, cu valene predo &inant bio(psi%o(sociale) %,ii autori su+-i,ia72 doar caracterusocia-"psi" ho-o/ic a- 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-2)&. ;,tr"ade12r, crimi,a-itatea ,u e>ist2 ;, a0ara persoa,e-or, comporta" me,tu-ui 3i acti1it25ii acestora. Ae,ome,u- re0-ect2 deci 3i i,di1idua-itatea +io"psiho"socia-2 a participa,5i-or -a comiterea de i,0rac5iu,i, care e>prim2 at;t caracteru- comp-e> a- etio-o/iei comportame,tu-ui crimi,a- c;t 3i di1er" sitatea tipuri-or e>iste,te (crimi,a-itatea 1io-e,t2, crimi,a-itatea di, cupidate (acaparare), crimi,a-itatea mi,ori-or, crimi,a-itatea 0emei-or etc.) A) Cri&inalitatea este feno&en juridico(penal Co,ceptude crim2 ca e-eme,t de +a72 a- ,o5iu,ii de crimi,a-itate este de0i,it de dreptu- pe,a-. I,0rac5iu,i-e ,u su,t doar 0apte socia-me,te peri" cu-oase, ci ;, mod o+-i/atoriu su,t i-e/a-e, adic2 i,ter7ise de -e/ea pe,a-2 pri, ap-icarea pedepsei pe,a-e. .e,tru co,so-idarea acestei po7i5ii putem me,5io,a c2 i,0rac5iu,ea ;, u-tim2 i,sta,52 =se ma,i0est2 ,u ca o ;,su3ire o+iecti12 a actu-ui uma, care ;,ca-c2 ordi,ea re-a5ii-or socia-e ce e>ist2 o+i" ecti1, dar ca u, re7u-tat a- ap-ic2rii i,di1idu-ui a ,orme-or 3i sa,c5iu,i-or care de 0apt ;- tra,s0orm2 pe acesta ;, i,0ractor ...= 2)'. A3adar, 0apta uma,2, poate 0i co,siderat2 i,0rac5iu,e ,umai atu,ci c;,d ea este pre127ut2 de -e/ea pe,a-2. 4reptu- =se-ectea72= di, 1ia5a rea-2 ace-e 0e,ome,e socia-e 3i 0apte uma,e care cau7ea72 cemai mare pre<udiciu re-a5ii-or socia-e2)!.
_P>?LC B., Ceedemie e KpuMUHono 8o$ Mocoa, I-orpecc, 19)!, p. 1#1 3i urm. 2)2 Teopm aocydapcmea u npaea$ I-o0- pea. A.6. BeGrepoBa, Bti,. 1. MocLBa, 199&, p. 22 3i urm. 2)& KpuMUHono usi$ ,o0- o#ru. pe0t A.G 0-cuiroBo0i. MocLBa, Dan,, rpB,,a GG_t>.AM" G?.MA, 199 , p. 10'. 2)'C,Gpmi?G?B PI.G., Coi=U#9io uH y oitoeno o npaeo$ MocLBa, t?piu. PIG:., 19)#, p. 9 , cit de LBap<iBueB B.G., op$ cit$, p" #. Lap,euG.G., op$ cit, p. &1.
1&2
A. Saharo1 estim;,d crimi,a-itatea ca 0e,ome, socio"<uridic, a0irm2 c2 5<<<+i,area aspectu-ui socio-o/ic cu ce- <uridic poate 0i urm2rit2 ;, co,5i,utusi ori/i,ea 0e,ome,u-ui, precum 3i ;, i,0rac5iu,i-e co,crete. Ast0e-, co,5i" ,utu- crimi,a-it25ii, sub aspect sociologic" co,st2 ;, aceea c2 este o 0orm2 deose+it2 a comportame,tu-ui sociacare de7or/a,i7ea72 0u,c5io,area ,or" ma-2 a societ25ii 3i pre7i,t2 u, a,umit pericosocia-. Sub aspect juridic" crimi,a-itatea este u, comportame,t i-icit, ma,i0estarea i,di1idua-2 a c2ruia 2)# este pre1e,it2 de societate pri, ame,i,5area cu pedeapsa pe,a-2 . 6ste deose+it de importa,t s2 se 5i,2 co,t de caracteristica <uridic2 a crimi,a-it25ii -a aprecierea ,i1e-u-ui, structurii 3i di,amicii 0e,ome,u-ui studiat, deoarece modi0ic2ri-e -e/is-a5iei orie,tate spre i,crimi,area sau de7i,crimi,area a,umitor 0apte se re0-ect2 asupra i,dicatori-or statistici respecti1i. Comportame,te-e de1ia,te care ,u su,t co,siderate i,0rac5iu,i, adic2 ,u su,t i,crimi,ate 3i sa,c5io,ate de -e/ea pe,a-2, cum su,t co,sumu- de su+sta,5e stupe0ia,te (;, m2sura ;, care acest co,sum ,u este i,crimi,at de -e/e), +e5ia 3i a-coo-ismu-, 1a/a+o,da<u-, suicidu-, +irocratismu-, prostitu5ia (;, m2sura ;, care ,u este co,siderat2 i,0rac5iu,e) etc, su,t cercetate de crimi,o-o/ie ;, co,te>tu- a,a-i7ei cau7e-or 3i co,di5ii-or a,umitor tipuri i,0rac5io,a-e 3i a e-a+or2rii m2suri-or adec1ate de pre1e,ire a -or. Acest comportame,t r2m;,e ;,s2 ;, a0ara o+iectu-ui propriu"7is a- crimi,o-o/iei 3i ,u 5i,e de 0e,ome,u- crimi,a-it25ii. B) Cri&inalitatea este feno&en social&ente periculos) .ro+-ema pri" 1i,d caracterusocia-me,te pericu-os a- 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- este pu5i, studiat2 ;, -iteratura crimi,o-o/ic2. Nici de0i,i5ii-e crimi,a-it25ii, de re/u-2, ,u su+-i,ia72 aceast2 tr2s2tur2 e1ide,t2 a acesteia, pri, care, de 0apt, se e>prim2 =ese,5a socia-2 3i importa,5a 0e,ome,u-ui respecti1= 2) . Crimi,a-itatea ocup2 ast0e- u, -oc pri,cipa- ;,tre 0e,ome,e-e socia-e aco-o u,de se produce, 0ii,d o rea-itate d2u,2toare, a,tisocia-2 3i pericu-oas22)). Caracteru- socia-me,te pericu-os a- crimi,a-it25ii este i,dicat ,u ,umai de ;,sumarea aritmetic2, meca,ic2 a perico-u-ui socia- a- 0iec2rei i,0rac5iu,i ;, parte (i,0rac5iu,i a- c2ror ,um2r ,u este ,ici e- cu,oscut ;, ;,tre/ime ,i" ciodat2), ci di, aceast2 sum2 (ipotetic2), piu2 /radude perico- pe care ;imprim2 crimi,a-it25ii ;, a,sam+-u, caracteru- ei de 0e,ome, socia-"d2u,2" tor, /u1er,at de -e/i-e sa-e proprii291. .erico-u- socia- a- crimi,a-it25ii ;, a,sam+-u se ma,i0est2 pri, impactu- ,e/ati1 a- acestui 0e,ome, asupra
Ca>apoa A.6., I9pecmy8ieHua u npecmynuocm< II CoBe:CLaa I?C:G%GG, PNa 11,19)!, p. 19. Ca>apoB A.B., HayKoeednecKue eonpoc<i coeemcKou KpuMimo"ioeuu$ I Tlpaeoeedenue, Ns 1,19)',0.!!. 288 Io, *heor/hiu"Br2det, Crimi,o-o/ia /e,era-2 romO,easc2, Bra3o1, 199&, p. 91. 8. %rsa, Criminologie, C-u<, 19)#, p. 2''F Io, *heor/hiu"Br2det, op$ cit$, p.91.
29Q
1&&
co,di5ii-or socia-e. Ast0e-, crimi,a-itatea (dar ,u i,0rac5iu,i-e) 0r;,ea72 de7" 1o-tarea pro/resi12 a societ25ii ,oastre, ;mpiedic2 so-u5io,area sarci,i-or ce stau ;, 0a5a ei. :otodat2, e>ist2 3i a-te 1i7iu,i care, ;, opi,ia ,oastr2, su+aprecia72 caracteru- ,e/ati1 3i socia-me,te pericu-os a- crimi,a-it25ii. 4e e>emp-u, crimi,a-itatea este co,siderat2 u, 0e,ome, ,atura- ca 3i ,a3terea omu-ui, moartea sau /ermi,area (Cesare @om+roso, ;, =@D%omo de-i,Yue,te=, 1) #)290, sau crimi,a-itatea este u, 0e,ome, socia- ,orma(6mi- 4urEheim, ;, =@es re/-es de -a methode socio-o/iYue=, 1)9!)291. Ne,orociri-e cau7ate oame,i-or de c2tre crimi,a-itate co,0irm2 caracterusocia-me,te pericu-os a- acesteia. Ae,ome,u- i,0rac5io,a- ame,i,52 ori 1at2m2 1a-ori-e socia-e ocrotite 3i ap2rate de -e/ea pe,a-2. Crimi,a-itatea de1i,e d2u" ,2toare apoi pri, co,seci,5e-e ei, pri, tu-+urarea ordi,ei 3i -ui,i3tii pu+-ice, precum 3i pri, persiste,5a 3i amp-i0icarea ei co,ti,u2 ;, societate. !. Crimi,a-itatea " 0e,ome, istorico"e1o-uti1. I, -iteratura crimi,o-o/ic2 domi,2 1i7iu,ea co,0orm c2reia caracteruistoric a- crimi,a-it25ii e i,tim -e/at de o a,umit2 treapt2 a de71o-t2rii soci" et25ii 3i a,ume de procesu- ;,temeierii statu-ui 3i dreptu-ui societ25ii a,tice ` Autoritatea statu-ui, a1;,d capacitatea i,stituirii ace-or ,orme <uridice pe,a-e speci0ice de i,crimi,are a acte-or a,tisocia-e 3i, ;, ace-a3i timp, dispu,;,d de mi<-oace pro0i-actice 3i coerciti1e, a<u,/e ast0e- s2"3i ;,temeie7e sistemuap2r2rii socia-e co,tra crimi,a-it25ii ;, societatea a,tic2. I, societatea primiti12, de3i e>istau a,umite de1ieri a-e i,di1i7i-or de -a o+iceiuri-e 3i tradi5ii-e /i,5i-or 3i tri+uri-or care pre7e,tau u, perico- pe,tru comu,it25i-e respecti1e, totu3i e-e ,u pot 0i apreciate ca i,0rac5iu,i ;, 1irtutea r2sp;,dirii -or -imitate (su,t caracteristice doar u,e-e e>cese) 3i -ipsei u,ui sistem de i,terdic5ii c-are <uridico"pe,a-e. ?ame,ii de 3tii,52 care au studiat societatea primiti12 co,stat2 c2 ci,stea, corectitudi,ea, so-idaritatea uma,2, respectu- 0a52 de 1a-ori-e co-ecti1it25ii uma,e, erau de0i,itorii pe,tru mora1uri-e ace-ei or;,duiri socia-e29&. .ri, urmare ,u se poate pu,e pro+-ema ;,t;i-or ori/i,i a-e crimi,a-it25ii ;, societatea primiti12. I, aceast2 ordi,e de idei, Lu7,e5o1a N.A. preci7ea72 c2 putem 1or+i de crimi,a-itate di, mome,tu- apari5iei propriet25ii pri1ate, ;mp2r5irii societ25ii
TeMieGLo r.B. PIoM#po&0 G ero &Ga,eGGe a,a GaBLM Bro<ioBGoro ,paBa. L,eB, 1912, p. "), cit. de C.M. GGiuaL?B, 3apy7emNHaH Kpimuuono un$ MocLBa, Dte"!$ rpB,,a GG_t>.AM" G?.MA, 199 , p. !0. &MGPIB [5iopLreGM, # pci3de"iemie o7uFecmeeHH#2o mpyda$ Memod couuono uu$ MocLBa, MGaBLaN, 1991, p. '#&"'#'. 292 :raia, .op, Crimi,o-o/ie, C-u<, 192), p. 2F Io, *heor/hiu"Br2det, op$ cit, p. 10F KpuMimo8 m$ ,oapea" aLaMeMGLaLB,ap<rauFeBaB.G. G ,poi<). &MGG0BaB.6. MocLBa, ML)pGC:N, 199!, p. 19, etc. 29& *eor/e A,to,iu, >olul criminologiei in=ormarea personalit%1ii umane, Bucure3ti, 19) , p. 1# .
1&'
5, c-ase 3i sta+i-irii u,or re-a5ii a,ta/o,iste ;,tre acestea29'. Co,sider2m a0irma5ia respecti12 discuta+i-2 deoarece proc-am2 c2 crimi,a-itatea este caracteristic2 ,umai or;,duiri-or socia-e ;,temeiate pe proprietatea pri1at2 3i recu,oa3te de 0apt c2 odat2 cu dispari5ia propriet25ii pri1ate, c-ase-or 3i mai a-es a re-a5ii-or a,ta/o,iste 1a dispare 3i 0e,ome,u- i,0rac5io,a-. 6>perie,5a socia-2 de p;,2 acum demo,strea72 ,u ,umai c2 =societatea socia-ist2=, ;," temeiat2 ;, pri,cipa- pe proprietatea o+3teasc2, a /e,erat o crimi,a-itate masi12, dar c2 acest 0e,ome, socia-, datorit2 caracteru-ui s2u comp-e>, se a0-2 ;,tr"o depe,de,52 cau7a-2 at;t de 1ariat2 3i ;,c2 re-ati1 s-a+ e-ucidat2, ;,c;t ar p2rea e>trem de risca,t s2 se 1or+easc2 ;, terme,i istorici pre1i7i+i-i de a,ihi-area sa comp-et2, i,di0ere,t de desti,u- pe care ;- 1a a1ea ;, timp proprietatea 3i 0orme-e sa-e. :otodat2, proprietatea pri1at2, /e,er;,d o di0ere,5iere materia-2 a oame,i-or 3i o discorda,52 co,sidera+i-2 a posi+i-i" t25i-or materia-e a-e acestora, este, ;, opi,ia ,oastr2, u, 0actor care a co,tri" +uit ,u at;t -a apari5ia istoric2 a crimi,a-it25ii, c;t -a amp-i0icarea 3i di1ersi0i" carea acestui 0e,ome, a,tisocia-. ;, -iteratura de specia-itate este r2sp;,dit2 3i a-t2 1i7iu,e ,u mai pu5i, ;,temeiat2 pri1i,d caracteruistoric a- crimi,a-it25ii. .otri1it acestei opi,ii crimi,a-itatea este ;, primu- r;,d u, 0e,ome, o+iecti1 care a ;,so5it ome,irea di, ce-e mai ;,dep2rtate timpuri, iar apari5ia dreptu-ui respecti1 3i u-terior aa-tor 3tii,5e pe,a-e pri,tre care 3i crimi,o-o/ia su,t doar ,i3te reac5ii de ap2rare a societ25ii de ac5iu,ea ,e0ast2 a acestui 0e,ome,. Crimi,a-itatea este deci u, 0e,ome, =1e3,ic=, 0ii,d caracteristic oric2rei societ25i uma,e, ,u ,umai societ25i-or ;, c-ase29!. Ast0e-, Larpe5 I.I. me,5io,ea72 c2 societatea primiti12 ,u era -ipsit2 de co,0-icte 3i co,tradic5ii. 6>ista o -upt2 pe,tru e>iste,52 at;t ;, i,terioru- /i,tei, tri+u-ui c;t 3i ;,tre di0erite comu,it25i uma,e. I, procesu- acestei -upte u,ii oame,i ;i omorau pe a-5ii, 0emei-e 3i copiii erau r2pi5i 3i du3i ;, a-te comu,it25i, era <e0uit2 a1erea, deteriorate sem2,2turi-e etc. .utem presupu,e c2 ,um2ru- acestor de1ieri de -a ,orme-e de co,duit2 socia-2 era redus, dar ;, acea perioad2 3i popu-a5ia uma,2 era mic2. :otodat2, ;, 1irtutea u,or circumsta,5e o+iecti1e ,u dispu,em de date re0eritoare -a situa5ia respecti12 di, societatea primiti12. 6ste -o/ic ;,s2 c2 di, mome,tu- ;, care dime,siu,i-e crimi,a-it25ii pu, ;, perico- 0u,c5io,area ,orma-2 a societ25ii, aceasta (crimi,a-itatea) a 0ost for&ulat i e,pri&at .n drept" precum 3i ;, crearea unui &ecanis& de constr.ngere a statului) A fost .ns
LB&GeuoBa G.?., ;, K0UMUH#9I#2UH$ Uos$ pea. G._t> LB&GeuoB?0-, r.M.MGG+L?BCLoro. MocLBa, G&A"B? M?CL. ZGGBepcG:e:a, 199', p. #&. &MGPIB P5iopLreGM, # pa3deneuue o/u=ecmeeHHoao mpyda$ Memod coiiuono uu$ MocLBa, MGaBLaN, 1991, p. '#&F ?. Li,+er/, Casic 0ro<lems o=Criminology, Cope,ha/ue, 19&!, p. 1&, cit. de S7a+o, Criminologie, ..%.M., Mo,trea-, 19# , p. 2F Narcis *iur/iu, :lemente de criminologie, -a3i, 6ditura Au,da5iei =Chemarea=, 1992, p. 10' etc.
1&!
for&ulat feno&enul care e,ista deja" 3i ,u ,umai ;, scopu- ap2r2rii i,terese-or c-asei domi,a,te dar 3i a- -uptei cu r2u- care ame,i,5a societatea ;, a,sam+-u, a-c2tuit2 ,u ,umai di, repre7e,ta,5ii c-asei domi,a,te . Caracterul evolutiv a- crimi,a-it25ii este determi,at at;t de 0actori obi( ectivi c;t 3i subiectivi) biectiv crimi,a-itatea se schim+2 de -a o or;,duire socia-2 -a a-ta, precum 3i ;, cadru- ace-ea3i or;,duiri socia-e ui 0u,c5ie de ,i1e-u- de71o-t2rii 0or5e-or 3i re-a5ii-or de produc5ie, i,te,sitatea co,tradic5ii-or 3i tra,s0orm2ri-or socia-"po-i" tice 3i eco,omice, modu- de 1ia52, ,i1e-u- de cu-tur2. Schim+2ri-e subiective a-e crimi,a-it25ii su,t determi,ate de modi0ic2" ri-e -e/is-a5iei 3i de practica <udiciar2. Ast0e-, ;, 0iecare perioad2 istoric2 se schim+2 co,cep5ia re0eritoare -a crim2 3i respecti1 de0i,irea -e/is-ati12 a i,0rac5iu,i-or. Ae,ome,u- crimi,a-it25ii a e>istat ;, societatea a,tic2 (dup2 a-5i autori di, mome,tu- structur2rii prime-or comu,it25i arhaice), a ;,so5it ci1i-i7a5ii-e soci" et25i-or 0euda-e, capita-iste 3i socia-iste, 3i persist2 ;, societatea ,oastr2 co," tempora,2, amp-i0icO,du"se co,ti,uu. Crimi,a-itatea persist2 atu,ci, scrie Larpe5 I.I., c;,d societatea se co,0ru,t2 cu pro+-eme 3i co,tradic5ii eco,o" mice, socia-e 3i po-itice 3i ,ici u, sistem socia-"po-itic ,u este -ipsit Mde aceast2 -e/itate. .ro+-eme-e respecti1e su,t M1e3,iceN ca 3i ome,irea. 6-e ,u pot 0i so-u5io,ate 3i de aceea ;, societate iau ,a3tere 0oarte mu-te co,0-icte care /e,erea72 deseori i,0rac5iu,i. Ade12ru- co,st2 ;, aceea c2 ,ici u, sistem socia-"po-itic, i,c-usi1 socia-ismu- 3i societatea capita-ist2 prosper2, ,"a so-u" 5io,at pro+-ema crimi,a-it25iiN29 . Crimi,a-itatea, 0ii,d u, 0e,ome, e1o-uti1, are u, ,uc-eu sta+i- care s"a crista-i7at pe parcursu- ;,tre/ii perioade de de71o-tare a ei 3i care persist2 ;, orice sistem socia-"po-itic. Acestea su,t omoruri-e, a-te i,0rac5iu,i 1io-e,te, ;, specia- ce-e care ate,tea72 -a i,1io-a+i-itatea se>ua-2, 0urturi-e, escroche" rii-e, ;, /e,era- i,0rac5iu,i-e co,tra propriet25ii 3i ;,c2 c;te1a i,0rac5iu,i. .ot s2 di0ere 0orme-e 3i metode-e de comitere a acestor i,0rac5iu,i, poate s2 spo" reasc2 sau s2 se reduc2 ,um2ru- -or, dar i,1aria+i- 3i M1e3,icN r2m;,e co,5i" ,utu- 0apte-or respecti1e 3i cau7e-e de s21;r3ire a-e acestora. /) Cri&inalitatea este un siste&) ;, -iteratura de specia-itate e>ist2 di0e" rite 1i7iu,i pri1i,d a+ordarea sistemic2 a 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-. %,ii autori co,sider2 c2 pri, a+ordarea sistemic2 tre+uie s2 0ie re-e1ate 3i a,a-i7ate i," terco,e>iu,i-e 3i i,terdepe,de,5e-e di,tre crimi,a-itate 3i cau7e-e ei29), dup2
Lap,eu G.G., op$ cit, p. 9")0. PKJ I<idem,p$ 90, 102"10&.
29)
LBapGBueB B.G., TIpuHUH<i npaeoHapyuienuu$ MocLBa. 19 #, p. !!F Bo<iouiGGa P@A., # cucmeMH#M nod!ode K usyueHum cyu=nocmu npecmynnocmu$il Bo,poc+i #op+#+i c ,pecrB," G?C:BL). MocLBa, 19 2, B+i,. 1!, p. 1!.
1&#
pierea a-tora " a raporturi-or de reciprocitate di,tre i,0rac5iu,i 3i 02ptuitori299. Su,t 3i opi,ii care re-e12 i,terco,e>iu,i-e di,tre di0erite su+structuri (e-e" me,te) a-e crimi,a-it25ii. Ast0e-, A1a,eso1 8.A., 8i5i, S.6. sus5i, c2 0e,ome" ,u- i,0rac5io,a- repre7i,t2 pri, si,e u, sistem co,stituit di, a,umite e-eme,te -e/ate reciproc. I, ca-itate de e-eme,te compo,e,te, dup2 p2rerea autori-or, pot 0i i,0rac5iu,i-e co,crete 3i tipuri-e i,0rac5io,a-e care su,t co,siderate su+sisteme a-e crimi,a-it25ii&00. Ar/ume,tarea caracteru-ui sistemic a- crimi,a-it25ii, ;, opi,ia ,oastr2, tre+uie s2 se +a7e7e pe urm2toare-e: 9. ).Crimi,a-itatea ,u este o tota-itate ;,t;mp-2toare de i,0rac5iu,i comise pe u, a,umit teritoriu ;,tr"o perioad2 co,cret2 de timp. 6-eme,te-e compo,e,te a-e 0e,ome,u-ui a,tisocia- (i,0rac5iu,i co,crete, cate/orii-e de i,0rac5iu,i) su,t -e/ate pri, raporturi de reciprocitate, a0-;,du"se ;,tr"o i," 1 terdepe,de,52 stator,ic2. Ast0e-, re7u-tate-e studii-or crimi,o-o/ice rea-i7ate do1edesc c2 ,i1e-u- i,0rac5iu,i-or 1io-e,te s21;r3ite di, i,te,5ii hu-i/a,ice este determi,at ;, mare m2sur2 de e0icie,5a pre1e,irii hu-i/a,ismu-uiF te,di,5e-e crimi,a-it25ii mi,ori-or determi,2 te,di,5e-e crimi,a-it25ii ;, a,sam+-u 3i ;, specia- a-e crimi,a-it25ii recidi1i3ti-or, precum 3i i,1ersF starea i,0rac5iu,i-or di, imprude,52 a persoa,e-or cu 0u,c5ii de r2spu,dere i,0-ue,5ea72 ese,5iaasupra st2rii sustra/eri-or etc&01. :otodat2, este importa,t de me,5io,at c2 0e,ome,u- i,0rac5io,a- se caracteri7ea72 pri, propriet25i 3i 0u,c5ii proprii, disti,cte ca-itati1 de ce-e a-e e-eme,te-or compo,e,te. 9. 9.Crimi,a-itatea este u, su+sistem speci0ic a- u,ui sistem mai /e,era"societatea ;, a,sam+-u. Ae,ome,u- i,0rac5io,a- se a0-2 ;, -e/2tur2 reci" proc2 cu a-te 0e,ome,e socia-e de care 0rec1e,t este determi,at. 9.)0.Aii,d u, produs a- societ25ii, crimi,a-itatea este totodat2 un feno&en relativ autono& i integru" caracteri7;,du"se pri, tr2s2turi 3i -e/it25i speci0ice proprii. Caracteristici-e 0e,ome,u-ui, ;, primu- r;,d, ,u se schim+2 si,cro,ic odat2 cu schim+2ri-e di, societate, iar ;, a- doi-ea r;,d, ,u repet2 ;,tocmai tra,s0orm2ri-e care au -oc ;, societate ,ici chiar peste u, a,umit i,ter1a- de timp. Caracteristici-e ,oi a-e crimi,a-it25ii apar ;, re7u-tatu- i,terac5iu,ii ei cu societatea 3i re0ractarii impactu-ui u-timei pri, i,termediu- particu-arit25i-or speci0ice a-e 0e,ome,u-ui so" cia-me,te pericu-os.
?rpBYL?B G.A., UpecmynHocm< K#K coi"ua"i<Hoe aeneHue$ P-eGGGrpa,, 19 9, p. 1'. ABaGecoB B.A., KpuMUHono un u coi=ua"i<H#=i npoHpiuiaKmuKa$ MocLBa, 19)0. 1 KpuMuno"ioPtiH$ 6loa$ pe0-.LB&GeuoB?0- G.?., r.M.MGGtL?Bcicoro. MocLBa, G&PI"B? M?CL. 1 GGBepc,:e:a, 199', p.#.
1&
E) Cri&inalitatea este un feno&en social de &as" adic2 o tota-itate statistic2 (u, ,um2r mare) de i,0rac5iu,i produse pe u, a,umit teritoriu ;,tr" u, i,ter1a- co,cret de timp, de u, ,um2r determi,at de persoa,e. Numai accept;,d tr2s2tura de caracter de mas2 a crimi,a-it25ii, se -e/itimea72 uti-i" 7area u,or metode statistico"matematice 1i7;,d studierea st2rii, di,amicii 3< structurii 0e,ome,u-ui a,tisocia-, sta+i-irea schim+2ri-or, te,di,5e-or 3i -e" /it25i-or statistice a-e acestuia, e-a+orarea u,or pro/,o7e etc. Cu,oa3terea i,dicatori-or statistici ai crimi,a-it25ii, determi,area corect2 a -or, iscusi,5a de a"i a,a-i7a 3i de a opera cu ei, este deose+it de importa,t2 pe,tru rea-i7a" rea acti1it25ii practice a or/a,e-or de drept, 0ii,dc2 permite cu,oa3terea apro0u,dat2 a acestui 0e,ome,, re-e1area circumsta,5e-or care i,0-ue,5ea72 asupra acestuia, des21;r3irea practicii <udiciare 3i a acti1it25ii de pre1e,ire. ). Ca 0e,ome, sociade mas2, cri&inalitatea se &ai caracteri-ea- i printr(o &are varietate a for&elor de &anifestare a ei" 0apt ce creea72 mari di0icu-t25i pe,tru co,ceperea teoretic2 3i practica com+aterii acestui 0e,ome, ,e/ati1. Crimi,a-itatea di0er2 dup2 /ra1itatea e-eme,te-or ei compo,e,te, dup2 1a-ori-e socia-e peric-itate, dup2 /radude descoperire 3i cu,oa3tere, dup2 ;,ti,derea ;, spa5iu, dup2 a,umite tipuri i,0rac5io,a-e, dup2 caracteristica per" soa,e-or care au s21;r3it i,0rac5iu,i etc. Aceast2 co,statare crimi,o-o/ic2 do" 1ede3te c2 -upta cu crimi,a-itatea este e>trem de comp-icat2 3i ,ecesit2 pe de o parte o a,a-i72 apro0u,dat2 a cau7e-or 3i co,di5ii-or ei, o studiere a persoa,e-or care comit i,0rac5iu,i, e-a+orarea mi<-oace-or ra5io,a-e de co,troasupra crimi,a-it25ii 3i de pre1e,ire a i,0rac5iu,i-or, sta+i-irea m2suri-or de so-u5io,are a pro+-eme-or eco,omice, socia-"cu-tura-e, educati1e rea-i7ate de c2tre stat 3i societate. .e de a-t2 parte, tre+uie per0ectat2 -e/is-a5ia care 1a co,tri+ui -a rea-i7area -uptei cu crimi,a-itatea ;, +a7a 3i ;, -imite-e -e/ii, precum 3i -a or/a,i7area -a ,i1e- corespu,72tor a acti1it25ii sistemu-ui de me,5i,ere a ordi,ii de drept. 8) Cri&inalitatea este un feno&en deter&inat sau are un caracter condiional) Crimi,a-itatea, 0ii,d u, 0e,ome, +io"psiho"socia-, ,u poate e>ista ;, a0ara oric2rui proces cau7a-, ,u poate 0i de ,atur2 acau7a-2, ,eco,di5io,at2. :oate co,cep5ii-e care au domi,at crimi,o-o/ia ;, u-time-e dou2 seco-e, cu e>cep5ia teoriei su+iecti1e a -i+eru-ui ar+itru, au acceptat caracteru- cau7a-, co,di5io,a- a- crimi,a-it25ii, i,di0ere,t dac2 au optat pe,tru etio-o/ii di, ce-e mai di1erse. Recu,oa3terea caracteru-ui co,di5io,a- a- crimi,a-it25ii " adic2 accepta" rea ideii c2 0e,ome,u- i,0rac5io,a- este /e,erat 3i 0a1ori7at de a,umi5i 0ac" tori " co,stituie temeiu- teoretic a- ;,tre/ii po-itici pe,a-e a state-or -umii.
1&)
Crimi,a-itatea, ca 3i orice 0e,ome, socia-, poate 0i estimat2 cu a<utorui,dicatori-or statistici. Aprecierea respecti12 poart2 u, caracter comp-e> 3i se +a7ea72 pe u, mode- sistemic de a,a-i72. So-u5io,area acestei pro+-eme permite crearea u,ei ima/i,i rea-e despre dime,siu,i-e crimi,a-it25ii, ;,5e-e" /erea ese,5ei 0e,ome,u-ui studiat, re-e1area i,terco,e>iu,i-or i,ter,e 3i i,terdepe,de,5e-or e>ter,e a-e acestuia, precum 3i e-a+orarea u,ei po-itici pe,a-e ;,temeiate crimi,o-o/ie, a u,or m2suri adec1ate 3i e0icie,te de i,0-u" e,52 asupra 0e,ome,u-ui a,tisocia-. Crimi,a-itatea se caracteri7ea72 pri, indicatori statistici cantitativi i calitativi) Caracteristici-e ca,titati1e a-e crimi,a-it25ii su,t starea 3i dina( &ica acesteia, iar caracteristici-e ca-itati1e " structura i caracterul feno( &enului studiatA:@) Me,5io,2m c2 pri, starea crimi,a-it25ii co,siderat2 drept i,dicator ca,titati1 se ;,5e-e/e de 0apt ,i1e-u- 0e,ome,u-ui respecti1. Starea cri&inalitii) ;, -iteratura de specia-itate e>ist2 di0erite 1i7iu,i asupra co,5i,utu-ui st2rii crimi,a-it25ii. %,ii autori su,t de p2rerea c2 starea crimi,a-it25ii este un indicator statistic cantitativ care e>prim2 ,um2rui,0rac5iu,i-or comise 3i a 02ptuitori-or acestora pe u, a,umit teritoriu, ;,tr"o a,umit2 perioad2 de timp&0 . Starea crimi,a-it25ii este e>primat2, ;, opi,ia u,ora, ,umai ;, 1a-ori a+so-ute&0', iar dup2 a-5i specia-i3ti at;t ;, 1a-ori a+" so-ute c;t 3i re-ati1e (coe0icie,5i)&0!. 4up2 cum am me,5io,at mai sus, aceste de0i,i5ii a-e st2rii crimi,a-it25ii su,t mai mu-t sau mai pu5i, ide,tice cu ,o5i" u,ea de ,i1e- a- crimi,a-it25ii. Ast0e-, se admite, ;, opi,ia ,oastr2, o co," 0u,dare a acestor doi i,dicatori 0ii,d suprapu3i par5ia- sau comp-et. ;mp2rt23im 1i7iu,ea specia-i3ti-or care sus5i, c2 starea crimi,a-it25ii este o noiune cri&inologic co&ple," care e,pri& prin pris&a unui siste& de indicatori analitici di&ensiunile trsturilor eseniale ale feno&enului in( fracional .ntr(o anu&it perioadA:/" ;, acest co,te>t, a-5i autori preci7ea72 c2 starea crimi,a-it25ii caracteri7ea72 pri, m2rimi a+so-ute ori re-ati1e ,i1e-u-, structura, di,amica 3i coe0icie,tu- acesteia&0 .
Lap,eu G.G., TIpo/"ieMa npecmymocmu$ MocLBa, 19#9, p. 12)F GmiiaL?B CM. KpimuH#9io ua$ MocLBa, L)p,c,pBa,eGiiG0-, 2000, p. 1 "1)F Kypc coeemcK#U Kpmnmono uu$ UpedMem$ Memodano u!$ IlpecmynHocm< u ee npim8<i$ UpecmymmK$) MocLBa, L)p,,,. PIG:., 19)!, p. 1!'"1#2F KptmuHonoe8t$ A-o0- pe[<. aLaaeM. B.G. LBapaBueBa G ,poc<). B.6. SMGGCrea. MocLBa, L4pGcr, 199!, p. !0"! etc. Kypc coeemcK#U KpuMUHono uu$ I9pedMem$ Memodono un$ IlpecmynHocm< u ee npunuH<i$ ripecmynHUK$) MocLBa, -?pua. PIG:., 19)!, p.1!'. D Ge:BepGL?B B.C., Ge:BepGL?B B.B., KpimuHono un$ MocLBa, G?BMG ^.GC:, 199 , p. &0. GmuaL?B CM., op$ cit$, p.1 . 6aSaes M.M., B%L?B P-.A., &BGp#B<i+ B.L., LB&GeuoBa &.B., S3ytenue npecmyrmocmu$ MocLBa, 19 &, p. 19.
"07
!.&. I,dicatorii pri,cipa-i ai crimi,a-it25ii
CrpBML?B G.A., I9pecmynH#cm< P-eGGGrpaa, 19 9, p. 1!.
K#K
couuan<noe Hg"iemieA 9leicuuu no
K0UMUH#9I#-UU$
1&9
Mai deta-iat2 3i comp-et2 este, ;, opi,ia ,oastr2, urm2toarea de0i,i5ieF Y-tarea criminalit%1ii este caracteristica cantitativ)calitativ% a criminalit%) 1ii 4ntr)un anumit stat sau regiune, 4ntr)o perioada concret%, determinat% de urm%torii =actoriA X@ num%rul in=rac1iunilor comise ;i num%rul in=ractorilor condamna1i pentru s%v4r;irea acestoraN P@ num%rul in=rac1iunilor 4nregistrateN 3@ caracterul structurii criminalit%1iiN Z@ intensitatea criminalit%1iiN [@ nivelul sau coe=icientul criminalit%1iiN 7@ criminalitatea latent% ?ocult%@ =&0). A3adar, starea cri&inalitii nu este un indicator cantitativ" ci caracteristica cantitativ(calitativ a cri&inalitii pe un anu&it teritoriu" .ntr(o perioad deter&inat de ti&p" prin pris&a nivelului" intensitii" dina&icii" structurii i caracterului acesteia) Oivelul cri&inalitii) ;, u,e-e ma,ua-e 3i pro/rame de crimi,o-o/ie acest i,dicator ,u este uti-i7at, 0ii,d ;,-ocuit cu i,dicatoru- de stare a cri( &inalitii" c2ruia i se co,0er2 u, co,5i,ut simi-ar " ,um2ru- i,0rac5iu,i-or comise 3i ,um2ru- 02ptuitori-or acestora ;,tr"u, spa5iu /eo/ra0ic, ;,tr"o pe" rioad2 determi,at2 de timp. Starea crimi,a-it25ii este estimat2 pri, m2rimi a+so-ute sau m2rimi re-ati1e (coe0icie,5i)&09. A-5ii sus5i, c2 ,i1e-u- crimi,a" -it25ii este doar coeficientul cri&inalitii" adic2 ,um2ru- i,0rac5iu,i-or comise pe u, a,umit teritoriu[ ;,tr"o perioad2 co,cret2, raportat -a ,um2rupopu-a5iei de pe acest teritoriu 3i ca-cu-at -a u, a,umit ,um2r de persoa,e. Ni1e-u- crimi,a-it25ii se e>prim2 ,umai ;, 1a-ori re-ati1e&10. Su,t 3i opi,ii co,0orm c2rora ,i1e-u- crimi,a-it25ii este e>primat at;t pri, 1a-ori a+so-ute c;t 3i re-ati1e&11. Co,sider2m mai ra5io,a-2 3i uti-2 pe,tru rea-i7area u,or a,a-i7e statistice mu-ti-atera-e a-e 0e,ome,u-ui studiat, urm2toarea de0i,i5ie a ,i1e-u-ui crimi,a-it25ii: "Nivelul criminalitii este o caracteristica cantitativ% a acesteia e!) primat% prin valori absolute ce re=lect% num%rul total al in=rac1iunilor co) mise ;i al persoanelor care au s%v4r;it in=rac1iuni pe un anumit teritoriu, 4ntr)o perioad% determinat% de timp, precum ;i prin valori relative sau coe) =icien1i ?num%rul in=rac1iunilor comise ;i persoanelor vinovate de s%v4r;irea in=rac1iunilor 4ntr)un anumit spa1iu, 4ntr)o perioad% concret%, calculat pen) tru XSSS, XS$SSS sau XSS$SSS de locuitori de pe acest teritoriu@$
CoeemcKoe y o"ioeHoe npaeo$ Hacm< o/u=a!$ MocLBa, 19)2, p.#'.#!F KpuMUH#9ioeun$ 0-oa pe[i. aicaaeM. B.G. LB0-psBueBaG ,poi<). B.6. &MGG0Ba. MocLBa, -?pGC:, 199!, p. '#2. Kypc coeemcKoii KptmuHo"io uu .... op$cit$$ p. 1!'"1!!F Gmuaic?B CM., op.cit,, p. 1 "1). ABaGec?B :.A., KpuMimo"io un u comian<nan npotpu"iaKmum, MocLBa, 19)0, p. 1#0F dIe:Bep,L?B B.C., Ge:BepGL?B B.B. , op$cit$, p.&0F 8. Bu<or, ?. Be<a,, S. I-ie, S. Casia,, :lemente de criminologie, Chi3i,2u, =Htii,5a=, 199 , p. 11. KpimuH#9iosuH$ I-o[i. pen$ G.?. LB&GeuoB?0t G A.M. MGG+L?BCLoro. MocLBa, G&,G"B? M?CL. BG":a, 199', p. # .
1'0
Coeficientul crimi,a-it25ii este ca-cu-at dup2 urm2toarea 0ormu-2:
K = -E, P
unde [ " nu&rul de i,0rac5iu,i comise (sau i,0ractori)F 0 " ,um2ru- popu-a5iei pe teritoriu datF :) u,itatea de m2sur2 (1000, 10.000, 100.000). %,itatea de m2sur2 (6) este sta+i-it2 ;, 0u,c5ie de ,um2ru- popu-a5iei de pe teritoriu- dat (ea ,u poate 0i mai mare dec;t aceasta di, urm2) 3i scopupe care"1 urm2rim (cu ce o 1om compara etc). Coe0icie,tu- (,i1e-u-) crimi,a-it25ii este u,u- di,tre cei mai o+iecti1i i," dicatori ai crimi,a-it25ii, 0ii,d totodat2 o u,itate de ,e;,-ocuit ;, ceea ce pri1e3te compararea 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- ;, spa5ii-e cu ,um2rusu+sta,5ia- di0erit a- popu-a5iei de pe e-e. .e,tru ca-cu-area mai precis2 a coe0icie,tu-ui crimi,a-it25ii este ,ecesar ca ,um2ru- i,0rac5iu,i-or comise (3i a- persoa,e-or 1i,o1ate) s2 0ie raportat ,u -a ;,trea/a popu-a5ie de pe terito" riu- dat, ci doar -a popu-a5ia care a ati,s 1;rsta de 1# a,i, iar pe,tru u,e-e i,0rac5iu,i " 1' a,i. I,dicatoru- respecti1 poate 0i ca-cu-at de aseme,ea pe,tru repre7e,ta,5ii di0erite-or cate/orii de 1;rst2, comu,it25i et,ice, rasi" a-e, teritoria-e, socia-e etc. @a a,a-i7a statistic2 a i,0rac5iu,i-or cu su+iect specia- " i,0rac5iu,i co,tra si/ura,5ei tra,sporturi-or, i,0rac5iu,i s21Or3ite de persoa,e cu 0u,c5ii de r2spu,dere " se recoma,d2 s2 se ca-cu-e7e coe0ici" e,tu- crimi,a-it25ii pe,tru o a,umit2 u,itate de -ucr2tori respecti1i, de e>emp-u pe,tru 10.000 de 3o0eri. Ni1e-u- crimi,a-it25ii este apreciat 3i pri, 1a-ori-e a+so-ute care e>prim2 crimi,a-itatea /ra12, de /ra1itate mi<-ocie 3i u3oar2, precum 3i crimi,a-itatea or/a,i7at2, pro0esio,a-2, crimi,a-itatea recidi1i3ti-or, mi,ori-or, a persoa,e-or cu 0u,c5ii de r2spu,dere etc. %,eori ,i1e-u- crimi,a-it25ii este estimat pri, ,um2ru- a+so-ut a- i,0ractori-or. ;, u,e-e 52ri se co,sider2 c2 ,i1e-u- crimi,a" -it25ii poate 0i estimat mai o+iecti1 pri, ,um2ru- tota- a- 1ictime-or i,0rac5iu" ,i-or, ;, acest scop su,t rea-i7ate de dou2 ori pe a, so,da<e socio-o/ice pe,tru re-e1area persoa,e-or 1ictimi7ate ;, urma i,0rac5iu,i-or&12. Compar;,d coe0icie,tu- crimi,a-it25ii di, 5ara ,oastr2 (10!0 [100.000)&1& cu i,dicatoru- a,a-o/ic di, Rusia (20!&[100.000), S%A (!!00[100.000)&1', *erma,ia ()0& , [100.000), Ara,5a (# )2, [100.000), Papo,ia (1'90,& [-??.???)&1!, co,stat2m c2 ,i1e-u- crimi,a-it25ii ;, Repu+-ica Mo-do1a este mai
GmiiaL?B CM., op$cit$, p. 1). Earea de seam% statistic% a Ministerului &=acerilor Interne =M. A.I."-= pe,tru a,u- 2000. &1' GmuaL?B CM., op$cit$, p.1). P-BGeeB B.B., TIpecmynHocm< GG eem$ Mupoeou KpuMUH#9io unecKuu aHanm$ MocLBa, GopMa, 1999, p. 21. &1&
1'1
redus dec;t ;, aceste state. Ni1e-u- crimi,a-it25ii ;, 5ara ,oastr2 este mai m< c dec;t ;, %crai,a (12'![100.000) 3i este ace-a3i ca 3i ;, RomO,ia (10&9[100.000)&1#. Ni1e-u- crimi,a-it25ii este determi,at ;, +a7a date-or statisticii pe,a-e o0icia-e a or/a,e-or Mi,isteru-ui A0aceri-or I,ter,e 3i .rocuraturii care re" 0-ect2 crimi,a-itatea ;,re/istrat2 3i a or/a,e-or <udec2tore3ti care re0-ect2 crimi,a-itatea co,dam,at2. Nu se recoma,d2 ca-cu-area ,i1e-u-ui crimi,a" -it25ii doar pe +a7a date-or despre crimi,a-itatea co,dam,at2, deoarece e-e repre7i,t2 ,um2ru- persoa,e-or co,dam,ate dar ,u 3i a 0apte-or crimi,a-e (persoa,e pot 0i mai pu5i,e dec;t i,0rac5iu,i-e s21;r3ite 3i i,1ers, u,eori), ,u cupri,d ,um2ru- i,0rac5iu,i-or ,edescoperite, precum 3i ,um2ru- i,0rac5iu" ,i-or u3oare, procese-e pe,a-e asupra c2rora au 0ost ;,cetate -a 0a7a cercet2" rii pe,a-e 3i a a,chetei pre-imi,are. :otodat2, ;, statistica crimi,a-it25ii co," dam,ate ,u su,t i,c-use date-e pri1i,d dosare-e pe,a-e care au 0ost c-asate 0ii,dc2 ,"a 0ost do1edit2 participarea i,cu-pa5i-or -a comiterea i,0rac5iu,i-or. 6ste importa,t de me,5io,at c2 ,i1e-u- crimi,a-it25ii ,u poate 0i e>act dac2 se +a7ea72 ,umai pe date-e statisticii pe,a-e o0icia-e. Statistica pe,a-2 ,u re0-ect2 comp-et crimi,a-itatea rea-2, deoarece ,u ia ;, co,sidera5ie: a) =ci0ra ,ea/r2= a crimi,a-it25iiF +) repetarea i,0rac5iu,i-orF c) ;, ma<oritatea ca7uri-or, co,cursu- de i,0rac5iu,iF d) i,0rac5iu,i-e u3oare, materia-e-e asupra c2rora au 0ost trimise, 02r2 i,te,tarea procesu-ui pe,a-, pe,tru ap-icarea m2suri-or de i,0-ue,52 o+3teasc2 (a se 1edea art. !1 C.. a- Repu+-icii Mo-do1a). *ina&ica cri&inalitii este schim+area i,dicatori-or ei ca,titati1i 3i ca-itati1i ;,tr"o a,umit2 perioad2 de timp (sporirea ori reducerea ,i1e-u-ui, schim+area structurii etc.) . Asupra di,amicii crimi,a-it25ii ca 0e,ome, &1) socia-"<uridic i,0-ue,5ea72 dou2 /rupuri de 0actori : 1) cau7e-e 3i co,di5ii-e crimi,a-it25ii, structura demo/ra0ic2 a popu-a5iei 3i a-te 0e,ome,e socia-e care i,0-ue,5ea72 asupra crimi,a-it25iiF 2) modi0ic2ri-e -e/is-a5iei pe,a-e care e>ti,d sau reduc s0era i,crimi,2rii 3i sa,c5io,2rii 0apte-or, schim+2 c-asi0icarea 3i ca-i0icarea i,0rac5iu,i-or. Ima/i,ea statistic2 a di,amicii crimi,a-it25ii este determi,at2, de aseme,ea, de e0icie,5a acti1it25ii pri1i,d re-e1area 3i ;,re/istrarea oportu,2 a i,0rac5iu,i-or s21;r3ite, descoperirea acestora 3i ide,ti0icarea 1i,o1a5i-or, asi/urarea i,e1ita+i-it25ii u,or pedepse echita+i-e. %ti-i7;,d date-e pri1i,d di,amica crimi,a-it25ii putem estima procese-e ce se des023oar2 ;, 0e,ome,u- studiat: 0a1ora+i-e pe,tru societate sau ,e/ati1e, are -oc sporirea sau reducerea crimi,a-it25ii. 4i,amica crimi,a-it25ii poate 0i ca-cu-at2 ;,
I<idem,p$KJ,Pl$ &1 &1) LBTpaBueB B.G., nputu\nocm< e KpuMimo"io uu$ MocLBa, I?4IM. PIG:., 19#), p. 10 .
LB&GeuoBa G.?., TlpecmynneHue u npecmyriHocm<$ MocLBa, 19#9, p. 1)2F LB&GeuoBa G._t>., ;, KpuMUHono uH$ --oa pea$$ G.?. LB&GeuoB?G G :.M. MGGBL?BCL?:?. MocLBa, .te0-"B? M?CL. BG":a, 199', p. #9.
142
&arinii absolute (,um2ru- i,0rac5iu,i-or a sporit cu ! mii) sau ;, &ri&i relative (crimi,a-itatea a sporit cu & -a sut2). %-tima ci0r2 (& -a sut2) u,eori este ,umit2 rit&ul de cretere al cri&inalitii) Co,0orm date-or pre7e,tate de @u,ee1 8.8.&19, ;, perioada a,i-or #0"90 crimi,a-itatea a sporit i,te,s aproape ;, toate 52ri-e -umii. 4e e>emp-u, ;, S%A ;, decursu- perioadei respecti1e crimi,a-itatea s"a ma<orat de ori, ;, A,/-ia de # ori, ;, Ara,5a " de ! ori, ;, 0osta %RSS " de ' ori, ;, Papo,ia " de 1,! ori. Ni1e-u- crimi,a-it25ii ;, -ume (ca-cu-at pe,tru 100.000 -ocuitori), ;, u-timii 20"2! a,i, a crescut de &"' ori. @a determi,area di,amicii crimi,a-it25ii su,t uti-i7ate, ;, pri,cipa-, me" toda +a7ei 0i>e 3i metoda +a7ei mo+i-e. Metoda ba-ei fi,e (unice! presu" pu,e compararea 1a-ori-or a,i-or (perioade-or) care ,e i,teresea72 cu 1a-o" ri-e ace-uia3i a, (perioad2), care ser1e3te drept +a72 de compara5ie. Aceast2 metod2 este uti-i7at2, de re/u-2, atu,ci c;,d tre+uie e0ectuat2 o o+ser1a5ie sistematic2 asupra e1o-u5iei 0e,ome,u-ui studiat ;, raport cu perioada care are o importa,52 deose+it2 pe,tru compara5ia respecti12. ;, ca-itate de +a72 0i>2 poate ser1i sau perioada sta+i-2, sau 1a-oarea medie ca-cu-at2 pe,tru u, a,umit i,ter1a- de timp (de e>emp-u, compararea ,um2ru-ui de persoa,e co,dam,ate di, 0iecare -u,2 cu ,um2ru- mediu -u,ar a- acestora pe,tru a,urespecti1)&20. .ri, &etoda ba-ei &obile (&etoda de lan! ci0re-e a,i-or care ,e i,teresea72 su,t comparate cu ci0re-e a,u-ui precede,t. ;, +a7a a,a-i7ei statistice a crimi,a-it25ii au 0ost descoperite a,umite -e/i" t25i a-e di,amicii acesteia. 4e e>emp-u, statistu- 3i matematicia,u- +e-/ia, @.A. Vuete-et a re-e1at +legea saturaiei &ediului+" adic2 a constanei cri( &inalitii ;, perioade-e sta+i-e a-e societ25ii&21. :ot e-, apoi A.M. *uerrB, a1ocat 0ra,ce7, au 0ormu-at legea ter&ic a cri&inalitii" sesi7;,d 0aptu- c2 i,0rac5iu,i-e co,tra persoa,ei predomi,2 ;, timpu- se7o,u-ui ca-d, ;, re/iu,i-e di, sudu- Ara,5ei, ;, timp ce i,0rac5iu,i-e co,tra propriet25ii su,t comise mai a-es ;, re/iu,i-e de ,ord, ;, timpu- se7o,u-ui rece. Cercet2ri-e crimi,o-o/ice rece,te, rea-i7ate ;, Repu+-ica Mo-do1a, au co,0irmat doar par5ia- -e/ea ter" mic2, e1ide,5ii,d u, 3ir de a-te -e/it25i a-e di,amicii crimi,a-it25ii 1io-e,te. Ast0e-, ce-e mai mu-te omoruri (#0 -a sut2) se s21;r3esc ;, -u,i-e reci a-e a,u-ui (,oiem+rie"apri-ie), mai a-es ;, perioada de iar,2 (&! -a sut2)&22. 4i,amica 1io-uri-or 3i a 12t2m2ri-or corpora-e /ra1e, dimpotri12, co,0irm2 -e/ea termic2 a crimi,a-it25ii. S"a co,stat c2 circa dou2 treimi di, 1io-uri au 0ot comise ;, perioada ca-d2 a a,u-ui (mai"octom+rie), mai a-es 1ara " 0iecare a treia crim2. Re7u-tate-e i,1esti/a5ii-or de,ot2 c2 aproape o <um2tate di, toate omoruri-e 3i
P-BGeeB B.B., op$cit$, p. 20"21, 1).
"20
?cipoBM?B CC, Coeemc!aH cydednaH cmamucmuKa, MocLBa, GPG"B? M?CL. BG">a, 19 #, p. 1!). &21 KpuMUH#"io u!$ rio0- pe0-. aica,eM. B.G. LB0-paBueBa G ,poc<). B.6. SMGG?Ba. MocLBa, I?.GC:, 199!, p. 1#).
"22
*heor/he *-adchi, Interac1iunea victim%)in=ractor la s%vir;irea omorurilor premeditateiI @e/ea 3i 1ia5a, ,r.--,199 ,p,&2.
1'&
!2 -a sut2 di, 1io-uri su,t comise s;m+2ta, dumi,ica, i,c-usi1 ,oaptea spre -u,i 3i ;, 7i-e-e de s2r+2toare. Ca 3i omoruri-e ma<oritatea co1;r3itoare a 1io-u" ri-or su,t s21;r3ite seara sau pe parcursu- ,op5iiDD . 6ste importa,t 3i uti- s2 0ie cercetate toate schim+2ri-e crimi,a-it25ii ;, dime,siu,ea timpu-ui. A,a-i7a di,amicii 0e,ome,u-ui ;, a,sam+-u sau a a,umitor i,0rac5iu,i pe,tru i,ter1a-e mici de timp (pe parcursu- 7i-ei, adic2 ;, decursu- a 2' oreF ;, raport cu 7i-e-e s2pt2m;,iiF dup2 decade, -u,i, tri" mestre, a,otimpuriF ;, raport cu a,u- precede,t) este ,ecesar2 pe,tru orie," tarea 3i or/a,i7area e0icie,t2 a acti1it25ii or/a,e-or care -upt2 cu crimi,a-i" tatea, ;, scopucu,oa3terii mai apro0u,date a st2rii crimi,a-it25ii, re-e12rii te,di,5e-or ei, cau7e-or 3i co,di5ii-or s21;r3irii i,0rac5iu,i-or, e-a+or2rii pro" ,osticuri-or 3i pro/rame-or comp-e>e de pre1e,ire a 0e,ome,u-ui a,tisociasu,t ,ecesare studii a-e e1o-u5iei crimi,a-it25ii pe perioade mai -u,/i. Numai ;, re7u-tatu- a,a-i7e-or e0ectuate pe,tru perioade mai -u,/i poate 0i remarcat caracteru- sta+i- sau, dimpotri12, 1aria+i-itatea i,te,s2 a crimi,a-it25ii ;, a,sam+-u, a tipuri-or i,0rac5io,a-e sau a a,umitor i,0rac5iu,i. A,sam+-u- i,0rac5iu,i-or 3i raporturi-e di,tre acestea repre7i,t2 struc( tura cri&inalitiiA@B) I,dicatoru- respecti1 determi,2 cota"parte a a,umitor tipuri 3i /rupuri de i,0rac5iu,i ;, ,um2ru- totade 0apte i,0rac5io,a-e produse ;,tr"u, a,umit spa5iu, ;,tr"o perioad2 co,cret2 de timp. Structura e,pri& latura calitativ a feno&enului studiat) Cu,osc;,d structura crimi,a-it25ii, re-e12m u, aspect deose+it de importa,t a- ese,5ei 0e,ome" ,u-ui a,tisocia-&2!. Structura crimi,a-it25ii se ca-cu-ea72 dup2 0ormu-a:
S . %/)++01
$
u,de - este structura crimi,a-it25ii, 0 ) partea (e-eme,tu-) crimi,a-it25ii: +u" ,2oar2 u, tip de i,0rac5iu,i, [ " ;,tre/u- (a,sam+-u- e-eme,te-or crimi,a-it25ii ",um2ru- tota- a- i,0rac5iu,i-or comise). Structura se determi,2 ;, 0u,c5ie de u, a,umit spa5iu 3i timp, ca-cu-;,du"se ;, proce,te&2#. ;, structura crimi,a-it25ii state-or de71o-tate predomi,2 i,0rac5iu,i-e co,tra propriet25ii. Ast0e-, ;, Marea Brita,ie cota"parte a acestor i,0rac5iu,i ;, cadru- crimi,a-it25ii /e,era-e co,stituie 9! -a sut2, ;, Papo,ia " 90 -a sut2,
*heor/he *-adchi, 0articularit%1ile sistemului Yin=ractor)situa1ie victimologic%Y 4n procesul in=rac1iunii de violI .ro+-eme actua-e pri1i,d i,0rac5io,a-itatea (a,uar 3tii,5i0ic, edi5ia I), Chi3i,2u, 2000, p. 1'1"1'2.
"24
Co,5i,utu- sema,tic a- cu1;,tu-ui =structur2= desem,ea72, ;,tre a-te-e, modu- de or/a,i7are i,ter,2, de a-c2tuire a rea-it25ii materia-e, o+iecti1e, precum 3i pri, ara,<area 0iec2rui e-eme,t compo,e,t u,u- 0a52 de a-tu- ?Eic1ionarul lim<ii rom/ne moderne, Bucure3ti, 19#!, p. )10).
&2!
ABaGecoB :.A., op$cit$, p. 1#1. 8. Bu<or, ?. Be<a,, S. I-ie, S. Casia,, op$cit$, p.12.
144
;, Ara,5a " )1,! -a sut2, ;, *erma,ia " )0 -a sut2. %, i,teres deose+it pre" 7i,t2 crimi,a-itatea ;, S%A co,siderat2 drept 5ar2 cu u, ,i1e- tradi5io,asporit a- i,0rac5io,a-ismu-ui 1io-e,t. Num2ru- i,0rac5iu,i-or 1io-e,te ;, structura /e,era-2 a crimi,a-it25ii S%A co,stituie circa 1! -a sut2. A,ua- aici se comit p;,2 -a 2! mii de omoruri ceea ce dep23e3te ,um2ru- omoruri-or s21;r3ite ;, state-e 6uropei ?ccide,ta-e 3i ;, Papo,ia, -uate ;mpreu,2T2 . Spre deose+ire de 52ri-e de71o-tate, structura crimi,a-it25ii 52ri-or ;, curs de de71o-tate se caracteri7ea72 pri,tr"u, proce,t mu-t mai sporit a- i,0rac5iu" ,i-or co,tra persoa,ei (circa '& -a sut2) 3i u, proce,t mai redus a- i,0rac5iu" ,i-or co,tra propriet25ii (circa '9 -a sut2). 4up2 structura crimi,a-it25ii 5ara ,oastr2 ocup2 u, -oc i,termediar ;,tre state-e ;, curs de de71o-tare, care se caracteri7ea72 pri,tr"o rat2 sporit2 a i,0rac5io,a-ismu-ui 1io-e,t 3i state-e ;,a-t de71o-tate, u,de proce,tu- crime-or respecti1e este mi,ima-<2). Structura crimi,a-it25ii este determi,at2 de modu- de ara,<are ;, cadruacesteia a tipuri-or (/rupuri-or) de i,0rac5iu,i c-asi0icate ;, +a7a criterii-or <uridico"pe,a-e ori crimi,o-o/ice. I,dicii structurii o0er2 caracteristica ca-i" tati1"ca,titati12 a perico-u-ui socia- a- crimi,a-it25ii, a particu-arit25i-or acestuia care su,t importa,te pe,tru or/a,i7area pre1e,irii i,0rac5iu,i-or, precum 3i pe,tru ap-icarea di0ere,5iat2 a m2suri-or <uridico"pe,a-e&29. I,dicii pri,cipa-i ai structurii crimi,a-it25ii di, societatea co,tempora,2 su,t: 1) raportu- ;,tre i,0rac5iu,i-e deose+it de /ra1e, /ra1e, mai pu5i, /ra1e 3i i," 0rac5iu,i-e u3oareF 2) raportu- ;,tre i,0rac5iu,i-e s21;r3ite cu i,te,5ie 3i i," 0rac5iu,i-e di, imprude,52F &) raportu- ;,tre cate/orii-e de i,0rac5iu,i e1i" de,5iate pri, c-asi0icarea acestora ;, partea specia-2 a Codu-ui .e,a- a- Re" pu+-icii Mo-do1aF ') proce,tu- ce-or mai /ra1e 3i mai r2sp;,dite i,0rac5iu,iF !) raportu- cate/orii-or de i,0rac5iu,i dup2 moti1e-e domi,a,te (i,0rac5iu,i-e 1io-e,te, di, cupiditate, de cupiditate pri, 1io-e,52 3i di, imprude,52)F #) proce,tu- crimi,a-it25ii mi,ori-orF ) proce,tu- i,0rac5iu,i-or comise pri, comp-icitateF )) proce,tu- recidi1ismu-uiF 9) =/eo/ra0ia= crimi,a-it25ii, adic2 reparti7area ei pe raioa,e (<ude5e) 3i tipuri de -oca-it25i. Caracterul cri&inalitii este determi,at de proce,tu- i,0rac5iu,i-or /ra1e di, structura crimi,a-it25ii (ast0e-, odat2 cu cre3terea sau descre3terea acestui proce,t, se schim+2 3i caracteru- crimi,a-it25ii), precum 3i de caracte" ristici-e persoa,e-or care au comis i,0rac5iu,i (+u,2oar2, modi0icarea caracte" ru-ui crimi,a-it25ii sur1i,e odat2 cu sporirea sau reducerea co,sidera+i-2 a proce,tu-ui mi,ori-or, recidi1i3ti-or, persoa,e-or care au comis pe,tru prima
KpuMUH#"io uH$ Uoa, pe<i. aLaaeM. B.G. LBapaBueBa G ,pocp. B.6. &MGG0Ba. Mocoa, I?.GC:, 199!, p. 191"19&. &2) *heor/he *-adchi, Interac1iunea victim%)in=ractor..., op$cit$, p. 2#. &29 KpiiMUH#"io u>$ 0-o0- pea. G.?. LB&GeuoB?0i G A.M. MGG+L?B?Loro. " MocLBa: G&A"B? M?CL. BG">a, 199', p. #)"#9.
1'!
dat2 i,0rac5iu,i etc. ;, raport cu tota-u- i,0rac5iu,i-or). 4eci, caracteru- crimi" ,a-it25ii este o ma,i0estare a structurii acestuia, 0ii,d re-e1at ;, re7u-tatu- a,a" -i7ei structurii 0e,ome,u-ui studiat&&0. Structura 3i caracteru- crimi,a-it25ii su,t 1aria+i-e, 0ii,d determi,ate de co,di5ii-e istorice, po-itice, socia-"eco,omice a-e societ25ii, de starea re-a5i" i-or i,teret,ice, particu-arit25i-e et,ice, tradi5ii-e, o+iceiuri-e, mora1uri-e, ,i1e-u- mi/ra5iu,i-or, structura pe 1;rste a popu-a5iei, ,i1e-u- de cu-tur2 etc. A,a-i7a structurii 3i determi,area caracteru-ui crimi,a-it25ii ,e permite s2 re-e12m u,e-e te,di,5e a-arma,te ce se pre0i/urea72 3i, respecti1, s2 imp-e" me,t2m o po-itic2 crimi,o-o/ic2 adec1at2. %, i,dicator importa,t a- crimi,a-it25ii este volu&ul i caracterul pre( judiciului direct i indirect cau-at de infraciuni sau +preul cri&inali( tii+) I,dicii pre<udiciu-ui pot 0i uti-i7a5i -a a,a-i7a ,i1e-u-ui crimi,a-it25ii (;, 1a-ori a+so-ute 3i medii), a structurii (pe,tru a,umite /rupe de i,0rac5i" u,i) 3i di,amicii acesteia (schim+area pre<udiciu-ui ;, dime,siu,i de timp). Prejudiciul &aterial se ca-cu-ea72 ;, u,it25i +2,e3ti. Prejudiciul cau( -at de infraciunile violente se e>prim2 pri, ,um2ru- de decesuri, ,um2rupersoa,e-or r2,ite, ,um2ru- ca7uri-or de i,1a-iditateF ,um2ru- 7i-e-or -ucr2" toare ;, care a a+se,tat persoa,a 12t2mat2 di, cau7a pierderii capacit25ii de mu,c2F pri, suma che-tuie-i-or pe,tru tratame,t 3i a p-25ii ;, +a7a certi0ica" te-or medica-e. 6>ist2 3i a-5i i,dici uti-i7a5i -a ca-cu-area 1o-umu-ui 3i carac" teru-ui di0erite-or 0orme a-e pre<udiciu-ui cau7at de i,0rac5iu,i. Prejudiciul indirect este ca-cu-at pe +a7a che-tuie-i-or suportate de stat 3i societate pe," tru com+aterea crimi,a-it25ii (;,tre5i,erea or/a,e-or de me,5i,ere a ordi,ei de drept, de co,tro- 3i de pa72). %, i,teres deose+it pe,tru a,a-i7a statistic2 a 0e,ome,u-ui i,0rac5io,apre7i,t2 coeficientul activitii cri&inale sau coeficientul intensitii cri&inale a a,umitor /rupuri a-e popu-a5iei, adic2 ;, ce m2sur2 u, /rup socia- sau a-tu- este =atacat= de crimi,a-itate. Coe0icie,tu- acti1it25ii crimi" ,a-e repre7i,t2 pri, si,e raportu- ;,tre cota"parte a u,ui a,umit /rup de po" pu-a5ie (c-asat dup2 1;rst2, di, pu,ct de 1edere socia- etc.) di, co,ti,/e,tude i,0ractori 3i cota"parte a /rupu-ui corespu,72tor di, compo,e,ta ;,tre/ii popu-a5ii ce are 1;rsta -a care poate 0i tras2 -a r2spu,dere pe,a-2 . Acest coe0icie,t determi,2 cu c;t cota"parte a u,ui a,umit /rup di, compo,e,5a persoa,e-or care au comis i,0rac5iu,i este mai mare sau mai mic2 dec;t cota" parte a ace-uia3i /rup di, compo,e,5a ;,tre/ii popu-a5ii. 4ac2 cote-e"p2r5i a-e acestor /rupuri su,t e/a-e, atu,ci coe0icie,tu- este e/a- cu 1. 4e e>em" p-u, dac2 cota"parte a /rupu-ui de 1;rsta ;,tre 20"2' a,i di, compo,e,5a
GmuaL?B CM, op$cit$, p.19. BG%GG C6., TIpuMeHemte "uemodoe Mode"iuposami! npu myneHuu npecmytmocmull CoBe:cicoe rocBaapc:B? G ,paB?, 19 &, N ', p. #.
1'#
i,0ractori-or co,stituie 20 -a sut2, iar cota"parte a ace-uia3i /rup di, compo,e,5a ;,tre/ii popu-a5ii este 1# -a sut2, atu,ci coe0icie,tu=acti1it25ii crimi,a-e= a acestui /rup este 20:1#e1,2!. I,dice-e respecti1 m2rturise3te c2 cota"parte a acestui /rup di, compo,e,5a i,0ractori-or dep23e3te cota"parte a /rupu-ui corespu,72tor ;, compo,e,5a ;,tre/ii popu-a5ii, caracteri7;,d u, /rad sporit de r2sp;,dire a i,0rac5iu,i-or ;, cadru- /rupu-ui i,1esti/at. Cercet2ri-e 3tii,5i0ice rea-i7ate au sta+i-it c2 coe0icie,tu- =acti1it25ii crimi,a-e= -a s21;r3irea i,0rac5iu,i-or de omor co,stituie 1,9 " pe,tru mu,citoriF 0,1 " pe,tru i,te-ectua-iF 0,2) " pe,tru persoa,e-e care ;,1a52F -a cau7area 12t2m2ri-or i,te,5io,ate /ra1e a i,te/rit25ii corpora-e, respecti1 " 1,9 , 0,1#, 0,&9F -a comiterea 0urturi-or a1erii perso,a-e " 1,0#, 0,0', 0,##F a hu-i/a,ismu-ui " 1,9 , 0,1!, 0, #. Ni1e-u- suicidu-ui pri,tre mu,citori este de 1,' ori mai sporit dec;t pri,tre i,te-ectua-i. .ri,tr"u, ,i1e- ;,a-t se caracteri7ea72 acti1itatea crimi,a-2 3i a-coo-ismupersoa,e-or care ,u mu,cesc 3i ,u ;,1a52, precum 3i crimi,a-itatea 3i ,arcotismu- ;, r;,du- ti,eri-or 3i mi,ori-or&&2. I,dicatorii statistici ai crimi,a-it25ii, a,a-i7a5i mai sus, su,t de +a72, ,um2ru- -or 0ii,d de 0apt mu-t mai mare. Me,5io,2m doar c;5i1a di,tre ei: coe0icie,tu- /ra1it25ii i,0rac5iu,i-or, i,dec3ii perico-u-ui socia- acrimi,a-it25ii, /radude or/a,i7are, /radude -ate,52, ,ere/u-aritatea crimi,a-it25ii, repeta+i-itatea crimi,a-it25ii, /radude e>te,siu,e 3i i,te,sitatea crimi,a-it25ii, coe0icie,tu- core-a5iei di,tre 0e,ome,ui,0rac5io,a- 3i a-te 0e,ome,e socia-e, precum 3i ;,tre di0erite cate/orii de i,0rac5iu,i etc.&&& :o5i ace3ti i,dicatori su,t ca-cu-a5i dup2 0ormu-e matematice specia-e.
!.'. Aorme-e crimi,a-it25ii dup2 /radude re-e1are 3i cu" ,oa3tere

;, teoria 3i practica crimi,o-o/ic2 su,t cercetate 3i for&ele cri&inalitii dup gradul de cunoatere" relevare" .nregistrare" verificare 3i soluionare judiciar) Crimi,o-o/ia studia72 0orme-e crimi,a-it25ii dup2 aceste criterii, ;, primu- r;,d, ;, scopuri pro0i-actice. Aceste studii su,t importa,te de aseme,ea 0ii,dc2 e>p-icarea 0iec2rei cate/orii de crimi,a-itate 3i a re-a5ii-or di,tre e-e permite ;,5e-e/erea corect2 a crimi,a-it25ii ;, a,sam+-u 3i a1erti7ea72 despre capca,a ce o poate repre7e,ta u,eori statistica pe,tru crimi,o-o/ie. ;, -iteratura crimi,o-o/ic2 1aria72 ,um2ru- 0orme-or crimi,a-it25ii dup2 /radude descoperire 3i cu,oa3tere, e1ide,5iate de di0eri5i autori. %,eori di0er2 3i 1i7iu,i-e specia-i3ti-or pri1i,d co,5i,utu- a,umitor cate/orii de crimi"
rG<iGGCLG0t i-.G., CoiBiio"ioau! deeuaHmno o noeedemiH !a! cnei=ua"i<HaH coi=iio"iosuve) meopu!$ II Coimo<iorGGeCLGe GCCPieFi?BaGG!i, 1991, N ', p. #.
CK#H
ri
"""
?cipoBM?B CC, op$cit, p. 1'0"1) , p. 22 "2)2F Lomapa,oL P1.B., CucmeMct KptmuHono u) tec"c8c nSK#3ameneu UMemod<i u! e<inucnenua$ MocLBa, 19 ), pe -ar/F etc.
1'
,a-itate. Ast0e-, ma<oritatea crimi,o-o/i-or romO,i disti,/ dup2 aceste criterii patru 0orme sau ,i1e-uri a-e 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-: 1) crimi,a-itatea rea-2F 2) crimi,a-itatea apare,t2 (re-e1at2 sau descoperit2)F &) crimi,a-itatea -e/a-2 (<udecat2) 3i ') =ci0ra ,ea/r2= a crimi,a-it25ii . %,ii autori e1ide,5ia72 doar trei 0e-uri pri,cipa-e de crimi,a-itate: 1) crimi,a-itatea rea-2F 2) crimi,a-itatea &&! re-e1at2 sau apare,t2 3i &) =ci0ra ,ea/r2= a crimi,a-it25ii
'l'l=$
I,3aEo1 S.M. , crimi,o-o/ rus, co,sider2 c2 e ra5io,a- s2 se e1ide,5ie7e urm2toare-e 0orme pri,cipa-e a-e crimi,a-it25ii: 1) crimi,a-itatea rea-2F 2) crimi,a-itatea re-e1at2, adic2 tota-itatea i,0rac5iu,i-or care au de1e,it cu,oscute or/a,e-or de stat sau cet25e,i-orF &) crimi,a-itatea ;,re/istrat2 3i ') crimi,a-itatea <udecat2. Autoru- deose+e3te, de aseme,ea, crimi,a-itatea care ,"a 0ost re-e1at2, adic2 ,u este cu,oscut2 de ,ime,i, 3i crimi,a-itatea -ate,t2 sau ascu,s2 (i,0rac5iu,i-e cu,oscute or/a,e-or de stat, dar care ,"au 0ost ;,re/istrate 3i ,u su,t, deci, cercetate). && @u,ee1 8.8. ;, -ucrarea sa =Crimi,a-itatea seco-u-ui KK= (M.restup,ost KK 1eEaN) disti,/e patru 0orme a-e crimi,a-it25ii dup2 caracteru- ;,re/istr2rii 3i a- reac5iei socia-e: 1) crimi,a-itatea rea-2F 2) crimi,a-itatea dec-arat2F &) crimi,a-itatea ;,re/istrat2 3i ') crimi,a-itatea descoperit2, adic2 ,um2rui,0rac5iu,i-or pe,tru comiterea c2rora persoa,e-e 1i,o1ate su,t supuse r2spu,derii pe,a-e. Autoru- a0irm2 c2, dac2 co,sider2m crimi,a-itatea rea-2 de 100f, atu,ci crimi,a-itatea dec-arat2 co,stituie !0"#0 -a sut2, crimi,a-itatea ;,re/istrat2 " &!"'! -a sut2, iar crimi,a-itatea descoperit2 ,umai 1)"20 -a sut2 di, crimi,a-itatea rea-2. I, +a7a ce-or me,5io,ate co,sider2m c2 pe,tru a,a-i7a crimi,o-o/ic2 a 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- u,eori este ra5io,a- s2 se disti,/2 3i s2 se preci7e7e co,5i,utu- urm2toare-or 0orme de crimi,a-itate: 1) crimi,a-itatea rea-2F 2) =ci0ra ,ea/r2= a crimi,a-it25iiF &) crimi,a-itatea re-e1at2F ') crimi,a-itatea ;,re/istrat2F !) crimi,a-itatea descoperit2 3i #) crimi,a-itatea co,dam,at2 (0i/.2).
&&'
Io, *heor/hiu"Br2det, Criminologia general% rom/neasc%, Bra3o1"199&, p. )&")9F Rodica Mi%aela St2,oiu, Criminologie, Bucure3ti, ?SCAR .RIN], Seria Crimi,o-o/ie, 199 , p.21F *heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, Crimi,o-o/ie, Bucure3ti, 6ditura 4idactic2 3i .eda/o/ic2, R., A., 199!, p. &9F :udor Am7a, Criminologie, Bucure3ti, @%MINA@6K, 199), p. 29"&&F etc.
&&!
Aure- 4i,eu, Ca ele criminologiei, Bucure3ti, .roarcadia, 199&, p. 2&"2'F Mihai *heor/hi52, -ocietatea ;i criminalitateaB %@IM, Co,0eri,52 3tii,5i0ico"didactic2 a,ua-2, Re7umate-e comu,ic2ri-or, 1)"20 martie 199 , p. 1# . Gm,aL?B CM., KpuMUHono un$ MocLBa, L)pGc,pB,,eGu,Gsi, 2000, p. 19. && P-BGeeB B.B., ITpecmynH#cm< GG ee!a$ Mupoeou KpuMUH#"io mecKuu auanm$ MocLBa, GopMa, 1999, p.12!"12#.
1')
Crimi,a-itatea co,dam,at2 ?"udeca1i, legal%@ Crimi,a-itatea descoperi5i Crimi,a-itatea ;,re/istrata ?aparent%@ BBBBBBBBBBBBBBBB( crimi,a-itatea re-e1at2 Crimi,a-itatea rea-2
crimi,a-itatea ,ecu,oscut2 crimi,a-itatea t2i,uit2 (ascu,s2) crimi,a-itatea re-e1at2
%&'
crimi,a-itatea ,edescoperit2 crimi,a-itatea descoperit2 crimi,a-itatea ,eco,dam,at2 crimi,a-itatea co,dam,at2
Y////4
crimi,a-itatea ;,re/istrat2 crimi,a-itatea apare,t2 ,eco,0irmat2
Ai/. 2. Crimi,a-itatea dup2 /radude cu,oa3tere, ;,re/istrare, descoperire 3i so-u5io,are <udiciar2
9) Cri&inalitatea real ;,sumea72 tota-itatea i,0rac5iu,i-or s21;r3ite e0ec" ti1 pe u, a,umit teritoriu, ;,tr"o perioad2 de timp determi,at2, i,di0ere,t dac2 e-e su,t ori ,u su,t cu,oscute de c2tre 1reu,u- di, or/a,e-e <usti5iei pe,a-e (po-i5ie, procuratur2, i,sta,5a de <udecat2). Aceast2 cate/orie are u, /rad ma" >im de /e,era-itate, i,c-u7;,d toate ce-e-a-te cate/orii de crimi,a-itate. Me,5io,2m c2 obiectul de studiu al cri&inologiei are .n vedere cri( &inalitatea real) Cercetarea crimi,o-o/ic2, pri, metode 3i teh,ici di, ce ;, ce mai per0ec5io,ate, ;,cearc2 s2 surpri,d2 dime,siu,i-e rea-e a-e 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- care e>prim2 3i ade12ratu- perico- pe,tru societatea ,oastr2. Co,ceptude Mcrimi,a-itate rea-2N a dat ,a3tere -a u,e-e co,tro1erse ;, -i" teratura de specia-itate. ? pro+-em2 re-e1at2 cu pri1ire -a cu,oa3terea 3i e>p-i" carea acestui co,cept este aceea dac2 ;, dome,iucrimi,a-it25ii rea-e sunt cuprinse i faptele sv.rite .n situaiile care .nltur caracterul penal al faptei" ori dac2 acest co,cept cupri,de 3i faptele prev-ute de legea penal" care prin coninutul lor concret" fiind lipsite de i&portan" nu pre-int gradul de pericol social al infraciuniiU %, r2spu,s a0irmati1 a 0ost e>primat ;,tr"u, ma,ua- u,i1ersitar de Aure4i,eu&&). Autoru- sus5i,e c2 ;, co,5i,utu- co,ceptu-ui de crimi,a-itate rea-2 se i,c-ud ,u ,umai i,0rac5iu,i-e, ci 3i toate 0apte-e pre127ute de -e/ea pe" ,a-2, chiar dac2, ;, co,cret, ,u ;,tru,esc co,di5ii-e i,stituite de -e/e pe,tru a 0i ca-i0icate drept i,0rac5iu,i. 4i, aceast2 cate/orie 0ac parte 0apte-e care,
Aure- 4i,eu, op$ cit$, p. 22"2&.
1'9
de3i su,t i,ter7ise de -e/ea pe,a-2, ,u su,t co,siderate i,0rac5iu,i di, pri" ci,a u,or situa5ii ce ;,-2tur2, ;, co,cret, caracteru- pe,a- a- acestora. 4e e>emp-u, 0apte-e s21;r3ite ;, -e/itim2 ap2rare, ;, stare de ,ecesitate, di, ca" u7a u,ei co,str;,/eri c2ruia 02ptuitoru- ,u i"a putut re7ista, de persoa,e irespo,sa+i-e sau de u, mi,or care -a data comiterii acesteia ,u ;,dep-i,ea co,di5ii-e -e/a-e pe,tru a r2spu,de pe,a- etc, adic2 0apte-e comise ;, situa" 5ii-e pre127ute ;, art. ''"!1 C. a- RomO,iei. 4e aseme,ea, ;, aceast2 cate" /orie i,tr2 3i toate 0apte-e pre127ute de -e/ea pe,a-2, dar care, ;, co,cret, ,u pre7i,t2 pericosocia- a- u,ei i,0rac5iu,i. 4eci, se propu,e ;,-ocuirea terme,u-ui de infraciune cu ace-a de 0apt2 prev-ut de legea penal" ceea ce permite o e>ti,dere a co,ceptu-ui de Mcrimi,a-itate rea-2N 3i asupra a,umitor 0apte care co,stituie i,0rac5iu,i, -ipsi,du"-e u,a di, tr2s2turi-e ese,5ia-e. .ri, urmare, co,ceptude crimi,a-itate rea-2 ar putea i,c-ude 3i 0apte-e c2rora -e -ipse3te o tr2s2tur2 ese,5ia-2 su+iecti12 ;, ca7u- 0apte-or s21;r3ite ;, -e/itim2 ap2rare, ;, starea de e>trem2 ,ecesitate (art. 1& 3i 1' C. a- Repu+-icii Mo-do1a), ;, ca7u- 0apte-or socia-me,te pericu-oase comise de persoa,e care ;, mome,tu- s21;r3irii acestora ,"au ati,s ;,c2 1;rsta -a care, potri1it -e/ii, pot 0i trase -a r2spu,dere pe,a-2 sau a ce-or comise de i,di1i7i irespo,sa+i-i (art. 10 3i 11 C. aRepu+-icii Mo-do1a), ;, ca7u- a-tor 0apte comise cu ,e1i,o125ie (de e>emp-u, ca7u- 0ortuit), precum 3i a 0apte-or care cad su+ i,cide,5a art. a-.2 C. aRepu+-icii Mo-do1a adic2 c2rora -e -ipse3te o tr2s2tur2 ese,5ia-2 o+iecti12, ,u pre7i,t2 u, pericosocia- ,ecesar pe,tru a 0i co,siderate drept i,0rac5iu,i. Su,tem de acord cu Aure- 4i,eu c2 aceste 0apte do1edesc comportame,te socio"uma,e 1reme-,ic a+era,te 3i, drept urmare, ,ecesitatea de ap2rare a societ25ii rec-am2 m2suri de ap2rare socia-2 adec1ate u,or atare comporta" me,te . I, acest co,te>t, u, deose+it i,teres pe,tru 3tii,5a crimi,o-o/ic2 pre7i,t2 pro+-ematica pri1i,d Icrimi,a-itatea= copii-or, Ii,0rac5iu,i-e= /ra1e 3i deose+it de /ra1e comise de persoa,e irespo,sa+i-e etc. Bi,e;,5e-es c2 toate aceste 0apte 0ormea72 dome,iu- de i,terese a- crimi,o-o/iei. 4up2 cum am mai me,5io,at e-e su,t cercetate de 3tii,5a crimi,o-o/iei ;, scopucu,oa3terii apro0u,date 3i amp-e a cau7e-or 3i co,di5ii-or 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-, precum 3i e-a+or2rii u,or m2suri e0icie,te de pre1e,ire 3i com+atere a acestuia. Faptele respective" .ns" nu for&ea-" .n opinia noastr" obiectul cri&inologiei" adic cri&inalitatea real" care include doar faptele considerate infraciuni de legea penal" c2rora -e su,t caracteristice ca-e patru tr2s2turi ese,5ia-e " pre7e,5a perico-u-ui socia-, caracteru- i-e/a-, 1i,o125ia 3i posi+i-itatea de pedeaps2.
I<idem, p. 2&.
1!0
4i, co,sidere,te asem2,2toare, credem c2 ,u 0ac parte di, crimi,a-itatea rea-2, a-2turi de aseme,ea 0apte, 3i Morice a+atere de -a ,orme-e socia-e, ;, /e,era-N, produs2 de Mcomportame,tu- a+erat uma,N, 0apte care ;, 1i7iu,ea u,or crimi,o-o/i co,stituie o+iect de studiu pe,tru Mcrimi,o-o/ia c-i,ic2N&'0. Io, ?a,cea, crimi,o-o/ romO,, co,0er2 co,ceptu-ui de crimi,a-itate rea-2 (s21;r3it2) o accep5iu,e mai restr;,s2, de0i,i,d"o ca tota-itate a i,0rac5iu,i-or comise ;, mod o+iecti1, dar care au r2mas ,ecu,oscute ori ,eo+ser1ate 3i ,e;,re/istrate de autorit25i-e compete,te ;,tr"o 5ar2 dat2 3i ;,tr"o perioad2 dat2. :ocmai 0ii,dc2 este 1or+a de i,0rac5iu,i care au 0ost s21;r3ite ;, mod o+iecti1, aceast2 crimi,a-itate se ,ume3te crimi,a-itate rea-2 sau s21;r3it2 &'1. A3adar, autoru- propu,e u, co,cept de crimi,a-itate rea-2 ide,tic dup2 co,5i,ut cu ,o5iu,ea de Mci0ra ,ea/r2N a crimi,a-it25iiT '2. Co,sider2m c2 toate i,0rac5iu,i-e (crime-e) su,t comise ;, mod o+iecti1, i,di0ere,t de 0aptudac2 au r2mas ,ecu,oscute 3i ,e;,re/istrate de or/a,e-e compete,te sau su,t cu,oscute 3i ;,re/istrate de acestea. 4e aceea, crimi,a-itatea rea-2 i,c-ude toate i,0rac5iu,i-e s21;r3ite e0ecti1 ;,tr"u, a,umit spa5iu 3i ;,tr"o perioad2 determi,at2 de timp. 6a se su+di1ide ;, cri&inalitate .nregistrat (aparent! 3i Fcifra neagrQ a cri&inalitii) @) FCifra neagrQ a cri&inalitii" de,umit2 3i Fcri&inalitatea ocultQ sau Fcri&inalitatea latentQ" cupri,de tota-itatea i,0rac5iu,i-or s21;r3ite ;, cadru- crimi,a-it25ii rea-e, dar ,ere-e1ate 3i, desi/ur, ,e;,re/istrate ;, statistica /e,era-2, imp-icit 3i ;, statistica <udiciar2 pe,a-2 (crimi,a-2)&'&. MCi0ra ,ea/r2N a crimi,a-it25ii, de re/u-2, este di1i7at2 ;, dou2 tipuri&'': cri&inalitatea necunoscut (cri&inalitatea latent natural!" adic2 i,0rac5iu,i-e care, di, a,umite co,sidere,te, ,"au 0ost aduse -a cu,o3ti,52 or/a,e-or de drept sau acestea ,u dispu, de ,ici o i,0orma5ie despre e-e 3i cri&inalitatea ascuns sau tinuit (cri&inalitatea latent artificial! " i,0rac5iu,i a- c2ror 0apt, de3i a 0ost sesi7at or/a,e-or de urm2rire pe,a-2 sau -e este cu,oscut acestora, ,"au 0ost ;,re/istrate 3i, deci, ,"au
P. .i,ate-, ;, .. Bou7at et P. .i,ate-, Tr%ite de drott penal et de criminologie, :om III, Criminologie, .aris, 4a--o7, 19#&, p. 9"10.
&'1
Io, ?a,cea, 0ro<leme de criminologie, Bucure3ti, A@@ 64%CA]I?NA@, 199), p. ''. l<idem, p.'!.
"4"
:raia, .op, Criminologie, C-u<, 192), p. 2)&F Ioa, *heor/hiu, Criminologie, 1oi. I, Bucure3ti, 19 2, p. 99F 8ictor %rsa, Criminologie general%, C-u<, 19)!, p. 222F Io, *heor/hiu"Br2det, op$ cit$, p. ))F Aure- 4i,eu, op$ cit$, p. 2'F KpuMimo"io usi$ A-o0- pe,a. aLaaeM. B.G. LBapaBueBa G ,pod). B.6. &MGG0Ba. Mocraa, r?pGC:, 199!, p. !)F etc.
"44
GerBepGL?B B.C., Ge:BepGL?B B.B., KpuMUHono u!$ MocLBa, G?BBIG rap,er, 199 , p.&&F 8. Bu<or, ?. Be<a,, S. I-ie, S. Casia,, :lemente de criminologie, Chi3i,2u, =Htii,5a=, 199 , p. 1!.
1!1
0ost re0-ectate ;, d2ri-e de seam2 statistice ;, re7u-tatu- ac5iu,i-or i-e/a-e a-e or/a,e-or respecti1e. 8)D9)Cri&inalitatea relevat cupri,de tota-itatea i,0rac5iu,i-or cu,oscute 3i re-e1ate de or/a,e-e <udiciare ce au misiu,ea cu,oa3terii 3i urm2ririi i,0rac5iu,i-or s21;r3ite ;, societate. 6a se su+di1ide ;, cri&inalitatea .nregistrat i cri&inalitatea ascuns sau tinuit (cri&inalitatea latent artificial!) 8)D@)Cri&inalitatea .nregistrat" de,umit2 3i cri&inalitate apare,t2, cupri,de toate ace-e 0apte care par s2 co,stituie i,0rac5iu,i 3i care au 0ost aduse -a cu,o3ti,5a or/a,e-or de urm2rire pe,a-2, 0ii,d ;,re/istrate ;, modu- corespu,72tor. C2i-e pri, care or/a,e-e compete,te iau cu,o3ti,52 despre comiterea u,or aseme,ea 0apte su,t ce-e pre127ute de -e/e (art. 90 C.. a- Repu+-icii Mo-do1a). 4up2 cum se su+;,5e-e/e di, de,umirea ei, crimi,a-itatea apa" re,t2 cupri,de toate ace-e 0apte care, ce- pu5i, ;,tr"o 0a72 i,cipie,t2, pre" 7i,t2 o apare,52 pe,a-2. 4ac2 aceast2 apare,52 se co,0irm2 ori ,u, adic2 dac2 a1em sau ,u de a 0ace cu o i,0rac5iu,e, este datoria or/a,e-or compete,te de a sta+i-i. @a aceast2 opera5ie co,tri+uie at;t or/a,e-e de cercetare pe,a-2 3i a,chet2 pre-imi,ar2 c;t 3i i,sta,5e-e de <udecat2 c;,d cau7e-e a<u,/ ;, 0a5a -or. ;, mu-te ca7uri, dup2 admi,istrarea pro+e-or ,ecesare, or/a,e-e <udiciare pot a<u,/e -a co,c-u7ii co,trare apare,5ei i,i5ia-e, adic2 se constat c2 o parte din faptele .nregistrate nu sunt infraciuni) Acestea su,t ca7uri-e c;,d se co,stat2 c2 ,u e>ist2 0aptu- i,0rac5iu,iiF 0apta ,u este pre127ut2 de -e/ea pe,a-2F 0apta ,u ;,tru,e3te e-eme,te-e co,stituti1e a-e i,0rac5iu,ii "procese-e pe,a-e 0ii,d c-asate ;, +a7a art. ! pu,cte-e 1 3i 2 C.. a- Repu+-i" cii Mo-do1a, iar dac2 aceste ;mpre<ur2ri se descoper2 ;, 0a7a de7+ateri-or <udiciare, procesu- co,ti,u2 p;,2 -a cap2t 3i i,sta,5a de <udecat2 pro,u,52 o se,ti,52 de achitare. 4i, cate/oria dat2 0ac parte de aseme,ea 0apte-e soci" a-me,te pericu-oase comise de persoa,e care ;, mome,tu- s21;r3irii acestora ,"au ati,s ;,c2 1;rsta, -a care, potri1it -e/ii, pot 0i trase -a r2spu,dere pe,a-2 (procese-e por,ite su,t c-asate ;, +a7a art. ! pu,ctu- ! C.. a- Repu+-icii Mo-do1a) 3i 0apte-e pre127ute de -e/ea pe,a-2 care au 0ost comise de per" soa,e ;, stare de irespo,sa+i-itate " procese-e respecti1e 0ii,d c-asate c;,d ," a 0ost do1edit2 participarea persoa,ei -a s21;r3irea 0aptei socia-me,te pe" ricu-oase, c;,d se co,stat2 ;mpre<ur2ri-e pre127ute de art. ! C.. a- Repu+-i" cii Mo-do1a, precum 3i ;, ca7uri-e c;,d di, caracteru- 0aptei 3i starea psihic2 a 02ptuitoru-ui reiese c2 acest su+iect ,u pre7i,t2 u, perico- pe,tru societate sau se pro,u,52 se,ti,5a pri1i,d ap-icarea u,or m2suri de co,str;,/ere cu caracter medica- (a se 1edea art. &01 C.. a- Repu+-icii Mo-do1a). I,0rac5i"
1#2
u,i-e respecti1e co,stituie, ;, opi,ia ,oastr2, a3a",umita cri&inalitate apa( rent neconfir&at) .e,tru u, ,um2r co,sidera+i- de 0apte pe,a-e ;,re/istrate ,u este ide,ti" 0icat2 persoa,a care tre+uie pus2 su+ ;,1i,uire, a,cheta pre-imi,ar2 0ii,d ;, aceste ca7uri suspe,dat2 (a se 1edea art. 1 2 pu,ctu- &) a- p2r5ii ;,t;i C.. aRepu+-icii Mo-do1a. I,0rac5iu,i-e respecti1e co,stituie a3a",umita cri&i( nalitate nedescoperit) ;, s0;r3it, o parte di, i,0rac5iu,i-e ;,re/istrate su,t ace-e 0apte pe,tru comiterea c2rora persoa,e-e 1i,o1ate su,t trase -a r2spu,dere pe,a-2 3i care co,stituie ;, a,sam+-u cri&inalitatea descoperit) A3adar, crimi,a-itatea ;,re/istrat2 (apare,t2) se su+di1ide ;, cri&inalitate descoperit" cri&ina( litate aparent care nu se confir& 3i cri&inalitate nedescoperit) G) Cri&inalitatea descoperit co,5i,e i,0rac5iu,i care 0ac o+iectu- u,or dosare pe,a-e ce au a<u,s -a pu,ctu- ;,ai,t2rii ;,1i,uirii. 6a se su+di1ide ;, cri&inalitate conda&nat 3i cri&inalitate neconda&nat) Crimi,a-itatea ,eco,dam,at2 i,c-ude i,0rac5iu,i-e pe,tru care se co,stat2 e>iste,5a u,or ;mpre<ur2ri care ,u permit tra/erea -a r2spu,dere pe,a-2 cum ar 0i: ;mp-i,i" rea terme,u-ui de prescrip5ie, i,ter1e,5ia am,istiei, ;mp2carea p2r5ii 12t2" mate, cu ;,1i,uitu- " ;, dosare-e care pot 0i por,ite ,umai -a p-;,/erea p2r5ii 12t2mate cu e>cep5ia ca7uri-or pre127ute de partea a doua a art. 9' C.. aRepu+-icii Mo-do1a, decesu- 02ptuitoru-ui etc. (art. ! pu,cte-e &"', #"10 C.. a- Repu+-icii Mo-do1a). 4ac2 ;mpre<ur2ri-e ar2tate ;, pu,cte-e & 3i ' a-e art. ! C.. a- Repu+-icii Mo-do1a (;mp-i,irea terme,u-ui de prescrip5ie, i,ter1e,5ia am,istiei sau persoa,a ;, cau72 a 0ost /ra5iat2) se descoper2 ;, 0a7a de7+ateri-or <udiciare, procesu- co,ti,u2 p;,2 -a cap2t 0ii,d pro,u,5at2 o se,ti,52 de co,dam,are cu me,5iu,ea c2 co,dam,atu- este e-i+erat de pedeaps2. Aceste 0apte pe,a-e pe,tru care 02ptuitorii au 0ost co,dam,a5i, de3i e-i+era5i de e>ecutarea pedepsei, tre+uie i,c-use, dup2 p2rerea ,oastr2, ;, compo,e,5a crimi,a-it25ii co,dam,ate. Crimi,a-itatea ,eco,dam,at2 cupri,de, de aseme,ea, i,0rac5iu,i-e comise de mi,orii a+so-1i5i de r2spu,dere pe,a-2, i,0rac5iu,i-e 02ptuitorii c2rora au 0ost a+so-1i5i de r2spu,dere pe,a-2 datorit2 schim+2rii situa5iei, a+so-1i5i de r2spu,dere pe,a-2 cu tra/erea -a r2spu,dere admi,istrati12, e-i+era5i de r2s" pu,dere pe,a-2 cu ;,credi,5area ce-ui 1i,o1at pe che723ie (art. 10 a-. & 3i ', art '), art. ')1 3i art. !0 C. a- Repu+-icii Mo-do1a). Aceast2 cate/orie de crimi" ,a-itate i,c-ude, ;, opi,ia ,oastr2, 3i ca7uri-e c;,d ,u s"a do1edit participarea ;,1i,uitu-ui -a s21;r3irea i,0rac5iu,ii (a se 1edea art. 1)! pu,ctu- 2 3i art. 22! C.. a- Repu+-icii Mo-do1a), precum 3i i,0rac5iu,i-e, 02ptuitorii c2rora -a mo" me,tu- comiterii acestora erau ;, stare de respo,sa+i-itate, dar ;,ai,te de pro" ,u,5area se,ti,5ei de c2tre i,sta,5a de <udecat2 s"au ;m+o-,21it de o +oa-2 psihic2 care i"a -ipsit de posi+i-itatea de a"3i da seama de ac5iu,i-e -or sau de a 1!&
-e co,duce (art. 11 a-. 2 C. a- Repu+-icii Mo-do1a). Co,sider2m c2 ,u poate 0i acceptat2 opi,ia precum c2 crimi,a-itatea ,eco,dam,at2 ar i,c-ude ca7uri-e de achitare 3i e-i+erare de pedeaps2 pe,a-2 a 02ptuitori-or&'!. Se,ti,5a de achitare se pro,u,52 de i,sta,5a de <udecat2 atu,ci c;,d circumsta,5e-e pre127ute ;, art. ! pu,cte-e 1 3i 2 C.. a- Repu+-icii Mo-do1a se descoper2 -a etapa de7+ateri-or <udiciare. Acestea su,t ca7uri-e c;,d ,u se co,stat2 0aptui,0rac5iu,ii sau 0apte-e comise ,u ;,tru,esc e-eme,te-e co,stituti1e a-e i,0rac5iu,ii 3i deci, dup2 cum am me,5io,at, ,u pot 0i i,c-use ;, compo,e,5a crimi,a-it25ii rea-e. 6-e 0ormea72 ;, a,sam+-u doar o crimi,a-itate apare,t2 ,eco,0irmat2. Nu pot 0i i,c-use ;, compo,e,5a crimi,a-it25ii ,eco,dam,ate ,ici ace-e 0apte, su+iec5ii c2rora au 0ost e-i+era5i de pedeapsa pe,a-2, 0ii,dc2 ;, toate aceste ca7uri i,sta,5a de <udecat2 pro,u,52 o se,ti,52 de co,dam,are, persoa,e-e 1i,o1ate 0ii,d e-i+erate comp-et sau par5ia- doar de e>ecutarea rea-2 a pedepsei pe,a-e. Co,sider2m c2 0apte-e respecti1e su,t o parte compo,e,t2 a crimi,a-it25ii co,dam,ate. /) Cri&inalitatea conda&nat (de,umit2 impropriu 3i crimi,a-itate M<udecat2N sau M-e/a-2N&'#) cupri,de tota-itatea i,0rac5iu,i-or pe,tru care s" au pro,u,5at se,ti,5e de co,dam,are r2mase de0i,iti1e. A3adar, aceast2 cate/orie ,u i,c-ude toate ca7uri-e a<u,se pe ro-u- i,sta,5e-or de <udecat2, ci doar ace-e i,0rac5iu,i care au 0ost determi,ate pri, se,ti,5e de co,dam,are r2mase de0i,iti1e. 4i, acest pu,ct de 1edere de,umirea de Mcrimi,a-itate <udecat2N sau Mcrimi,a-itate -e/a-2N este improprie 3i poate /e,era co,0u7ii. ;, mod 0iresc, proce,tu- crimi,a-it25ii co,dam,ate este mai redus dec;t ace-a a- crimi,a-it25ii ;,re/istrate. Ast0e-, ;, Repu+-ica Mo-do1a ;, a. 2000 au 0ost co,dam,ate 1 &'0 de persoa,e ce co,stituie )# -a sut2 di, ,um2rupersoa,e-or re-e1ate care au comis i,0rac5iu,i (201''). 4i, ,um2ru- persoa" ,e-or co,dam,ate circa '& -a sut2 au 0ost e-i+erate de e>ecutarea pedepsei pe,a-e 3i doar 1) -a sut2 au 0ost co,dam,ate -a pri1a5iu,e de -i+ertate. :oto" dat2, me,5io,2m c2 crimi,a-itatea co,dam,at2 pre7i,t2 o importa,52 deose" +it2 pe,tru cu,oa3terea de c2tre 3tii,5a crimi,o-o/iei a te,di,5e-or 3i caracte" re-or pericu-oase a-e crimi,a-it25ii di, societatea ,oastr2, a particu-arit25i-or a,umitor tipuri i,0rac5io,a-e, a structurii 3i caracteristicii socia-e a crimi,a" -i-or ;, scopu- e-a+or2rii u,or m2suri adec1ate de pre1e,ire 3i com+atere a crimi,a-it25ii rea-e. :otu3i, crimi,a-itatea co,dam,at2 ,u poate repre7e,ta i,dicatoru- cemai 1eridic ;, estimarea crimi,a-it25ii di, 5ara ,oastr2, deoarece, pe de o parte, ea ,u cupri,de i,0rac5iu,i-e care ,"au 0ost ;,re/istrate, i,0rac5iu,i-e
8. Bu<or 3.a, op$ cit$, p. 1#. Io, *heor/hiu"Br2det, op$ cit$, p.) F Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p.21F *heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, op$ cit$, p. &9.
1!'
9::V 9.2. 9.&. 9.'. 9.!. 9.#. 9. .
W I
@@(@BV 9/(9DV
,edescoperite, 0apte-e pe,tru care ;, mod ,e<usti0icat s"a emis o so-u5ie de ,eurm2rire 3i ce-e u,de s"a dispus ;, mod /re3it achitarea i,cu-patu-uiF pe de a-t2 parte su,t i,c-use ;, mod arti0icia- ca7uri-e de co,dam,are de0i,iti12 ,e<usti0icate (erori-e <udiciare). 4i, ce-e re-atate re7u-t2, a3adar, c2 0e,ome,u- crimi,a-it25ii, repre7e,t;,d a,sam+-u- i,0rac5iu,i-or s21;r3ite ;, societatea ,oastr2 ;,tr"o a,umit2 perioad2 de timp, pre7i,t2 aspecte 3i e-eme,te di0erite, ;, 0u,c5ie de re-e1area, desco" perirea 3i e>ami,area acestora ;, <udecat2. Crimi,a-itatea rea-2 dep23e3te de mai mu-te ori ,um2ru- i,0rac5iu,i-or cu,oscute 3i cercetate de c2tre or/a,e-e de drept " adic2 acea parte a ei care este o0icia- ;,re/istrat2 de or/a,e-e respecti1e. @a r;,du- s2u, crimi,a-itatea ;,re/istrat2 dep23e3te partea descoperit2 a ei, iar ,um2ru- i,0rac5iu,i-or descoperite " ,um2ru- 0apte-or socia-me,te pericu-oase, pe,tru comiterea c2rora i,sta,5e-e de <udecat2 pro,u,52 se,ti,5e de co,dam,are. 6ste 3i mai mic ,um2ru- persoa,e-or co,dam,ate -a pri1a5iu,e de -i+ertate (0i/. &). ;, 52ri-e occide,ta-e acest 0apt a 0ost de,umit Me0ectu- p;-,ieiN<' .
9A(9GV */&0
' ! #
Crimi,a-itatea rea-2 (100"120 mii " estimati1) Crimi,a-itatea ;,re/istrat2 (&)2# ) Crimi,a-itatea descoperit2 (2 0 #) .ersoa,e re-e1ate (201'') .ersoa,e co,dam,ate (1 &'0) .ersoa,e co,dam,ate -a pri1a5iu,e de -i+ertate (&1)0)
.6RS?AN6
INARAC]I%N I
Fig) &. Co,tro-u- <uridico"pe,a- asupra crimi,a-it25ii";, Repu+-ica Mo-do1a (dup2 date-e pe,tru a,u- 2000)&')
Ast0e-, ;, teorie 3i practic2 se 0ace deose+ire ;,tre crimi,a-itatea rea-2, Mci0ra ,ea/r2N a crimi,a-it25ii, crimi,a-itatea re-e1at2, crimi,a-itatea ;,re" /istrat2 (apare,t2), crimi,a-itatea descoperit2 3i crimi,a-itatea co,dam,at2
P-BGeeB B.B., op$ cit$, p. 12!. 4ate-e statistice au 0ost se-ectate di, ta+e-e-e d2ri-or de seam2 statistice pe,tru a,u- 2000 a-e &' Mi,isteru-ui A0aceri-or I,ter,e 3i Mi,isteru-ui Pusti5iei di, Repu+-ica Mo-do1a.
&'
1!!
(<udecat2 sau -e/a-2). ;, scopucu,oa3terii dime,siu,i-or 3i caracteristici-or 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- di, 5ara ,oastr2 3i a- re0orm2rii acti1it25ii de ap2" rare a 1a-ori-or socia-e 0u,dame,ta-e co,tra crimi,a-it25ii rea-e, tre+uie -uate ;, co,sidera5ie toate cate/orii-e e>ami,ate mai sus, cu,osc;,d particu-arit25i-e 0iec2reia ;, parte 3i co,e>iu,i-e e>iste,te ;,tre e-e.
!.!. =Ci0ra ,ea/r2= a crimi,a-it25ii 3i ,ecesitatea cu,oa3terii acesteia

Crimi,a-itatea ;,re/istrat2 (apare,t2) repre7i,t2, de re/u-2, ,umai o parte a crimi,a-it25ii s21;r3ite ;, societate, partea ,ecu,oscut2 0ii,d co,sti" tuit2 di, =ci0ra ,ea/r2= a 0e,ome,u-ui crimi,a-it25ii. =Ci0ra ,ea/r2= a crimi" ,a-it25ii, de,umit2 3i =crimi,a-itatea ocu-t2= sau =crimi,a-itatea -ate,t2=, este cercetat2 de crimi,o-o/ie ;, scopucu,oa3terii dime,siu,i-or 3i structu" rii crimi,a-it25ii rea-e, a cau7e-or 3i co,di5ii-or acesteia 3i ;, specia- a- e-a+o" r2rii u,or m2suri e0icie,te de ap2rare a 1a-ori-or socia-e 0u,dame,ta-e ocro" tite de -e/ea pe,a-2 co,tra acestei I0e5e ,e127ute= a crimi,a-it25ii, care poate 0i chiar mai pericu-oas2 decOt i,0rac5io,a-itatea re-e1at2 3i ;,re/istrat2. ;, -iteratura crimi,o-o/ic2 e>ist2 mai mu-te de0i,i5ii a-e crimi,a-it25ii -ate,te. ;, opi,ia ,oastr2, pri, =ci0ra ,ea/r2= a crimi,a-it25ii se ;,5e-e/e to" ta-itatea i,0rac5iu,i-or s21;r3ite ;, cadru- crimi,a-it25ii rea-e , dar ,edescope" rite, ,ere-e1ate 3i, desi/ur, ,e;,re/istrate ;, statistica /e,era-2, imp-icit 3i ;, statistica <udiciar2 pe,a-2 (crimi,a-2)&'9. A-5ii de0i,esc crimi,a-itatea -ate,t2 drept a,sam+-u de 0apte pe,a-e care r2m;, ,ecu,oscute de c2tre or/a,e-e <udiciare&!0. Ast0e-, am+e-e de0i,i5ii determi,2 crimi,a-itatea -ate,t2 ca o tota-itate de i,0rac5iu,i care di, a,umite moti1e ,"au 0ost aduse -a cu,o3" ti,5a or/a,e-or de drept sau acestea ,u dispu, de ,ici o i,0orma5ie despre e-e. :otodat2, de0i,i5ii-e respecti1e ,u i,c-ud ;, compo,e,5a crimi,a-it25ii, i,0rac5iu,i-e a c2ror 0apt, de3i a de1e,it cu,oscut (comp-et sau par5ia-) or/a" ,e-or de urm2rire pe,a-2, ,"au 0ost ;,re/istrate di, a,umite moti1e. 4up2 p2rerea ,oastr2, crimi,a-itatea -ate,t2 cupri,de 3i i,0rac5iu,i-e care 0ii,d de 0apt re-e1ate ,"au ,imerit di, a,umite moti1e ;, date-e statistice o0icia-e&!1. Ga,s Poachim Sch,eider, crimi,o-o/ /erma, , co,0er2 co,ceptu-ui de crimi,a-itate -ate,t2 o accep5iu,e 3i mai -ar/2 co,sider;,d re-ati1 -ate,te 3i
:r. .op, Criminologie, C-u<, 192), p. 2)&F Io, *heor/hiu"Br2det, op. cit, p. ))F Aure4i,eu, op$ cit$, p.2'F etc. &!0 AaaGecoB A.A., KpimuH#9io u! u coi=ua"i<HCui npo=yunaKmuKCi, MocLBa, 19)0, p. 1#'F 6B<ia:?B A., Ma0-opoB G., IloKa3ame"i<nocm< daHH<iu y o"ioeHoii cmamucmuKU I Bec:GGL MrB. Cep. KII",paB?."19#9."Nr.&, p. !9F Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit, p.21F 8a-eria, Cioc-ei, op$ cit, p. 1), etc. KpuMUH#"ioeun$ rioa. pe0-. aLa0-eM. B.G. LBapsiBueBa G ,poc<). B.6. &MMG0Ba. MocLBa, L4pGC:, 199!, p. !)F 8a-eriu Bu<or 3.a., op$ cit$, p$ 1!.
1!#
ace-e i,0rac5iu,i care au 0ost sta+i-ite (re-e1ate) de or/a,e-e de drept sau su,t cu,oscute acestora, dar r2m;, ,edescoperite, 02ptuitorii 0ii,d ,eide,ti" 0ica5i. Aceste i,0rac5iu,i co,stituie a3a",umita parte =ce,u3ie= (semi-ate,t2) a crimi,a-it25ii rea-e sau =s0era -ate,t2 a cariere-or crimi,a-e= 3i are o deo" se+it2 importa,52 crimi,o-o/ic2 -a descoperirea crimi,a-i-or pro0esio,i3ti, a recidi1i3ti-or 3i a-tor i,0ractori pericu-o3i&!2. ;, +a7a a,a-i7ei 1i7iu,i-or di, -iteratura de specia-itate co,sider2m c2 +cifra neagr+ a cri&inalitii poate fi definit ca ansa&blul infraciu( nilor care se co&it efectiv" dar nu sunt incluse .n statistica oficial) +Ci( fra neagr+ a cri&inalitii cuprinde infraciunile necunoscute i ti( nuite (ascunse!AGA) Cri&inalitatea necunoscut ,umit2 3i cri&inalitate latent natural" adic2 care e>ist2 o+iecti1 " repre7i,t2 tota-itatea i,0rac5iu,i-or care au 0ost comise, dar care di, a,umite co,sidere,te ,"au 0ost aduse -a cu,o3ti,5a or/a" ,e-or de drept sau acestea ,u dispu, de ,ici o i,0orma5ie despre e-e. 4ime,si" u,i-e acestei cate/orii de crimi,a-itate su,t determi,ate de u, a,sam+-u de cau7e pri,tre care pot 0i me,5io,ate: 1) atitudi,ea u,or 1ictime care di, mo" ti1e perso,a-e pre0er2 s2 5i,2 ;, tai,2 crime-e s21;r3ite co,tra -orF 2) pasi1ita" tea 3i i,di0ere,5a u,or cet25e,i c2rora -e era cu,oscut 0aptu- s21;r3irii i,0rac5i" u,ii, dar ,im2,ui ,"au comu,icat despre acestaF &) acti1itatea ,esatis0Oc2toare a or/a,e-or de co,tro- 3i re1i7ie, a or/a,e-or de cercetare 3i a,chet2 pe,a-2 pri1i,d re-e1area i,0rac5iu,i-or camu0-ateF ') or/a,e-e de co,tro- ,"au trimis or/a,e-or de po-i5ie 3i procuraturii materia-e-e asupra de-icte-or re-e1ateF !) a+i-itatea u,or i,0ractori care 1reme-,ic poate dep23i capacitatea or/a,e-or statu-ui de a re-e1a ;,trea/a crimi,a-itate s21;r3it2 ;, societateF #) /radude de71o-tare a crimi,a-it25ii or/a,i7ate 3i a crimi,a-it25ii pro0esio,a-e. I, a0ar2 de ace3ti 0actori ;, +a7a c2rora apare =ci0ra ,ea/r2= a crimi,a-it25ii, se cu,oa3te 3i i,du-/e,5a cu-pa+i-2 a u,or 0u,c5io,ari pu+-ici, (=corup5ia acestor 0u,c5io,ari care di, cau7a i,su0icie,5ei remu,era5iei " spu,e -oa, :a,o1icea,u " su,t 0or5a5i s2 0ure sau s2 primeasc2 mit2, ceea ce -e per1erte3te caracteru- 3i -e compromite presti/iu-=&!' ,ecesar com+aterii crimi,a-it25ii). Cri&inalitatea tinuit de,umit2 3i cri&inalitate latent artificial" adic2 determi,at2 su+iecti1 " repre7i,t2 a,sam+-u- i,0rac5iu,i-or care, de3i au 0ost a,u,5ate or/a,e-or de urm2rire pe,a-2, sau -e su,t cu,oscute aces" tora, di, di0erite moti1e ,"au 0ost i-ustrate ;, date-e statisticii o0icia-e a cri" mi,a-it25ii. 6>iste,5a acestei cate/orii de crimi,a-itate se e>p-ic2 0ie pri, ,ee>ami,area dec-ara5ii-or pri1itoare -a i,0rac5iu,i-e comise , 0ie pri, apre"
%-Ga0t,ep r.G., KpuMUH#"ioeun, MocLBa, Dhg$$ rpB,,a MI-porpeccN MZGGBepcN, 199', p. 12'.
"#"
KpuMUH#9ioauH$ rio0-peM. A.G. 0-o<iroB?0i, MocLBa, GG?.A"M"G?.MA, 199 , p. 1&!.

"#4
I. :a,o1icea,u, Criminalitatea 4n >om/nia dup% ultimele statistici, Bucure3ti, 1909, p. 2&F RomO,ia su+ raport mora-, Bucure3ti, 1910, p. ''"'), cit. de I. *heor/hiu"Br2det, op$ cit$, p. )).
1!
cierea i,corect2 a 0aptei, 0ie pri, -uarea u,ei deci7ii procesua-e /re3ite, i," c-usi1 re0eri,5a /re3it2 -a artico-e-e Codu-ui procesua- pe,a-, 0ie c2 ,"a 0ost comp-etat2 0i3a de e1ide,52 primar2 a i,0rac5iu,ii, 0ie pri, comiterea /re3e" -i-or de ca-cu- -a ce,tra-i7area 3i /ruparea date-or statistice 3i chiar pri, de" 0ectarea ma3i,i-or e-ectro,ice de ca-cu-. %,eori crimi,a-itatea -ate,t2 arti0i" cia-2 este determi,at2 de ;,c2-carea pri,cipii-or de e1ide,52 a i,0rac5iu,i-or. ;, /e,era-, aceast2 parte a =ci0rei ,e/re= a crimi,a-it25ii este 3i re7u-tatui,te,5iei 3i imprude,5ei, a -ipsei de pro0esio,a-ism a ace-ora care su,t o+-i" /a5i s2 -upte cu crimi,a-itatea. ? a,umit2 i,0-ue,52 asupra acestui tip de crimi,a-itate o au 3i su+iec5ii care o0er2 date statistice or/a,e-or ierarhice superioare 3i mi<-oace-or mass"media. %,eori ace3ti su+iec5i ;3i pu, drept scop i-ustrarea mi,ci,oas2 a sporirii sau reducerii ,um2ru-ui totade i,0rac" 5iu,i, cre3terea ,um2ru-ui de i,0rac5iu,i descoperite etc. 6>iste,5a =ci0rei ,e/re= a crimi,a-it25ii /e,erea72 u, 3ir de co,seci,5e ,e/ati1e: este de,aturat2 ima/i,ea dime,siu,i-or 3i structurii rea-e a crimi,a-i" t25ii, a 1o-umu-ui 3i caracteru-ui pre<udicii-or cau7ate cet25e,i-or, or/a" ,i7a5ii-or 3i societ25ii ;, a,sam+-uF se ;mpiedic2 re-e1area circumsta,5e-or care 0a1ori7ea72 comiterea i,0rac5iu,i-orF ,u este respectat pri,cipiu- i,e1ita+i-it25ii pedepsei ceea ce creea72 -a cet25e,ii cu comportame,t i,co,sta,t, precum 3i -a i,0ractori, opi,ia precum c2 ,u 1a 0i pedepsit dac2 1a comite i,0rac5iu,iF este -imitat2 posi+i-itatea de a pro,ostica crimi,a-itatea 3i a e-a+ora m2suri e0icie,te de pre1e,ire 3i com+atere a acesteia. Aprecieri-e date de e>per5i pri1i,d raportu- di,tre i,0rac5iu,i-e ;,re/istrate 3i -ate,te su,t ce-e mai di1erse 3i co,stituie 1:&,1:! sau chiar 1:10. Cea mai popu-ar2 este compararea crimi,a-it25ii rea-e cu u, ais+er/ di, care doar 1[) se a0-2 -a supra0a52. Sa1a,5ii di, S%A presupu, c2 dac2 ci0ra o0icia-2 a crimi,a-it25ii ;, 5ara -or este e/a-2 cu 1&"1! mi-ioa,e a,ua-, atu,ci =ci0ra ,ea" /r2= a acesteia co,stituie &0 mi-ioa,e 3i mai mu-t&!!. :otodat2, este ,ecesar s2 me,5io,2m c2 u,e-e cate/orii de i,0rac5iu,i su,t mai -ate,te, iar a-te-e, dimpotri12, mai pu5i, -ate,te. Aceasta depi,de de parti" cu-arit25i-e cate/orii-or co,crete de i,0rac5iu,i, precum 3i de atitudi,ea statu-ui 3i co,duita popu-a5iei, care ,u ;,totdeau,a ;,3tii,5ea72 or/a,e-e compete,te despre i,0rac5iu,i-e s21;r3ite. Ast0e-, mai pu5i, -ate,te su,t i,0rac5iu,i-e /ra1e, ;, specia- omoruri-e 3i 12t2m2ri-e i,te,5io,ate /ra1e a i,te/rit25ii corpora-e, de aseme,ea 0urturi-e di, apartame,te, r2pirea mi<-oace-or de tra,sport auto etc.
Kpu"uuH#9ioeua$ 6los$ pen$ a>a,eM. B.G. LB0-psBueBa G ,poi<). B.6. &iC,G0Ba. MocLBa, I?.GC:, 199!, p. !).
1!)
;, Repu+-ica Mo-do1a a,ua- su,t ;,re/istrate &!0"'00 de omoruri, dar 3i aceast2 ci0r2 ,u este rea-2. Aceasta se e>p-ic2 ;, primu- r;,d pri, 0aptu- c2 o +u,2 parte di, omoruri su,t ca-i0icate de c2tre or/a,u- de a,chet2 (3i trimise ;, <udecat2) ca 12t2m2ri i,te,5io,ate /ra1e a i,te/rit25ii corpora-e, urmate de moartea 1ictimei. Aceasta se 0ace ;, scopu- ame-ior2rii i,dici-or crimi,a-it25ii, ;, a- doi-ea r;,d, ;, u-timii a,i spore3te ,um2ru- persoa,e-or disp2rute 02r2 urm2 3i date ;, c2utare. Cercet2ri-e e0ectuate ;, +a72 de e3a,tio, m2rturisesc c2 circa o <um2tate di, aceste persoa,e su,t omor;te. Mu-t mai ascu,se pe,tru or/a,e-e <udiciare su,t 0urturi-e ,u prea mari, mituirea, 1io-uri-e, e1a7iu,i-e 0isca-e etc. Gu-i/a,ismu- este o i,0rac5iu,e diri<at2, adic2 ci0re-e acesteia pot 0i u3or ma<orate sau reduse di, di0erite moti1e care ,u corespu,d a+so-ut i,terese-or -uptei cu crimi,a-itatea. ;, scopu- rea-i72rii cu succes a -uptei cu crimi,a-itatea este ,ecesar s2 0ie cu,oscute propor5ii-e, structura 3i caracteru- rea- a- acesteia, de aceea este deose+it de importa,t s2 0ie sta+i-ite (ce- pu5i, apro>imati1) dime,siu,i-e =ci0rei ,e/re= a crimi,a-it25ii. 6>ist2 u, 3ir de metode care permit sta+i-irea apro>imati12 a raportu-ui di,tre i,0rac5iu,i-e ;,re/istrate 3i -ate,te. 8)DA)Anali-a co&parativ a unor indici statistici) 4e e>emp-u, compararea ,um2ru-ui de omoruri, 12t2m2ri corpora-e /ra1e, 12t2m2ri corpora-e mai pu5i, /ra1e 3i 12t2m2ri corpora-e u3oare ;,re/istrate. .e parcursu- mai mu-tor dece,ii, dup2 date-e +irouri-or de e>perti72 medico"-e/a-2 s"a sta+i-it c2 u,ei persoa,e c2reia i"au 0ost cau7ate 12t2m2ri corpora-e /ra1e ;i re1i, dou2 3i mai mu-te persoa,e c2rora -e"au 0ost cau7ate 12t2m2ri corpora-e mai pu5i, /ra1e 3i 1&"22 persoa,e c2rora -e"au 0ost produse 12t2m2ri u3oare, ;,totdeau,a ,um2ru- persoa,e-or c2rora -e"au 0ost cau7ate -e7iu,i corpora-e /ra1e a dep23it ,um2ru- cada1re-or cu sem,e de moarte 1io-e,t2, i,c-usi1 a omoruri-or&!#. Arec1e,t, a,a-i7a date-or statisticii crimi,a-e de,ot2 c2 aceast2 piramid2, co,0irmat2 pe parcursumu-tor a,i, este i,1ersat2, adic2 ,um2ru- omoruri-or ;,re/istrate este mai mare dec;t a 12t2m2ri-or corpora-e mai pu5i, /ra1e 3i chiar dec;t a 12t2m2ri-or u3oare. 9.)'.6ste ra5io,a-, de aseme,ea, ca ;, cadru- studiu-ui 0i3e-or de e1ide,52 primar2, dosare-or pe,a-e, materia-e-or 3i sesi72ri-or despre i,0rac5iu,i-e comise s2 0ie a,a-i7at2 i,terco,e>iu,ea di,tre ,um2ruomoruri-or s21;r3ite cu i,te,5ie di, /e-o7ie, r27+u,are, ceart2 etc. 3i ,um2ru- 12t2m2ri-or corpora-e cau7ate di, ace-ea3i moti1e. 6 ,ecesar s2 se aprecie7e oportu,itatea 3i -e/a-itatea reac5io,arii -a dec-ara5ii 3i comu,ic2ri pri1itoare -a +2t2i 3i cau7area -e7iu,i-or corpora-e. Me,5io,2m c2 cercet2ri-e crimi,o-o/ice rea-i7ate m2rturisesc c2 circa )0 -a sut2 di, omoruri-e s21;r3ite cu i,te,5ie su,t precedate de a-te acte 1io-e,te 3i ame,i,52ri.
KpuMunono usi$ A-oape0-. A.G. 0-o<iroBo0i, Mocma, GG?.A"M"G?.MA, 199 , p. 1&#.
1!9
A,a-i7a me,5io,at2 mai sus poate 0i ap-icat2 3i -a cercetarea i,0rac5iu,i" -or co,tra propriet25ii, ;, specia- a raportu-ui ;,tre sustra/eri-e ;, propor5ii mari (deose+it de mari) 3i a-te sustra/eri. 6ste importa,t ca -a a,a-i7a date-or statistice s2 0ie -uate ;, co,sidera5ie materia-e-e co,troa-e-or departame,ta-e 3i a ce-or e0ectuate de procuratur2. Se c-ari0ic2, ;, specia-, ce proce,t di, i,0rac5iu,i-e ;,re/istrate ;, a,u- cu" re,t ;- co,stituie i,0rac5iu,i-e di, a,ii precede,5i, -uate ;, e1ide,52 ;, urma co,troa-e-or respecti1e. 8)DG)Anali-a co&parativ a datelor statisticii cri&inale" a statisticii cu privire la delictele de drept civil" contraveniile ad&inistrative i .nclcrile de disciplin) Su,t a,a-i7ate ;, a,sam+-u (;,tr"o co,e>iu,e) materia-e-e or/a,e-or de me,5i,ere a ordi,ii de drept, a <udec25i-or, or/a,e-or de co,tro- 3i or/a,i7a5ii-or de protec5ie a drepturi-or omu-ui. 8)D/)Co&pararea datelor statisticii cri&inale cu declaraiile" petiiile" co&unicrile despre infraciuni" adresate ,u ,umai or/a,e-or de drept, dar 3i mi<-oace-or mass"media, precum 3i a-tor or/a,i7a5ii. 9.) ..e,tru re-e1area =ci0rei ,e/re= a crimi,a-it25ii este uti-i7at2 3i &etoda aprecierii date de e,peri) ;, ca7uri-e ,ecesare su,t i,1ita5i c;5i1a e>per5i ;, scopu- compar2rii opi,ii-or acestora. 9.)).=Ci0ra ,ea/r2= a crimi,a-it25ii poate 0i re-e1at2, de aseme,ea, cu a<utoru- sondajelor sociologice) Cercet2ri-e socio-o/ice respecti1e tre+uie s2 0ie rea-i7ate de crimi,o-o/i sau su+ co,ducerea metodic2 a acestora, 0ii,dc2 pe,tru e-a+orarea corect2 a chestio,are-or este importa,t s2 se 5i,2 seama de meca,ismucrimi,a-it25ii -ate,te. ;, +a7a so,da<e-or repre7e,tati1e a-e popu-a5iei su,t i,1esti/ate, de re/u-2, 1ictime-e pro+a+i-e a-e i,0rac5iu,i-or (1ictimi7area) 3i martorii pro" +a+i-i. @a aprecierea date-or o+5i,ute ;, re7u-tatu- so,da<u-ui este ,e1oie s2 se 5i,2 seama de 0aptu- c2 e-e ,u pot 0i comparate ;, mod direct cu date-e sta" tisticii crimi,a-e di, urm2toare-e moti1e: 1) date-e pri,cipa-e a-e statisticii re0-ect2 ,um2ru- i,0rac5iu,i-or, iar pri, so,da< su,t re-e1ate persoa,e-e 12" t2mateF 2) 1ictime a-e u,ei si,/ure i,0rac5iu,i pot 0i mai mu-te persoa,eF &) cet25e,ii pot estima /re3it di, pu,ct de 1edere <uridic 0apte-e s21;r3ite ;m" potri1a -or. Chestio,are-e uti-i7ate ;, scopu- cercet2rii 1ictimi72rii (i,c-usi1 a ce-ei -ate,te) a cet25e,i-or co,5i,, de o+icei, urm2toare-e ;,tre+2ri: 1. 2. A5i de1e,it 4"1oastr2 1ictim2 a 1reu,ei i,0rac5iu,i pe parcur su- a,u-ui 2000J 1 " 4aF 2 " NuF & " Nu"mi ami,tescF 4ac2 da, atu,ci i,dica5i ce 0e- de i,0rac5iu,e 3i cum a5i proce datJ
9/:
In=rac1iunea
Am dec-arat po-i5iei, a-tor or/a,e de me,5i,ere a ordi,ii de drept 01
Cau7area 12t2m2ri-or corpora-e (ce 0e-J I,dica5i) B2taia sistematic2, tortura 8io-uAurtuPa0u:;-h2ria Gu-i/a,ismu6scrocheria ;,3e-area c-ie,5i-or
Am comu,icat or/a,i7a5ii-or ,e/u1er,a" me,ta-e, mass" mediei, or/a,e-or de co,tro02
Am po1estit rude-or, cu,oscu5i-or, dar o0icia,"am comu,icat ,im2,ui 0&
I, /e,ere, ,"am po1estit ,imic ,im2,ui
0'
0! 09 1& 1 21 2! 29 &&
0# 10 1' 1) 22 2# &0 &'
0 11 1! 19 2& 2 &1 &!
0) 12 1# 20 2' 2) &2 &#
9.)9.;, ca7u- dac2 4"1oastr2 ,"a5i comu,icat or/a,e-or de me,5i" ,ere a ordi,ii de drept despre i,0rac5iu,e, atu,ci de ce a5i pro" cedat ast0e-J .............................................................................. 9.90.;, ca7 dac2 4"1oastr2 a5i comu,icat or/a,e-or de drept despre i,0rac5iu,e, atu,ci care a 0ost reac5ia acestoraJ 9.91." I,0rac5iu,ea a 0ost descoperit2 3i 1i,o1atu- a 0ost pedepsitF 9.92." I,0rac5iu,ea ,"a 0ost descoperit2F 9.9&." 4ec-ara5ia mea ,"a 0ost primit2F 9.9'." N"am 0ost i,0ormat (2) despre re7u-tate-e e>ami,2rii dec-ara5iei me-eF ! " A-tce1a (i,dica5i)................................................................ A,a-i7a r2spu,suri-or -a aceste 3i a-te ;,tre+2ri o0er2 o i,0orma5ie i,tere" sa,t2 despre Mci0ra ,ea/r2N a crimi,a-it25ii 3i cau7e-e ei. So,da<u- socio-o/ic permite s2 se compare ,um2ru- tota- (rea-) de 1ictime a-e di0erite-or i,0rac" 5iu,i 3i ,um2ru- persoa,e-or care s"au adresat or/a,e-or de drept. %,eori respo,de,tu- este ;,tre+at dac2 a 0ost ,umai e- sau au 0ost 3i mem+rii 0ami" -iei -ui 1ictime a-e i,0rac5iu,i-or pe parcursu- a,u-ui trecut. ;, aceste ca7uri este ca-cu-at 3i coe0icie,tu- 1ictimit25ii 0ami-ii-or pe +a7a date-or so,da<u-ui. 1#1
Su,t e0ectuate de aseme,ea so,da<e socio-o/ice cu scopu- de a sta+i-i dac2 respo,de,5ii au comis 1reo dat2 i,0rac5iu,i 3i ce 0e- de i,0rac5iu,i au s21;r3it (Mse-0"report"sur1eBsN). Aceste cercet2ri empirice au 0ost rea-i7ate pe,tru prima dat2 ;, S%A -a ;,ceputu- a,i-or '0, apoi ;, 52ri-e sca,di,a1ice " -a s0;r3itu- a,i-or !0 3i ;,ceputu- a,i-or #0 ai seco-u-ui a- KK"-ea&! . Me,5io,2m c2 so,da<e-e de acest 0e- ;, S%A au a,ticipat cercet2ri-e di, dome,iu1ictimo-o/iei. .rimu- so,da< a 0ost e0ectuat de crimi,o-o/u- Austi, @. .orter0ie-d ;, statu- :e>as (19'&), 0ii,d chestio,at2 o /rup2 de stude,5i 3i stu" de,te di, co-e/iu 3i o /rup2 de de-i,c1e,5i " mi,ori trimi3i ;, <udecat2. Am" +e-or /rupuri -e"a 0ost pus2 ;,tre+area dac2 au comis 1reo dat2 ;, 1ia5a -or u,e-e sau a-te de-icte, de,umiri-e acestora 0ii,d ;,-ocuite pri, ,o5iu,i o+i3,u" ite. S"a do1edit c2 am+e-e /rupuri s21;r3eau u,e-e 3i ace-ea3i 0apte pedepsite ;, mod pe,a-, dar stude,5ii 3i stude,te-e -e comiteau ,u at;t de 0rec1e,t. bservaia i e,peri&entul ;, scopure-e12rii =ci0rei ,e/re= a crimi,a-it25ii u,eori este uti-i7at2 3i &etoda observaiei) Crimi,o-o/u-, pe,tru a co-ecta o i,0orma5ie precis2, poate participa ,emi<-ocit -a comiterea 0aptei i,0rac5io,a-e. Cercet2torupoate e0ectua o+ser1a5ia asupra i,0rac5iu,ii ,eparticip;,d ,emi<-ocit -a s21;r3irea acesteia. 4e e>emp-u, e- poate urm2ri u, 0urt di, ma/a7i,, 0ii,d ascu,s dup2 u, perete de stic-2 cu tra,spare,52 u,i-atera-2 sau uti-i7;,d o camer2 de -uat 1ederi ascu,s2 etc. Me,5io,2m, ;,s2, c2 ap-icarea metodei o+ser1a5iei at;t cu participarea ,emi<-ocit2 a cercet2toru-ui c;t 3i 02r2 partici" parea acestuia, co,tra1i,e o+-i/a5iei pri,cipa-e a crimi,o-o/u-ui de a ,u admite comiterea 0apte-or i,0rac5io,a-e care pot 0i pre1e,ite sau de a ;mpie" dica termi,area i,0rac5iu,ii dac2 aceasta a ;,ceput de<a 0ii,d 3i o ;,c2-care a pri,cipii-or etico"3tii,5i0ice . ;, 52ri-e occide,ta-e este uti-i7at2 3i &etoda e,peri&ental) Ga,s Poachim Sch,eider ;, -ucrarea sa =Crimi,o-o/ie= (19) ) descrie dou2 di, aceste e>perime,te : 6r+ard B-a,Ee,+ur/, crimi,o-o/ /erma,, ;, scop de e>perime,t, ;, sec5ia de autodeser1ire a u,ui supermarEet di, ora3u- Arei+ur/ a e0ec" tuat mai mu-te =0urturi= ;, 7i-e-e -ucr2toare ;,tre ore-e 1!00"1)00, 0o-o" si,d pe,tru comiterea acestora doi =ho5i= cu c;te u, o+ser1ator pe,tru 0iecare di, ei. Admi,istra5ia sec5iei respecti1e a 0ost pre1e,it2 despre acest e>perime,t 3i a dat co,sim52m;,turea-i72rii acestuia. .erso,a-ude deser1ire a- sec5iei ,"a 0ost, ;,s2, i,0ormat despre e>perime,t. Scopue>perime,tu-ui era de a sta+i-i /radude risc c2ruia este supus u, ho5 de
I%GaBaep r.G., op$ cit$, p. 12#"12 . I<idem, p. 1&1.
/)
1#2
ma/a7i, a1;,d u, comportame,t =,orma-=. =Aurturi-e= erau s21;r3ite ,eiscusit cum ar 0ace"o u, ho5 ,ee>perime,tat. Ac5iu,i-e =ho5i-or= 3i o+ser1atori-or erau strict sta,dardi7ate. =Go5ii= a1eau i,dica5ii precise "ce m2r0uri s2 cumpere 3i ce m2r0uri s2 0ure. 4up2 0iecare e>perime,t, at;t =ho5u-= c;t 3i o+ser1atoru- ;,tocmeau i,depe,de,t u,u- 0a52 de a-tuc;te u, proces 1er+a- despre ac5iu,i-e ;,trepri,se. Nici u,u- di, ce-e '0 de =0urturi= ,"a 0ost descoperit. Cu succes au 0ost termi,ate &9 de =0ur" turi=, ,umai ;, timpu- comiterii u,uia di, =0urturi= autoru- a re,u,5at s2" 1 rea-i7e7e di, moti1u- c2 a 0ost o+ser1at. =Aurtu-= respecti1, de ase" me,ea, ,"a 0ost descoperit pur 3i simp-u a 0ost ;mpiedicat2 termi,area acestuia. 6ste i,teresa,t 0aptu- c2 a-5i cump2r2tori au o+ser1at comiterea a dou2 =0urturi=, dar ,ici u,u- di, =ho5i= ,"a 0ost de,u,5at. .e parcursua dou2 -u,i, ci,ci crimi,o-o/i cump2rau ;, 7i-e-e -ucr2toare produse a-ime,tare ;, 2 2 de ma/a7i,e di, 8ar3o1ia. 4up2 0iecare cump2r2tur2, mar0a era 1eri0icat2 mi,u5ios ;, ce m2sur2 corespu,de ca-it25ii 3i ca,tit25ii. :otodat2, era comparat pre5u- ade12rat cu ce- achitat. 4i, '&& de cump2r2turi rea-i7ate, &'0 sau 9 -a sut2 au 0ost de0icitare pe,tru cump2r2tor. Nici ca,titatea, ,ici ca-itatea m2r0uri-or ,u corespu,deau pre5u-ui achitat. A3adar, cump2r2torii au 0ost ;,3e-a5i. . Anali-a co&parativ a irurilor statistice) Su,t a,a-i7ate mi,u5ios 3iruri-e de date pe,tru o a,umit2 perioad2 de timp di, statistica <uridic2, i,c-usi1 crimi,a-2 3i 3iruri-e de date pe,tru ace" ea3i perioad2 de timp di, statistica eco,omic2, socia-2, demo/ra0ic2, socia-" cu-tura-2. Re7u-tate-e a,a-i7ei =ci0rei ,e/re= a crimi,a-it25ii pot de1e,i u, temei pe,tru e0ectuarea u,or co,troa-e pri1i,d -e/a-itatea e>ami,2rii dec-ara5ii-or 3i comu,ic2ri-or despre i,0rac5iu,i, pri1i,d -e/a-itatea cercet2rii pre-imi,are 3i e>ami,2rii <udiciare a a,umitor cate/orii de dosare pe,a-e, pri1i,d i,te," si0icarea propa/a,dei <uridice etc. =Ci0ra ,ea/r2= a crimi,a-it25ii este o pro+-em2 comp-e>2 3i poate 0i so-u5i" o,at2 ,umai -a ,i1e- mu-tidiscip-i,ar. Cercetarea apro0u,dat2 3i mu-ti-atera-2 a meca,ismu-ui acesteia 1a permite sta+i-irea dime,siu,i-or, cepu5i, apro>imati1e, a-e crimi,a-it25ii rea-e di, 5ara ,oastr2 3i e-a+orarea u,or m2suri adec1ate de pre1e,ire 3i com+atere a acestui 0e,ome, a,tisocia-.
1#&
CA.I:?@%@ 8I .R?B@6M6 .RI8IN4 46:6RMINAR6A HI CA%$A@I:A:6A CRIMINA@I:a]II #1. %,e-e particu-arit25i a-e cau7a-it25ii ;, societatea uma,2
1 Societatea uma,2 este u, sistem pe,tru care su,t caracteristice, de re/u-2, legitile statistice) Ast0e-, u, -oc ese,5ia- ;, societate re1i,e proceselor probabile i .nt.&pltoare care se supu,, de aseme,ea, 3i -e/i-or cau7a-it25ii. 2. Societatea uma,2 este u, siste& .n de-voltare" c2ruia ;i su,t caracte ristice u, 3ir de co,tradic5ii i,ter,e: ;,tre stabilitate 3i sc%i&bare> ;,tre proprietile .ntregului i ale ele&entelor co&ponente> ;,tre ten dina siste&ului spre ec%ilibru i i&pactele de de-ec%ilibrare) 4e aceea, raporturi-e cau7a-e, ;,tr"u, ast0e- de sistem, su,t deose+it de comp-icate, i,sta+i-e 3i se caracteri7ea72 pri, mu-tip-e -e/2turi i,1erse. 9.9!.I, ca-itate de cau7e 3i e0ecte ;, societatea uma,2 se pre7i,t2 ,u o+iec" te-e materia-e, dar, de re/u-2, procesele i strile sociale" relaiile din( tre oa&eni) 9.9#.4ac2 ;, ,atur2 3i ;, dome,iu- teh,icii, de -a cau72 se tra,smite e0ectu-ui su+sta,5a, e,er/ia, i,0orma5ia, atu,ci ;, societatea uma,2 ;,tre 0e,ome,ucau72 3i 0e,ome,u- e0ect se sta+i-esc predomi,a,t legturi in( for&aionale) 9.9 .@e/2turi-e cau7a-e ;, societate, de re/u-2, trec pri, co,3tii,5a oame,i-or 3i se e>prim2 ;, scopuri-e 3i moti1e-e comport2rii acestora. Cau7a-itatea ;, mediu- socia- se ma,i0est2 pri,tr"u, lan co&plicat al interaciunilor dintre obiectiv i subiectiv" ca u, a,sam+-u de di1erse meca,isme ce cupri,d i,di1idu-, /rupuri-e socia-e 3i societatea ;, a,sam+-u cu 0e,ome,e-e 3i procese-e ei eco,omice, po-itice 3i spiritua-e. 9.9).Cau7a-itatea ;, societate se ma,i0est2 -a ,i1e- socia- /e,era(0i-o7o0ic)F de /rup (socio-o/ic) 3i i,di1idua- (psiho-o/ic). Aceste trei ,i1e-uri a-e cau7a-it25ii se caracteri7ea72 pri, propriet25i 3i ;,su3iri di0erite 3i totodat2 ;,tre e-e e>ist2 -e/2turi reciproce: e-eme,te-e ,i1e-u-ui i,0erior persist2 3i ;, cadru- ,i1e-u-ui mai superior 3i se supu, -e/it25i-or acestuia 3i ;, ace-a3i timp ,i1e-u- superior ,u poate 0i redus -a ,i1e-u- i,0erior.
1#'
#.2 4etermi,area 3i cau7a-itatea crimi,a-it25ii " co,cept 3i D particu-arit25i

.ro+-ema determi,2rii 3i cau7a-it25ii crimi,a-it25ii este u,a di, pro+-e" me-e"cheie 3i ce-e mai comp-icate ;, 3tii,5a crimi,o-o/iei. Abordarea cau( -al a cri&inalitii presupu,e re-e1area (descoperirea) ;, m2sura posi+i" -it25i-or a ;,tre/u-ui a,sam+-u de circumsta,5e e>ter,e 3i i,ter,e care au u, a,umit impact asupra 0e,ome,u-ui a,tisocia-. Mode-u- de a+ordare respec" ti1 ,u se -imitea72 ,umai -a e,umerarea 0actori-or, dar re-e12 meca,ismui,terac5iu,ii acestora asupra 0e,ome,u-ui cercetat. Ast0e-, pe,tru or/a,i7a" rea -uptei cu crimi,a-itatea este importa,t ,u at;t co,statarea e>iste,5ei u,ei -e/2turi ;,tre o a,umit2 circumsta,52 3i comportame,tu- i,0rac5io,a-, c;t sta+i-irea caracteru-ui acestei -e/2turi, adic2 care ma,i0est2ri a-e acestei de" termi,a,te, ;, a,sam+-u cu care a-5i 0actori 3i ;, ce 0e- de situa5ii, /e,erea72 comportame,tu- crimi,a-. I, cadru- oric2rei cercet2ri crimi,o-o/ice, ;,tre etapa cu,oa3terii, apre" cierii crimi,a-it25ii 3i etapa or/a,i72rii com+aterii 0e,ome,u-ui studiat, este ,ecesar2 etapa re-e12rii determi,2rii 3i cau7a-it25ii crimi,a-it25ii. %,eori, se propu,e de a se ;,cepe cercetarea crimi,o-o/ic2 a,ume cu sta+i-irea cau7e" -or 3i co,di5ii-or, dar ;, acest ca7 apare ;,tre+area: a-e cui cau7e 3i co,di5ii, a-e c2rui a,ume tip i,0rac5io,a-, a-e c2ror a,ume te,di,5e a-e crimi,a-it25iiJ Cercetarea 3tii,5i0ic2 a procese-or de determi,are 3i cau7a-itate a crimi,a-i" t25ii este deose+it de importa,t2 pe,tru mode-area 3i pro,osticarea 0e,ome,u-ui crimi,o/e,, e-a+orarea m2suri-or de i,0-ue,52 asupra acestuia. A3adar, cerceta" rea determi,2rii 3i cau7a-it25ii crimi,a-it25ii este +a7a 3tii,5i0ic2 pe,tru or/a,i7a" rea -uptei cu acest 0e,ome, socia-me,te pericu-os. No5iu,ea cea mai /e,era-2 care caracteri7ea72 apari5ia 0e,ome,e-or cercetate este deter&inarea (deri12 di, -ati,escu- YdeterminareY " de" termi,a). I, -im+a romO,2 =a determi,a= ;,seam,2 a prici,ui apari5ia sau de71o-tarea u,ui 0e,ome,F a cau7a&!9. 4etermi,ismu- recu,oa3te -e/2tura /e,era-2 0ireasc2 di,tre 0e,ome,e, adic2 co,sider2 c2 orice 0e,ome, este -e/at de a-te 0e,ome,e care au -oc ;, trecut, 0ii,d determi,at de e-e&#0. *e( ter&inarea este" deci" intercone,iunea general" interaciunea .ntre obiecte" feno&ene i procese) .ri, urmare, u, a,umit 0e,ome, (de e>em" p-u, crimi,a-itatea) ,u apare si,/ur de -a si,e, ;, a0ara rea-it25ii ;,co,<ur2" toare, dar, dimpotri12, este -e/at de aceasta, 0ii,d /e,erat de 0actori 3i cir" cumsta,5e co,crete.
8asi-e Bre+a,, Eic1ionar general al lim<ii rom/ne, Bucure3ti, 6d. Htii,5i0ic2 3i 6,cic-opedic2, 19) , p. 2)0. MUK duKnuouap de ZI8io3oHOIue$ LMiiGiCB, Lap:G M?PiaoBeG!icL&, 1990, p. ').
1#!
Cercetarea procesu-ui determi,2rii u,ui a,umit 0e,ome, co,st2 ;, sta+i-i" rea 0actori-or co,cre5i care ;- /e,erea72, ;- co,di5io,ea72 sau ;,tr"u, a-t mod i,0-ue,5ea72 asupra acestuia. .ri, ,o5iu,ea de factor ;,5e-e/em c2 0e,ome,urespecti1 are o a,umit2 importa,52, i,0-ue,52 asupra des023ur2rii sau asupra re7u-tate-or u,ui proces. Co,ceptu- dat ,u preci7ea72 ;,s2 ;, ce co,st2 im" porta,5a ori i,0-ue,5a 0actoru-ui. ;, crimi,o-o/ie ,o5iu,ea de 0actor este uti-i" 7at2 pe,tru descrierea (e,umerarea) tuturor sau a mu-tor 0e,ome,e care au i,0-ue,52 asupra crimi,a-it25ii. Aceast2 ,o5iu,e este simi-ar2 cu ,o5iu,ea de circumsta,52 sau determi,a,t2. 4eci, factorii (circu&stanele sau deter&i( nantele! cri&inalitii sunt feno&enele care influenea- asupra acesteia. ;, -iteratura crimi,o-o/ic2 ,o5iu,ea de 0actori ai crimi,a-it25ii este co,creti7at2 0ii,d uti-i7at 0rec1e,t conceptul de cau-e i condiii ale cri( &inalitii care este de0i,it ca u, sistem de 0e,ome,e socia-e ,e/ati1e, ca" racteristic u,ei a,umite societ25i, care determi,2 0e,ome,u- a,tisocia- ca e0ect a- -or. Ast0e-, se su+-i,ia72 c2 3tii,5a crimi,o-o/iei studia72 cau7e-e crimi,a-it25ii 3i co,di5ii-e care 0a1ori7ea72 acest 0e,ome, a,tisocia-&#1. Lu7,e5o1a N.A. sus5i,e c2 ,o5iu,ea de cau7e 3i co,di5ii a-e crimi,a-it25ii este simi-ar2 cu ,o5iu,ea de determi,a,te crimi,o/e,e&#2. .rocesu- determi,2rii crimi,a-it25ii repre7i,t2 pri, si,e o i,terac5iu,e comp-icat2 a di0erite-or tipuri de -e/2turi: cau7a-e, 0u,c5io,a-e, statistice, -e/2turi a-e st2ri-or etc. *ependena funcional re0-ect2 co,corda,5a o+iecti12, para-e-ismu- ;, coe>iste,5a 3i schim+area a doi 0actori. 4e e>emp-u, sporirea 3oma<u-ui /e" ,erea72 co,comite,t at;t cre3terea 0urturi-or c;t 3i reducerea ,i1e-u-ui capa" cit25ii de cump2rare. 6ste c-ar c2 ;,tre reducerea ,i1e-u-ui capacit25ii de cump2rare 3i sporirea 0urturi-or e>ist2 o depe,de,52, dar aceast2 depe,de,52 ,u este cau7a-2 ci 0u,c5io,a-2, deoarece am+e-e 0e,ome,e su,t deri1ate a-e 3oma<u-ui. Legtura statistic re0-ect2 schim+area 1a-orii u,ui a,umit 0actor sau 0e,ome, ;, 0u,c5ie de "schim+area a-tuia. 4e e>emp-u, cre3terea ,um2ru-ui de i,0rac5iu,i ;, 0u,c5ie de sporirea ,um2ru-ui popu-a5iei, ,i1e-u-ui ur+a,i" 72rii etc. ? 0orm2 particu-ar2 a -e/2turii statistice este dependena corelativ) ;, ca-itate de +a72 -a sta+i-irea acesteia se ia 1a-oarea medie a 0actoru-ui, 0e" ,ome,u-ui. 4ac2 se co,stat2 c2 distri+uirea u,ui 0e,ome, este direct pro" por5io,a-2 cu distri+uirea a-tuia, atu,ci core-a5ia poart2 u, caracter po7iti1,
KpiiMUH#"io itH B rio0- pe a$ B.G. LBap;iBueBa, B.6. &MGG?Ba, MocLBa, L4pGC:, 199!, p. 22. KpuMUHono usi I 6lo"! pea. 6.B. Lopo#e0iGGL?Ba, G.ct>. LB&GeuoB?G G GM. MGG+L?BCLoro, MocLBa, ML)pG0-G'eCLaa <iG:epa:BpaN, 19)), p. !F KpuMimono uH I Uo"! pe0-. G.?. LB&GeuoB?G G TM$ MGG+L?BCLoro, MocLBa, G&PI"B? M?CL. ZG":a, 199', p. .
1##
<&r dac2 este i,1ers propor5io,a-2 " atu,ci core-a5ia are caracter ,e/ati1. Coe0icie,tude core-a5ie 1aria72 de -a 0 p;,2 -a 1, 3i cu c;t 1a-oarea acestuia este mai aproape de 1, cu at;t este mai puter,ic2 -e/2tura ;,tre 0e,ome,e. Legtura strilor se caracteri7ea72 pri, aceea c2 o stare a u,ui a,umit 0e,ome, ;, mome,tu- dat, ;, a,umite co,di5ii 1a determi,a ;, mod ,ecesar starea acestui 0e,ome, ;, a-t mome,t. 4e e>emp-u, crimi,a-itatea ;, struc" tura c2reia o cot2"parte sporit2 re1i,e i,0rac5io,a-ismu-ui mi,ori-or, ;, co," di5ii-e u,ei -upte i,e0icie,te cu acesta, 1a determi,a ;, mod si/ur, peste '"10 a,i, o ast0e- de stare a crimi,a-it25ii, ;, care /reutatea speci0ic2 a recidi" 1ismu-ui 1a 0i sporit2. Cau-alitatea (-e/2tura cau7a-2) este tipu- pri,cipa- de determi,are. =.ri,cipiu- cau7a-it25ii co,stituie ,uc-eu- doctri,ei despre determi,ism=&#&. Aceasta se e>p-ic2 pri, 0aptu- c2 pri,cipiu- cau7a-it25ii ,u ,umai co,stat2 depe,de,5a di,tre di0erite 0e,ome,e, dar 3i sta+i-e3te caracteru- acestei de" pe,de,5e care co,st2 ;, aceea c2 u, 0e,ome, (cau7a) ;, a,umite co,di5ii /e,erea72 a-t 0e,ome, (e0ectu-). .utem a0irma c2 cau-abilitatea este coninutul intern al deter&inrii" esena acesteia" deoarece ,umai raportu- cau7a-, spre deose+ire de a-te -e" /2turi di,tre 0e,ome,e, r2spu,de -a ;,tre+area de ce 3i cum s"a produs e1e" ,ime,tu-. A3adar, cau-alitatea este o for& a interaciunii dintre feno&ene i procese" este tipul principal de deter&inare i repre-int prin sine leg( tura obiectiv" genetic (adic acea legtur care generea-" produce anu&ite feno&ene din altele! dintre dou feno&ene; cau- i efect) Ca" u7a-itatea este studiat2 0ii,d uti-i7ate urm2toare-e cate/orii: =cau72, co,di5ie, e0ect=F raportu- =cau72 " e0ect=F -a,5 cau7a-F sistem cau7a-F raportu- ;,tre co,di5ie 3i cau72, co,di5ie 3i e0ectF -e/2tura i,1ers2 ;,tre e0ect 3i cau72 sau ;,tre e0ect 3i co,di5ii. ;, cadru- cercet2rii crimi,o-o/ice su,t mai ;,t;i re-e1ate toate depe," de,5e-e core-ati1e ;,tre crimi,a-itate (tipu- i,0rac5io,a-) 3i a-te 0e,ome,e. Ast0e-, su,t sta+i-i5i to5i 0actorii (determi,a,te-e) care i,0-ue,5ea72 asupra crimi,a-it25ii. Acest -ucru este uti-, dar i,su0icie,t, 0ii,dc2 ,u determi,2 ;, ce 0e- de raport se /2sesc 0actorii cu crimi,a-itatea, tipu- i,0rac5io,a- sau i,0rac5iu,ea co,cret2: su,t aceste determi,a,te cau7e sau ,umai co,di5ii etc. 4e aceea, dup2 aceast2 etap2 de cercetare, este ,ecesar ca pe +a7a a,a-i7ei ca,titati1"ca-itati1e s2 0ie re-e1ate a,ume -e/2turi-e cau7a-e di, toate aceste depe,de,te core-ati1e.
ITpuHi=un demepMUHU3Mal I-oa pe"i$ i@*>. AcLGGa, Capa:?B, 19)&, p. 21.
1#
Cau-a este 0e,ome,u- care ;,totdeau,a preced2 3i produce sau /e,e" rea72 a-t 0e,ome, " efectul) @a cercetarea -e/2turii cau7a-e are -oc di0ere," 5ierea 1eri/ii =cau72 " e0ect= ;,tr"u, -a,5 cau7a- ,e;,trerupt. Ast0e-, 0iecare cau72 ;3i are cau7a sa, iar 0iecare e0ect este ;, ace-a3i timp drept cau72 pe," tru a-t e0ect (0i/. ').
............. (Cau72 @ ............... ..........]]]BY )(leg%tura T.................... l_, 6 0 e c X C a u72)55WH39ect< Cau72.: d m 6 0e c tD k .............. TC g g (cau al% H]................ .............. ..............
A i/. ' . S ch em a 5u -a, -ui cau 7a-
Cau7e ale cri&inalitii su,t 0e,ome,e-e socia-"psiho-o/ice care ,e" mi<-ocit /e,erea72, reproduc crimi,a-itatea 3i i,0rac5iu,ea. Acestea su,t tradi5ii-e, mora1uri-e, depri,deri-e, i,terese-e ,e/ati1e, moti1a5ia de,aturat2 care su,t str2i,e ideo-o/iei, psiho-o/iei 3i sistemu-ui de 1a-ori domi,a,te ;, societatea ,oastr2. Ce-e mai 0rec1e,te cau7e a-e i,0rac5iu,i-or su,t: -2comia (a1iditatea), para7itismu-, a/resi1itatea a,tiuma,2, ,a5io,a-ismu-, ,e/-i<area re/u-i-or securit25ii 3i -i,i3tii pu+-ice, ,echi+7ui,5a 3i irespo,sa+i-itatea 0a52 de e>ecutarea a,umitor o+-i/a5ii. Cau7a 0e,ome,u-ui crimi,a-it25ii ,u este o ;,sumare aritmetic2 simp-2 a moti1e-or tuturor i,0rac5iu,i-or co,crete. 6a repre7i,t2 pri, si,e o ca-itate i,te/ra-2 ,ou2. :otodat2, moti1a5ia i,0rac5iu,i-or co,crete ,u poate 0i opus2 cau7e-or 0e,ome,u-ui crimi,a-it25ii. %,ii autori co,sider2 c2 cau72 a crimi" ,a-it25i ;, a,sam+-u este 0e,ome,u- socia-"psiho-o/ic de,umit moti1a5ie so" cia-2 crimi,o/e,2&#'. A-5ii sus5i, c2 crimi,a-itatea ca 0e,ome, socia- este /e,erat2 de cau7e di, dome,iu- e>iste,5ei socia-e 3i cau7e di, dome,iuco,3tii,5ei socia-e care se /2sesc ;,tr"o i,terac5iu,e comp-icat2 3i i,te,s2. 4etermi,atoare su,t cau7e-e di, dome,iu- e>iste,5ei socia-e 3i a,ume +a7a eco,omic2&#!. I,terac5iu,ea Mcau72"e0ectN este posi+i-2 doar ;, pre7e,5a a,umitor con( diii" adic2 a u,ui a,sam+-u de 0e,ome,e, circumsta,5e care ;,so5esc 3i 0a" 1ori7ea72 sau dimpotri12, 0r;,ea72 producerea e0ectu-ui. Ast0e-, co,di5ii a-e crimi,a-it25ii su,t 0e,ome,e-e care ,u /e,erea72 crimi,a-itatea 3i i,0rac5i" u,ea, dar co,tri+uie, ;,-es,esc, i,te,si0ic2 apari5ia 3i rea-i7area cau7ei acestora. 4up2 co,5i,utu- -or, cau7e-e poart2 u, caracter predomi,at socia-" psiho-o/ic, iar co,di5ii-e pot 0i 3i eco,omice, po-itice, demo/ra0ice, ideo-o" /ice, <uridice, de diri<are, or/a,i7a5io,a-e etc. 4e e>emp-u, sca,da-uri-e 3i
&#' L B&G eu oBH a $HÎ $, I9pod"ieM <i K p uM im o no uH ecK # _t dem epM Muna ocLi=uu$ B a, M rB, 1 9)', p. !2 . L B7ipaB ueB B .G n pm ., uH H # cm t e K p uM tm o no M ocraa, uu$ L )pm , G ecL aa <iG reparBp a, 1 9#), p. & .
1#)
+2t2i-e sistematice di,tre p2ri,5i 0a1ori7ea72 0ormarea -a copii a a/resi1it25ii, cru7imii care pot de1e,i mai t;r7iu cau7a s21;r3irii de c2tre ace3tia a i," 0rac5iu,i-or de 1io-e,52. Su+cu-tura -a care apar5i,e i,di1idu- poate s2"i 0or" me7e acestuia ast0e- de ca-it25i ca -2comia, e/oismu- de /rup, a/resi1itatea, ,esocoti,5a 3i -ipsa spiritu-ui de r2spu,dere de dra/u- u,or satis0ac5ii de scurt2 durat2 etc. care pot, de aseme,ea, de1e,i cau7e a-e comiterii i,0rac5i" u,i-or de c2tre d;,3ii. 4etermi,a,te-e crimi,o/e,e co,stituie u, sistem ;, cadru- c2ruia disti," /em, dup2 meca,ismu- ac5iu,ii, dou2 cate/orii de e-eme,te: cau7e-e 3i co,di" 5ii-e care se ma,i0est2 at;t -a ,i1e-u- crimi,a-it25ii ;, a,sam+-u, c;t 3i -a ,i1e-u" ri-e a,umitor tipuri i,0rac5io,a-e 3i i,0rac5iu,ii co,crete. Cau7e-e 3i co,di5ii-e i,0rac5iu,i-or co,crete su,t e-eme,tu- primar a- sistemu-ui crimi,o/e,. Me," 5io,2m c2 cau7e-e 3i co,di5ii-e se a0-2 ;,tr"o i,terac5iu,e comp-icat2. Co,di5i" i-e si,/ure ,u pot /e,era crimi,a-itatea 3i totodat2, cau7a 02r2 co,di5ii ,u poate ,ici s2 apar2, ,ici s2 se rea-i7e7e.
#.&. Ni1e-uri-e cau7a-it25ii 0e,ome,u-ui i,0rac5io,aCau7a-itatea (0e,ome,e-or socia-e poate 0i cercetat2 -a ,i1e-u- socia- /e" ,era- (0i-o7o0ic), de /rup (socio-o/ic) 3i i,di1idua- (psiho-o/ic). A+ordarea respecti12 are o importa,52 deose+it2 pe,tru ;,5e-e/erea cau7e-or i,0rac5iu,ii co,crete 3i crimi,a-it25ii ;, a,sam+-u. @a ,i1e-u- i,di1idua- este studiat &ecanis&ul co&porta&entului infracional individual" personalitatea fptuitorului i cau-ele faptei acesteia) @a ,i1e-uri-e mai superioare (0i-o7o0ic 3i socio-o/ic) su,t cercetate starea" structura i tendinele cri&inalitii .n ansa&blu" cau7e-e acesteia, precum 3i a,umite tipuri de infraciuniA//) %,ii autori su,t de p2rerea c2 ,u e>ist2 o cau72 /e,era-2 (de +a72, pri," cipa-2) care ar e>p-ica e>hausti1 etio-o/ia crimi,a-it25ii ;, co,di5ii co," crete&# . A-5ii sus5i, c2 poate 0i admis2 e>iste,5a u,ei cau7e /e,era-e a cri" mi,a-it25ii c;,d cau7a-itatea 0e,ome,u-ui este a,a-i7at2 -a cemai superior ,i1e- " ,i1e-u- socia- /e,era- sau 0i-o7o0ic&#). 4e3i cau7e-e crimi,a-it25ii su,t di0erite ;, 0u,c5ie de 0orma5iu,ea socia-"eco,omic2, de co,di5ii-e istorice co,crete, ;,totdeau,a -a +a7a acestora se a0-2 contradiciile sociale obiective)
LB[ip;iBueB B.G., reHe3uc npecmy8ienuH$ #num KpuMiiH#"io unecK#2o ModemtpoeaHUH$ MocLBa, ??.ZM, GG?.A"M, 199), p. 11. KpuMUHono im I H#> o#m. peM. A.G. 0-ouroB?G. MocLBa, G&0-. rpB,,a GG_t>.AM" GopMa, 199 , p. 1)0. LBapaBueB B.G., op$ cit$, p. 11.
9/8
Cau7a /e,era-2 a crimi,a-it25ii ;, societ25i-e cu eco,omie de pia52 (ca" pita-iste) su,t urm2toare-e co,tradic5ii: co,tradic5ia ;,tre mu,c2 3i capita-F di1i7area societ25ii ;, +o/a5i 3i s2raciF co,tradic5ia ;,tre scopuri-e dec-arate 3i mi<-oace-e accesi+i-e ma<orit25ii cet25e,i-or pe,tru ati,/erea acestora. ;, 0osta %RSS drept cau72 /e,era-2 a crimi,a-it25ii putea 0i co,siderat2 co,tra" dic5ia ;,tre ,ecesit25i-e rea-e (materia-e 3i spiritua-e) a-e oame,i-or 3i posi" +i-it25i-e -or -imitate de c2tre sistemu- admi,istrati1 de coma,d2. Ni1e-u- 0i-o7o0ic de e>p-icare a cau7a-it25ii 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a- este co,creti7at 3i deta-i7at ;, co,ti,uare pri, ,i1e-u- socio-o/ic. @a acest ,i1esu,t a,a-i7ate: structura socia-2 a societ25iiF procese-e 3i 0e,ome,e-e co," crete di, s0era eco,omic2, po-itic2, socia-2 3i spiritua-2 care determi,2 cri" mi,a-itatea. @a +a7a structurii socia-e a societ25ii co,tempora,e se a0-2 di1i7iu,ea mu,cii care co,di5io,ea72 e>iste,5a a,umitor deose+iri ;,tre /rupuri-e soci" a-e. Structura socia-2 creat2, di0ere,5ia72 oame,ii dup2 0orme-e 3i dime,siu" ,i-e propriet25ii, ,i1e-u- de cu-tur2, co,di5ii-e de 1ia52, /e,er;,d totodat2 i,terese 3i comportame,te di0erite a-e acestora. Aceste comportame,te care su,t orie,tate spre rea-i7area scopuri-or 3i i,terese-or 0oarte di0erite a-e oa" me,i-or, pot 0i at;t -e/a-e c;t 3i i-e/a-e 3i chiar i,0rac5io,a-e. Caracteru- com" portame,tu-ui uma, este determi,at de 0aptu- dac2 societatea creea72 co," di5ii pe,tru ca oame,ii s2"3i rea-i7e7e scopuri-e pri, mi<-oace -e/a-e sau este i,di0ere,t2, sau chiar ;mpiedic2 acestui proces po7iti1. ;, 0iecare societate mediu- socia-, compo,e,5a popu-a5iei 3i re-a5ii-e ;,tre oame,i s;,t speci0ice. Cercet2ri-e socio-o/ice (crimi,o-o/ice) o0er2 posi+i" -it25i pe,tru a sta+i-i cau7e-e 3i co,di5ii-e ade12rate care determi,2 crimi,a" -itatea ;,tr"o 5ar2 a,ume. ;, co,di5ii-e perioadei de tra,7i5ie, de cri72 socia-2 tota-2 este ,ecesar de a acorda o ate,5ie deose+it2 situa5iei eco,omice di0i" ci-e di, 5ara ,oastr2, i,te,si0ic2rii co,trastu-ui di,tre s2raci 3i +o/a5i, redu" cerii puterii de stat, distru/erii orie,t2ri-or 1a-orice po7iti1e, dec2derii mo" ra-it25ii 3i ,i1e-u-ui de cu-tur2. Schim+area or;,duirii socia-e produce de7or" /a,i7are ;, s0ere-e eco,omic2, socia-2 3i spiritua-2, determi,2 sporirea ma" ,i0est2ri-or a,tisocia-e 3i a crimi,a-it25ii. Sistemu- <uridic ,u"3i rea-i7ea72 pe dep-i, 0u,c5ii-e, a dec27ut autoritatea 3i, pri, urmare, puterea de pre1e,ire a -e/ii. Cri7a di, s0ere-e socia-2 3i spiritua-2 se re0-ect2, +i,e;,5e-es, 3i asupra cau7e-or comportame,tu-ui i,0rac5io,a- i,di1idua-. I,0rac5iu,ea co,cret2 este u,itatea primar2 a crimi,a-it25ii. Asupra com" portame,tu-ui i,0rac5io,a- i,di1idua- ;3i e>ercit2 i,0-ue,5a to5i 0actorii, ra" porturi-e 3i depe,de,5e-e me,5io,ate pe,tru ,i1e-uri-e 0i-o7o0ic 3i socio-o/ic a-e cau7a-it25ii crimi,a-it25ii. Numai c2 ace3tia su,t 3i mai mu-t co,creti7a5i 3i trec ;,tr"o 0orm2 psiho-o/ic2, e>p-ic;,d scopuri-e 3i moti1e-e comport2rii
1 0
i,0ractoru-ui. Acesta este ce- de"a- trei-ea ,i1e- " nivelul pri&ar (psi%olo( gic! a- a,a-i7ei crimi,o-o/ice a cau7a-it25ii. 4up2 cum s"a mai me,5io,at, cau7e 3i co,di5ii a-e comportame,tu-ui i," 0rac5io,a- i,di1idua- su,t urm2toare-e /rupuri de 0e,ome,e: 1) orie,t2ri-e a,tisocia-e a-e u,or a,umite persoa,eF 2) co,di5ii-e mediu-ui sociacare au 0ormat aceste orie,t2riF &) di0erite-e situa5ii co,crete de 1ia52 care, i,terac5io,;,d cu tr2s2turi-e perso,a-it25ii, /e,erea72 ac5iu,i-e crimi,a-e. C-asi0icarea respecti12 a cau7e-or comportame,tu-ui i,di1idua- i,0rac5io,a,u poate 0i uti-i7at2 pe,tru u, ,i1e- mai superior de a+strac5ie " -a cercetarea cau7e-or crimi,a-it25ii ;, a,sam+-u. Ae,ome,e-e me,5io,ate tre+uie s2"3i /2" seasc2 -ocuri-e corespu,72toare ;, structura re-a5ii-or socia-e ;, a,sam+-u. Ast" 0e-, primu- /rup de 0e,ome,e " orie,t2ri-e a,tisocia-e, apar5i, s0erei co,3tii,5ei socia-e, iar a- doi-ea 3i a- trei-ea /rup de 0e,ome,e " co,di5ii-e mediu-ui sociacare a 0ormat orie,t2ri-e a,tisocia-e 3i situa5ii-e de 1ia52, se i,c-ud predomi,a,t ;, cadru- s0erei e>iste,5ei socia-e.
#.'. A+ordarea cau7a-it25ii ;, crimi,o-o/ie

;, -iteratura crimi,o-o/ic2 su,t re0-ectate patru &odaliti de e,plicare a cau-alitii) Aceste patru moda-it25i su,t e1ide,5iate de 0i-oso0i ca u,i1er" sa-e, 0ii,d uti-i7ate ;, di1erse dome,ii de cu,oa3tere. Aiecare di, aceste mo" de-e are u, ro- speci0ic 3i este caracteristic a,umitor etape a-e cercet2rii. ;, di0erite perioade de de71o-tare a crimi,o-o/iei 3tii,5i0ice domi,2 u,e-e sau a-te mode-e de e>p-icare a cau7e-or crimi,a-it25ii. 9) Modelul condiional (factorial! de e,plicare a cau-alitii) .ri, cau72 se ;,5e-e/ co,di5ii-e ,ecesare 3i su0icie,te pe,tru e0ectu- dat sau tota-itatea cir" cumsta,5e-or care au determi,at e0ectu-. Autorii uti-i7ea72 co,ceptude 0actor (circumsta,52) dar ,u de cau7e 3i co,di5ii. ;, -ucr2ri-e crimi,o-o/ice su,t e,umera5i 0actorii sau circumsta,5e-e care i,0-ue,5ea72 asupra crimi,a-it25ii. 4isti,/em dou2 moda-it25i a-e a+ord2rii co,di5io,a-e a cau7a-it25ii "mode-u- &onofactorial 3i mu-ti0actoria-. ;, cadru- &odelului &onofactorial comportame,tu- i,0rac5io,a- este -e/at de u, si,/ur 0actor, ;, raport cu care este sta+i-it2 depe,de,5a statis" tic2. 4e e>emp-u, ;,tre sporirea crimi,a-it25ii patrimo,ia-e 3i cre3terea pre" 5uri-or -a p;i,e ca i,dicator a- sporirii mi,imu-ui de e>iste,52. Mu-te teorii despre etio-o/ia crimi,a-it25ii pu, acce,tu- pe u, si,/ur proces sau 0e,ome, (i,struirea, a,omia socia-2, di0ere,5ierea socia-2 etc.) a+so-uti7;,d de 0apt u, a,umit 0actor, chiar dac2 acesta este compus. Modelul &ultifactorial a 0ost ;,temeiat 3i de71o-tat de c2tre repre7e,ta,5ii 3co-ii po7iti1iste ita-ie,e, domi,;,d ;, 3tii,5a crimi,o-o/iei p;,2 -a ;,ceputu- dece,iu-ui # a- seco-u-ui a- KK"-ea. ;, cadru- acestui mode- este sta+i-it2 tota-itatea 0actori-or care i,0-ue,5ea72 asupra crimi,a-it25ii. Nu su,t e1ide,5ia5i ;,s2 0actorii dup2 /ra" 1 1
du- de i,0-ue,52 asupra crimi,a-it25ii, ,u su,t e1ide,5iate, de aseme,ea, cau". 7e-e 3i co,di5ii-e (0i/. !):
Factor Factor Factor Factor l
Factor Criminalitatea H
-
Factor
Fig)S) Schema &odelului co,di5io,a- sau 0actoria-
;, 0u,c5ie de tota-itatea a,a-i7at2, u,ii autori disti,/ a3a",umita cau72 co&ple, i cau- specific) Co,ceptude cau72 comp-e>2 este propus de Ludria15e1 8.N. pri, care se ;,5e-e/e tota-itatea circumsta,5e-or ;, raport cu care apare i,e1ita+i- e0ectu- dat . Lu7,e5o1a N.A. preci7ea72 c2 cau7a comp-e>2 este tota-itatea 0e,ome,e-or socia-e di0erite dup2 caracteru- 3i & 0 meca,ismu- ac5iu,ii -or care determi,2 crimi,a-itatea @) Modelul tradiional de e,plicare a cau-alitii) ;, cadru- mode-u-ui repecti1, pri, cau72 se ;,5e-e/e u, impact 0or5at di, e>terior care /e,erea72 i,0rac5iu,ea 3i crimi,a-itatea. A+ordarea tradi5io,a-2 este uti-i7at2 -a a,a-i7a cau7e-or i,0rac5iu,ii co," crete sau a u,or a,umite cate/orii de i,0rac5iu,i. Ast0e-, Har/orodsEii M.4. scrie: =Cau7e-e i,0rac5iu,ii co,crete su,t ace-e 0or5e acti1e care st;r,esc -a su+iec5i i,terese 3i moti1e de a o comite=& 1. Mi,Eo1sEii *.M. sus5i,e c2 i,sti/area di, partea ce-or maturi este u,a di, cau7e-e ,emi<-ocite a-e s21;r" 3irii i,0rac5iu,i-or de c2tre mi,ori& 2. 8ictimitatea persoa,e-or este, de aseme,ea, u,a di, cau7e-e crimi,a-it25ii. Ast0e-, 1o, Ga,s Poachim Sch,ei" der su+-i,ia72 c2 1ictima i,0rac5iu,ii este u, e-eme,t ese,5ia- ;, procese-e de apari5ie a i,0rac5iu,ii 3i de co,troasupra crimi,a-it25ii& &. A3adar, spre deose+ire de mode-u- co,di5io,a-, ;, cadru- mode-u-ui tradi5io" ,a- cau72 ,u este o oarecare circumsta,52 e>ter,2, ci o circumsta,52 care ;m"
LB[ipGBueB B.G., ITpuHUHHocm< $$$ op$ cit$, p. 10. & 0 LB&GeuoBa G.?., `"iaccuHpuKauun npuiUH npecmynHocmu e KpuMunono uu$il Bo,poc+i mBGeGGG ,pec:B,Goch G #opt#C c Gero. MocLBa, 19 !, p. #0. &1 I-IapropoACLG0i M$9F$, .9pecmynH#cm<, ee npuuuHLaeGGe. P-eGirarpa,, 19##, p. &0. &2 MGG6L?BCLGG r.M, ;, KpuMUH#9io un$ MocLBa, 19#), p. 29&"29'.
"7"
I%Ga0t0-ep r.M., op$ cit$, p. &'9.
1 2
pi,/e, adic2 u, 0actor ;, ac5iu,e (0i/. #). ;, crimi,o-o/ie mode-u- tradi5io,apractic ,"a 0ost uti-i7at de u,u- si,/ur. A+ordarea respecti12 a cau7a-it25ii este, de re/u-2, ;m+i,at2 cu a+ordarea mu-ti0actoria-2.
Impactul =actorului e!tern Criminalitatea
Ai/. #. Schema mode-u-ui tradi5io,a-
A) Modelul tradiional ( dialectic de e,plicare a cau-alitii Co,0orm acestui mode- cau72 su,t toate 0e,ome,e-e care /e,erea72 e0ectudat. ? cate/orie de +a72 a mode-u-ui tradi5io,a-"dia-ectic este ,o5iu,ea de ca( u- ne&ijlocit sau apropiat a infraciunii) Cu7,e5o1a N.A., Saharo1 A.B., Rati,o1 A... 3i Carpe5 @I. me,5io,ea72 c2 cau7a respecti12 are ,atur2 su+iec" ti12 3i se e>prim2 pri, tr2s2turi-e perso,a-it25ii. A+ordarea tradi5io,a-"dia-ectic2 ,u cupri,de ;,tre/u- meca,ism a- com" p-e>u-ui cau7a-, e1ide,5ii,d totu3i ;, cadru- acestuia 0actorii o+iecti1i 3i su+iecti1i, co,comite,t pre7e,t;,d i,0-ue,5a -or ca 0ii,d succesi12 3i u,i-ate" ra-2: =co,di5ii-e materia-e de 1ia52 determi,2 co,3tii,5a socia-2, iar ea -a r;,du- s2u, crimi,a-itatea= (0i/. ).
Condi1iile materiale Con;tiin1a social% Criminalitate
Ai/. . Schema mode-u-ui tradi5io,a-"dia-ectic
B) Modelul interacionist de e,plicare a cau-alitii) Co,0orm acestui mode-, pri, cau72 a comportame,tu-ui i,0rac5io,a- 3i crimi,a-it25ii se ;,5e" -e/e i,terac5iu,ea ;,tre mediu 3i perso,a-itatea 02ptuitoru-ui. Mode-u- precede,t de e>p-icare a cau7a-it25ii ,u ia ;, co,siderare c2 -a apari5ia comportame,tu-ui i,0rac5io,a- se ma,i0est2 co,comite,t 3i co,di5i" i-e e>ter,e 3i ca-it25i-e perso,a-e. 4eci, asupra comportame,tu-ui i,0rac5io" ,a- i,0-ue,5ea72 ,u ,umai co,di5ii-e mediu-ui e>iste,te ;, trecut 3i care au -2sat ampre,te ;, co,3tii,5a uma,2, dar 3i co,di5ii-e ,oi care au ap2rut 3i ;,cep s2 ac5io,e7e ;, situa5ia precrimi,a-2 (0i/. )).
1 &
Condiiile mediului extern
Con tiina social In!raciunea "ituaia concret de viat
Fig) ). Schema mode-u-ui i,terac5io,ist
#.!. C-asi0icarea cau7e-or 3i co,di5ii-or crimi,a-it25ii

4etermi,a,te-e crimi,o-o/ice su,t 0oarte 1ariate dup2 co,5i,utu- 3i ,atura -or, ,i1e-ude i,0-ue,52, impactu- produs asupra 0e,ome,u-ui cercetat etc. I, scopucu,oa3terii 3tii,5i0ice 3i practice a cau7e-or 3i co,di5ii-or crimi,a-it25ii este ,ecesar2 o a,umit2 c-asi0icare a acestora. :otodat2, me,5io,2m c2 pro+-ema c-asi0ic2rii cau7e-or 3i co,di5ii-or crimi,a-it25ii ;, 3tii,5a crimi,o-o/ic2 este discuta+i-2. Aceasta se e>p-ic2, pe de o parte, pri, 0aptu- c2 ;,su3i 0e,ome,u- este comp-icat, 0ii,d co,stituit di, di1erse i,terco",ec5iu,i 3i i,terdepe,de,5e, iar pe de a-t2 parte, pri, comp-e>itatea deose+it2 3i a -e/2turi-or e>ter,e a-e acestuia cu a-te 0e,ome,e. %,ii autori propu, o c-asi0icare a cau7e-or 3i co,di5ii-or crimi,a-it25ii, dup2 ,atura acestora, ;, obiective 3i subiective (*her5e,7o, A.A., H-iapoci,iEo1 A.S., Ludria15e1 8.N. etc.) Cau-e obiective ale cri&inalitii su,t co,tradic5ii-e co,crete a-e e>iste,5ei socia-e, di, cadru- re-a5ii-or eco,omice 3i socia-e care /e,erea72 moti1a5ia a,tisocia-2. Condiiile obiective su,t de0icie,5e-e or/a,i7a5io,a-e, <uridice 3i teh,ice care 0a1ori7ea72 ac5iu,ea cau7e-or o+iecti1e 3i su+iecti1e a-e i,0rac5iu,i-or. Cau-e subiective ale cri&inalitii su,t a,umite e-eme,te a-e psiho-o/iei socia-e care se e>prim2 pri, ,ecesit25i-e, i,terese-e, scopuri-e, moti1e-e, 1a-ori-e mora-e 3i co,3tii,5a <uridic2 de,aturat2 a persoa,e-or care comit i,0rac5iu,i. Condiiile subiective su,t particu-arit25i-e demo/ra0ice 3i so"cia-" psiho-o/ice a-e popu-a5iei (tr2s2turi de caracter, temperame,tu-, 1;rsta, se>uetc.)& '. A-5i autori pu, -a +a7a c-asi0ic2rii determi,a,te-or crimi,o-o/ice co,ceptu0i-o7o0ic de cau- co&ple, " a,sam+-ututuror circumsta,5e-or
[5cuiroBa A.G., LopoSe0tGGL?B 6.B., LBap0-BueB B.G., riar,cpa I#2UU$
"7 4
coeemcKoii KpuMUH#9io uu$ MocLBa, 19)!, p) ''. MocLBa, 19)!, p. ''.
I:?B B.B.,
IToH=imu!
1 '
care determi,2 apari5ia e0ectu-ui, 3i co,ceptude cau- specific" adic2 circumsta,5e-e co,crete care determi,2 e0ectu-& !. ;, scopu- e>p-ic2rii cau7e-or crimi,a-it25ii, ;, crimi,o-o/ia occide,ta-2 a 0ot e-a+orat2 a3a",umita =teorie a 0actori-or= ca 0e,ome,e care /e,erea72 i,0rac5io,a-itatea. S"a ;,ceput e,umerarea acestor 0actori 02r2 a se 5i,e seama de importa,5a, meca,ismu- de ac5iu,e 3i impactu- -or asupra crimi" ,a-it25ii. %,ii specia-i3ti au e1ide,5iat 200"2'0 de 0actori care determi,2 0e,ome,u- a,tisocia-. :otu3i, ma<oritatea crimi,o-o/i-or au respi,s teoria respecti12, iar socio-o/u- america, 6. Suther-a,d a ,umit"o drept u, cata-o/ cu 1a-ori i,compara+i-e& #. 4up2 coninut" disti,/em urm2torii 0actori crimi,o/e,i: eco,omici, po" -itici, ideo-o/ici, socia-"psiho-o/ici, demo/ra0ici, de or/a,i7are 3i diri<are, teh,ici 3i <uridici& . Aactorii crimi,a-it25ii su,t c-asi0ica5i, de aseme,ea, ;, dou2 /rupuri mari: e,terni (eco,omici, po-itici, <uridici, de or/a,i7are, psi" ho-o/ici, medica-i, teh,ici) 3i interni (recidi1ismu- crimi,a-, pro0esio,a-ismucrimi,a-, autoor/a,i7area crimi,a-2, sti/mati7area, tradi5ii-e crimi,a-e)& ). P. .i,ate- c-asi0ica 0actorii crimo,o/e,i ;, 0actori geografici" econo&ici" culturali i politiciAE8) ;, materia 0actori-or /eo/ra0ici, autoru- 0ace re0erire -a cercet2ri-e statisticie,i-or *uerrB 3i Vuete-et care au 0ormu-at =-e/ea termic2 a crimi,a-it25ii=, -a co,c-u7ii-e -ui 6. de *ree0 care co,0irm2 =-e/ea termic2= 3i mai a-es -a studii-e america,e care sus5i, urm2toare-e: temperatura a0ectea72 echi-i+ru- emo5io,a-F presiu,ea atmos0eric2 3i crimi,a-itatea echi1a-e,t2 1aria72 i,1ers propor5io,a-: c;,d presiu,ea scade, cre3te crimi,a-itate 1io-e,t2F umiditatea 3i crimi,a-itatea 1io-e,t2 1aria72, de aseme,ea, i,1ers propor5io,a-. %,ii autori e1ide,5ia72 ;, cadru- 0actori-or crimi,o/e,i, ;, ca-itate de cau72 a crimi,a-it25ii 3i i,0rac5iu,i-or, feno&enele social(psi%ologicejD:" adic2 de0ormarea co,3tii,5ei de /rup 3i i,di1idua-e e>primat2 pri, tradi5ii, mora1uri, depi,deri 3i moti1a5ie care co,tra1i, ,orme-or socia-e e>iste,te.
LB&GeuoBa G.c4., op$ cit$ , p. #0"#1. KpuMUHono un$ A-oapea. B.G. LBap0-Bi<eBa, B.6. &MGG0Ba. MocLBa, -?piic:, 199!, p. 2!.
"77
KpuMUHono im$ B'e#Go"Me>o0-GGecLGe Ma>epGaii+i G a<i+(!oM c>eM. :ioa pe"!$ C6. BmiGGa G B.A. 8"reGGa. MocLBa, M%IG:"MN, 199), p. 1# .
"78
KpiiMUHono un$ 8'e#Goe ,ocoSGe. i-oa o#m. pen$ B.6. &MGG?Ba. MocLBa, GG_t>.A"M" GopMa, 199 , p. 1!.
& 9
P. .i,ate-, ;, .. Bou7at et P. .i,ate-, Tr%ite de droi penal et de criminologie, :ome III, Criminologie, .aris, 4a--o7, 19#&, p. )9"121, cit. de *heor/he Nistorea,u 3i Costic2 .2u,, op$ cit$,p$ 1)0"1)1.
&)0
LB&GeuoBa G.t4., Tlpo7neMu $$$ op$ cit$, p.''.
1 !
Cei-a-5i 0actori (eco,omici, po-itici, demo/ra0ici etc.) su,t co,di5ii a-e cri" mi,a-it25ii. Co,di5ii-e, -a r;,du- s2u, su,t c-asi0icate ast0e-: 9.99.Co,di5ii-e care determi,2 apari5ia cau7ei crimi,a-it25ii, adic2 a 0e,o" me,e-or socia-"psiho-o/ice ,e/ati1e (0actorii socia-"eco,omici, cu-tura-" educati1i, po-itici, de diri<are etc)F 9.100.Co,di5ii-e care 0a1ori7ea72 rea-i7area cau7ei 3i apari5ia crimi,a-it25ii 3i i,0rac5iu,i-or (-acu,e-e, /re3e-i-e, de0icie,5e-e sistemu-ui de pre1e,ire a i,0rac5iu,i-or, sectoru-ui de or/a,i7are 3i diri<are " de e>emp-u, i,e0icie,ta sistemu-ui de pa72, acti1itatea ,esatis02c2toare de me,5i,ere a ordi,ii pu+-ice etc). Cau7e-e 3i co,di5ii-e crimi,a-it25ii, dup2 nivelul ac5iu,ii acestora, su,t /rupate ;,: 1) cau7e 3i co,di5ii a-e crimi,a-it25ii ;, a,sam+-u sau determi" ,a,te-e /e,era-eF 2) cau7e-e 3i co,di5ii-e a,umitor tipuri i,0rac5io,a-eF &) cau7e-e 3i co,di5ii-e i,0rac5iu,ii co,crete. ;, 0u,c5ie de sarci,i-e cercet2rii crimi,o-o/ice su,t uti-i7ate 3i a-te c-asi" 0ic2ri a-e cau7e-or 3i co,di5ii-or crimi,a-it25ii. 4e e>emp-u, ;, raport cu 0e" ,ome,u- i,0rac5iu,ii sau cu u, a,sam+-u a- acestora disti,/em cau7e 3i co,di5ii apropiate 3i ;,dep2rtate, directe 3i i,directeF dup2 sem,i0ica5ia soci" a-2 " 1) cau7e 3i co,di5ii socia-e /e,era-e a-e crimi,a-it25ii, 2) cau7e 3i co," di5ii a-e crimi,a-it25ii ;, di0erite-e /rupuri socia-e 3i sectoare a-e 1ie5ii soci" a-e, &) cau7e 3i co,di5ii a-e comportame,tu-ui i,0rac5io,a- i,di1idua-F dup2 ;,ti,derea ;, spa5iu " 1) cau7e-e 3i co,di5ii-e crimi,a-it25ii u,ei a,umite 52ri, 2) cau7e-e 3i co,di5ii-e crimi,a-it25ii ;, di0erite <ude5e, raioa,e, re/iu,i a-e 52rii, &) cau7e-e 3i co,di5ii-e crimi,a-it25ii ;,tr"o -oca-itate co,cret2 (ora3, sector a- ora3u-ui, sat) sau -a o ;,trepri,dere, i,stitu5ie, or/a,i7a5ie co,cret2. A+ordarea pro+-emei pri1i,d c-asi0icarea cau7e-or 3i co,di5ii-or crimi,a" -it25ii o0er2 posi+i-it25i ,oi pe,tru rea-i7area cercet2ri-or crimi,o-o/ice teore" tice 3i e-a+orarea m2suri-or co,crete de -upt2 cu acest 0e,ome, a,tisocia-.
#.#. Aactorii eco,omici

Repre7e,ta,5ii 3co-i-or eco,omice di, crimi,o-o/ie co,sider2 c2 deoarece re-a5ii-e eco,omice determi,2 toate ce-e-a-te tipuri de re-a5ii ;, societate, at;t po7iti1e c;t 3i ,e/ati1e, e-e 3i su,t e-eme,tu- primar (cau7a) care /e,erea72 crimi,a-itatea. ?rice tip de re-a5ii eco,omice, co,tradic5ii-e acestora /e,e" rea72 crimi,a-itatea. :otu3i, re-a5ii-e eco,omice de pia52 se caracteri7ea72 pri, cemai ;,a-t ,i1e- a- crimi,a-it25ii, i,c-usi1 3i ;, 52ri-e cu o eco,omie pros" per2. Aceasta se e>p-ic2 pri, 0aptu- c2 re-a5ii-e respecti1e su,t +a7ate pe co," cure,52, 3oma< pro/ramat, stoarcerea u,ui pro0it c;t mai mare , strati0icarea materia-2 3i socia-2 a oame,i-or.
1 #
Adep5ii ideii c2 re-a5ii-e eco,omice su,t cau7a de +a72 (primar2) a cri" mi,a-it25ii sus5i, c2 a,ume raportu- oame,i-or 0a52 de mi<-oace-e de produ" cere, ro-u- acestora ;, or/a,i7area socia-2 a mu,cii determi,2 modu- de re" parti7are a +u,uri-or socia-e, adic2 determi,2 i,echitatea socia-2 rea-2 di, societate. I,echitatea socia-2 /e,erea72 co,tradic5ii 3i co,0-icte ;,tre /rupuri-e socia-e care deseori se ma,i0est2 pri, di0erite-e 0apte socia-me,te pericu-oase. Co,sider2m c2 re-a5ii-e eco,omice, co,tradic5ii-e acestora su,t u, 0actor crimi,o/e, pri,cipa-, dar ,u u,icu-. 6ste discuta+i-2, ;, opi,ia ,oastr2, 3i a0irma5ia c2 re-a5ii-e eco,omice su,t cau7a primar2 a 0e,ome,u-ui i,0rac5io" ,a-. 4eoarece crimi,a-itatea este u, 0e,ome, comp-icat 3i comp-e>, este ,ecesar2 3i o a,a-i72 comp-e>2 a cau7e-or 3i co,di5ii-or care o determi,2. Me,5io,2m, de aseme,ea, c2 crimi,a-itatea este caracteristic2 at;t pe,tru re/iu,i-e cu u, ,i1e- eco,omic di0ici-, c;t 3i pe,tru re/iu,i-e prospere. 4i, 0actorii eco,omici co,sidera5i cu u, co,5i,ut crimi,o/e, mai pro" ,u,5at 0ac parte cri7e-e eco,omice, ,i1e-u- de trai, 3oma<u-, i,dustria-i7area. Cri-a econo&ic care a cupri,s 5ara ,oastr2 se caracteri7ea72 pri, acuti7area co,tradic5iei o+iecti1e di,tre ,ecesit25i-e eco,omice 3i posi+i-it25i-e societ25ii (a,umitor /rupuri socia-e sau i,di1i7i)F pri,tr"u, ,i1e- de trai mai redus dec;t ,i1e-u- de asi/urare a u,ei supra1ie5uiri 0i7io-o/iceF pri, po-ari7a" rea popu-a5iei dup2 ,i1e-u- de 1e,ituriF pri, i,0-a5ieF 3oma<F i,te/rare i,su0ici" e,t2 a eco,omiei ,a5io,a-e ;, eco,omia mo,dia-2F pri,tr"u, ,i1e- mai sporit a- 1e,ituri-or acti1it25ii eco,omice crimi,a-e comparati1 cu ,i1e-u- 1e,ituri-or o+5i,ute pri, acti1it25i -e/a-eF pri, -ipsa asi/ur2rii eco,omice a priorit25ii pro" 0i-a>iei i,0rac5iu,i-or 0a52 de ap-icarea m2suri-or r2spu,derii pe,a-e. Aactorii eco,omici me,5io,a5i au determi,at o cre3tere +rusc2 (o e>p-o7ie) a crimi,a" -it25ii ;, 5ar2, ;, specia- a i,0rac5iu,i-or de cupiditate 3i de cupiditate pri, 1io" -e,52. Me,5io,2m c2 o situa5ie crimi,o/e,2 simi-ar2 este caracteristic2 3i ce" -or-a-te 52ri"mem+re a-e Comu,it25ii State-or I,depe,de,te. Oivelul de trai) Reducerea ,i1e-u-ui materia- de 1ia52 a- oame,i-or este u,u- di, 0actorii care ,emi<-ocit ;mpi,/e i,di1idu- -a comiterea i,0rac5iu,i-or patrimo,ia-e. Ast0e-, s2r2cia caracteristic2 a,umitor /rupuri socia-e de" termi,2 repre7e,ta,5ii acestora -a s21;r3irea 0apte-or socia-me,te pericu-oase ;, scopu- ame-ior2rii situa5iei materia-e. Acesta este doar u, aspect a- im" pactu-ui produs de ,i1e-u- de trai asupra 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-. Cercet2ri-e crimi,o-o/ice rea-i7ate demo,strea72 c2 ce-e mai /ra1e i," 0rac5iu,i su,t comise de c2tre repre7e,ta,5ii p2turi-or socia-e asi/urate ma" teria- (crimi,a-itatea persoa,e-or cu 0u,c5ii de r2spu,dere, crimi,a-itatea =/u-era3e-or a-+e=). 4e aceea, s2r2cia sau ,i1e-u- materia- redus de 1ia52 ,u este u,icu- aspect de i,0-ue,52 a ,i1e-u-ui de trai asupra crimi,a-it25ii. Co," sider2m c2 ,i1e-u- de trai ca 0actor crimi,o/e, tre+uie e>ami,at su+ dou2 aspecte: obiectiv 3i subiectiv" adic2 cum ;,su3i su+iectu- ;3i aprecia72 starea materia-2 3i care ,i1e- materia- 3i 0i,a,ciar -"ar satis0ace. A3adar, a,a-i7;,d
i
ro-u- crimi,o/e, a- ,i1e-u-ui de trai este importa,t de a se 5i,e seama de dou2 aspecte a-e impactu-ui acestuia: ,i1e-u- de trai, redus (s2r2cia) 3i te,di,5a a+u7i12 de a 0i +o/at, care ;i ;mpi,/e pe u,ii -a comiterea i,0rac5iu,i-or. Caracteru- crimi,o/e, a- te,di,5ei a+u7i1e de a de1e,i +o/at este determi" ,at ;, primu- r;,d de particu-arit25i-e socio"psiho-o/ice a-e persoa,ei, dar ,u ;, u-timu- r;,d 3i de raportu- di,tre scopuri-e dec-arate de societate 3i posi+i-it2" 5i-e rea-e a-e di0erite-or /rupuri socia-e de a -e rea-i7a. ;,c2 @. A."P. Vuete-et a sta+i-it c2 omu- ,u s21;r3e3te i,0rac5iu,i datorit2 st2rii de s2r2cie, ci ca o co," seci,52 a trecerii rapide de -a o stare de re-ati1 co,0ort, -a u,a de mi7erie. Homa<u-, de aseme,ea, are urm2ri crimi,o/e,e. Aceasta se e>p-ic2 at;t pri, reducerea +rusc2 a ,i1e-u-ui de 1ia52 a- u,ei a,umite p2r5i di, popu-a" 5ie, c;t 3i pri, crearea u,ei st2ri emo5io,a-e i,sta+i-e a acesteia ca urmare a 3oma<u-ui. Homa<u- i,0-ue,5ea72 a/ra1a,t asupra echi-i+ru-ui i,ter, a- i,di" 1idu-ui, pu,;,du"1 ;, situa5ia c;,d e- ,u poate s2"3i rea-i7e7e i,te,5ii-e pri, mi<-oace -e/a-e. Idustria-i7area determi,2 3i cre3terea i,0rac5io,a-it25ii. Aceasta se e>" p-ic2 pri, urm2toare-e: spore3te i,te,s mo+i-itatea teritoria-2 a popu-a5iei rura-e care mi/rea72 spre 7o,e-e i,dustria-i7ate (ur+a,i7ate). ;, urma schim+2rii mediu-ui rura- pri, ce- ur+a, au -oc tra,s0orm2ri ;, structura perso,a-it25ii ori/i,ari-or de -a sate, care 0rec1e,t su,t domi,a5i de o stare de 0rustrare 3i pot comite 0apte socia-me,te pericu-oaseF producerea de co,1eier 3i specia-i7area ;,/ust2 determi,2 ;,str2i,area i,di1idu-ui 3i ;- -ipsesc de posi+i-it25i-e de a"3i ma,i0esta aptitudi,i-e de crea5ieF i,dustria are o i,0-ue,52 pro,u,5at2 asupra echi-i+ru-ui eco-o/ic di, re/iu,e (-oca-itate) care determi,2 -a r;,du- s2u r2sp;,direa st2ri-or de stres ;, mi<-ocu- popu-a5ieiF ritmuri-e sporite a-e i,dustria-i72rii au, de aseme,ea, u, impact crimi" ,o/e,, deoarece su,t ;,so5ite, de re/u-2, de u, ,i1e- redus de de71o-tare a s0erei de deser1ire a popu-a5iei.
#. . Re-a5ii-e socia-e 3i crimi,a-itatea

Cau7e-e crimi,a-it25ii tre+uie c2utate ;, mu-tip-e-e re-a5ii a-e i,di1idu-ui cu mediu- e>ter,, ;, co,5i,utu- e>iste,5ei socia-e a omu-ui, ;, i,terdepe," de,5e-e comp-icate 3i co,tradic5ii-e acesteia. Re-a5ii-e socia-e ca 3i ce-e eco" ,omice su,t 0oarte 1ariate dup2 0orm2, co,5i,ut 3i ,i1e-uri. ;, /e,era-, re-a" 5ii-e socia-e ;, cadru- c2rora persoa,a simte c2 ,u este e/a-2 ;, drepturi cu a-5ii, i se 3tir+esc i,terese-e, este <i/,it2 1or /e,era u, comportame,t de protest 3i chiar i,0rac5io,a-.
178
Re-a5ii-e socia-e a-e u,ei a,umite persoa,e se rea-i7ea72 -a &acro( 3i &icroniveluri) Macro,i1e-u- repre7i,t2 pri, si,e re-a5ii-e omu-ui cu statu- 3i societatea ;, a,sam+-u, re-a5ii-e de producere a-e acestuia (i,c-usi1 studii-e, acti1itatea de mu,c2, acti1itatea o+3teasc2 etc), precum 3i statutu- s2u ca perso,a-itate. Ce-e mai 1u-,era+i-e pro+-eme a-e re-a5ii-or macrosocia-e su,t contradiciile dintre interesele diferitelor grupuri sociale" relaiile nai( onale" proble&a egalitii .n drepturi" ne&ulu&irea persoanei de sta( tutul su social) 9) Celaiile naionale i statutul etnic) Co,tradic5ii-e i,teret,ice (3o1i ,ismu-, du3m2,ia i,teret,ic2, ,a5io,a-ismu- etc.) su,t 0actori cu o pro,u, 5at2 i,0-ue,52 crimi,o/e,2. Crimi,a-itatea determi,at2 de co,0-icte-e i,teret,ice este deose+it de r2sp;,dit2 ;, u-timii a,i ;, spa5iu- e>"so1ietic, a1;,d u, caracter po-iti7at. Crimi,a-itatea /e,erat2 de co,0-icte-e i,teret,ice se ma,i0est2 pri, acte de terorism, omoruri de mas2, ap-icarea arme-or, 0ur turi, <a0uri, t;-h2rii etc. Statutu- et,ic ,u are o i,0-ue,52 direct2 asupra crimi,a-it25ii. :otu3i, e- se caracteri7ea72 pri,tr"u, a,umit temperame,t ,a5io,a- 3i a-te tr2s2turi speci0ice socio"cu-tura-e 3i et,opsiho-o/ice care tre+uie -uate ;, co,sidera5ie -a a,a-i7a crimi,a-it25ii. Ast0e-, este importa,t de a pre1edea care 1a 0i tipu- 3i caracterureac5iei ,a5io,a-e ;, a,umite co,di5ii eco,omice, socia-e 3i po-itice. 9.101.*iscri&inarea (a a,umitor /rupuri socia-e, de c-as2, de se>, de 1;rst2, et,ic2, rasia-2, re-i/ioas2, 0a52 de imi/ra,5i etc). Aceste 0e,ome,e /e,erea72 o stare de 0rustrare care, de re/u-2, dec-a,3ea72 por,iri a/resi1e, precum 3i dori,5e puter,ice de re1a,32 di, partea ce-or care se co,sider2 discrimi,a5i. Acesta este u, ca7 tipic de co,0-ict de cu-tur2. %,eori /rupuri-e socia-e se schim+2 cu ro-uri-e. Ast0e-, /rupuri-e care se co,sider2 discrimi,ate, ;, ac5iu,i-e -or re1e,dicati1e emit prete,5ii at;t de mari ;,c;t dep23esc drepturi-e 3i -i+ert25i-e ma<oritari-or. 8)9:@)Celigia) 6ste ;, /e,era- u, 0actor mora-"educati1 importa,t pe,tru 0ormarea perso,a-it25ii uma,e, a1;,d o i,0-ue,52 puter,ic2 asupra procesu-ui de pre1e,ire 3i com+atere a crimi,a-it25ii. Re-i/ia co,tri+uie -a corectarea 3i reeducarea co,dam,a5i-or. :otodat2, u,e-e s.ecte re-i/ioase practic2 o acti1itate crimi,a-2 ;, scop de pro0it, iar u,eori di, cau7a re-i/iei se de7-2,"5uiesc co,0-icte po-itice, i,teret,ice 3i re-i/ioase. 8)9:A)Oivelul de instruire colar) 6>ist2 mai mu-te p2reri pri1itor -a i,0-ue,5a acestui 0actor asupra crimi,a-it25ii. I, -ucr2ri-e u,or crimi,o-o/i se me,5io,ea72 c2 ,i1e-u- de i,struire 3co-ar2 se re0-ect2 pri, a-e/erea u,or 0orme i,0rac5io,a-e mai pu5i, primiti1e 3i a u,or ,oi moda-it25i de comitere a acestora (R. *aro0a-o, 4. S7a+o).
1 9
Cesare @om+roso co,sidera c2 i,struirea 3co-ar2 are u, impact du+-u asupra crimi,a-it25ii: pe de o parte, ea co,tri+uie -a sporirea ,i1e-u-ui 0e,ome,u-ui so" cia-me,te pericu-os, iar pe de a-t2 parte, -a reducerea acestuia ;, societate. Ro-u- 3co-ii este ;,s2 mai importa,t pe,tru educarea 3i socia-i7area co" pii-or, pe,tru depistarea ce-or i,adapta5i 3i pu,erea ;, ap-icare a u,or pro" /rame de pre1e,ire /e,era-2. G) Profesia) 4ate-e statistice re-e12 o rat2 e>trem de di1ers2 a de-i, c1e,tei pro0esio,a-e. ;,tr"u, /rad di0erit, ma<oritatea pro0esii-or o0er2 co, di5ii pe,tru comiterea de i,0rac5iu,i. ;, ca-itate de e>emp-u de a,a-i72 cri" mi,o-o/ic2 a pro0esii-or poate 0i crimi,a-itatea =/u-ere-or a-+e=. 6>presia a 0ost uti-i7at2 pe,tru prima dat2 de 6. Suther-a,d ;, -ucrarea =Crimi,a-itatea /u-ere-or a-+e=, ap2rut2 ;, a,u- 19'9. Crimi,o-o/u- ameri" ca, de0i,e3te acest tip i,0rac5io,a- ca 0ii,d o i,0rac5io,a-itate s21;r3it2 de persoa,e socia-me,te respecta+i-e, care au u, statut socia- e-e1at. Aceasta este crimi,a-itatea oame,i-or de a0aceri, a cadre-or superioare di, admi,is" tra5ie, a perso,a-it25i-or po-itice, si,dica-e etc&)1. Crimi,a-itatea =/u-ere-or a-+e= se caracteri7ea72 pri,tr"u, 3ir de tr2s2turi specia-e: +e,e0icia72 de o i,du-/e,52 /e,era-i7at2, determi,a,t2 at;t de po7i5ia socia-2 a i,0ractori-or di, aceast2 cate/orie, c;t 3i de moda-it25i-e ra0i" ,ate pri, care ei s21;r3esc i,0rac5iu,i-eF ;, aceste co,di5ii, reputa5ia persoa,e-or imp-icate ,u este a-terat2F 0actorii crimi,o/e,i o+i3,ui5i (-ipsa de i,struire, ,i1e-u- de trai, 0ami-ie etc) ,u <oac2 u, ro- speci0ic ;, etio-o/ia crime-or s21;r3ite de aceste persoa,e, determi,at2 0ii,d structura -or de perso,a-itate. Crimi,a-itatea =/u-ere-or a-+e= se rea-i7ea72 pri, i/,orarea 3i pri, i,terpretarea 0a-s2 a -e/ii, 02c;,du"se o co,0u7ie 1oit2 ;,tre -imite-e -icitu-ui 3i a-e i-icitu-ui, u,eori pro0it;,du"se de am+i/uitatea u,or -e/i adoptate, parc2 ;, mod 1oit, ;, i,teresu- acestei cate/orii 0a1ori7ate. /) Starea civil) Cercet2ri-e crimi,o-o/ice au re-e1at a,umite i,terco,e >iu,i ;,tre starea ci1i-2 a oame,i-or 3i crimi,a-i7area (1ictimi7area) aces tora. 4e e>emp-u, 0emei-e ,ec2s2torite 3i ce-i+atarii su,t mai mu-t predis" pu3i spre comiterea i,0rac5iu,i-or se>ua-e, iar ;, urma di0erite-or sca,da-uri di,tre so5 3i so5ie 0rec1e,t se s21;r3esc i,0rac5iu,i de 1io-e,52. 4e re/u-2, 02ptuitorii 3i 1ictime-e i,0rac5iu,i-or /ra1e de 1io-e,52 de1i, persoa,e-e ,e c2s2torite. Ast0e-, ;, +a7a u,ui studiu crimi,o-o/ie a- omoruri-or comise cu i,te,5ie s"a sta+i-it c2 ,umai '0 -a sut2 di, 1ictime-e cercetate -e co,stituie 0ami-i3tii, restu- 0ii,d persoa,e ,ec2s2torite 3i a,ume &!f " ce-i+atarii 3i 0emei-e ,em2ritate, 1#f " di1or5a5ii 3i 'f " 12du1ii 3i 12du1e-e. Aceast2
*heor/he Nistorea,u, Costic2.2u,, op$ cit$, p. 19'.
9D:
particu-aritate este caracteristic2 3i i,0ractori-or ;, co,ti,/e,tu- c2rora se ;,re/istrea72 chiar o sc2dere ,e;,sem,at2 a 0ami-i3ti-or (&)f) 3i o sporire a persoa,e-or di1or5ate (2& -a sut2). A3adar, omoru- este o crim2 a persoa,e" -or ,ec2s2torite&)2. 4i, a-5i 0actori crimi,o/e,i macrosocia-i este ,ecesar a me,5io,a: i&pactul &ijloacelor de infor&are .n &as care se ma,i0est2 pri, propa/area 1io-e,5ei, mode-e-or de comportame,t ,e/ati1, por,o/ra0ieiF influenele cri&inogene internaionale " 0a1ori7ea72 i,ter,a5io,a-i" 7area crimi,a-it25ii, pe,etrarea i,0rac5io,a-it25ii or/a,i7ate pe p-a, i," ter,a5io,a- (tra0icu- i-icit de arme 3i dro/uri, 0a+ricarea 3i pu,erea ;, circu-a5ie a +a,i-or 0a-3i, sp2-area +a,i-or, escrocherii-e di, dome,iu+use,isu-ui 3i imi/ra5iei, tra0icu- de 0emei 3i copii, terorismu-, <a0uri-e, t;-h2rii-e, 0urturi-e de automo+i-e, co,tra+a,da). Crimi,a-itatea este determi,at2 3i de relaiile subiectului" contradici( ile acestora la nivel &icrosocial" adic2 re-a5ii-e microsocia-e 3i i,terper" so,a-e (co,0-icte-e) di, 0ami-ie, ;,tre rude, priete,i 3i cu,oscu5i sau ap2rute ;,t;mp-2tor ;, a,umite situa5ii co,crete. Studii-e rea-i7ate co,0irm2 c2 o parte co,sidera+i-2 a crimi,a-it25ii de 1io-e,52 este produsu- cioc,iri-or i,terperso,a-e. Ast0e-, ;, +a7a cercet2rii 1ictimo-o/ice a i,0rac5iu,i-or de 12t2mare i,te,5io,at2 /ra12 a i,te/rit25ii corpora-e s"a sta+i-it c2 o parte co,sidera+i-2 di, 1ictime (&9,&f) au 0ost 12t2mate ;, s0era 0ami-ia-2 sau re-a5ii-e cu a-te rude, iar ;, urma co,0-icte-or cu 1eci,ii 3i cu,o3ti,5e-e apro" piate sau priete,ii, respecti1 11,&f 3i 9,0f&)&. Influenele negative ale relaiilor intrafa&iliale) ?rice tu-+ur2ri care se produc ;, 0ami-ie se re0-ect2 asupra procesu-ui de socia-i7are a copi-u-ui 3i 0orm2rii perso,a-it25ii acestuia. 4esta+i-i7area structurii 0ami-iei este determi,at2, de re/u-2, de urm2torii 0actori: ,um2ru- de mem+ri ai 0ami-iei, capacitatea educati12 a p2ri,5i-or, mo+i-itatea socia-2 3i mi/ra5ia 0ami-iei. Cercet2ri-e crimi,o-o/ice re0eritoare -a i,0-ue,5a re-a5ii-or i,tra0ami-ia-e asupra de-i,c1e,tei <u1e,i1e au co,statat c2 u, ,um2r importa,t de copii de-i,c1e,5i 3i"au schim+at re3edi,5a ;, timpu- copi-2rieiF su,t prost ;,tre5i" ,u5i di, pu,ct de 1edere materia- 3i i/ie,icF au p2ri,5i desp2r5i5i ori ,ec2s2" tori5iF su,t pri1a5i de +e,e0iciu- cu-turii. .erso,a-itatea copii-or de-i,c1e,5i este mai amor02 3i -ipsit2 de am+i5ie ;, 0a5a e>i/e,5e-or 1ie5ii, ,orme-e -or de co,duit2 su,t mai pu5i, ,umeroase 3i -ipsite de co,5i,ut. Arec1e,t ei su,t stresa5i datorit2 coe7iu,ii reduse a 0ami-ii-or -or, a st2rii de ;,cordare di,tre
*heor/he *-adchi, Eeterminantele victimologice ;i mecanismul in=rac1iunilor de mare violent%, Chi3i,2u, Ce,tru- de drept, 2000, p. )0.
&(& 3456 ni
l<idem, p. 121.
1)1
p2ri,5i, a atmos0erei 0ami-ia-e ,e0a1ora+i-e, a -ipsei de supra1e/here 3i chiar de i,teres di, partea p2ri,5i-or. Me,5io,2m, de aseme,ea, c2 0ami-ii-e de-i," c1e,te ;3i imp-ic2 copiii ;, acti1it25i i,0rac5io,a-e ori ;i i,0-ue,5ea72 pe ca-ea imita5iei, ;mprumut;,du"-e percepte mora-e co,trare eticii societ25ii. ? parte co,sidera+i-2 a i,0rac5io,a-ismu-ui de 1io-e,52 este determi,at2 de re-a5ii-e te,sio,ate 3i comp-icate di, 0ami-ie. Studiu- a !2& de dosare pe" ,a-e, i,te,tate pe ca7uri de omor i,te,5io,at 3i 12t2mare corpora-2 /ra12, re-e12 c2 ;, Repu+-ica Mo-do1a este 0oarte r2sp;,dit2 1io-e,5a ;, 0ami-ie. Aiecare a- patru-ea omor 3i 0iecare a treia 12t2mare corpora-2 /ra12 se s21;r3e3te ;, 0ami-ie. 4e re/u-2, 1ictime-e su,t 0emei-e. Ast0e-, ! -a sut2 di, omoruri ;, 0ami-ie au 0ot comise de +2r+a5i. ? parte co,sidera+i-2 " '2 -a sut2 " di, aceste 0emei au 0ot 1ictime-e so5u-ui, a-e 0ostu-ui so5, co,cu+i,u" -ui, 0iu-ui, tat2-ui sau 0rate-ui -or. Numai ;, 2 -a sut2 di, ca7uri +2r+a5ii au a<u,s 1ictime a-e so5ii-or sau co,cu+i,e-or -or&)'. I&pactul activitilor din ti&pul liber) ? importa,52 deose+it2 -a e>" p-icarea cau7e-or 3i co,di5ii-or crimi,a-it25ii o au micromedii-e socia-e ;, care oame,ii ;3i petrec timpu- -i+er, caracteru- re-a5ii-or cu priete,ii 3i cu" ,oscu5ii, precum 3i tipuri-e de acti1it25i des023urate. Ast0e-, s"a sta+i-it c2 o parte co,sidera+i-2 a 1ictime-or 1io-u-ui, ;, primu- r;,d, mi,ore-e, di, cau7a i,acti1it25ii, tr;,d21iei, p-ictise-ii ;, procesu- petrecerii timpu-ui -i+er, pre" cum 3i di, moti1u- -ipsei u,ei supra1e/heri a acti1it25i-or respecti1e di, partea p2ri,5i-or, au a1ut u, comportame,t prei,0rac5io,a- ,e/ati1, adic2 care a u3urat comiterea crimei. 4e aceea, -a reducerea 1ictimi72rii 0a52 de 1io- 1a co,tri+ui 3i rea-i7area u,or a3a m2suri socia-e /e,era-e ca or/a,i7a" rea corespu,72toare a odih,ei cet25e,i-or, ;, specia-, a mi,ore-or 3i 0emei-or ti,ere, atra/erea -or ;, acti1itatea di0erite-or sec5ii sporti1e, cercuri artistice, societ25i, asocia5ii etc<)!.
#.). Aactori demo/ra0ici, po-itici, <uridici, de or/a,i7are. Starea etico"mora-2 a societ25ii 3i crimi,a-itatea.
Factorii de&ografici " sporu- ,atura-, e>p-o7ii ;, rata ,ata-it25ii, struc" tura dup2 1;rst2 3i se> 3i mi/ra5ii-e popu-a5iei, su,t 0actori crimi,o/e,i pri," cipa-i. Cercet2ri-e empirice au do1edit c2 i,0rac5iu,i-e su,t comise mai 0rec1e,t de c2tre i,di1i7ii de 1;rsta ;,tre 1) 3i &0 a,i cu u, ma>im de i,te," sitate ;, <uru- 1;rstei de 2! a,i. 4e aceea, ;, urma sporu-ui ,atura- po7iti1 3i ;, specia- a- e>p-o7iei ;, rata ,ata-it25ii se ;,re/istrea72 cre3teri sem,i0ica"
*heor/he *-adchi, 0ro<lema cuplului ;i a societ%1iiA tortura in =amilie$II A-u>, Nr. &! (2##), 29 septem+rie, 2000, p. &.
&)!
*heor/he *-adchi, 0revenirea in=rac1iunilor de violen1% se!ual%$BB Re1ista ,a5io,a-2 de drept, Nr 1('), 2001, p. #.
182
ti1e a-e de-i,c1e,tei <u1e,i-e. 6ste ,ecesar a me,5io,a c2 re-a5ia ;,tre sporu,atura-, ,ata-itatea popu-a5iei 3i crimi,a-itate poart2 u, caracter i,direct. Mi/ra5ia popu-a5iei este determi,at2 cemai adesea de ur+a,i7are 3i are co,seci,5e crimi,o/e,e certe: schim+2ri ca-itati1e ;, re-a5ii-e i,teruma,e, ;, structurarea 3i restructu" rarea /rupuri-or 3i ;, de71o-tarea perso,a-it25ii i,di1idu-uiF schim+2ri ,e/ati1e ;, 0ami-ie: spore3te rata di1or5uri-or, desp2r5iri-e 3i a+a,do,ude 0ami-ie, dimi,uarea autorit25ii p2ri,te3ti, a,/a<area ;, mu,c2 a am+i-or so5i, 3co-ari7area pre-u,/it2 a copii-or etcF cre3terea rapid2 a mediu-ui ur+a, ,u a permis ame,a<area -a ,i1e- satis02c2tor a cartiere-or, a ha+itatu-uiF etero/e,itatea socia-2 ;, ora3e are drept co,seci,52 etero/e,itatea cu-tu" ra-2. Norme-e 0iec2rui /rup ;3i pierd di, 1i/oare, de1i, am+i/ue, 02c;,du" se sim5it2 pre7e,5a u,ui p-ura-ism cu-tura-, a u,ei suprapu,eri de ,orme 3i 1a-ori care /hidea72 co,duite-e uma,e. A3adar, este o situa5ie 0a1ora+i-2 pe,tru ma,i0estarea co,0-ictu-ui de cu-tur2F :ra,s0orm2ri-e rapide socio"cu-tura-e di, mediu- ur+a, i,0-ue,5ea72 ,e/ati1 u,e-e persoa,e care de1i, domi,ate de o stare de 0rustrare 3i pot comite i,0rac5iu,i. Cri-a politic care a cupri,s 5ara ,oastr2 ;, perioada de tra,7i5ie se ma" ,i0est2 pri,tr"u, 3ir de i,0-ue,5e crimi,o/e,e: i,sta+i-itatea re/imu-ui po-iticF i,sta+i-itatea po-iticii pe,a-eF ser1icii-e statu-ui su,t domi,ate de corup5ieF ;,str2i,area ma<orit25ii popu-a5iei de -a diri<area statu-uiF i,sta+i-itatea /eopo-itic2 (de e>emp-u, descompu,erea %RSS)F ,edes21;r3irea 0ro,tiere-or de stat, ;, specia0ro,tiera de est a Repu+-icii Mo-do1aF ;,str2i,area popu-a5iei de co,tro-u- asupra sistemu-ui de m2suri de -upt2 cu crimi,a-itatea. 4i, factorii juridici care au i,0-ue,5e crimi,o/e,e pro,u,5ate pot 0i me,5io,a5i: a,omia, adic2 starea societ25ii caracteri7at2 pri, -ipsa de -e/i, de ,orme sau pri, e>iste,5a u,or ,orme co,tradictorii care 0ac di0ici-2 orie,tarea i,di1idu-ui 3i i,te/rarea ;, co-ecti1itateF i,acti1itatea -e/i-orF i,sta+i-itatea -e/is-a5iei, modi0icarea perma,e,t2 a acesteiaF -acu,e-e ;, aprecierea <u0idico"pe,a-2 a 0apte-or socia-me,te pericu-oaseF 1)&
-o++ismu- i-icitF su+aprecierea -e/is-ati12 a perico-u-ui socia- a- u,or a,umite cate/orii de i,0rac5iu,i etc. Ae,ome,u- crimi,a-it25ii este determi,at 3i de i,0-ue,5e-e ,e/ati1e a-e factorilor de organi-are; sistemu- <usti5iei pe,a-e este supra;,c2rcatF ,i1e-u- redus de descoperire a i,0rac5iu,i-orF ,ecorespu,derea sistemu-ui de m2suri de -upt2 cu crimi,a-itatea scopuri-or acesteiaF -ipsa i,terpret2ri-or o0icia-e a-e -e/is-a5iei pe,a-eF co,tradic5ii-e de compete,52 ;,tre or/a,e-e care -upt2 cu crimi,a-itateaF -ipsa pro,osticuri-or crimi,o-o/iceF -ipsa sistemu-ui de e>perti72 crimi,o-o/ic2 a -e/is-a5ieiF ,i1e-u- redus a- pro0esio,a-ismu-ui ;, sistemu- or/a,e-or de -upt2 cu crimi,a-itatea etc. Cri-a &oral(psi%ologic care domi,2 societatea ,oastr2 se caracteri" 7ea72 pri,tr"u, 3ir de co,seci,5e crimi,o/e,e: dec2derea mora-it25iiF pierderea de c2tre o parte co,sidera+i-2 a popu-a5iei a idea-uri-or uma,e recu,oscute ;, s0era comu,it25ii socia-eF ,i1e-u- redus a- so-idarit25ii popu-a5iei cu -e/is-a5ia pe,a-2F pierderea ;,crederii popu-a5iei ;, or/a,e-e de drept care -upt2 cu crimi,a-itateaF proce,tu- sporit a- popu-a5iei cu o respo,sa+i-itate -imitat2F i,to-era,5a et,ic2F i,to-era,5a re-i/ioas2F +e5ia 3i a-coo-ismu-F ,arcotismu-, to>icoma,iaF ,ihi-ismu- <uridic etc.
1)'
CA.I:?@%@ 8II I1 CIIL1 CARXALIIYZII E)9) rientarea biologic J$X$X$ Considera1ii generale
;, cadruorie,t2rii +io-o/ice (a,tropo-o/ic " +io-o/ice) su,t reu,ite teorii care co,0er2 0actori-or +io-o/ici o importa,52 hot2r;toare ;, /e,e7a comporta" me,tu-ui i,0rac5io,a-. Caracteristic pe,tru orie,tarea +io-o/ic2 este: -imitarea o+iectu-ui crimi,o-o/iei -a studiu- i,0ractoru-uiF ;, +a7a acestei orie,t2ri se a0-2 co,cep5ia despre i,0ractoru- ;,,2scut, teorii-e eredit25ii, teorii-e pri1i,d impactu- crimi,o/e, a- co,stitu5iei corpu-ui, acti1it25ii /-a,de-or e,docri,e, a,oma-ii-or de cromo7omi, ,i1e-u-ui redus de i,te-i/e,52 etcF ;,cercarea de a demo,stra e>iste,5a u,or tr2s2turi speci0ice de ordi, +ioa,tropo-o/ic care di0ere,5ia72 i,0ractoru- de ,o,"i,0ractor, tr2s2turi care determi,2 comportame,tu- a,tisocia- a- i,di1idu-ui. 4e aceea, cercet2ri-e 3tii,5i0ice a-e repre7e,ta,5i-or orie,t2rii date su,t co,ce,trate asupra re-e12" rii tr2s2turi-or speci0ice a-e ace-or i,di1i7i care se caracteri7ea72 pri,tr"o predispo7i5ie sporit2 de a comite i,0rac5iu,iF i,0ractoru- este co,siderat o persoa,2 i,adaptat2 3i cu i,te-ect redus, determi,ate de particu-arit25i-e +io " a,tropo-o/ice a-e acestuia. #$%$&$ 'eoria atavismului evoluionist()* :eoria ata1ismu-ui e1o-u5io,ist a 0ost e-a+orat2 de Cesare @om+raso, pro0esor de medici,2 -e/a-2 3i a,tropo-o/ie -a %,i1ersitatea di, :ori,o, co,siderat drept creatoru- crimi,o-o/iei a,tropo-o/ice. :eoria dat2 se +a" 7ea72 pe teorii-e e1o-u5io,iste a-e -ui 4arCi,, -ucr2ri-e de 0re,o-o/ie a-e medicu-ui 1ie,e7 ArederiE Poseph *a-i, studii-e de 0i7io,omie a-e -ui P. L. @o1ater, co,cepte-e -ui Char-es More- asupra ro-u-ui de/e,eresce,tei speciei uma,e etc. Co,c-u7ii-e 3tii,5i0ice pri,cipa-e a-e -ui C. @om+roso se +a7ea72 pe cerce" tarea a &)& de cra,ii a-e oame,i-or deceda5i 3i &)&9 de cra,ii a-e oame,i-or
Ata1ism (de -a -ati,escu- =ata1us= " str2mo3 ;,dep2rtat), apari5ie -a u, desce,de,t a u,ei caracteristici pe care a posedat"o u, asce,de,t ;,dep2rtat 3i care ,u s"a ma,i0estat -a /e,era5ii-e i,termediare (de e>emp-u, apari5ia co7ii -a om). Nu tre+uie co,0u,dat cu ,o5iu,ea de =rudime,t= " or/a, atro0iat, -a u,e-e specii actua-e, care a 0ost pe dep-i, de71o-tat -a specii-e de ori/i,e (de e>emp-u, 1erte+re-e cauda-e sau ape,dice-e -a om etc).
1)!
1ii, ;, tota- e- a e>ami,at 3i chestio,at 2#))# i,0ractori care erau compara5i cu 2!'' de stude,5i, so-da5i 3i a-5i cet25e,i ci,sti5i. Me,5io,2m c2 autoru- a stu" diat ,u ,umai co,tempora,ii s2i, dar 3i cra,ii-e i,0ractori-or di, e1u- mediu descoperi,d mormi,te-e acestora&) . ;, +a7a cercet2ri-or psihiatrice 3i a,tro" po-o/ice rea-i7ate, C. @om+roso a 0ormu-at ipote-a atavis&ului evoluionist" potri1it c2reia comportame,tu- i,0rac5io,a- repre7i,t2 pri, si,e u, 0e,ome, +io-o/ic ,atura-, determi,at de particu-arit25i-e 0i7ice 3i psihice a-e 02ptuito" ru-ui. .articu-arit25i-e 0i7ice a-e i,0ractoru-ui erau co,siderate caractere-e omu-ui primiti1 care pot ap2rea -a a,umite persoa,e su+ 0orma u,or =sti/mate a,atomice= (ma-0orma5ii a-e sche-etu-ui 3i cutiei cra,ie,e, asimetrie +i-atera-2, de71o-tare masi12 a ma>i-are-or, a,umite a,oma-ii a-e urechi-or, ochi-or, ,a" su-ui, m;i,i-or 3i picioare-or). @a ;,ceput sa1a,tu- e>p-ica etio-o/ia compor" tame,tu-ui i,0rac5io,a- doar pri, pre7e,5a sti/mate-or a,atomice -a u,ii i,di" 1i7i. %-terior @om+roso a -2r/it aceast2 ipote72 i,c-u7;,d de/e,eresce,ta epi" -eptic2, precum 3i a-te a,oma-ii de ,atur2 0i7io-o/ic2, co,stitu5io,a-2 3i psi" ho-o/ic2. C;,d -a o persoa,2 su,t ;,tru,ite mai mu-te a,oma-ii, mai a-es de ,atur2 ata1ic2, acesta ar 0i u, crimi,a- ;,,2scut. Ast0e-, i,0ractoru- este o 0ii,52 cu tr2s2turi ata1ice care reproduce i,sti,cte-e s2-+atice a-e omu-ui primiti1 3i a,ima-e-or i,0erioare. 6- este predesti,at de a de1e,i crimi,a-, deoarece ,u se poate de7+2ra de tr2s2turi-e ;,,2scute. C. @om+roso a e-a+orat u, ta+e- cu caracteristici a-e i,0ractoru-ui ;,,2s" cut, adic2 ast0e- de tr2s2turi, care 0ii,d re-e1ate pri, m2surarea direct2 a ca" ractere-or 0i7ice a-e u,ei sau a-tei persoa,e, ,e"ar 0i a<utat s2 decidem dac2 a1em ;, 0a52 u, i,0ractor ;,,2scut sau ,u. 6- era co,1i,s c2 corpu- 0i7ic per" 0ect determi,2 o mora-2 per0ect2 3i ;, /e,ere e>ist2 o ,orm2 o+iecti12 pe," tru tr2s2turi-e 0i7ice a-e omu-ui. Autoru- co,sidera c2 i,0ractoru-ui ;i su,t caracteristice tr2s2turi-e tipu-ui mo,/o-oid. ;, prime-e -ucr2ri, C. @om+roso propu,e des0ii,5area <udec2torii-or 3i ;,-ocuirea -or pri, comisii de psihiatri care 1or e>ami,a 3i sta+i-i dac2 o a,umit2 persoa,2 poate 0i co,siderat2 i,0ractori ;,,2scut. %-terior, e- s"a de7is de aceast2 idee, recu,osc;,d ,ece" sitatea <udec2torii-or, iar a,tropo-o/i-or acord;,du"-e ro-u- de e>per5i. Cercet2toru- ,u se -imitea72 doar -a re-e1area u,or tr2s2turi /e,era-e ca" racteristice i,0ractori-or ;,,2scu5i. 6- a e-a+orat o tipo-o/ie a i,0ractori-or dup2 tr2s2turi-e 0i7ice a-e acestora. Ast0e-, ucigaii au ma,di+u-a 0oarte de71o-tat2, 02-ci-e 1o-umi,oase, p2ru- ,e/ru 3i des, 0a5a pa-id2 cu ;,1e-i3 de p2r rar. Persoanele care cau-ea- vt&ri corporale au m;i,i-e -u,/i, cra,iu- +rahice0a-, 0ru,tea re-ati1 -at2. 'iolatorii au m;i,i-e scurte, 0ru,tea ;,/ust2, cu-oarea p2ru-ui deseori este deschis2, au a,oma-ii a-e ,asu-ui 3i or/a,e-or se>ua-e. 4efuitorii i sprgtorii" de re/u-2, ,u se caracteri7ea72
GmuaL?B C. M. 3apy7eotcHaIi $$$op$ cit$, p. ' .
1)#
pri, a+ateri a-e dime,siu,i-or cra,iu-ui, p2ru- este des, iar ;,1e-i3u- de p2r de pe 0a52 e rar. Incendiatorii au /reutatea ,u prea mare, mem+re-e -u,/i, capu- a,orma-. 1scrocii au ma>i-are-e mari, 02-ci 1o-umi,oase, /reutatea corpu-ui co,sidera+i-2, 0a5a pa-id2, ochii mici 3i se1eri, ,asu- c;r,, capup-e3cat. 5oii de bu-unar au m;i,i-e -u,/i, su,t destu- de ;,a-5i, 0rec1e,t au p2ru- ,e/ru, ;,1e-i3u- de p2r de pe 0a52 0ii,d rar . I,i5ia-, @om+roso co,sidera c2 tipu- i,0ractoru-ui ;,,2scut este caracteris" tic pe,tru #! " 0f di, tota-u- i,0ractori-or. %-terior, su+ i,0-ue,5a critici-or, e- a redus acest proce,t p;,2 -a &0 " &!f. :otodat2, @om+roso a propus o tipo-o/ie mai comp-e>2 a i,0ractori-or, ;, care disti,/e a-2turi de tipu- i,0rac" toru-ui ;,,2scut 3i a-te tipuri: pasio,a-, epi-eptic, oca7io,a- 3i di, o+i3,ui,52. :eorii-e -ui @om+roso au 0ost criticate, -a 1remea respecti12, de @acassa/,e, Ma,ou1rier, :opi,ard 3i *a+rie- :arde, care au su+-i,iat -ipsa de 0u,dame,t 3tii,5i0ic a- co,cep5iei uti-i7ate, a+surditatea u,ora di, pri,ci" pa-e-e te7e, precum 3i erori-e de ordi, metodo-o/ic. #$%$($ 'eoriile ereditii Co,cep5ia -om+rosia,2 era criticat2 ,u ,umai de repre7e,ta,5ii orie,t2rii socio-o/ice ;, crimi,o-o/ie, dar 3i de c2tre sa1a,5ii care recu,o3teau im" porta,5a ese,5ia-2 a 0actori-or +io-o/ici ;, etio-o/ia crimei. Ast0e-, medicue,/-e7 C%arles $oring (1) 0 " 1919), cercet;,d circa &000 de recidi1i3ti 3i u, ,um2r de stude,5i, so-da5i 3i a-te persoa,e a0-ate -a tratame,t ;, di0erite spita-e, ,u a descoperit ,ici o di0ere,52 sem,i0icati12 ;,tre tr2s2turi-e 0i7ice a-e crimi,a-i-or ;, raport cu /rupu- de co,tro-. Cercet2toru- co,stat2 ;,s2 o a,umit2 i,0erioritate de ordi, 0i7ic ;, r;,du- i,0ractori-or (mai a-es su+ ra" portu- ;,2-5imii 3i a- /reut25ii), pe care o pu,e ;,s2 pe seama eredit25ii. Co&porta&entul social este considerat astfel" un co&porta&ent &ote( nit> cri&inalitatea &e&brilor unei anu&ite fa&ilii (prinii" copiii" fra( ii" surorile! fiind condiionat de ereditate) Autoru- co,sidera c2 #) -a sut2 di, urma3ii i,0ractori-or de1i, 3i ei i,0ractori, mi,ima-i7;,d sau chiar ,e/;,d i,0-ue,5a mediu-ui socia-. *ori,/ propu,e ca remediu ;mpotri1a crimei eugenia (modi0icarea te,di,5e-or crimi,a-e, i7o-area 3i supra1e/herea ce-or predispu3i de a comite crime, re/-eme,t2ri specia-e pri1i,d procrearea ;, ca7u- de+i-i-or me,ta-i 3i epi-eptici-or)&)9. A3adar, pri, studii-e rea-i7ate 3i co,c-u7ii-e sa-e 3tii,5i0ice, *ori,/ ,u a 02cut dec;t s2 ;,-ocuiasc2 teoria crimi,a-u-ui ;,,2scut cu teoria eredit25ii.
K?P:^C: 6pBG?G. KpuMUHono u!$ #cHoeuue npo7neM<i$ MocLBa, L)pG,7CGecLa<i PCrepa:Bpa, 19)0, p.21!. Rodica Mihae-a St2,oiu, Criminologie, op$ cit$, p. 1& .
1)
A+ordarea a,tropo-o/ic2 n+io-o/ic2) a i,0ractoru-ui a 0ost uti-i7at2 3i ;,tr" u, 3ir de -ucr2ri ap2rute mai t;r7iu. 4e e>emp-u, america,u- 6. A. Goote, (1)) " 19!') a rea,imat teoria despre ras i +originea cri&inal+ ;, spirit -om+rosia,&90. 6- a ;,cercat s2 co,0irme te7e-e 0ormu-ate de C. @om+roso 3i ;, acest scop, ;, decurs de 12 a,i, a rea-i7at u, 3ir de cercet2ri comparati1e. Goote, a e>ami,at 1&) & de +2r+a5i co,dam,a5i di, ;,chisori-e a 7ece state 3i &20& de ,o,"i,0ractori. 6- a e0ectuat, de aseme,ea, e>ami,2ri a,tropo-o/ice deta-iate a !#)9 de co,dam,a5i care au 0ost /rupa5i ;, tipuri rasia-e, sta+i-i,d c2 0iecare ras2 se caracteri7ea72 pri,tr"u, a,umit ,um2r de repre7e,ta,5i cu i,0eriorit25i +io-o/ice. Cercet2toru- a0irma c2 de0icie,5e-e 0i7ice a-e oame,i-or i,dic2 asupra particu-arit25i-or psihice a-e acestora. Studiile de arbore genealogic" rea-i7ate ;, S.%.A. de c2tre *ugdale i 1stabrooP" iar u-terior de *avenport i $oddard au ;,cercat s2 demo," stre7e c2 ;, 0ami-ii-e care au a,tecesori cu co,dam,2ri pe,a-e e>ist2 u, ,u" m2r mu-t mai mare de i,0ractori, datorit2 eredit25ii. G. Ma,,heim a criticat 0oarte serios aceast2 teorie di, cau7a erori-or de ordi, metodo-o/ic comise -a e-a+orarea 3i pe parcursu- cercet2ri-or, precum 3i pe,tru i,e>actitatea u,ora di, a0irma5ii&91. Studiile pe ge&enii &ono-igotici i di-igotici" rea-i7ate ;, specia- de sa1a,5ii /erma,i Lange i Mran-" o-a,de7u- Legra" da,e7u- Christia,se, etc, au ;,cercat s2 demo,stre7e c2 predispo7i5ia ereditar2 ;, comiterea ac" tu-ui i,0rac5io,a- co,stituie, ;, ca7u- /eme,i-or mo,o7i/otici, u, 0actor 0oarte puter,ic. ;, cadru- acestor studii erau ide,ti0icate perechi-e de /eme,i mo,o7i/otici 3i perechi-e de di7i/otici ;, pe,ite,ciare, co,stat;,du"se apoi ,um2ru- de ca7uri de comportame,t a,tisociaco,corda,t pe,tru perechi-e respecti1e. S"a sta+i-it c2 ,um2ru- de ca7uri de comportame,t a,tisociaco,corda,t a- /eme,i-or mo,o7i/otici dep23e3te cu mu-t ca7uri-e de co," corda,52 ;, co,duita a,tisocia-2 a di7i/o5i-or. 60roimso, 8...&92 a ;,tocmit pe +a7a i71oare-or -iterare u, ta+e- ;, care au 0ost tota-i7ate date-e di0erite-or cercet2ri pri1itoare -a co,corda,5a ;, co,duita a,tisocia-2 a mo,o7i/otici-or 3i di7i/otici-or:
Goote, 6. A., Crime and the Man$ Cam+rid/e, Mass., 19&9.

&91
G. Ma,,heim, Comparative Criminology$ A :e>t BooE, @o,do,, Rout-ed/e a,d Le/a, .au-, 19#!. &92 &_<)po,MC?G B.,., 0odoc"ioeH#> an<mpyuma$ II G?BMB MGp, 19 1, ai 10, c. 210.
1))
D Autoru- 3i a,urea-i72rii studiu-ui
]ara
*eme,ii mo,o7i/otici *eme,ii di7i/otici Num2 A- doi-ea /eam2, Num2ruA- doi-ea /eam2, ra- de 6ste de" Nu este de perechi 6ste de Nu este aseme" i,0ractor aseme,ea i,0ractor ,ea i,0ractor i,0ractor 1& ' &1 1) ' '! 2) 1! 91 2'9 10 ' 20 11 & &! 1' 11 ') 1!# &0 11 1 10 1' ' '& 9& 1 ! '& 19 ! 2 2#
,eese,tia-
@a,/e, 1929 @e/ra, 19&2 Lra,7, 19&# Schtum0i-, 19&9 Bor/strem, 19&9 Ro7a,o1 3i a-5ii, 19'1 -osimasu, 19! GaiasB, 19# Christia,se,, 19#) :ota-:
*erma,ia ?-a,da *erma,ia *erma,ia Ai,-a,da S%A Papo,ia Papo,ia 4a,emarca
20 2& 2 # 0
,eese,5ia29D #9
1!
! 20 12 & 21 2# ,eese,tia9&D 19!
122 2#'
(#2,#f)
(2!,'f)
4ate-e di, acest ta+e- co,stat2 c2 di, 2'9 de perechi de /eme,i mo,o" 7i/otici i,1esti/a5i, ;, 1!# de ca7uri (#2,#f) am+ii i,di1i7i di, 0iecare pereche erau i,0ractori, iar ;, 9& de ca7uri " ,umai u,u-, 3i totodat2, ;, ca" dru- /eme,i-or di7i/otici raportu- este i,1ers, adic2 di, 2#' de perechi a,a" -i7ate, ;, #9 de ca7uri (2!,'f) am+ii erau i,0ractori 3i ;, 19! de ca7uri " era i,0ractor ,umai u, i,di1id di, 0iecare pereche. Me,5io,2m c2 aceste studii ,u au descoperit meca,ismu- care determi,2 0rec1e,5a mai sporit2 a co,corda,5ei ;, co,duita a,tisocia-2 a mo,o7i" /otici-or 0a52 de cea a di7i/otici-or. .e parcursu- u,or cercet2ri au 0ost comise /re3e-i de ordi, metodo-o/ic. 6ste ,ecesar a se 5i,e seama, dup2 cum su+-i,ia72 3i crimi,o-o/u- /erma, *. Laiser, c2 di0erite-e i,terac5iu,i a-e mo,o7i/otici-or cu mediu- di0er2 de i,terac5iu,i-e caracteristice pe,tru /eme,ii di7i/otici.&9& Atra/em ate,5ia 3i asupra urm2toarei situa5ii pri,ci" pa-e: ,um2ru- mo,o7i/otici-or ;, cadru- popu-a5iei este 0oarte mic, iar pri," tre i,0ractori " 3i mai mic. 4e e>emp-u, 4o-/o1a A.I., pe parcursu- cercet2" ri-or sa-e (19 & " 19 '), ,u a /2sit ,ici o pereche de /eme,i mo,o7o/otici pri,tre mi,orii de5i,u5i ;, co-o,ii-e de educare pri, mu,c2.&9' Ast0e-, pe +a7a u,ui ,um2r redus de perechi de /eme,i, ,u pot 0i 02cute co,c-u7ii 3tii,5i0ice corecte despre cau7e-e u,ui a3a 0e,ome, socia- ,e/ati1 ca crimi,a-itatea care ;,sumea72 mi-ioa,e de i,0rac5iu,i.
Laiser *. Qenetics and crime$ " .roceedi,/s o0 the II I,ter,atio,a- SBmposium o, Crimi,o-o/B. Sao .au-o, Brasi-, 19 !, p. "). &9' ['B#,GGG G.,., Lap,eu G.G., LB[ipsiBueB B.G., reHemiiKa, noeedemie, omeemcmeeHHocm<$ # npupode a8nuodmecmeeHH<i! nocmynKoe u nym!! ia npedynpe$ycdeHu!$ MocLBa, P[+a"B? ,o<iG:. <iG:."p+i, 19)9, c. 1# .
1)9
#$%$+$ 'eoriile bioti,urilor criminale 8aria,ta moder,2 a a,tropo-o/iei crimi,a-e o repre7i,t2 cure,tu- +io" tipo-o/ic, ce are -a +a72 c-asi0ic2ri-e 02cute ;,deose+i de 6. Lretschmer ;, *erma,ia, N. .e,de ;, Ita-ia 3i ^. She-do, ;, S.%.A. Aceste teorii ;,cercau s2 sta+i-easc2 -e/2tura ;,tre particu-arit25i-e co,stitu5iei 0i7ice 3i a-e comportame,tu-ui de-i,c1e,t. m 1) Mretsc%&er a sta+i-it urm2toare-e tipuri dup2 co,stitu5ia corpu-ui: 9.10'.leptoso& sau astenic" caracteri7at pri, tr2s2turi -o,/i-i,e, umeri ;,/u3ti 3i muscu-atur2 su+de71o-tat2F este tipu- rece, re7er1at, ,esocia+i-F 9.10!.atletic" cu muscu-atur2 puter,ic2, ro+ust, pre7i,t2 o +u,2 sta+i-itate psiho-o/ic2 dar oca7io,a- poate de1e,i e>p-o7i1F 9.10#.picnic" scu,d 3i rotu,d, cu te,di,5e spre ;h/r23are, este priete,os 3i socia+i-F 9.10 .displastic" se caracteri7ea72 pri, dis0u,c5io,a-it25i /-a,du-are. 6. Lretschmer era co,1i,s c2 acestor tipuri -e corespu,d a,umite co," stitu5ii psiho-o/ice. 4up2 p2rerea autoru-ui e>ist2 dou2 0orme e>treme a-e dera,<ame,tu-ui psihic: schi7o0re,ia 3i psiho7a ma,iaca- " depresi12. Aie" care di, aceste 0orme corespu,de u,ui a,umit tip de co,stitu5ie 0i7ic2: schi" 7o0re,ia " tipuri-or aste,ic 3i at-etic, iar psiho7a ma,iaca-"depresi12 g ti" pu-ui pic,ic. Lretschmer a descoperit a,umite tr2s2turi a-e tipuri-or res" pecti1e -a psihopa5i 3i oame,ii s2,2to3i (schi7o0re,ici 3i ci-otipici), ce -a determi,at s2 0ormu-e7e ipote7a c2 predispo7i5ia crimi,a-2 este caracteris" tic2 mai ;,t;i de toate schi7oi7i-or 3i a,ume pri,tre ei se a0-2 i,0ractorii =;," ,2scu5i=&9!. Cercet2ri-e rea-i7ate ;, co,ti,uare au co,statat c2 ,u e>ist2 ;," totdeau,a o -e/2tur2 ;,tre tr2s2turi-e psihice a-e i,di1idu-ui 3i co,stitu5ia corpu-ui acestuia. 6. Lretschmer co,sidera, de aseme,ea, c2 e>ist2 o a,umit2 core-a5ie ;," tre tipu- co,stitu5io,a- 3i tipu- de i,0rac5iu,e, aste,icu- 0ii,d asociat cu i," 0rac5iu,i-e co,tra propriet25ii, at-eticu- cu i,0rac5iu,i-e co,tra persoa,ei, pic,icu- cu 0raude-e, escrocherii-e, disp-asticu- cu i,0rac5iu,i-e se>ua-e. Co,cep5ia +iotipuri-or crimi,a-e a 0ost de71o-tat2 de ^. She-do,, psi" ho-o/ 3i medic america,, e-e1u- -ui 6. Goote,. 6- a sta+i-it trei tipuri pri,ci" pa-e: 1) endo&orf ( viscerotonic (cu de71o-tarea mai puter,ic2 a or/a,e-or i,ter,e, i,c-usi1 a stomacu-ui), 2) &e-o&orf ( sto&atotonic (cu o de71o-" tare puter,ic2 a sche-etu-ui 3i muscu-aturii), &) ecto&orf( cerebrotonic (cu pie-ea /i,/a32 3i cu o mai mare de71o-tare a sistemu-ui ,er1os), precum 3i u, 3ir de com+i,a5ii a-e acestora. ;, -ucrarea sa =8arieties o0 4e-i,Yue,t Zouth= (8arietatea comportame,tu-ui de-i,c1e,t) sa1a,tu- descrie 1ia5a 3i
Lretschmer 6., Korper<au undCharabter$ Ber-i,, 19!!.
98:
0apte-e a 200 de ado-esce,5i a0-a5i ;, ce,tru- de rea+i-itare 3i tra/e co,c-u7ia c2 comportame,tu- este determi,at de co,stitu5ia 0i7ic2 a i,di1idu-ui 3i de" pi,de de tipu- acesteia. 4up2 p2rerea -ui ^. She-do,, pri,tre de-i,c1e,5ii mi,ori cerceta5i predomi,au me7omor0ii, erau mai pu5i,i e,domor0i 3i mu-t mai pu5i,i ectomor0i&9#. Cu toate c2 u,e-e cercet2ri au co,0irmat ipote7a -ui She-do,, ;, /e,era- co,cep5ia dat2 este recu,oscut2 ca 0ii,d ,e;,temeiat2T9 . #$%$-$ 'eoria inada,trii sociale 4etermi,ismu- +io-o/ic 3i"a /2sit o e>primare ori/i,a-2 ;, teoria i,a" dapt2rii socia-e promo1at2 de crimi,o-o/u- suede7 ?-o0 Li,+er/ care 3i"a pre7e,tat pri,cipa-e-e idei ;, -ucrarea =@es pro+-emes 0o,dame,tau> de -a crimi,o-o/ie= (.aris, 19##)&9). .otri1it acestei co,cep5ii, i,0rac5iu,ea este co,siderat2 u, produs ,aturaa- u,or tr2s2turi +io-o/ice i,di1idua-e, a,orma-e, crimi,a-u- reac5io,;,d su+ i,0-ue,5a o+iecti12 a acestor 0actori, 02r2 a dispu,e de posi+i-itatea a-e/erii a-tui comportame,t. Autoru- ,u e>c-ude, ;,s2, 3i importa,5a 0actori-or soci" a-i ;, dec-a,3area comportame,tu-ui crimi,aI,adaptarea socia-2 repre7i,t2, dup2 Li,+er/, o i,capacitate a i,di1idu-ui de a reac5io,a armo,ios -a stimu-ii mediu-ui c2ruia ;i apar5i,e. .ri,tre premise-e care pot co,duce -a i,adaptarea socia-2 su,t i,0irmit25i-e co,/e,ita-e, tu-+ur2ri-e e,docri,e, i,adaptarea psiho-o/ic2, psihopato-o/ic2, di1erse ma-0orma5ii or/a,ice, dis0u,c5ii psihice ,eura-e etc. Autoru- co,sider2 c2 i,adaptarea socia-2 se poate ma,i0esta ;, mai mu-te 0e-uri ;, 0u,c5ie de pre7e,5a a,umitor ma-0orma5ii sau a,oma-ii 0u,c5io,a-e speci0ice. Ast0e-, edisti,/e de7adaptarea corpora-2 (0i7ic2), psiho-o/ic2 3i cea psiho " pato-o/ic2. *e-adaptarea fi-ic co,st2 mai a-es ;, i,0irmit25i co,/e,ita-e ce pot 0i -e/ate de tulburri funcionale (de0ecte-e de au7, 1edere, stra+ism, adic2 pri1ire cruci32), sau ;, reacii patologice de natur le-ionar (7;7;ia-2, ticuri-e etc.) sau tulburri endocrine (/i/a,tismu- ori ,a,ismu-, precocitate sau ;,t;r7iere se>ua-2, i,0a,ti-ism, i,1ersiu,ea se>ua-2 spre mascu-i,ism sau 0emi,ism etc). 4e7adaptarea 0i7ic2 poate co,sta, de aseme,ea, ;,tr"o ma-a" die cro,ic2 sau u, de0ect pro1ocat de o +oa-2 *a ;, ca7u- tu+ercu-o3i-or cro" ,ici, a-er/ici-or, ha,dicapa5i-or. *e-adaptarea psi%ologic <oac2 u, ro- 3i mai importa,t, determi,;,d o tulburare a ec%ilibrului &ental i afectiv" pe 0o,du- c2ruia se re-e12 di" 1erse ma,i0est2ri de1ia,te. 4e7echi-i+ru- psihic se ma,i0est2 cemai puter"
She-do, ^. G., Darieties o= Eelinquent 6outh$ ) &n Introduction to Constitu1ional 0sychiatry$ NeC ZorE, 19'9.
&9
*-uecE S., *-uecE 6., 0hysique andEelinquency$ NeC ZorE, 19!#. &9) ?. Li,+er/, Les pro<lemes =ondamentau! de la Criminologie, .aris, Cu<as, 19##.
191 m
nic su+ aspectul co,stituirii unui fond de de-acord e&oional care e>ecut2 o presiu,e i,terioar2 pro,u,5at2 asupra procese-or i,te-ectua-e, 0a1ori7;,d te,di,5a de1ia,t2. :e,siu,ea emo5io,a-2 creat2 pri, de7echi-i+ru ;mpiedic2 su+iectu- s2 e>ami,e7e critic 3i cu ca-mu- ,ecesar -ucruri-e, predispu,;,du"1 -a comportame,te ,e/;,dite, impu-si1e, i,adec1ate 3i pericu-oase. *e-adaptarea psi%opatologic co,st2 ;, +o-i-e psihice, tu-+ur2ri-e /ra1e de i,te-e/e,52, pro1ocate 0ie de dispo7i5ii-e ereditare pato-o/ice, 0ie de traumatisme-e cere+ra-e, i,0ec5ii-e micro+ie,e etc. Nu ;, pu5i,e ca7uri tr2" s2turi-e pato-o/ice su,t at;t de puter,ice 3i prepo,dere,te ;,c;t reac5ii-e a+e" ra,te se produc 02r2 a<utoru- ,ici u,ui stimu- i,termediar speci0ic. ?ri/i,a-itatea teoriei i,adapt2rii socia-e co,st2 ;, a0irmarea te7ei c2 predispo-iiile biologice ori psi%ice nu sunt suficiente pentru declana( rea co&porta&entului cri&inal" acesta depin-.nd i de coaciunea unor factori sociali i individuali) Autoru- pu,e ;, e1ide,52 ,umero3i 0actori crimi,o/e,i i,di1idua-i: surme,a<u-, a0ec5iu,i-e cere+ra-e, di0icu-t25i -e/ate de 1ia5a se>ua-2 etc. .ri,tre 0actorii socia-i ?. Li,+er/ re-e12: situa5ia eco" ,omic2 (s2r2cia), 0actorii to>ici (a-coo-u-, stupe0ia,te-e), circumsta,5e a-e a,tura<u-ui imediat, atmos0era socia-2, presa, opi,ia pu+-ic2 3i ac5iu,ea a-tor 0actori cu-tura-i, me,ta-it25i-e comu,e asupra crimi,a-it25ii di, di0erite tipuri de ci1i-i7a5ii 3i societ25i. ;, p-a, pro0i-actic, autoru- co,cepe o pre1e,ire mi>t2: medico "hi/ie,ic2 3i mora-2. 6- recoma,d2 com+aterea para7itismu-ui, prostitu5iei, 1a/a+o,da<u-ui, a-coo-ismu-ui, to>icoma,iei etc, pu,;,d, de aseme,ea, acce,t pe di0ere,5ierea 0orme-or de terapie medica-2 de ce-e care ,ecesit2 o i7o-are socia-2, chiar de -u,/2 durat2, a i,di1idu-ui. #$%$*$ 'eoria constituiei delincvente Aceast2 teorie a 0ost promo1at2 de crimi,o-o/u- ita-ia, #enigno di Iulio care a e-a+orat o co,cep5ie simi-ar2 cu cea propus2 de ?. Li,+er/, dar cu o sem,i0ica5ie mai -ar/2. .otri1it -ui B. di :u-io, constituia delin( cvent include conco&itent at.t ele&ente de tip ereditar c.t i ele&ente dob.ndite (mai a-es, ;, timpu- copi-2riei). Ast0e-, co,stitu5ia de-i,c1e,t2 este compus2 di,tr"o p-ura-itate de e-eme,te (ereditare 3i do+;,dite) ce de" termi,2 te,di,5e-e crimi,o/e,e, dar ,u duc ;, mod automat -a comiterea de i,0rac5iu,i, ci ,umai 0a1ori7ea72 ca u, su+iect s2 comit2 crima mai u3or dec;t a-tu-. :eoria co,stitu5iei de-i,c1e,te se mai deose+e3te de determi,ismu- +io" -o/ic c-asic 3i pri, i,troducerea co,ceptu-ui de prag ce repre-int nivelul
B. di :u-io, Manuel d'anthropologie criminelle, .aris, 6d. .aBot, 19!1F Idem, 0rinsiples de criminologie clinique, .aris, .%A, 19# .
192
de la care e,citaiile e,terioare .l deter&in pe individ s2 co&it infrac( iunea) A3adar, dac2 to5i i,di1i7ii pot a1ea reac5ii a,tisocia-e, atu,ci dec-a," 3area acestora este co,di5io,at2 de o a,umit2 i,te,sitate a stimu-u-ui. .ra/ueste speci0ic pe,tru 0iecare i,di1id predispus ,atura- -a comiterea u,or 0apte pe,a-e. %,ii i,di1i7i comit i,0rac5iu,ea su+ i,0-ue,5a u,ui stimu- s-a+, a-5ii " su+ i,0-ue,5a u,ui stimu- mai puter,ic, su,t persoa,e care comit 0apte socia-me,te pericu-oase ,umai ;, ;mpre<ur2ri cu totu- e>cep5io,a-e. Cu toate aspecte-e sa-e ori/i,a-e, teoria co,stitu5iei de-i,c1e,te r2m;,e de ,ua,52 determi,ist"+io-o/ic2. #$%$#$ 'eoria endocrinolo.ic a criminalitii$ Cromo/omul crimei$ Inteli.ena i crima$ Ieoria endocrinologic) 4e71o-tarea medici,ii a atras ate,5ia sa1a,5i-or asupra rolului glandelor cu secreie intern (endocrine! i .n special asupra consecinelor disfun( ciilor acestora" 0ii,dc2 s"a sta+i-it c2 e>ist2 o i,terdepe,de,52 ;,tre e-e 3i sistemu- ,er1os (ce,tra- 3i peri0eric). 6,docri,o-o/ii me,5io,ea72 c2 dis0u," ctii-e u,or ast0e- de /-a,de ca hipo0i7a, epi0i7a, /-a,da tiroid2, suprare,a-2, pa,creasu- /e,erea72 mu-tip-e co,seci,5e, i,c-usi1 tu-+ur2ri a-e psihicu-ui. Aceste re7u-tate au 0ost uti-i7ate 3i ;, crimi,o-o/ie. Hch-app M.*., Smith 6.G. 3i Berma, @. co,sider2 c2 disfunctiile glandelor endocrine sunt factori cri&inogeni principaliB::) Au 0ost e-a+orate tipo-o/ii ;, +a7a acestor 0actori. Ast0e-, ho5u- 3i uci/a3u- au 0ost descri3i ;, e>c-usi1itate pe +a7a particu-arit25i-or /-a,de-or e,docri,e a-e acestora. S"a co,statat c2 circa o treime di, to5i co,dam,a5ii su0er2 de o i,sta+i-itate emoti12, cau7a pro+a+i-2 a c2rora su,t pato-o/ia /-a,de-or e,docri,e 3i to>ico7e-e'01. Cercet2ri-e u-terioare ,"au sta+i-it ;,s2 o -e/2tur2 ese,5ia-2 ;,tre 0u,c5io" ,area /-a,de-or e,docri,e 3i comportame,tu-ui i,0rac5io,a- '02. Ni1e-u- actua- acu,o3ti,5e-or acumu-ate ;, dome,iu- respecti1, permite a a0irma doar c2 co,seci,5e-e u,or dis0u,c5ii a-e /-a,de-or cu secre5ie i,ter,2 pot s2 se ma,i0este ;, specia- pri, a/resi1itate, i,capacitatea de a"3i c2p2ta statutusocia- dorit, ce are o a,umit2 i,0-ue,52 asupra cpmportame,tu-ui i,0rac5io,a-.
Sch-app M. *., Smith 6. G., The ae8 Criminology$ NeC ZorE, 192)F Berma, @. ae8 Creations in Human Ceing$ NeC ZorE, 19&).
401
Sch-app M.*., Cehavior and Qland Eisease$ [[Pour,a- o0 GereditB, 1!, 192', p.--, cit. de B. C4?LC, op$ cit, p. #).
'02
Ma-itch M, .o-iaEo00S. -u<clinical Hypothyroidism in Children$ ) 6,docri,o-o/B, 19&#, ,r. 9F Mo-itch M. :ndocrine Eislur<ance in Cehavior 0ro<lems$ II America, Pour,a- o0 .sBchiatrB, 19& , ,r. &.
19&
Cro&o-o&ul cri&ei) %,a di, co,tro1erse-e 3tii,5i0ice moder,e a 0ost co,stituit2 de apari5ia studiilor asupra ano&aliilor cro&o-o&ilor se,uali) .e,tru 0emei este caracteristic2 ;m+i,area de cromo7omi KK, iar pe,tru +2r+a5i " ;m+i,area de cromo7omi KZ (cromo7omu- K mo3te,it de -a mam2 3i cromo7omu- Z mo3te,it de -a tat2). Aceste studii au re-e1at 0aptu- c2 u,ii +2r+a5i cu de1ieri psihice posed2 u, cromo7om Z sup-ime,tar, iar ;, ca7uri rare " chiar doi cromo7omi Z sup-ime,tari (KZZ sau KZZZ). S"a sta+i-it c2 persoa,e-e care posed2 cromo7omi sup-ime,tari se caracteri7ea72 pri, a/resi1itate, comportame,t asocia-, -a+i-itate, a0ecti1itate etc. %, 3ir de a-te studii au re-e1at c2 +2r+a5ii care au ;m+i,area de cromo7omi KZZ ,u dep23esc ;,2-5imea medie. :otodat2, s"a sta+i-it c2 pri,tre ace3ti +2r" +a5i su,t mai mu-5i co,dam,a5i ,u pe,tru omor, ci pe,tru i,0rac5iu,i de cupi" ditate, ;, +a7a re7u-tate-or respecti1e, cercet2torii au pus -a ;,doia-2 0aptu- c2 +2r+a5ii cu a,oma-ii de cromo7omi de tipu- KZZ su,t predispu3i /e,etic de a comite i,0rac5iu,i de 1io-e,52. S"a co,statat, de aseme,ea, c2 ace3ti i,di1i7i se caracteri7ea72 pri,tr"u, ,i1e- de i,te-i/e,52 mai redus'0&. Cercet2ri-e rea-i7ate ;,tr"ade12r au descoperit o a,umit2 -e/2tur2 ;,tre a,oma-ii-e de cromo7omi 3i crimi,a-itate, dar aceste ;m+i,2ri de cromo7omi se ;,t;-,esc at;t de rar, ;,c;t, chiar dac2 ipote7e-e 0ormu-ate s"ar 0i co,0irmat, aceasta ,"ar 0i a1ut ,ici o importa,52 practic2. :otodat2, metode-e de cerce" tare 3i se-ectare a /rupuri-or i,1esti/ate ;, -ucr2ri-e 3tii,5i0ice respecti1e au 0ost supuse u,ei critici serioase. Actua-me,te ,u mai e>ist2 temeiuri pe,tru a co,sidera a,oma-ii-e de cromo7omi u, 0actor crimi,o/e,. 4ac2 am -ua ;, co,siderare ,i1e-u- redus de i,te-i/e,52 a- i,di1i7i-or ce au ;m+i,area de cromo7omi KZZ, am putea presupu,e c2 ace3tia pot 0i pri,3i mai u3or ;, 0-a/ra,t de-ict, dar aceasta ,u ;,seam,2 c2 ei comit i,0rac5iu,i mai 0rec1e,t dec;t a-5ii. Inteligena i cri&a) Autorii teorii-or e-a+orate u-terior au 5i,ut co,t de co,seci,5e-e de71o-t2rii i,su0icie,te sau a-e de1ieri-or psihice, estim;,du"-e drept 0actori crimi,o/e,i. S"au rea-i7at studii ;, scopu- sta+i-irii impactu-ui de0icitu-ui me,ta- (o-i/o0re,ia) asupra comportame,tu-ui. A 0ost cercetat2, de aseme,ea, i,0-ue,5a di0erite-or +o-i psihice 3i a-tor tu-+ur2ri a-e echi-i+ru-ui psihic (psihopatia), i,c-usi1 a ,i1e-u-ui redus de i,te-i/e,52, asupra crimi,a-it25ii. Nu e>ist2 o p2rere u,ic2 ;, ce pri1e3te 0aptu- dac2 psihopatia este u, 0actor crimi,o/e, de si,e st2t2tor sau ,uJ Aceasta se e>p-ic2 pri, 0aptu- c2 ;,s23i ,o5iu,ea de psihopatie este discuta+i-2, iar ma,i0estarea tr2s2turi-or
CMeroep Ge0t<i, C#IIU#9I#2UH, MocLBa, _t>eGGLC, 199' p. 20!.
19'
psi%opatice e deter&inat de a,tura<u- apropiat, mediu- socia- sau de ast0ede de1ia5ii cum su,t +e5ia, ,arcoma,ia etc. 6Bse,cE G. co,sider2 c2 psihopatia este u, 0actor crimi,o/e, 0ii,dc2 de7or/a,i7;,d sistemu- re0-e>e-or co,di5io,ate, ;,/reuia72 asimi-area sta," darde-or po7iti1e de c2tre i,di1id (comportame,tu- uma, acceptat de soci" etate este e>p-icat de sa1a,t pri, ac5iu,ea =re0-e>e-or co,di5io,ate= dup2 teoria -ui .a1-o1 I...)'0'. #$%$)$ 0arianta modern$ 'eoria criminolo.iei clinice 4e3i orie,tarea +io-o/ic2 ;, crimi,o-o/ia co,tempora,2 ,u mai ocup2 -ocupe care 1"a de5i,ut ;, perioada de ;,ceput, totu3i e>ami,area raportu-ui di,tre 0actorii +io-o/ici 3i crimi,a-itate ,u poate 0i co,siderat2 o -i,ie de cercetare a+a,do,at2. Noi-e studii se +a7ea72 pe importa,te-e pro/rese care s"au rea-i7at ;, dome,iu- 3tii,5e-or ,aturii, ;, /e,etic2, +iochimia sistemu-ui ,er1os, ,euro0;7io-o/ie, e,docri,o-o/ie'0!. ;, pre7e,t ,u se a0irm2 e>iste,5a u,ei re-a5ii mo,ocau7a-e directe ;,tre 0actorii +io-o/ici 3i crimi,a-itate 3i ,u se recu,oa3te, deci, e>iste,5a ,ici u,ui tip particu-ar de comportame,t crimi,a- care s2 0ie determi,at ,umai de 0actorii +io-o/ici. Cercet2torii preocupa5i de aceast2 pro+-ematic2 sus5i, c2 persoanele care sufer de anu&ite tulburri la nivelul factorilor bi( ologici pre-int un risc &ai ridicat de a co&ite fapte antisociale) Se 0ace, de aseme,ea, disti,c5ie ;,tre 0actorii care au o -e/2tur2 mai mare cu com" portame,tu- i,0rac5io,a- 3i cei care au o -e/2tur2 i,direct2. 4i, prima cate/orie 0ac parte: tumori-e, atro0ii-e sau a-te procese i,0-amatorii a-e sistemu-ui ,er1osF epi-epsia sau di0erite-e sa-e 0ormeF a,oma-ii-e de ordi, e,docri,. 4i,tre 0actorii cu -e/2tur2 i,direct2 su,t me,5io,a5i: comp-ica5ii-e pre,ata-eF tu-+ur2ri-e comportame,ta-e mi,ore pe 0o,d microseche-arF a,oma-ii-e cromo7omice. %,a di, ce-e mai r2sp;,dite orie,t2ri +io-o/ice di, crimi,o-o/ia moder,2 o repre7i,t2 teoria cri&inologiei clinice" 0oarte r2sp;,dit2 ;, *erma,ia, Ita-ia, Ara,5a, Spa,ia, .ortu/a-ia, Be-/ia 3i cea mai mare parte di, America @ati,2, ;, cadru- -ucr2ri-or ce-ui de a- 8--"-ea Co,/res de Crimi,o-o/ie di, 19 &, de
6Bse,cE G., Crime and 0ersonality$ @o,do,, 19#'. *heor/he Nistorea,u, Costic2 .2,u, op$ cit$, p.- 1).
19!
-a Be-/rad, crimi,o-o/ia c-i,ic2 a 0ost co,siderat2 ca repre7e,t;,d u,a di,tre te,di,5e-e 0u,dame,ta-e di, crimi,o-o/ia co,tempora,2'0#. Cri&inologia clinic este o 3tii,52 cu caracter ap-icati1, or/a,i7at2 me" todo-o/ic dup2 mode-u- c-i,icii medica-e 3i are ca scop 0ormu-area u,ui avi- cu privire la individul cri&inal" care i,c-ude un diagnostic 3i u, eventual trata&ent) Co,ceptude +a72 a- crimi,o-o/iei c-i,ice este ,o5iu" ,ea de +stare de pericol+ cu sem,i0ica5ie de pericu-o7itate pote,5ia-2 a u,ui i,di1id a c2rui stare mi,ta-2, pu,e ;, perico- ordi,ea pu+-ic2 3i securitatea persoa,e-or. ;, co,cep5ia acestei 3co-i cri&inalitatea .i are i-vorul .n patologie i &ai puin .n condiiile &ediului social" care ;,s2 pot co,tri+ui -a tra,s0ormarea pote,5ia-u-ui ;, act. Crimi,o-o/ia c-i,ic2 uti-i7ea72 u, e1a,tai -ar/ de i,1esti/a5ii, predomi" ,a,te 0ii,d ;,s2 ce-e de ordi, &edical" psi%iatric 3i psi%ologic) Re7u-tate-e o+ser1a5ii-or 3i co,stat2ri-or de ordi, c-i,ic 3i a,ume i,dicatorii +iopsiho-o/ici o+5i,u5i su,t ;, 0i,a- compara5i cu i,dicii socia-i 3i cei -e/a-i re7u-ta5i di, a,cheta socia-2 3i ,umai pe aceast2 +a72 se e-a+orea72 diag( nosticul cri&inologie) .ri, cercetrile cu caracter &edical se sta+i-e3te /radude de71o-tare 0i7ic2, starea acti1it25i-or e,docri,e, ori a a-tor ma-adii 3i core-a5ia -or cu starea psihic2 a persoa,ei. .ri, investigaiile de ordin psi%iatric su,t uti-i7ate 3i psiha,a-i7a, cer" cetarea temperame,tu-ui, a impu-si1it25ii, a reacti1it25ii emo5io,a-e 3i de" pistarea +o-i-or de ordi, psihic ;, /e,era-. I, cadru- cercetrilor psi%ologice su,t uti-i7ate teste-e psiho-o/ice ;, sco" pu- ide,ti0ic2rii capacit25i-or i,te-ectua-e a particu-arit25i-or de temperame,t, tr2s2turi-or de caracter 3i ;, /e,era- a e1ide,5ierii de0ecte-or de perso,a-itate. 4up2 aceste e>ame,e se pu,e u, dia/,ostic pri1i,d cau7e-e comiterii u,ei i,0rac5iu,i 3i apoi se 0ace u, pronostic asupra co,duitei 1iitoare a cri" mi,a-u-ui respecti1. Crimi,o-o/ia c-i,ic2 recoma,d2 3i u,e-e m2suri de pro" 0i-a>ie crimi,a-2 cum ar 0i: castrarea ;, scopuri terapeutice, ap-ica+i-2 de-i,c1e,5i-or se>ua-i, dar 3i ho5i-orF e>tra/erea chirur/ica-2 a por5iu,i-or di, creier presupuse ca 7o,e ce /e,erea72 a/resi1itateaF uti-i7area tra,chi-i7a,te-or 3i a,tidepresi1e-or ;, ca7u- de-i,c1e,5i-or psihopa5i, a0-a5i ;, =situa5ii -imit2=F practicarea psiha,a-i7ei pe,tru ;,-2turarea r2+u0,irii ;,c-i,a5ii-or i,0rac5io,a-eF uti-i7area ,arcodia/,osticu-ui.
Narcis *iur/iu, op$ cit$, p.!'.
19#
Crimi,o-o/ia c-i,ic2 are merite i,co,testa+i-e pri, te,di,5a ei de a studia crimi,a-itatea ;,tr"o 1i7iu,e i,terdiscip-i,ar2, pri, co,tri+u5ia ei ;, e>p-icarea co,duitei de-i,c1e,5ia-e a u,ui om 3i a co,duitei 1iitoare a acestuia. 4ia/,osticu- crimi,o-o/ie 0ii,d rea-i7at ;, cursu- a,chetei ori <udec25ii, poate de1e,i u, mi<-oc de mare importa,52 pe,tru orie,tarea <usti5iei pe,a-e spre a-e/erea ce-or mai potri1ite sa,c5iu,i pe,a-e, ori m2suri de i,0-ue,52 cu caracter educati1 3i medica-. :ot pe +a7a e>ame,u-ui 3i a dia/,osticu-ui 02cut poate 0i trasat 3i prescris tratame,tu- ce- mai potri1it pe,tru u, a,umit i,0ractor a0-at ;, e>ecutarea pedepsei ap-icate (;, pe,ite,ciar sau e>ecutarea pedepsei ;, -i+ertate).
.2. ?rie,tarea psiho-o/ic2 J$P$X$ Considera1ii generale

?rie,tarea psiho-o/ic2 ;, crimi,o-o/ie i,c-ude 3co-i-e 3tii,5i0ice, co,cep5ii-e, teorii-e care e>p-ic2 etio-o/ia comportame,tu-ui i,0rac5io,a- pri, prisma tr2s2turi-or psiho-o/ice c2rora -e co,0er2 o importa,52 hot2r;toare. A+ordarea psiho-o/ic2 ;,cearc2 s2 demo,stre7e e>iste,5a a,umitor tr2s2turi speci0ice de ordi, psiho-o/ic care di0ere,5ia72 i,0ractoru- de ,o,"i,0ractor 3i care determi,2 comportame,tu- i,0rac5io,a-. ?rie,tarea psiho-o/ic2 i,c-ude, ast0e-, teorii-e ce au ;, comu, conceptul de personalitate cri&inal ca +a72 teoretic2 a e>p-ic2rii cau7a-it25ii 0e,ome,u-ui crimi,a-. .ri, moda-it25i-e de a+ordare a acestui co,cept, teorii-e psiho-o/ice su,t 0oarte di1erse, apropii,du"se ;, u,e-e situa5ii 0ie de orie,tarea +io-o/ic2, 0ie de cea socio-o/ic2. .otri1it acestor teorii i,0ractoru- este o persoa,2 i,adaptat2 socia-. @a +a7a orie,t2rii respecti1e stau studii-e psiho-o/ice a-e i,0ractori-or ,orma-i. Aceast2 orie,tare ,u i,c-ude teorii-e 3i co,cep5ii-e pato-o/iei crimi,a-e. Cercet2ri-e 3tii,5i0ice mi,u5ioase rea-i7ate u-terior au sta+i-it c2 ese,5a de1ia,5e-or ,u poate 0i e>p-icat2 ,umai ;, +a7a a,a-i7ei 0actori-or psiho-o/ici. @ucr2ri-e autori-or care ;,cercau s2 do1edeasc2 c2 co,tra1e,ie,5i-or 3i i,0ractori-or -e su,t tipice u,e-e particu-arit25i psiho-o/ice ,ecaracteristice cet25e,i-or de r;,d au 0ost supuse u,or critici serioase'0 . Me,5io,2m c2 ,"a 0ost re-e1at2 ,ici o tr2s2tur2 psiho-o/ic2 care putea 0i o+ser1at2 -a to5i i,0ractorii. I, pre7e,t, ma<oritatea psiho-o/i-or 3i socio-o/i-or recu,osc c2 particu-arit25i-e perso,a-it25ii 3i moti1e-e comportame,tu-ui acesteia au pro+a+i-, o i,0-ue,52 importa,t2 asupra tuturor tipuri-or de comportame,t de1ia,t. Credem ;,s2 c2 pri, a,a-i7a u,ei si,/ure tr2s2turi psiho-o/ice sau a u,ui a,sam+-u de ast0e- de tr2s2turi ,u poate 0i e>p-icat2 ese,5a crimi,a-it25ii sau a a-tui tip de de1ia,5e. ;, crimi,o-o/ia moder,2 este recu,oscut 0ap"
CMemep Ge0i<i, op$ cit$, p. 20#.
li
19
tul c2 de1ia,5a apare ca re7u-tat a- i,terac5iu,ii comp-icate a 0actori-or soci" a-i 3i psiho-o/ici. #$&$&$ 'eoria!reudian ? i,0-ue,52 deose+it2 asupra e>p-ic2rii etio-o/iei comportame,tu-ui i," 0rac5io,a- -"au a1ut teorii-e psiha,a-itice. Creator a- acestei orie,t2ri este psiho-o/u-, 0i7io-o/u- 3i ,euro-o/u- austriac Sig&und Freud (1)!# " 19&9). .ri, cercet2ri-e rea-i7ate, e- a ;,cercat s2 demo,stre7e e>iste,5a u,ei perso" ,a-it25i a,tisocia-e ce 5i,e de s0era psiho-o/iei ,orma-e 3i s2 e>p-ice meca" ,ismu- 0orm2rii acesteia. Areud era co,1i,s c2 de71o-tarea 3i structura per" so,a-it25ii este determi,at2 de pu-siu,i-e i,co,3tie,te (ira5io,a-e) care su,t a,ta/o,iste co,3tii,5ei uma,e. Ast0e-, pulsiunile incontiente repre-int factorul deter&inant al vieii psi%ice . Nuc-eu- teoriei 0reudie,e ;- co,stituie ideea despre conflictul (r-bo( iul! per&anent dintre pulsiunile iraionale interne i necesitatea de a supravieui .n &ediul social care este du&nos pentru acest individ) Areud presupu,e c2 psihicu- uma, are o a,umit2 structur2 3i ;,cearc2 s2 descrie meca,ismu- 0u,c5io,2rii acesteia. 6- propu,e urm2toarea structurare a psihicu-ui uma,: 6u- (6/o), Hi,e-e (Id) 3i Supereu- (Super " 6/o). Hinele (Id! este re7er1oru- e,er/iei psihice care repre7i,t2 u, comp-e> de i,sti,cte predomi,a,t se>ua-e 3i a/resi1e ce ti,d spre o satis0ac5ie imedi" at2, i,di0ere,t de raporturi-e su+iectu-ui cu rea-itatea e>terioar2. Acest com" p-e> de i,sti,cte 3i te,di,5e i,sti,cti1e pu, or/a,ismu- ;, te,siu,e. 1ul (6/o) repre7i,t2 co,3tii,5a de si,e, ,uc-eu- perso,a-it25ii a-c2tuit2 di, cu,o3ti,5e-e 3i ima/i,ea despre si,e, precum 3i atitudi,i-e despre ce-e mai importa,te i,terese 3i 1a-ori. 6/o percepe i,0orma5ia despre mediu- ;,co,<u" r2tor 3i starea or/a,ismu-ui, o memori7ea72 3i diri<ea72 ac5iu,i-e de r2spu,s a-e i,di1idu-ui ;, scopu- asi/ur2rii supra1ie5uirii acestuia. A3adar, co,3tii,5a de si,e asi/ur2 adaptarea i,di1idu-ui -a co,di5ii-e rea-it25ii e>terioare. Supereul este purt2toru- ,orme-or etico " mora-e 3i a- re/u-i-or de co," 1ie5uire socia-2, asimi-ate de c2tre persoa,2, de re/u-2, i,co,3tie,t ;, proce" su- educa5iei, ;, primu- r;,d, de -a p2ri,5i. 6- se ma,i0est2 su+ 0orm2 de co," 3tii,52 mora-2 3i poate st;r,i se,time,te de 0ric2 3i 1i,o125ie. 6u- este e>pus atacuri-or di, partea ce-or dou2 puteri osti-e 3i i,compati" +i-e: pu-siu,i-e i,sti,cti1e a-e Si,e-ui care preti,d -a o satis0ac5ie imediat2 a ,ecesit25i-or 3i ce,7ura e>ercitat2 de Supereu care ;mpiedic2 satis0acerea
Tlcu!oiio ua$ C$noeap<$ Itca o#ru. pea. A. B. ,e:poBCLoro, M. :. 0-poiueBCLoro, MocLBa, ,o<iG:G&0-a>, 1990, p. '&0"'&2F S. Areud, Introducere 4n psihanali %$ 0relegeri 4n psihanali %$ 0sihopatologia vie1ii cotidiene (traducere), Bucure3ti, 6d. 4idactic2 3i .eda/o/ic2, 19)0F &. _t>peGa, I9cu!o"io u=i 7e3co3Mamen<uo o$ MocLBa, ripocBemeG,e, 19)9.
19)
comp-et2 a acestor ,ecesit25i, 0ii,d, ca u, co,tro-or su+co,3tie,t asupra comportame,tu-ui. ;,tre Id 3i Supere/o 0oarte rar se sta+i-e3te u, echi-i+ru. 4e re/u-2, e-e su,t ;, co,0-ict pu,;,d or/a,ismu- ;,tr"o te,siu,e i,suporta" +i-2. Su+iectu- poate dep23i aceast2 stare de te,siu,e cu a<utoru- meca,is" me-or de protec5ie " refularea" raionali-area" subli&area 3i regresiunea) Cefularea repre7i,t2 procesu- de Ie-imi,are= di, co,3tii,52 a /;,duri-or, ami,tiri-or, emo5ii-or ,edorite pe,tru i,di1id, 0ii,d tra,s0erate ;, i,co,3ti" e,t, de u,de co,ti,u2 totu3i s2 i,0-ue,5e7e comportame,tu- su+iectu-ui, e>prim;,du"se pri, 0r2m;,t2ri, 0ric2 etc. Caionali-area este camu0-area, t2i,uirea de co,3tii,5a su+iectu-ui ;," su3i a moti1e-or ade12rate a-e ac5iu,i-or, /;,duri-or 3i se,time,te-or aces" tuia, ;, scopu- asi/ur2rii u,ui co,0ort i,ter, determi,at de dori,5a de a"3i p2stra sim5u- dem,it25ii perso,a-e, se,time,tu- respectu-ui de si,e, cores" pu,derii =6u-ui idea-=, de a e1ita 0r2m;,t2ri-e de 1i,o125ie sau ru3i,e. Subli&area este satis0acerea sau ;,2+u3irea do-ea,5e-or ,esatis02cute, predomi,a,t cu caracter se>ua-, pri, a-te tipuri de acti1it25i. Ast0e-, u, e>emp-u co,cret de su+-imare, dup2 S. Areud, este ;,dreptarea e,er/iei -i" +ido (dori,5ei de satis0acere a i,sti,ctu-ui se>ua-) spre procesu- de crea5ie. Cegresiunea repre7i,t2 u, meca,ism de protec5ie psiho-o/ic2 care co," st2 ;, re;,toarcerea -a tipuri de comportame,t timpuriu, di, copi-2rieF tra," 7i5ia -a ,i1e-uri-e premer/2toare de de71o-tare psiho-o/ic2 3i actua-i7area moda-it25i-or de reac5io,are reu3ite ;, trecut. A3adar, re/resiu,ea este re;," toarcerea i,di1idu-ui -a u, ,i1e- mai i,0erior de de71o-tare, ce presupu,e reac5ii mai pu5i, de71o-tate 3i, de re/u-2, reducerea prete,5ii-or acestuia. 63uarea te,tati1e-or de a desc2rca starea de te,siu,e produs2 de co," 0-icte-e i,terioare a-e i,di1idu-ui poate co,duce -a o i,adaptare a acestuia, iar apoi pot determi,a 3i trecerea -a actu- i,0rac5io,a-. Areud a propus 3i e-a+orat co,ceptude cri&inal care a co&is infraci( unea datorit co&ple,ului de vinovie) Comp-e>u- de 1i,o125ie ar 0a1o" ri7a sO1;r3irea crimei ;, mome,tu- ;, care acest se,time,t ar ati,/e u, /rad at;t de ;,a-t ;,c;t de1i,e i,suporta+i-. Ast0e-, pedeapsa este a3teptat2 ca o e-i+erare de -a aceast2 ;,cordare -2u,tric2. %,ii autori co,sider2 c2 0urtu- ,u este o 0apt2 i,te,5io,at2, comis2 ;, scop de pro0it, ci re0-ect2 o te,di,52 su+co,3tie,t2 a su+iectu-ui de a 0i pedepsit, o te,di,52 de a se e-i+eraD de se,time,tu- 1i,o125iei'09. Ca ar/ume,t sup-ime,tar ;, 0a1oarea acestei e>" p-ica5ii se a0irm2 c2 u,ii i,0ractori ac5io,ea72 at;t de ,eate,t, ,echi+7uit, ,u" 3i ascu,d urme-e, de parc2 doresc ca s2 0ie pri,3i 3i pedepsi5i.
Se,time,tu- 1i,o125iei poate 0i co,seci,5a di0eri5i-or 0actori, de e>emp-u, a comp-e>u-ui -ui 6dip (sau 6-ectra) ori a a-tor de1ieri -ate,te cu caracter se>ua-.
199
#$&$($ In!luena teoriei !reudiene asu,ra cercetrilor criminolo.ice 8i7iu,i-e -ui S. Areud asupra meca,isme-or psiho-o/ice care dec-a,3ea72 comportame,tu- i,0rac5io,a- au i,0-ue,5at co,sidera+i- cercetarea crimi,o" -o/ic2. Ne oprim ;, ce-e ce urmea72 asupra pri,cipa-e-or teorii a- c2ror mo" de- etio-o/ic este psiha,a-itic. %,a di, ce-e mai importa,te teorii psiha,a-itice pe,tru cercetarea crimi" ,o-o/ic2 a etio-o/iei comportame,tu-ui i,0rac5io,a- apar5i,e psiho-o/u-ui austriac Alfred Adler (1) 0 " 19& ) care a descoperit co&ple,ul de infe( rioritate) A. Ad-er este repre7e,ta,t a- orie,t2rii psiha,a-itice di, psiho-o" /ie 3i creatoru- 3co-ii 3tii,5i0ice de psiho-o/ie i,di1idua-2. Comp-e>u- de i,0erioritate a 0ost descoperit de A. Ad-er ;, urma studiu" -ui 0orme-or de compe,sare care apar -a copiii cu de0ecte a-e de71o-t2rii or/a,ice. .re7e,5a -a ace3ti copii a se,time,tu-ui i,0eriorit25ii era e>ami,at de c2tre autor -a ;,ceput, ca o urmare a de0ectu-ui, apoi ca o 0or52 motric2 u,i1ersa-2 de de71o-tare a perso,a-it25ii, dar mai t;r7iu " ca co,seci,52 a 0rustr2rii ,ecesit25ii de dep23ire a circumsta,5e-or ,e0a1ora+i-e '10. I,capaci" tatea su+iectu-ui de a"3i compe,sa de0icie,5a sau de a se ispr21i cu situa5ia de 1ia52 3i de a dep23i, ast0e-, se,time,tude i,0erioritate propriu poate de" /e,era ;, comp-e> de i,0erioritate. Comp-e>u- de i,0erioritate poate co,duce -a comiterea de i,0rac5iu,i, deoarece aceasta este o ca-e e>trem de 0aci-2 ca i,di1idu- s2 atra/2 asupra sa ate,5ia opi,iei pu+-ice, ;, 0e-u- acesta compe,s;,du"3i psiho-o/ic propria i,0erioritate. .e -;,/2 se,time,tude i,0erioritate 3i s-2+iciu,e, care su,t pri,cipa-e-e caracteristici a-e acestui tip de i,0ractor, Ad-er adau/2 lipsa de cooperare ca urmare a se,time,te-or de 0rustrare ap2rate ;, co,di5ii-e u,ei copi-2rii ,e0ericite'11. Structura 0u,c5io,a-2 a psihicu-ui uma, propus2 de S. Areud a apro0u," dat i,terpretarea mu-tip-e-or procese moti1a5io,a-e, i,c-usi1 3i di, s0era crimi,a-2. I, +a7a acestor idei sa1a,tu- america, N) N%ite a e0ectuat o a,a-i72 ori/i,a-2 a comportame,tu-ui i,0rac5io,a-. 4up2 p2rerea autoru-ui, omu- se ,a3te i,0ractor, iar 1ia5a sa este u, proces de ;,2+u3ire a i,sti,cte-or distructi1e, ;,0u,date ;, Id. I,0rac5iu,i-e se s21;r3esc atu,ci c;,d Hi,e-e iese de su+ co,tro-u- -ui Super " 6/o. Speci0ic pe,tru perso,a-itatea i,0ractoru-ui este i,capacitatea psihicu-ui acestuia de a crea o i,sta,52 puter,ic2 de co,"
Ucu!ono un$ Cnoeap<$ AI?A o#m. pea. A. B. ,e:poBCLoro, M. A. .GpBmeBCLoro, MocLBa, I-o<iG:G&0-a:, 1990, p. 1 0. '11 *heor/heNistorea,u, Costic2.2u,, op$ cit$, p. 12).
200
tro- (Super"6/o)'12. ^. ^hite co,sidera c2 ma<oritatea moti1e-or compor" tame,tu-ui i,0rac5io,a- coi,cid cu dori,5e-e 3i te,di,5e-e u,ui 0i-isti, tipic . I,terpret2ri a,a-o/ice a-e co,cep5iei -ui S. Areud au 0ost e0ectuate 3i de a-5i crimi,o-o/i. Ast0e-, sa1a,tu- /erma, Ar&?nd Mergen a ;,cercat s2 rea,ime7e teoria psi%opati-rii infractorului pe +a7a 0reudia,ismu-ui. 6a0irma c2 te,di,5a de a comite i,0rac5iu,ea e>ist2 ;, 0iecare om de -a +u, ;,ceput. .sihopatu-, ;,s2, cedea72 acesteia, 0ii,dc2 i,te,sitatea te,di,5ei de a s21;r3i i,0rac5iu,ea cap2t2 o predomi,are pato-o/ic2 asupra a-tora '1'. .ro0e" soru- america, *) Abra%a&sen" uti-i7;,d co,cep5ia 0reudia,2 despre Id 3i Super"6/o, a dedus for&ula infraciunii; Infraciunea e (te,di,5e-e crimi,a-e, ;,0u,date ;, Id j situa5ia crimi,o" /e,2): capacit25i-e de co,tro- a-e -ui Super " 6/o'1!. .e +a7a idei-or 0reudie,e despre raportu- ;,tre co,3tie,t 3i i,co,3tie,t di, psihicu- uma,, crimi,o-o/u- e,/-e7 6. $lover propu,e o i,terpretare ori/i,a-2 a esenei cri&inalitii) Crimi,a-itatea, ;, opi,ia -ui *-o1er, re" pre7i,t2 u,u- di, re7u-tate-e co,0-ictu-ui di,tre i,sti,cte-e primiti1e cu care este ;,7estrat 0iecare om 3i codu- a-truist, sta+i-it de societate'1#. Crimi,o-o/ii america,i F) Ale,ander 3i 5) StaubB9E au a,a-i7at di0erite tipuri de crimi,a-i pri, prisma ce-or trei i,sta,5e a-e psihicu-ui uma,, pro" puse de S. Areud. 6i co,sider2 cO ;, ca7u- crimi,a-u-ui oca7io,a-, Supraeu;3i suspe,d2 0u,c5ia mora-2, iar 6u- este i,capa+i- s2 mai rea-i7e7e echi-i+rui,di1idu-ui. ;, ca7u- i,0ractori-or di, o+i3,ui,52 ,u ar e>ista u, co,0-ict ;,tre 6u 3i Supereu, ;,truc;t ma<oritatea acestora apar5i, u,ui mediu a,tisocia-, co,duita -or 0ii,d ;, armo,ie cu ,orme-e mora-e a-e mediu-ui. ? a-t2 co,cep5ie e-a+orat2 de August Aic%orn" 5eal= 3i #ronner opune personalitii de tip nevrotic (perso,a-itate ;, co,0-ict cu ea ;,s23i, ;, care Supraeu-, de3i structurat ;, timp, a r2mas 0oarte primiti1), o perso( nalitate .n conflict cu societatea) ;, opi,ia acestor sa1a,5i, i,0ractoru- ar 0i 1ictima u,or co,0-icte i,terioare ;,tre i,sti,cte-e sa-e i,su0icie,t co,tro-ate de Super " 6/o 3i re/u-i-e de co,duit2 impuse de societate. Cercet2ri-e -ui Au/ust Aichor, au 0ost co,ti,uate de Late Aried-a,der'1).
^hite ^., Insanity and Criminal @aC N. Z., 192&, p. 20, cit. de GmuaL?B C. M, 3apy7e$ycHaH $$$ op$ cit$, p. 1&&.
'1&
^hite ^., Crime andCriminals$ N.Z., 19&&, p. 1#0, cit. de GmuaL?B C. M., op$ cit$, p. 1&&.
414
G-GaG0-ep r. G., op$ cit$, p. )'")!.

'1!
A+rahamse, 4.:., Tho are the guiltyc N. Z., 19!2.

'1#
*-o1er 6. the Roots o0 Crime. L$, 19#0, p. .

417
A-e>a,der A., Stau+ G., The Criminal, the 9udge and the 0u<lic, NeC ZorE, Macmi--a,, 19&1, p.20 3i urm., cit. de Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p.1!9.
'1)
L. Aried-a,der, The 0sichoanalytic &pproach to 9uvenile Eelinquency$ NeC ZorE, 19' .
201
? a,umit2 i,0-ue,52 asupra crimi,o-o/iei a a1ut"o 3i i,terpretarea cau" 7a-it25ii ce apar5i,e -ui G. 6Bse,cE,'19 0ii,d i,0-ue,5at2 de tipo-o/ia -ui Pu,/ (e>tra1ertit " i,tra1ertit). ;,cerc;,d s2 demo,stre7e e>iste,5a u,ei perso,a" -it25i speci0ice a i,0ractoru-ui, 6Bse,E co,sider2 c2 pri,cipa-a cau72 a crimi" ,a-it25ii tre+uie 127ut2 ;, e3ecu- u,ei a,umite compo,e,te a perso,a-it25ii de a se comporta accepta+i- di, pu,ct de 1edere mora- 3i socia-. Cercet2to" ru- a<u,/e -a co,c-u7ia c2 tipu- e>tra1ertit ma,i0est2 o co,di5io,are mai redus2 3i apare mai 0rec1e,t pri,tre i,0ractori. #$&$+$ Im,ortana !reudianismului,entru criminolo.ie %, 3ir de meca,isme psiho-o/ice re-e1ate de Si/mu,d Areud permit ;," 5e-e/erea apro0u,dat2 a procesului &otivrii co&porta&entului infraci( onal) 4e e>emp-u, pri, &ecanis&ul de trecereB@: (desc2rcarea se,time,te-or reprimate, de re/u-2 a se,time,te-or de du3m2,ie, ;,dreptat2 asupra u,ui o+iect mai pu5i, pericu-os, dec;t ace- care a /e,erat emo5ii-e ,e/ati1e) poate 0i e>p-icat2 etio-o/ia mu-tip-e-or i,0rac5iu,i comise 02r2 moti1, i,c-usi1 3i a 0apte-or socia-me,te pericu-oase pri, care su+iectu- se r27+u,2 ,u pe persoa,a care i"a cau7at pre<udiciu- ci, pe a-ta care, de re/u-2, este mai ,eputi,cioas2. I, +a7a metodicii a,a-i7ei apro0u,date a traume-or psihice ascu,se ;, su+co,3tie,t, ce /e,erea72 ,e1ro7e-e 3i st2ri-e o+seda,te (de e>emp-u, a/re" si1itatea se>ua-2), care -a r;,du- -or, produc comportame,tu- i,0rac5io,a-, au 0ost e-a+orate &etode clinice de corijare a perso,a-it25ii i,0ractoru-ui. Meca,isme-e de ;mpotri1ire 3i re0u-are descoperite de S. Areud su,t im" porta,te pe,tru a ;,5e-e/e denaturarea subiectiv a perceperii realitii ca +a72 a autoap2r2rii psiho-o/ice'21. Idei-e teoriei 0reudie,e au 0ost uti-i7ate de crimi,o-o/i ;, scopu- e-a+or2" rii u,or ,oi teorii 3i a u,or ,oi moda-it25i de i,0-ue,52 asupra 0e,ome,u-ui crimi,a-it25ii. Ast0e-, N) CecPless" crimi,o-o/ america,, ;, +a7a idei-or -ui Areud, a e-a+orat concepia regle&entrii interne a co&porta&entului) 4up2 p2rerea -ui RecE-ess, pe,tru ca i,di1idu- s2 poat2 diri<a cu comporta" me,tu- s2u, este ,ecesar ca ;, procesu- educa5iei s2 i se cree7e u, 6u puter" ,ic, u, Supraeu +i,e de71o-tat, capacitatea de a opu,e re7iste,52 di0eri5i-or 0actori ,e/ati1i, capacitatea de a suporta 0rustrarea, s2 i se de71o-te sim5ur2spu,derii, capacitatea de a"3i /2si satis0ac5ia ;, echi1a-e,5i ai im+o-duri-or crimi,a-e, capacitatea de a a1ea ;, comportame,t ra5io,a- 3i u, scop +i,e determi,at'22.
'20
G. P. 6Bse,cE, Crime andpersonality, @o,do,, Rout-ed/e a,d Le/a, .au-, 19#'.
_t>pe0-0- &., Ceedemte e ncu!ocmc8u3$ MocLBa, 1991, p. 2 !"2) . '21[te[e[,,p.-)2"192.

422
RecE-ess ^. C, & ae8 Theory o=Eelinquency and Crime II Aedera- .ro+atio,. 19#1, N.', p,'2.
202
;, +a7a meca,ismu-ui re0u-2rii descris de Areud, sa1a,5ii /erma,i $) S=Pes 3i *) Mit-a au e-a+orat concepia neutrali-rii" ese,5a c2reia este a,a-i7a apro0u,dat2 a meca,isme-or de protec5ie psiho-o/ic2 care co,stituie +a7a moti12rii crimi,a-e. .ri,tre moduri-e de ,eutra-i7are a i,0-ue,5ei 0acto" ri-or o+iecti1i ai crimi,a-it25ii ei me,5io,ea72: ,e/area r2spu,derii, ;, ca7u- c;,d i,di1idu- se co,sider2 1ictim2 a cir" cumsta,5e-orF ,e/area dau,ei, ;, ca7u- c;,d i,0ractoru- co,1i,/e a-te persoa,e 3i pe d;,su- perso,a- c2 ac5iu,i-e sa-e ,"au cau7at ,im2,ui ,ici u, r2uF os;,direa ace-ora care co,dam,2, 0ii,d co,sidera5i ,i3te i,0ractori -ate,5i sau pote,5ia-iF re0eri,5a -a moti1e-e (co,sidera5ii-e) supreme: ;r;c2-carea ceri,5e-or societ25ii este ;,drept25it2 pri, o+-i/a5ii-e 0a52 de /rupuri-e mici'2&. Sa1a,tu/erma, 4) Cole&an a e0ectuat o a,a-i72 a,a-o/ic2 3i a descris urm2toare-e meca,isme psiho-o/ice de protec5ie, care pot co,di5io,a comportame,tui,0rac5io,a-: =,e/area rea-it25ii=, adic2 re0u7u- de a percepe o+iecti1 situa5ia ;,co,<u" r2toare, deoarece aceasta ar produce se,time,te de 0ric2 sau comp2ti" mire 3i ast0e-, ar ;mpiedica comiterea i,0rac5iu,iiF =represiu,e= " ,eadmiterea p2tru,derii ;, co,3tii,52 a /;,duri-or ,ep-2cute 3i ,eco,1e,a+i-eF =reprimare= " re0u7u- de a"3i da seama de /;,duri-e ,ep-2cute 3i pericu" -oase care au p2tru,s de<a ;, co,3tii,52F =ra5io,a-i7area= ;,cercarea su+iectu-ui de a do1edi c2 comportarea sa este ;,drept25it2 de a,umite moti1eF =proiectarea= proprii-or caracteristici ,e/ati1e asupra a-tora, ast0e,eutra-i7;,d autoaprecierea ,e/ati12F =compe,sarea= " camu0-area s-2+iciu,ii proprii di, u,e-e co,di5ii pri, ;,cercarea de autoco,0irmare ;, a-te co,di5iiF =trecerea= se,time,te-or de r27+u,are a-e su+iectu-ui de -a o+iectupericu-os care i"a cau7at pre<udiciu-, asupra u,ui o+iect ,epericu-os care ,u i"a cau7at ,ici o dau,2F =desc2rcarea= " reducerea ,e-i,i3tii, /e,erate de ,i3te do-ea,5e i,ter7ise pri, ma,i0estarea e>terioar2 a se,time,te-or 3i acti1it25ii i,te,si1e'2'. Aceste meca,isme, 0ii,d -uate ;, co,siderare ;, procesu- educati1, co,tri+uie -a sporirea e0icie,5ei m2suri-or respecti1e de pro0i-a>ie a i,0rac5iu,i-or.
SBEes *., Mit7a 4., Techniques o= aeutrali ationA & Theory o= Eelinquency II America, Socio-o/ica- ReCieC. 19! , N.12, p. ##', cit. de GmuaL?B C. M., op$ cit$, p. 1& .
424
Co-ema, P. C, &<normal 0sychology in Modern Li=e$ At-a,ta, 19#', p. 10 , cit. de o?LC B., op$ cit$, p. 1)9"190.
20"
Succese-e psiha,a-i7ei au determi,at crimi,o-o/ii s2 apro+e metode si" mi-are 3i ;, practica de cori<are a i,0ractori-or co,dam,a5i. .siha,a-i7a uti-i" 7at2 ;, practica i,stitu5ii-or pe,ite,ciare 3i"a p2strat tr2s2turi-e pri,cipa-e, e-a+orate de creatorii acesteia: sta+i-irea u,or re-a5ii de ;,credere ;,tre psiha,a-ist 3i pacie,tF p2tru,derea ;, su+co,3tie,tu- i,di1idu-ui e>ami,;,d 0apte-e, e>presii-e, 1isuri-e acestuia (u,eori este uti-i7at2 hip,o7a) 3i re-e1area 3ocuri-or ,er1oase care /e,erea72 comportame,tu- de1ia,tF trecerea 3ocuri-or respecti1e di, s0era su+co,3tie,tu-ui ;, co,3tii,52, ce ar a1ea ca urmare e-i+erarea su+iectu-ui de su+ po1ara acestora. .siha,a-i3tii ;,cearc2 s2"1 a<ute pe i,0ractor ca s2 ;,5e-ea/2 ;, ce co,st2 dec-i,u- s2u i,ter, pe,tru ca acesta s2"3i poat2 armo,i7a perso,a-itatea. ;, acest scop su,t uti-i7ate medita5ia, i,trospec5ia (autoo+ser1area), autoa,a-i7a. I,0ractori-or -i se cu-ti12 st2p;,irea de si,e, su,t ;,125a5i cum s2 suporte mai u3or se,time,te-e ,ep-2cute /e,erate de situa5ii-e de impas. %,a di, reac5ii-e posi+i-e 0a52 de stres poate 0i a/resi1itatea, re0u/iu- ;, si,e sau compromisu-. .siha,a-i3tii recoma,d2 co,dam,a5i-or, ca ;, ca7ustresu-ui, s2 uti-i7e7e u-time-e dou2 1aria,te, pe,tru a e1ita i7+uc,irea a/re" si1it25ii. I,0ractorii su,t ;,125a5i s2 uti-i7e7e urm2toare-e meca,isme psiho" -o/ice: e1itarea te,di,5e-or pericu-oase pri, i,te,si0icarea o+iecti1e-or opuse acestoraF ,eutra-i7area dori,5e-or 3i 0apte-or amora-e pri, uti-i7area mu,cii 0i7ice /re-e sau a a-tor 0orme de autopresiu,eF co,so-idarea se,time,tu-ui dem,it25ii perso,a-e pri, ide,ti0icarea sa cu perso,a-it25i re,umite (pe,tru a ,eutra-i7a comp-e>u- de i,0erioritate, care 0rec1e,t este compe,sat pri, i,0rac5iu,i). .siha,a-i3tii ;i ;,1a52 pe pacie,5i s2 /2seasc2 echi1a-e,5e-e ace-or dori,5e care practic ,u pot 0i satis02cute pri, mi<-oace -icite. 6ste educat2 aspira5ia i,di1i7i-or de a cuceri simpatii-e a-tor persoa,e, precum 3i i,i5iat2 percepe" rea i,terdic5ii-or e>terioare ;, cadru- sistemu-ui 6u-ui propriu, pe,tru ca acestea s2 ,u -e mai /e,ere7e ;,/ri<orare 3i 0ric2. :re,i,/uri-e psiha,a-itice 0rec1e,t su,t e0ectuate ;, /rup. .sihiatru- 3i psiha,a-istu- america, More,o P. @. (1)92 g 19 ') a propus ;, a,u- 1921 o metod2 ori/i,a-2 de psihodram2 care co,st2 ;, urm2toare-e: co,dam,a5i-or care participau -a tre,i,/u- de psiha,a-i72 -i se propu,ea s2 <oace ca ;,tr"u, spectaco- o dram2 di, 1ia5a -or, cu scopu- de a ;,-2tura 3ocuri-e di, su+co," 3tie,t. Cori<area mi,ori-or a0-a5i ;, ce,tre-e de reeducare di, S%A pe,tru co" miterea di0erite-or ;,c2-c2ri, se rea-i7ea72 pe +a72 de psiha,a-i72. B2ie5ii 3i
204
0ete-e, ;, /rupuri de !00 " #00 persoa,e, de -a ore-e 10.00 dimi,ea5a p;,2 -a ore-e 10.00 seara, particip2 ;, tre,i,/uri de cori<are. %, repre7e,ta,t a- ad" mi,istra5iei diri<ea72 tre,i,/u- pri, micro0o,. Scopu- tre,i,/u-ui este de a st;r,i ;, timpu- discu5iei o reac5ie de /rup ;mpotri1a 0apte-or ,e/ati1e comise de persoa,e de aceea3i 1;rst2 3i de a distru/e, ast0e-, protec5ia psiho-o/ic2 a acestora. .e parcursu- acestor discu5ii, mi,orii su,t +at<ocori5i 3i umi-i5i p;,2 c;,d ,u ;,cep s2"3i deschid2 su0-etu-. Aiecare tre+uie s2 recu,oasc2 care su,t dori,5e-e sa-e ,em2rturisite, c;t de e>tra1a/a,te ar 0i e-e, 3i apoi s2 -e comu" ,ice pri, micro0o,'2!. 4up2 p2rerea specia-i3ti-or, ,ea<u,su- acestei metode se e>p-ic2 ,u pri, e0icie,5a redus2, ci pri, caracteru- ei a,tiuma,. ;,cerc2ri-e de a i,troduce uti-i7area metode-or psiha,a-itice ;, practica i,stitu5ii-or pe,ite,ciare a determi,at de71o-tarea crimi,o-o/iei c-i,ice. #$&$-$ 'eoria,si1omoral .ri,cipa-u- repre7e,ta,t a- teoriei psihomora-e este psihiatru- +e-/ia, 1tienne de $reeff)B@/ .otri1it autoru-ui, structuri-e a0ecti1e a-e i,di1idu-ui su,t determi,ate de dou2 /rupuri 0u,dame,ta-e de i,sti,cte: de aprare 3i de si&patie) ;, ca7u- c;,d copi-2ria i,di1idu-ui este tr2it2 7+uciumat, aceste i,sti,cte se pot a-tera, i,sta-;,du"se u, se,time,t de i,<usti5ie, o stare de i,hi+i5ie 3i i,di0ere,52 a0ecti12. ;, opi,ia -ui 6. de *ree00, personalitatea infractorului se structurea- de(a lungul unui proces lent de degradare &oral a individului" de,umit proces crimi,o/e, care, ;, 0i,a-, ;- co,duce -a comiterea actu-ui i,0rac5io,a-. ;, e1o-u5ia acestui proces, autoru- disti,/e trei etape. ;, prima etap2 i," di1idu- ,orma- su0er2 o de/radare pro/resi12 a perso,a-it25ii ca urmare a u,or 0rust2ri repetate. Co,1i,s de i,<usti5ia mediu-ui socia- ;, care tr2ie3te, e- ,u mai /2se3te ,ici o ra5iu,e pe,tru a respecta codu- mora- a- acestui me" diu. Aceast2 etap2 este ,umit2 de autor +fa-a asenti&entului te&perat+" ;, timpu- c2reia se ,a3te ideea de crim2. ;, cea de a doua etap2, de,umit2 a asenti&entului for&ulat" i,di1iduaccept2 comiterea crimei, ;3i caut2 <usti0ic2ri, ;3i schim+2 modu- de a 0i, -im+a<u-, caut2 u, mediu socia- to-era,t. ;, cea de a treia etap2 apare cri-a" ;, decursu- c2reia este acceptat2 e-i" mi,area 1ictimei, c2ut;,du"se ,umai oca7ia 0a1ora+i-2 pe,tru trecerea -a act. I, aceast2 u-tim2 0a72, i,di1idu- trece pri, a3a",umita stare periculoas" care a,u,52 emi,e,5a trecerii la act) Aceste dou2 co,cepte ocup2 u, -oc ce,tra- ;, -ucr2ri-e -ui 6. de *ree00.'2
GaBLGG C, 6lo!umumenupasyMa$ MocLBa, 19)1, p. )1. 6. de *ree00, Introduction a la criminologie, Bru>e--es, 6d. 8a, de, .-a,E, 19'#. Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. 1#'.
20#
.rocesu- crimi,o/e, este a>at de 6. de *ree00 ,e u, 6u care co,simte, to-erea72 sau suport2 ideea crimei. 6-eme,tude di0ere,5iere ;,tre i,0ractor 3i ,o,i,0ractor co,st2 ;, aceea c2 primu- trece mai u3or -a comiterea actu-ui ;,tr" o situa5ie 0a1ora+i-2. :r2s2tura psihic2 0u,dame,ta-2 care permite acestuia trecerea -a act este, ;, opi,ia autoru-ui, indiferena afectiv a individului) #$&$*$ 'eoria ,ersonalitii criminale Aceast2 teorie apar5i,e cu,oscutu-ui pe,a-ist 3i crimi,o-o/ 0ra,ce7 Pea, Pinatel 3i repre7i,t2 u,a di, ce-e mai a1a,sate teorii 0ormu-ate ;, cadruorie,t2rii psiho-o/ice. P. .i,ate- co,struie3te o teorie e>p-icati12 ce,trat2 ;, <uru- co,ceptu-ui de personalitate cri&inal" care 02r2 a 0i u, tip a,tropo" -o/ic, ca ce- -om+ro7ia,, adic2 ;, mod o+iecti1 3i /e,etic determi,at " poate de1e,i u, co,cept opera5io,a-, u, mode- care poate 0i uti-i7at ;, cercet2ri-e crimi,o-o/ice. P. .i,ate- respi,/e te7a e>iste,5ei u,ei di0ere,5e de ,atur2 ;,tre i,0ractor 3i ,o,i,0ractor. Autoru- admite doar e>iste,5a u,ei diferene de grad (adic2 di0ere,52 a ,i1e-uri-or de -a care impu-suri-e e,do/e,e 3i e>cita5ii-e e>o/e,e ;- determi,2 pe su+iect s2 comit2 i,0rac5iu,ea) ;,tre perso,a-itatea i,0racto" ru-ui 3i perso,a-itatea ,o,i,0ractoru-ui, ca 3i ;,tre di0erite-e cate/orii de i," 0ractori de -a oca7io,a- -a recidi1ist ;,r2it. .e,tru a pu,e ;, -umi,2 aceast2 di0ere,52 de /rad este ,ecesar s2 se e1i" de,5ie7e tr2s2turi-e psiho-o/ice care determi,2 tra,s0ormarea ase,time,tu-ui temperat ;, ase,time,t to-erat 3i mai apoi trecerea -a act. Autoru- co,sider2 c2 tr2s2turi-e 0rec1e,t ;,t;-,ite -a i,0ractori (egocentris&ul" labilitatea psi( %ic" agresivitatea i indiferena afectiv!" -uate i7o-at, ,u su,t speci0ice doar acestei cate/orii de persoa,e 3i ,umai reu,irea -or ;,tr"o co,ste-a5ie co,0er2 perso,a-it25ii u, caracter i,0rac5io,a-. Aceast2 co,ste-a5ie de tr2s2" turi ar pre7e,ta nucleul central al personalitii cri&inaleB@D) Re0eri,du"se -a ro-u- 0iec2ruia di,tre ce-e patru compo,e,te a-e ,uc-eu-ui perso,a-it25ii, .i,ate- -e atri+uie urm2toarea distri+u5ie: agresivitatea joac un rol de incitare" 0ii,d o compo,e,t2 acti12, ce-e-a-te trei " egocentris&ul" labilita( tea" indiferena afectiv au rolul de a neutrali-a in%ibiia trecerii la act pri, ;mpiedicarea i,di1i7i-or de a -ua corect ;, co,siderare aprecierea soci" a-2 ori se,time,tude compasiu,e 3i simpatie pe,tru a-tu-,, adic2 ro-u- -or este de a da ca-e -i+er2 de ma,i0estare a a/resi1it25ii. .otri1it -ui .i,ate-, toate ce-e-a-te tr2s2turi psiho-o/ice care se ;,t;-,esc mai mu-t sau mai pu5i, 0rec1e,t -a crimi,a-i ar co,stitui 1aria+i-e ce ,u su,t asociate cu trecerea -a act, ci ,umai cu moda-it25i-e de e>ecutare a i,0rac5iu,ii.
I<idem, p.1##.
20#
A3adar, ;, co,cep5ia -ui Pea, .i,ate- perso,a-itatea crimi,a-2 este a-c2" tuit2 di,tr"u, nucleu central (egocentris&ul" labilitatea" agresivitatea i indiferena afectiv! care determi,2 trecerea -a act 3i &ultiple variabile -e/ate de aptitudi,i-e 0i7ice, i,te-ectua-e, teh,ice, ,e1oi-e de hra,2, se>ua-e etc. care de3i su,t ,eutre 0a52 de trecerea -a act, i,0-ue,5ea72 totu3i moda-i" t25i-e sa-e de e>ecutare. Sem,i0ica5ia pe care P. .i,ate- o co,0er2 pe p-a, doctri,a- co,ceptu-ui opera5io,a- de perso,a-itate crimi,a-2 este urm2toarea: crima este o 0apt2 a omu-ui, iar crimi,a-ii su,t oame,i ca to5i cei-a-5iF ei se deose+esc ;,s2 de cei-a-5i, deoarece =trecerea -a act= este e>presia u,ei di0ere,5e de /rad ;,tre psihicu- i,0ractoru-ui 3i ace-a a- ,o,i,0ractoru-ui, deose+irea ar 0i pri, ur" mare ,umai de ordi, ca,titati1 3i ,u ca-itati1. Aceast2 di0ere,52 de /rad ar separa, a3adar 3i di0erite-e tipuri de i,0ractori. #$&$#$ 'eoria lui 2iacomo C3ne,a $iaco&o C?nepa" u,u- di, cei mai de seam2 repre7e,ta,5i co,tempo" ra,i ai cure,tu-ui c-i,ic, arat2 c2 se impu,e o re1edere a co,ceptu-ui de per" so,a-itate, di, perspecti1a dua-ismu-ui Ea,tia, di,tre feno&en (apare,5a o+iectu-ui e>ami,at) 3u nounien (rea-itatea ,ecu,oscut2 a acestui o+iect)'29. A-2turi de de0i,i5ia metodo-o/ic2, sa1a,tu- ita-ia, p-edea72 pe,tru o defini( ie euristic apt2 s2 e>prime mai e>act 0i,a-itatea e>ame,u-ui c-i,ic. 6co,sider2 c2 comportame,tu- a,tisocia-, ca e>presie a i,adapt2rii i,di1idu-ui -a mediu, ar putea 0i apro0u,dat pri, anali-a +e,tensiv i global+ a siste&elor dina&ice prin care se efectuea- adaptarea) Ast0e-, ;, opi,ia -ui CO,epa, primu- pri,cipiu pe care se spri<i,2 cercetarea 0u,dame,ta-2 ;, crimi,o-o/ie se ide,ti0ic2 cu conceptul de personalitate) Studii,du"se -a ,i1e-u- 0iec2rui i,di1id compo,e,te-e +io-o/ice, psiho-o/ice 3i socio " cu-" tura-e, 1or putea 0i re-e1a5i 0actorii mu-tip-i ai co,duitei a,tisocia-e. .otri1it -ui CO,epa, persistena .n conduita antisocial este .n str.ns legtur cu anu&ite trsturi psi%ologice ca i&pulsivitatea" indiferena afectiv" egocentris&ul" scepticis&ul) .articu-arit25i-e psiho-o/ice respec" ti1e au o 0rec1e,52 crescut2 ;, r;,du- i,0ractori-or, 0a52 de restu- popu-a5iei. #$&$)$ 'eoria lui 4ira5 6o,e/ .otri1it -ui Mira= Lope-" ;,tre particu-arit25i-e psihice a-e 02ptuitoru-ui 3i i,0rac5iu,ea comis2 e>ist2 o re-a5ie ide,ti0ica+i-2 (de e>emp-u, ;,tre a/re" si1itate, pe de o parte, 3i i,0rac5iu,i-e de omor, 12t2mare sau 1io-, pe de a-t2
*. CO,epa, Lapersonnalite criminelle$ #rientations traditionnelles de la recherche, interet actuel etperspectives d'avenir, II Re1ue i,ter,a5io,a-e de crimi,o-o/ie et de po-ice tech,iYue, ,o. 1, 19) , p. 29, cit. de Rodica Mihae-a StO,oiu, op$ cit$, p. 1#).
207
parte). Aceste re-a5ii c;t 3i tr2s2turi-e speci0ice de caracter, temperame,t 3i a0ecti1itate a-e i,0ractoru-ui tre+uie -uate ;, co,sidera5ie -a sta+i-irea /ra" du-ui de perecu-o7itate a acestuia, i,di1idua-i7area pedepsei pe,a-e 3i ;, /e,era- -a adec1area tratame,tu-ui pe,a-. Autoru- a e>primat e>trem de su/esti1 acest pu,ct de 1edere me,5io,;,d c2: =este posi+i- s2 <udeci u, de-ict 02r2 a"1 ;,5e-e/e, dar pe,tru a"1 ;,5e-e/e tre+uie cu,oscute a,tecede,te-e situa5iei 3i 1a-oarea tuturor 0actori-or de" termi,a,5i ai reac5iei perso,a-e= . #$&$7$ Evaluare critic ;, -iteratura crimi,o-o/ic2 se me,5io,ea72'&1 c2 eroarea pri,cipa-2 a ori" e,t2rii psiho-o/ice co,st2 ;, a co,sidera i,0ractoru- ca posesor a- u,ui tip aparte de perso,a-itate (o perso,a-itate speci0ic2), di0ere,5iat2 0ie ca ,atur2, 0ie ca /rad, de perso,a-itatea ,o,i,0ractoru-ui. Ast0e-, ;, ce,tru- acestor pre" ocup2ri ,u se situea72 perso,a-itatea i,di1idu-ui care a comis i,0rac5iu,ea, ci perso,a-itatea crimi,a-2 ca o+iect de cercetare speci0ic. .e p-a, etio-o/ic, -imita ese,5ia-2 a acestei orie,t2ri co,st2 ;, reducerea pro+-ematicii perso" ,a-it25ii uma,e -a 0actorii de ordi, psiho-o/ic. 4e aici ,eputi,5a acestor teo" rii de a 0ur,i7a e>p-ica5ii cu pri1ire -a cau7e-e /e,era-e a-e crimi,a-it25ii. 4ate-e cercet2ri-or rea-i7ate de crimi,o-o/i america,i'&2 arat2 c2 ,umai o parte redus2 a comportame,te-or de-i,c1e,te se datorea72 tu-+ur2ri-or psi" hice, iar pe u, p-a, mai /e,era-, di0ere,5a di,tre crimi,a- 3i ,o,crimi,a- este 0oarte mic2. .e de a-t2 parte, este re-e1at2 co,tri+u5ia pe care a adus"o orie,tarea psi" ho-o/ic2 -a de71o-tarea crimi,o-o/iei ca 3tii,52. Rea-i7area mu-tip-e-or cer" cet2ri psiho-o/ice 3i acumu-area u,ui +o/at materia- 0actua- a permis o e>" p-orare a u,i1ersu-ui psihic a- i,0ractoru-ui, de712-ui,d aspecte i,edite cu pri1ire -a &otivaia actului infracional i dina&ica producerii acestuia) 6ste 1a-oroas2 ideea siturii cau-elor ne&ijlocite ale infraciunii la ni( velul individului u&an i al personalitii sale) Merit2 a 0i me,5io,at2 co,tri+u5ia orie,t2rii psihiatric " psiho-o/ice 3i ;, p-a,u- &etodelor 3i te%( nicilor de cercetare" dar mai a-es ;, ce- a- terapiei resociali-rii) Co,cep" tude perso,a-itate crimi,a-2 a ser1it ca 0u,dame,t -a 0ormu-area diagnos( ticului 3i prognosticului cri&inologie) 4ar cea mai de seam2 co,tri+u5ie a acestei orie,t2ri s"a re0-ectat ;,deose+i datorit2 cure,tu-ui c-i,ic, ;, i,0-ue,5a pe care crimi,o-o/ia a e>ercitat"o asupra &odelelor de politic penal" trata&entului i resociali-rii delincvenilor)
MiraB @ope7, Manual de psihologie "udiciar%, .aris, 19!9, p. 19', cit. de Narcis *iur/iu, op$ cit$, p. #1. R.M. St2,oiu, op$ cit$, p. 1 0.
4"2
*. M. SBEes, Criminology, Garcourt Brace Po1a,o1ich, .u+-ishers, 19 ), cit. de R. M. St2,oiu, op$ cit, p. 1 1.
20)
E)A) rientarea sociologic J$3$X$ Considera1ii generale$ Clasi=ic%ri ale teoriilor sociologice moderne
4e3i o +u,2 parte di, teorii-e +io"psiho-o/ice e>ami,ate ser1esc pe,tru u,ii cercet2tori drept +a72 -a a,a-i7a pro+-eme-or crimi,a-it25ii (;,deose+i a comportame,tu-ui i,di1idua-), ;, pre7e,t ma<oritatea co1;r3itoare a crimi" ,o-o/i-or pre0er2 a,a-i7a cau7e-or de ordi, e>o/e,, acord;,d o deose+it2 importa,52 determi,2ri-or de ordi, socia-, a+so-uti7;,d, u,eori, procesu- de socia-i7are a omu-ui. Ca +a72 co,ceptua-2 a acestor e>p-ica5ii su,t teorii-e crimi,o-o/ice de,umite sociologice" de3i mu-te di, e-e pot 0i ,umite socia- " psiho-o/ice 3i chiar psiho-o/ice. 4i1ersitatea acestor teorii 0ace di0ici-2 ;,cercarea de c-asi0icare a -or, de i,c-udere ;,tr"u, cure,t teoretic a,ume. ;, -iteratura de specia-itate su,t mai mu-te c-asi0ic2ri a-e teorii-or crimi,a-it25ii 0ur,i7ate de orie,tarea socio-o" /ic2 ;, crimi,o-o/ie. Ast0e-, Nett-er *. disti,/e: 1) teorii ale subculturilor" @! teorii de structur" A! teorii ale interaciunii si&bolice i B! teorii ale controlului)BAA :eorii-e su+cu-turi-or se +a7ea72 pe co,cep5ia -ui ^. Mi--er despre =cu-tura c-asei i,0erioare=, teoria co,0-ictu-ui de cu-tur2 a -ui :h. Se--i,, te7e-e 3co-ii eco-o/ice de -a Chica/o etc. Co,cep5ia a,omiei socia-e a -ui Merto,, teoria =oportu,it25ii di0ere,5iate= ce apar5i,e -ui Richard C-oCard 3i @-oBd ?h-i, 3i a-te 1i7iu,i simi-are 0ac parte di, /rupu- teorii-or de structur2 (0u,c5io,a-e). I,terac5iu,ea sim+o-ic2 i,c-ude teoria =asocia5ii" -or di0ere,5iate= 3i tra,smisiei cu-tura-e. .ri,tre teorii-e co,tro-u-ui este me,5io,at2 teoria re7iste,5ei -a 0rustrare (autost2p;,irii) a -ui ^. C. RecE-ess, precum 3i teoria e-a+orat2 de S. B. 6Bse,cE 3i G. P. 6Bse,cE des" pre e>iste,5a deose+iri-or ;,tre i,di1i7i, ce su,t determi,ate de psiho7e, e>tra1ersie 3i 0e,ome,e-e ,eurotice (deose+iri i,ter,e) 3i care se ma,i0est2 pri, di0erite-e 0orme de co,duit2 (deose+iri e>terioare). AEers R. @., acord;,d prioritate teorii-or i,struirii socia-e 3i teorii-or co,tro-u-ui, c-asi0ic2 teorii-e socio-o/ice dup2 o+iectu- acestora: 1) de-or( gani-area social i ano&ia (teorii-e -ui R. Merto,, A. Cohe,, R. C-oCard 3i @. ?h-i,)F 2) conflictul (teorii-e -ui R. Vui,,eB, :h. Se--i,, 3i *. 8o-d)F &) stig&ati-area (teorii-e -ui @emert, L. 6riEso,, BecEer, Schur 3i Mat7a)F ') controlul social (teorii-e -ui RecE-ess, Girschi, Mat7a etc)'&'. .otri1it c-asi0ic2rii propuse de crimi,o-o/u- ca,adia, 4e,is S7a+o'&!, teorii-e socio-o/ice moder,e su,t su+sumate 0ie &odelului consensual" 0ie
Nett-er *., :!plaining Crime$ NeC ZorE, 19 ', p. 1&#"2').
4"4
'&!
AEers R. @., Eeviant CehaviorA & -ocial Learning &pproach, Be-mo,t, Ca-i0., 19 &, p. 9"&1.
4. S7a+o, Criminologie etpolitique criminelle, Bru>e--es " Mo,trea-, 8ri, " ..%.M., 19 ), p. '0 3i urm., cit. de *h. Nistorea,u, C. .2u,, op$ cit$, p. 1'1.
209
&odelului conflictual) Modelul consensual i,c-ude idei-e 3co-ii eco-o/ice de la C%icago> curentul culturalist (teoria =asocia5ii-or di0ere,5iate= "6dCi, Suther-a,d, teoria co,0-ictu-ui de cu-tur2 " :horste, Se--i,, teoria =su+cu-turi-or de-i,c1e,te= " A-+ert Cohe,)F curentul funcionalist (teoria a,omiei socia-e " R. Merto,, teoria =oportu,it25ii di0ere,5iate= " Richard C-oCard 3i @-oBd ?h-i,)F teoriile controlului (autocontrolului! social (te" oria aparte,e,5ei socia-e sau -e/2turii socia-e " :ra1is Girschi, teoria re7is" te,5ei -a 0rustrare sau autost2p;,irii " ^. C. RecE-ess). Modelul conflictual cupri,de &ar,is&ul> ideile colii econo&ice> curentul interacionist (=teoria etichet2rii=, =teoria sti/mati72rii=, =teoria reac5iei socia-e= 3i teoria i,terac5io,ist2)F cri&inologia +reaciei sociale+> cri&inologia +radical+ sau +critic+) Bru,o, Go-Bst'&#, crimi,o-o/ po-o,e7, ;, -ucrarea sa =LrBmi,o-o/ia. .odstaCoCe pro+-emB=, 19 (=Crimi,o-o/ia. .ro+-eme pri,cipa-e=) des" crie doar ace-e teorii socio-o/ice care au e>ercitat o i,0-ue,52 mai mare asu" pra de71o-t2rii idei-or crimi,o-o/ice 3i au o popu-aritate deose+it2: teoria ano&iei sociale (dup versiunile lui 1) *urP%ei& i C) Merton!" teoria asociaiilor difereniate a lui 1) Sut%erland" teoriile subculturilor i teo( ria stig&ati-rii) A-5i autori au c-asi0icat teorii-e socio-o/ice moder,e ;, trei orie,t2ri: 9.10).teoriile structurii sociale" care i,c-ud cure,tu- cu-tura-ist 3i cure,tu0u,c5io,a-istF 9.109.teoriile proceselor sociale" care cupri,d teorii-e ;,1252rii, a-e co,tro-u-ui socia- 3i a-e =etichet2rii= socia-eF 8)99:)teoriile conflictului social) .re0er2m perspecti1a propus2 de specia-i3tii /erma,i :h. Ae-tes, A. Go0ma,,, G. Pa,sse,, G. " P. Ler,er, 4. Lette-hoh, ;, =Lrimi,o-o/ie. @e>iEo,= (Crimi,o-o/ie. @e>ico,),'&) co,0orm c2reia teorii-e socio-o/ice moder,e su,t /rupate ;, trei orie,t2ri. I. Ieoriile proceselor sociale care i,c-ud: 8)999)teoriile .nvrii co&porta&entului infracional> 8)99@)teoriile controlului" e>p-ic2 comportame,tu- i,0rac5io,a- pri, i,e0ici" e,ta meca,isme-or socia-e de pre1e,ire a acestuia, ;, ca7u- rea-i72rii co,tro-u-ui asupra i,di1idu-uiF 9.11&.teoriile stig&ati-rii" e>p-ic2 comportame,tu- i,0rac5io,a- ai,di1idu-ui pri, statutusocia- a- acestuia.
BpBG?G K?PIBIC:, op$ cit$, p. 22#"22 . @. Sie/e-, Criminology, %,i1. o0 Ne+rasEa, ?maha, êst .u+-ishi,/ Co., 19)&, p. 1#' 3i urm. K."L). LepGep (coc:aBG:e<i+), op$ cit$, p. &1'"&1!.
210
II) Ieoriile structurii sociale care cupri,d: 1) teoriile anselor difereniate (inegale! sau teoriile tensiunii sociale" por,esc de -a ideea c2 to5i oame,ii ar putea s2 se comporte co,0ormist, dac2 ar 0i 0ost create co,di5ii-e ,ecesare. I,echitatea socia-2 ;i o+-i/2 pe d;,3ii s2 comit2 0apte a,tisocia-e ;, scopu- satis0acerii ,ecesit25i-or sa-e 3i do+;,dirii u,ui statut socia- corespu,72torF 2) teoriile subculturilor" por,esc de -a presupu,erea c2 omu- asimi-ea72 3i respect2 ,orme-e de co,duit2 3i sistemu- de 1a-ori caracteristice tradi5ii-or cu-turii sa-e. Co,0ru,tarea cu a-te cu-turi 3i i,e/a-itatea socia-2 determi ,at2 de aceasta, co,duc -a apari5ia 1i7iu,i-or deose+ite despre 1a-ori-e 3i di0erite-e sti-uri de 1ia52 (su+cu-turi) care co,curea72 ;,tre d;,se-e. III) Ieoriile radicale care i,c-ud: 9! teoriile conflictului de cultur" au ;, +a72 urm2toare-e idei: ;, societate su,t /rupuri cu di0erite orie,t2ri 1a-orice 3i 3a,se i,e/a-e de acces spre 1a-ori-e socia-eF i,terese-e /rupu-ui cu 3a,se reduse de acces spre putere su,t ;,2+u" 3ite de puterea domi,a,t2 di, societate ;, scopu- me,5i,erii i,terese" -or sa-e 3i a 1i7iu,i-or despre mora-2F 2) teoriile econo&ice) Repre7e,ta,5ii acestor teorii e>ami,ea72 comporta me,tu- uma, ;, co,te>tu- structurii eco,omice a societ25ii, produsu- c2 reia este omu- (co,tradic5ii-e de c-as2). #$($&$ 'eoriile ,roceselor sociale #$($&$%$ 'eoriile nvrii sociale a com,ortamentului in!racional cupri,d: a) :eoria +asociaiilor difereniate+ e-a+orat2 de socio-o/u- america, 1dLin Sut%erland ;, a,u- 19&9 3i descris2 ;, edi5ia a treia a -ucr2ri-or sa-e =.ri,cip-es o0 Crimi,o-o/B= (.ri,cipii-e crimi,o-o/iei). :eoria =asocia5ii-or di0ere,5iate= este co,siderat2 prima teorie socio-o/ic2 de 1a-oare a com" portame,tu-ui i,0rac5io,a- ;, ce,tru- ate,5iei c2reia se a0-2 0rec1e,5a, i,te," sitatea 3i importa,5a re-a5ii-or socia-e, dar ,u tr2s2turi-e 3i particu-arit25i-e perso,a-it25ii sau caracteristici-e a,tura<u-ui. ` Co,0orm acestei teorii, co&porta&entul delincvent se .nva printr( un proces obinuit de co&unicare cu a-te persoa,e, ;, cadru- u,or /rupuri. Co&porta&entul infracional este asi&ilat" deci" de la persoanele cu care subiectul contactea-" se afl .n anu&ite relaii) Me,5io,2m c2 schema procesu-ui de crimi,a-i7are propus2 de Suther-a,d presupu,e o i," 0-ue,52 reciproc2, adic2 co,tactarea su+iectu-ui at;t cu mode-e-e de com" portame,t i,0rac5io,a- c;t 3i cu mode-e-e de comportame,t ,o,i,0rac5io,a-. Ast0e-, teoria =asocia5ii-or di0ere,5iate= ,u este teoria =compa,iei asocia-e=, de3i u,eori ea este i,terpretat2 a,ume ;, a3a 0e-. 211
:eoria =asocia5ii-or di0ere,5iate= este co,siderat2 teorie a trans&isiunii culturale) Crimi,a-itatea este i,terpretat2 ca e-eme,t a- cu-turii, iar comite" rea i,0rac5iu,i-or " ca e0ect a- tra,smisiu,ii mode-e-or cu-tura-e. ;, prima redac5ie a teoriei =asocia5ii-or di0ere,5iate= (19&9), autorume,5io,ea72 c2 -a +a7a crimi,a-it25ii se a0-2 de-organi-area social care apare ca re7u-tat a- proceselor sociale ale &obilitii" concurenei i con( flictului) ? urmare a de7or/a,i72rii socia-e este conflictul de cultur care /e,erea72, -a r;,du- s2u, relaiile difereniate pri, care su+iectu-, comu,ic;,d, eu a-te persoa,e, este supus i,0-ue,5ei di0erite-or 1a-ori socia-e 3i mode-e de comportame,t. Co&porta&entul infracional apare .n ur&a contactrii anu&itor persoane sau grupuri cu &odelele de co&porta( &ent delicvent) Cu c.t sunt &ai frecvente i intensive aceste raporturi" cu at.t este &ai &are probabilitatea ca individul s devin infractor) ;, -ucrarea sa =.ri,cipii-e crimi,o-o/iei= reeditat2 ;, a,u- 19' , Suther-a,d 3i"a de71o-tat teoria, comp-et;,d"o cu materia-e ,oi. %-tima 1ari" a,t2 a teoriei =asocia5ii-or di0ere,5iate= i,c-ude urm2toare-e te7e. 9.11'.Comportame,tu- i,0rac5io,a- se ;,1a52. 9.11!.Comportame,tu- i,0rac5io,a- se ;,1a52 ;, procesu- comu,ic2rii cu a-te persoa,e. 9.11#.Comportame,tu- i,0rac5io,a- se ;,1a52 predomi,a,t ;, /rupuri, ;, care re-a5ii-e au u, caracter ,emi<-ocit 3i perso,a-. 9.11 .;,125area comportame,tu-ui i,0rac5io,a- i,c-ude: a) asimi-area procedee-or de comitere a i,0rac5iu,i-or care pot 0i 0oarte comp-icate sau 0oarte simp-eF +) orie,tarea speci0ic2 a moti1e-or, aspira5ii" -or, o+iecti1e-or, precum 3i ra5io,a-i7area comportame,tu-ui. 9.11).?rie,tarea speci0ic2 a moti1e-or 3i aspira5ii-or se 0ormea72 ;, +a7a estim2rii 0a1ora+i-e, precum 3i ,e0a1ora+i-e a ,orme-or de drept. 9.119..ersoa,a de1i,e de-i,c1e,t, ;, ca7u- c;,d se caracteri7ea72 pri, predomi,area aprecieri-or ce 0a1ori7ea72 ;,c2-carea -e/ii asupra apreci" eri-or care de0a1ori7ea72 ;,c2-carea acestora. 9.120.Re-a5ii-e di0ere,5iate di0er2 ;, 0u,c5ie de 0rec1e,5a, durata, succesiu,ea 3i i,te,sitatea -or. 9.121..rocesu- de ;,125are a comportame,tu-ui i,0rac5io,a- ;, timpuco,tact2rii cu mode-e-e de comportame,t de-i,c1e,t 3i ,o,de-i,c1e,t i,c-ude toate meca,isme-e ce 0u,c5io,ea72 ;, procesu- u,ei a-te ;,1252ri. 9.122.4e3i comportame,tu- i,0rac5io,a- este o ma,i0estare a ,ecesit25i-or 3i 1a-ori-or /e,era-e, e- ,u poate 0i e>p-icat pri, prisma acestora, deoarece comportame,tu- ,o,i,0rac5io,a- e>prim2 ace-ea3i ,ecesit25i 3i 1a-ori'&9.
'&9 IR
9T
,d
dRRRRRRRRRRRRRR
I,....,
,I. .
.,I
Suther-a,d 6. G., CresseB 4. R., 0rinciples o= Criminology, E 6d. .hi-ade-phia. NeC TorP" 98//" p) D9(D@) Sut%erland 1) a publicat pri&a dat lucrarea sa 0rincipiile criminologiei
212
:eoria -ui Suther-a,d a 0ost criticat2 pe,tru c2 ,u c-ari0ica dou2 pro" +-eme 0u,dame,ta-e: care este, ori/i,ea crimi,a-it25ii, ;,truc;t aceasta tre+uie s2 0i e>istat ;,ai,te de a 0i 0ost ;,125at2 pe ca-ea =asocia5ii-or di0ere,5iate=F di, ce cau72 ,umai a,umi5i i,di1i7i ;,1a52 comportame,tu- i,0rac5io,a-. +) :eoria consolidrii difereniate a co&porta&entului infracional e-a+orat2 de C) #urgess i C) APers) Bur/ess 3i AEers au propus o a+ordare ,ou2 a re-a5ii-or di0ere,5iate Ap-ic;,d pri,cipii-e teoriei moder,e a comport2rii -a teoria =asocia5ii-or di0ere,5iate=, ei au co,statat c2 aceasta duce -ipsa u,ui materia- empiric ,ecesar pe,tru co,0irmarea te7e-or pri,cipa-e, ,u este destu- de co,1i,/2" toare 3i ,u o0er2 posi+i-it25i pe,tru a 0i 1eri0icat2, i,c-usi1 ,u r2spu,de -a ast0e- de ;,tre+2ri ca : a) te7e-e ei au doar importa,52 pur teoretic2 3i +) este uti-2 oare teoria pe,tru a 0i rea-i7at2 ;, practic2J Bur/ess 3i AEers au modi0icat teoria -ui Suther-a,d, pe,tru a r2spu,de -a aceste ;,tre+2ri. Comportame,tu- i,0rac5io,a- este e>ami,at de autori ;, depe,de,52 de e>perie,5a i,di1idu-ui pri1i,d remu,erarea pe,tru compor" tame,tu- co,0ormist 3i pedepsirea pe,tru comportame,tu- de1ia,t. 6i co,si" der2 c2 .nvarea co&porta&entului infracional are loc atunci c.nd acesta este consolidat &ai bine dec.t co&porta&entul noninfracional) Stabilitatea co&porta&entului infracional este direct proporional cu intensitatea" frecvena i probabilitatea consolidrii acestuia) c! Ieoria neutrali-rii ce apar5i,e crimi,o-o/i-or america,i $) SBEes 3i *) Mit-a) Co,0orm acestei co,cep5ii, individul este capabil a se elibera de &orala introdus acestuia .n copilrie pentru a(i justifica co&porta &entul delincvent) Autorii disti,/ ci,ci tipuri de ,eutra-i7are''1. 9.12&.Ne/area r2spu,derii: i,di1idu- se co,sider2 mai mu-t o+iect (su+iect pasi1) a- ac5iu,ii dec;t su+iect acti1 a- acesteia, se co,sider2 1ictim2 a circumsta,5e-or. 9.12'.Ne/area pre<udiciu-ui: i,di1idu- co,sider2 c2 ;, rea-itate ,ime,i ,u su0er2 ;, urma ac5iu,i-or sa-eF 0urtu- automo+i-u-ui este doar =u, ;m" prumut=, iar +2t2i-e ;,tre cete -e pri1esc ,umai pe acestea.
;, a,u- 192', apoi a reeditat"o ;, a,ii 19&', 19&9 3i 19' . Suther-a,d a decedat ;, a,u- 19!0. CresseB 4. a editat 0rincipiile criminologiei sem,at2 de doi autori ;, a,ii 19!!. 19#0, 19## 3i 19 0. 6di5ia a ,oua a -ucr2rii autori-or Suther-a,d 6. 3i CresseB 4. cu de,umirea Criminologie a ap2rut ;, 19 '.
440
Bur/ess R. @., AEers R. @., A Ei==erential *ssociation >ein=orcement Theory o= Criminal Cehavior$ " Soc. .ro+-ems, 1', 19##, N. 2.
''1
SBEes *.M., Mit7a 4., Techniques o=aeuIrali ationA & Theory o= Eelinquency$ II America, Socio-o/ica- Re1ieC, 22, 19! , p. ##'"# 0, cit. de ??LC B., op$ cit$, p. 1!2.
21&
9.12!.Ne/area e>iste,5ei 1ictimei: cau7area pre<udiciu-ui ,u este apreciat2 ;, circumsta,5e-e date ca i-e/a-2F de e>emp-u, atacu- asupra homose>ua" -i3ti-or 3i a-tor persoa,e care =merit2 aceasta=, se e>p-ic2 pri, aceea c2 =ei si,/uri au pro1ocat atacu-=. 9.12#.Co,dam,area ce-ora care co,dam,2: i,di1idu- co,sider2 c2 to5i acei care ;- co,dam,2 su,t ,i3te ipocri5i, de-i,c1e,5i masca5i cu care co," duce r2u-F atac;,du"i pe a-5ii e- ;,cearc2 s2"3i ascu,d2 comportame,tu-or ur;t. 9.12 .Re0eri,5a -a moti1e supreme: ;,c2-carea ceri,5e-or societ25ii ;, a,sam" +-u este ,eutra-i7at2 pri, aceea c2 i,di1idu- a procedat ast0e- ;, ,ume-e de1otame,tu-ui 3i -oia-it25ii 0a52 de /rupuri-e mici. SBEes 3i Mit7a a0irmau c2 sistemu- de 1a-ori a- de-i,c1e,tu-ui ,u ;,tot" deau,a co,tra1i,e ;,trutotu- ordi,ii socia-e domi,a,te. :otu3i, ;, 0u,c5ie de circumsta,5e, de-i,c1e,tu- poate s2"3i schim+e ,orme-e de co,duit2 pe care -e recu,oa3te, ceea ce"i permite s2 comit2 0apte re-e. .e,tru a se e-i+era de co," 3tie,ti7area caracteru-ui i,0rac5io,a- a- u,or sau a-tor 0apte, de-i,c1e,5ii co,si" der2 c2 ma<oritatea 0apte-or de-i,c1e,te ;, 0o,d ,u au u, ast0e- de caracter 3i -e ;,drept25esc, co,sider;,d aceast2 <usti0icare destu- de co,1i,/2toare. #$($&$&$ 'eoriile controlului social mut2 ce,tru- de i,teres a- cercet2rii crimi,o-o/ice di, dome,iu- cau7a-it25ii crimi,a-it25ii ;, 7o,a respect2rii ,orme-or socia-e. Co,sider;,d c2 to5i oame,ii su,t pote,5ia-i i,0ractori, au" torii ,u se mai ;,trea+2 =care su,t cau7e-e crimi,a-it25ii=, ci dimpotri12, =care su,t moti1e-e pe,tru care oame,ii respect2 ,orme-e socia-e=. a) Ieoria legturii sociale e-a+orat2 de crimi,o-o/u- america, Iravis 5irsc%iBB@) Co,0orm acestei teorii, 0actoru- determi,a,t a- comportame,tu-ui co,0ormist este =i,c-uderea= persoa,ei ;, societate 3i i,stitu5ii-e socia-e a-e acesteia (0ami-ia, 3coa-a, -ocu- de mu,c2, s0era petrecerii timpu-ui -i+er). ;, ca7u- s-2+irii -e/2turi-or socia-e e>ist2 posi+i-itatea apari5iei i-e/a-it25ii. A3a" dar, e,ist o legtur social" un senti&ent al apartenenei -a o anu&it co&unitate u&an" care .l .&piedic pe individ s co&it fapte ilicite) .otri1it -ui :. Girschi, -e/2tura socia-2 i,c-ude urm2toare-e aspecte: 8)9@D)Ataa&entul) Acceptarea ,orme-or socia-e 3i de71o-tarea co,3tii,5ei socia-e i,di1idua-e depi,de de ata3ame,tu- 3i /ri<a 0a52 de a-te 0ii,5e uma,e. Ata3ame,tu- 0a52 de p2ri,5i este cemai importa,t. ;, -ipsa -ui este 0oarte pu5i, pro+a+i- ca u, i,di1id s2"3i de71o-te se,time,tude respect 0a52 de 1reo a-t2 autoritate''&. 9.129.Cespectul 3i acceptarea scopurilor co,1e,5io,a-e a-e societ25ii /-o+a-e.
''&
Girschi :., Causes o=Eelinquency, %,i1. o0 Ca-i0or,ia .ress, BerEe-eB, @os A,/e-es, 19#9. I<idem, p. 2&1, cit de *h. Nistorea,u 3i C. .2u,, op$ cit$, p. 1!1.
21'
8)9A:)I&plicarea) Ca urmare a particip2rii hot2r;te -a acti1it25i-e socia-e po7iti1e, r2m;,e prea pu5i, timp pe,tru comiterea 0apte-or socia-me,te pericu-oase. 9.1&1.Credina ;, 1a-iditatea re/u-i-or mora-e 3i socia-e. b! Ieoria re-istenei Ia frustrare (autostp.nirii! a 0ost e-a+orat2 de N) C) CecPless 3i ;,cearc2 o ;m+i,are a e>p-ica5iei psiho-o/ice a de-i," c1e,tei cu cea socio-o/ic2. @a +a7a acestei teorii se a0-2 ideea despre impu-suri-e e>terioare 3i i," ter,e care determi,2 comportame,tu- -e/a- sau de-i,c1e,t. 4ac2 impu-suri-e i,ter,e 3i e>ter,e ;,deam,2 su+iectu- spre o co,duit2 de-i,c1e,t2, atu,ci re7u-tatu- impactu-ui acestora 1a 0i comportame,tude-i,c1e,t. Rnele per( soane pot opune re-isten acestor i&pulsuri cu ajutorul structurii so( ciale e,terne i structurii psi%ice interioare care acionea- ca un &e( canis& de protecie .n calea frustrrii i a agresivitii t.nruluiBBB) Am" +e-e stracturi (e>ter,2 3i i,terioar2) repre7i,t2, pro+a+i-, 1eri/a i,termediar2 pri,cipa-2 di,tre impactu- produs asupra i,di1idu-ui de rea-itatea ;,co,<u" r2toare 3i de c2tre stimu-ii i,ter,i ai acestuia. Structura interioar i,c-ude ;, si,e co,tro-u- asupra stimu-i-or, moti" 1e-or, -i+ert25ii ma,i0est2rii de si,e, precum 3i asupra u,or ast0e- de se,ti" me,te ca 0rustrarea, impacie,5a, de7am2/irea, i,di/,area, du3m2,ia, umi" -i,5a. 6a asi/ur2 re7iste,5a su+iectu-ui 0a52 de impu-suri-e e>terioare 3i i," ter,e, cere so-u5io,area cu succes a co,0-icte-or, re5i,erea t;,2ru-ui de -a di0erite ispite 3i suportarea cu 0ermitate a ,ep-2ceri-or. Structura psihic2 i,terioar2 are o importa,52 deose+it2 ;, societatea cu o mo+i-itate ;,a-t2 a popu-a5iei, 0ii,dc2 ;,str2i,area oame,i-or /e,erat2 de aceste procese, ;,/re" uia72 participarea i,di1i7i-or ;, 1ia5a /rupu-ui 3i ;i a+ate de -a modu- de 1ia52 o+i3,uit''!. Structura e,terioar repre7i,t2 u, meca,ism comp-icat, care 0u,c5io" ,ea72 ;, a,tura<u- socia- imediat a- i,di1idu-ui, me,5i,;,du"1 ;, -imite-e ,orme-or socia-e. Aactorii re/-eme,t2rii e>ter,e su,t: c-imatu- mora- sta+i-, discip-i,a 3i supra1e/herea e0icie,t2 asupra copii-or, pre7e,5a u,or a3tept2ri socia-e re7o,a+i-e, asi/urarea cu u, dome,iu de acti1itate accepta+i-, posi" +i-itatea de a 0i apro+at (;,cu1ii,5at), posi+i-itatea de a dep23i starea de te," siu,e 3i 0rustrare, ide,titatea 3i se,time,tu- aparte,e,5ei -a u, a,umit /rup. Structura e>ter,2 poate cupri,de 3i ast0e- de compo,e,5i ca 1ia5a 0ami-ia-2 0ericit2, coi,teresarea ;, acti1itatea comu,it25ii, participarea, ;, ca-itate de
RecE-ess ^. C, ae8 Theory o= Eelinquency and Crime$ " Aedera- .ro+atio,, 2!, 4ecem+er 19#1, N ', p. '2"'#. RecE-ess ^. C, The Crime 0ro<lem, !,h ed. NeC ZorE, 19 &, p.!1.
21!
mem+ru, -a acti1itatea di0erite-or or/a,i7a5ii, re-a5ii-e de priete,ie cu oame" ,ii buni) c! Ieoria identificrii difereniate (teoria presupu,eri-or ,epotri1ite) apar5i,e -ui *) $laserBB/) Ca 3i :. Girshi, autoru- co,sider2 c2 comporta me,tu- i,0rac5io,a- este o urmare a dimi,u2rii (s-2+irii) re-a5ii-or socia-e. .otri1it -ui *-aser, i,di1idu- poate comite i,0rac5iu,ea sau poate e1ita comiterea acesteea ;, 0u,c5ie de co,seci,5e-e a3teptate. a&enii s21;r3esc infraciuni .ntotdeauna c.nd avantajul obinut .n ur&a faptei antisoci( ale este &ai &are dec.t pierderea legturii sociale) Aactoru- domi,a,t ;co,stituie, deci, a3tept2ri-e su+iectu-ui de -a 0apta propriu"7is2. 4. *-aser co,sider2 c2 teoria sa este uti-2 pe,tru e>p-icarea 0apte-or i,0rac5io,a-e s21;r3ite cu premeditare. Nu poate 0i dedus2 ;,s2 di, aceast2 teorie cau7a-itatea i,0rac5iu,i-or comise di, imprude,52. d! Ieoria grupului de referin) ?+iect de e>ami,are a- acestei teorii su,t diferitele grupuri la care se orientea- oa&enii) *rupu- de re0eri,52 este ace- /rup -a care i,di1idu- se orie,tea72 3i care ;i ser1e3te acestuia drept eta-o,, i,di0ere,t de 0aptu-, do" re3te e- s2 apar5i,2 acestui /rup sau ,u. *rupu- de re0eri,52 poate 0i 3i =u, /rup de ide,ti0icare=, ;, ca7u- c;,d i,di1idu- ;3i ;,chipuie c2 ar 0i u, mem" +ru a- /rupu-ui respecti1 3i pri1e3te -ucruri-e di, pu,ctu- de 1edere a- aces" tuia. Sheri0 M. co,sider2 c2 ,orme-e 3i 1a-ori-e /rupu-ui de re0eri,52 ser1esc pe,tru i,di1id drept =o+iecti1e pri,cipa-e= ;, corespu,dere cu care e- se determi,2 pe si,e ;,s23i 3i ;3i or/a,i7ea72 1ia5a'' . *rupuri-e di0er2 mu-t ;,tre e-e dup2 posi+i-it25i 3i pri1e-e/ii. ]i,;,d co,t de e>iste,5a acestor deo" se+iri ;,tre /rupuri, NeCcom+ :. M. a0irm2 c2 ;,tr"o societate di,amic2 spore3te +rusc ,um2ru- ca7uri-or de i,satis0ac5ie a i,di1i7i-or de aparte,e,5a -or -a u, a,umit /rup. .ri, urmare, importa,5a /rupu-ui de re0eri,52 pe,tru u, a,umit i,di1id se reduce pe m2sura sporirii i,satis0ac5iei acestuia de aparte,e,5a sa -a acest /rup''). Autoru- disti,/e grupul de referin po-itiv" ;, care i,di1idu- dore3te de a 0i primit 3i grupul de referin negativ" mem+ru a- c2ruia e- ,u dore3te s2 de1i,2 sau chiar se opu,e acestuia. ;, crimi,o-o/ie ca /rup de re0eri,52 ,e/ati1 pe,tru u,ii i,di1i7i poate 0i co,si" derat2 societatea -i+er2 care 1"a respi,s pe i,0ractor i7o-;,du"1 ;, pu3c2rie. Respi,/;,du"i -a r;,du- s2u pe cei care -"au respi,s pe d;,su-, u, ast0e- de i,di1id poate de1e,i ca,didat ;,tr"u, /rup procrimi,a- de re0eri,52. $rupul de referin po-itiv poate s(9 apere pe individ de i&pactul produs de
*-aser 4., >evie8 o= 0rinciples o=Criminology$ ) Federal 0ro<ation, 20, 4ecem+er 19!#, p. ##"# .
447
Sheri0 M., The Concept o= >e=erence Qroup in Human >elations$ II Sheri0 M., î-so, M. ?, eds. NeC ZorE, 19!&, p. 20!"20 . NeCcom+ :.M., -ocial 0sychology$ NeC ZorE, 19!0, p. 22#.
@9/
grupul negativ de referin) ;, u,e-e ca7uri, /rupu- a,ticrimi,a- poate co,ti,ua s2 i,0-ue,5e7e asupra comportame,tu-ui u,or i,0ractori chiar 3i dup2 ce ei au de1e,it mem+ri ai /rupu-ui de re0eri,52 ,e/ati1. M. R. GasEe-- propu,e 3ase te7e care e>p-ic2 teoria /rupu-ui de re0e" ri,52''9: 9.1&2..e,tru copi- primu- /rup de re0eri,52 este 0ami-ia. 9.1&&.Aami-ia repre7i,t2 u, /rup de re0eri,52 ,ormati1, adic2 ,orme-e ei corespu,d societ25ii ;, a,sam+-u. 9.1&'.;,ai,te de a participa -a comiterea u,ei 0apte de-i,c1e,te, mi,oru-" de-i,c1e,t recu,oa3te /rupu- di, strad2 drept /rupu- s2u de re0eri,52. 9.1&!.*rupu- di, strad2, care de1i,e /rupu- de re0eri,52 pe,tru mi,oru- di, p2turi-e i,0erioare a-e popu-a5iei, apar5i,e -a su+cu-tura de-i,c1e,t2 di, NeC ZorE. 9.1&#.Mi,oru- pe,tru care /rupu- di, strad2 a de1e,it /rup de re0eri,52, ;,ai,te de a comite i,0rac5iu,ea, pro+a+i- prime3te deci7ia corespu,72toare. 9.1& .Ca mem+ru a- /rupu-ui de re0eri,52, i,di1idu- ti,de s2 asimi-e7e 3i s2 se co,0orme7e o+iecti1e-or 3i mode-e-or de co,duit2 a-e acestuia. J$3$P$3$ 'eoriile sti.mati/rii 8interacioniste9$ @a +a7a acestor teorii se a0-2 ideea -ui 6. 4urEheim pri1i,d c2utarea cau7e-or 0e,ome,e-or socia-e, i,c-usi1 3i a-e crimi,a-it25ii ,u ,umai ;, s0era 0e,ome,e-or materia-e, dar 3i ;, co,3tii,5a i,di1i7i-or. Socia-u- (crimi,a-itatea) urmea72 a 0i dedus tot di, socia- 3i ,umai di, acesta. 4e71o-t;,d aceast2 idee, repre7e,ta,5ii teoriei sti/mati72rii ;,cearc2 s2 do1edeasc2 c2 comportame,tu- i,0rac5io,a- sau de1ia,t tre+uie i,terpretat ,u ca u, sem, a- predispo7i5iei i,di1idu-ui sau o ca-itate a u,ei 0apte co,crete, dar ca re7u-tat a- atri+uirii i,di1idu-ui u,ui a,umit statut. Stig&ati-area este u, proces socia- ;, cadru- c2ruia a,umite persoa,e sau /rupuri su,t ;mpi,se -a =mar/i,ea= societ25ii, adic2 su,t mar/i,a- i7ate. ;, urma acestor procese su+iectu-ui ;i su,t atri+uite caracteristici ,e/ati1e, care, -a r;,du- -or, se re0-ect2 asupra situa5iei co,crete de 1ia52 a persoa,ei sau asupra capacit25i-or de ide,ti0icare a-e acestuia. Re7u-tatuprocesu-ui de sti/mati7are sur1i,e atu,ci c;,d persoa,a ;,cepe s2 se co,sidere a,ume a3a cum este apreciat2 de societate. I,di1idu- poate s2 se ide,ti0ice cu u, a,umit /rup pri, tr2s2turi-e sa-e i,di1idua-e (de e>emp-u, aparte,e,5a -a homose>ua-i3ti, de0icie,5e-e 0i7ice sau me,ta-e) ori pri, caracteristici-e sa-e socia-e (1;rsta, 3oma<u-, cu-oarea pie-ii, co,1i,/eri-e po-itice, s2r2cia, di" 1or5u- p2ri,5i-or etc). Cu c;t mai 0rec1e,t ;, procesu- sti/mati72rii, i,di1idueste etichetat, cu at;t este mai mare pro+a+i-itatea schim+2rii opi,iei aces"
GasEe-- M. R., To8ard a >e=erence Qrup Theoiy$ " -ocial 0ro<lems, ), î,ter 19#0 "19#1, N.&, p.220 " 2&0, cit. de G>?LC B., op$ cit$, p. 1#0 " 1#1.
21
tuia despre si,e, deoarece aprecierea ,e/ati12 di, partea societ25ii are im" porta,52 pe,tru e- 3i a,tura<u- s2u ,emi<-ocit. :eoria sti/mati72rii se +a7ea72 pe te7e-e 0ormu-ate de crimi,o-o/ii ame" rica,i F) Iannenbau& (98AD!BG:" 1) Le&ert (98G9!BG9" 5) #ecPer (98/A!BG@" 1) Sc%ur (98/8!BGA" precum 3i de specia-i3tii /erma,i <uensel (98E:! i SacP (98EB!) Ace3ti autori ;,-ocuiesc ;,tre+area 0u,dame,ta-2: =de ce i,di1idueste de-i,c1e,tJ=, cu a-t2 ;,tre+are: =de ce o persoa,2 este co,siderat2 de-i,c1e,tJ=. 6i co,sider2 c2 ,u e>ist2 ,imic ce ar purta u, caracter crimi,a-, dar societatea determi,2 a,umite 0apte drept crimi,a-e 3i -e eti" chetea72. I,di1idu- de1i,e pe,tru prima dat2 crimi,a-, 0ii,dc2 comporta" me,tu- acestuia este recu,oscut i,0rac5io,a- ;, urma sti/mati72rii, rea-i7ate de sistemu- <usti5iei pe,a-e. Ast0e-, :a,,e,+aum, ;, a,u- 19&), me,5io,a c2 procesu- crimi,a-i72rii este u, proces de etichetare, 0ii,d cau7at de +dra&ati-area rului+) 4e e>emp-u, mi,oru- de1i,e r2u, pe,tru c2 este ast0e- apreciat 3i pe,tru c2 ,ime,i ,u crede c2 e- poate de1e,i +u,. 4e aceea, ,u are importa,52 de -a ci,e 1i,e os;,da " de -a cei care 1reau s2 pedepseasc2 i,di1idu- sau de -a acei care ;i doresc +i,e-e. 6ste importa,t, ;, opi,ia autoru-ui, de a ,u admite =dramati7a" rea r2u-ui=. ;, cadru- teoriei sti/mati72rii au 0ost e-a+orate trei mode-e di0erite: 1) Mode-u- psiho-o/iei socia-e ce apar5i,e -ui 6dCi, @emert (19!1,19 2)F 2) Mode-u- orie,tat spre respectarea ,orme-or a -ui G. BecEer (19#&) 3i &) Mo" de-u- sociostructura- ce apar5i,e -ui SacE (19#9, 19 '). 1) Modelul social(psi%ologic) Aceast2 orie,tare teoretic2 este de71o-" tat2 de crimi,o-o/u- america, 6dCi, @emert care propu,e ,o5iu,i-e de de( viaie pri&ar i secundar) *eviaia pri&ar repre7i,t2 meca,isme-e care ;- determi,2 pe i,di1id s2 comit2 i,0rac5iu,ea. Cau7e-e de1ia5iei primare su,t ce-e mai di1erse "socia-e, cu-tura-e, psihice sau 0i7io-o/ice. Sta+i-irea cau7e-or de1ia5iei pri" mare este co,siderat2 de @emert drept o sarci,2 au>i-iar2, 0ii,dc2 statutu- 3i structura psihic2 a i,di1idu-ui su,t schim+ate ;, rea-itate ,u de ;,su3i 0aptu0urtu-ui, +e5iei, raporturi-or homose>ua-iste sau co,sumu-ui de stupe0ia,te, ci de procesu- sti/mati72rii. A,ume ;, co,seci,5a acestui proces, i,di1idu;,cepe a e>ercita ro-u- socia- atri+uit -ui. *eviaia secundar ;,cepe di, mome,tu- reac5iei socia-e 0a52 de com" portame,tu- de1ia,t. ;, ca7u- comiterii i,0rac5iu,ii, de1ia5ia secu,dar2 ;," cepe di, mome,tu- i,te,t2rii urm2rii pe,a-e ;mpotri1a 1i,o1atu-ui 3i ati,/e
:a,,e,+aum A., Crime and the Community$ NeC ZorE, 19&). @emert 6dCi, M, -ocial 0athology$ NeC ZorE, 19!1. '!2 [ BecEer G.S., #utsidersA -tudies in the -ociology o=Eeviance$ NeC ZorE, 19#&. '!& Schur 6. M., Eeviance and 0u<lic 0olicy$ II CresseB 4. R., ârd 4. A., Eelinquency, Crime and -ocial 0rocess, NeC ZorE, 19#9.
'!1
21)
pu,ctu- cu-mi,a,t pe parcursu- procesu-ui pe,a- c;,d persoa,a dat2 este dec-arat2 pu+-ic ca i,0ractor, de1ia,t, re,e/at. ;, co,ti,uare, ;, timpu- e>e" cut2rii pedepsei, persoa,a dec-arat2 o0icia- ca i,0ractor, este supus2 i,0-u" e,5ei ;,dreptate spre =de/radarea= acesteia: tu,soare specia-2, hai,e specia-e etc. :oate aceste reac5ii 0a52 de 0aptu- de1ia5iei co,duc spre aceea c2 u,e-e persoa,e ;,cep s2 se comporte ;, co,0ormitate cu ro-u- atri+uit -or de c2tre societate. .rocesu- i,terac5io,ist care determi,2 de1ia5ia secu,dar2 este des" cris de @emert ast0e-: 1) de1ia5ia primar2, 2) mustrarea pu+-ic2, &) urm2toa" rea de1ia5ie primar2, ') o reac5ie socia-2 mai pro,u,5at2 3i ;,str2i,area i,di" 1idu-ui de comu,itate, !) ;,c2 o de1ia5ie primar2 ce este de acum o ma,i" 0estare a se,time,te-or de du3m2,ie 3i <i/,ire ;mpotri1a ace-ora care pedep" sesc, #) cri7a r2+d2rii care se e>prim2 pri,tr"o reac5ie 0orma-2 di, partea societ25ii " sti/mati7area de1ia,tu-ui, ) i,te,si0icarea comportame,tu-ui de1ia,t ca o reac5ie ,e/ati12 ;mpotri1a sti/mati72rii 3i pedepsirii, )) accep" tarea de0i,iti12 a statutu-ui sociade de1ia,t 3i ;,cercarea de a se co,0orma ro-u-ui asocia-'!'. 2) Modelul orientat spre respectarea nor&elor apar5i,e crimi,o-o/u" -ui america, G. BecEer. Autoru- mode-u-ui respecti1 3i"a co,ce,trat ate,5ia asupra procesu-ui de creare a ,orme-or socia-e 3i rea-i72rii practice a acestora, care co,di5io,ea72 etichetarea 3i os;,direa mora-2. G. BecEer sus5i,e c2 /rupu- socia- de5i,2tor a- puterii po-itice 3i eco,omice, pri, e-a+orarea 3i ap-icarea u,or -e/i care 0a1ori7ea72 i,terese-e ace-ui /rup, creea72 comportame,tu- de1ia,t. I, 0e-uacesta, deviana nu este o caracteristic calitativ a co&portrii indivi( dului ci" &ai degrab" o consecin a aplicrii unor reguli i sanciuni de ctre anu&ite persoane .&potriva +infrcatorilor+) G. BecEer a0irm2 c2 =de1ia,t este ace-a c2ruia i s"a ap-icat cu succes aceast2 etichet2F com" portame,tu- de1ia,t este comportame,tude,umit ast0e- de oame,ii ;,3i3i=. &) Modelul sociostructural a 0ost e-a+orat de sa1a,tu- /erma, SacE 3i este mai radica- comparati1 cu mode-e-e ce apar5i, crimi,o-o/i-or america,i. Ir0 cadru- acestui mode-, ce,tru- de /reutate a- cercet2rii se dep-asea72 c2tre e>ami,area ro-u-ui i,stitu5ii-or 0orma-e de co,tro- socia- ;, procesu- de etichitare, me,5io,;,du"se c2 ,o5iu,i-e de i-e/a-itate 3i crimi,a-itate apar ca co,seci,52 a =procesu-ui de prescrip5ie= rea-i7at 3i tradus ;, 1ia52 de i,stitu" 5ii-e de co,tro-. Su/estii-e teoretice a-e -ui SacE se +a7ea72 pe co,cep5ia =<usti5iei de c-as2=: procese-e perceperii ac5iu,i-or 3i primirii deci7ii-or de c2tre i,sta,5e-e co,tro-u-ui socia- su,t pro/ramate se-ecti1F i,stitu5ii-e soci" a-e de co,tro- stimu-ea72 3i co,so-idea72 comportame,tu- i-e/a-, sta+i-i,d ast0e- =rea-itatea socia-2 a crimi,a-it25ii=. Aceasta determi,2 apari5ia u,ei
@emert 6. M., op$ cit$, p. , cit. de 6pBG?G K?PIMC:, op$ cit$, p. 2'1"2'2.
219
popu-a5ii de i,di1i7i cu comportame,t de1ia,t, ce are o particu-aritate speci" 0ic2 " aparte,e,5a -a p2turi-e socia-e i,0erioare. 6ste co,statat2 o -e/2tur2 statistic2 ,e/ati12 ;,tre aparte,e,5a -a o a,umit2 p2tur2 socia-2 3i crimi,a-i" tatea ;,re/istrat2. I,terac5io,i3tii ,u su,t preocupa5i s2 e>p-ice de ce i,di1i7ii se a,/a<ea72 ;, s21;r3irea u,or 0apte care determi,2 etichetarea -or ca i,0ractori. :otu3i, ^. *o1e'!! repre7i,t2 o serie de moti1e pe,tru care oame,ii se pot a,/a<a ;, comportame,te i-icite: ei pot apar5i,e u,or su+cu-turi sau /rupuri mi,oritare a-e c2ror ,orme 3i 1a-ori su,t di0erite de ce-e a-e c-asei domi,a,teF ei pot 0i imp-ica5i ;, co,0-icte i,terperso,a-eF aspira5ii-e -or 3i credi,5a c2 ,u -e 1or putea ;,dep-i,i ,iciodat2 pe c2i -icite pot determi,a ;,c2-carea -e/iiF ori, pur 3i simp-u, ei ,u cu,osc -e/ea 3i o ;,ca-c2 ,ei,te,5io,at. Ast0e-, ^. *o1e p-asea72 cau7e-e comportame,tu-ui i,0rac5io,a- ;, 7o,a structurii socia-e i,co,siste,te ori a,omice a 1aria+i-e-or hedo,iste ori a i/,ora,5ei. .ot 0i aduse u, 3ir de repro3uri teorii-or sti/mati72rii. 4e e>emp-u, ,u este /reu de demo,strat c2, ;, mu-te ca7uri, oame,ii sistematic ;,ca-c2 -e/ea cu toate c2 ac5iu,i-e -or ,"au 0ost re-e1ate 3i, pri, urmare, procesu- sti/mati" 72rii ;, /e,ere ,"a e>istat. Me,5io,2m, de aseme,ea, c2 ;, ma<oritatea co1;r3itoare a cau7e-or, reac5ia socia-2 re5i,e oame,ii de -a co,ti,uarea ac5i" u,i-or de1ia,te. 4e3i su,t aduse aceste 3i a-te repro3uri, teoria sti/mati72rii a determi,at reorie,tarea 1i7iu,i-or 3i cercet2ri-or crimi,o-o/ice de -a e>ami,area tradi5i" o,a-2 a cau7e-or comportame,tu-ui i,0rac5io,a- spre aspecte-e ,ormati1e a-e acestei pro+-eme precum 3i spre aprecierea co,seci,5e-or care pot 0i /e,e" rate, u,eori, de reac5ia socia-2 0a52 de comportame,tu- de1ia,t. :eoria sti/mati72rii are 3i o importa,52 practic2 deose+it2. Co,c-u7ii-e acesteia, 3i ;, specia- co,seci,5e-e ,e/ati1e a-e imp-ic2rii u,or persoa,e ;, s0era de ac5iu,e a ma3i,ii <uridice, tre+uie s2 ser1easc2 ca a1ertisme,t pe," tru or/a,e-e de drept. Aceasta se re0er2, ;,deose+i, -a mi,ori, psihicu- c2rora ,u este ;,c2 0ormat 3i de aceea ei su,t 0oarte recepti1i 0a52 de ro-uri-e socia-e atri+uite -or. ;,tr"u, 3ir de ca7uri i,te,tarea pripit2 a urm2rii pe,a-e ;mpo" tri1a mi,ori-or poate /r2+i procesu- de demora-i7are a acestora.
^. *o1e, The La<eling o=EevianceA :valuating a perspective, NeC ZorE, 6d. Poh, î-eB, 19 !, p. !, cit. de *h. Nistorea,u, C. .2u,, op$ cit, p. 1#1 " 1#2.
220
#$($($ 'eoriile structurii sociale J$3$3$X$ 'eoriile anomiei sociale$ %,u- di, primii sa1a,5i care au e>ami,at co,secuti1 crimi,a-itatea predomi,a,t ca u, 0e,ome, socia-, a 0ost socio-o/u- 0ra,ce7 1&il *urP%ei&) 4e3i teoria -ui 4urEheim este co," siderat2 o teorie crimi,o-o/ic2, ea este str;,s -e/at2 de 1i7iu,i-e /e,era-e a-e autoru-ui, ce au u, caracter socio-o/ic. Nu pot 0i ;,5e-ese 1i7iu,i-e -ui 4urEheim asupra crimi,a-it25ii ;, -ipsa u,ei e>ami,2ri a co,cep5iei acestuia despre 0e,ome,u- socia-. 4urEheim a0irma c2 0e,ome,e-e socia-e ,u pot 0i i,terpretate pri, cate" /orii +io-o/ice sau psiho-o/ice. 6-e tre+uie s2 de1i,2 o+iect a- e>p-ic2rii socio-o/ice. Aactorii socia-i, cum su,t re-i/ia, mora-a sau dreptu-, au o ori" /i,e speci0ic2 3i tr2s2turi speci0ice, ei ,u pot 0i redu3i -a emo5ii-e a,umitor persoa,e. Aactorii socia-i repre7i,t2 u, e>terior ;, raport cu co,3tii,5a i,di" 1idu-ui 3i se supu, -e/i-or sa-e proprii, auto,ome. 6i ,u su,t, de aseme,ea, o ;,sumare simp-2 a co,3tii,5e-or i,di1idua-e, 0ii,dc2 au o e>iste,52 i,de" pe,de,t2. 4e e>emp-u, caracteristica u,ui a,umit sistem re-i/ios ,u poate 0i sta+i-it2 pri, prisma 0r2m;,t2ri-or psihice a-e credi,cio3i-or. .otri1it -ui 4urEheim, dreptu-, pri, urmare 3i crimi,a-itatea, su,t 0actori socia-i. Autoru- co,sider2 crimi,a-itatea u, 0e,ome, ,orma-, iar u,eori chiar uti-. Crimi,a-itatea este u, 0actor de s2,2tate pu+-ic2 " parte compo,e,t2 a oric2rei societ25i s2,2toase'!#. Crimi,a-itatea este e>ami,at2 de 4urEheim ca 0e,ome, ,orma- ,u ,umai pe p-a, statistic, adic2 di, moti1u- c2 ea e>ist2 ;, toate tipuri-e de societ25i, at;t primiti1e c;t 3i co,tempora,e. Socio-o/uco,sider2 crimi,a-itatea u, 0e,ome, ,orma- 3i di, pu,ct de 1edere 0u,c5io,a-. ;, opi,ia autoru-ui, crimi,a-itatea e>ercit2 dou2 0u,c5ii pri,cipa-e. ;, primu- r;,d, de1ia,ta co,3tii,5ei i,di1idu-ui de -a co,3tii,5a co-ecti12 repre7i,t2 o co,di5ie a schim+2ri-or 3i pro/resu-ui. %,i0ormitatea tota-2 a co,duitei mem+ri-or societ25ii date, arat2 c2 ea este domi,at2 de sta/,are, ,u se de71o-t2. I,0ractoru- de ast27i, a0irm2 4urEheim, re0eri,du" se -a ca7u- -ui Socrate, poate 0i 0i-o7o0u- de m;i,e. ;, a- doi-ea r;,d, crima poate 0i 0actor a- i,te/r2rii societ25ii, ce co,so-idea72 re-a5ii-e socia-e. Reac" 5ia ,e/ati12 0a52 de 0apta i,0rac5io,a-2 i,te,si0ic2 co,3tii,5a co-ecti12 3i 0ace o de-imitare e1ide,t2 ;,tre ,orme-e mora-e 3i <uridice'! . .otri1it -ui 4urEheim, e>iste,5a crimi,a-it25ii este ce1a ,orma-, dar ,umai atu,ci, c;,d 0e,ome,u- a,tisocia- ati,/e dar ,u dep23e3te ,i1e-u- caracteristic pe,tru 0iecare tip socia-'!).
TL4pEre0iM &., # pa3de"ienuu o7u1ecmeeImo o mpyda$ Memod coi"uono uu$ Mocoa F GaBLa=, 1991, p. '#'. D= I<idem, p. '#' " '#). I<idem, p.'#&.
221
Crimi,a-itatea este determi,at2, ;, opi,ia autoru-ui, de structura socia-2, dar ,u de cau7e e>cep5io,a-e. 4urEheim co,sidera c2 aspira5ii-e i,di1idu-ui ,iciodat2 ,u su,t satis02cute comp-et. Cu c;t i,di1idu- are mai mu-te, cu at;t e- dore3te mai mu-te, 0ii,dc2 +u,uri-e do+;,dite doar stimu-ea72, dar ,u satis0ac ,ecesit25i-e. @imita acestor aspira5ii i,di1idua-e poate 0i sta+i-it2 ,umai de u, co,tro- e>ter, di, partea societ25ii. ;, societatea care 0u,c5io,ea72 ,orma-, co,tro-u- socia- asi/ur2 o ast0ede situa5ie, ;, care 0iecare i,di1id ;3i d2 seama care su,t posi+i-it25i-e sa-e de a1a,sare 3i ;3i re/u-ea72 ;, modu- corespu,72tor prete,5ii-e. ;, perioade-e schim+2ri-or socia-e +ru3te (mai a-es cu caracter eco,omic"sa-turi-e sau cri7e-e) co,tro-u- socia- se reduce 3i, ;, co,seci,52, i,di1idu-, rea-i7;,du"3i aspira5ii-e, ,u se mai simte depe,de,t de sistemu- ,orme-or e>iste,te. Aceast2 stare ,umit2 ano&ie de c2tre 4urEheim este ;,durat2 de /rupe-e mari sau mici a-e societ25ii, dar ;,totdeau,a este determi,at2 de schim+2ri socia-e +ru3te. Starea de a,omie, ce se caracteri7ea72 pri, destr2marea re-a5ii-or socia-e 3i de7orie,tarea oame,i-or pri1itor -a ,orme-e socia-e o+-i/atorii de co,duit2, determi,2 apari5ia te,di,5e-or e/oiste, ascu,se ;, i,terioru- i,di1idu-ui care se rea-i7ea72 pri, di0erite-e 0apte de1ia,te, i,c-usi1 3i crimi,a-itate. :eoria a,omiei a 0ost comp-etat2 3i de71o-tat2 de socio-o/ii america,i, dar mai a-es de C) M) MertonB 9. Merto, de0i,e3te starea de a,omie ca o 0racturare ;, cu-tur2, ce apare ;, situa5ia u,ei di1er/e,5e pro,u,5ate di,tre ,orme-e 3i 5e-uri-e cu-turii, pe de o parte, 3i posi+i-it25i-e de a proceda ;, co,0ormitate cu d;,se-e, care su,t create de societate, pe de a-t2 parte. ;, aceast2 situa5ie, autoru- disti,/e mai mu-te tipuri (mode-e) de adaptare a i,di1i7i-or (:a+e-u- 1.).
:a+e-u- 1. :ipo-o/ia mode-e-or i,di1idua-e de adaptare, e-a+orat2 de Ro+ert L. Merto,'#=
Mode-e de adaptare Co,0ormitate I,o1a5ie Ritua-ism Retra/ere Re+e-iu,e ]e-uri-e cu-turii j j j" Mi<-oace i,stitu5io,a-i7ate j j j"
1. 2. &. '. !.
" "
" "
=j= semni=ic% YacceptareaY Y)Y semni=ic% Yre=u areaY Ye)Ysemni=ic% Yre=u area valorilorY prevalente ;i su<stituirea lor cu Yvalori noiY$ F
Merto, R. L., -ocial -tructure and &nomie$ ) America, Socio-o/icaW Re1ieC, 19&), t.&, p. # 2 " #)2F -ocial Theory and -ocial -tructure$ NeC ZorE, 19! . [ Merto, R. L., -ocial Theory $$$ op$ cit$, p. 1'0. [
222
8)9AD)Confor&itatea atra/e dup2 si,e acceptarea 5e-uri-or cu-tura-e c;t 3i a mi<-oace-or i,stitu5io,a-i7ate. :ipu- respecti1 de comportame,t este r2sp;,dit mai a-es ;, cadru- ace-or /rupuri socia-e, mem+rii c2rora dispu, de posi+i-it25i rea-e (materia-e, pro0esio,a-e etc.) pe,tru rea-i7area cu succes a aspira5ii-or 3i a1a,sarea pe po7i5ii socia- " eco,omice mai ;,a-te. Acest modede adaptare ,u /e,erea72 0apte de1ia,te. 9.1&9.Inovaia) .ersoa,e-e care i,o1ea72 accept2 5e-u- cu-tura-, re,u,5;,d totodat2 -a mi<-oace-e i,stitu5io,a-i7ate de ati,/ere a acestuia, co,sider;,d c2 ,u pot o+5i,e +u,2starea pri, metode -e/a-e sau i,stitu5io,a-e. 4e aceea, ei pu, ;, ap-icare ,oi metode " i-e/a-e, cu a<utoru- c2rora rea-i7ea72 1a-ori-e acceptate de societatea dat2. ;, opi,ia -ui Merto,, acest modede adaptare /e,erea72 0rec1e,t comportame,tu- i,0rac5io,a-. I,o1a5ia este r2sp;,dit2, de re/u-2, ;, ace-e /rupuri socia-e, mem+rii c2rora au 3a,se re-ati1 reduse de a a1a,sa pe scara socia-2 dac2 ar ac5io,a -e/a-. 9.1'0.Citualis&ul imp-ic2 re,u,5area -a posi+i-itatea de a reu3i s2 a<u,/2 1reodat2 -a +u,2stare p2str;,d -oia-itatea 0a52 de ,orme-e mu,cii te,ace. Acest tip de adaptare se re0er2 -a i,di1i7ii care doresc s2 =ac5io,e7e -a si/ur=. 6i ,u 1or 0i ,iciodat2 ;, di0icu-tate, deoarece se supu, tuturor ,orme-or cu-tura-e. Aceasta este perspecti1a cet25ea,u-ui ;,0rico3at, a +irocratu-ui co,0ormist 3i 7e-os 3i care ti,de s2 se a0-e ;, r;,du- persoa,e-or di, c-ase-e de mi<-oc. .ersoa,e-e di, aceast2 cate/orie au o+5i,ut u, ,i1e- mi,im de succes pri, mi<-oace -e/a-e, dar ,u au spera,5e rea-e de a o+5i,e ce1a mai mu-t. Acest modede adaptare, ca 3i co,0ormitatea, ,u /e,erea72 0apte a,tisocia-e. 9.1'1.Cetragerea co,st2 ;, re,u,5area co,comite,t2 -a 5e-uri-e cu-tura-e 3i mi<-oace-e i,stitu5io,a-i7ate de ati,/ere a acestora. Mode-urespecti1 de adaptare imp-ic2 a te recu,oa3te pur 3i simp-u ;,1i,s 3i a te da +2tut ;, 0a5a <ocu-ui. 4i, cate/oria acestor i,di1i7i 0ac parte: psihoticii, outsider"ii, rata5ii, paria, 1a/a+o,7ii, t;-harii, escrocii, a-coo-icii 3i depe,de,5ii de dro/uri. 9.1'2.Cebeliunea este de aseme,ea o re,u,5are -a 5e-uri-e cu-tura-e 3i mi<-oace-e i,stitu5io,a-i7ate, ;,s2 cu deose+irea c2 i,di1idurespecti1 ;3i propu,e u, pro/ram de ;,-ocuire a acestora pri, ,oi 5e-uri 3i ,oi metode de rea-i7are a -or. Se propu,e, de 0apt, schim+area cu-turii 3i a structurii socia-e, adic2 a =re/u-i-or de <oc=. I,di1i7ii care accept2 acest tip de adaptare su,t co,sidera5i re0ormatori, re1o-u5io,ari sau crimi,a-i po-itici (;, ca7u-, c;,d ;, societatea dat2 o ast0e- de acti1itate este i,ter7is2). .otri1it -ui Ro+ert Merto,, crimi,a-itatea este reac5ia i,di1idu-ui -a di" 1er/e,5a di,tre 5e-uri-e dec-arate de societate 3i mi<-oace-e -e/a-e de ati,/ere a acestora. .e,tru a rea-i7a aceste 5e-uri, i,di1idu- deseori uti-i7ea72 mi<" -oace i-e/a-e. A3adar, co&porta&entul infracional sporete vdit" dac .n societate sunt declarate anu&ite si&boluri ale succesului" co&une pentru .ntreaga populaie" .ns atingerea lor prin &ijloace legale este 22&
i
li&itat pentru o parte considerabil din populaie de ctre structura social a acestei societi) J$3$3$P$ 'eoriile anselor di!ereniate 8ine.ale9 sau teoriile tensiunii sociale a! Ieoria +subculturilor delincvente+ apar5i,e crimi,o-o/u-ui ameri ca, Albert Co%enB/9) Autoru- por,e3te de -a teoria -ui R. Merto, 3i te7a pri,cipa-2 a acesteia pri1i,d e>iste,5a u,ui sistem u,i0icat de ,ecesit25i pri,cipa-e caracteristic ;,tre/ii societ25i. .otri1it -ui A. Cohe, i,0rac5io,a-itatea ti,eri-or di, c-ase-e de0a1ori7ate co,stituie, de 0apt, u, protest ;mpotri1a ,orme-or cu-tura-e domi,a,te ;, societate. ;,truc;t co,di5ii-e socia-e ,u -e permit s2 o+5i,2 u, succes socia-e/itim, ace3ti ti,eri resimt o puter,ic2 stare de 0rustrare. 6a co,st2 ;, ,e/a" rea a+so-ut2 a 1a-ori-or c-asei de mi<-oc 3i comiterea 0apte-or de1ia,te. Accept.nd ruptura definitiv cu valorile tradiionale e,istente .n so( cietate i aleg.nd calea delincventei" grupul defavori-at .i reconstituie un siste& propriu de &odele i nor&e care poart denu&irea de +subcultur delincvent+) Ast0e-, su+cu-tura +a,dei se caracteri7ea72 pri, recu,oa3terea u,or a3a 1a-ori ca i,uti-itatea, ura 3i ,e/ati1ismu-. ;, opi,ia autoru-ui, pe,tru ti,erii care simt c2 aspira5ii-e -or su,t +-ocate, crearea +a," de-or este o dep23ire co-ecti12 a situa5iei. A-+ert Cohe,, ca 3i â-ter Mi--er'#2, co,sider2 c2 su+cu-tura de-i,c1e,t2 este caracteristic2 pe,tru ti,erii di, p2turi-e i,0erioare a-e societ25ii, dar apa" ri5ia acestui 0e,ome, este e>p-icat2 de e- pri, i,0-ue,5a a-tor 0actori. 4e-i," c1e,ta, a0irm2 autoru-, ,u este u, re7u-tat i,ere,t a- i,0eriorit25ii socia-e. 6a este mai de/ra+2 o 0u,c5ie a +ariere-or socia-e 3i eco,omice impuse /rupu" ri-or socia-e s2race. b! Ieoria oportunitii difereniate" ce apar5i,e crimi,o-o/i-or ameri ca,i Cic%ard CloLard i Llo=d %linB/A" repre7i,t2 o si,te7a a teorii-or -ui R. Merto, 3i 6. Suther-a,d. C-oCard 3i ?h-i, por,esc de -a Merto, c;,d e>p-ic2 ,atura comporta" me,tu-ui de1ia,t 3i, de -a Suther-a,d c;,d e>p-ic2 accesu- de0ere,5iat -a mo" de-e-e de comportame,t de1ia,t -a ,i1e-uri-e co,crete a-e structurii socia-e. Spre deose+ire de A. Cohe,, C-oCard 3i ?h-i, ,u co,sider2 c2 i,0rac5io" ,a-itatea +a,de-or de ti,eri este o e>primare a ,e/2rii 1a-ori-or c-asei de mi<" -oc. .otri1it -ui C-oCard 3i ?h-i,, aspira5ia spre po7i5ii mai ;,a-te 3i prosperi" tate este caracteristic2 tuturor /rupuri-or socia-e, iar crearea su+cu-turii de-i,"
Cohe, A. L., Eelinquent Coys$ The Culture o=the Qang$ NeC ZorE, 19!!. '#2 â-ter Mi--er, socio-o/ america,, care a studiat crimi,a-itatea p2turi-or socia-e de0a1ori7ate. C-oCard R. A., ?h-i, @.6., Eelinquency and #pportunity$ *-e,coe,[19#0.
224
c1e,te are -oc ;, ca7u- c;,d aceste aspira5ii ,u pot 0i rea-i7ate pe ca-e -e/a-2. :e-u- r2m;,e ace-a3i, 0ii,d ;,-ocuite doar mi<-oace-e de rea-i7are. Accesu- spre mode-e-e de comportame,t i,0rac5io,a- are u, caracter di" 0ere,5iat. 6>ist2 1ariate posi+i-it25i pe,tru asimi-area mi<-oace-or -e/a-e pre" cum 3i a ce-or crimi,a-e, uti-i7ate -a rea-i7area 5e-uri-or cu-tura-e. Autorii disti,/ trei tipuri de su+cu-turi a-e ti,eri-or. 9.1'&.Subcultura cri&inal se creea72 ;, cartiere-e s2race +i,e i,te/rate, ;, care 0u,c5io,ea72 si,dicate-e crimi,a-e 3i su,t r2sp;,dite di0erite /e,uri de acti1itate i,0rac5io,a-2 a adu-5i-or. ;, acest ca7, mode-e-e comportame,tu-ui i,0rac5io,a-, pe care -e practic2 adu-5ii, su,t asimi-ate (;,125ate) de ti,eri, care treptat su,t a,tre,a5i ;, acti1itatea crimi,a-2 (de -a +a,de-e de ti,eri p;,2 -a si,dicate-e crimi,a-e). ;, aseme,ea situa5ie e>ist2 posi+i-itatea de a o+5i,e succese pri, mi<-oace i-e/a-e, 3i ti,erii co,sider2 comiterea i," 0rac5iu,i-or u, mod ,orma- de 1ia52. 9.1''.;, cartiere-e pu5i, i,te/rate, ce se caracteri7ea72 pri,tr"o mo+i-itate ;,a-t2 a popu-a5iei 3i o i,sta+i-itate /e,era-2, accesu- spre mode-e-e comportame,tu-ui i,0rac5io,a-, demo,strate de adu-5i, este -imitat 3i de aceea a<utoru- respecti1 ;, demo,strarea mode-e-or de co,duit2 este acordat de rude. Apare subcultura de conflict ce se ma,i0est2 pri, e>iste,5a +a,de-or de hu-i/a,i, orie,tate spre practicarea +2t2i-or 3i a 1a,da-ismu-ui. ;, aceast2 su+cu-tura su,t apreciate ;,a-t ast0e- de ca-it25i ca ;,dr27,ea-a, spiritu- com+ati1, puterea 0i7ic2, iar ado-esce,5ii care se e1ide,5ia72 ;, timpu- ;,c2ier2ri-or cu a-te +a,de, se +ucur2 de mare stim2. 9.1'!.Subcultura de retragere cupri,de ti,erii di, p2turi-e de0a1ori7ate a-e societ25ii, care ,u au posi+i-itate s2 o+5i,2 succese ,ici pri, mi<-oace -e/a-e 3i ,ici pri, mi<-oace-e descrise mai sus a-e adapt2rii i-e/a-e. Mode-u- de adaptare pri, retra/ere este a-es de ado-esce,5ii di, p2turi-e de0a1ori7ate, care co,3tie,t re,u,52 -a ac5iu,i-e i-e/a-e pe,tru c2 e-e co,tra1i, codu-ui mora- a- acestora. C-oCard 3i ?h-i, a0irm2 c2 aceasta este su+cu-tura =u,ei ;,0r;,/eri du+-e=. Retra/erea este ;,so5it2 de ,arcoma,ie, iar acti1itatea crimi,a-2, ;, pri,cipiu, se ma,i0est2 pri, r2sp;,direa ,e-e/a-2 a su+sta,5e-or stupe0ia,te. Spre deose+ire de A. Cohe,, care co,sider2 c2 =su+cu-turi-e de-i,c1e,te= se caracteri7ea72 pri, ,o,uti-itate, ira5io,a-itate, adic2 i,0rac5iu,i-e su,t comise ,u ;, scopuri materia-e, ci pe,tru 0aim2, C-oCard 3i ?h-i, a0irm2 c2 +a,de-e de ti,eri se caracteri7ea72 pri, ra5io,a-itate, adic2 3i pri, comiterea de i,0rac5iu,i pro0ita+i-e. J$3$3$3$ @a +a7a teoriilor subculturilor stau teoria eco-o/ic2 ce apar5i,e -ui C. R. ShaC 3i G. 4. McLaB, teoria co,0-ictu-ui de cu-tur2 a -ui :h. Se--i, 3i teoria 1a-ori-or p2turi-or de0a1ori7ate a -ui ^. Mi--er.
22#
a! Ieoria ecologic a 0ost e-a+orat2 de repre7e,ta,5ii 3co-ii de -a Chica/o " C) C) S%aL i 5) *) McMa=B/B) Ace3ti sa1a,5i e>ami,ea72 cri" mi,a-itatea ca re7u-tat a- u,ui a,umit mod de 1ia52 a- omu-ui, ca re7u-tat aa,umitor cu-turi amp-asate ;,tr"u, raio, ur+a, co,cret, ca re7u-tat a- i,0-u" e,5ei -oca-i72rii /eo/ra0ice. Autorii co,sider2 c2 a,umite 7o,e sau =area-uri= /eo/ra0ice su,t u,u- di, 0actorii pri,cipa-i ;, /e,e7a crimi,a-it25ii 3i au 0ormu-at co,ceptude -on cri&inogen specific) .e +a7a cercet2" ri-or socioeco-o/ice rea-i7ate, ShaC 3i McLaB au e-a+orat concepia cercu( rilor concentrice de rsp.ndire a cri&inalitii) ;, cadru- cercet2ri-or, autorii 3i"au co,ce,trat ate,5ia asupra a,a-i7ei crimi,a-it25ii ;, di0erite raioa,e a-e ora3u-ui. .ro/ramu- cercet2ri-or a 0ost e-a+orat -a ;,ceput pe,tru Chica/o, apoi .hi-ade-phia 3i a-te ora3e mari di, S.%.A. Cercet2torii ;,cercau s2 r2spu,d2 -a urm2toare-e ;,tre+2ri speci0ice: =%,de, ce 0e- 3i c;t de 0rec1e,t se comit i,0rac5iu,iJ=, =%,de -ocuiesc i," 0ractorii 3i ;, ce co,di5ii tr2iesc eiJ=. Acest mode- a- 3co-ii de -a Chica/o este uti-i7at ast27i -a cercetarea eco-o/iei crimi,a-it25ii. Cercet2ri-e e0ectuate ;, cadru- 3co-ii di, Chica/o au sta+i-it c2 cea mai ;,a-t2 co,ce,tra5ie a cri" mi,a-it25ii este caracteristic2 raioa,e-or amp-asate ;, cercu- co,ce,tric ce co,turea72 partea ce,tra-2, de a0aceri, a ora3u-ui, iar pe m2sura ;,dep2rt2rii de -a ce,tru, crimi,a-itatea se reduce. ;, +a7a acestei co,stat2ri a 0ost tras2 co,c-u7ia c2 ,i1e-u- crimi,a-it25ii se schim+2 de -a u, microraio, -a a-tu-, 0ii,d co,di5io,at2 de structura ora3u-ui, 0actorii socia- " eco,omici ai aces" tuia etc. %, ora3 mare, tipic america,, di, ace-e timpuri cre3tea 3i se de71o-ta de -a ce,tru spre peri0erii, adic2 se co,struia dup2 pri,cipiu- cercuri-or co,ce,trice, a- 7o,e-or, 0iecare e>ercit;,d 0u,c5ia sa speci0ic2. Xona I repre7i,t2 ce,trueco,omic a- ora3u-ui, dup2 ea urmea72 -ona II" u, teritoriu i,termediar, ,ici -ocati1, ,ici de a0aceri. Aceasta este 7o,a /hetouri-or s2race, tot aici 0ii,d -oca-i7ate o0icii 3i pr212-ii m2ru,te. Xona III " este 7o,a u,de su,t amp-asate ;,trepri,deri-e i,dustria-e 3i cartiere-e ;, care -ocuiesc mu,citorii. 4up2 acest area- urmea72 -ona I' " u,de -ocuiesc repre7e,ta,5ii c-ase-or de mi<-oc 3i chiar superioare. Xona ' repre7i,t2 mar/i,ea ora3u-ui mare, de u,de -ocui" torii acesteia se dep-asea72 ;, ce,tru ora3u-ui -a mu,c2. Co,cep5ia cercuri-or co,ce,trice de r2sp;,dire a crimi,a-it25ii care por" ,e3te de -a ideea c2 ;, raioa,e-e ce,tra-e a-e ora3u-ui crimi,a-itatea este mai ;,a-t2 3i se reduce pe m2sura apropierii de mar/i,ea acestuia, mu-t2 1reme a determi,at caracteru- cercet2ri-or pro+-ematicii pri1i,d /eo/ra0ia crimi,a-i" t25ii. Importa,5a acestei teorii co,st2 ;, aceea c2 reparti7area crimi,a-it25ii se re0-ect2 ;, or/a,i7area socia-2 a ora3u-ui 3i se ma,i0est2 ;, re-a5ii-e soci" a-e, ,orme-e de co,duit2, orie,t2ri-e 1a-orice a-e oame,i-or.
ShaCC. R., Eelinquency &reas, Chicago, %. .., 1929F C. R. ShaCPG. 4. McLaB, 9uvenile Eelinquency and Ur<an &reas, Chica/o, %. .., 19'2.
22#
b! Ieoria conflictului de cultur apar5i,e crimi,o-o/u-ui america, I%orsten Sellin) Aceast2 orie,tare 3tii,5i0ic2 por,e3te de -a 0aptu- c2 drep tu- pe,a- ;, 1i/oare este o e>primare a ,orme-or cu-turii domi,a,te 3i de aceea ;,tre co,5i,utu- acestuia 3i ,orme-e =societ25ii etero/e,e= (de e>em p-u, mi,orit25i-e et,ice) apar co,0-icte. Se--i, a0irm2 c2 persoa,e-e ce apar 5i, a,umitor su+cu-turi ;mp2rt23esc 1i7iu,ea, 1a-ori-e, ,orme-e de co,duit2 a-e acestora. ;, ca7u- c;,d vi-iunea subculturii intr .n contradicie cu nor&ele sociale do&inante din societate" apare +conflictul de cultur+) Se--i, este primu- sa1a,t care a acordat o ate,5ie deose+it2 co,0-ictu-ui de cu-tur2'#!, de3i L. Mar>, p;,2 -a d;,su-, su+-i,ia importa,5a co,0-icte-or de c-as2 3i a -uptei de c-as2. Co,0-ictu- de cu-tur2 este pus -a +a7a e>p-ic2rii etio-o/iei crimei 3i crimi,a-it25ii. Autoru- co,sider2 c2 ;, ca7u- c;,d 1a-ori-e cu-tura-e se creea72 ;, medii di0erite (de e>emp-u, copiii 3i p2ri,5ii acestora s" au ,2scut 3i au 0ost educa5i ;, di0erite 52ri), poate s2 apar2 u, co,0-ict pro" ,u,5at de cu-tur2, care 0rec1e,t se ma,i0est2 pri, comportame,t i,0rac5io,a-. :eoria co,0-ictu-ui de cu-tur2 co,tri+uie -a e>p-icarea ,i1e-u-ui sporit acrimi,a-it25ii pri,tre copiii imi/ra,5i-or. Co,0-ictu- de cu-tur2 apare ;,tre repre7e,ta,5ii di0erite-or /rupuri et,ice sau rasia-e. Co,0-ictu- apare 3i atu,ci c;,d dou2 0ami-ii ce -ocuiesc ;, aceea3i -oca-itate 3i au cam ace-a3i 1e,it, duc u, mod de 1ia52 di0erit, respect2 di0erite ,orme de co,duit2 3i au di0erite 1a-ori. A3adar, -a +a7a co,0-ictu-ui de cu-tur2 stau deose+iri-e rasia-e, et,ice, re-i/ioase, eco,omice, pro0esio,a-e, 0i-o7o0ice 3i a-te aspecte a-e cu-turii. c) Ieoria valorilor .n pturile defavori-ate ale populaiei" e-a+orat2 de Nalter MillerB//) Ca 3i Se--i,, Mi--er por,e3te de -a co,0-ictu- ;,tre ,or me-e di0erite-or sisteme socia-e, dar e>p-ic2 co&porta&entul infracional ca o consecin a reaciei funcionale fa de valori .n grupurile defavo ri-ate din punct de vedere social(econo&ic 3i ,u ca o simp-2 ;,c2-care a ,orme-or socia-e /e,era-e e>iste,te. Co,cep5ia -ui ^. Mi--er a 0ost e-a+orat2 pe +a7a studiu-ui rea-i7at de d;,su- asupra sti-u-ui de 1ia52 a- repre7e,ta,5i-or /rupuri-or i,0erioare a-e societ25ii. .otri1it -ui Mi--er, apari5ia 3i acti1itatea +a,de-or de ti,eri re0-ect2 tradi" 5ii-e cu-tura-e a-e p2turi-or de0a1ori7ate. Autoru- a0irm2 c2 cu-tura acestor p2turi a-e popu-a5iei depi,de pu5i, de sta,darde-e comport2rii, acceptate ;, /rupuri-e de mi<-oc a-e societ25ii. ;, aceast2 cu-tur2, ;, specia- su,t pro,u," 5ate 3i acceptate ast0e- de tr2s2turi ca =duritatea=, =iscusi,5a=, =emoti1itatea=, =i,depe,de,5a= 3i =,orocu-=. Ce-e mai popu-are mode-e su,t: +o>er, /a,ster, 3mecher. Cu-tura este strict orie,tat2 spre ro-uri-e socia-e +2r+2te3ti.
Se--i, :h., Culture Con=lict and Crime$ NeC ZorE. " =Socia- Scie,ce Research Cou,ciReport=, 19&). Mi--er ^. B., Lo8er Class Culture asa Qenerating Milieu o= Qang Eelinquency$ ) Pour,ao0 Socia- Issues, 19!), t. 1', p. ! " 19.
227
Ba,da o0er2 ti,eri-or di, p2turi-e de0a1ori7ate a-e societ25ii, se,time,tude aparte,e,52 -a /rup, posi+i-itatea de a o+5i,e po7i5ii socia-e mai ;,a-te pri, rea-i7area 1a-ori-or ;,a-t apreciate ;, cadru- cu-turii p2turi-or de0a1ori7ate, dar care pot 0i estimate ,e/ati1 de c2tre repre7e,ta,5ii c-ase-or de mi<-oc 3i superioare, sta,darde-e comport2rii c2rora su,t re0-ectate ;, -e/e. A3adar, pe,tru ^. Mi--er activitatea i valorile bandei sunt o &ani( festare a culturii pturilor sociale defavori-ate" cultur care este .n &are parte autono&) #$($+$ 'eorii radicale ;,cep;,d cu dece,iu- 3apte a- seco-u-ui a- KK"-ea, ;, cadru- crimi,o-o" /iei, tot mai 0rec1e,t, comportame,tu- i,0rac5io,a- este e>ami,at de pe po" 7i5ii-e socio-o/iei dreptu-ui. Ast0e- de a+ord2ri su,t caracteristice at;t pe,tru teorii-e co,0-ictu-ui c;t 3i pe,tru teorii-e mar>iste. Cure,te-e crimi,o-o/ice orie,tate spre e>p-icarea i,0rac5iu,i-or pri, prisma comportame,tu-ui i,di" 1idu-ui (de e>emp-u, mode-e-e socia-"psiho-o/ice a-e teorii-or sti/mati72rii) de aseme,ea pu, acce,tu- pe a,a-i7a sistemu-ui socia- 3i ,orme-or de drept, sta+i-ite de acesta. 4reptu- este e>ami,at ca u, i,strume,t de e>primare a i,terese-or mi,orit25ii domi,a,te di, societate, care este ;,7estrat2 cu pute" rea de a e-a+ora 3i ap-ica -e/i-e. #$($+$%$ 4i, /rupu- teoriilor con!lictului lu,tei ,entru ,utere me,5io" ,2m teoria cri&inali-rii" e-a+orat2 de crimi,o-o/u- america, Austin IurP (19#9)'# ;, care e- ,ea/2 co,cep5ia pri1i,d crimi,a-i7area sau tra,s0ormarea i,di1idu-ui ;, crimi,a- ca o urmare a propriu-ui s2u comportame,t. Ca 3i autorii teorii-or sti/mati72rii, :urE e>ami,ea72 crimi,a-i7area ca u, statut do+;,dit ;, cadru- i,terac5iu,ii di,tre acei care e-a+orea72, i,terpretea72 3i ap-ic2 ,orme-e pe,a-e (po-i5ia, procuratura, <udec2torii-e) 3i popu-a5ie. %, e-eme,t importa,t i,trodus de :urE ;, teoria sa este noiunea de putere politic i social) Cri&inalitatea este o reflectare a luptei pentru putere" ;, procesu- c2reia a,umite /rupuri socia-e reu3esc s2 0i>e7e ,orme-e 3i 1a-ori-e -or ;, -e/e iar ;,c2-carea acesteia, ast0e-, cade su+ i,cide,5a de0i,i5iei de 0apt2 pedepsit2 ;, mod pe,a-. .ersoa,e-e care comit sau ar putea s2 comit2 ast0e- de 0apte apar5i, ace-or /rupuri socia-e care ,u de5i, puterea (de e>emp-u, oame,ii s2raci, copiii, ado-esce,5ii, 0emei-e, persoa,e-e di, p2turi-e socia-e de0a1ori7ate etc). Crimi,a-itatea este re7u-tatu- i,terac5iu,ii socia-e 3i re0-ect2 mode-u- de1ia,t a- comportame,tu-ui, 1arietatea acestuia, precum 3i re-a5ii-e ;,tre oame,i ce co,tactea72 u,u- cu a-tu-, u,ii ca de5i,2tori ai puterii po-itice, a-5ii 0ii,d -ipsi5i de putere. ;,cep;,d cu a,u- 19 &, s"a co,stituit u, ,ou cure,t ;, cadru- teorii-or co," 0-ictua-e, cure,t cu,oscut su+ de,umirea de +cri&inologia radical+" +cri(
:urE A., Criminality and Legal #rder, >/nd Mcaally, Chica/o, 19#9.
22)
tic?+ sau +noua cri&inologie+) Ba7e-e acestui cure,t au 0ost trasate de e,/-e" 7ii Ian Ia=lor" Paul Nalton i 4acP Toung care ;, a,u- 19 &, au pu+-icat -ucrarea =:he NeC Crimi,o-o/B='#) (Noua crimi,o-o/ie), iar peste doi a,i au pu+-icat mo,o/ra0ia =Criticai Crimi,o-o/B='#9 (Crimi,o-o/ia critic2). Co,0orm acestei co,cep5ii, actu- de1ia,t ar 0i re7u-tatu- u,ei st2ri co," 0-ictua-e ;,tre i,di1id 3i structuri-e socia-e 3i eco,omice, iar i,0rac5iu,ea ar repre7e,ta actu- po-itic pri, care de-i,c1e,tu- ;3i e>prim2 re0u7u- 0a52 de or/a,i7area socia-2 e>iste,t2. Idei-e crimi,o-o/i-or e,/-e7i au a1ut o i,0-ue,52 pro,u,5at2 asupra cer" cet2ri-or cu orie,tare radica-2 di, S.%.A., care erau rea-i7ate mai a-es de I,stitutu- de Crimi,o-o/ie a- %,i1ersit25ii BerEe--eB, Ca-i0or,ia. Cei mai importa,5i repre7e,ta,5i america,i ai acestui cure,t au 0ost A,tho,B .-at, .au- :aEa/i, Germa, 3i Pu-ia SchCe,di,/er. C2tre aceast2 orie,tare au mi" /rat 3i cu,oscu5ii crimi,o-o/i i,terac5io,i3ti Richard Vui,,eB, î--iam Cham-iss 3i BarrB Lris+er/. Radica-i3ti-or -e apar5i, mu-tip-e co,c-u7ii ;,dr27,e5e, ori/i,a-e 3i i,tere" sa,te, pri, care su,t demascate di0erite-e aspecte a-e i,echit25ii socia-e ;, societatea +ur/he72. Ast0e-, Richard Vui,,eB, descoperi,d, dup2 L. Mar>, co,tradic5ia pri,cipa-2 a capita-ismu-ui " ;,tre mu,c2 3i capita-, " me,5io,a c2 c-asa mari-or proprietari uti-i7ea72 domi,area sa ca u, i,strume,t de di" ri<are a societ25ii. =Rea-itatea crimi,a-2 di, societate se +a7ea72 pe determi" ,area 0apte-or i,0rac5io,a-e 3i ,o,i,0rac5io,a-e... @a +a7a procese-or de crimi,a-i7are stau co,0-icte-e de c-as2... I,0rac5io,a-e su,t co,siderate 0ap" te-e ce co,tra1i, i,terese-or c-ase-or care domi,2 ;, eco,omie... 8a 0i o 0apt2 sau a-ta apreciat2 ca i,0rac5io,a-2 sau ,o,i,0rac5io,a-2, determi,2 c-asa care de5i,e puterea 3i are acces -a e-a+orarea -e/i-or=' 0. Ast0e-, ;, cadru- -uptei de c-as2, c-asa domi,a,t2 i,crimi,ea72 orice comportame,t care co,tra1i,e i,terese-or sa-e. #$($+$&$ 'eorii economice$ @a +a7a teorii-or eco,omice care e>p-ic2 etio-o/ia crimei 3i crimi,a-it25ii stau -ucr2ri-e /erma,i-or Marl Mar, (1)1) " 1))&) 3i Friedric% 1ngels (1)20 " 1)9!). Mai t;r7iu asupra acestei orie," t2ri teoretice au i,0-ue,5at -ucr2ri-e ,umero3i-or autori occide,ta-i, ;,tre care me,5io,2m: Iurati" #attaglia i Loria ;, Ita-ia, #erg ;, *erma,ia, *upu= 3i Lego=t ;, Ara,5a, *ucpetiau, ;, Be-/ia' 1." Ce- mai importa,t repre7e,ta,t a- 3co-ii eco,omice a 0ost o-a,de7uNillel& #onger care ;, -ucrarea sa +Cri&inalitatea i ordinea econo( &ic+ a0irm2 urm2toare-e:
:aB-or I., â-to, .I Zou,/ P. The ae8 Criminology, N.Z., 19 &. :aB-or I., â-to, .I Zou,/ P. Criticai Criminology, N.Z., 19 !.
'#9 470
Vui,,eB R., The -ocial >eality o= Crime II .erceptio, i, Crimi,o-o/B. @., 19 !, p. &)1 " &) , cit. de Gm,aL?B CM., op$ cit, p. 191.
' 1
R. M. StO,oiu, Introducere $$$ op$cit$, p. 2.
229
reac5ia -a actu- i,0rac5io,a- este pedeapsa ap-icat2 de cei care de5i, puterea po-itic2F i,0rac5iu,i-e su,t acte a,tisocia-e care a0ectea72 c-asa domi,a,t2F ;, orice societate +a7at2 pe domi,a5ia u,ei c-ase socia-e, dreptu- pe,a- 1a ap2ra i,terese-e acesteia. Chiar 3i atu,ci c;,d -e/ea pe,a-2 pare s2 apere i,terese-e tuturor c-ase-or, cemai se1er 1or 0i pedepsite 0apte-e a,tisocia-e care a0ectea72 c-asa co,duc2toareF sistemu- capita-ist, caracteri7at pri,tr"o competi5ie e>trem2, este me,5i" ,ut mai de/ra+2 pri, 0or52 dec;t pri, co,se,s. ?rdi,ea socia-2, a-e c2rei costuri su,t suportate de ;,trea/a societate, prote<ea72 i,terese-e c-asei co,duc2toareF ca o co,seci,52 a sistemu-ui capita-ist, omu- de1i,e mai e/oist 3i mai capa+i- s2 comit2 i,0rac5iu,iF "D de3i sistemu- capita-ist ;,deam,2 02r2 discrimi,are pe oame,i s2 comit2 i,0rac5iu,i, ,umai cei di, p2turi-e s2race 1or 0i sa,c5io,a5i ca atare, sistemu- ,ei,crimi,;,d acti1it25i-e a,tisocia-e a-e ce-or +o/a5iF crima este re7u-tatu- s2r2ciei. Aceast2 re-a5ie poate 0i direct2, ;, ca7u- ;, care o persoa,2 0ur2 pe,tru a supra1ie5ui, 3i i,direct2, atu,ci c;,d s2r2cia ucide ce-e mai ,o+i-e se,time,te a-e oame,i-or. Crimi,a-itatea ,u este i,0-ue,5at2 de ,i1e-u- +u,2st2rii, ci de modu- de distri+u5ie a +o/25ieiF sistemu- eco,omic acuti7ea72 pro+-eme-e i,di1idua-e a-e oame,i-or (de e>emp-u, pro+-eme-e psiho-o/ice) determi,;,d cre3terea dispo,i+i-it25ii ;, 0a1oarea comiterii 0apte-or a,tisocia-eF dac2 +o/25ia socia-2 ar 0i redistri+uit2 ;, co,0ormitate cu ,e1oi-e 0iec2" ruia, crimi,a-itatea re7idua-2 ar dispare 3i se 1or comite ,umai i,0rac5i" u,i determi,ate pato-o/icF etc' 2. I, ce,tru- ate,5iei di0erite-or cure,te mar>iste se a0-2 acti1itatea structu" rii eco,omice 3i acti1itatea co,tro-u-ui socia-. Spre deose+ire de mode-e-e uti-i7ate de c2tre repre7e,ta,5ii teorii-or co,0-ictu-ui, aceast2 orie,tare ,u e>ami,ea72 societatea ca o re0-ectare p-ura-istic2 a /rupuri-or socia-e, dar ca o re0-ectare a sistemu-ui po-itic care tre+uie s2 asi/ure 3i s2 apere structuri-e eco,omice capita-iste. Norme-e <uridico"pe,a-e ,u su,t u, re7u-tat a- co," se,su-ui socia-. Au,c5ia acestora este co,so-idarea puterii eco,omice 3i so" cia-e a /rupuri-or domi,a,te. ;, cadru- teorii-or crimi,o-o/ice radica-e, i,crimi,area comportame,tu" -ui ,u este e>ami,at2 ca u, procedeu pur teh,ic de ap-icare a ,orme-or de drept pe,a-, ci ca u, proces politic importa,t, ese,5a c2ruia este atitudinea puterii i deter&inarea valorilor &orale specifice (de e>emp-u, ap2rarea 1ie5ii ome,e3ti).
*h. Nistorea,u, C. .2u,, op$ cit, p. 1! " 1!9
2"0
CA.I:?@%@ 8III
.R?B@6M6 .RI8IN4 .6RS?NA@I:A:6A INARAC:?R%@%I ).1. Co,ceptude perso,a-itate a i,0ractoru-ui

.erso,a-itatea i,0ractoru<uiReste u,u- di, compo,e,te-e pri,cipa-e a-e o+i"Dectu-ui ds("(KetMf)())ermmiolgg'ei(Chminolog(i5 studia % perso,a-itateaD i,0ractoru-ui di, perspecti1a re-e12rii ro-u-ui ei ;, etio-o/ia actu-ui i,0rac5io,a- 3i uti-i72rii posi+i-it25i-or de i,0-ue,5are asupra acesteia pe,tru a ,u admite repetarea ac5iu,i-or i,0rac5io,a-e. 4i, pu,ctu- de 1edere acrimi,o-o/iei a,ume perso,a-itatea i,0ractoru-ui poart2 ;, si,e cau7e-e s21;r3irii i,0rac5iu,ii, este 1eri/a pri,cipa-2 a ;,tre/u-ui meca,ism acomportame,tu-ui crimi,a-, iar ace-e particu-arit25i a-e ei care /e,erea72 u, ast0e- de comportame,t tre+uie s2 0orme7e o+iectu- ,emi<-ocit a- pro0i-a>iei. Crimi,o-o/ia caut2 s2 dea r2spu,s -a urm2toare-e ;,tre+2ri: 1) ce este perso,a-itatea i,0ractoru-uiF 2) e>ist2 ea oareF &) care su,t particu-arit25i-e ei 3i de ce, spre deose+ire de a-5ii, adopt2 mode-u- comportame,tu-ui crimi,a-F ') care este ro-u- ei -a comiterea i,0rac5iu,iiF !) cum tre+uie s2 se i,0-ue," 5e7e asupra ei pe,tru a ,u mai admite ma,i0est2ri i,0rac5io,a-e. 1. Crimi,o<-o<>ia<)r<e</a72TuTT a i,0racroruto"ea" 1aria,t2 a perso,a-it25ii uma,e. I, -iteratura de specia-itate surpri,dem dou2 1i7iu,i asupra co,ceptu-ui de perso,a-itate uma,2. Crimi,o-o/ii ru3i de0i,esc perso,a-itatea i,0ractoru-ui por,i,d de -a co," ceptu- 0i-o7o0ic de perso,a-itate uma,2. Co,0orm acestei opi,ii, co,ceptude perso,a-itate uma,2 0i>ea72 ,umai tr2s2turi-e ei socia-egA3adar, perso" ,a-itatea uma,2 este ima/i,ea socia-2 a i,di1id<aQu<1T>c;.C<eXa>e"aRde1e,i@.ePI ui procesu- de2To-tOrirToc-a-e to0marii=3ra<ti1it25ii sa-e<@SVC<etate' <. Lu7,e5o1a N::i0;rm2 c2 perso,a-itatea uma,2 este sistemu- tr2s2turi-or, propriet25i-or 3i ca-it25i-or socia-e 3i psihice a-e su+iectu-ui re-a5ii-or socia-e 3i este co,stituit2 di, trei compo,e,te sau su+sisteme: 9.1'#.statutusocia- a- perso,a-it25ii (aparte,e,5a persoa,ei -a u, a,umit /rup socia-, /rup socia-"democra0ic: se>u-, 1;rsta, studii-e, starea ci1i-2, et,ia etc)F 9.1' .roPuiTi0imc5ii-e<s><cia-eT-eDperso,a-it25iiF 9.1').caracteristica mora-"psiho-Y/<c<iFTWT re0-ect2 atitudi,ea perso,a-it25ii 0a52 de 1a-ori-e socia-e 3i 0u,c5ii-e socia-e e>ercitate. Ce-e mai sta+i-e
Kpi8uH#9io 8$ rioA o#m. pe0-. A.G. 0-o,roB?G. MocLBa, G&[@ rpB,,a GG_I>.AM"GopMa, D 99 , p. 2 '.
2&1
atitudi,i a-e persoa,ei creea72 sistemu- de 1a-ori sau i,terese 3i moti"

474
1a5ia comportame,tu-ui acesteia ;, -iteratura crimi,o-o/ic2 romO,2 perso,a-itatea uma,2 este e>ami,at2 ;,tr"o accep5iu,e -ar/2 ca u,itate +io"psiho"socia-2. Ast0e-, a0irm;,du"se c2 adaptarea -a -ume 3i societate a 0ii,5ei uma,e depi,de ;,tr"o m2sur2 impor" ta,t2 de compo,e,ta +io-o/ic2 a i,di1idu-ui 3i este operat2 de sistemu- ,er1os ce,tra-. .ri, ,atura -or prepo,dere,t +io-o/ic2 se caracteri7ea72 ast0e- de compo,e,te a-e perso,a-it25ii ca: aptitudi,i-e, temperame,tu- 3i caracte" ru-' !. A3adar, perso,a-itatea uma,2 este 3i o co,seci,52 a eredit25ii. 2. .erso,a-itatea i,0ractoru-ui este u, produs a- procesu-ui de socia-i 7are ;, care are -oc ;,125area 3i asimi-area de c2tre i,di1id a 1a-ori-or, ,or me-or, dispo7i5ii-or, mode-e-or de co,duit2 caracteristice societ25ii respecti1e, comu,it25ii sau /rupu-ui socia-. Socia-i7area poate 0i po7iti12 sau ,e/ati12. .rocesu- de 0ormare a perso,a-it25ii este u, proces i,terac5io,ist 3i ,u se des023oar2 su+ i,0-ue,5a u,i-atera-2 a 0actori-or socia-i. A3adar, perso" ,a-itatea este o co,seci,52 a i,terac5iu,ii dia-ectice di,tre a,sam+-ucaracteristici-or or/a,i72rii i,ter,e a i,di1idu-ui (0actorii e,do/e,i) 3i a,sam+-u- 0actori-or mediu-ui socia- (0actorii e>o/e,i). Re-a5ii-e socia-e 0ormea72 decisi1 perso,a-itatea i,di1idua-2 cre;,d at;t ima/i,ea ei socia-2 /e,era-2, c;t 3i propriet25i-e 3i tr2s2turi-e ei mora-"psi" ho-o/ice (1i7iu,i-e, co,1i,/eri-e, orie,t2ri-e 1a-orice, a3tept2ri-e, propriet2" 5i-e i,te-ecti1e 3i 1o-iti1e). A,sam+-u- respecti1 de propriet25i 3i tr2s2turi caracteri7ea72 perso,a-i" tatea i,0ractoru-ui 3i determi,2 comportame,tu- i,0rac5io,a- a- acesteia. 4e3i re<a'i%eR3Xc<aPeRP,0iuXPi5eT72T<T -a <&,AdGcM1M-e""mGit<iete'2,i,ateT ca 0actori soc;a;0 Xreatori. ;,<aMCcci,52r"pcrso,a-i%itid uma,2 esteIproGusurPB?ciG,care tr2ie3te omu- R3-Rp0i care o reTect2"-a"m1e0a-"co,3tii,5ei, ac5ia,;,d, totodat2J1 co,s5mc-iZRs<uu-istractr1t"asiip0a"sa. d &. .erso,a-itatea i,0ractoru-ui se caracteri7ea72 pri, orie,tare a,ti socia-2 3i este socia-me,te pericu-oas2. .erso,a-i5a5eaP,0ractV0tt-ui se de>iSX+eT'e"pe0se,a-'tatea.a-5/r,cet25e,i r<ri, orte,toe/a,tisocia-2 3i pericoEi@ei"soc;aP. .erico-u- socia- a- perso,a-it25ii repre7i,t2 pri, si,e sistemu- ei de i,terese 3i moti1e crimi,o/e,e care au /e,erat comportame,tu- i,0rac5io,a- respecti1. .erico-u- socia-, de re/u-2, ,u are u, caracter /e,era-, ci se e>prim2 pri, u,e-e orie,t2ri 3i moti1a5ii domi,a,te a-e i,di1idu-ui, cum su,t a1idita"
G.?. LB&GeuoBa, ;, KpuMUH#9io 8$ 6lon$ pea. G._t>. LB&GeuoBo0- G r.M. MGG+L?BCLoro, MocLBa, G&A"B? M?CL. 8G":a, 199', p. 9!.
47#
*h. Nistorea,u, C. .2u,, op$ cit$, p. 199"200.
2"2
tea" agresivitatea etc. ?rie,tarea a,tisocia-2 (crimi,o/e,2) a perso,a-it25ii determi,2 coninutul pericolului ei social 3i a- co&parti&entului ei in( fracional) *radu- perico-u-ui socia- di0er2 -a di1erse tipuri de i,0ractori sau i,0rac" tori co,cre5i. 6- este determi,at ,u ,umai de caracterul faptei" dar 3i de locul pe care .l deine co&porta&entul infracional i &otivaia sa ;, ;,tre/u- sistem de ca-it25i perso,a-e 3i a- co,duitei su+iectu-ui. 4eci, /radude pericosocia- a- i,0ractoru-ui este determi,at de raportul dintre trs( turile negative 3i po-itive ale personalitii acestuia. :otodat2, me,5io,2m c2 tr2s2turi-e disti,cte a-e perso,a-it25ii i,0ractoru-ui ,u su,t caracteristice tuturor persoa,e-or care comit i,0rac5iu,i. 4e e>emp-u, i,0rac5iu,i-e s21;r" 3ite di, imprude,52 ori i,0rac5iu,i-e cu u, pericosocia- redus. .erico-u- socia- a- perso,a-it25ii se 0ormea72, de re/u-2, p;,2 -a mome," tu- s21;r3irii i,0rac5iu,ii. Apari5ia treptat2 a u,ui ast0e- de perico- se ma,i" 0est2 ;, comportame,tu- a,tisociaco,cret a- persoa,ei " de-icte-e discip-i" ,are, co,tra1e,5ii-e admi,istrati1e, ac5iu,i-e amora-e care ,u au ;,c2 u, caracter i,0rac5io,a-. :otodat2, dup2 isp23irea pedepsei, persoa,a, ,e0ii,d i,0ractor, co,ti,ua a 0i socia-me,te pericu-oas2. ;, am+e-e ca7uri ,u putem 1or+i despre perso,a-itatea i,0ractoru-ui, ci despre o personalitate social( &ente periculoas) 8)9B8)4e3<r/Te<soPia-uTa</a<,0ractoru-ui poate 0i 1or+a doar ;, ca7uri-e c;,d in"dividul6a co&is o infraciune" 3i a,ume di, mome,tu- c;,d e- de1i,e su+iect a- r,-rac-ui,ttD"di,"pm;c:T 1edere a- dreptu-ui pe,ap;,2Pr:mo me,tue>ecu-2,@dTRcTtree-akpedepsei. CcTc!p:u:deTperso,aGte5eRaRi,T 0ractoru-ui i,c-udeRTiRace-e tr2s2turi a-eTeTYa,eTcare, potri1it -e/ii pe,a-e ,a5=io,a-eTcaracteri7Tea72<u:)iecmru,e: i,0ractiu,i::otu3i, ;, cri&inologie personalitatea infractorului este o noiune &ai cuprin-toare dec.t cea juridico(penal" i,c-u7;,d a,sam+-utr2s2turi-or, ;,su3iri-or, ca-it25i-or persoa,ei care a comis o i,0rac5iu,e. .erso,a-itatea i,0ractoru-ui este ace- a,sam+-u de tr2s2turi a-e -ui care per&it relevarea raporturilor" siste&elor 3i lanurilor cau-ale ale infraciunii i cri&inalitii) 8)9G:)Co0tceptu- de pejgonalitate(a(&fractoni%ii are0ua,aracter rclaj=jjj este66s4,ictIIditerjninat(Bn((Bi&p)) Aceasta se e>p-ic2 pri, 0aptu- c2 crimi,a-i7area sau de7crimi,a-i7area 0apte-or este determi,at2 de -e/is-ator. .oate 0i 1or+a de perso,a-itatea i,0ractoru-ui di, mome,tu- s21;r3irii de c2tre o a,umit2 persoa,2 a u,ei i,0rac5iu,i 3i p;,2 ;, mome,tu- isp23irii de c2tre ea a pedepsei.
2" "
pu,e a 0i ;,-ocuit cu a-t terme, +personalitatea fptuitorului+ sau +per( soana care a sv.rit infraciunea+ /) ;, -iteratura de specia-itate e>ist2 di1erse de0i,i5ii a-e co,ceptu-ui de perso,a-itate a i,0ractoru-ui care pot 0i /rupate, dup2 p2rerea ,oastr2, ;, definiii generale ce ,u sta+i-esc a,umite ca-it25i disti,cte a-e perso,a-it25ii i,0ractoru-ui 3i definiii prin care se .ncearc a deosebi personalitatea infractorului de cea a noninfractorului) ? de0i,i5ie /e,era-2 este urm2toarea: Ypersonalitatea in=ractorului este o sinte % a tr%s%turilor <io)psiho)sociale cu un 4nalt grad de sta<ilitate, de=initorii pentru individul care a comis o in=rac1iuneY $ ? a-t2 de0i,i5ie di, aceea3i cate/orie este 0ormu-at2 de pro0esoru- rus A-eEsee1 A.I. (199))' ) care a0irm2 c2 psrTo<iaPi<a-eaP,0rac-4GTT ape35eia %o<mc6iG(((oc;(/e"os(sM(-MR((I(i(( cu co,di5ii-e e>ter,e (situa5ia) determi,2m comportame,tu- i,0rac5io,a-. Spre deose+ire de prima de0i,i5ie, cea de a doua i,c-ude ;, compo,e,5a perso,a-it25ii i,0ractoru-ui nu&ai trsturile dob.ndite de ctre individ .n procesul de sociali-are) Autoru- preci7ea72 c2 ,u toate tr2s2turi-e do+;,dite co,stituie perso,a-itatea i,0ractoru-ui, dar nu&ai acele care interacion.nd cu circu&stanele e,terne deter&in co&porta&entul infracional) :o" todat2, ;, de0i,i5ie ,u se co,creti7ea72, care a,ume ;,su3iri do+;,dite de" termi,2 comportame,tu- i,0rac5io,a-. 4i, cate/oria ,o5iu,i-or ;, care se ;,cearc2 o disti,c5ie ;,tre perso,a-i" tatea i,0ractoru-ui 3i ,o,i,0ractoru-ui 1om a,a-i7a dou2 de0i,i5ii. Ast0e-, Narcis *iur/iu (1992)' 9 scrie: =.erso,a-itatea i,0ractoru-ui tre" +uie ;,5e-eas2 ca o si,te72 a tuturor tr2s2turi-or +io"psiho"socia-e, cu u, ;,a-t /rad de sta+i-itate 3i care atribuie o identitate de sine inconfundabil individului cri&inal" pri, atitudinea de antisociabiiitate+) 4eci, co,0orm acestei de0i,i5ii perso,a-itatea i,0ractoru-ui di0er2 de perso,a-itatea ,o,i,0ractoru-ui prin atitudinea de antisociabiiitate /e,erat2 de si,te7a tuturor tr2s2turi-or +io"psiho"socia-e. A-t2 de0i,i5ie este propus2 de sa1a,5ii ru3i Ludria15e1 8.N., Lu7,e5o1a N.A., A,to,ia, Iu. M., 6mi,o1 8.6.: =.erso,a-itatea i,0ractoru-ui repre7i,t2 ansa&blul trsturilor psi%ice negative de0i,itorii a-e perso,a-it25ii i," 0ractoru-ui de o anu&it orientare cri&inal+BD:) Idei-e pri,cipa-e care stau -a +a7a u-timei de0i,i5ii su,t:
KpuMUH#9iosun$ rioape0-. B.G. LBapsBueBa, B.6. &MGG0Ba, MocLBa, I?.GC:, 199!, p. 2#.
477
R.M. St2,oiu, Introducere 4n criminologie, Bucure3ti. 6d. Academiei, 19)9, p. 119F *h. Nistorea,u 3i C. .2u,, op. cit, p. 20&F 8. Bu<or, ?. Be<a,, S. Casia,, S. I-ie, op$ cit$, p. 2). A,eLceeB A.L KpimuH#"io ua$ MocLBa, MIITG:"MN, 199). p. )'. '9 N. *iur/iu, op$ cit$, p. 1##. KpuMUHono uH$ Ikbo,, pe0-. B.G. LBapuBueBa, B.6. &MGG?B), MocLBa, L4piiC:, 199!, p. '')F de aceea3i p2rere este G.*>. LB&GeuoBa, ;, KpuMUhono un$ Itoa pea. G._;>. LB&GeuoBo0i G :.M. MGG+L?BCLoro, MocLBa, G&'"B? M?CL. ZG":a, 199', p. 9#.
2"4
ca-it25i-e psihice ,e/ati1e a-e perso,a-it25ii i,0ractoru-ui su,t u, produs a- i,terac5iu,ii di,tre socia- 3i +io-o/icF e-eme,te-e pur +io-o/ice 3i pur socia-e di, structura perso,a-it25ii pot co,tri+ui, 0a1ori7a comportame,tu- crimi,a-, dar ,u pot s2"1 /e,ere7eF ;, ca-itate de cau- a comportame,tu-ui i,0rac5io,a- pot 0i ,umai trsturile psi%ice negative)
).2. Structura 3i tr2s2turi-e pri,cipa-e a-e perso,a-it25ii i," 0ractoru-ui

;, -iteratura crimi,o-o/ic2 se me,5io,ea72 c2 perso,a-itatea i,0ractoru-ui, ca 3i oricare a-t2 perso,a-itate, repre7i,t2 u, 0e,ome, u,itar, 3i comp-e>. .erso,a-it25ii" i,0ractoruM"0r &u,t"caractoristicXR<me-e tr2s2turi ,e/ati1e, precum 3i tr2s2turi po7iti1e. Comportame,tu-, acti1itatea i,0rac5io,a-2 su,t u, produs a- 0u,c5io,2rii 3i i,terac5iu,ii acestor caracteristici. 4e aceea, ;, pri,cipiu, este ,ecesar2 o cercetare comp-e>2 a perso,a-it25ii i,0ractoru-ui cu participarea specia-i3ti-or di, di0erite dome,ii de cu,oa3tere, 0ii,dc2 a,ume ea poate s2 o0ere u, r2spu,s dep-i, -a ;,tre+area care tr2s2turi a-e perso,a-it25ii determi,2 comportame,tu- i,0rac5io,a- 3i care su,t i71oare-e apari5iei acestor particu-arit25i. :otodat2, ,u se e>c-ude 3i u, studiu mai restr;,s a- perso,a-it25ii i,0ractoru-ui, rea-i7at de specia-istu-"crimi,o-o/. Acest studiu presupu,e re-e1area 3i a,a-i7a ace-or caracteristici a-e perso" ,a-it25ii care i,terac5io,;,d cu co,di5ii-e mediu-ui socia-, /e,erea72 com" portame,tu- i,0rac5io,a-. A3adar, este ,e1oie a preci7a, care ar 0i totu3i o+i" ectu- de cercetare a- crimi,o-o/iei pri1i,d perso,a-itatea i,0ractoru-ui. .e,tru determi,area 3i deta-i7area acestui o+iect, ;, -iteratura crimi,o-o" /ic2 este uti-i7at co,ceptude structur a personalitii infractorului) ;, mo,o/ra0ia co-ecti12 =@ici,osti prestup,ica=, 19 ! (.erso,a-itatea i,0racto" ru-ui) se me,5io,ea72: =@a e>ami,area structurii perso,a-it25ii i,0ractoru-ui apar ast0e- de ;,tre+2ri: di, ce este co,stituit2 perso,a-itatea i,0ractoru-uiF care a,ume tr2s2turi, ;,su3iri a-e de-i,c1e,tu-ui 0ormea72 ;, a,sam+-u ,o5i" u,ea de perso,a-itate a i,0ractoru-uiF cum se /rupea72 (c-asi0ic2) tr2s2turi-e ce co,stituie perso,a-itatea i,0ractoru-ui=')1. ;, co,ti,uare se a0irm2 c2 structura perso,a-it25ii i,0ractoru-ui re0-ect2 ,u ,umai di1ersitatea tr2s2tu" ri-or care o constituie" dar 3i rolul diferit al acestora .n etiologia co&( porta&entului infracional" precum 3i intercone,iunea 3i i,terac5iu,ea trsturilor respectiveBD@) 4eci, structura perso,a-it25ii i,0ractoru-ui re"
9luiHocm< npecmynuuKa$ MocLBa, L)pG0-. PIG:., 19 !, p.&0. I<idem, p. &1.
2&!
0-ect2 u, a,sam+-u de tr2s2turi a-e acesteia care permite a re-e1a raporturi-e, sisteme-e 3i -a,5uri-e cau7a-e a-e i,0rac5iu,ii 3i crimi,a-it25ii. ;, -iteratura de specia-itate se operea72 0rec1e,t cu co,ceptude carac( teristic cri&inologic a personalitii infractorului" care, de 0apt, are ace-a3i co,5i,ut ca 3i co,ceptude structur2 a perso,a-it25ii i,0ractoru-ui. Co,sider2m ,o5iu,ea de caracteristic2 crimi,o-o/ic2 a perso,a-it25ii i," 0ractoru-ui mai reu3it2, deoarece corespu,de mai e>act co,5i,utu-ui acesteia " sta+i-irea tr2s2turi-or perso,a-it25ii ce au importa,52 crimi,o-o/ic2 3i care urmea72 a 0i a,a-i7ate ;, procesu- studiu-ui 3tii,5i0ic. Caracteristica cri&inologic a personalitii infractorului repre7i,t2 sistemu- de tr2s2turi ce caracteri7ea72 persoa,a care a comis o i,0rac5iu,e sau a-ta, di0erite-e -aturi 3i ma,i0est2ri a-e e>iste,5ei socia-e 3i practicii de 1ia52 a-e acesteia, 3i care direct sau i,direct su,t -e/ate de comportame,tua,tisocia- a- i,di1idu-ui, /e,erea72 sau 0a1ori7ea72 comiterea i,0rac5iu,ii ori ,e a<ut2 s2 ;,5e-e/em cau7e-e s21;r3irii acesteia')&. ;, -iteratura de specia-itate su,t e1ide,5iate, de re/u-2, sase /rupuri r0e
rr2s2,Dri pri,cipa-e a-e perso,a-it25ii i,0r/c5,r,-ii:"
9.1!1.trsturi social(de&ogjafice " se>u-, 1;rsta, et,ia, aparte,e,5a -a popu-a5iaRrura-2"sau urban(etc> 9.1!2.[trsturi juridico(penale " pre7e,ta a,tecede,te-or pe,a-e, recidi1ist deose+it de pericu-es". etcF 9.1!&.trsturi sociale " cet25e,iaTpro0esia, /rupu- socia-, starea ci1i-2, /e" iu<<<eRaX5i1<5a5e<Tt<id<i-eReT ') 5<is-tiuiRe<5icT::mora-e " ati<udi,eaR<a52RdeR<TTT d<uridico"peria-e<Ratitudi,ea 0a52 de re-i/ie: -acu,ePe"eserrtia-e"dr,"eorisB" .PB<O<,?:aQ2Ra<)e<2VaiieiTT e mora-e domi,a,te ;, societate cu ,orme-e mora</<u<e <<<0erite-or /rupuri 0:Ap<:p;iIa5i V <Jtr:F k D 9.1!'.rGsuri6psib\legiceg ,ecesit25i-e de0ormate, i,terese-e ,e/ati1e 3i moti1a5ia crimi,o/e,2, de71o-tarea de,aturat2 a sistemu-ui de 1a-ori etcF 9.1!!.trsturi biologice (anato&ice i fi-iologice! " pre7e,5a di0erite-or pato-o/ii, dis0u,c5ii, dere/-2ri, de0icie,5e a-e statutu-ui 0i7ic, etc.
).&. Raportu- di,tre socia- 3i +io-o/ic ;, structura perso,a-it25ii i,0ractoru-ui

.e parcursu- e1o-u5iei crimi,o-o/iei ca 3tii,52 ro-u- 0actori-or +io-o/ici ;, sistemu- de determi,a,te crimi,o/e,e a 0ost a+ordat ;, mod di0erit: de -a o supraapreciere p;,2 -a o su+apreciere 3i chiar i/,orarea a+so-ut2 a acestora.
I<idem$
2&#
9.1!#.Compo,e,tu- +io-o/ic ;, structura 0ii,5ei uma,e este pre&isa &aterial .n de-voltarea esenei ei sociale) .erso,a-itatea este co,seci,5a procesu-ui i,terac5io,ist pri, care infrastructura biologic a fost grefat cu principalii vectori sociali) A,ume compo,e,tu- +io-o/ic este acea +a72 care determi,2 individualitatea personalitii) Structura psi%ologic a individului ,u poate 0i ;,5e-eas2 02r2 infrastructura biologic pe care ea se cldete 3i ;, a0ara suprastructurii sociale .n care ea se integrea-) 8)9GE)I,di1idu- psihic +o-,a1, irespo,sa+i- ,u este capa+i- a percepe pro" /ramu- socia- 3i deci ,u poate 0i co,siderat +personalitate a infractorului+) 4e aceea, ace3ti i,di1i7i s21rr3esc aciuni social&ente(periculoase dar ,u infraciuni) 8)9GD).articu-arit25i-e +io-o/ice ereditare ,u pot 0i cau-e ale co&porta&entului infracional) Comportame,tu- respecti1 este /e,erat de .nsuirile 3i calitile &oral(psi%ologice a-e perso,a-it25ii i,0ractoru-ui do+;,dite ;, procesu- de socia-i7are. 9.1!9..articu-arit25i-e +io-o/ice a-e 0ii,5ei uma,e su,t ace-e condiii care favori-ea- perceperea de c2tre i,di1id a pro/ramu-ui socia- 3i influenea- asupra co&porta&entului infracional ;,-es,i,d sau stimu-;,d ac5iu,ea orie,t2ri-or crimi,o/e,e a-e perso,a-it25ii. 6-e reduc re7iste,5a persoa,e-or ;, raport cu impactu- situa5ii-or, i,c-usi1 a ce-or de co,0-ictF creea72 o+staco-e ;, de71o-tarea tr2s2turi-or socia-"uti-e a-e perso,a-it25ii, ;, specia- ;, adaptarea ei -a co,di5ii-e mediu-ui e>ter,F u3urea72 s21;r3irea u,or ac5iu,i ;,t;mp-2toare, i,c-usi1 i-icite. I, 1aria,te-e moder,e a-e orie,t2rii +io-o/ice ;, crimi,o-o/ie, i,terac5i" u,ea di,tre compo,e,ta +io-o/ic2 3i comportame,tu- ei 0u,c5io,a- ia ;, co,sidera5ie pro/rese-e sem,i0icati1e care au a1ut -oc ;, genetica" bioc%i( &ia siste&ului nervos" neurofi-iologie" endocrinologie etc. ? direc5ie importa,t2 ;, dome,iu- cercet2rii impactu-ui 0actori-or +io-o" /ici asupra comportame,tu-ui i,0rac5io,a- este studierea ca-urilor c.nd infractorii au anu&ite ano&alii fi-ice sau psi%ice care influenea- conduita lor cri&inal) 6-e tre+uie -uate ;, co,siderare ;, procesu- de pro" 0i-a>ie 3i -a estimarea /radu-ui de pericosocia- a- perso,a-it25ii i,0ractoru" -ui. 4i, a,oma-ii-e psihice care ,u e>c-ud respo,sa+i-itatea su+iectu-ui 0ac parte: psi%opatia" alcoolis&ul" nareo&ania"J debilitatea &intal" trau( &ele siste&ului nervos central etc. 4e re/u-2, aceste a,oma-ii su,t do+;,dite, dar ,u tre+uie de e>c-us ,ici caracteru- -or ereditar. Ast0e-, s"a co,0irmat c2 alcoolis&ul" nareo&ania" psi%opatia su,t determi,ate de dere/-2ri-e de cromo7omi, particu-arit25i-e sistemu-ui ,er1os, dere/-2ri-e meta+o-ismu-ui de su+sta,5e etc. 4ere/-2ri-e +io-o/ice respecti1e su+ impacm- ,e/ati1 a- mediu-ui e>ter, pot /e,era psi%opati-area personalitii) Aceast2 perso,a-itate psihopat2, ;, co," ti,uare, su+ impactu- ,e/ati1 a- condiiilor de educare i co&unicare poate s2 se cri&inali-e-e" &ai ales .n direcia infracionalis&ului de violen)
2"7
).'. Aormarea perso,a-it25ii i,0ractoru-ui

*e,e7a i,0rac5iu,ii ;, se,s -ar/ cupri,de dou2 etape: 1) 0ormarea de,a" turat2 a perso,a-it25ii su+ i,0-ue,5a ,e/ati12 a co,di5ii-or mediu-ui socia-F 2) 0ormarea 3i 0u,c5io,area meca,ismu-ui i,0rac5iu,ii. 1. @a, prima etap2, su+ impactu- ,e0a1ora+i- a- mediu-ui socia-, are -oc de7armo,ia 3i de0ormarea necesitilor" intereselor i siste&ului de valori a-e persoa,ei co,crete, care de1i, o pre&is a &otivaiei cri&inogene) ;,s2 -e/2tura di,tre 0ormarea de,aturat2 a perso,a-it25ii 3i deci7ia de a s21;r3i i,0rac5iu,ea ,u poart2 u, caracter i,e1ita+i-, ci pro+a+i-. 4e aceea, procesu- de 0ormarea a perso,a-it25ii ,u este u, dome,iu ,emi<-ocit de stu dii a- crimi,o-o/iei. .rocesu- de 0ormare a perso,a-it25ii pre7i,t2 i,teres pe,tru crimi,o-o/i su+ aspectu- i,0-ue,5ei particu-arit25i-or ,e/ati1e a-e ei asupra ,a3terii moti1u-ui (mo+i-u-ui), p-a,i0ic2rii 3i -u2rii deci7iei pri1i,d s21;r3irea i,0rac5iu,ii')'. 9.1#0.Aormarea perso,a-it25ii este u, proces i,terac5io,ist. Nu tre+uie supraestimat2 sau su+estimat2 1a-oarea 0actori-or e>o/e,i 3i e,do/e,i ;, 0ormarea perso,a-it25ii. 6ste ,ecesar, ;, opi,ia ,oastr2, s2 acord& valoare egal celor dou categorii de factori" 0iecare a1;,d importa,5a sa ;, orie,tarea a,tisocia-2 a perso,a-it25ii i,0ractoru-ui. 8)9/9)Sociali-area negativ di0er2 de sociali-area po7iti12 a perso,a-it25ii pri, coninutul infor&aiilor receptate 3i valoarea acordat acestora de ctre subiect) I, cadru- procesu-ui de socia-i7are ,e/ati12 su+iectu- asimi-ea72 cu prepo,dere,52 i,0orma5ii-e pertur+a,te (a tu-+ura de71o-tarea ,orma-2, a pro1oca de7ordi,e) care ;i pre1i, di, mediu- socia- ')!. 4i, acest pu,ct de 1edere ate,5ia crimi,o-o/iei s"a ;,dreptat mai a-es asupra fa&iliei" colii" &icrogrupurilor i locului de &unc ca compo,e,te a-e mediu-ui psihosocia- care e>ercit2 o i,0-ue,52 deose+it2 asupra 0orm2rii perso,a-it25ii i,di1idu-ui. 60icie,5a mode-atoare a i,0orma5ii-or pertur+a,te este ;, relaie direct cu trsturile de caracter ale subiectului) %, i,di1id cu tr2s2turi ,e/ati1e de caracter va fi deosebit de sensibil -a i,0orma5ii-e apte s2"i stimu-e7e aceste tr2s2turi. Impactu- i,0orma5ii-or pertur+a,te este mai sem,i0icati1 atu,ci c;,d su+iectu- este t;,2r, modi0ic;,d structura de perso,a-itate mai a-es -a ,i1e-u- caracteru-ui. '. .ri,ci/a-X-e<ricddX<IeR<o,,XrX@T ,ate ;, -iteratura de specia-itate, su,t: alienarea" frustrarea" inadaptareaji) .nv?tarear(0
LB,,p>iBueB B.G., rene3uc $$$ op$ cit$, p. 20. *h. Nistorea,u, C. .2u,, op$ cit$, p. 20!.
2"8
A) A-ie,area sau ;,str2i,area esPeRma,i0esParea (sta+i-irea) u,or ast0ede re-a5ii (de co,0-ict) d<htre su+iect si societate dumei pri, care re7u-tate-e acti1it25ii sa-e, e- perso,a-, precum 3i a-5i i,di1i7i 3i /rupuri socia-e, 0ii,d purt2toare a-e a,umitor ,orme, dispo7i5ii 3i 1a-ori, su,t co,3tie,ti7ate ca co,trare -ui ;,su3i')#. Ae,ome,u- de ;,str2i,are"esta re7u-tatu- u,or di0i" cu-t25i de i,te/rare ;, s0eraRre-a5ii-orRSVcia-p Areas0a se"irra,i0es5/kprm 0r2mmt2ri-eRRrespecti1e a-e s<Y+<eT5uM@<e,time,tePeRRdX<7NtaiTrsh/tGF2" tate, respi,/ere (p2r2sire), de p<ierdere n Aii"tiM pTpri, ptr g .e,tru prima dat2 ,o5iu,ea de a-ie,are a 0ost uti-i7at2 de S. Areud ;, scopu- e>p-ic2rii de71o-t2rii pato-o/ice a perso,a-it25ii ;, mediu- sociastr2i, 3i du3m2,os ei. Ae,ome,o-o/ic ;,str2i,area se e>prim2 pri, pierderea de c2tre su+iect a sim5u-ui pri1i,d des023urarea rea-2 a e1e,ime,te-or sau deperso,a-i7area -ui (pierderea i,di1idua-it25ii su+iectu-ui). 6rich Aromm, psiho-o/ /erma,o"america,, repre7e,ta,t a- ,eo0reudia" ,ismu-ui, co,sidera" c2 T-ie,araaRP,Ti1idu-uisemar,Tes52Tu+c<,d 0orme: ;,str2i,area 0at2 de"ce@apropiat. de mu,c2, ,ecesit25i@<5a<5&R6a.52 de si,e ;,su<@ Ast0e- de re-a5ii de co,0-ict ;, /rupuri su,t determi,ate de dere/-area co," 5i,utu-ui 3i 1a-ori-or acti1it25ii ;, comu,, de pierderea se,time,tu-ui de so-ida" ritate, c;,d i,di1idu- ;i percepe pe restu- mem+ri-or ca pe ,i3te str2i,i sau du3ma,i ai s2i, respi,/;,d totodat2 ,orme-e /rupei, -e/i-e 3i dispo7i5ii-e ei. A-ie,area poate determi,a starea de a,tisocia+i-itate 3i co,duita a,tiso" cia-2 a i,di1idu-ui. Starea de a,tisocia+i-itate se e>prim2 pe trepte 3i etape de ,oci1itate de -a co,test2ri ,epermise, a+ateri de -a ,orme-e /e,era-e de co,1ie5uire p;,2 -a di1erse i,0rac5iu,i. =Co,trareactia este u-tima etap2 care ;,seam,2 3i i,trarea ;, s0era a,tisocia-u-ui propriu"7is=') . A-ie,area este o co,di5ie a st2rii de a,tisocia+i-itate 3i ,u co,duce ;, mod ,ecesar -a aceasta. Aorme-e de ;,str2i,are pot 0i e>primate 3i pri, a-te moda-it25i ce ,u i,teresea72 dome,iucrimi,o-o/ie. B) Arustrarea este s<areaRpsihic2 a i,di1idu-ui, determi,at2 de o+sta co-e o+iectiBX"ima,ci+i-e sau su+iecti1 ast0e- percepute, cire apar ;, ca-ea spre ati,/erea scopu-ui ori so-u5io,area pro+-emeiF Mm;,5ariIa-e<,succe" su-ui. Arustrarea este co,siderat2 o 0orm2 a stresu-ui psiho-o/ic')). 4eose +im 0actoru- 0rustra,t, situa5ia de 0rustrare 3i reac5ia de 0rustrare. Arustra rea este ;,so5it2, de re/u-2, de u, a,sam+-u de emo5ii ,e/ati1e: m;,ie, iri tare, se,time,tu- 1i,o125iei, se,time,tu- i,0eriorit25ii etc. Ni1e-u- de 0rus"
.ICUG#9I#2UH$ Cnoeap<$ To"y o#iu. pe0-. A.B. ,e:poBCLoro. MK. .0-pouieBCLoro. MocLBa, ,o<iii:M[ia:, 1990, ,. 2#0.
487
N. *iur/iu, op$ cit$, p. 1#). Uciaono u>$ Cnoeap< $$$ op$ cit$, p.'&&"'&'.
2&9
trare este determi,at de puterea i intensitatea frustrantului" starea fun( cional a persoanei ,imerit2 ;, situa5ia de 0rustrare, precum 3i de for&are ;, procesu- de71o-t2rii perso,a-it25ii a unor &odaliti de reacii e&otive stabile fa de greutile vieii) =Ni1e-u- sporit a- 0rustr2rii, ;, u,e-e circum" sta,5e poate cau7a u, e0ect pertur+a,t ;, perso,a-itate 3i, respecti1, adopta" rea co,duitei i,0rac5io,a-e de c2tre i,di1id. At;t 0rustrarea c;t 3i a-ie,area su,t procese de7adapti1e ce se e>prim2 pri, deperso,a-i7area i,di1i7i-or. 4eose+irea ;,tre e-e co,st2 ;, aceea c2 a-ie,area este u, proces de7adapti1 mai ;,de-u,/at, mai pu5i, te,sio,at 3i mai pu5i, a/resi1, iar frustrarea este u, proces de7adapti1 tensionat i conflictual" deperso,a-i7area i,di1idu-ui parcur/;,d procese de &are in( tensitate care .l .&ping la revan i ripost) 4e3i frustrarea ,u este ide,tic2 cu alienarea" ea este str;,s -e/at2 de aceasta, 0ii,d u,a di, cau-ele ;,str2i,2rii. 4ac2 a-ie,area se poate co,stitui 3i ;, -ipsa u,or procese de 0rustrare propriu"7is2, atu,ci 0rustrarea ;,tot" deau,a se e>prim2 pri,tr"u, 0e,ome, de a-ie,are. C! Inadaptarea repre7i,t2 o i,capacitate a i,di1idu-ui de a reac5io,a armo,ios -a stimu-ii mediu-ui socia-, precum 3i de"a3i satis0ace proprii-e ceri,5e, ,ecesit25i, aspira5ii. @a +a7a acestei i,capacit25i stau ,umai di0icut25i de ordi, psiho"0i7ic perso,a-: care,5e (de0icie,5e), i,su0icie,5e (i,capa citatea u,ui or/a, de a"3i ;,dep-i,i i,te/ra- 0u,c5ii-e), i,0irmit25i (de0ecte 0i7ice), i,capacit25i de ordi, i,di1idua-, i,c-usi1 caracteria-e. I,adaptarea este /e,erat2, deci, de cau7e prepo,dere,t i,ter,e. 8oca5ia de i,0-ue,5are a socia-u-ui chiar dac2 ,u poate 0i ;,totdeau,a ,e/-i<at2, ,u este ;,totdeau,a ese,5ia-2, iar u,eori poate -ipsi cu des21;r3ire. Crimi,o-o/u- suede7 ?-o0 Li,+er/ este autoru- teoriei inadaptrii so( ciale) Co,0orm acestei teorii pri,tre premise-e care pot co,duce -a i,adapta" rea socia-2 su,t i,0irmit25i-e co,/e,ita-e, tu-+ur2ri-e e,docri,e, i,adaptarea psiho-o/ic2, psihopato-o/ic2, di1erse ma-0orma5ii or/a,ice , a,oma-ii mor" 0o-o/ice (e>. +u7a de iepure), dis0u,c5ii psihice ,eura-e etc. Autoru- a0irm2 c2 predispo7i5ii-e +io-o/ice ori psihice pri, e-e ;,se-e ,u su,t su0icie,te pe,tru dec-a,3area comportame,tu-ui crimi,a-, acesta depi,7;,d 3i de coac5iu,ea u,or factori sociali i individuali) .ri,tre 0actorii i,di1idua-i me,5io,2m surme,a<u-, a0ec5iu,i-e cere+ra-e, di0icu-t25i -e/ate de 1ia5a se" >ua-2, de0icitu- mi,ta- etc. Aactorii socia-i mai importa,5i 0ii,d co,sidera5i situa5ia eco,omic2 (s2r2cia), a-coo-u-, stupe0ia,te-e, circumsta,5e a-e a,tu" ra<u-ui imediat, atmos0era socia-2, presa, opi,ia pu+-ic2 etc. I,adaptarea poate ;m+r2ca di0erite 0orme: 9! de-adaptare fi-ic> @! psi%ologic> A! psi%opatologic) *! .nvarea) ;, crimi,o-o/ie ;,125area pre7i,t2 i,teres ca u,a di, c2i-e importa,te de 0ormare a perso,a-it25ii de1ia,te, de asimi-are a u,ui modede comportame,t i,0rac5io,a-.
240
%,u- di, primii care a e-a+orat teoria cri&inologic a instruirii a 0ost socio-o/u- 0ra,ce7 *a+rie- :arde')9 (1)'&"190') care este co,siderat u,udi, 0o,datorii psiho-o/iei socia-e, 0ii,d repre7e,ta,t a- orie,t2rii psiho-o/ice ;, socio-o/ie. 6- co,sidera c2 i,0ractor poate de1e,i orice i,di1id. I,0ractori ;,,2scu5i ,u e>ist2. .oate 0i mo3te,it2 doar aptitudi,ea de a ;,125a. Aceast2 =predis" po7i5ie= permite de a ;,su3i (asimi-a) orice tip de comportare " at;t ce- socia" accepta+i-e c;t 3i ce-e de1ia,te, i-e/a-e 3i cu caracter i,0rac5io,a-. Autoru- 0ormu-ea72 teoria tipului de infractori profesioniti i teoria i&itaiei cri&inale) *. :arde a re-e1at trei legiti pri,cipa-e ale instruirii prin i&itaie; 9.1#2.Mai u3or 3i mai +i,e ;,su3esc comportarea u,ii de -a a-5ii, i,di1i7ii care co,tactea72 i,te,sF 9.1#&.Imita5ia este deose+it de r2sp;,dit2 ;, societate, str2+2t;,d"o de -a p2turi-e ce-e mai superioare p;,2 -a ce-e mai i,0erioare. :i,erii imit2 pe cei mai mari, s2racii pe cei +o/a5i, 52ra,ii pe aristocra5i. Crimi,a-itatea ti,eri-or se +a7ea72 pe te,di,5a -or de a se e/a-a cu cei mai ;, 1;rst2, a s2raci-or " cu cei +o/a5i, a +2tr;,i-or " cu cei pri1i-e/ia5i. 9.1#'.;, procesu- imit2rii comportame,tu- precede,t a- i,di1idu-ui ;m+rac2 o ,ou2 0orm2 care poate i,te,si0ica co,5i,utu- -ui 1echi sau poate s2"1 schim+e comp-et. :otodat2, comportame,tu- precede,t este o +a72 pe,tru do+;,direa ce-ui ,ou . 6>ist2 trei mode-e de cercetare a-e .nvrii ,orme-or 3i mode-e-or de co,duit2 de c2tre i,di1i7i. 9! For&area refle,ului condiionat clasic) Mode-u- respecti1 se +a" 7ea72 pe e-a+orarea refle,ului condiionat clasic care a 0ost descoperit de 0i7io-o/u- rus .a1-o1 I... (1)'9"19&#). ;, procesu- de ;,125are u, e>cita,t este ;,-ocuit pri, a-tu-. Ga,s Piir/e, 6Bse,E (19 )'90 3i *ordo, :ras-er (19#2)'91 au e-a+orat teoria crimi,a-it25ii +a7at2 pe for&area refle,ului condiionat clasic) Co," 0orm acestei teorii comportame,tu- i,0rac5io,a- este =,atura-= (ce1a o+iec" ti1) 3i se co,so-idea72 -a persoa,a, care se.comport2 ;, modu- respecti1, dac2 e- ;i aduce acesteia o satis0ac5ie ,emi<-ocit2. .ri, i,termediu- pedep" se-or primite repetat de -a p2ri,5i pe,tru comportarea rea, copiii se ;,1a52 a e1ita co,duita de1ia,t2. Ast0e-, pri,cipiu- 0orm2rii re0-e>u-ui co,di5io,at:
*a+rie- :arde, La Criminalite Comparee$ .aris, 1))#F Ide&" La 0hilosophie penale$ @io,, 1)90.
'90
Ga,s Piir/e, 6Bse,E, Crime and 0ersonality$ @o,do,, 19#', 19#' (deutsch: Lrimi,a-itat u,d .erso,-ichEeit. îe,, 19 ).
'91 D D
*ordo, :ras-er, The :!planation o=Criminality$ @o,do,, 19#2.
2'1
0rica 3i durerea (co,3tii,5a re0-ectoare) 1or re5i,e su+iectu- de -a co,tra1e," 5ii, ;, opi,ia autori-or, succesu- ;,1252rii comportame,tu-ui accepta+i- este determi,at de aptitudi,ea i,di1idu-ui de a i se 0orma re0-e>e co,di5io,ate, care se tra,smit pri, ereditate. @) For&area refle,ului condiionat instru&ental) I,di1idu- se ;,1a52 pe +a7a succese-or 3i i,succese-or, 0ii,d sti&ulat sau pedepsit) 4eci, su+iectu- .nsuete totul ce(i aduce succes 3i ,u ;,su3e3te aceea ce"i aduce i,succese, dureri, ,ep-2ceri. Aceast2 0orm2 de i,struire este de tip +ihe1iorist. 4ac2 -a 0ormarea re0-e>u-ui co,di5io,at c-asic persoa,a ;,1a52 ,umai comportame,tusocia- accepta+i-, atu,ci -a 0ormarea re0-e>u-ui co,di5io,at i,strume,ta- ea ;,1a52 at;t 0orme accepta+i-e c;t 3i de1ia,te a-e co,duitei. @a 0ormarea re0-e>u-ui co,di5io,at i,strume,ta- ;, ca-itate de e>cita,5i co,di5io,a5i su,t at;t pedeapsa c;t 3i sti&ularea i lipsa pedepsei) A3adar, eficiena .nvrii sporete at;t ;, ca7uri-e c;,d, ca r2spu,s -a reac5ia i,di" 1idu-ui, urmea72 sti&ularea (e>cita,t po7iti1), precum 3i ;, ca7uri-e c;,d, re0u7;,d s2 comit2 de-ictu-, su+iectu- e1it2 durerea sau a-t2 e>citare ,ep-2" cut2 (e>cita,t ,e/ati1). 4e e>emp-u, s21;r3irea 0urtu-ui, <a0u-ui, t;-h2riei este moti1at2 de recompe,sa materia-2. Aceste i,0rac5iu,i su,t comise de mi,ori de aseme,ea di, ,ecesitatea de a se co,0irma socia- 3i psiho-o/ic, de a"3i ridica presti/iu- ;, 0a5a ce-ora de o 1;rst2 cu ei sau a"3i spori autoaprecierea. Arec1e,5a producerii u,or ast0e- de 0orme de co,duit2 se reduce atu,ci c;,d, dup2 reac5ia ce-ui ce ;,1a52, urmea72 pedeapsa, atu,ci c;,d reac5ia respecti12 r2m;,e ,estimu-at2 sau atu,ci c;,d stimu-area este a,u-at2. A) Ieoria social a instruirii) Co,0orm teoriei respecti1e .nvarea i,di1idu-ui este un proces spiri( tual activ" cognitiv" dirijat" de prelucrarea e,perienei de via i a cu( notinelor) Comportame,tu- uma, ,u este o reac5ie de re0-e> (automat2)F -a +a7a -ui se a0-2 un proces activ ;, care ro-u- pri,cipa- apar5i,e moti1a5iei, percep5iei 3i procese-or comp-icate de /;,dire. :eoria socia-2 a i,struirii a 0ost e-a+orat2 ;, pri,cipa- de A-+ert Ba,dura (19 9)'92 ;, +a7a procese-or co/,iti1e ce se des023oar2 ;, creier ;,tre impactue>cita,tu-ui 3i reac5ia de r2spu,s 0a52 de e-, adic2 0ii,d -uate ;, co,siderare percepiile" a&intirile" repre-entrile" presenti&entele 3i ateptrile)
A-+ert Ba,dura, &ggression$ :ngle8ood Cli==sl N.P. 19 & (deutsch: A//resio,. Stutt/art, 19 9)F Idem, The -ocial Learning 0erspective$ Mechanism o= &ggression$ Ga,s :ocii (Grs/.)F 0sychology o= Crime and Criminal 9ustise$ NeC ZorE " :oro,to " @o,do, " SBd,eB, 19 9, p. 19)"2&#.
242
).!. Studiu- crimi,o-o/ie a- perso,a-it25ii i,0ractoru-ui

1. ;, scopu- rea-i72rii u,ei cercet2ri crimi,o-o/ice a perso,a-it25ii i, 0ractoru-ui este importa,t a preci7a care su,t surse-e de i,0orma5ie 3i meto de-e uti-i7ate -a studierea acesteia, ;, acti1itatea practic2 a or/a,e-or de drept. Me,5io,2m c2 pe,tru studierea perso,a-it25ii i,0ractoru-ui ;, or/a,e-e de drept su,t uti-i7ate ace-ea3i i71oare 3i metode de co-ectare 3i pre-ucrare a i,0orma5iei ca 3i ;, scopu- a,a-i7ei crimi,a-it25ii 3i determi,a,te-or ei. 4a te-e pri1i,d caracteristica crimi,o-o/ic2 a 02ptuitori-or se a0-2 ;, 0i3e-e de e1ide,52 primar2 precum 3i ;, d2ri-e de seam2 statistice. ;, specia-, su,t uti-i7ate 0i3e-e statistice asupra persoa,ei ce a comis i,0rac5iu,ea (0orma ,r. 2, 2.1.........2. ), 0i3a asupra i,cu-patu-ui, precum 3i d2ri-e de seam2 statistice despre persoa,e-e care au comis crime (0orma ' MAI etc). Aceste 0i3e 3i d2ri de seam2 statistice cu u,e-e mici e>cep5ii ,u co,5i, i,0orma5ii pri1itor -a condiiile de for&are a perso,a-it25ii, &ediul social i situaiile concrete de via ;, care se a0-2 persoa,a ce a s21;r3it i,0rac5iu" ,ea, trsturile &oral(psi%ologice a-e perso,a-it25ii i,0ractoru-ui. ;, cadru- cercet2ri-or crimi,o-o/ice co,crete -acu,e-e respecti1e pot 0i comp-etate 0ii,d uti-i7ate so,da<e-e (chestio,2ri-e) socio-o/ice, i,ter1iuri-e, 0ii,d a,a-i7ate dosare-e pe,a-e, materia-e-e de re0u7 pri1i,d por,irea proce" se-or pe,a-e, materia-e-e pri1i,d co,tra1e,5ii-e admi,istrati1e 3i a-te ;,c2-" c2ri a-e ,orme-or de drept sau 0ii,d ap-icate test2ri-e psiho-o/ice. ;, ca7uri-e ,ecesare este cerut2 i,0orma5ia de -a -ocu- de mu,c2 3i de trai a- i,0ractoru" -ui, su,t or/a,i7ate co,1or+iri cu mem+rii 0ami-iei de-i,c1e,tu-ui, rude-e, 1eci,ii, priete,ii, cu,oscu5ii 3i co-e/ii -ui. ;, scopure-e12rii u,or particu-arit25i a-e structurii perso,a-it25ii i,0rac" tori-or, a /radu-ui de a+atere de -a ,orm2 (sau de -a o 1a-oare medie) a tr2" s2turi-or -or perso,a-e 3i comportame,ta-e, se recoma,d2 uti-i7area masi" 1e-or de verificare co,stituite di, cet25e,i care respect2 -e/i-e. :ot ;, acest scop date-e statistice pe,a-e su,t comparate cu date-e a-tor ramuri a-e statis" ticii (eco,omice, demo/ra0ice, socio"cu-tura-e etc). 2. @a urm2toarea etap2 a studiu-ui crimi,o-o/ie se sta+i-e3te ce i,0orma 5ie despre perso,a-itatea i,0ractoru-ui este ,ecesar2 -a e-a+orarea, or/a,i7a rea 3i rea-i7area m2suri-or de pre1e,ire i,di1idua-2. ;, ca-itate de o+iect a- pro0i-a>iei i,di1idua-e su,t at;t i,di1i7ii care au s21;r3it i,0rac5iu,i, c;t 3i persoa,e-e care, a1;,d u, comportame,t a,tisocia-, i-icit, pot comite u-terior crime. .ro/ramu- cercet2rii perso,a-it25ii de-i,c1e,tu-ui ;, scopu- pro0i-a>iei i,di1idua-e tre+uie s2 i,c-ud2 urm2torii i,dicatori: 1) Ceferitor la infraciune i alt co&porta&ent ilicit (c;,d, u,de 3i pe,tru ce persoa,a respecti12 a 0ost tras2 -a r2spu,dere pe,a-2 3i admi,istrati12F 24"
ce m2suri de pedeaps2 sau ce sa,c5iu,i admi,istrati1e iau 0ost ap-icateF u,de a e>ecutat pedeapsa 3i cum s"a caracteri7at ;, perioada respecti12). 8)9/G)*espre circu&stanele care au deter&inat infraciunea sau alt co&( porta&ent ilicit (care a 0ost cau7a 0iec2rei ;,c2-c2riF ;mpotri1a cui au 0ost s21;r3ite 3i di, ce moti1eF au 0ost determi,ate aceste ;,c2-c2ri de starea de +e5ie, co,sumu- de stupe0ia,te, co,0-icte-e di, 0ami-ie sau a-te s0ereF care co,di5ii au 0a1ori7at sau u3urat comiterea de-icte-or). 9.1##.Privitor la trsturile social(de&ografice i atitudinea social a personalitii (1;rsta, se>u-, studii-e, starea ci1i-2, compo,e,5a 0ami-iei, ,i1e-u- de cu-tur2, specia-itatea, e>perie,5a 3i 1echimea ;, mu,c2, atitu" di,ea 0a52 de mu,c2, 1a-ori-e /e,era- acceptate, e>ecutarea o+-i/a5ii-or de cet25ea,, 0a52 de 0ami-ie, copii). 8)9/E)Ceferitor la trsturile psi%ologice individuale i alte particulariti ale personalitii; de71o-tarea i,te-ectu-ui " ,i1e-u- de71o-t2rii i,te-ectua-e, 1o-umu- de cu,o3ti,5e, e>perie,5a de 1ia52, 1astitatea 3i orie,tarea 1i7iu,i-orF tr2s2turi-e de caracter " re7er1at sau comu,icati1, e/oce,trist, ,e" chi+7uit, -ipsit de spirit de r2spu,dere, acti1 (e,er/ic) sau pasi1, si,cer sau mi,ci,os, r27+u,2tor, cump-it (/roa7,ic), imperti,e,t, i,1idios etcF ca-it25i 1o-iti1e " perse1ere,52 (i,siste,52), hot2r;re (0ermitate), -ips2 de or/a,i7are, capacitatea de a"i su+ordo,a pe a-5ii sau de a c2dea u3or su+ i,0-ue,5a a-tora etcF ,ecesit25i-e 3i i,terese-e " de a se autoactua-i7aF de a 0i recu,oscut (apreciat) 3i acceptatF de a 0i ap2rat ;mpotri1a 0ricii 3i de7ordi,iiF ,ecesit25i 0i7io-o/ice hipertro0iateF 1oca5ii (predispo7i5ii) pe,tru -ectur2, acti1it25i sporti1e, i,1e,5ii teh,ice etc)F atrac5ii 3i depri,deri deose+ite cu caracter a,tisocia- (de a co,suma +2uturi spirtoase ori stupe0ia,teF de a <uca ;, <ocuri de ,orocF a duce u, mod de 1ia52 de7ordo,at, de a se comporta a/resi1 3i de a i,i5ia co,0-icte etc)F tr2s2turi a-e e>perie,5ei i,0rac5io,a-e " depi,deri deose+ite pe,tru pre/2tirea, s21;r3irea 3i t2i,uirea (ascu,derea) i,0rac5iu,i-or, cu" ,oa3terea o+iceiuri-or, tradi5ii-or 3i mora1uri-or mediu-ui crimi,a-, cu,oa3terea metode-or acti1it25ii operati1e de i,1esti/a5ie etcF +o-i-e 3i particu-arit25i-e 0i7io-o/ice " a-coo-ism, ,arcoma,ie, psihopatie, tu+ercu-o72, +o-i 1e,erice, +oa-a SI4A, a+ateri se>ua-e. G! *espre condiiile de via i anturajul apropiat (caracteristica mem +ri-or, 0ami-iei, re-a5ii-e di, 0ami-ie, co,di5ii-e -ocati1e, u,de se a0-2 -o cu- de mu,c2 3i c-imatu- mora-"psiho-o/ic ;, co-ecti1u- de mu,c2, +u ,2starea materia-2, cercu- de re-a5ii ;, cadru- acti1it25i-or de petrecere a
244
timpu-ui -i+er, ci,e di, a,tura<u- apropiat se +ucur2 de autoritate, i,0-u" e,5ea72 ,e/ati1 sau po7iti1 etc). &. ?rice studiu crimi,o-o/ie a- perso,a-it25ii i,0ractoru-ui pre1ede 3i pro,osticarea comportame,tu-ui i,0rac5io,a- i,di1idua-. Pronosticul individual repre7i,t2 presupu,erea ;,temeiat2 3tii,5i0ic a pro+a+i-it25ii s21;r3irii i,0rac5iu,ii de c2tre persoa,a co,cret2. ;, ca-itate de +a72 a pro,ostic2rii comportame,tu-ui i,0rac5io,a- i,di1i" dua- ser1e3te aprecierea ;, a,sam+-u a condiiilor de for&are" a trstu( rilor 3i &anifestrilor perso,a-it25ii i,0ractoru-ui. .ro,osticuri-e i,di1idua-e pot 0i si&ple sau intuitive" precum 3i e-a+orate ;, +a7a &odelelor &ate&atice" tabelelor sau &atrielor de factori (grupuri de risc!) @a e-a+orarea pro,osticuri-or comp-icate se uti-i7ea72 aprecierea pri, +a-uri a tr2s2turi-or perso,a-it25ii 3i co,di5ii-or mediu-ui socia-. Ce-e mai si/ure su,t pro,osticuri-e ce sta+i-esc pro+a+i-itatea re;,toarce" rii -a acti1itatea i,0rac5io,a-2 a 0o3ti-or co,dam,a5i 3i, dimpotri12, pro,osti" curi-e comportame,tu-ui i,0rac5io,a- primar su,t mai comp-icate 3i mai pu5i, precise.
).#. C-asi0ic2ri 3i tipo-o/ii a-e i,0ractori-or

C-asi0icarea 3i tipo-o/ia i,0ractori-or este u,a di, ce-e mai actua-e pro" +-eme crimi,o-o/ice. So-u5io,area cu succes a pro+-emei respecti1e este deose+it de importa,t2 pe,tru: a,a-i7a mai pro0u,d2 a perso,a-it25ii i,0ractoru-uiF cercetarea cau7e-or acti1it25ii crimi,a-eF pre1i7iu,ea 3tii,5i0ic2 a pro+a+i-it25ii acti1it25ii i,0rac5io,a-eF e-a+orarea m2suri-or de i,0-ue,52 asupra i,0ractori-or. C-asi0icarea i,0ractori-or, ca 3i orice c-asi0icare, poart2 u, caracter relativ" adic2 este ;,tr"o m2sur2 oarecare imprecis2 3i schematic2. %,ii 3i aceia3i i,dici pot caracteri7a mai mu-te /rupuri sau tipuriF de-imitarea u,ui /rup de a-tu- 0ii,d, de re/u-2, apro>imati12F u,a 3i aceea3i persoa,2 poate apar5i,e -a di0erite /rupuri sau tipuri de i,0ractori. C-asi0ic2ri-e i,0ractori-or di0er2 ;,tre e-e ;, 0u,c5ie de scopul ur&rit; Ast0e-, clasificarea juridico(penal a i,0ractori-or are me,irea de a co,tri+ui -a i,di1idua-i7area corect2 a r2spu,derii 3i pedepsei pe,a-e. 4e aceea ;, dreptu- pe,a- este uti-i7at2 di0ere,5ierea i,0ractori-or ;, 0u,c5ie de caracterul i gradul de pericol social al faptei sv.rite 3i pericolul per( sonalitii ;,s23i, determi,at de aceast2 0apt2. C-asi0icarea i,0ractori-or ;, dreptul penitenciar are me,irea de a co," tri+ui -a or/a,i7area e0icie,t2 a e>ecut2rii pedepsei, corectarea 3i reeducarea cu succes a co,dam,a5i-or. 4e aceea, para-e- cu c-asi0ic2ri-e socia-"demo" 2'!
fc fc
/ra0ice a-e i,0ractori-or, este uti-i7at2 c-asi0icarea <uridico"pe,a-2 comp-etat2 cu ;,su3iri-e 3i ca-it25i-e mora-"psiho-o/ice a-e co,dam,a5i-or. Ao-osirea ;, a,sam+-u a acestor c-asi0ic2ri este importa,t2 -a e-a+orarea 3i ap-icarea di0e" re,5iat2 a m2suri-or de i,0-ue,52 cu caracter peda/o/ic 3i psiho-o/ic. C-asi0icarea cri&inologic a i,0ractori-or tre+uie s2 re0-ecte cau7e-e comportame,tu-ui i,0rac5io,a- i,di1idua-, speci0icu- acestora 3i s2 co,tri" +uie -a e-a+orarea 3i rea-i7area pro0i-a>iei e0icie,te a i,0rac5iu,i-or. C-asi0icarea crimi,o-o/ic2 a i,0ractori-or poate 0i e0ectuat2 ;, +a7a a di" 0erite-or criterii. Cea mai simp-2 c-asi0icare este clasificarea infractorilor dup categoriile infraciunilor sv.rite) ;, co,0ormitate cu ea, i,0ractorii su,t di0ere,5ia5i ;, ho5i, <e0uitori, escroci, 3per5ari, uci/a3i, de02im2tori, 1i" o-atori, hu-i/a,i etc. ;, crimi,o-o/ia occide,ta-2 c-asi0ic2ri-e persoa,e-or de-ic1e,te se ca" racteri7ea72 pri, prag&atis&" po-itivis& 3i neopo-itivis&) Arec1e,te su,t c-asi0ic2ri-e de tipu-: 1) persoa,e-e cu depi,deri (;,c-i,a5ii) crimi,a-e, adic2 i,0ractorii pote,5ia-iF 2) i,0ractorii pro0esio,i3tiF &) i,0ractorii oca7io,a-i. Ce-e mai mu-te 3i serioase ;,cerc2ri de a c-asi0ica i,0ractorii se ;,tre" pri,d ;, urm2toare-e 3apte aspecte: 8)9/D)Sub aspect etiologic se a,a-i7ea72 3i se studia72 0actorii e,do/e,i 3i e>o/e,i de 0ormare 3i de71o-tare a perso,a-it25ii i,0ractoru-ui. 9.1#9.Sub aspect caracterologic se a,a-i7ea72 tipuri-e de su+iec5i cu caracter sc%i-oti& 3i cicloti& co,0orm c-asi0ic2rii propuse de Lretschmer. Lretschmer deose+e3te dou2 tipuri pri,cipa-e de caracter: sc%i-oti&ie 3i cicloti&ie) Schi7otimia corespu,de mai a-es tipu-ui leptoso& sau astenic (rece, re7er1at, ,esocia+i-) 3i repre7i,t2 pri, si,e o co,tri+u5ie speci0ic2 di,tre recepti1itatea -2u,tric2 se,7oria-2 a i,di1idu-ui 3i cump2tarea -ui e>terioar2. Schi7otimii au o capacitate ;,a-t2 spre +dedublare+ 3i perseveren (stator" ,icie ;, co,1i,/eri, ;, atitudi,e, ;, mu,c2). Co,trar opus2 acestui tip de ca" racter este cic-otimia -a care apar5i, persoa,e-e cu co,stitu5ia de picnic) 4is" po7i5ia -or osci-ea72 3i poate 0i ridicat2, 1ese-2 sau depresi12. Cit&ul psi%olo( gic 1aria72 de -a ce- mo+i- spre ce- pu5i, mo+i-. Cic-otimii su,t prepo,dere,t i,di1i7i predispu3i de a se di7o-1a ;, mediu- ;,co,<ur2tor. ;, aspect caractero-o/ic se a,a-i7ea72 de aseme,ea tipuri-e de i,di1i7i introvertii 3i e,travertii" co,0orm c-asi0ic2rii -ui Z,/, precum 3i de-ic" 1e,5i adaptivi 3i de-adaptivi) 8)9E:)Sub aspect clinic 3i ;, specia- psi%iatric criteriu- pri,cipa- de estimare a perso,a-it25ii este " nor&al sau anor&al) I,0ractorii su,t di0ere,5ia5i ;,: psi%ic sntoi" psi%opai i alienai) 8)9E9)Sub aspect sociologic se acord2 importa,52 po7i5iei i,0ractoru-ui, atitudi,i-or -ui 3i comportame,tu-ui ;, co,di5ii-e mediu-ui socia-. I," 0ractorii su,t de1i7a5i ;, pro0esio,i3ti, oca7io,a-i, etc.
2'#
8)9E@)Sub aspectul de pronosticare" perso,a-itatea i,0ractoru-ui este e>ami,at2 3i estimat2 0ii,d -uate ;, co,sidera5ie perspecti1e-e pro+a+i-e 3i presupuse a-e comport2rii acesteia, precum co,di5ii-e de corectare 3i posi+i-it25i-e de resocia-i7are a ei. 9.1 &.Sub aspectul de .&binare a c-asi0ic2rii acti1it25ii crimi,a-e 3i c-asi0ic2rii perso,a-it25ii i,0ractori-or. 9.1 '.Aspectul social(de&ografic i,c-ude c-asi0ic2ri-e i,0ractori-or dup2 1;rst2, se>, statut socia-, etc. @a e-a+orarea di1erse-or c-asi0ic2ri crimi,o-o/ice este deose+it de im" porta,t de a e1ide,5ia dou2 aspecte'9&: a) cri&inalitatea .n .ntregi&e" cau7e-e 3i co,di5ii-e ei, or/a,i7area pre1e,irii /e,era-eF +) persoanele concrete care au s21;r3it i,0rac5iu,i 3i pro0i-a>ia i,di1idua-2 a -or. @a a,a-i7a crimi,a-it25ii, de re/u-2, su,t uti-i7ate c-asi0ic2ri-e persoa,e-or ce au s21;r3it i,0rac5iu,i ;, +a7a a,umitor i,dicatori socia-i"demo/ra0ici (dup2 se>, 1;rst2, statutusocia- etc). Ast0e- de /rup2ri co,tri+uie -a cu( noaterea &ai profund a strii cri&inalitii 3i relevarea ce-or mai ac" tua-e direcii ale profila,iei generale) Aceste c-asi0ic2ri ;,s2 ,u re0-ect2 caracterul 3i gradul antisociabilitii perso,a-it25ii care su,t ,ecesare -a e-a+orarea m2suri-or de pro0i-a>ie i,di1idua-2. ? ast0e- de c-asi0icare poate 0i e-a+orat2 ;, +a7a .&binrii a dou criterii; 9) Caracterul antisociabilitii i siste&ului de valori denaturat al personalitii" care poate 0i e>primat pri,: 9.1 !.atitudi,ea ,e/ati12 dispre5uitoare 0a52 de persoa,a uma,2 3i 1a-ori-e ei pri,cipa-e " 1ia5a, s2,2tatea, i,1io-a+i-itatea corpora-2, ci,stea, dem,i" tatea, -i,i3tea etc. 9.1 #.a1iditateaF 9.1 .atitudi,ea i,di1idua-ist2 0a52 de di0erite dispo7i5ii, ordi,e, -e/i, o+-i/a5ii propriiF 9.1 ).atitudi,ea u3uratic2, irespo,sa+i-2 0a52 de 1a-ori-e socia-e sta+i-ite 3i o+-i/a5ii-e sa-e ;, raport cu e-e, ce se ma,i0est2 ;, di0erite i,0rac5iu,i s21;r3ite di, imprude,52. @) $radul adic2 profun-i&ea" stabilitatea" ostilitatea antisociabilitii i siste&ului de valori denaturat al personalitii) .e +a7a acestor dou2 criterii au 0ost re-e1ate urm2toare-e tipuri de i," 0ractori care au s21;r3it i,0rac5iu,i i,te,5io,ate: 1) Infractor oca-ional) .ersoa,a care a comis pe,tru prima dat2 o i,0rac5iu,e ce pre7i,t2 u, pericol social redus" 0apt2 care este ;, co," tradic5ie cu caracteru- prepo,dere,t socia-"po7iti1 a- co,duitei a,te" rioare actu-ui i,0rac5io,a-.
9lutHocm< npecmynmiKa$ MocLBa, L)p,,. PIG:., 19 !, p.!0"! .
247
8)9E8)Infractor situaional) .ersoa,a care a comis pe,tru prima dat2 o i,0rac5iu,e, ;,s2 /ra12 su+ impactu- de0a1ora+i- a- situa5iei e>ter,e, 0apt2 care este ;, co,tradic5ie cu caracteru- prepo,dere,t socia-"po7iti1 a- co,duitei a,terioare actu-ui i,0rac5io,a-. 9.1)0.Infractor instabil) .ersoa,a care a s21;r3it pe,tru prima oar2 o i,0rac5iu,e, dar care ;, trecut a comis ;,c2-c2ri de -e/e 3i 0apte amora-e. 9.1)1.Infractor .nrit) .ersoa,a care a comis ;, repetate r;,duri i,0rac5iu,i, i,c-usi1 co,dam,at2 a,terior. 9.1)2.Infractor deosebit de periculos) .ersoa,a care ;, repetate r;,duri a comis i,0rac5iu,i /ra1e, a,terior, co,dam,at2, i,c-usi1 recu,oscut2 (de" c-arat2) recidi1ist deose+it de pericu-os. Movaliov A)$%) propu,e c-asi0icarea social(psi%ologic a infractorilor (19#))'9', ;, +a7a urm2toare-or criterii: caracterul orientrii &orale> gradul de sta+i-itate a- orie,t2rii mora-eF unele trsturi psi%ologice ca temperame,tu- etc. 9.1)&.Iipul global" pe,tru care este caracteristic2 +conta&inarea cri&inal co&plet+ (+a,di5ii, recidi1i3tii deose+it de pericu-o3i, mem+rii /rupuri-or or/a,i7ate 3i or/a,i7a5ii-or crimi,a-e etc). 9.1)'.Iipul parial" pe,tru care este caracteristic2 +conta&inarea cri&inal parial+) .erso,a-itatea acestor i,di1i7i este parc2 dedu+-at2 (;mp2r" 5it2 ;, dou2), ;, ea se acomodea72 tr2s2turi-e tipu-ui socia- ,orma- 3i tr2" s2turi-e i,0ractoru-ui. 9.1)!.Iipul precri&inal i,c-ude i,di1i7ii cu e,citabilitate e&oional sporit" cu&ptare insuficient" etc. ;, situa5ii-e de co,0-ict ei su,t capa+i-i a comite i,0rac5iu,i (hu-i/a,ism, omoruri di, /e-o7ie etc). *e,era-i7;,d opi,ii-e asupra acestei pro+-eme crimi,o-o/ice comp-icate, pro0esoru- rus A-eEsee1 A.I. propu,e urm2toarea c-asi0icare a i,0ractori-or . 9) Iipul cri&inal consecvent (statornic! se caracteri7ea72 pri, cel &ai .nalt grad al +conta&inrii+ cri&inale" pri,tr"o antisociabilitate stabil 3i vast a perso,a-it25ii. Comiterea i,0rac5iu,i-or pe,tru aceste persoa,e este u, sti- o+i3,uit de co,duit2, deseori 0ii,d o pro0esie ori/i,a-2. ;, i,terac5iu" ,ea =perso,a-itate T> mediu= ro-u- pri,cipa- re1i,e 1i7iu,i-or 3i depi,deri-or a,tisocia-e care au -uat ,a3tere 3i s"au co,so-idat ;, co,seci,5a 0orm2rii de" ,aturate a perso,a-it25ii 3i a =carierei= crimi,a-e u-terioare. S21;r3irea i,0rac5iu,ii este posi+i-2 3i atu,ci c;,d situa5ia ;mpiedic2 ati," /erea re7u-tatu-ui crimi,a-. ;, cadru- acestui tip se e1ide,5ia72 i,0ractorii cu &otivaia preponderent agresiv(violent (ma,iacii se>ua-i, ma,iacii"
LoBa,eB A.A., I9cu!o"ioauvecKue ocnoeu ucnpaenema npasonapyiuume"ia$ MocLBa. -?pGaGGecLM PiG>epa"rBpa, 19#), p. !0 3i urm. '9! A<ieLceeB A.G., op$ cit$,p$ 10#"109.
2')
uci/a3i), sau de acaparare (ho5ii, escrocii etc.) precum 3i acei i,di1i7i -a care moti1a5ia de acaparare se ;m+i,2 cu 1io-e,5a (uci/a3ii a,/a<a5i, mem" +rii +a,de-or, comu,it25i-or crimi,a-e). ? rami0icare speci0ic2 a tipu-ui crimi,a- co,sec1e,t su,t a3a",umi5ii in( fractori asociali) Ace3tia su,t i,di1i7ii care se caracteri7ea72 pri,tr"o a,tisocia+i-itate stator,ic2, s21;r3esc i,0rac5iu,i de ,e,um2rate ori, de re/u-2, ;, 1irtutea de/rad2rii -or mora-e 3i de1a-ori72rii socia-e a ca-it25i-or perso,a-it25ii. 6i au interese pri&itive" sau ,u -e au de-oc, u, intelect redus" se caracteri7ea72 pri, lips de voin" si&ul lipsei unei perspective .n via) Ma<oritatea i,0ractori-or asocia-i ,u au -oc de trai perma,e,t, ,u ;,tre5i, re-a5ii cu rude-e sau ,u -e au, su,t 1a/a+o,7i 3i tr2iesc ;, s2r2cie. Comportame,tu- -or i," 0rac5io,a-, de re/u-2, se caracteri7ea72 pri, i&pulsivitate" caracterul pri( &itiv a- ac5iu,i-or, &odaliti necalificate de s21;r3ire 3i t2i,uire a i,0rac" 5iu,i-or. :otodat2 ei pot, ;, +a7a u,or prete>te ,e;,sem,ate, s21;r3i i,0rac" 5iu,i deose+it de /ra1e, i,c-usi1 omoruri i,te,5io,ate. :r2s2turi-e mora-" psiho-o/ice ,e/ati1e -a cate/oria respecti12 de i,0ractori 0rec1e,t su,t a/ra" 1ate de a-coo-ismu- cro,ic, ,arcoma,ie, de1ieri psihopato-o/ice. 8)9D/)Iipul cri&inal(situativ " se 0ormea72 ;,tr"u, mediu co,tradictoriu, ce i,0-ue,5ea72 at;t po7iti1 c;t 3i ,e/ati1. Ca urmare, perso,a-itatea -or este dedu+-at2 0ii,d 0ormat2 di, ca-it25i po7iti1e 3i ,e/ati1e, u-time-e domi,;,d. I,terac5iu,ea di,tre perso,a-itate 3i situa5ia co,cret2 de 1ia52 se e>prim2 pri, ;m+i,area de0ecte-or co,sidera+i-e a-e perso,a-it25ii cu ro-u- atr2/2tor, pro1ocator sau a-t ro- crimi,o/e, a- circumsta,5e-or e>ter,e ce duce -a a-e/erea de c2tre su+iect a co,duitei i,0rac5io,a-e ;, mai mu-te 1aria,te posi+i-e de comportame,t. Ac5iu,i-e co,trar situa5iei sau crearea u,ei situa5ii 0a1ora+i-e ;, scopu- s21;r3irii i,0rac5iu,ii ,u su,t caracteristice. Ro-u- decisi1 ;, /e,e7a comportame,tu-ui i,0rac5io,a- re1i,e i,terac5iu,ii di,tre tr2s2turi-e ,e/ati1e a-e perso,a-it25ii 3i caracteristici-e ,e/ati1e a-e situa5iei. ;, cadru- acestui tip de i,0ractori este posi+i-2 di0ere,5ierea su+tipuri-or ;, +a7a moti1a5iei 3i a a-tor i,dicatori. 8)9DE)Iipul situativ) 4up2 parametrii crimi,o-o/iei pri,cipa-i tipurespecti1 este contrar opus tipu-ui crimi,a-"stator,ic. Se caracteri7ea72 pri, de0ecte mora-e ,e;,sem,ate. :r2s2turi-e caracteristice su,t: i,0a,ti-ismu- socia- a- perso,a-it25ii, -ipsa resurse-or 1o-iti1e, emo5io,a-e 3i i,te-ectua-e ,ecesare pe,tru a se descurca cu succes ;, situa5ii-e comp-icate. I, /e,e7a comportame,tu-ui i,0rac5io,a- ro-u- decisi1 re1i,e situa5iei crimi,o/e,e care, de re/u-2, este impus2 comp-et di, e>terior 3i ,u re7u-t2 di, comportame,tu- a,terior sau di, modu- de 1ia52 asu+iectu-ui. ;, -ipsa impactu-ui crimi,o/e, a- situa5iei, a,tisocia+i-itatea redus2 a persoa,ei poate s2 se ma,i0este pri, 0apte i-icite ce ,"au caracter i,0rac5io,a-, (de e>emp-u, ac5iu,i amora-e) sau poate treptat s2 dispar2. :ipu- respecti1 poate 0i di0ere,5iat ;, su+tipuri ;, +a7a moti1e-or comport2rii 3i a-tor tr2s2turi. 2'9
B) Iipul oca-ional) I,0ractorii respecti1i su,t mai pu5i,i -a ,um2r, com" parati1 cu acei di, tipuri-e precede,te, 3i dup2 ca-it25i-e perso,a-it25ii, prac" tic, ,u se deose+esc de cet25e,ii care respect2 -e/i-e. :otodat2, ei se caracte" ri7ea72 3i pri, u,e-e tr2s2turi ,e/ati1e care ,u se re0er2 at;t -a perso,a-itatea -or c;t -a ma,i0est2ri-e acesteia ;, situa5ii co,crete: -ipsa de prude,52, ,ep2" sare, super0icia-itate, impu-si1itate e,orm2 (e>cesi12) etc. Acest tip de i," 0ractori ;,ca-c2 i,terdic5ii-e <uridico"pe,a-e caracteri7;,du"se ;, /e,era- po" 7iti1. I,0rac5iu,ea pe,tru ei ,u este u, sti- a- co,duitei, ,u este u, re7u-tat i,e1ita+i- a- i,terac5iu,ii crimi,o/e,e di,tre perso,a-itate 3i situa5ie, ci co,stituie u, episod re/reta+i- (de3i s21;r3it cu 1i,o125ie), o urmare a co,cursu-ui ,e0a1ora+i- de circumsta,5e o+iecti1e 3i su+iecti1e. @a acest tip se raport2 persoa,e-e =se,si+i-e=, =72p2cite=, adic2, care se 0;sticesc, ;3i pierd cump2tu- ;, 0a5a u,ei situa5ii ,ea3teptate, =stresate=. Co,0orm estima" 5iei u,or cercet2tori, -a cate/oria a,a-i7at2 se re0er2 !0"#0f di, i,0ractorii ce au comis 0apte pe,a-e di, imprude,52'9#.
'9# 0-are<i+ I@C, Tlpo-neMa muno"io uu u KBiacu?puKai=uu "iuHHocmu mocmopooKM<i! npecmynmiKoell Bo,pocC #op+#ti c ,pec:Bimoc:+L). MocLBa, 19 #, BC,. 2), p. 12.
2#0
CA.I:?@%@ IK
.R?B@6M6 .RI8IN4 8IC:IMA INARAC]I%NII 9.1. 8ictimo-o/ia crimi,o-o/ic2: istoricu-, o+iectu-, de0i,i5ia
Idei-e 1ictimo-o/ice au -uat ,a3tere cu 1eacuri ;, urm2. Autoprotec5ia pote,5ia-e-or 1ictime -a ;,ceputuri-e ome,irii ser1ea drept moda-itatea de +a72 ce i,0-ue,5a asupra crimi,a-it25ii. Apoi, pe m2sura apari5iei 3i de71o-t2" rii a-tor meca,isme co,tra r2u-ui socia-, autoap2rarea a trecut -a cate/oria chestiu,i-or pri1ate. Statu- 3i societatea, ;,cerc;,d s2 prote<e7e perso,a-ita" tea, e-a+orea72 a-te m2suri care ,u ,ecesitau participarea p2timitu-ui -a rea" -i7area -or 3i aceast2 0i/ur2 a 0ost dimi,uat2, -2sat2 ;, um+r2 ;, cadru- a,a-i" 7ei crimi,o-o/ice, care a 0ost co,ceput2 ;, +a7a u,or a3a 0e,ome,e ca crim2 3i crimi,a-itate. Ast0e-, mcep;,dpu mi<-ocu- seco-u-ui a- K8III"-ea, ;, ce,trua5/u5i0iicrimi,o-o/iei se a0-2 comportame,tu- crimi,a-F iar de -a s00r3;tu"s#*ka-hKIK"-ea " pro+-ematica perso,a-it25ii crimi,a-e. Repre7e,ta,5ii 3co" -ii c-asice 3i po7iti1iste e>ami,au ast0e- de compo,e,te a-e i,0rca5iu,ii cum su,t =i,0ractoru-= 3i =1ictima= ca ,o5iu,i meca,ice, statice. 8ictima i,0rac5iu,ii a de1e,it o+iect a- crimi,o-o/iei ,umai dup2 a- do" i-ea r27+oi Mo,dia-. Crimi,o-o/u- /erma, 5ans von 5entig (1)) " 19 '), ;, -ucrarea sa =Noti5e pri1i,d i,terac5iu,ea di,tre i,0ractor 3i 1ictim2='9 , ;, a. 19'1, propu,e pe,tru prima dat2 o co,cep5ie di,amic2 a apari5iei crimi", ,a-it25ii. Crimi,a-itatea este u, 0e,ome, i,di1idua- psihopato-o/ic, iar 1ie" W tima i,0rac5iu,ii, ;, opi,ia autoru-ui, ,u tre+uie e>ami,at2 ca u, o+iect pasi1, 0ii,dc2 ea este u, su+iect acti1 a- /r.VCesu-ui.de 'Tdt,uia-i7are.,8ictima particip2 -a i,i5ierea 3i reO:i720e2 de-ictu-ui. ;, cadru- procesu-ui pe,a- tre" +uie respectate ,u ,umai drepturi-e i,0ractoru-ui dar 3i a-e 1ictimei i,0rac5i" u,ii, ;, a,u- 19'), Ga,s 1o, Ge,ti/ a pu+-icat -ucrarea =Crimi,a-u- 3i 1ictima sa='9), ;, care arat2 ;, ce mod comportame,tu- 1ictimei poate e>p-ica meca,ismuactu-ui i,0rac5io,a-. @a +a7a orie,t2rii 1ictimo-o/ice ;, crimi" ,o-o/ie stau, de aseme,ea, -ucr2ri-e 3tii,5i0ice a-e -ui #enia&in Mendelso%n (19' , 19!#)'99 3i 5) 1llenberger (19!')!00. Ast0e-, -a Bucu"
II
Ge,ti/ G., >emarbs on the Interaction o=0erpetrator and Dictim II :he Pour,a- o0 Crimi,a- @aC a,d Crimi,o-o/B, 19'1, 8. &1, p. &0& " &09.
'9)
Ge,ti/ G., The Criminal and His Dictim (Studies i, the Socio+io-o/B o0 Crime). N.Z., 19').
'99
Me,de-soh, B., Un horison nouveau dans la science <iopsych socialA La victimologie, Bucharest, 19' F Idem, Une nouvelle <ranche de la science <io ) psycho ) sociale " la
2!1
re3ti, ;, cadru- Co,0eri,5ei psihiatri-or di, 19' B. Me,de-soh, ;, cu1;,tarea sa se re0er2 -a ;,tre+area despre o nou ra&ur biopsi%osocial ( +victi&ologia+) ;, a,ii urm2tori au 0ost pu+-icate o mu-5ime de -ucr2ri 3i c;te1a te7e de doctorat pe tema =8ictimo-o/ie=. Au -oc u, 3ir de ;,tru,iri i,ter,a5io,a-e u,de su,t pre7e,tate re0erate pri1i,d cercet2ri-e 1ictimi-o/ice. 8ictimo-o/ia crimi,a-2 occide,ta-2 se de71o-t2 ;, urm2toare-e direc5ii: -ucr2ri cu caracter co,ceptua-, adic2 so-u5io,area pro+-eme-or teoretice /e" ,era-eF studierea a,umitor tipuri de 1ictime 3i a 1ictimi72rii pe a,umite cate/orii de crimeF statutu- <uridic a- 1ictimei ;, dreptu- pe,a- 3i procesu<udiciar pe,a- etc. ? co,tri+u5ie su+sta,5ia-2 ;, acest dome,iu 3i"au adus: R. *asser (19#!), A. Aattach (19# ), M. ô-0/a,/ (19# ), A. .aasch (19#!), G. 1o, Sch,eider (19 9, 1990), 6. 8ia,o (19 !, 199!) etc. ;, 0osta %RDSS prime-e pu+-ica5ii 1ictimo-o/ice apar ;,cep;,d cu s0;r3itua,i-or #0. @ucr2ri-e sa1a,5i-or e>"so1ietici su,t dedicate socio-o/iei 3i psi" ho-o/iei 1ictimei, ro-u-ui ei ;, etio-o/ia i,0rac5iu,ii, pro+-e<rie<<T1mrT[25iei "1ictimei=, ,ese<sit25ii<st<<dierii perso,a-it25ii 3i <compor5ame,5uPh<%<Tcti,<e<<m scopu- descoperirii 3i pre;,t;mpih2r;; i,0rac5iu,i-or. .ot 0i me,5io,a5i aici urm2torii autori: Ara,E @-8.(19 2, 19 )F Ri1ma, 4.8. (19 1, 19 !)F Mi,sEaia 8.S. (19 1, 19)))F R;+a-sEaia 8. Ia. (19 !, 19)))F .o-u+i,sEii 8.I. (19 , 19 9)F ]e,tro1 6.6. (19 1)F Ludria15e1 8.N. (19#0)F Lu7,e5o1a N.A. (19# , 19#9)F .o+e/ai-o 6.A. (19#!)F Lo,o1a-o1 8... (19)2)F Smo-iaE @.I. (19)2)F $a+ria,sEii *h.I. (19 1, 19)))F 8a,d;3e1 8.8. (19 )) etc. ;, Repu+-ica Mo-do1a ,"au 0ost e0ectuate p;,2 ;, pre7e,t cercet2ri 1ictimo-o/ice cu e>cep5ia u,ui si,/ur studiu 3tii,5i0ic comp-e> a- i,0rac5iu" ,i-or /ra1e de 1io-e,52 co,tra persoa,ei, rea-i7at de autoru- acestui ma,ua- . 4i, -ucr2ri-e cu caracter 1ictimo-o/ic ap2rute ;, 5ar2 su,t doar c;te1a, ;, care autorii ;3i e>pu, 1i7iu,ea cu pri1ire -a ap2rarea drepturi-or 1ictime-or i,0rac5iu,i-or: @. Cu3,ir (1991), Iu. 4imitro1 (199#), 6. Mart;,ciE (199#). 6ste ,ecesar de me,5io,at, de aseme,ea, cercet2ri-e me"dico"-e/a-e di, dome,iu- i,0rac5io,a-ismu-ui de 1io-e,52, care cupri,d 3i u,e-e aspecte 1ictimo-o/ice, rea-i7ate de *h. Baciu, S. %,/urea,u 3i A. Susa,u(199!). Cercet2ri-e 1ictimo-o/ice care au -uat amp-oare ;, 52ri-e occide,ta-e ;, a doua <um2tate a seco-u-ui a- KK"-ea au i,0-ue,5at adoptarea ;, u,e-e state a
victimologie$ II =Re1ue I,ter,atio,a-e de Crimi,o-o/ie et de .o-ice :ech,iYue=, 19!#, ,r. 10, p. 9!"109. 6--e,+er/er G., 0sychologische Ce iehungen 28ischen Der<recher und #p=er$ II =$eitschrit 0ur .sBchotherapie u,d Medi7i,ische .sBcho-o/ie=, 19!', ,r. ', p. 2#1"2)0. *heor/he *-adchi, Eeterminantele victimologice ;i mecanismul in=rac1iunilor de mare violen1% ?omorul, v%t%marea inten1ionat% grav% a integrit%1ii corporale, violul@, Chi3i,2u, Ce,tru- de drept, 2000.
2!2
acte-or -e/is-ati1e orie,tate spre prote<area 1ictime-or i,0rac5iu,i-or. Ast0e-, ;, Noua $ee-a,d2 ;, 19#& a 0ost adoptat2, pe,tru prima dat2 ;, -ume, -e/ea p-:1md:compe,sarea pre<udiciu-ui cau7at 1ictime-or pri, i,0rac5iu,e: Apoi ast0e:de acte ,ormati1e au 0ost adoptate ;, A,/-ia, u,e-e state a-e S.%.A., pro1i,cii a-e Ca,adei 3i ;, Austra-ia. ;, a,u- 1D9 &, :a Ierusa-im, a 0ost or/a,i7at primu- simpo7io, i,ter,a5io,aasupraR1<00ipq=-ematicii 1ictimo-o/iei. Au 9#r0=Tpme"=i, discu5ie ,o5iu,i-e =1ictimo-o/ie=, =1ictima i,0rac5iu,ii= 3i =raportu- di,tre i,0ractor 3i 1ictim2=. A 0ost a+ordat2, de aseme,ea, pro+-ema cu pri1ire -a atitudi,ea societ25ii 0a52 de 1ictime-e i,0rac5iu,i-or. Simpo7ioa,e-e i,ter,a5io,a-e -a care se de7+at pro+-eme de ma>im i,teres pe,tru cercetarea crimi,o-o/ic2 se des023oar2 ;, 0iecare trei sau patru a,i. ;, cadru- ce-ui de"a- doi-ea simpo7io, i,ter,a5io,acare s"a des023urat -a Bosto, ;, a,u- 19, TDau 0ost e>ami,ate pro+-eme-e rea-i72rii cercet2ri-or 1ictimo-o/ice->r,iparate, ,ecesit25ii e-a+or2rii m2suri-or de pre1e,ire orie,tate spre 1ictima i,0rac5iu,ii, precum 3i despre ro-u- acti1 apersoa,ei 12t2mate ;, procesu- pe,a-. Ce- de"a- trei-ea simpo7io, i,ter,a5io,a3i"a des023urat -ucr2ri-e ;, a,u- 19 9 -a Mti,ster. Au 0ost a+ordate aspecte teoretice 3i metodo-o/ice pri1i,d chestio,area socio-o/ic2 a 1ictime-or, precum 3i pro+-eme-e 1ictimi72rii ;, 52ri-e ;, curs de de71o-tare!02. ;, a,u- 19 9, ;,,.ora3u- Mti,ster, a 0ost creat2 Societatea Internaional de 'ictipS#gie" iar ;, a,u- 19)0, -a âshi,/to,, a 0ost co,1ocat Co,/re" su:B!Smacio,a- a- 1ictimo-o/i-or care, para-e- cu a-te pro+-eme, a e>ami,at 1io-e,5a ;, 0ami-ie 3i atitudi,ea 0a52 de 1ictime. ;, a,u- 19)2, -a :oEio, s"a des023urat ce- de"a- I8"-ea simpo7io, i,ter,a5io,a- asupra pro+-eme-or 1ictimo-o/iei -a care au 0ost e>puse ;,doie-i re0eritoare -a acce,tuarea e>a" /erat2 a drepturi-or persoa,ei 12t2mate, ceea ce poate -e7a drepturi-e proce" sua- g pe,a-e a-e ;,1i,uitu-ui. Au 0ost pre7e,tate 3i prime-e re7u-tate a-e ap-ic2rii @e/ii pri1i,d compe,sarea pre<udiciu-ui cau7at 1ictime-or i,0rac5i" u,i-or de 1io-e,52. @a ce- de"a- 8"-ea simpo7io,, care s"a des023urat -a $a/re+, ;, a,u- 19)!, au 0ost e>ami,ate pro+-eme-e 1ictimi72rii oame,i-or, i,c-usi1 a persoa,e-or str2i,e 3i turi3ti-or, precum 3i statutu-ui <uridic a- per" soa,e-or 12t2mate ;, dreptu- pe,a- 3i procesu- pe,a-. @a 2'"29 au/ust a,u- 199 , ;, ora3u- Amsterdam, su+ e/ida ?N% 3i Co,si-iu-ui 6uropei, s"a des023urat ce- de a- IK"-ea Simpo7io, i,ter,a5io,aa- 1ictimo-o/i-or, -a care au participat peste 00 de de-e/a5i di, !# de state a-e -umii. .e,tru prima dat2 -a acest 0orum au participat repre7e,ta,5i ai Rusiei, %crai,ei, @itua,iei, @eto,iei, 6sto,iei 3i ai a-tor 52ri di, CSI. .ro" +-ematica pri,cipa-2 a simpo7io,u-ui " prTc<T<u,dic<Tsi,or/a,i7area a<utoru-ui socia- a- 1ictime-or i,0rac5iu,i-orF des21;r3irea acti1it25ii de preTk
t%Ga0t0-ep r. L, op$ cit$, p. &').
2!&
1e,ire a 1ictimi72riiF acti1itatea po-i5iei 3i or/a,e-or <udec2tore3ti pri1i,d asi/urarea securit25ii 3i ap2rarea drepturi-or 3i i,terese-or 1ictime-or 3i martori-or i,0rac5iu,i-orF sporirea e0icacit25ii i,stitu5ii-or de compe,sare a pre<udiciu-uiF cooperarea i,ter,a5io,a-2 3i i,te/rarea 0or5e-or or/a,i7a5ii-or ,a5io,a-e de acordare a a<utoru-ui 1ictime-or i,0rac5iu,i-orF per0ectarea me" todici-or cercet2ri-or 3tii,5i0ice, predarea 3i studierea 1ictimo-o/iei ca disci" p-i,2 3tii,5i0ic2 auto,om2 3i comp-e>2!0&. Re0erate-e, materia-e-e 3i hot2r;ri-e ;,tru,iri-or i,ter,a5io,a-e a-e 1ictimo-o/i-or au o deose+it2 importa,52 pe,tru 5ara ,oastr2 care a r2mas ;,tr"o parte de -a mi3carea i,ter,a5io,a-2 destu- de pro,u,5at2 a protec5iei drepturi-or 1ictime-or i,0rac5iu,i-or. ;, cadru- acestei mi3c2ri, ;,tr"u, 3ir de state (Marea Brita,ie, Ca,ada, Austra-ia, S%A, Papo,ia, I,dia, *erma,ia, PAra,5a etc), demu-t au 0ost adoptate -e/i specia-e pri1i,d protec5ia <uridic2 3i a<utoru- socia- a- 1ictime-or i,0rac5iu,i-or, a 0ost creat u, sistem De0icie,t de sus5i,ere di, partea statu-ui 3i a or/a,i7a5ii-or o+3te3ti, su,t sta+i-ite re/u-i-e de reparare a pa/u+ei pri, compe,sarea stata-2, acti1ea72 ser1icii -oca-e 3i ,a5io,a-e specia-i7ate, i,stitu5ii de cercet2ri 3tii,5i0iceF metode-e de -ucru cu 1ictime-e demu-t au 0ost i,c-use ;, pro/rame-e de i,struire a co-a+oratori-or de po-i5ie 3i ai a-tor or/a,e de me,5i,ere a ordi,ii de dreptF su,t rea-i7ate di1erse pro/rame specia-e de asi/urare a securit25ii 1ictime-or 3i martori-or i,0rac5iu,i-orF 1ictimo-o/ia ca discip-i,2 socia-2 comp-e>2 este scoas2 ;, a0ara crimi,o-o/iei, ea este amp-u studiat2 3i predat2 ca discip-i,2 3tii,5i0ic2 importa,t2, auto,om2 3i comp-e>2. ?ricum, -e/2tura i,diso-u+i-2 di,tre 1ictimo-o/ie 3i crimi,o-o/ie 1a per" sista. .ro+-eme-e 1ictimo-o/ice 1or r2m;,e o compo,e,t2 a pro+-ematicii crimi,o-o/iei 3i 1or impu-sio,a e>p-or2ri de 1a-oare di, partea sa1a,5i-or crimi,o-o/i, deoarece o+iectu- de studiu a- 1ictimo-o/iei este ;, -e/2tur2 cu dome,iucrimi,o-o/iei (o parte a 1ictime-or co,stituie =re7u-tatu-= crimei 3i ,ici crima, ,ici crimi,a-u- ,u pot 0i ima/i,a5i 02r2 1ictim2), precum 3i sco" pu- 1ictimo-o/iei, ;, acest pu,ct coi,cide cu a- crimi,o-o/iei. 4rept o te,di,52 ,ou2 ;, crimi,o-o/ie este co,siderat2 de u,ii autori ori" e,tarea 1ictimo-o/ic2!0': crimi,o-o/ia 1ictimo-o/ic2 a 0ost i,i5ia- o ramur2 despri,s2 di, crimi,o-o/ia reac5iei socia-e. ;, aceast2 perspecti12, 1ictima co,stituie u, e-eme,t ese,5ia- a- situa5ii-or precrimi,a-e, 0ii,d pus ;, e1i" de,52 0aptu- c2 a-e/erea u,ei 1ictime ,u este ;,totdeau,a u, <oc a- ha7ardu" -ui, re-a5ii-e pree>iste,te ;,tre crimi,a- 3i 1ictim2, a1;,d u, roimporta,t ;, procesu- =trecerii -a act=.
MB>aMe0-+GG?B G., MeoKdy8!podH<iu cpopy"u euKmuM#9ioaoe$ II :ocB0-apc:B? G ,paB?, 199 , .Ns 12, p. 11'.
#04
*h. Nistorea,u, C. .2u,, op$ cit$, p. '0.
2#4
4eri1;,d di, crimi,o-o/ie, 1ictimo-o/ia de71o-t2 re-a5ii-e di,tre 1ictim2 3i a/resor e>p-ic;,d co,seci,5e-e 1ictr,-;720;CD;,d;c;,d procedee-e 3i meto" de-e, de recuperare 3i pre1e,ire 1ictimo/e,e. 8ictimo-o/ia cercetea72 ;r mod o+:ecti10e,ome,e-e a/resioria-e, sta+i-i,d re/u-i 3i pri,cipii de care depi,de comportame,tu- 1ictimei. 8ictimo-o/ia repre7i,t2 3tii,5a perso,a-it25ii 3i comportame,tu-ui 1icti" mei<aportat2 'a"co,cepereas:eO;i7area ;i co,seci,5e-e directe a-e actu-ui a/resio,a- asupra 1ictimei. 8ictimo-o/ia re-e12 cau7a-itatea 3i e0ecte-e a/re" siu,i@astrpr2= 1ictimei. Modu- ;, care 1ictima percepe, ;,5e-e/e, accept2 sau respi,/e 1io-e,5a actu-ui a/resi1 are 1a-oare pe,tru sta+i-irea -a,5u-ui cau" 7e-or 3i e0ecte-or 0e,ome,u-ui 1ictima-. 6>pu,erea e>act2 a -aturi-or 3i e-e" me,te-or actu-ui a/resio,a-, a e0ecte-or acestora asupra 1ictimei repre7i,t2 0orme speci0ice de de0i,ire a 1ictimo-o/iei. 4e0i,irea 1ictimo-o/iei preocup2 sa1a,5ii crimi,o-o/i 3i 1ictimo-o/i di, ;,trea/a -ume. Pose Ado-0e .reBed Ca-dero,!0! ;, -ucrarea sa =@a 1ictimo-o/ie= de0i,e3te 1ictimo-o/ia ca discip-i,2 care, pri, e>p-icarea cau7e-or, studia72 1ictima 02r2 a p-a,i0ica 3i rea-i7a o po-itic2 a 1ictimei. Co,ceptu- 1ictimo-o/ie tre+uie s2 0ie ap-icat ;, dome,iu-ui +io-o/ic, psiho-o/ic 3i socia- a- 1ictimei. ?+iectu1ictimo-o/iei 1a tre+ui s2 se re0ere -a re-a5ii-e 1ictim2 " crimi,a-, pro0i-u1ictimei, re-a5ia cu societatea, ac5iu,ea de a de1e,i 1ictim2 3i 1ictimitatea, comportarea 1ictimei, pre1e,irea 1ictima-2, crimi,a-u- ;, ca-itate de 1ictim2, i,dem,i7area (desp2/u+irea) 1ictimei, 1ictime-e de-icte-or determi,ate (cu caracter se>ua-, ;mpotri1a persoa,e-or, ;mpotri1a +u,uri-or). 8ictimo-o/ia tre+uie s2 repre7i,te u, sistem de co,cepte, de pri,cipii, de re/u-i, co,stituit pe,tru a se ap2ra drepturi-e 1ictimei, di, care s2 decur/2 m2suri-e de ,atur2 socia- " mora-2 3i <uridic2, pe,tru a resta+i-i situa5ia a,te" rioar2 procedurii a/resi1it25ii. I. *heor/hiu"Br2det ;, ma,ua-u- =Crimi,o-o/ia /e,era-2 romO,easc2=!0# 1or+e3te despre 1ictimo-o/ie c2 este acea parte a dome,iu-ui crimi,a-it25ii care cupri,de co,seci,5e-e de orice 0e- produse de crimi,a-itate 3i suportate de societate, popu-a5ie 3i 1ictime-e apar5i,;,d 0e,ome,u-ui crimi,a-it25ii. Autoru- de0i,e3te 1ictimo-o/ia ca parte a crimi,o-o/iei /e,era-e 3i specia-e care co,st2 ;,tr"o tota-itate de idei, co,cep5ii, e>p-ica5ii cri"mi,o-o/ice teoretice 3i metodo-o/ice, despre rea-itatea socio"uma,2 a 1ictimi72rii societ25ii, popu-a5iei 3i i,di1i7i-or pri, producerea 0apte-or 0e,ome,u-ui crimi,a-it25ii.
Ia,cu :2,2sescu, Manual de criminologie, Craio1a, 6ditura INS, 199 , p. 201. I. *heor/hiu" Br2det, Criminologia general% romaneasc%, editura :ipocrat, Bra3o1, 199&, p. 1!'.
2!!
6,dre Laro-B me,5io,ea72, c2 1ictimo-o/ia ,u este o ramur2 3tii,5i0ic2 de si,est2t2toare, ci repre7i,t2 u,a di, direc5ii-e crimi,o-o/iei co,tem" pora,e. 8ictimo-o/ia ,umai dup2 o+iect de1ia72 de -a cercet2ri-e crimi,o" -o/iei " metode-e ei coi,cid cu metode-e crimi,o-o/iei co,tempora,e, de aceea ,u este ,ecesar a -e desp2r5i. Ast0e-, 1ictimo-o/ia este de0i,it2 drept o direc5ie ;, crimi,o-o/ie care studia72 ,emi<-ocit pa<tea B<ctimi7at2 a ate," tatu-ui crimi,a-. 6a i,c-ude toate cate/orii-e cu,oa3terii " +io-o/ic2, socio" -o/ic2, psiho-o/ic2 " re0eritor -a perso,a-itatea 1ictimei. 6>ami,ea72 re-a5i" i-e ;,tre i,0ractor 3i 1ictim2 3i metode-e recuper2rii pre<udiciu-ui 1ictimei i,0rac5iu,ii. Mar1i, 6. ô-0/a,/!0) de0i,e3te victi&ologia ca studierea tiinific a proceselor" etiologiei i consecinelor victi&i-rii (adic transfor&rii o&ului .n victi& a infraciunii!) Co,0orm u,ei a-te de0i,i5ii, 1ictimo-o/ia mai este ;,5e-eas2 3i ca u, comp-e> de cercet2ri a-e u,or a3a procese socia-e, datorit2 c2rora i,di1i7ii ;, parte sau /rupuri-e socia-e su,t supu3i torturi-or, ceea ce a determi,at ,a3te" rea pro+-eme-or socia-e. Ia,cu :2,2sescu!09, de0i,i,d 1ictimo-o/ia, me,5io,ea72 0aptu- c2 ea pre"D 7i,t2 co,di5ia 1ictimei situat2 ;, mediu- socia-, starea psiho"0i7ic2 /e,era-2 de 12t2mare a/resio,a-2, i,terac5iu,ea 1ictim2 " a/resor 3i socia-, sta+i-it2 pri, ap-icarea m2suri-or terapeutico " socia-e pe,tru sta+i-irea, reducerea sau a,u-area 0e,ome,u-ui 1ictima-. 6. A+da- Aattah!10 de0i,e3te 1ictimo-o/ia ca o ramur2 a crimi,o-o/iei care se ocup2 ,emi<-ocit de victi&a infraciunii 3i care co,5i,e a,sam+-ucu,o3ti,5e-or +io-o/ice, psiho-o/ice 3i socio-o/ice re0eritor -a 1ictim2. 42 o ,o5iu,e -ar/2 a 1ictimei: persoa,e-e 0i7ice 3i persoa,e-e <uridice, a,ima-e-e, societatea ;, /e,ere " ca i,stitu5ii c2rora, ;, urma ;,c2-c2ri-or de drept, -i se cau7ea72 pre<udicii. Aattah remarc2 0aptu- c2 i,succese-e ;, dome,iu- pre" 1e,irii crimi,a-it25ii su,t marcate de 0aptu- c2 pe parcursu- seco-e-or toat2 ate,5ia a 0ost co,ce,trat2 asupra crimei 3i crimi,a-u-ui 3i ,u s"a acordat ate,5ia cu1e,it2 1ictimei. I,depe,de,5a re-ati12 a u,ei sau a-tei direc5ii ;, cadru- u,ei 3tii,5e a,u" mite se caracteri7ea72 pri, pre7e,5a o+iectu-ui s2u de studiu. 8ictimo-o/ia acord2 cea mai mare ate,5ie ,ecesit25ii e1ide,5ierii mu-ti-atera-e a 0actori-or 1ictimei, -e/2turi-or ei i,terperso,a-e p;,2, ;, timpu- 3i dup2 comiterea i," 0rac5iu,ii.
P-. B. _t>paGL, CuKmuM#9to na u euKmi8Hocm<, 0-BmaG#e, 19 2, p. )&. %-GaGuep A. H$, op$ cit$, p. &'#
!09
Ia,cu :2,2sescu, op$ cit$, p. 19 . 9l$ B. ?paGL, op$ cit$, p. 9&.
2!#
4up2 6. Aattah, victi&ologia are ca obiect elaborarea printr(un stu( diu aprofundat al victi&ei al unui ansa&blu de reguli generale" de principii co&une i de un alt tip de cunotine" purt;,d i,0-ue,5a asupra de71o-t2rii 3i e1o-u5iei 0e,ome,u-ui crimi,a-, asupra procesu-ui crimi,o/e,, a perso,a-it25ii 3i caracteru-ui pericu-os a- de-i,c1e,tu-ui. Ia,cu :2,2sescu co,sider2 c2 o+iectu- 1ictimo-o/iei apare ast0e-, ca 0ii,d repre7e,tat de actul obiectiv care co,stituie 0e,ome,u- de ap2rare 3i ripost2 -a a/resiu,e, consecinele psi%o(fi-ice obiective suportate de victi&" aciu( nea de recuperare social a victi&ei" precum 3i de activitatea de pre1e,5ie a victi&i-rii) 8ia5a psihic2, e1o-u5ia u-terioar2, co,seci,5e-e 3i sem,i0ica5ia actu-ui a/resi1 pe,tru 1ictim2 repre7i,t2 o+iectu- 1ictimo-o/iei. ;, timpu- de 0a52 cu,o3ti,5e-e acumu-ate la nivel actual despre tipuri-e de 1ictim2 permit a e1ide,5ia ;, 1ictimo-o/ie dou2 ramuri 3tii,5i0ice de si,e st2t2toare care su,t ;,tr"o -e/2tur2 reciproc2!11: 1. Htii,5a despre 1ictima ;,c2-c2ri-or de drept, care repre7i,t2 1ictimo-o/ia de-ictua-2 (de -a -ati,escu- =de-ictum= " orice ;,c2-care de drept, i,c-ude: studierea 1ictimei i,0rac5iu,i-or, respecti1 aceast2 direc5ie se 1a ,umi victimologia crirnmal%N studierea 1ictimei a-tor ;,c2-c2ri de drepturi (drept ci1i-, drept admi,istrati1, dreptu- mu,cii etc), aceast2 direc5ie poart2 de,umire de victimologia delictual% 4n sens 4ngust$ P$ Htii,5a despre 1ictima accide,te-or, ,umit2 victimologia traumal% (de -a /recescu- =trauma= " 12t2marea corpora-2 pro1ocat2 de ac5iu,i e>ter,e). @a 1ictimo-o/ia trauma-2 se atri+uie: traumatismu- de produc5ie, ;, tra,sport, traumatismu- socia-, a-te accide,te. .o-u+i,sEii 8.I. de0i,e3te 1ictimo-o/ia crimi,a-2 ca o ramur2 comp-e>2 a 3tii,5ei, i,terdiscip-i,ar2 care e>ami,ea72 pro+-ema 1ictimei i,0rac5iu,ii, ;, primu- r;,d, de pe po7i5ia dreptu-ui pe,a-, dreptu-ui de procedur2 pe,a-2 3i a crimi,o-o/iei. ;, cadru- 1ictimo-o/iei crimi,a-e su,t 0o-osite pe -ar/ rea-i72" ri-e a-tor 3tii,5e: socio-o/ie, psiho-o/ie, peda/o/ie etc. pe,tru studierea carac" teristici-or ca-itati1e 3i ca,titati1e socia-e, psiho-o/ice, +io0i7ice a-e 1ictimei i,0rac5iu,iiF a 0orme-or 3i metode-or de pre1e,ire a pote,5ia-e-or 1ictime co," tra ate,tate-or crimi,a-e ;, scopu- u,ei -upte e0ecti1e cu crimi,a-itatea. ?+iectu- 1ictimo-o/iei, co,0orm opi,iei -ui Ara,E @.8.!12, este victi&itatea ca feno&en cri&inalo(psi%ologic" care re0-ect2 i,terco,e>iu,i 3i i,terdepe,de,5e, rea- e>iste,te ce se petrec ;, 1ia52 3i care se ;,t;-,esc
B. G. ,o<iB#GGCLGG, .Ipaeoe<ie #CH#CM ynenuH o EKepmee npecmyrniermn, rop+L,ii, 19 9, p. 19. !12 ?paGL PI.B., op$ cit, p. 9).
2!
;, ma<oritatea cau7e-or pe,a-e 3i de aceea merit2 o ate,5ie deose+it2 3i u, studiu specia-. 4e3i 1ictimo-o/ia crimi,o-o/ic2 acord2 ate,5ia pri,cipa-2 1ictime-or =1i,o1ate= de comiterea i,0rac5iu,ii,Dtotii3i ;,=ce,tru- studiu-ui F 1ictimo-o/iei se a0-2 toate 1ictime-e, i,di0ere,t de 0aptu-, ce ro- au <ucat e-e C ;, i,0rac5iu,i-e s21;r3ite. Studiu- mu-ti-atera- a- 1ictimei i,0rac5iu,ii este ,ecesar di, urm2toare-e co,sidere,te!1&: ;, primu- r;,d, ,u pu5i,e 1ictime ,imeresc ;, acest ro- datorit2 compor" tame,tu-ui, recu,oscut di, pu,ct de 1edere a- dreptu-ui 3i mora-ei, po7iti1 (de e>emp-u, ;,dep-i,irea 0u,c5ii-or de ser1iciu) sau datorit2 statutu-ui so" cia-, sau di, ;,t;mp-areF ;, a- doi-ea r;,d, date-e cu-ese 3i pre-ucrate despre 1ictima i,0rac5iu,ii a<ut2 -a sta+i-irea ta+-ou-ui 1eridic a- crimi,a-it25ii 3i co,seci,5e-e socia-e a-e acesteia. ;,tre+2ri-e e,umerate par5ia- s"au studiat ;, 3tii,5a <uridic2 3i p;,2 -a apa" ri5ia 3tii,5ei despre 1ictim2, dar 1ictimo-o/ia rea-i7ea72 u, studiu ;, comp-e>. Cu toate acestea, 1ictimo-o/ia dispu,e de o+iectu- s2u speci0ic de studiu. @a +a7a 1ictimo-o/iei st2 ideea despre 0aptu- c2, de r;,d cu studierea i," 0ractoru-ui, tre+uie studiate respecti1 dou2 pro+-eme: ! - ] 1: 1ictime-e se-ectate dup2 pre<udiciu- cau7at i,di0ere,t de ro-u- -or ;, ( deru-area actu-ui crimi,a-F 2. 1ictime-e ca 0actor, care posi+i- au i,0-ue,5at asupra mersu-ui e1e,ime,te-or pri1i,d comiterea crime-or. A- doi-ea aspect a- studiu-ui <oac2 u, roimporta,t ;, pro0i-a>ia i,0rac5i" u,i-or, -a descoperirea -or, -a i,di1idua-i7area pedepse-or. .rimu- aspect are importa,52 primordia-2 pe,tru determi,area co,seci," 5e-or rea-e a-e crimei, descoperirea -e/it25i-or, determi,area /rupe-or de po" pu-a5ie, u,it25i-or teritoria-e u,de coe0icie,tu- 1ictime-or este mai ;,a-t sau i,1ers. 4i, ce-e e>puse, Ara,E @.8. co,c-u7io,ea72: o+iectu- speci0ic a1ictimo-o/iei este: ;, primu- r;,d, u, ansa&blu deter&inat de persoane precum 3i procesul transfor&rii tor .n victi&e ale atentatelor cri&inale> ;, a- doi-ea r;,d, o+iectu- speci0ic a- 1ictimo-o/iei este capacitatea (proprietatea) individual a unor persoane de a deveni victi&a in( fraciunii sau, cu a-te cu1i,te, i,capacitatea de a e1ita ate,tatucrimi" T,a-, de a opu,e ripost2 aco-o u,de, o+iecti1, era posi+i-. Aceste dou2 aspecte a-e studiu-ui 1ictimei au primit respecti1 de,umirea de +victi&i-are+ i +victi&itate+)
Idem, I9omepneetuue om npecmyruieHUH u npo7$neM<i coeemcKou euKm8uonoeuu, fl=&a5Se" +5p^j_ 5+" 98EE" p) /)
2!)
4eci, dup2 cum me,5io,ea72 Ara,E @.8.!1', o+iectu- de cercetare a1ictimo-o/iei co,tempora,e este, ;, primu- r;,d, persoa,a care a p2timit de pe urma i,0rac5iu,ii, perso,a-itatea 3i comportame,tu- ei care se a0-2 ;,tr"o -e/2tur2 deose+it2 cu actu-, i,0rac5io,a-F -e/2turi-e ei (<uridice, eco,omice, mora-e, de rude,ie, amoroase etc.) cu i,0ractoru- p;,2 -a mome,tu- s21;r3irii i,0rac5iu,ii 3i cu a-te persoaiie di, a,tura<u- ;, care s"au comis ac5iu,i-e crimi,a-e sau situa5ia crimi,a-2 3i"a ati,s apo/eu-. :re+uie de acce,tuat c2 o+iectu- 1ictimo-o/iei ,u este sta+i-it c-ar 3i di" 0eri5i cercet2tori dau o i,terpretare ,eomo/e,2, di, pu,ctu- -or de 1edere. ?+iectu- de cercetare a- u,ei ,oi orie,t2ri 3tii,5i0ice ,u poate 0i co,turat deodat2, e- se 0ormea72 treptat, istoric, ;, e1o-u5ia teoriei 3i practicii acestei discip-i,e. ;, opi,ia -ui .o-u+i,sEii 8.I.!1! o+iectu- 1ictimo-o/iei crimi,a-e se re" 7um2 -a urm2toare-e: 1ictimitatea " ca 0e,ome, o+iecti1 deose+it +iopsihosocia-F caracteristici-e ca,titati1e 3i ca-itati1e a-e persoa,e-or care au su0erit pa/u+e mora-e, materia-e, 0i7ice de pe urma i,0rac5iu,iiF situa5ia 1ictimo-o/ic2, ;mpre<ur2ri-e 3i co,di5ii-e care 0a1ori7ea72 posi+i-itatea cau72rii pre<udiciu-ui 1ictimei pote,5ia-eF ,atura -e/it25ii raporturi-or 1ictim22 " i,0ractor ;, situa5ii-e prei,0rac5io" ,a-e, ;, mome,tu- 3i dup2 comiterea crimeiF 0orme-e 3i metode-e de prote<are a 1ictime-or pote,5ia-e de ate,tate-e crimi,a-eF m2suri de pro0i-a>ie pri1i,d mic3orarea ,i1e-u-ui 1ictimi72rii. Ara,E @.8.!1# a structurat co,5i,utu- 1ictimo-o/iei ;, mod tradi5io,a- ;,tr"u, sistem 0ormat di,: partea /e,era-2 3i partea specia-2. @a partea general a 1ictimo-o/iei se atri+uie: pro+-eme /e,era-e a-e discip-i,ei studiate, istoria apari5iei 3i e1o-u5iei, i,terac5iu,ea cu a-te ramuri a-e 3tii,5ei, +a7e-e <uridice a-e cercet2rii 1ictimo-o/ice, c-asi0icarea 3i tipo-o/ia 1ictime-or, termi,o-o/ie 1ictimo-o/ic2. Partea special i,c-ude: 1ictimo-o/ia a,umitor tipuri 3i cate/orii de i,0rac5iu,i, 1ictimitatea spa5ia-"teritoria-2, 1ictimitatea pro0esio,a-2, 0emi,i,2, a mi,ori-or etc. Particularitile victi&ologiei; 1. 1ictimo-o/ia studia72 ,u toate cate/orii-e de cau7e pe,a-e, ci prepo,de" re,t ace-e cau7e u,de su,t pre7e,te ate,tate asupra persoa,e-or 0i7ice, asupra i,terese-or -or. 4i, pu,ct de 1edere a- dreptu-ui pe,a-, aceste
?paGL PI.B., CuKmUM#"io un, $$$ op$ cit$, p. 1 . ,cCiBSGGCLG0t B.G., op$ cit$, p. &!. ?paGL PI.B., op$ cit$, p. 9).
2!9
ate,tate co,stituie !0f di, compo,e,5e-e de i,0rac5iu,i. 4i, pu,ct de 1edere a- dreptu-ui procesua- pe,a-, acestea su,t cau7e-e u,de, de re" /u-2, este pre7e,t2 0i/ura p2timitu-uiF 9.1)).apro>imati1 ;, toate ramuri-e 3tii,5ei 3i discip-i,e-e care studia72 0e,ome,u- =crim2, crimi,a-, crimi,a-itate=, de re/u-2, se e>ami,ea72 i,0rac5iu,i-e pe,a-e ca u, cerc ;, ce,tru- c2ruia se a0-2 i,0ractoru-. 8ictimo-o/ia este predispus2 s2 e>ami,e7e i,0rac5iu,ea mai de/ra+2 ca o e-ips2, 0ocare-e c2reia su,t 1ictima 3i i,0ractoru-F 9.1)9.3tii,5e-e crimi,a-e co,tempora,e ;3i co,ce,trea72 ate,5ia, ;, se,s -ar/, asupra studiu-ui perso,a-it25ii i,0ractoru-ui: ci,e"i i,0ractoru-, care 0ac" tori au i,0-ue,5at asupra de71o-t2rii -ui, procesu- de71o-t2rii etico ) mo" ra-e, m2suri-e de pre1e,ire etc. 8ictimo-o/ia so-u5io,ea72 o a-t2 ;,tre" +are " studierea 1ictimei i,0rac5iu,ii ;, di0erite iposta7e 3i ma,i0est2ri, i,sistO,du"se mai mu-t asupra urm2toare-or aspecte: ci,e este 1ictima i,0rac5iu,ii, care 0actori au i,0-ue,52 asupra 1ictimi72rii ei, care"i meca" ,ismucomportame,ta- ;, situa5ii-e date, de ce a,ume persoa,a dat2 a de1e,it 1ictim2. Scopu- 0i,a- a- cercet2rii perso,a-it25ii p2timitu-ui este e-a+orarea m2suri-or de pre;,t;mpi,are care permit a e1ita situa5ii-e 1ictimo/e,eF 9.190.dac2 3tii,5e-e <uridico " pe,a-e, ;, particu-ar crimi,o-o/ia, studia72 crimi,a-itatea, atu,ci 1ictimo-o/ia este chemat2 s2 studie7e o a-t2 parte a- ace-uia3i 0e,ome, " 1ictimitatea.
9.2. Co,ceptude 1ictim2 a i,0rac5iu,ii

Co,ceptu- -e/a- de parte 12t2mat2 este de0i,it ;, artico-u- ' C.. a- Re" pu+-icii Mo-do1a, a-i,eatu- 1 3i !: =.artea 12t2mat2 este persoa,a, c2reia i s" a prici,uit pri, i,0rac5iu,e o dau,2 mora-2, 0i7ic2 sau materia-2. Recu,oa3" terea ca parte 12t2mat2 se 0ace pri,tr"o ordo,a,52 dat2 de persoa,a care e0ectuea72 cercetarea pe,a-2, de a,chetatoru- pe,a-, de <udec2tor sau pri,tr" o ;,cheiere a i,sta,5ei de <udecat2=. 4e0i,i5ii-e crimi,o-o/ice (1ictimo-o/ice) de 1ictim2 a i,0rac5iu,ii, de re" /u-2, au u, co,5i,ut mai -ar/ comparati1 cu co,cepte-e <uridico " pe,a- de persoa,2 12t2mat2 ori procesu- pe,a- de parte 12t2mat2. 4e0i,irea crimi,o" -o/ic2 ;, se,s mai -ar/ a 1ictimei este determi,at2 de ;,s23i speci0icu- a+or" d2rii crimi,o-o/ice (cercetarea crimi,a-it25ii rea-e) 3i scopu- 3tii,5ei respecti1e (e-a+orarea 3i rea-i7area m2suri-or de pre1e,ire adec1ate situa5iei rea-e), -at2 de ce pe,tru i,1esti/a5ii-e 1ictimo-o/ice su,t accepta+i-e (;, depe,de,52 de sarci,i-e puse) at;t p2r5i-e 12t2mate ;, se,su- -imitat procesua- pe,a- (e-e repre7i,t2 tota-itatea cea mai e>act2, aute,tic2 3i accesi+i-2 pe,tru cercetare), 1ictime-e -ate,te, re-e1ate ;, co,seci,5a chestio,2rii socio-o/ice a popu-a5iei, precum 3i a-te cate/orii de 1ictime, dac2 e>ist2 criterii aute,tice pe,tru
2#0
ide,ti0icarea -or ;,tr"o ast0e- de ca-itate. 4ar ;, toate ca7uri-e este ,ecesar de sta+i-it, dac2 o+iectu- cercet2rii 1ictimo-o/ice su,t 1ictime a-e i,0rac5iu,ii 3i dac2 poate 0i urm2rit, ;, +a7a acestui o+iect, procesu- tra,s0orm2rii directe sau i,directe a persoa,ei ;, 1ictim2, adic2 1ictimi7area!1 . %,ii autori propu, de0i,i5ii 1ictimo-o/ice de 1ictim2 a i,0rac5iu,ii mai -imitate chiar dec;t ,o5iu,ea -e/a-2 de parte 12t2mat2. Ast0e-, R;+a-sEaia 8.Ia. co,sider2 c2 1ictim2 e/e persoa,a 0i7ic2, c2reia i s"a prici,uit, ;, urma ate,tatu-ui crimi,a-, =rPdOu,2 0i7ic2, mora-2 sau materia-2, recu,oscut2 ast0e- pri0t"Me,ti,5a de co,dam,are r2mas2 de0i,iti12!1). I, acest ca7 ;, a0ara cercet2ri-or 1ictimo-o/ice se a0-2 1ictime-e care au decedat ;, urma i,0rac5iu,ii (a-i,eatu- ' art. ' C.. a- Repu+-icii Mo-do1a), 1ictime-e -ate,te, p2r5i-e 12t2mate care au 0ost ast0e- recu,oscute pri, ordo,a,5a dat2 de persoa,a care e0ectuea72 cercetarea pe,a-2 sau de a,chetatoru- pe,a-, dar ,"au 0ost co,0irmate pri, se,ti,5a <udiciar2 ;, -e/2tur2 cu c-asarea cau7ei (de e>emp-u, ;, -e/2tur2 cu moartea ;,1i,uitu-ui) sau suspe,darea cau7ei (de e>emp-u, dac2 ;,1i,uitu- a disp2rut, sustr2/;,du"se de -a urm2rire sau <udecat2, sau c;,d di, a-te moti1e ,u s"a putut sta+i-i, u,de se a0-2 e-), precum 3i a-te cate/orii de 1ictime. %, i,teres teoretic 3i practic deose+it pre7i,t2 de0i,i5ii-e crimi,o-o/ice de 1ictim2 a i,0rac5iu,ii, care au u, se,s mai -ar/. Aceste ,o5iu,i e>ti,d -imite-e 3i di1ersi0ic2 dome,iu- de cercetare a- 1ictimo-o/iei crimi,a-e. Ma<oritatea de0i,i5ii-or respecti1e su,t 0ormu-ate ;, +a7a co,cep5iei pri,ci pa-e a 1ictimo-o/iei crimi,a-e: i,0rac5iu,i 02r2 1ictime ,u e>ist2, cum ,u e>ist2 e-e 3i 02r2 i,0ractor (;, se,s <uridico " pe,a-). 4e e>emp-u: Ga,s 1o, Ge,tr/=kcMsrder00=c-! 1ictima e<;e.<V.ast0e-Nde,persoa,2, care o+iecti1 a su portat ;,c2-carea u,ui a,umit drept ap2rat de ordi,ea -e/a-2 3i care (per" soS2)percepe =#kas00e; de ;,c2-care cu ,emu-5umire sau su0eri,52. ;, opi,ia a:Stem-u1Tot"e>tStO== 1ictime co-ecti1e 3i a+stracte: /rupuri-e socia-e, socie tatea, or;,duirea socia-2, statu-, sistemu- de drept 3i chiar rea-i7area proce su-ui :-miperatie!DD"8-^Sch .. scrie c2 1ictima ;, se,su- 3tii,5e-or crimi,a-e este persoa,a 0i7ic2 ori <uridic2 c2reia i3"a -e7at u, a,umit drept, ap2rat de sistemu- de<irept!20:==== , `N"d,.
?paGL P@B., riomepneeuiue om npecmyn"iemia$$$ op$ cit$, p. )!")#. !1) .tiSa,+?Lasi B.P@, 6 onoeH#)npaeoeoe, y onoUH#)npoueccyan<noe u euKmuMono unecKoe noH!mue nompneeme o II I@paB?BeaeGGe, 19 #, N\ &, p. 122. Ge,ti/ G. 1o,. 4as 8er+reche, II. Eer Elinquent im Qri==der Um8eltbra=t, Ber-i," *otti,/e, " Geide-+er/, 19#2 [ 4as ?p0er a-s ei, 6-eme,t der %mCe-t (0ii,0tes Buch " s. &#!"!1!)F The criminal and his victim ) studies in the socio<iology o= crime$ NeC Ga1er, 19'), cit. de ?paGL P@B., op$ cit, p. )0.
!20
.aasch, A., Qrund pro<leme der Dictimologie$ 4iss. Mi,ster, 19#!, p. '"!, cit de ?paGL P@B., op$ cit$, p. )0.
2#1
> Sa1a,tu- rus .o-u+i,sEii 8.I. co,sider2 c2 1ictim2 a i,0rac5iu,ii poate 0i Jmorice om care a suportat o dau,2 mora-2, 0i7ic2 ori materia-2 ca re7u-tat a- ( l ac5iu,ii i-e/a-e, i,di0ere,t de 0aptu-, a 0ost sau ,u a 0ost recu,oscut ;, ordi,i ,ea sta+i-it2 de -e/e ca parte 12t2mat2 a acestei i,0rac5iu,i. Cu a-te cu1i,te, 1ictima este o ,o5iu,e 1ictimo-o/ic2, iar partea 12t2mat2 " o ,o5iu,e <uri". dico" procesua-2!21. %, co,cept uti- pe,tru e-a+orarea, or/a,i7area 3i rea-i7area i,1esti/a5ii" -or 1ictimo-o/ice este 0ormu-at de Ara,E @.8., care scrie c2 1ictima, ;, se,s 1ictimo-o/ic, este persoa,a ori comu,itatea uma,2 ;, orice 0orm2 de i,te" /rare, c2reia direct ori i,direct i s"a cau7at o dau,2 pri, i,0rac5iu,e. !22 A3adar, de0i,i5ii-e crimi,o-o/ice me,5io,ate, precum 3i mu-te a-te de0i,i5ii de 1ictim2 a i,0rac5iu,ii, propuse ;, -iteratura de specia-itate, repre7i,t2 di1erse a+ord2ri a-e pro+-emei respecti1e. Ast0e-, 1ictima e tratat2 sau ,umai ca persoa,2 0i7ic2, sau este e1ide,5iat aspectu- ei <uridic, sau mome,tu- psiho" -o/ic etc. :otu3i, ;, +a7a a,a-i7ei di1erse-or de0i,i5ii de 1ictim2 a i,0rac5iu" ,ii, pot 0i deduse urm2toare-e tr2s2turi caracteristice co,ceptu-ui respecti1: 9.191.'icti& a infraciunii poate fi at.t persoana fi-ic c.t i cea juri( dic> 8)98@)'icti& poate fi persoana" creia" direct ori indirect" i s"a cau-at o daun prin infraciune> 8)98A)'icti&ele pot fi relevate sau latente> 8)98B)'icti&ele pot fi &ateriale sau ne&ateriale (abstracte!) I, co,te>tu- acestor idei, me,5io,2m de0i,i5ia propus2 de Sch,eider G. P., care co,sider2 c2 1ictim2 poate 0i o oarecare persoa,2, or/a,i7a5ie, societate, stat ori or;,duirea i,ter,a5io,a-2. 8ictime a-e i,0rac5iu,ii pot de1e,i 3i mem" +rii 0ami-iei ce-ui omor;t sau persoa,e-e, c2rora, ;, timpu- particip2rii -a cur" marea i,0rac5iu,ii ori acord2rii de a<utor po-i5iei, pri, i,0rac5iu,e, -i s"a cau7at o pa/u+2. Bi,e;,5e-es c2 3i ;,su3i i,0ractoru- poate de1e,i 1ictim2, dar poate s2 se ;,tOmp-e ca 1ictima s2 0ie ,emateria-2, a+stract2 (societatea, ;, speciaeco,omia ei, sau statu-).!2& Autoru- co,0er2 co,ceptu-ui de 1ictim2 o accep5iu,e prea -ar/2. Ast0e- de de0i,i5ii ,u pot 0i uti-i7ate ;, cadru- cercet2ri-or 3tii,5i0ice, precum 3i -a so-u5io,area ;, practic2 a pro+-eme-or 1ictimi72rii. ? de0i,i5ie acceptat2 a conceptului de victi& ar fi orice persoan u&an care sufer" direct sau indirect" consecinele fi-ice" &ateriale sau &orale ale unei aciuni sai inaciuni cri&inaleG@B) 6ste o de0i,i5ie care i,troduce o serie de e-eme,te pre5ioase pe,tru o ;,5e-e/ere mai +u,2 a 0o,"
,o<iB#,GCL,0t B.G. op$ cit$, p. !0. ?paGL PI.B., op$ cit$, p. )!. %-GattAep :.G., op$ cit$, p. &!0. Ia,cu :2,2sescu, op$ cit$, p. 19&.
@/@
du-ui pro+-emei, preci7;,d pe -;,/2 co,seci,5e-e directe 3i pe ce-e i,directe, pe -;,/2 co,seci,5e-e 0i7ice, materia-e 3i pe ce-e mora-e, adesea mu-t mai importa,te dec;t prime-e. Art.- a- =4ec-ara5iei pri,cipii-or 0u,dame,ta-e a-e <usti5iei pri1i,d 1icti" me-e i,0rac5iu,ii 3i a+u7u-ui de putere= adoptat2 de Asam+-eea *e,era-2 a ?N% -a 29.11.19)!, desem,ea72 ;, ca-itate de victi&e persoanele" crora Ie(a fost cau-at un prejudiciu" inclu-.nd le-iunile corporale sau pagube &orale" suferine e&oionale" pagube &ateriale sau li&itarea esenial a drepturilor lor funda&entale) Art. 2 stipu-ea72, c2 persoana poate fi considerat victi&" indiferent de faptul" dac a fost stabilit" reinut" supus justiiei fptuitorul" precu& i indiferent de relaia de rudenie .ntre victi& i infractor)
9.&. C-asi0icarea 3i tipo-o/ia 1ictime-or

6-a+orarea co,ceptu-ui 1ictimo-o/ic de 1ictim2 a i,0rac5iu,ii repre7i,t2 o premis2 pe,tru c-asi0icarea 3i tipi7area 1ictime-or ;, ca-itate de su+iec5i ,u ,umai ai raporturi-or <uridice, dar 3i a a-tor re-a5ii socia-e. .ro+-eme-e c-asi" 0ic2rii 3i e-a+or2rii tipo-o/ii-or 1ictime-or su,t deose+it de comp-icate. ;," cerc2ri-e respecti1e se -o1esc de o mu-5ime de di0icu-t25i care pot 0i sistema" ti7ate ast0e-: 9.19!.marea di1ersitate a i,0rac5iu,i-or 3i, ;, co,seci,52, a cate/orii-or de 1ictimeF 9.19#.practic, 1ictime-e apar5i,, chiar dac2 cu po,deri di0erite, tuturor cate/orii-or de 1aria+i-e: 1;rsta, se>, pre/2tire socio"pro0esio,a-2, pre" /2tire cu-tura-2, ro- status"socia-, ro- status " eco,omic etcF 9.19 .di0ere,5e mari i,teri,di1idua-e ;, /rupuri-e de 1ictime ;, ceea ce pri" 1e3te respo,sa+i-it25i-e 3i ro-u- <ucat ;, comiterea i,0rac5iu,ii!2!. ? c-asi0icare 1ictima-2 ri/uros 3tii,5i0ic2 poate co,stitui 3i u, i,strume,t deose+it de uti- pe,tru pre1e,irea 1ictimi72rii mu-tor persoa,e. Cu toate pro+-eme-e pe care -e ridic2 1ictima, ,umero3i autori au ;,cercat s2 rea-i7e7e di1erse c-asi0ic2ri, ;, 0u,c5ie de o serie de criterii 3i 1aria+i-e.C-asi0icarea 1ictime-or tre+uie e0ectuat2 ;h +a7a a,umitor temeiuri 3i", corespu,dere cu di0erite pro+-eme ce stau ;, 0a5a i,1esti/a5ii-or 1ictimo-o/ice. I, -iteratura so1ietic2 de specia-itate prima ;,cercare de c-asi0icare a 1ictime-or a 0ost ;,trepri,s2 de Ara,E @.8.!2#:
Mitro0a, N., $dre,/hea 8., Butoi :., 0sihologie "uridic%$ Bucure3ti, 199' p. 2. !2# t.paGL PI.B., CuKmuM#"io uH u e8arnamocm<, 0-BmaGSe, 19 2, p. '1F Idem, riomepneemue om npecmyr8eHUH u npo/9ieM<i coeemcmu eunmuM#9ioeim, 0-BmaGSe, 19 , p. )#.
2#&
1. 8ictima i,0rac5iu,ii poate ser1i o+iectu- studierii di0erite-or discip-i,e a-e cic-u-ui crimi,a-istic, ;, +a7a acestui temei se poate e0ectua o c-asi0icare i,i5ia-2. Ast0e-, despre 1ictim2 se poate 1or+i ca despre u, o+iect de cerce tare a-: dreptu-ui procesua- pe,a-: ca participa,t a- procesu-ui pe,a-F dreptu-ui pe,a-: ;mpre<urare, care se atri+uie -a sem,e-e o+iecti1e a-e compo,e,5ei de i,0rac5iu,eF crimi,o-o/iei: ;, co,te>tu- moti1u-ui de s21;r3ire a i,0rac5iu,iiF crimi,a-isticii: este -e/at cu pro+-eme-e procedee-or tacticeF medici,ii <udiciare: o+iect a- e>perti7ei medico"-e/a-e. Importa,5a c-asi0ic2rii me,5io,ate pe,tru 1ictimo-o/ie este c2 d2 posi+i-itatea de a depista di, discip-i,e-e date ceea ce r2m;,e ,ecercetatF o ast0e- de c-asi0icare permite a acumu-a 3i ;,tru,i date r27-e5e despre 1ictime, care se co,5i, ;, di1erse discip-i,e. 2. 6ste deose+it de importa,t2 c-asi0icarea 1ictime-or ;, depe,de,52 de sem,e-e i,0rac5iu,i-or care au cau7at pre<udiciu. @a +a7a acestei c-asi0ic2ri s"ar putea pu,e, ;, primu- r;,d, i,0rac5iu,i-e care"s u,ite pri,tr"u, o+iect u,ic comu,: 1ictime-e i,0rac5iu,i-or se>ua-eF 1ictime-e i,0rac5iu,i-or co,tra propriet25iiF 1ictime-e accide,te-or rutiere, etc. Nu mai pu5i, importa,t2 este cercetarea perso,a-it25ii 3i a comporta" me,tu-ui 1ictimei i,0rac5iu,i-or ;, parte " omor i,te,5io,at, escrocherie, -e7iu,i corpora-e /ra1e, 1io-, sustra/eri etc. &. @a +a7a c-asi0ic2rii pot 0i puse 3i u,e-e tr2s2turi a-e -aturii su+iecti1e a compo,e,5ei de i,0rac5iu,e. Ast0e- deose+im 1ictime dup2..0orma 1i,o125iei sau moti1u- i,0rac5iu,ii. =.ot= a1ea importa,52 3i cercet2ri-e 1ictimo-o/ice a-e 1ictime-or c-asi0icate ;, +a7a tr2s2turi-or a-tor e-eme,te a-e compo,e,5ei de i,0rac5iu,e. 4e e>emp-u, 1ictime a-e i,0rac5iu,i-or de sustra/ere s21;r3ite ;, pia52, -a /ar2 (-atura o+iecti12)F 1ictime a-e i,0rac5iu,i-or comise de c2tre mi,ori, recidi" 1i3ti (su+iectu- i,0rac5iu,ii). '. %, i,teres sporit pe,tru cercet2ri-e 1ictimo-o/ice pre7i,t2 ace-e i, 0rac5iu,i, -a comiterea c2rora are importa,52 i,terac5iu,ea di,tre i,0ractor 3i 1ictim2. 4e aceea este ,ecesar2 o c-asi0icare specia-2 a 1ictime-or ;, -e/2 tur2 cu atitudi,ea -or 0a52 de i,0ractor. C-asi0icarea dat2 are importa,52 hot2r;toare pe,tru i,1esti/a5ii-e 1ictimo-o/ice. @a +a7a ei su,t puse di1erse -e/2turi socia-e " rude,ia, co,cu+i,a<u-, 1eci,2tatea, re-a5ii-e de ser1iciu, precum 3i re-a5ii de priete,ie, amoroase, osti-e, -ipsa oric2ror -e/2turi, pur 3i simp-u cu,oscu5i.
2#'
C-asi0icarea core-a5ii-or 1ictim2"i,0ractor are ;, mu-te ca7uri importa,52 hot2r;toare 3i -a descoperirea i,0rac5iu,i-or, c2ci sta+i-irea i,0ractoru-ui mer/e ;, -a,5: 1ictim2 " +2,uit " ;,1i,uit. ;, aceast2 situa5ie 1ictimo-o/ia poate ser1i ca u, spri<i, +u, pe,tru crimi,a-istic2. !. ;, scopu- pre;,t;mpi,2rii a,umitor cate/orii de i,0rac5iu,i su,t im porta,te c-asi0ic2ri-e 1ictime-or dup2 o serie de particu-arit25i demo/ra0ice 3i socia-e a-e perso,a-it25ii -or " 1;rsta, se>u-, starea ci1i-2, et,ia, studii-e, pro0esia, /e,u- de acti1itate, 0u,c5ia etc. ;, cadru- acestor c-asi0ic2ri tre+uie e1ide,5iate 1ictime-e care, ;, 1irtutea pro0esiei sau a /e,u-ui de acti1itate, de1i, o+staco-e ;, ca-ea i,0ractori-or. @a aceast2 cate/orie de 1ictime se re0er2 co-a+oratorii or/a,e-or de drept, pa7,icii, co-a+oratorii or/a,e-or de re1i7ie 3i co,tro-, casierii, +usi,essma,ii, ta>i3tii, <ur,a-i3tii. ;, acest co, te>t, u, i,teres deose+it pre7i,t2 c-asi0icarea 1ictime-or omoru-ui -a co ma,d2, caracteristic2 52rii ,oastre.!2 Cercetarea 1ictimo-o/ic2 a acti1it25ii acestor persoa,e este uti-2 pe,tru e-a+orarea ;, +a72 3tii,5i0ic2 a m2suri-or tactice psiho-o/ice 3i teh,ice de asi/urare a securit25ii acestora. Me,5io,2m, de aseme,ea, c2 ;, c-asi0ic2ri-e demo/ra0ice este uti-2 e1ide,5ierea 3i a,a -i7a pro0u,d2 a u,or ast0e- de cate/orii 1u-,era+i-e cum su,t mi,orii (copiii mici, ado-esce,5ii), persoa,e-e de 1;rst2 ;,ai,tat2, 0emei-e. #. @a c-asi0icarea 1ictime-or su,t importa,te, de aseme,ea, particu-arit2 5i-e mora-"psiho-o/ice a-e perso,a-it25ii -or. Credu-itatea e>a/erat2, a/resi" "cY 1itatea, des0r;u- se>ua-, predispu,erea de a co,suma a-coo-, -2comia, despo tismu- ;, raport cu apropia5ii, su+a-ter,ii 3i a-te tr2s2turi ,e/ati1e a-e perso ,a-it25ii 1ictimei determi,2, ;,tr"o m2sur2 oarecare, comportame,tu- ei, co,tri+ui,d u,eori -a crearea situa5iei 1ictimo/e,e. .e de a-t2 parte, a3a tr2 s2turi de caracter ca spiritu- de pre1edere, cump2tarea, sta+i-itatea mora-2, pre/2tirea 0i7ic2 +u,2, dimpotri12, pot curma s21;r3irea i,0rac5iu,ii 3i chiar pre1e,i ate,tatu- -a etapa pre/2tirii. ;,sem,2tatea 1ictimo-o/ic2 a c-asi0ic2rii respecti1e spore3te atu,ci c;,d a,umite ca-it25i mora-e sau psiho-o/ice a-e perso,a-it25ii 1ictimei au deter" mi,at modu- 3i 0orma comiterii i,0rac5iu,ii ori au 0ost u, prete>t ,emi<-ocit a- ate,tatu-ui crimi,a-. I,0ractorii iau ;, co,siderare ce repre7i,t2 pri, si,e 1ictima se-ectat2 de d;,3ii 3i determi,2 ca-it25i-e acesteia, care pot 0i uti-i" 7ate!2). 4e e>emp-u, des0r;u- ori -ipsa de e>perie,52 a 1ictimei su,t -uate ;, co,sidera5ie de c2tre i,0ractor -a determi,area 0ormei, -ocu-ui 3i timpu-ui s21;r3irii i,0rac5iu,ii se>ua-eF -2comia 3i ;,0-2c2rarea persoa,ei 12t2mate
*-adchi *h., Dictimitatea 4n raport cu omorul la comand% 4n >epu<lica Moldova I Crimi,a-itatea or/a,i7at2 3i eco,omia te,e+roas2 ;, Rep-u+-ica Mo-do1a, Co,0eri,5a 3tii,5i0ico" practic2 repu+-ica,2 (2# 0e+ruarie 1999), Chi3i,2u, 6d. ARC, 1999, p. 9#"9). .iiBMaG 9F$ B., CuKtnuM#9ioe8iecKue ?paKmop<i u npo?p8iahmuKa npecmynnenuu, sGeGGGrpa0-, 19 !, p. 9!.
2#!
su,t ;,cadrate ;, ;,s23i teh,ica comiterii escrocheriei. Ast0e-, Mi,sEaia 8.S. co,sider2 c2 su+aprecierea ca-it25i-or perso,a-it25ii ,u co,tri+uie -a ;,-2tura" rea cau7e-or 3i co,di5ii-or s21;r3irii i,0rac5iu,i-or 3i -a des21;r3irea eticii socia-e. Aceast2 circumsta,52 ,u tre+uie sc2pat2 di, 1edere -a so-u5io,area dosare-or pe,a-e!29. 6ste ,ecesar de a supu,e u,ui studiu 1ictimo-o/ic specia- 1ictime-e =ati" pice=: 1ictime-e ima/i,are, adic2 care simu-ea72, persoa,e-e 12t2mate de +u,2 1oie (de e>emp-u, raportu- se>ua- cu o persoa,2 care ,u a ;mp-i,it 3ais" pre7ece a,i sau e0ectuarea i-e/a-2 a a1ortu-ui) 3i a-te 1ictime di, aceast2 cate" /orie.!&0 Ca-it25i-e perso,a-it25ii 1ictimei se ma,i0est2, de re/u-2, pri, comporta" me,tu- ei. 4e aceea ce-e mai mu-te c-asi0ic2ri iau ;, ate,5ie criteriu- pri1i,d /radude imp-icare 3i de respo,sa+i-itate a- 1ictime-or ;, comiterea i,0rac5i" u,ii. Ast0e-, Me,de-soh, (19!#) di0ere,5ia72 urm2toare-e cate/orii: 1. com" p-et i,oce,tF 2. a1;,d o 1i,o125ie mi,or2F &. -a 0e- de 1i,o1at ca 3i i,0racto" ru-F '. mai 1i,o1at dec;t i,0ractoru-F !. cemai 1i,o1at, respo,sa+i-itate to" ta-2 ;, comiterea i,0rac5iu,iiF #. simu-a,t sau co,0a+u-ator.!&1 Aceast2 c-asi" 0icare 0o-ose3te practic o sca-2 /radat2 pri1itoare -a r2spu,derea ce re1i,e ce-or doi =parte,eri= ai cup-u-ui pe,a- pri1i,d comiterea i,0rac5iu,ii. @a o e>tremitate a ei se a0-2 ,e1i,o125ia iar -a cea-a-t2, ;,trea/a respo,sa+i-itate a 1ictimei. C-asi0ic2ri a,a-o/ice au 0ost propuse de aseme,ea de Aattah (19# ), @am+or, (19#)) She-eB (19 9) etc !&2. Acumu-area, sistemati7area 3i c-asi0icarea i,0orma5iei 1ictimo-o/ice e>" ti,de dome,iu- de cercetare, o0er2 ,oi posi+i-it25i i,1esti/a5ii-or crimi,o-o" /ice 3i totodat2 ,ecesit2 per0ectarea sistemu-ui de c-asi0icare a 1ictime-or. ;, +a7a 1ariate-or c-asi0ic2ri di0ere,5iate, de re/u-2, dup2 u, si,/ur i,dicator, 0rec1e,t se purcede -a e-a+orarea de tipo-o/ii a-e 1ictime-or, adic2 sta+i-irea 1ictime-or tipice caracteri7ate de o serie de i,dici. Ast0e-, Ga,s 1o, Ge,ti/, uti-i7;,d drept criterii 0actorii psiho-o/ici, +io-o/ici 3i socia-i, co,turea72 treispre7ece cate/orii de 1ictime:!&& 1) 1ictime ,e1;rst,iceF 2) 0emei-e ca 1ictim2F &) 1;rst,iciiF ') co,sumatorii de a-coo- 3i de stupe0ia,teF !) imi" /ra,5iiF #) mi,orit25i-e et,iceF ) i,di1i7ii ,orma-i, dar cu o i,te-i/e,52 re" dus2F )) i,di1i7ii (temporar) deprima5iF 9) i,di1i7ii achi7iti1iF 10) i,di1i7ii
MGGCLaa B.C., 9luHH#cni< nomepneeuie o u ee KpuMimo"io imecK#e 3nanenue I ,o>ep,eBiiiGG ?: ,pec:Bruremi0-, B<ia0-GB?C:?L, 19 ', p. )'.
?paGL P-.B., riomepneeiuue $$$ op$ cit$, p. )). Mitro0a, N. 3. a., op$ cit$, p. 2. I<idem, p. 2" &. !&& Apu,d 3i adaptat de Bo/da, :., S;,tea I., &nali a psihologic% a victimei$ >olul ei in procesul "udiciar, M. I., Ser1. editoria- 3i ci,emato/ra0ic, Bucure3ti, 19)), p. '1"'!.
2##
destr2+2-a5i 3i des0r;,a5iF 11) i,di1i7ii si,/uratici 3i cu =i,ima 7dro+it2=F 12) chi,uitoriiF 1&) i,di1i7ii =+-oca5i= 3i cei =,esupu3i=. %,a di,tre tipo-o/ii-e ce-e mai 1a-oroase 3i mai uti-e di, pu,ct de 1edere 3tii,5i0ic este cea a -ui Stephe, Scha0er (19 )!&'. Ao-osi,d drept criterii de +a72 /radude participare 3i de r2spu,dere a- 1ictimei, autoru- di0ere,5ia72 urm2toare-e 3apte tipuri de 1ictime: 1) 1ictime care a,terior 0aptu-ui i,0rac" 5io,a- ,u au a1ut ,ici o -e/2tur2 cu 02pta3u-F 2) 1ictime pro1ocatoareF &) 1ictime care precipit2 dec-a,3area ac5iu,ii r2u02c2toru-uiF ') 1ictime s-a+e su+ aspect +io-o/icF !) 1ictime s-a+e su+ aspect socia-F #) 1ictime auto1ictimi7a,teF ) 1ictime po-itice. ;, scopu- e-a+or2rii m2suri-or specia-e 3i i,di1idua-e de pro0i-a>ie 1ictimo-o/ic2, o importa,52 mu-t mai mare au tipologiile victi&elor" carac( teristice anu&itor categorii de infraciuni) Iipurile respective repre( -int .&binri ale trsturilor specifice ale personalitii i co&porta( &entului victi&eiGAG) Sisteme-e de c-asi0icare e-a+orate, de di0eri5i specia-i3ti, co,5i, mu-te e-eme,te comu,e, care se modi0ic2 3i apoi se /rupea72 ;, di0erite com+i,a" 5ii. C-asi0ic2ri-e stau -a +a7a ,ecesit25i-or practice actua-e a-e cercet2ri-or 1ictimo-o/ice. C-asi0ic2ri-e 3i tipo-o/ii-e reu3ite duc -a apari5ia u,or ,o5iu,i, di, care pot 0i co,stituite teorii de perspecti12.
9.'. 8ictimi7are 3i 1ictimitate

.re1e,irea 1ictimo-o/ic2 este orie,tat2 asupra procese-or 3i 0actori-or 1ictimo/e,i. Compo,e,te-e o+iectu-ui pro0i-a>iei su,t 1ictimi7area 3i 1ictimitatea, ca ,o5iu,i de +a72 cu care operea72 1ictimo-o/ia. 'icti&i-area este procesu- de tra,s0ormare a u,ei persoa,e sau comu" ,it25i uma,e ;, 1ictima i,0rac5iu,ii 3i re7u-tatu- acestui proces!T#. A3adar, 1ictimi7area este, ;, primu- r;,d, procesul de transfor&are a unei per( soane sau a unei co&uniti u&ane .n victi& a infraciunii> ;, a- doi-ea r;,d, 1ictimi7area este re-ultatul total al infraciunilor co&ise) Cea de"a doua sem,i0ica5ie a co,ceptu-ui este uti-i7at2 mai a-es ;, cadru- cercet2ri-or
Scha0er S.s Dictimology, Resto, .u+-. Comp. Resto,, 8ir/i,ia, 19 , cit. deMitro0a,N., 3a., op$ cit$, p. " ). MGG+L?BCLG0- :.M., I-oSera0i<io &.?., CuKmuM#9io unecmH npocpu"ia!muKa u 3adanu y o"ioenou nommuKU e apepe 7op<7u c msutcKUMu Hacu"i<cmeeHH<iMu npecmynneHUimu I BGL:GM?Pio,iGecLGe ,poS<ieMti #op+#ti c ,pec:B,Goc:tio, GpLBrcL, 19)), p. ! "!), :ap>aL?BCLG0- A.0-., CuKmuM#no uHecKaa KnaccutpuKaiFua nomepnee8u! om npecmynnevuu, coeepiuaeM<i! e cHpepe ceMeuH#)/panH<i! omnouieHuit II I-o:ep,eBiiiGG ?: ,pec>BrmeGG0-, :ap>B, 19) , p. !'"!), *-adchi *h., Interac1iunea victim%)in=rcator la s%vir;irea omorurilor premeditate II @e/ea 3i 1ia5a, ,r. 11, 199 , p. &2F etc. _t>paGL P-.B., I9omepneeuiue $$$ op$ cit$, p. 10 .
2#
1ictimo-o/ice cu caracter statistic. Ast0e-, 1ictimi7area se caracteri7ea72 pri, tr2s2turi ca,titati1e 3i ca-itati1e a-e tota-it25ii mem+ri-or societ25ii sau 0ami-iei care au de1e,it 1ictime a-e i,0rac5iu,i-or. 8ictimi7area poate 0i ca-" cu-at2 pri, m2rimi a+so-ute sau re-ati1e. .ri, urmare, ima/i,ea /e,era-2 a 1ictimi72rii este de 0apt ima/i,ea /e,era-2 1ictimo-o/ic2 a crimi,a-it25ii caracteri7at2 pri, prisma date-or despre persoa,e-e 12t2mate, timpu-, -ocu-, modu- de 1ictimi7are a acestora. I,0-ue,5;,d asupra 0actori-or 1ictimi72rii, societatea o poate dimi,ua, ast0e- i,0-ue,5;,d 3i asupra crimi,a-it25ii!& . 8ictimi7area se caracteri7ea72 pri,tr"o structur2 care are importa,52 de si,e st2t2toare pe,tru cu,oa3terea rea-it25ii socia-e. 8ictimi7area este 3i o su+structur2 a crimi,a-it25ii, 02r2 de care caracteri7area acestui 0e,ome, socia- ,u ar 0i dep-i,2. 6>ist2 c;te1a ,i1e-uri a-e 1ictimi72rii. Ast0e-, ;, 1ictimo-o/ia america,2 se disti,/ dou2 ,i1e-uri: 9.19).primarF 9.199.secu,darF @a Ara,E @.8. /2sim urm2toarea de-imitare a 1ictimi72rii dup2 criteriu1ictime-or directe sau i,directe, criteriu- /rupuri-or de 1ictime 0a52 de /e,era-: primu- ,i1e- " 1ictime-e directe a-e i,0rac5iu,ii (,emi<-ocit)F a- doi-ea ,i1e- " 1ictime-e"mem+rii 0ami-iei p2timitu-ui, care au su0erit de 0apt 3i ei (i,0ractoru- 5i,te3te asupra u,ei persoa,e, dar su,t ati,se 3i rude-e ei)F a- trei-ea ,i1e- " 1ictime-e i,0rac5iu,ii de i,0-ue,52 i,direct2 (care ,u"s ;,dreptate ,emi<-ocit asupra -or). Acest ,i1e- apare ca urmare a i,0rac5i" u,i-or ;,dreptate co,tra co-ecti1e-or de mu,c2, ;,trepri,deri-or 3i or/a" ,i7a5ii-orF a- patru-ea ,i1e- " popu-a5ia u,ei re/iu,i ca 1ictim2 (i,0rac5iu,i-e eco-o/ice: po-uarea mediu-ui ;,co,<ur2tor)!T). %, aspect de cercetare a- 1ictimo-o/iei ;- co,stituie pro+-ema 1ictimi72rii -ate,te " 0actor, care poate, pe de o parte, s2 determi,e /raduate,5iei asupra crimei, pe de a-t2 parte, s2 co,tri+uie ;,tr"o a,umit2 m2sur2 -a sta+i-irea dime,siu,i-or crimi,a-it25ii rea-e. Aceast2 circumsta,52 are o importa,52 deose+it2 -a a,a-i7a situa5iei crimi,o/e,o"1ictimo/e,e, precum 3i -a e-a+orarea m2suri-or e0icie,te de pre1e,ire. Cercet2ri-e rea-i7ate au ar2tat c2 -a sat ,i1e-u- 1ictimi72rii -ate,te este mai ;,a-t dec;t -a sat. @a /e,era-, 1ictime-e pot 0i di1i7ate ;, trei /rupe:
Gm,aL?B CM, op$cit$, p. 1)&. ?paGL PI.B., op$ cit$, p. 110.
2#)
9.200.coi,teresate ;, comu,icarea date-orF 9.201.i,di0ere,teF 9.202.coi,teresate ;, ascu,derea i,0orma5iei pri1itor -a a/resiu,ea suportat2. @a sat su,t mai acce,tuate 1ictime-e ce se atri+uie -a /rupe-e doi 3i trei. Moti1e-e ,ecomu,ic2rii su,t mu-tip-e: teama r27+u,2rii, ru3i,ea, ,e;,crede" rea ;, or/a,e-e de drept re0eritor -a descoperirea r2u02c2toru-ui, ,edori,5a de a pierde timpu- etc. ;, +a7a i,1esti/a5ii-or ;,trepri,se s"au co,statat urm2toare-e deose+iri a-e 1ictimi72rii s2te3ti 3i ur+a,e: dac2 -a sat mai des de1i, 1ictime a-e ate,tate-or de 1io-e,52 0emei-e, atu,ci -a ora3 " +2r+a5iiF mi,orii de -a sat ate,tea72 asupra rude-or mai rar dec;t mi,orii de -a ora3F -a sat ti,erii ate,tea72 mai des asupra ,ecu,oscu5i-or dec;t persoa,e-e ;, 1;rst2F -a sat persoa,e-e ;, etate de1i, 1ictime a-e i,0rac5iu,ii de 1io-e,52 mai des dec;t -a ora3F ;, -oca-it25i-e rura-e, mai des dec;t -a ora3, 1ictime a-e crimi,a-it25ii de 1io-e,52 de1i, so5ii, rude-e, 1eci,ii, co,cu+i,ii etc. 8ictimi7area s2teasc2, ;,tr"o m2sur2 mai mare dec;t -a ora3, re0-ect2 structura socia-"demo/ra0ic2 a -oca-it25ii. 4e r;,d cu aceasta, persoa,e-e cu studii de -a sat su,t supuse 1io-e,5ei mai rar dec;t ce-e de -a ora3. .articu-arit25i-e 1ictimi72rii s2te3ti, precum 3i a-e crimi,a-it25ii su,t determi,ate de speci0icu- modu-ui de trai apopu-a5iei rura-e. Studii-e au ar2tat c2 pe,tru mi/ra,5i este caracteristic ,u ,umai ,i1e-u- ;,a-t a- crimi,a-it25ii, dar 3i a- 1ictimit25ii. Acest 0apt poate 0i e>p-icat pri,tr"o adaptare comp-e>2 -a ,oi-e co,di5ii. Asupra -e/2turii str;,se ;,tre di0icu-t25i-e adapt2rii 3i co,seci,5e-e crimi,o/e,o"1ictimo/e,e ,e i,dic2 urm2torii 0actori: -a ,oii or23e,i, 0o3ti s2te,i (3i i,1ers) ,i1e-ucrimi,o/e, 3i ,i1e-u- 1ictimi72rii este mai ;,a-t dec;t -a -ocuitorii perma,e,5i!&9. Ni1e-u- de 1ictimi7are repre7i,t2 ,um2ru- de 1ictime de pe u, a,umit te" ritoriu, e>iste,te -a u, mome,t dat, raportat -a ,um2ru- de popu-a5ie de pe teritoriu- respecti1 3i ca-cu-at -a u, a,umit ,um2r de persoa,e. Ni1e-u- de 1ictimi7are este ca-cu-at dup2 urm2toarea 0ormu-2!'0: L1 e (8[.)d6 u,de: 8 " ,um2ru- de 1ictimeF . " ,um2ru- popu-a5ieiF 6 " u,itatea de m2sur2 (u, a,umit ,um2r de persoa,e).
&a#pGGCLGi- r., ropodcKa! u cen<cuan euKmuMU3ai?uaA c!odcmeo u pa3"mtun II BGL:GM?Pio,iGecLGe ,poS<ieMBi #op+#C c ,peerB,G?C:i>L>, GpLBrcL, 19)), p. 1!"22. [ZS
8. Bu<or, ?. Be<a,, S. Casia,, S. I-ie, op$ cit$ p.'!.
2#9
I,de>u- 1ictimi72rii poate 0i ca-cu-at: dup2 1;rst2F dup2 ,i1e-u- studii-orF dup2 /rupuri-e socia-e, etc. 6stimarea crimi,o-o/ic2 a perso,a-it25ii 3i comportame,tu-ui 1ictimei ;, scopu- c-ari0ic2rii meca,ismu-ui i,0rac5iu,ii 3i per0ect2rii direc5iei 1ictimo-o/ice de pro0i-a>ie, este i,diso-u+i- -e/at2 de elaborarea teoretic a conceptului de victi&itate sau vulnerabilitate victi&al sporit) %,ii autori de0i,esc aceast2 1u-,era+i-itate 1ictima-2 sporit2 ca 0ii,d determi,at2 doar de a,umite ca-it25i perso,a-e +io0i7ice, psihice ori socia-e. Ast0e-, R;+a-sEaia 8.Ia. de0i,e3te 1ictimitatea ca o caracteristic2 perso,a-2 ce re" pre7i,t2 =capacitatea= sporit2, predespo7i5ia cu,oscut2 a persoa,ei de a de" 1e,i 1ictim2 a ate,tatu-ui crimi,a-!'1. 6a deose+e3te: a) 1ictimitatea ca u, a,sam+-u de tr2s2turi socia-"psiho-o/ice a-e perso,a-it25ii, determi,at2 de particu-arit25i-e socia-i72rii u-timeiF +) 1ictimitatea pro0esio,a-2 sau deter" mi,at2 de ro-u- socia- a- persoa,eiF c) 1ictimitatea etati12 ca particu-aritate +io0i7ic2 a perso,a-it25iiF d) =1ictimitatea pato-o/ic2= ca urmare a st2rii pa" to-o/ice a persoa,ei!'2. ;, de0i,i5ia respecti12 ,u se i,dic2 asupra compor" tame,tu-ui 1ictimei, pri, care ea a pro1ocat sau a u3urat s21;r3irea 0aptei socia- pericu-oase, acesta 0ii,d u, e-eme,t importa,t de -e/2tur2 ;,tre per" soa,a 12t2mat2 3i i,0rac5iu,e. ? opi,ie a,a-o/ic2 pri1i,d pro+-ema 1i7at2 are 3i Lo,o1a-o1 8... care deose+e3te 1ictimitatea psiho-o/ico"perso,a-2 sau perso,a-2 3i 1ictimitatea determi,at2 de ro-u- socia- a- persoa,ei!'T. Me,de-soh, B. propu,e co,ceptude =pote,5ia- de recepti1itate 1icti" ma-2=, care ;,seam,2 /radude 1u-,era+i-itate 1ictima-2 a u,ui i,di1id, acesta 0ii,d co,di5io,at de o mu-5ime de 0actori, precum: 1;rsta, se>u-, aspectu- +io" co,stitu5io,a-, pre/2tirea socio"cu-tura-2, V.I., caracteristici psiho"comporta" me,ta-e. 4e e>emp-u, ,e/-i<e,5a, super0icia-itatea, e>a/erarea eu-ui etc. pot core-a cu 1a-ori crescute a-e ,i1e-u-ui 1u-,era+i-it25ii 1ictima-e!''. ;, aceast2 de0i,i5ie autoru- e,umera 0actorii perso,a-i care determi,2 /radude 1u-,era+i-itate 1ictima-2 a persoa,e-or, e1ide,5ii,d ;, mod specia-, spre deo" se+ire de ,o5iu,i-e me,5io,ate, caracteristici-e -or psiho"comportame,ta-e.
.tiSa<i+CLaa C$=l$, CuKmuM#"ioeunecKue uccmdoecmua e cucme"ue KpimuHono unecKou pa3pa7omKii npo/BieM npoHpu"iaKmuKii npecmy8ieHuu HecoeepmeHH#9iemHu! II Bo,poc+i #op+#+i c ,pec:Brmoc:+L), Bu,. &&, MocLBa, 19)0, p. &2. !'2 .+iSa<:+CLM BPI. # euKmuM#9io uteCK#M nanpae"ieHUU npoHpu,iaKinuKU npecmyrmocmu HecoeepmeHH#9iemHu!$ II BGL:GM?PiorGG G ,po(()GPiaL:GLG ,paB?GapBmeGGG, GpLBrcL. 19 9, p. #)"#9. !'& LoG?Ba,oB B.,., CuKmuMH#cm< u ee npoHpu"iaK$muKa II B,L:GM?PiorGMecL,e ,po#,eM+i #op+#+i c ,peciB,G?C:+L), GpLBrcL, 19)2, p. 2!"2#.
#44
Mitro0a, N. 3.a., op$ cit$, p. 0.
270
Me,5io,2m, de aseme,ea, c2 respecti1u- co,cept de0i,e3te 1ictimitatea doar ca 0e,ome, pote,5ia-. Mitro0a, N. co,sider2 c2 /radude 1u-,era+i-itate 1ictima-2 poate 0i preci7at pri, i,termediu- a dou2 cate/orii de 0actori: a) per" so,a-iF +) situa5io,a-i!'!. A3adar, ,o5iu,i-e a,a-i7ate de0i,esc 1ictimitatea (/radu- sporit a- 1u-,era+i-it25ii 1ictima-e) ca o ;,su3ire (capacitate), de re/u-2, pote,5ia-2, determi,at2 ,umai de a,umite particu-arit25i perso,a-e a-e i,di1i" 7i-or sau ,umai de 0actori situa5io,a-i e>ter,i. Ri1ma, 4.8. co,sider2 c2 1ictimitatea ,u tre+uie de0i,it2 ca o capacitate sporit2 a persoa,ei de a 0i 1ictimi7at2. 8ictimitatea i,di1idua-2 este starea de 1u-,era+i-itate a u,ei a,umite persoa,e, determi,at2 de e>iste,5a crimi,a-it25ii, care se ma,i0est2 pri, capacitatea o+iecti12 caracteristic2 per" soa,ei (dar ,u 0ata-2) de a de1e,i 1ictim2 a i,0rac5iu,ii. Aceast2 1u-,era+i" -itate poate 0i rea-i7at2 sau pote,5ia-2, ;, depe,de,52 de predispo7i5ii-e o+i" ecti1e 3i su+iecti1e!'#. :otu3i, ;, opi,ia ,oastr2, 1ictimitatea este 1u-,era+i-itatea sporit2 a u,or persoa,e, cercetarea 1ictimo-o/ic2 a c2rora o0er2 ,oi perspecti1e pe,tru pre1e,irea 3i com+aterea crimi,a-it25ii. Co,sider2m c2 1ictimitatea e deter" mi,at2 de i,terac5iu,ea ;,tre a,umite ca-it25i a-e perso,a-it25ii 3i co,di5ii-e e>ter,e. Nu satis0ace comp-et aceasta co,di5ie ,ici co,ceptupropus de .o-u+i,sEii 8.I. care de0i,e3te 1ictimitatea ca o ;,su3ire a u,ei persoa,e co,crete determi,at2 de ca-it25i-e ei socia-e, psiho-o/ice 3i +io0i7ice (ori de a,sam+-u- -or), care co,tri+uie ;,tr"o situa5ie co,cret2 de 1ia52 -a crearea co,di5ii-or ;, care apare posi+i-itatea de a cau7a acestei persoa,e o dau,2 pri, ac5iu,i i-e/a-e. 8ictimitatea i,di1idu-ui co,cret repre7i,t2 pri, si,e capacitatea -ui pote,5ia-2 de a se pome,i ;, ro-u- de 1ictim2 a i,0rac5iu,ii !' . 4eci, autoru- co,sider2 1ictimitatea o capacitate pote,5ia-2 sporit2 a i,di1i" du-ui de a de1e,i 1ictim2 a i,0rac5iu,ii, determi,at2 ;, e>c-usi1itate de ca" -it25i-e -ui su+iecti1e. Aactori-or e>ter,i -i se acord2 ro-u- de rea-i7atori ai 1ictimit25ii pote,5ia-e. ;, opi,ia ,oastr2, conceptul de victi&itate poate 0i 0ormu-at ;, +a7a urm2toare-or idei ese,5ia-e: 8)@:A)victi&itatea este o capacitate" stare de vulnerabilitate victi&al sporit a unei anu&ite persoane sau co&uniti u&ane> 8)@:B)victi&itatea este deter&inat de interaciunea anu&itor factori personali i e,teriori> 8)@:G)victi&itatea poate fi potenial sau reali-at>
I<idem, p. 1. !'# .CBMaG 0-.B., # HeKomop<i! no8unua! KpimuHan<Hou emmuM#9io uu II BmcrGM?PiorG" ,ecLGe ,poS<ieM+i SoptSti c ,pec:B,G?C:tio, G.LP:CL, 19)2, p. 22. ,o<iB#,GCLG0i B. G., op$ cit$, p. &'.
@E9
victi&itatea nu are un caracter fatal) ;, co,te>tu- ce-or me,5io,ate, co,sider2m c2 este optima- co,ceptupropus de Ara,E @.8.: =;m+i,area 0actori-or o+iecti1i 3i su+iecti1i 3i i," terac5iu,ea -or i,0-ue,5ea72 asupra =capacit25ii= u,ei sau a-tei persoa,ei de a de1e,i 1ictim2 a i,0rac5iu,ii. A,ume aceast2 capacitate sporit2 a i,di1idu-ui de a de1e,i, ;, 1irtutea u,ui 3ir de ca-it25i spiritua-e 3i 0i7ice, ;, a,umite circumsta,5e o+iecti1e, =5i,t2=, a ate,tate-or crimi,a-e se ,ume3te 1ictimitate. 8ictimitatea ,u se ma,i0est2 ;,totdeau,a -a 0e-, pe,tru u,a 3i aceea3i persoa,2 ;, circumsta,5e di0erite sau pe,tru di0erite persoa,e ;, cir" cumsta,5e simi-are=!'). Cu toate c2 opi,ii-e autori-or asupra pro+-emei 1i7ate di0er2 ese,5ia-, ma<oritatea -or recu,osc c2 u,e-e persoa,e se caracteri7ea72 pri,tr"o 1u-,e" ra+i-itate 1ictima-2 sporit2 ;, raport cu a,umite cate/orii de i,0rac5iu,i, care poate 0i pote,5ia-2 sau rea-i7at2. Cercetarea teoretic2 a pro+-emei respecti1e este o premis2 pe,tru rea-i7area practic2 a urm2toare-or direc5ii: a) reducerea /radu-ui de r2sp;,dire a 1ictimit25ii ;, societateF +) reducerea 1ictimit25ii pote,5ia-e perso,a-e a cet25e,i-or co,cre5iF c) pre1e,irea 1ictimit25ii repetate.
B)
9.!. .erso,a-itatea 3i comportame,tu- 1ictimei ;, meca,ismuactu-ui i,0rac5io,aApari5ia 1ictimo-o/iei este o m2rturie o+iecti12 a studierii perso,a-it25ii 3i comportame,tu-ui 1ictimei i,0rac5iu,ii, a c2ror importa,52 este 12dit2. 8ictima se ma,i0est2 di0erit ;, ca7u- i,0rac5iu,ii. .ri,tre 1ictime ;,t;-,im: a/resi1e " care pro1oac2 comiterea i,0rac5iu,iiF pasi1e " care ,u dau ripost2 a/resoru-ui, de3i au posi+i-itateaF ;,cre7ute ;, si,e 3i care demo,strea72 o ,e;,5e-e/ere tota-2 a perico-u-ui. Su,t 3i 1ictime, care, practic, ,u"s capa+i-e s2 se apere. :oate aceste 1ictime, ;,tr"u, 0e- sau a-tu-, i,di0ere,t de dori,5a -or, co,tri+uie -a comiterea i,0rac5iu,ii. %rmea72, deci, ca perso,a-itatea 3i comportame,tu- 1ictimei s2 0ie cu,oscute ;, deta-iu pe,tru or/a,i7area pro" 0i-a>iei 1ictimo-o/ice. ;,c2 ;, a,u- 192# america,u- A.A--e,, co,siderat ;,0ii,52toru1ictimo-o/iei!'9, a su+-i,iat importa,5a studierii perso,a-it25ii 3i comporta" me,tu-ui 1ictimei pe,tru corecta cercetare a i,0rac5iu,ii. 4e1i,e tot mai 1erosimi- 0aptu- c2, dac2 se 1or cu,oa3te =ca,dida5ii posi+i-i= ;, 1ictime, adic2 care au o predispo7i5ie de a de1e,i ;, a,umite co,di5ii 1ictime, se 1a putea e0ectua -ucru- de pro0i-a>ie corespu,72tor. Su+-ii,d importa,5a ma<or2 a perso,a-it25ii p2r5ii 12t2mate -a crearea si" tua5iei 1ictimo/e,e, ,u admitem e>iste,5a u,or =1ictime ;,,2scute=, dar
c0rpaGL PI.B., .9omepneemuu$$$ op$ cit$, p. 10)"109. ,o<iB#GGCLG0t B.G., op$ cit$, p. 12.
272
sus5i,em opi,ia c2 pe parcursu- 1ie5ii u,e-e persoa,e pot c2p2ta a,umite tr2s2turi 0i7ice, psihice 3i socia-e datorit2 c2rora e-e pot 0i predispuse a de" 1e,i ;, a,umite co,di5ii 1ictime a-e i,0rac5iu,i-or. A3a de e>emp-u: a,umite de0ecte 0i7ice sau a-te a,oma-ii, i,capacitatea sau /radu- i,su0icie,t de pre" /2tire pe,tru autoap2rare, 0armecu- e>terioru-ui, particu-arit25i-e psiho-o" /ice, starea materia-2 3i 0i,a,ciar2 a 1ictime-or, etc. A,a-i7a comport2rii 1ictime-or di, di0erite cate/orii de i,0rac5iu,i ;, si" tua5ii-e precrimi,a-e, precum 3i ;, mome,tu- i,cide,tu-ui do1ede3te c2 u, ,um2r e,orm de persoa,e 12t2mate se caracteri7ea72 pri, tr2s2turi ,e/ati1e cum su,t: caracteru- cert2re5, amoru- propriu 0oarte se,si+i-, irasci+i-itatea, e/oismu-, a1iditatea, de/rada,ta mora-2, -ipsa de 1oi,52, etc. Aceste tr2s2turi a-e perso,a-it25ii co,tri+uie -a de71o-tarea 1i7iu,i-or 3i dori,5e-or ,e/ati1e, care, -a r;,du- -or, i,te,si0ic2 ma,ieri-e proaste, ,e0a1ora+i-e a-e comport2rii persoa,ei, s-2+esc autoco,tro-u- 3i reduc spiritu- ei autocritic. Su+iec5ii cu particu-arit25i ,e/ati1e a-e perso,a-it25ii au o pro+a+i-itate mai mare de a comite ac5iu,i imprude,te sau chiar pro1ocatoare, care ;, a,umite co,di5ii pot s2 /e,ere7e ate,tatucrimi,a- asupra -or. A3adar, p;,2 a se ma,i0esta ;, ac5iu,i 1o-iti1e co,crete, comportame,tupersoa,ei 12t2mate este mode-at ;, co,3tii,5a ei. 8ictima ;, co,0ormitate cu idea-uri-e, co,cep5ii-e, orie,t2ri-e 3i a-te ca-it25i a-e perso,a-it25ii ei estimea72 ;mpre<ur2ri-e, ;3i sta+i-e3te ;, mod co,3tie,t scopu- ac5iu,i-or proprii, prime3te deci7ia de a3i `;,02ptui i,te,5ii-e, de a se a+5i,e temporar ori, ;, /e,era-, de a re,u,5a -a rea-i7area -or. Ac5iu,i-e mode-ate ;, co,3tii,5a pote,5ia-ei 1ictime ser1esc ca +a72 pe,tru comportame,tu- ei ,e/ati1 sau po7iti1. .erso,a-itatea 1ictimei ,u tre+uie ,umaidec;t s2 ;,tru,easc2 ;,trea/a /am2 de particu-arit25i ,e/ati1e me,5io,ate, mai a-es c2 pe,tru persoa,e-e 12t2mate a-e a,umitor cate/orii de i,0rac5iu,i su,t caracteristice tr2s2turi ,e/ati1e speci0ice. 4e aseme,ea este importa,t s2 su+-i,iem c2 1u-,era+i" -itatea 1ictima-2 sporit2 poate 0i determi,at2 ,u ,umai de particu-arit25i-e ,e/ati1e a-e perso,a-it25ii, dar 3i de 0u,c5ii-e ei socia-e, statutu-, etc. =%,eori o a,umit2 persoa,2 poate a1ea o 1u-,era+i-itate 1ictima-2 sporit2, 02r2 1reu, prete>t a,ume, ,umai datorit2 ro-u-ui socia-, de e>emp-u, ;,casator, pa7,ic, dru<i,ar, ori ca urmare a statutu-ui s2u, chiar ,eco,3tie,ti7at, ;, procesu- de omor i,te,5io,at a ,ou",2scu5i-or!!0=. Ast0e-, <uristu- po-o,e7 B. Go-Bst co,sider2 c2 u,e-e persoa,e, ;, 0u,c5ie de particu-arit25i-e -or, parc2 ar 0i predesti,ate s2 de1i,2 1ictime a-e omoruri-or 3i aceast2 predesti,a5ie poate 0i at;t cu 1i,o125ie c;t 3i 02r2 1i,o125ie, at;t i,di1idua-2 c;t 3i /e,erat2 de aparte,e,5a -a u, a,umit /rup socia-. 8ictime cu o =predispo7i5ie i,di1idu" a-2= su,t persoa,e-e care 0ac a+u7 de +2uturi spirtoase, prostituate-e, precum
?paGL PI.B., op$ cit$, p. 22.
27"
3i a1e,turierii cu o comportare imperti,e,t2, ,ere5i,ut2, etc. =*rupu- pre" desti,a5iei 02r2 1i,o125ie= i,c-ude u, cerc -ar/ de persoa,e care de1i, 1ic" time a-e omoruri-or datorit2 statutu-ui -or socio"pro0esio,a- " ta>imetri3tii, casierii, e>peditorii, po-i5i3tii, etc. %,eori 1ictime a-e i,0rac5iu,i-or pot de1e,i persoa,e-e, care di, a,umite moti1e su,t =;mpo12r2toare= pe,tru i,0ractor, iar omoru- este pe,tru u-timuu, mi<-oc de a se eschi1a de -a ;,dep-i,irea o+-i/a5ii-or 0a52 de e-e. 4e e>emp-u, ;, ca-itate de 1ictim2 pot 0i persoa,e-e +o-,a1e 3i de 1;rst2 ;,ai," tat2, ,ou",2scu5ii, u,u- di, so5i, su+iec5ii 0a52 de care i,0ractoru- este dator cu sume de +a,i, etc.!!1 Studii,d comportame,tu- 1ictimei ;, di0erite re-a5ii, de re/u-2, o+ser12m c2 ;,tre perso,a-itatea 3i comportame,tu- 1ictimei e>ist2 o -e/2tur2 i,diso-u+i-2. Comportame,tu- repre7i,t2 a,sam+-u- ma,i0est2ri-or o+iecti1e a-e i,di" 1idu-ui pri, care se e>teriori7ea72 1ia5a psihic2F moda-itatea de a ac5io,a ;, a,umite ;mpre<ur2ri sau situa5ii. .erso,a-itatea, ;, specia- ca-it25i-e ei psiho-o/ice, co,stituie ;, ace-a3i timp 3i premisa 3i re7u-tatu- acti1it25ii i,di1idu-ui. Co,5i,utu- psiho-o/ic i,ter, a- comportame,tu-ui se tra,s0orm2 ;, ca-it25i sta+i-e a-e perso,a-it25ii, iar ca-it25i-e perso,a-it25ii, -a r;,du- -or, se ma,i0est2 ;, comportame,t. Ast" 0e-, cercet2ri-e au demo,strat c2 perso,a-itatea 1ictimei caracteri7at2 ,e/ati1 3i comportame,tu- ei amora- deseori su,t -e/ate cu cau7area pre<udicii-or i,terese-or acesteea: 0ie c2 a 0ost a-eas2 ca o+iect a- a/resiu,ii, sau a co,tri" +uit ;, a-t mod -a deru-area crimei. Reciprocitatea 3i i,terdepe,de,5a perso" ,a-it25ii 3i comportame,tu-ui ,e/ati1 a- 1ictimei p;,2 -a i,0rac5iu,e 3i di,a" mica meca,ismu-ui psiho-o/ic respecti1 se poate urm2ri pe +a7a e>emp-e-or de ma,i0estare a tr2s2turi-or psiho-o/ico"mora-e a-e 1ictime-or omoruri-or, -e7iu,i-or corpora-e, 1io-uri-or, care au 0ost comise ;, -e/2tur2 cu compor" tame,tu- 1ictimei. 4omi,a,te dup2 importa,52 3i i,te,sitate su,t co,side" rate urm2toare-e ca-it25i a-e 1ictime-or: a/resi1itatea, despotismu-, a+u7u- de a-coo-, ,esocia+i-itatea, des0r;u- se>ua-, etc. Mu-te di, aceste ca-it25i deter" mi,2 comiterea di0erite-or ac5iu,i crimi,a-e ;mpotri1a 1ictime-or.!!2 A/resi1itatea caracteristic2 1ictime-or se ma,i0est2 ;, circumsta,5e 0a1o" ra+i-e ;, raport cu orice persoa,2, i,c-usi1 di, cercu- apropia5i-or 1ictimei. 8ictime-e care posed2 aceast2 ca-itate au su0erit de pe urma i,0rac5iu,i-or comise de persoa,e str2i,e, precum 3i ca re7u-tat a- co,0-icte-or 0ami-ia-e. 8ictima caracteri7at2 pri, despotism, de re/u-2, ,u i,tr2 ;, co,0-ict cu str2i,ii 3i este o persoa,2 ,ecura<oas2, +-;,d2, se supu,e u3or te,siu,ii psi"
Ko<i+ic: B., 0o"i< nomepneeiueao e coeep8emtu y/uucme$ II :ocB[iapc:B? G ,paB? Hs 11(22!), c. ' , rio<itma, BapuiaBa, 19 1, cit de AG:?GGG I?. M, op$ cit$, p. # . !!2 MGGCLas B.C., yao"ioeH#)npaeoaou u HpaecmeeHH#)nc8co"io utecKuii acneianu euKinuMono uu II CoBercLoe rocBaapc>B? G ,paB?, Na ,19)!, p. )")#.
274
ho-o/ice. Se ma,i0est2 ca tira, ,umai 0a52 de mem+rii 0ami-iei, 0a52 de cei apropia5i. 4espotismu- ;, re-a5ii-e cu cei apropia5i ,u e o+-i/atoriu s2 se ma,i0este pri, i7+uc,iri a/resi1e, de3i despo5ii ;i terori7ea72 pe cei apropi" a5i. 4espotismu- se poate e>prima pri, atitudi,ea proast2, pri, +at<ocur2, -e" 7area ci,stei, o,oarei 3i dem,it25ii etc. 8ictime-e ,esocia+i-e su,t i,i5iatorii tuturor co,0-icte-or posi+i-e di, ca" u7e ,e;,sem,ate. 6-e su,t i,i5iatorii discu5ii-or ,epriete,oase, a certuri-or, ;,totdeau,a spri<i,2 co,0-icte-e i7+uc,ite. 4e7m25u- se>ua- 3i destr2+2-area -a a-e/erea cu,oscu5i-or pot pro1oca i,0rac5iu,i de 1io-, omor, 12t2m2ri corpora-e. Arec1e,5a a+u7u-ui de a-coo-, de1e,i,d o ,ecesitate, duce -a ;,c2-carea ,orme-or de co,duit2 socia-2, -as2 ampre,ta asupra perso,a-it25ii. Acest 1iciu atra/e a-te-e: ,e;,dep-i,irea o+-i/a5ii-or 0a52 de 0ami-ie, c2utarea mi<" -oace-or sup-ime,tare pe,tru +2utur2, ;,/ustarea cercu-ui de i,terese. Acest comportame,t schim+2 atitudi,ea societ25ii 0a52 de persoa,a respecti12, iar su+iectu- ;3i ;,chipuie c2 ,u su,t estimate -a <usta 1a-oare posi+i-it25i-e sa-e, 0apt ce"i tre7e3te ,emu-5umirea, ;i 7dru,ci,2 credi,5a ;, proprii-e 0or5e. 8ictime a-e i,0rac5iu,i-or de 12t2mare a i,te/rit25ii corpora-e, ;, cea mai mare parte, su,t persoa,e-e predispuse -a co,sumu- a-coo-u-ui. Cercet2ri-e medica-e mu-tip-e au sta+i-it c2 a-coo-u- i,0-ue,5ea72 ;, mod di0erit asupra sistemu-ui ,er1osDce,tra-. @a u,e-e persoa,e are -oc 0r;,area acti1it25ii, e-e 0ii,d supuse 0urtu-ui, <a0u-ui. A0-;,du"se ;, stare de ,eputi,52, e-e ,u opu, re7iste,52, su,t pasi1e " pri, aceasta determi,O,d posi+i-itatea sporit2 de comitere a crime-or ;mpotri1a -or. A-te persoa,e, dimpotri12, ;,cep a se comporta a/resi1, percep;,d acut ce-e spuse ;, adresa -or, pot ;,cepe cearta de -a orice m2ru,5i3. Aceste persoa,e su,t predispuse a de1e,i 1ictime a-e i,0rac5iu,i-or de 12t2mare a i,te/rit25ii corpora-e. 6-e dispu,, ;,tr"o a,umit2 m2sur2, de 1ictimitate perso,a-2 care se e>prim2 ;, posi+i-itatea de a =co," tri+ui= -a apari5ia crime-or, pri, modu- de comportame,t, u3urO,d sau i,te,si0ic;,d comiterea i,0rac5iu,ii!!&. Cercet2ri-e 1ictimo-o/ice rea-i7ate au sta+i-it c2 comportame,tu- 1icti" mei poate a1ea u, ro- di0erit ;, meca,ismu- i,0rac5iu,ii !!'. Comportame,tuprei,0rac5io,a- a- 1ictimei poate .&piedicaJ s21;r3irea i,0rac5iu,iiF poate 0i
.e,euLaa A.PI., CuKmuM#no uneCKoe uc"iedoeanue meBiecn<i! noepe!demi4i u Ysuna nomepneeiue oY II BGL:GM?PiorGiecLGe ,poS<ieM+i #op+#+i c ,pec:B,,oC:+io, GpLBrcL, 19)), p. #&" 2. !!' ?paGL PI.B,, op. cit.F I:o<iBSGGCLGG B.G., op$ cit$N G?M?L?G?B B.A., tlomepneeuiuu KCIK 39ieMetim cumyayuu coeepiuenuH npecmy8ieHU=t II ,o:ep,eBum0i ?: ,pec:B,<ieGGG, B<ia0-GB?C:?L, 19 ', p. 1#0"1#9, MGGCLaa B.C., #mpui=amen<Hoe noeedemie nomepneeiue o ) odna U3 Kame opuu euKmuMono uu II C?B. AocBTapC:B? G ,paB?, 19)0, P8e F .+i#a<i+CLM BP9., Cuna nomepneeiue o u y o"ioenan omeemcmeeHHocni< II ,poS,eiu+i ,oB+iiueGG0- &(c)(P)eL:GBG0C:G #op+#+i c ,pec:B,Goc:+io, GpLBrcL, 19)&, p. '9"!9F etc.
2 !
neutral" adic2 ,u 0a1ori7ea72 3i ,u ;mpiedic2 comiterea crimeiF poate u3ura s21;r3irea i,0rac5iu,ii, a1;,d u, caracter ,eate,t, ,epre1272tor, risca,t sau u3uratic 3i poate provoca crima, 0ii,d u, prete>t, adic2 /e,er;,d moti1u- 3i scopu- comiterii ei. %,ii autori sus5i, c2 atu,ci c;,d comportame,tu- 1icti" mei poart2 u, caracter pro1ocator, adic2 are u, impact ese,5ia- asupra per" so,a-it25ii i,0ractoru-ui, poate 0i estimat drept cau72 a i,0rac5iu,ii. Ast0e-, Co,sta,ti, A-orea scrie: =;,sem,2tatea crimi,o-o/ic2 a 0actori-or e>ter,i o+iecti1i co,st2 ;, aceea, c2 ei pot a1ea ro-u- de cau7e ce determi,2 su+iec" tu- -a s21;r3irea i,0rac5iu,ii, sau de co,di5ii 0a1ora+i-e pe,tru rea-i7area i," te,5iei crimi,a-e, ori ;, s0;r3it, de 0actori ce re5i,, ;,/reuia72 ori chiarDe>c-ud posi+i-itatea comiterii i,0rac5iu,ii.=!!! ;, +a7a caracteristicii socia-e, mora-e 3i <uridice, comportame,tu- per" soa,ei 12t2mate poate 0i di0ere,5iat ;,: a) po-itiv" de e>emp-u ;,dep-i,irea de c2tre 1ictim2 a ;,datoriri-or de ser1iciu sau o+3te3ti, persoa,a care ap2r2 ordi,ea pu+-ic2F +) neutral" adic2 ,u merit2 ,ici apreciere po7iti12 3i ,ici ,e/ati12F c) a&oral> d! ilegal" care ;,ca-c2 ordi,ea de drept, dar ,u are ca" racter i,0rac5io,a-F e) infracional) ;, primu- ca7 r2spu,derea pe,a-2 a su+iectu-ui, care a cau7at o dau,2 persoa,ei 12t2mate, de re/u-2, se i,te,si" 0ic2, iar ;, u-time-e trei ca7uri, de re/u-2, este ate,uat2, p;,2 -a re0u7u- totade a recu,oa3te prici,uirea dau,ei =p2r5ii 12t2mate= ca i,0rac5iu,e. ;, ca7u" ri-e c;,d comportame,tu- 1ictimei poart2 u, caracter i,0rac5io,a- este a+or" dat2 pro+-ema r2spu,derii pe,a-e a ;,s23i =p2r5ii 12t2mate=. .erso,a-itatea 3i comportame,tu- 1ictimei au importa,52 -a i,crimi,area 0apte-or 3i i,di1idua-i7area pedepsei pe,a-e. @e/is-a5ia pe,a-2 ;, 1i/oare co,5i,e ,orme ;, structura c2rora su,t i,c-use sem,e care caracteri7ea72 persoa,a 12t2mat2 3i comportame,tu- acesteea: 9.20#.particu-arit25i a-e perso,a-it25ii 1ictimei 3i statutu-ui s2u (0emeie, +2r" +at, mi,or, 0u,c5io,ar, cet25ea,, martor etc)F 9.20 .comportame,tu- 1ictimei (-icit, i-icit etc)F 9.20).starea 1ictimei -a mome,tu- s21;r3irii i,0rac5iu,ii (,eputi,cioas2, pericu-oas2 pe,tru 1ia52)F 9.209.re-a5ii-e ;,tre 1ictim2 3i i,0ractor (rude, ser1iciu etc). 4eoarece tr2s2turi-e ce caracteri7ea72 persoa,a 12t2mat2 di, -e/ea pe" ,a-2 ;, 1i/oare su,t ,umeroase 3i 1ariate, este ra5io,a- de a -e c-asi0ica. .ro" 0esoru- 4a/he-i ..S. (19 ')!!# propu,e urm2toarea c-asi0icare:
?<iop0- L.G., Ha3HaneHue HaKa3dHUIt c ytemoM npuiuH coeepiueHH# o npecmynnemtn$ LGiiiGG&B, @%>GGGua, 19)0, p. . 0-are<i+ ,.C, Tlomepneeuiuu e coeemcK#M y o9ioeH#M npaee II ri?:ep,eBuiG0i ?: ,pec:B,<iemi;i, B<ra,GB?C:?L, 19 ', p. 2&.
9.210.:r2s2turi-e caracteristice perso,a-it25ii 1ictimei: a) 0i7ice, +) socia-eF 9.211.:r2s2turi-e ce 1i7ea72 starea 1ictimeiF 9.212.:r2s2turi-e ce caracteri7ea72 comportame,tu-ui 1ictimei: a) -e/a-, +) i-e/a- (de1ia,t), c) =acordu-= 1ictimei 3i persoa,a 12t2mat2 ;3i cau7ea72 si,/ur2 dau,aF 9.21&.:r2s2turi-e ce caracteri7ea72 re-a5ii-e reciproce di,tre 1ictim2 3i 1i,o1atF 9.21'.:r2s2turi-e ce caracteri7ea72 dau,a prici,uit2 1ictimei: a) 0i7ic2, +) materia-2, c) mora-2. 6-ucid;,d ro-u- 3i -ocu- sem,e-or ,umite, tre+uie acce,tuat2 importa,5a -or -a sta+i-irea co,di5ii-or 3i -imite-or r2spu,derii 3i pedepsei pe,a-e. Ceri,5a de a -ua ;, co,siderare date-e pri1i,d perso,a-itatea 3i comportame,tu1ictimei -a sta+i-irea pedepsei 02ptuitoru-ui este c-ar e>primat2 ;, -e/e. Arti" co-u- & a- Codu-ui pe,a-, pri,tre circumsta,5e-e ate,ua,te -a sta+i-irea pe" depsei, a i,c-us 3i s21;r3irea i,0rac5iu,ii su+ i,0-ue,5a u,ei puter,ice 0r2m;,t2ri su0-ete3ti, pro1ocate de ac5iu,i-e i-e/a-e a-e p2r5ii 12t2mateF ca urmare a ap2r2rii ;mpotri1a u,ui atac socia- pericu-os chiar dac2 au 0ost dep23ite -imite-e -e/itimei ap2r2ri. ;, 1i7iu,ea ,oastr2 este ,ecesar a com" p-eta art. & C. a- Repu+-icii Mo-do1a cu o circumsta,52 ate,ua,t2, sup-i" me,tar2 " =comportame,tu- i-e/a- sau amora- a- 1ictimei care a pro1ocat i,0rac5iu,ea=. ;, ace-a3i timp caracteristici-e 1ictimo-o/ice a-e i,0rac5iu,ii pot m2rturisi despre perico-u- socia- sporit a- i,0ractoru-ui. Circumsta,5e-e care a/ra1ea72 r2spu,derea 02ptuitoru-ui su,t pre127ute de artico-u- &), pct. !F #F 11 Cod pe,a- (s21;r3irea i,0rac5iu,ii 0a52 de u, copi-, +2tr;,, sau de o persoa,2 care se a0-2 ;, stare de ,eputi,52 de a se ap2ra, persoa,a care ap2r2 ordi,ea pu+-ic2 etc). ;, +a7a cercet2rii perso,a-it25ii, comportame,tu-ui 1ictimei 3i re-a5iei ei cu i,0ractoru- ;, di0erite situa5ii 1ictimo/e,e, putem e-a+ora tipo-o/ii a-e 1ictime-or 3i m2suri de i,0-ue,52 educati12 3i o0i-actic2 asupra tipuri-or res" pecti1e de 1ictime pote,5ia-e a-e i,0rac5iu,i-or. Situa5ia 1ictimo/e,2 apare ;, -e/2tur2 cu particu-arit25i-e perso,a-it25ii 3i comportame,tu-ui 1ictimei 3i creea72 prime<dia prici,uirii u,ei a,umite dau,e persoa,ei 12t2mate pote," 5ia-e, ;, scopu- cercet2rii pro0u,de a ;,tre/u-ui -a,5 cau7a- a- 1ictimi72rii, situa5ia 1ictimo/e,2 poate cupri,de 3i procesu- 0orm2rii -a u,e-e persoa,e a ca-it25i-or i,di1idua-e, datorit2 c2rora e-e pot de1e,i sau au de1e,it 1ictime. .e,tru cercetarea comp-e>2 a situa5ii-or 1ictimo/e,e este importa,t2 a,a-i7a co,5i,utu-ui -or o+iecti1 " comportame,tu- 1ictimei, e1o-uarea situa5iei ;, timp 3i spa5iu, caracteru- 3i tipu- re-a5iei ;,tre 1ictim2 3i i,0ractor, dar 3i aprecierea su+iecti12 de c2tre persoa,a 12t2mat2 a circumsta,5e-or o+iecti1e
277
" perceperea 3i estimarea situa5iei create de c2tre 1ictim2, orie,tarea ei ;, situa5ie, posi+i-it25i-e opu,erii de re7iste,52 ate,tatu-ui crimi,a-. & Studiu- caracteristici-or 1ictimo-o/ice a-e perso,a-it25ii 3i comporta" me,tu-ui 1ictimei ,u este u, scop ;, si,e, ci +a72 3tii,5i0ic2 pe,tru e-a+ora" rea recoma,d2ri-or de pro0i-a>ie. .erso,a-itatea 3i comportame,tu- 1ictimei se cercetea72 i,te,si1 3i ;, -iteratura crimi,a-istic2 dedicat2 tacticii 3i metodicii cercet2rii i,0rac5iu,i-or ;mpotri1a persoa,ei, i,0rac5iu,i-or co,tra propriet25ii. Se acce,tuea72 im" porta,5a studierii perso,a-it25ii 3i comportame,tu-ui 1ictimei pe,tru 0orma" rea 1ersiu,i-or, sta+i-irea 3i c2utarea i,0ractoru-ui. Se acord2 ate,5ie 3i e-a" +or2rii tacticii de participare a 1ictimei ;, ;,02ptuirea ac5iu,i-or de c2utare ;, cadru- cercet2rii i,0rac5iu,ii.
9.#. C-asi0icarea situa5ii-or 1ictimo/e,e dup2 comportame,tu1ictimei

Cercet2ri-e crimi,o-o/ice a-e situa5ii-or 1ictimo/e,e au co,statat c2 im" pactu- -or asupra perso,a-it25ii i,0ractoru-ui este determi,at mai a-es de comportame,tu- 1ictimei. Cu toate c2 acest comportame,t este 0oarte di1ers dup2 caracteristici-e 3i 0orme-e de ma,i0estare -a s21;r3irea di0erite-or cate" /orii de i,0rac5iu,i, pot 0i re-e1ate a,umite asem2,2ri a-e situa5ii-or 1ictimo/e,e dup2 acest i,dice ;, procesu- comiterii i,0rac5iu,i-or de ace-a3i tip sau chiar de di0erite tipuri. 4e e>emp-u, -a s21;r3irea omoruri-or i,te,5i" o,ate 3i a 12t2m2ri-or i,te,5io,ate /ra1e a-e i,te/rit25ii corpora-e au 0ost sta+i-ite tipuri a,a-o/ice de situa5ii 1ictimo/e,eF studierea situa5ii-or -a co" miterea 1io-uri-or permite e-a+orarea a,umitor tipuri speci0ice acestei i," 0rac5iu,iF etc. I, 0u,c5ie de ;,sem,2tatea crimi,o-o/ic2 a comportame,tu-ui persoa,ei 12t2mate 3i ro-u- ei ;, meca,ismu- i,0rac5iu,ii, ;, -iteratura de specia-itate se propu, mai mu-te c-asi0ic2ri a-e situa5ii-or care au 0a1ori7at prici,uirea u,ui a,umit pre<udiciu 1ictimei. %,a di, ce-e mai simp-e c-asi0ic2ri a 0ost e-a+o" rat2 de 4.A. SoroEotia/hi,a care deose+e3te 1ictime cu comportame,t ori" e,tat ;mpotri1a ate,tatu-ui crimi,a-F 1ictime cu comportame,t ,e/ati1, amora-, risca,t, pro1ocator 3i 1ictime cu comportame,t ,eutra-.!!) ? a-t2 c-asi0icare este propus2 de Iu.M. A,to,ia,, care disti,/e trei ti" puri de situa5ii dup2 comportame,tu- 1ictimei:!!9 1. Situa5ii-e ;, care ac5iu"
*. *-adchii, Ro-u- situa5iei 1ictimo/e,e ;, sistemu- cau7a- a- i,0rac5iu,ii [[ A,a-e-e 3tii,5i0ice a-e %SM, Chi3i,2u, 1999, p. #!" &. !!) CopoL?:,rGGa 9F$ A., CuKmuMono uHec!ue acneKtnu myveHun nuHH#cmu nomepneeuie o II BGL:GM?Piora" tu- s21;r3irii i,0rac5iu,ii. Acestea su,t comport2ri i-e/a-e 3i (sau) amora-eF 2. Situa5ii-e ;, care ac5iu,i-e persoa,ei 12t2mate su,t imprude,te (,eate,te) 3i creea72 ast0e- co,di5ii 0a1ora+i-e pe,0ru s21;r3irea crimeiF &. Situa5ii-e ;, care ac5iu,i-e persoa,ei 12t2mate su,t -e/a-e, dar st;r,esc o comportare i-e" /a-2 di, partea i,0ractoru-ui. .ro0esoru- 4.8. Ri1ma, a e-a+orat o c-asi0icare mai deta-iat2 a situa5ii-or dup2 comportame,tupersoa,ei 12t2mate, deose+i,d ci,ci tipuri:!#0 9.21!.Situa5ii-e cu caracter impu-sio,ai, care o+iecti1 pro1oac2, ;,deam,2 i,0ractoru- -a comiterea i,0rac5iu,ii. ;, ca7 de rea-i7are, e-e se ma,i0est2 ;, ca-itate de prete>t a- s21;r3irii 0aptei socia-me,te pericu-oase. ;, aceste situa5ii comportame,tu- 1ictimei poate a1ea 0orme di1erse: atac, ame,i,5are, <i/,ire (i,su-t2), o0e,s2, umi-ire, pro1ocare, i,sti/are, ru/2mi,te, etcF 9.21#.Situa5ii-e cu caracter impu-sio,ai, ;, care comportame,tupersoa,ei 12t2mate este po7iti1, adic2 ,u este pro1ocator, dar -e/at de ;,dreptarea asupra ei a ac5iu,i-or de 1io-e,52 a-e crimi,a-u-ui. 4e e>emp-u, ac5iu,i-e po-i5istu-ui, care a 0ost 1ictimi7at ;, timpure5i,erii i,0ractoru-ui sau ap2r2rii u,ei persoa,e de ate,tatucrimi,a-F Me,5io,2m c2 terme,u- de =im+o-d= sau =impu-s= este uti-i7at de autor ;,tr"u, se,s mai -ar/ dec;t =prete>tu-= s21;r3irii i,0rac5iu,ii. Ace3ti terme,i coi,cid dup2 se,s ,umai ;, ca7uri-e c;,d =impu-su-= se rea-i7ea72. 4eci, situ" a5ii-e cu caracter impu-sio,ai su,t situa5ii pote,5ia-e, ;, care ,u ,eap2rat poate s2 se comit2 i,0rac5iu,ea. 4e aceea, tipu- de situa5ii, care o+iecti1 ;,deam,2 crimi,a-u-, are u, se,s mai -ar/ dec;t primu- tip di, c-asi0icarea precede,t2, adic2 dec;t situa5ii-e care i,c-ud ;, si,e prete>tu- s21;r3irii i,0rac5iu,ii. 9.21 .Situa5ii-e ;, care comportame,tupersoa,ei 12t2mate, cu toate c2 ,u se ma,i0est2 ca im+o-d, creea72 posi+i-itatea o+iecti12 de comitere a i,0rac5iu,ii. 4e e>emp-u, ac5iu,i-e persoa,ei 12t2mate, care au creat o situa5ie de a1arie a mi<-oace-or de tra,sportF atitudi,ea iert2toare, care permite i,0ractoru-ui s2"3i co,ti,ue acti1itatea crimi,a-2F -ipsa u,ui spirit critic, care 0a1ori7ea72 s21;r3irea escrocherii-or, etcF 9.21).Situa5ii-e de tip ;,chis, ;, care ac5iu,i-e persoa,ei 12t2mate su,t ;,dreptate -a prici,uirea u,ei pa/u+e sie ;,se3i", 02r2 i,ter1e,5ia a-tei persoa,e. 4e e>emp-u, sustra/erea de -a ser1iciu- mi-itar pri, automuti-are, deteriorarea a1erii proprii, etcF 9.219.Situa5ii-e, ;, care comportame,tupersoa,ei 12t2mate este a+so-ut ,eutra-, adic2 ,u are ,ici o i,0-ue,52 asupra comport2rii i,0ractoru-ui 3i prici",uirii dau,ei.
.GBMaG [5.BI op$ cit$, p. 2)"29.
2 9
:ipuri-e sta+i-ite ;, u-time-e dou2 c-asi0ic2ri au 0ost -uate ;, ca-itate de +a72 metodo-o/ic2 -a rea-i7area i,1esti/a5ii-or 1ictimo-o/ice ;, 5ar2, cu e>" cep5ia tipu-ui de situa5ii ;,chise, care ,u este caracteristic cate/orii-or de i,0rac5iu,i cercetate!#1. ;, opi,ia ,oastr2, este ,ecesar2 di0ere,5ierea mai deta-iat2 a tipu-ui de situa5ii care pro1oac2 comiterea i,0rac5iu,ii, ;, mai mu-te su+tipuri. Aceasta se e>p-ic2 pri, po,derea co,sidera+i-2 a tipu-ui respecti1 de situa5ii -a s21;r3irea i,0rac5iu,i-or /ra1e co,tra persoa,ei, pre" cum 3i pri, di1ersitatea mare a 0orme-or de comportame,t ,e/ati1 a- 1icti" mei, /radude i,te,sitate a- ac5iu,i-or ei asupra su+iectu-ui i,0rac5iu,ii, du" rata -or, etc. ;, -iteratura crimi,o-o/ic2 se deose+e3te pro1ocarea acti12 3i pasi12, pre1i7i+i-2 3i impre1i7i+i-2, co,3tie,t2 3i i,co,3tie,t2, de -u,/2 du" rat2 3i spo,ta,2, etc. I,1esti/a5ii-e 1ictimo-o/ice a-e omoruri-or i,te,5io,ate 3i 12t2m2ri-or i,te,5io,ate /ra1e a-e i,te/rit25ii corpora-e, rea-i7ate de autoru- acestui ma" ,ua- 3i date-e pu+-icate ;, -iteratur2!#2 do1edesc, c2 pro1ocarea acti12 este co,statat2 ;, peste 90 -a sut2 di, ca7uri-e de comportame,t ,e/ati1 a- 1icti" me-or, iar pro1ocarea pasi12 doar ;, circa #" f di, ca7uri. 4e aceea, o deo" se+it2 ;,sem,2tate practic2 3i 3tii,5i0ic2 are di0ere,5ierea situa5ii-or create pri, pro1ocarea acti12 di, partea 1ictimei ;, su+tipuri ce se deose+esc dup2 /radu- impactu-ui -or asupra perso,a-it25ii i,0ractoru-ui. A3adar, ;, +a7a idei-or metodo-o/ice me,5io,ate 3i a a,a-i7ei practicii <udiciare di, Repu+-ica Mo-do1a pri1i,d omoruri-e i,te,5io,ate, 12t2m2ri-e i,te,5io,ate /ra1e a-e i,te/rit25ii corpora-e 3i 1io-uri-e, disti,/em patru ti( puri generali-ate de situaii victi&ogene dup co&porta&entul victi( &ei;G & 1) situa5ii-e cu comportame,t pro1ocator a- 1ictimeiF 2) situa5ii-e ;, care 1ictima are u, comportame,t ,eate,t, u3uratic, risca,t, ,epre1272tor, cre;,d co,di5ii o+iecti1e 0a1ora+i-e pe,tru comiterea i,0rac5iu,iiF &) situa5i" i-e ;, care comportame,tu- 1ictimei este po7iti1, dar st;r,e3te o reac5ie ,e" /ati12, u, comportame,t i-e/a- di, partea i,0ractoru-ui F') situa5ii-e cu com" portame,tu- ,eutra- a- persoa,ei 12t2mate. ;, cadru- primu-ui tip de situa5ii am e1ide,5iat situaiile create de o provocare activ a 1ictimei 3i situaiile aprute ca ur&are a unei provocri pasive a persoa,ei 12t2mate. .n funcie de gradul i for&ele provocrilor active a& difereniat tipul respectiv .n trei subtipuri; a) situa5ii cu impact sporitF +) situa5ii cu impact mai pu5i, sporitF c) situa5ii-e ;, care i,i5iati1a ;, procesu- co,0-ictu-ui ,u"i apar5i,e 1ictimei, dar ei ;i re1i,e ro-u- de =cata-i7ator=.
*heor/he *-adchi, Eeterminantele victimologice $$$ op$ cit$, pe -ar/. MGGCLas B.C., Ge,e<i+ A.G., CuKmuM#9io uuecKue ?pctKmop<i u Me!ami3M npecmynH# o noeedenUH$ GpLBrcL, 19)), p. !2. *heor/he *-adchi, op$ cit$, p. '9"!&.
2)0
.ropu,em ;, co,ti,uare o a,a-i72 mai deta-iat2 a tipuri-or 3i su+tipuri-or de situa5ii determi,ate de comportame,tu- 1ictimei. IIPRL I) Situaiile .n care co&porta&entul victi&ei are un caracter provocator" adic2 i,c-ude prete>tu- comiterii i,0rac5iu,ii (1io-e,5a, ame" ,i,5area, o0e,sa, i,su-ta, ;,<osirea, a5;5area, /roso-2,ia, imperti,e,5a, etc.). Acesta este u, comportame,t i-e/a- 3i (sau) amora-. ;, cadru- tipu-ui res" pecti1 deose+im situa5ii determi,ate de pro1ocarea acti12 3i pasi12 a per" soa,ei 12t2mate. 1. Situa5ii-e ;, care comportame,tu- 1ictimei este o pro1ocare acti12 a ate,tatu-ui crimi,a- asupra ei. .ro1ocare acti12 su,t co,siderate ace-e ac5iu,i a-e 1ictime-or care cre" ea72, direct 3i ,emi<-ocit, o prime<die sporit2 pe,tru 1ia5a ori s2,2tatea -or. .roced;,d ast0e-, persoa,a 12t2mat2 crede c2 ,u se e>pu,e perico-u-ui, deoarece ce- pro1ocat, datorit2 statutu-ui socia-, tr2s2turi-or de caracter sau puterii 0i7ice i,su0icie,te, ,u 1a r2spu,de cu 1io-e,52. @a s21;r3irea i,0rac5i" u,i-or ;, 0ami-ie deseori este apreciat2 ero,at reac5ia posi+i-2 a ce-ui, care a de1e,it o+iect a- pro1oc2rii. .ro1ocarea acti12 se deose+e3te dup2 /radu- ei. *radude pro1ocare este determi,at de i,te,sitatea impactu-ui 1ictimei asupra su+iectu-ui i,0rac5iu,ii (comiterea -o1ituri-or sau <i/,irea, /ra1itatea -or)F de caracteru- atitudi,ii su+iecti1e a persoa,ei 12t2mate 0a52 de comportarea ei (prici,uirea i,te," 5io,at2 sau di, imprude,52 a dau,ei, moti1e-e comport2rii)F cu,oa3terea de c2tre 1ictim2 a particu-arit25i-or psihice a-e persoa,ei pro1ocate. I, +a7a re7u-tate-or i,1esti/a5ii-or 1ictimo-o/ice a omoruri-or i,te,5io" ,ate 3i 12t2m2ri-or i,te,5io,ate /ra1e a-e i,te/rit25ii corpora-e pot 0i e1ide," 5iate urm2toare-e trei subtipuri de situaii victi&ogene care di0er2 dup2 /radu- impactu-ui produs de comportame,tu- pro1ocator a- 1ictimei asupra perso,a-it25ii i,0ractoru-ui: 9.220.-itua1iile cu impact sporit$ Su,t situa5ii-e ;, care 1ictima prima a scos ori a ap-icat u,ea-ta uci/2toare sau prima a -o1it ;, procesucertei, prima a recurs -a 1io-e,5a 0i7ic2. 4e e>emp-u: =@a 2) decem+rie 199', ;, <uru- orei 1 00, cet25ea,u- .., ;,so5it de 3ase priete,i, a 1e,it -a cet25ea,u- S. pe,tru so-u5io,area dise,siu,i-or ap2rute ;,tre ei mai" ;,ai,te. @;,/2 u32 S. a 0ost -o1it de .. 3i de u,ii ;,so5itori de"ai -ui. Cet. S. i"a co,1i,s pe =oaspe5i= s2"1 a3tepte ;, curte. ;, acest r2stimp, e- a -uat cu5itu- de +uc2t2rie di, cas2 3i a por,it ;, urma -or. ;, timpu- +2t2ii di, curte, S. a scos cu5itu- 3i 1"a ;,<u,/hiat pe .. ;, re/iu,ea a+domi,a-2, cau7;,du"i -e7iu,i corpora-e /ra1e.!#'= K$PPX$-itua1iile cu impact mai pu1in sporit$
4osaru- pe,a- ,r. 9'')22 !, so-u5io,at de Pudec2toria sectoru-ui Cioca,a, mu,icipiuChi3i,2u.
2)1
8ictima i,i5ia72 cearta, dar se -imitea72 -a ame,i,52ri, i,su-te, umi-ire, a5;5are, etc. 4e e>emp-u: =@a 2) apri-ie 1991, ;, procesu- u,ei certe, ap2rute spo,ta,, cet25ea,u- A., 0ii,d ;, stare de e+rietate, a -o1it"o pe so5ia sa cu cu5itu-, cau7;,du"i -e7iu,i corpora-e /ra1e.!#!= @a tipu- respecti1 de situa5ii su,t atri+uite 3i situa5ii-e cu a-te 0orme de comportame,t a- persoa,ei 12t2mate: distru/erea sau ,imicirea a1erii ce-ui 1i,o1at ori apropia5i-or -ui, 0urtu-, adu-teru-, imperte,e,5a, etc. c) -itua1iile 4n care ini1iativa 4n procesul con=lictului nu)i apar1ine vic) timei, dar ea devine pe parcurs un Ycatali atorY al tension%rii$ A3adar, i,i5iati1a co,0-ictu-ui (certei) apar5i,e 1iitoru-ui i,0ractor, care 0ii,d stimu" -at, a5;5at de persoa,a 12t2mat2, trece -a actu- de 1io-e,52. Aceste situa5ii, de re/u-2, su,t re7u-tatu- acuti72rii, te,sio,2rii re-a5ii-or i,terperso,a-e 0ami-i" a-e, ;,tre rude, priete,i, 1eci,i. 4e e>emp-u: =@a 2 mai 1992, ;, <uru- orei 2100, cet25ea,u- C, ;, stare de e+rietate, a0-at ;, casa mamei sa-e, a i,i5iat o ceart2 ;, +a7a re-a5ii-or te,sio,ate di,tre ei. ;, procesucertei, u-tima a ;," ceput s2"1 <i/,easc2 3i s2"1 ame,i,5e. Ca re7u-tat, C. a ;,ceput s"o -o1easc2 pe mama sa cu m;i,i-e 3i picioare-e, cau7;,du"i 12t2m2ri /ra1e a-e i,te/rit2" 5ii corpora-e ;, urma c2rora ea a decedat=!##. .ro1ocarea acti12 este caracteristic2 3i i,0rac5iu,i-or de 1io-. 6a se ma,i" 0est2 pri, urm2toare-e 0orme de comportame,t a- 1ictime-or: comportarea echi1oc2 a 0emei-orF te,di,5a de a petrece timpu- -i+er ;, cercuri de per" soa,e pu5i, cu,oscuteF acceptarea i,1ita5ii-or di, partea u,or persoa,e pu5i, cu,oscuteF co,sumu-, ;mpreu,2 cu i,0ractoru-, a +2uturi-or spirtoaseF i7o-a" rea cu 1iitoru- 1io-ator ;, casa acestuiaF i,1itarea 1iitoru-ui i,0ractor de c2tre persoa,a 12t2mat2 -a ea acas2F comportarea amora-2F starea erotic2F etc. .ro1ocarea di, partea 0emeii poate 0i 3i i,co,3tie,t2, ca urmare a -ipsei de e>perie,52 sau credu-it25i e>a/erate. @) Situaiile .n care co&porta&entul victi&ei este o provocare pasiv a atentatului cri&inal asupra ei) .ro1ocarea pasi12 este u, re7u-tat a- ,e;,dep-i,irii sistematice de c2tre i,di1id a o+-i/a5iu,i-or sa-e 0a52 de societate, co-e/i, 0ami-ie. Aceste situa5ii au o r2sp;,dire mu-t mai mic2 dec;t pro1oc2ri-e acti1e 3i se ma,i0est2 ;, urm2toare-e 0orme: ,ei,troducerea sistematic2 a +a,i-or ;, +u/etu- 0ami-iei de c2tre persoa,e-e ce 0ac a+u7 de a-coo-, ,u se ocup2 de educa5ia copii-or, care ,u acord2 a<utor p2ri,5i-or +2tr;,i, etc. @a comiterea 1io-uri-or com" portame,tu- pasi1 a- persoa,ei 12t2mate se ma,i0est2 ;, ca7uri-e c;,d ea ,u se ;mpotri1e3te i,te,5ii-or i,time a-e su+iectu-ui i,0rac5iu,ii " ;m+r25i32ri-or, s2rut2ri-or 3i a-tor m;,/;ieri, ce u3urea72 apropierea se>ua-2 0a52 de ea.
4osaru- pe,a- ,r. 91')0#!), so-u5io,at de Pudec2toria sectoru-ui Cioca,a, mu,icipiuChi3i,2u 4osaru- pe,a- ,r. 92''0&!1, so-u5io,at de Pudec2toria Ia-o1e,i.
2)2
IIPRL II) Situaiile .n care co&porta&entul victi&ei are un carac( ter neatent" uuratic" riscant" neprev-tor" cre.nd condiii obiective favorabile pentru co&iterea infraciunii) 4eci, ;, aseme,ea situa5ii com" portarea persoa,ei 12t2mate ,u este pro1ocatoare, ;,s2, datorit2 caracteristi" ci-or me,5io,ate, creea72 circumsta,5e 0a1ora+i-e pe,tru rea-i7area actu-ui crimi,a-. =8ictimi-e ,"au pre127ut, " scrie po-o,e7u- B. Go-Bst, " c2 cu,o3ti,5e-e ;,t;mp-2toare ;, restaura,teF co,sumu- de a-coo- cu persoa,e ;,t;mp-2toare, care au, deseori, o atitudi,e du3m2,oas2 0a52 de e-eF ;,tre5i,erea -e/2turi-or cu u, mediu pericu-osF discu5ii-e si,cere cu di0erite persoa,e despre sume-e mari de +a,i pe care -e de5i, " toate acestea pot a1ea co,seci,5e tra/ice.!# = Ast0e- de situa5ii su,t 0rec1e,te 3i -a cau7area 12t2m2ri-or i,te,5io,ate /ra1e a-e i,te/rit25ii corpora-e: =@a 12 septem+rie 199', ;, <uru- orei 1900, cet25ea,u- *. a 1e,it -a p2ri,5ii s2i de u,de, pri, te-e0o,, a i,i5iat o ceart2 cu so5ia sa. :at2- -ui *. a cerut ca acesta s2 ;,cete7e cearta 3i a ;,cercat s2"i 7mu-/O receptoru-. Ca re7u-tat, *. a -uat pe r;,d dou2 +orca,e de trei -itri, care se a0-au ;, prea<m2, 3i -e"a spart de capu- tat2-ui s2u, prici,ui,du"i -e7i" u,i corpora-e /ra1e=!#). 4eseori aseme,ea situa5ii 1ictimo/e,e pot s2 apar2, c;,d 1ictime-e se a0-2 si,/ure ;, -ocuri i7o-ate, ,oaptea ;, strad2, ;, parc, etc. ;, circumsta," 5e-e de i7o-are, riscu- 1ictimi72rii este mu-t mai sporit pe,tru mi,ori, +2tr;,i, 0emei. 4e e>emp-u: =@a 2! 0e+ruarie 199#, ;, <uru- orei 1& 00, mi,oru- M. se da cu sa,ia ;, parc. Aii,d si,/ur, a 0ost atacat de trei ,ecu,oscu5i, care di, moti1e hu-i/a,ice -"au +2tut, cau7;,du"i 12t2m2ri corpora-e /ra1e=!#9. ;, procese-e pe,a-e i,te,tate pe 1io- su,t co,statate 0oarte mu-te situa5ii c;,d 0emei-e 3i 0ete-e mi,ore, a0-;,du"se, de re/u-2, si,/ure ,oaptea ;, strad2, ;, c;mp, ;, parc sau ;, timpu- 7i-ei ;, -ocuri i7o-ate, su,t 1io-ate. 4e e>emp-u: =@a 10 ,oiem+rie 199#, ,oaptea t;r7iu, patru 0ete se ;,torceau acas2 pe <os de -a o ,u,t2 di, satu- 1eci,, r",u- Nispore,i. Au 0ost a<u,se di, urm2 de u, autoturism, ;, care se a0-a cet25ea,u- M. cu priete,ii s2i. Cet25ea,u- M. a ie3it di, ma3i,2 3i a stri/at 0ete-e, e-e au ;,ceput s2 0u/2, dar u,a di, e-e, mi,ora C, ;, 1;rst2 de 1& a,i, a 0ost pri,s2. M. a dus 0ata ;, c;mp 3i a 1io-at"o, apoi 3i"a satis02cut po0ta se>ua-2 ;, 0orme per1erse. .riete,ii -ui M. ,"au participat -a 1io-=! 0.
K?PIGC: B., op$ cit$, cit. de AG:?GPIG L4.M. op$ cit$, p. #9. 4osaru- pe,a- ,r. 9'')1!)2, so-u5io,at de Pudec2toria sectoru-ui Cioca,a, mu,icipiuChi3i,2u
!#9
4osaru- pe,a- ,r. 9#'20&90, so-u5io,at de Pudec2toria sectoru-ui Bota,ica, mu,icipiuChi3i,2u 4osaru- pe,a- ,r. 9#2')0&), so-u5io,at de :ri+u,a-u- Chi3i,2u
2)&
4eseori, 0ete-e de 1;rsta mi,or2 su,t atrase pri, 1ic-e3u/ ;, -ocuri re-ati1 i7o-ate 3i 1io-ate, de o+icei, ;, /rup: =@a 2& martie 199 , ;, <uru- ore-or 19 00, mi,ora A. ;, 1;rst2 de 1# a,i, a 02cut cu,o3ti,52 ;, strad2 cu 3ase 0-2c2i. S"au p-im+at ;mpreu,2 1reo dou2 ore 3i, ;, <uru- orei PDi, 1iitorii i,0ractori i"au propus 0etei s2 i,tre ;, p2durea di, apropiere pe,tru a se ;,c2-7i -a ru/. I, p2dure A., a 0ost 1io-at2 de cei 3ase i,di1i7i, care i"au cau7at -e7iu,i corpo" ra-e u3oare=! 1. IIPRL III) Situaiile .n care co&porta&entul victi&ei este po-itiv" dar st.rnete o reacie negativ" un co&parti&ent ilegal din partea in( fractorului) 4e e>emp-u, critica <ust2 -a adresa u,ei persoa,e, care are o comportare -ipsit2 de tact ;, -ocuri-e pu+-ice, /e,erea72 di, partea acesteea o 1io-e,52 ;,dreptat2 asupra su+iectu-ui, care i"a 02cut o+ser1a5ie. @a cate/o" ria acestor situa5ii su,t raportate 3i ac5iu,i-e po-i5i3ti-or sau a-e a-tor cet25e,i care au 0ost 1ictimi7a5i ;, procesu- re5i,erii i,0ractoru-ui sau -u;,d ap2rarea a-tor persoa,e. IIPRL I') Situaiile .n care co&porta&entul victi&ei este absolut neutral" adic2 ,"are ,ici o i,0-ue,52 asupra comportame,tu-ui i,0ractoru-ui 3i comiterii dau,ei. I,1esti/a5ii-e 1ictimo-o/ice e0ectuate de autoru- acestui ma,ua- au co," statat c2 ;, situa5ii-e care preced2 s21;r3irea omoruri-or i,te,5io,ate 3i 12t2" m2ri-or i,te,5io,ate /ra1e a-e i,te/rit25ii corpora-e, comportame,tu- a+so-ut ,eutra- a- 1ictime-or are o r2sp;,dire mu-t mai mic2 dec;t ace-e 0orme de comportare a-e -or care co,tri+uie -a producerea ate,tatu-ui crimi,a-. Situa" 5ii-e de comitere a 1io-uri-or se caracteri7ea72 pri,tr"o 0rec1e,52 mai sporit2 a comportame,tu-ui ,eutra- a- persoa,ei 12t2mate, dec;t situa5ii-e comiterii omoruri-or 3i 12t2m2ri-or i,te,5io,ate /ra1e. ;, rea-itate, situa5ii-e 1ictimo/e,e pot a1ea tr2s2turi-e caracteristice at;t u,ui si,/ur tip, c;t 3i mai mu-tor tipuri e1ide,5iate ;, c-asi0icarea dat2. Aprecierea crimi,o-o/ic2 /e,era-2 a acestora se reduce -a a,umite tipuri de situa5ii dup2 criteriu- prepo,dere,5ei ce-or mai importa,te mome,te a-e me" ca,ismu-ui crimi,o-o/ie a- i,0rac5iu,ii.
9. . Raportu- =i,0ractor " 1ictim2=

;, 1ictimo-o/ia crimi,o-o/ic2, raportul +infractor ( victi&+ este u, co,cept de +a72, +i,e e-a+orat -a ,i1e-uri-e teoretic 3i empiric. I,i5ia-, acce,tu- a 0ost pus de crimi,o-o/i cu prec2dere pe primu- 0actor (i,0ractor), ce- de"a- doi-ea (1ictima) r2m;,;,d o -u,/2 perioad2 de timp ;, a0ara preocup2ri-or cercet2tori-or. I,0rac5iu,ea adeseori este =i,terac5iu,ea=
4osaru- pe,a- ,r. 9 '))0&&, so-u5io,at de Pudec2toria sectoru-ui Cioca,a, mu,icipiuChi3i,2u
2)'
di,tre 1ictim2 3i i,0ractor, de aceea este ,ecesar de a a1ea o repre7e,tare comp-et2 at;t a i,0ractoru-ui c;t 3i a 1ictimei. @ucr2ri-e crimi,o-o/ice rea-i" 7ate ;, u-time-e dece,ii au demo,strat e>iste,5a u,ei re-a5ii comp-e>e ;,tre 02ptuitor 3i 1ictim2, co,stat;,du"se c2 ;, producerea actu-ui crimi,a- co,tri" +u5ia 1ictimei ,u poate 0i e>c-us2 di, s0era u,ui mode- cau7a- comp-e>. .e,tru acti1itatea practic2 de com+atere a crimi,a-it25ii o importa,52 de" ose+it2 o are a,a-i7a 3i cu,oa3terea re-a5ii-or di,tre i,0ractor 3i 1ictim2 de p;,2 -a i,0rac5iu,e, di, mome,tu- i,cide,tu-ui, precum 3i dup2 comiterea 0aptei pe,a-e. Aceasta permite sta+i-irea u,ei ima/i,i rea-e asupra 0e,ome" ,u-ui, a -ocu-ui 3i ro-u-ui 1ictimei ;, meca,ismuactu-ui, 0u,dame,tarea u,or recoma,d2ri de pre1e,ire, autoprotec5ie 3i resocia-i7are a persoa,e-or 12t2mate, precum 3i -a o rapid2 3i corect2 ap-icare a -e/ii ;, ca7u- comiterii i,0rac5iu,ii. Apari5ia mu-tor situa5ii 1ictimo/e,e, e1o-u5ia -or ;, timp, di1erse-e =;," tors2turi= a-e comport2rii i,0ractori-or 3i persoa,e-or 12t2mate, 0rec1e,t su,t determi,ate de coninutul raporturilor dintre cri&inal i victi&) Re-a5i" i-e reciproce di,tre pote,5ia-u- 1ictimi7ator 3i posi+i-a 1ictim2, care /e,e" rea72 i,0rac5iu,ea, su,t ,i3te -e/2turi speci0ice 3i apar ;, +a7a mu-tip-e-or raporturi socia-e. Aceste re-a5ii pot 0i de ser1iciu 3i de 1eci,2tate, de rude,ie 3i 0ami-ia-e. 6-e i"au ,a3tere ;, +a7a co,cu+i,a<u-ui, co,1ie5uirii co,<u/a-e, cu,o3ti,5e-or ;,t;mp-2toare, etc. ;, procesu- acestor -e/2turi ;,tre oame,i se 0ormea72 re-a5ii de a0aceri 3i co-e/ia-eF de priete,ie 3i dra/osteF de du3m2" ,ie, te,sio,ate 3i ,eutra-e. :oate se +a7ea72 pe a,umite procese psihice a-e i,di1i7i-or: simpatie 3i a,tipatie, impu-s emo5io,a- 3i pasi1itate, 0ric2 3i i,di" 0ere,52 etc. :re+uie de me,5io,at ;,s2 c2 co,5i,utu-, caracteru- sau i,te,si" tatea re-a5ii-or di,tre su+iec5i ,u duc i,e1ita+i- -a u, co,0-ict care /e,erea72 i,0rac5iu,ea. Numai ca-it25i-e su+iecti1e i,di1idua-e a-e i,0ractoru-ui 3i 1ic" timei, re0-ectate ;, re-a5ii-e -or, pot duce ;,tr"o situa5ie co,cret2 de 1ia52 -a comiterea i,0rac5iu,ii, deoarece orice situa5ie de co,0-ict ;- o+-i/2 pe su+iect s2 primeasc2 o a,umit2 deci7ie 3i s2"3i a-ea/2 1aria,ta comport2rii. ;, cadru- cercet2rii co,ti,/e,tu-ui de 1ictime poate 0i uti-i7at2 urm2toa" rea sca-2 a re-a5ii-or i,terperso,a-e (ci,e era 1ictima pe,tru i,0ractor) ! 2: so5, so5ie, co,cu+i,, co,cu+i,2, a-5i mem+ri aiD0ami-iei (mama, tata, 0iu-, 0iica, 0rate-e, sora), a-te rude, 1eci,(2) cu,oscut(2), apropiat(2), priete,(2), co-e/, simp-2 cu,o3ti,52, persoa,2 pu5i, cu,oscut2 sau cu,o3ti,52 ;,t;mp-2toare, persoa,2 ,ecu,oscut2. Aceste tipuri de raporturi ,u pot 0i e>ami,ate separat de caracteru- re-a5ii-or prei,0rac5io,a-e di,tre 1ictim2 3i i,0ractor. 4e e>em" p-u, re-a5ii-e pot 0i +u,e, ,eutra-e, octi-e, du3m2,oase. .e,tru o a,a-i72 mai
*heor/he *-adchi, Cercetarea victimologic% ;i com<aterea in=rac1iunilor grave de violen1% contra persoanei in >epu<lica Moldova ?aspecte criminologice ;i "uridico ) penale@, :e72 pe,tru o+5i,erea /radu-ui 3tii,5i0ic de doctor ;, drept, Chi3i,2u, 1999, p. 20&, 212.
2)!
amp-2 a re-a5ii-or socia-e 3i -e/2turi-or di,tre 1ictim2 3i 1ictimi7ator este ,e" cesar a uti-i7a date despre 1;rst2 3i a-te caracteristici socia- " demo/ra0ice a-e acestora, date despre caracteru- ate,tate-or comise etc. Re-a5ii-e di,tre i,0ractor 3i 1ictim2 ;- determi,2 u,eori pe crimi,a- s2 a-ea/2 metoda de comitere a i,0rac5iu,ii, precum 3i s2"3i se-ecte7e 1ictima. Raporturi-e reciproce e>iste,te determi,2 3i caracteru- reac5iei 0a52 de com" portame,tu- participa,5i-or u,ei sau a-tei situa5ii. Ast0e-, re-a5ii-e 0ami-ia-e, de 0oarte mu-te ori, determi,2 o reac5ie pasi12 a persoa,ei 12t2mate 0a52 de comportarea crimi,a-2 care"i prici,uie3te o dau,2. ;, a-te ca7uri ;,s2 a,ume co,tactu- perma,e,t (sta+i-) di,tre persoa,a 12t2mat2 3i i,0ractor poate duce -a o a3a des023urare a e1e,ime,te-or, c;,d 1ictima i,i5ia-2 ia m2suri =pre1e,ti1e= 0a52 de cau7area pre<udiciu-ui, tra,s0orm;,du"se ea si,/ur2 ;, crimi,a-. 4e e>emp-u, so5u- pe parcursu- u,ei perioade ;,de-u,/ate de timp ;3i +2tea <oc de so5ie, ame,i,5;,d"o 3i -o1i,d"o. ;, timpu- u,ui episod ur" m2tor cu ame,i,52ri di, partea -ui, ea, tem;,du"se de +2taie, ;- omoar2. Aceast2 situa5ie a e1o-uat ;,tr"u, mod at;t de tra/ic, deoarece 0emeia " i," 0ractor (tot ea 1ictim2 -a etapa i,i5ia-2), ;, +a7a e>perie,5ei re-a5ii-or ei cu persoa,a 12t2mat2, a pre7is posi+i-a comportare a acesteea 3i a reac5io,at corespu,72tor. Crimi,a-u- 3i 1ictima sa e>ercit2 o i,0-ue,52 reciproc2 u,u- asupra a-tuia. Aorme-e 3i /radu- impactu-ui reciproc su,t di1erse 3i se rea-i7ea72 ,u ,umai ;, mome,tu- i,cide,tu-ui, dar 3i ;, situa5ia prei,0rac5io,a-2. C;teodat2, a,ume re-a5ii-e reciproce a,orma-e, care s"au 0ormat -a etape-e i,i5ia-e (;," dep2rtate) a-e situa5iei prei,0rac5io,a-e, /e,erea72 actu- a/resiu,ii crimi,a-e chiar 3i ;, ca7uri-e u,ei comport2ri impeca+i-e a 1ictimei ,emi<-ocit ;,ai,te de s21;r3irea i,0rac5iu,ii sau ;, mome,tu- i,cide,tu-ui. Situa5ii-e 1ictimo/e,e ;, care comportame,tupersoa,ei 12t2mate, re-a" 5ii-e reciproce ;,tre i,0ractor 3i 1ictim2 co,tri+uie -a s21;r3irea i,0rac5iu,ii, pot a1ea o durat2 de timp 0oarte di0erit2. %,e-e situa5ii pot 0i create doar cu c;te1a mi,ute sau chiar secu,de p;,2 -a comiterea i,0rac5iu,ii, a-te-e pot s2 dure7e c;51a a,i, tra,s0orm;,du"se di,amic ;, +a7a te,sio,2rii treptate a re-a5ii-or reciproce di,tre su+iec5i. ? importa,52 1ictimo-o/ic2 deose+it2 o are ,u at;t durata de71o-t2rii situa5iei ;, timp, c;t caracterul i evoluia ra( porturilor reciproce dintre viitorul cri&inal i posibila victi& .n situa( iile preinfracionale) Prin pris&a acestor caracteristici pute& evidenia ur&toarele tipuri de situaii victi&ogene; situaiile relativ .ndelungate" de-voltarea crora decurge .n ba-a tensionrii treptate a relaiilor re( ciproce dintre subieci> situaiile trgnate" care se ba-eape nite relaii ostile" care periodic se agravea-> situaiile care apar cu c.teva &inute sau c%iar secunde .nainte de co&iterea cri&ei" .n ba-a acuti-rii
@D/
i&previ-ibile a legturilor dintre subieci" care se caracteri-au anterior po-itiv ori aveau un caracter neutral" etc) A3adar, i,0ractoru- 3i 1ictima -ui i,0-ue,5ea72 u,u- asupra a-tuia. Aorme-e 3i /radu- acestor impacte reciproce su,t di1erse 3i se rea-i7ea72, dup2 cum s"a me,5io,at, at;t ;, mome,tu- i,cide,tu-ui, c;t 3i ;, situa5ia prei,0rac5io,a-2. ;, 0u,c5ie de /radu- acestei i,terac5iu,i, meca,ismu- ei 3i a-5i 0actori, ;, -iteratura de specia-itate se deose+esc trei cate/orii de re-a5ii ;,tre i,0ractor 3i 1ictima
D ! &
-ui: .nt.&pltoare" nedeter&inate i predeter&inate) Caporturile .nt.&pltoare apar i,di0ere,t de 1oi,5a sau i,i5iati1a u,uia di,tre participa,5ii dramei crimi,a-e. ;, cadru- acestor re-a5ii comporta" me,tu- 1ictimei are u, ro- a+so-ut ,eutra- ;, /e,e7a i,0rac5iu,ii, iar ;, ac5iu" ,i-e 1ictimi7atoru-ui -ipse3te i,te,5ia direct2 de ati,/ere a re7u-tatu-ui i-e/a-. Aceast2 cate/orie de re-a5ii 0rec1e,t st2 -a +a7a i,0rac5iu,i-or s21;r3ite di, imprude,52. Su+iec5ii acestor re-a5ii pot 0i at;t persoa,e-e ,ecu,oscute, c;t 3i rude-e, priete,ii, cu,oscu5ii, etc. Caporturile nedeter&inate " su,t ace-e re-a5ii di,tre i,0ractor 3i 1ictim2 care se 0ormea72 -a i,i5iati1a 1ictimi7atoru-ui, ro-u- persoa,ei 12t2mate 0ii,d pasi1 ;, /e,e7a crimei. Aceste raporturi apar ;, procesu- se-ect2rii 1ictimei de c2tre i,0ractor 3i au o durat2 re-ati1 scurt2. Se-ectarea 1ictimei de c2tre i," 0ractor ;, cadru- re-a5ii-or ,edetermi,ate este, de re/u-2, determi,at2 de a,u" mi5i 0actori 3i premise. Aactorii care 0a1ori7ea72 se-ectarea de c2tre i,0ractori a a,umitor su+iec5i ;, ca-itate de 1ictime pot 0i: ca-it25i-e i,di1idua-e a-e perso" ,a-it25ii 1ictimei, statutusocia- 3i comportame,tu- acesteia. Se-ectarea 1icti" mei este determi,at2 3i de a,umite premise a-e re-a5ii-or reciproce di,tre 1ictimi7ator 3i persoa,a 12t2mat2. .remise-e 1ictimo/e,e su,t circumsta,5e-e care ;,-es,esc rea-i7area i,te,5iei crimi,a-e a i,0ractoru-ui, adic2 co,di5ii-e care reduc ;mpotri1irea 1ictimei pote,5ia-e, -imitea72 perceperea critic2 de c2tre persoa,a 12t2mat2 a situa5iei create, s-2+esc precau5ia ei etc. ? premis2 importa,t2 a apari5iei situa5ii-or +a7ate pe re-a5ii-e ,edetermi,ate ;,tre i,0ractor 3i 1ictim2 este starea de e+rietate a persoa,ei 12t2mate, care u3urea72 rea" -i7area i,te,5iei crimi,a-e a 1ictimi7atoru-ui. A-coo-u- reduce 1i/i-e,5a 3i opu" ,erea 1ictimei pote,5ia-e, s-2+e3te perceperea critic2 a situa5iei 3i co,tro-uasupra comport2rii proprii, dec-a,3ea72 impu-siu,i-e ira5io,a-e care ;- deter" mi,2 pe i,di1id -a comport2ri pro1ocatoare. Cercet2ri-e 1ictimo-o/ice rea-i" 7ate ;, R. Mo-do1a au co,stat c2 peste )0f di, 1ictime-e omoruri-or studiate erau ;, stare de e+rietate. Starea de +e5ie este caracteristic2 at;t +2r+a5i-or, c;t 3i 0emei-or 1ictime. Ast0e-, ,ou2 di, 7ece +2r+a5i 3i 3ase"3apte di, 7ece 0emei 1ictime erau ;, stare de e+rietate.! '
,o<iB#GGCLGG B.G., op$ cit$, p. &2"&).
#74
*h. *-adchi, Interac1iunea victim%)in=ractor la s%v4r;irea omorurilor premeditate ?investiga1ie victimologic%@ II @e/ea 3i 1ia5a, Nr. 11, 199 , p. &0"&1.
2)
Celaiile predeter&inate u,de perso,a-itatea 3i comportame,tu- 1icti" mei determi,2, ;, mare parte, s21;r3irea i,0rac5iu,ii, crimi,a-u- ,"are o ase" me,ea ,ecesitate, reac5ia -ui a/resi12 0ii,d orie,tat2 ;mpotri1a u,ui i,di1id co,cret. ;, situa5ia cu re-a5ii reciproce predetermi,ate deseori 1ictima este sta+i-it2 cu mu-t ;,ai,te de comiterea actu-ui crimi,a-. A3a se ;,t;mp-2 ;, ca7uri-e c;,d prete>tu- i,0rac5iu,ii este cearta, du3m2,ia, /e-o7ia, dra/ostea, etc. Re-a5ii-e reciproce predetermi,ate se caracteri7ea72 pri,tr"o des023urare re-ati1 ;,de-u,/at2 di, mome,tu- apari5iei i,te,5iei i,0rac5iu,ii p;,2 -a rea-i" 7area ei. 6-e apar, de o+icei, ;, +a7a u,or raporturi sta+i-e di,tre pote,5ia-ui,0ractor 3i 1iitoarea 1ictim2: 0ami-ia-e, de rude,ie, amoroase etc. I,1esti/a5ii-e 1ictimo-o/ice rea-i7ate demo,strea72 c2 ma<oritatea i," 0rac5iu,i-or /ra1e co,tra persoa,e se s21;r3esc ;, cadru- u,or re-a5ii prede" termi,ate di,tre i,0ractor 3i 1ictim2. 4e e>emp-u, aproape )0f di, 1icti" me-e omoruri-or premeditate studiate se cu,o3teau 0oarte +i,e cu i,0ractorii, 1#f di, e-e s"au cu,oscut ;,t;mp-2tor 3i doar !f erau persoa,e ,ecu,os" cute, ;, ,um2ru- totade 1ictime, domi,2 1ictime-e care se a0-au ;, re-a5ii 0ami-ia-e sau de rude,ie cu i,0ractoru- co,stitui,d circa '0f. A,a-i7a 1ic" time-or 12t2m2ri-or i,te,5io,ate /ra1e i,dic2 c2 &#f di, persoa,e-e 12t2" mate co,stituie so5ii-e[so5ii, 11f " rude-e, 1&f " priete,ii, )f " 1eci,ii, 9f " co-e/ii, &f " cu,oscu5ii 3i 20f " ,ecu,oscu5ii! !.
9.). 8i,o125ia 1ictimei

%,u- di, postu-ate-e 1ictimo-o/iei este: ;,tr"u, 3ir 1ast de i,0rac5iu,i este 1i,o1at2 ;,s23i 1ictima " i,0rac5iu,i comise ;, stare de a0ect, stare de ,e-i,i3te su0-eteasc2 pro1ocat2 de acte-e i-icite a-e 1ictimei etc. .e,tru 1ictimo-o/ie studierea apro0u,dat2 a perso,a-it25ii 3i comportame,tu-ui 1ictimei co,stituie u, pu,ct de p-ecare importa,t ;, urm2rirea des023ur2rii =carierei = de 1ictim2, sta+i-irea -e/it25i-or 1ictimi72rii acesteia ;, co,di5ii-e comportame,tu-ui ei amora- sau i-icit. 8echi-e i71oare de drept co,5i,eau ,orme care -uau ;, co,siderare cor,", portame,tu- 1ictimei (,edem,, imper0ect, ,eidea-). @e/i-e -ui Gammurapi pre1edeau, ;, a,umite ca7uri, circumsta,5e-e ce ate,uau 1i,o125ia 02ptuito" ru-ui. Ast0e-, omoru- re7u-tat di,tr"o +2taie reciproc2, cu co,di5ia c2 uci/a3u,"a a1ut i,te,5ia s2"1 pri1e7e de 1ia52 pe p2timit, se pedepsea cu ame,d2 ,eese,5ia-2 (art.20 ). B2taia reciproc2 era pri1it2 ca u, act care ,u putea a1ea -oc 02r2 u, comportame,t i,oce,t a- 1ictimei. Re0eri,du"se -a pro+-ema dat2, Ara,E @.8. acce,tuea72 0aptu- c2 terme" ,u- =1i,o125iei 1ictimei= se scrie cu /hi-ime-e, deoarece ast0e- este 0ormu"
*h. *-adchi, Conceptul, anali a structurii ;i clasi=icarea situa1iilor victimogene II @e/ea 3i 1ia5a, Nr. &, 1999, p. 10.
2))
-at2 pro+-ema -a ma<oritatea 1ictimo-o/i-or. Se su+-i,ia72 c2 este 1or+a ,u despre 1i,o125ie ca ,o5iu,e o+i3,uit2 (tradi5io,a-2) ;, teoria dreptu-ui pe,a-, dar ca u, suro/at " su+stituitor a- 1i,o125iei. .ri,cipiu- mu-ti-atera-it25ii cercet2rii ;mpre<ur2ri-or cau7ei pe,a-e impu,e studierea comportame,tu-ui 1ictimei, i,0ractoru-ui, deoarece =1ictima 1i,o1at2=, =i,0ractoru- p2timit= ,u su,t simp-e parado>uri, ci rea-itate cu care ,e cioc,im destu- de des. 8i,o" 125ia 1ictimei di, cau7a co,tradic5ii-or ;m+i,2rii de cu1i,te compu,e o pro" +-em2 care tre+uie studiat2 ;, deta-iu! #. 8i,o125ia 1ictimei a c2p2tat o tratare mi,u5ioas2 ;, cercet2ri-e specia-e. Se are ;, 1edere 1i,o125ia ;, se,s -ar/ a- cu1;,tu-ui 3i cupri,de 1i,o125ia at;t di, pu,ct de 1edere <uridic, c;t 3i mora-. 6ste ,ecesar de a de-imita c-ar terme,u- 1i,o125ie ;, dreptu- pe,a- 3i terme,u- respecti1 0o-osit ;, i,1esti" /a5ii-e 1ictimo-o/ice sau ;, -ucr2ri-e crimi,o-o/ice, c;,d pri, cu1;,tu- 1i,o" 125ie se d2 apreciere ac5iu,i-or 3i comportame,tu-ui 1ictimei, dar ,u a- i," 0ractoru-ui. Cate/oria vinovie repre7i,t2 e1a-uarea socia-"psiho-o/ic2 a comportame,tu-ui persoa,ei at;t su+ aspect mora-, c;t 3i <uridic. .ro+-ema 1i,o125iei 1ictimei, ;, se,s 1ictimo-o/ic, are importa,52 ,u ,umai pe,tru 0ormarea co,1i,/erii i,time a <udec25ii 3i -a i,di1idua-i7area pedepsei ;, ca7uri co,crete, dar 3i pe,tru ;,trepri,derea m2suri-or cu caracter de pro0i" -a>ie. Cate/oria 1i,o125iei 1ictimei ,e d2 posi+i-itatea de a determi,a ;, ma<oritatea ca7uri-or =de0ecte-e prei,0rac5io,a-e= a-e raportu-ui i,0ractor" 1ictim2 3i permite a co,creti7a co,5i,utu- speci0ic a- direc5iei 1ictimi-o/ice ;, pro0i-a>ia crimi,a-it25ii. Ast0e-, 1i,o125ia 1ictimei repre7i,t2 o ,o5iu,e etico(&oral 3i juridico ( cri&inologic" care este ;, -e/2tur2 str;,s2 cu ;,tre+2ri-e r2spu,derii soci" a-e pri1i,d comportame,tu- amora- sau i-icit! . 'inovia victi&ei repre-int atitudinea negativ a victi&ei fa de valorile sociale" care se e,pri& prin co&iterea de ctre victi& a aci( unilor ilicite sau a&orale" ce pot duce la .nclcarea funcionrii nor( &ale a acestor valori" contribuind astfel la sv.rirea atentatului cri&i( nal asupra sferei de interese a victi&ei) 4e me,5io,at, c2 1ictime-e 1i,o" 1ate se caracteri7ea72 ,e/ati1 p;,2 -a comiterea co,tra -or a crimei. Su,t persoa,e care se disti,/ pri, caracter ,esociO+i-, e/oiste, sca,da-a/ii, pre" dispu3i -a 0o-osirea a-coo-u-ui, etc. ;, ma<oritatea cau7e-or pe,a-e studiate, u,de a 0ost depistat2 1i,o125ia 1ictimei, 1ictime-e co,3tie,ti7au caracteruac5iu,i-or -or 3i reac5ia posi+i-2 a 1iitori-or crimi,a-i, dar erau ;,cre7ute c2 1or e1ita co,seci,5e-e ,e/ati1e. :oate acestea ,e permit s2 a0irm2m c2 1i"
?paGL PI.B., CuKtnuM#9io u!$$$ op$ cit$, p. !). ?paGL PI.B., riomepneeuiuu$$$$ op$ cit$, p. 11&.
2)9
,o125ia 1ictimei apare ;, 0orma atitudi,ii i,te,5io,ate 0a52 de ac5iu,i-e amo" ra-e 3i i-icite a-e sa-e, precum 3i imprude,5ei 0a52 de co,seci,5eD ). ;, u,e-e ca7uri se 1or+e3te despre contribuirea victi&ei la desfura( rea agresiunii" ast0e- e1ide,5ii,du"se /rupu- 1ictime-or care co,tri+uie 0ii,d echi1a-e,t cu ,o5iu,ea 1i,o125iei 1ictimei. 4es se 0o-ose3te terme,u- provo) carea din partea victimei, pri, care se ;,5e-e/e 0orma e>trem2 de co,tri+uire a 1ictimei. ;, 1ictimo-o/ia str2i,2 se 0o-ose3te ;, acest se,s cu1;,tuprecipitation su+-i,ii,d ro-u- deose+it a- 1ictimei ;, procesu- ei de 1ictimi7are (de -a -ati,escu- =precipitatus=" c27ut ;, <osF poate ;,sem,a a,umite procese de 1ictimi7are a persoa,ei) c;,d i,di1idu-, co,3tie,t sau i,co,3tie,t, 0ace totu- pe,tru a se tra,s0orma c;t mai repede, mai 1eheme,t ;, 1ictim2 a i,0rac5iu,ii. 8i,o125ia 1ictimei a 0ost studiat2 pro0u,d ;, 3tii,5a dreptu-ui ci1i-. .ersoa,a, care a cau7at pre<udiciu perso,a-it25ii sau patri" mo,iu-ui a-tei persoa,e, este scutit2 de r2spu,dere, dac2 pre<udiciu- a ap2rut ca urmare a i,te,5iei sau imprude,5ei /ra1e a ;,se3i 1ictimei. ;, cadru- compo,e,5ei de i,0rac5iu,e 1i,o125ia 1ictimei ;3i ocup2 -ocupri,tre e-eme,te-e -aturii o+iecti1e, ,u ce-ei su+iecti1e, 3i se re0er2 -a cir" cumsta,5e-e ce co,tri+uie -a comiterea actu-ui i,0rac5io,a-. Chipu- mora- a1ictime-or care"s ;,tr"o oarecare m2sur2 =coautorii i,0rac5iu,ii=, este ase" m2,2tor cu caracteristici-e mora-"psiho-o/ice a-e perso,a-it25ii i,0ractoru-ui: -ipsa 12dit2 de stim2 0a52 de societate, i,di0ere,5a, ,eco,siderarea 1a-ori-or mora-e, e/oismu-, atitudi,ea ,erespectuoas2 0a52 de o+-i/a5ii-e socia-e, etc& 9. Cate/oria vinov%1ia victimei ca u, i,dicator a- 1ictimit25ii are importa,52 ese,5ia-2 ,u ,umai pe,tru i,0rac5iu,i-e co,tra persoa,ei, dar 3i pe,tru ce-e-a-te tipuri de i,0rac5iu,i, i,c-usi1 i,0rac5iu,i-e co,tra propriet25ii (0urturi-e de +u7u,ar, di, apartame,te, escrocheria). 8i,o125ia se ma,i0est2, de re/u-2, pri, comportame,tu- ,edestoi,ic, i-icit, i,corect ;, p-a, etico"mora-, ;, -ipsa u,ei e-eme,tare precau5ii, a prude,5ei 3i pre1i7iu,ii di, partea 1ictimei. 4i, pu,ct de 1edere a- 1i,o125iei, Me,de-soh, disti,/e urm2toare-e ca" te/orii de 1ictime: 9.222.1ictim2 a+so-ut ,e1i,o1at2 (pru,cuciderea)F 9.22&.1ictim2 a c2rei 1i,o125ie este mai mic2 dec;t a i,0ractoru-ui (i/,ora,5a, imprude,5a, comportame,tu- pro1ocator)F 9.22'.1ictim2 -a 0e- de 1i,o1at2 ca 3i i,0ractoru- (;, ca7u- dep23irii -imite-or -e/itimei ap2r2rii): 9.22!.1ictim2 a c2rei 1i,o125ie este mai mare dec;t a i,0ractoru-ui (i,0rac5iu,i comise ;, stare de a0ect)F
.e,euLM A.P@, op$ cit$,p$ #&" 2. !9 Bam+iuieB B.B., CuKmimo"io ustA HBno amo maicoec, P-eGGGrpaa, 19 ), p.2!.
290
9.22#.1ictim2 a+so-ut 1i,o1at2 (;,02ptuie3te u, atac, ca urmare a c2ruia ea este omor;t2)F 9.22 .1ictim2 simu-a,t sau co,0a+u-ator. 4eci, u,a di, sarci,i-e de +a72 a-e 1ictimo-o/iei co,st2 ;, c-asi0icarea 1ictimei di, pu,ct de 1edere a- ro-u-ui acesteia ;, comiterea crimei, e1ide," 5ierea a3a",umite-or =1ictime cu-pa+i-e=. C-asi0icarea 1ictime-or, determi,a" rea 1i,o125iei -or -a comiterea crime-or ca re7u-tat a- i,1esti/a5ii-or 1ictimo-o/ice, ,e;,doie-,ic au o a,umit2 importa,52 pe,tru dreptu- pe,a- 3i crimi,o-o/ie, dar ,u pot 3i ,u tre+uie s2 i,0-ue,5e7e asupra so-u5io,2rii chestiu,ii pri1i,d situa5ia procesua-2 a 1ictimei !)\. 6se,5a =pro1oca5iei= ca 3i a =1i,o125iei= ;, 1ictimo-o/ie se deose+e3te pri, co,5i,utu- 3i 1o-umu- s2u de ,o5iu,i-e respecti1e ;, 3tii,5a dreptu-ui pe,a- 3i practica <udiciar2. ;, practica <udiciar2 pro+-ema estim2rii pro1oca" 5iei se re7um2 ,umai -a a,a-i7a e-eme,te-or ;, comportame,tu- 1ictimei care merit2 pedepsirea socia-2 3i mora-2. 8ictimo-o/ia, -a r;,du- s2u, ti,de -a e-ucidarea tuturor ma,i0est2ri-or de -e/2tur2 cau7a-2 ;,tre comportame,tu- 1ictimei 3i 0apta i,0ractoru-ui, d2 ter" me,u-ui =pro1oca5ie= u, se,s cu mu-t mai -ar/, i,di0ere,t de 0aptu-, dac2 1ic" tima co,3tie,ti7a co,seci,5e-e comportame,tu-ui s2u, sau ,ici ,u -e"a pre12" 7ut. Se presupu,e o c-asi0icare a comportame,tu-ui pro1ocator a- 1ictimei: a) dup2 0orm2 3i 1o-um: pasi1F acti1. b) d up d ec ur ge re a pr oc es ul ui : co,ti,uuF ;,t;mp-2tor. c) di, pu,ct de 1edere a- criterii-or socia-e 3i mora-e: comportame,t pro1ocator cu tr2s2turi ,e/ati1eF comportame,t cu tr2s2turi ,e/ati1eF . comportame,t ,eutru. Co,0orm date-or statistice ;, 2!f ca7uri de omor premeditat comportame,tu- 1ictimei a ser1it drept prete>t de apari5ie a i,te,5iei crimi,a-e 3i a 0aci-itat rea-i7area ei. 4eoarece comportame,tu- 1ictimei repre7i,t2 co,di5ia care 0a1ori7ea72 comiterea i,0rac5iu,i-or mu-tip-e, este ra5io,a- a acorda ate,5ie particu-arit2"
LoLopeB P-.0-., HeKomop<ie eonpocu euKmuMono uu$$$lliRFFKimF?t=D!8& G ,po(P)G<iaL:GLa ,paB?GapBuieGGG, GpicBrcL, 19 9, p.!!"#0.
291
5i-or de comportame,t care se iau ;, co,siderare at;t -a ca-i0icarea i,0rac5iu" ,ii, c;t 3a -a i,di1idua-i7area pedepsei. 6stimarea <uridic2 a comportame," tu-ui 1ictimei de712-uie c2 acest comportame,t poate 0i ,u ,umai amora-, dar 3i o ;,c2-care de drept. ? parte di, 1ictime-e chestio,ate au recu,oscut c2 u,a di, prici,i-e comiterii i,0rac5iu,ii 0a52 de e-e a ser1it comportame,tupropriu. Ma<oritatea 1ictime-or, ;,c2 p;,2 -a comiterea crimei ;3i d2deau seama de 0aptu- c2 comportame,tu- -or poate pro1oca crima, adic2 co,3tie,t atr2/eau asupra -or a/resiu,ea Artico-u- 90, C. a- Repu+-icii Mo-do1a pre1ede omoru- s21;r3it ;, stare de a0ect sur1e,it ;, mod su+it sau ;, urma acte-or de 1io-e,52, sau a i,su-tei /ra1e di, partea 1ictimei, sau ;, urma a-tor ac5iu,i i-e/a-e a-e 1ictimei, dac2 aceste ac5iu,i au pro1ocat sau ar 0i putut pro1oca urm2ri /ra1e pe,tru ce1i,o1at sau rude-e -ui. Co,0orm materia-e-or dosaru-ui!)2, partea 12t2mat2 C.I., a 0ost i,i5iatoru- certei 3i mai apoi a- +2t2ii cu C4. .rimu-, 0ii,d ;, stare de e+rietate, 3i"a e>primat dori,5a de a"i 1edea so5ia -ui C4. dormi,d, -a care i,cu-patu- i"a r2spu,s pri, re0u7. CI., i,sist;,d 3i 0ii,d oprit de C4., a ;,ceput s2"1 +at2 pe u-timu-. ;, mome,tu- ;, care C4. a 0ost do+or;t -a p2m;,t de CI., acesta 1"a -o1it cu mo,ta<u- de meta-, 0apt co,0irmat de co,c-u7ia medico"-e/a-2. Co-e/iu- .e,a- a- Cur5ii de Ape-, a,a-i7;,d circumsta,5e-e de 0apt, a a<u,s -a co,c-u7ia c2 CI., pri, ac5iu,i-e sa-e, 1"a i,su-tat /ra1 pe C4. 3i c2 -a ;,cercarea i,cu-patu-ui de a"1 opri pe CI., e- a ap-icat 0or5a 3i", atare situa5ie C4. a s21;r3it omoru- ;, stare de a0ect, ;, urma acte-or de 1io-e,52 3i a i,su-tei /ra1e pe,tru so5ia -ui C4. 6>p-ica5ii ;, acest se,s co,5i,e 3i Got2r;rea .-e,u-ui Pudec2toriei Supreme a Repu+-icii Mo-do1a Nr.9, di, 1! ,oiem+rie 199&!)&, u,de ;, pu,ctu- ' drept e-eme,te ,ecesare ;, ca7u- u,ui omor s21;r3it ;, stare de a0ect su,t i,dicate sur1e,irea su+it2 a emo5iei 3i a/ra1area ei ;, urma ac5iu,i-or i-e/a-e a-e 1ictimei " 1io-e,52 sau i,su-te /ra1e. Co,0orm re/u-ii sta+i-ite de -e/e, 1i,o125ia 1ictimei dimi,uea72 1i,o12" 5ia i,0ractoru-ui, dar ;mpre<urarea c2 1ictima, ;,tr"o m2sur2 oarecare a pro" 1ocat a/resiu,ea, c2 ;, timpu- 0urtu-ui de +u7u,ar ,"a 0ost ate,t2 sau -a es" crocherie ,u a 0ost prude,t2, ,u i,0-ue,5ea72 ,ici de cum asupra 1i,o125iei
MGGCLa;i B.C., HeKomop<ie oco/eHHocmu "iunnocmu nomepneeiue o u npecmynmiKa M CUG3U c npod"ieM#u omeemcmeeHH#cmu u npc!p8iaKmiiKu (,o Ma:ep,a<iaM Bro<i?BGti> ae, c,poBomipoBaGG+i> 0:pG%.a:e<ii.G+iM ,oBe,eGGeM ,o:ep,eBi,ero)[[ BGL:GMo,orGGecLGe ,poS<ieM+i #op+#+i c ,pec:BriG?C:+io, GpLBrcL, 19)2, p.'&"'9. !)2 4eci7ia Co-e/iu-ui .e,a- a- Cur5ii de Ape- Nr. -r")#&[9) di, 2'.09.199). !)& Got2r;rea .-e,u-ui Pudec2toriei Supreme a Repu+-icii Mo-do1a di, 1! ,oiem+rie 199&, Nr.9 =Cu pri1ire -a practica <udiciar2 pe dosare-e despre omoruri-e premeditate = [[ Cu-e/ere de hot2r;ri a-e .-e,u-ui Pudec2toriei Supreme a Repu+-icii Mo-do1a (1990"199&). Mi,isteruPusti5iei a- R.M., Chi3i,2u, 199', p.1'2.
292
i,0ractoru-ui. 4eci, 1i,o125ia i,0ractoru-ui ;, ;mpre<ur2ri-e me,5io,ate ,u de1i,e mai mare sau mai mic2. %,a di, sarci,i-e 1ictimo-o/iei su+ acest aspect este e-a+orarea criterii" -or ,ecesare, a i,dici-or care do1edesc 1i,o125ia 1ictimei. 4e me,5io,at c2 ast0e- de i,dici pot 0i uti-i7a5i 3i pe,tru dia/,osticarea 1ictimit25ii, care re" pre7i,t2 u, e-eme,t de +a72 a- cercet2ri-or 1ictimo-o/ice. .ro+-ema 1i,o125iei 1ictimei ,u tre+uie supraestimat2 ;, cadru- teoriei 3i practicii com+aterii crimi,a-it25ii. Supraestimarea acestei pro+-eme poate aduce -a de,aturarea perspecti1ei i,1esti/a5ii-or 1ictimo-o/ice 3i ap-ic2rii -or i,corecte ;, practic2. Ar 0i ,ecesar, de dep-asat acce,tude pe 1i,o125ia 1ictimei asupra pro+-emei ;mpotri1irii acesteia 3i acte-or de curmare a ate,tate-or crimi,a-e, i,c-u7;,d autoap2rarea, autoa<utoru- 3i autoco,tro-u-. 4eoarece pe,tru ma<oritatea 1ictime-or i,capacitatea de a se ap2ra de a/re" siu,e este o ,e,orocire, dar ,u 1i,o125ia -or!)'. 8ictime-e su+ aspect +io-o/ic, a-e c2ror s-2+iciu,i 0i7ice 3i psihice tre" 7esc ideea comiterii u,or acte crimi,a-e ;mpotri1a -or (copii, +2tr;,i, de+i-ii 0i7ic sau mi,ta-), pri, co,stitu5ia +io-o/ic2 sau -ipsa posi+i-it25ii de ap2rare adec1at2, 0aci-itea72 sau chiar precipit2 comiterea i,0rac5iu,ii. :otu3i, 1ic" tima ,u poate a1ea ,ici o parte di, respo,sa+i-itate. ? parte di, respo,sa+i" -itate -e re1i,e persoa,e-or, care pri, /radude rude,ie sau pro0esiu,e, ;3i ,e/-i<ea72 datoria, e>pu,;,d 1ictimi72rii pe cei 0a52 de care au r2spu,dere mora-2 3i -e/a-2!)!. A3adar, cri&inologia studia- vinovia victi&ei ca una din verigile siste&ului cau-al al infraciunii" care se &anifest at.t prin co&porta( &entul ei provocator ( circu&stan ce influenea- asupra vinoviei i rspunderii subiectului infraciunii" c.t i prin co&porta&entul uu( ratic" neatent" riscant sau neprev-tor al persoanei vt&ate) Cercetarea 1ictimo-o/ic2 a 1i,o125iei repre7i,t2 cheia so-u5io,2rii pro" +-emei cau7a-it25ii crimi,a-it25ii 3i c-ari0ic2rii meca,ismu-ui comportame," tu-ui i,0rac5io,a- i,di1idua-. Ast0e-, s"a sta+i-it c2 cu c;t este mai e1ide,t (pro1ocator) ro-u- 1ictimei -a s21;r3irea i,0rac5iu,ii co,crete, cu at;t mai mu-t2 ate,5ie tre+uie acordat2 estim2rii perso,a-it25ii su+iectu-ui i,0rac5iu,ii (;, dreptu- pe,a-, dup2 cum s"a me,5io,at, aceDasta poate co,tri+ui -a ap-ica" rea u,ei pedepse mai +-;,de, iar u,eori -a a+so-1irea de pedeaps2). :otodat2, cercetarea pro+-emei 1i,o125iei 1ictimei ;, aspect crimi,o-o/ie este deose" +it de importa,t2 ,u ,umai -a a,a-i7a meca,ismu-ui i,0rac5iu,ii, i,di1idua" -i7area r2spu,derii 3i pedepsei pe,a-e a su+iectu-ui, dar 3i -a e-a+orarea 3i rea-i7area m2suri-or de pro0i-a>ie 1ictimo-o/ic2.
t>paGL PI.B., riomepneemue$$$ op$cit$, p.120. Ioa, Bu3, op$ cit$, p. 9#. `
29&
9.9. .re1e,irea 1ictimo-o/ic2

.e,tru asi/urarea u,ei acti1it25i e0icie,te de pre1e,ire a crimi,a-it25ii este ,ecesar2 des21;r3irea perma,e,t2 a sistemu-ui e>iste,t de m2suri res" pecti1e, ;, acest scop este importa,t, ;, opi,ia ,oastr2, ca -a e-a+orarea m2" suri-or de pre;,t;mpi,are, para-e- cu particu-arit25i-e i,di1idua-e a-e i,0racto" ru-ui, s2 se acorde ate,5ia cu1e,it2 3i situa5iei co,crete de 1ia52 ;, care a 0ost s21;r3it2 i,0rac5iu,ea. Merit2 ate,5ie ;, specia- cu,oa3terea perso,a-it25ii 3i comportame,tu-ui 1ictimei, care su,t e-eme,te compo,e,te a-e situa5iei. Aceasta se e>p-ic2 pri, 0aptu- c2 ;,tr"u, 3ir de ca7uri, mai a-es -a s21;r3irea u,or ast0e- de i,0rac5iu,i /ra1e co,tra persoa,ei cum su,t omoruri-e i,te,5i" o,ate, 12t2m2ri-e i,te,5io,ate /ra1e corpora-e 3i 1io-uri-e, ac5iu,i-e i,0rac" tori-or su,t determi,ate 0rec1e,t, ;,tr"o a,umit2 m2sur2, de comportame,tu3i ca-it25i-e i,di1idua-e a-e persoa,e-or 12t2mate. =.e,tru ;,5e-e/erea mai pro0u,d2 a meca,ismu-ui i,0rac5iu,ii, este i,su0icie,t2 doar cu,oa3terea 3i studierea i,0ractoru-ui. Mu-te i,0rac5iu,i ,e demo,strea72 co,tri+u5ia co,si" dera+i-2 pe care o are partea 12t2mat2 -a ceea ce s"a ;,tOmp-at cu ea, c2 i," 0rac5iu,ea se pre7i,t2 ca u, re7u-tat a- ac5iu,i-or u,ei perechi, 0ormate di, i,0ractor 3i 1ictim2=!)#. .ractica com+aterii i,0rac5iu,i-or /ra1e de 1io-e,52 co,tra persoa,ei co,0irm2 ;,c2 u, ade12r, 3i a,ume c2 i,0rac5iu,ea putea s2 ,u 0ie s21;r3it2, iar cea ;,ceput2 s2 se termi,e 02r2 re7u-tat dac2 1ictima pro" +a+i-2 ar 0i opus re7iste,5a cu1e,it2 pote,5ia-u-ui i,0ractor. :otodat2 me,5io,2m c2 procesu- de 1ictimi7are ,u este determi,at doar de 0actorii perso,a-i, ci 3i de cei e>teriori ;, raport cu 1ictima, iar comportame," tu- p2r5ii 12t2mate este u, produs a- i,terac5iu,ii comp-icate di,tre perso,a-i" tatea ei 3i a,sam+-u- circumsta,5e-or o+iecti1e ;, care a ,imerit ea. =Situa5ia o+iecti12 pri, i,termediu- 0actori-or ei " at;t crimi,o/e,i, c;t 3i 1ictimo/e,i "i,0-ue,5ea72 asupra pote,5ia-u-ui i,0ractor 3i a e1e,tua-ei 1ictime, asupra co," duitei -or 3i a -u2rii deci7iei. 4e 0aptu- c;t de adec1at2 a 0ost comportarea -or ;,tr"o a,umit2 situa5ie depi,de mu-t. ;,s2 ce- care ate,tea72 3i partea 12t2mat2 ,u ac5io,ea72, de re/u-2, ;, corespu,dere cu =protositua5ia= rea-2, ci ;, cores" pu,dere cu situa5ia psihic2. 4e aceea estimarea 1ictimo-o/ic2 a situa5iei de c2tre cercet2tori presupu,e studierea situa5iei psihice a 0iec2rei p2r5i, -u;,d ;, co,siderare, ;, primu- r;,d, pu,ctu- de 1edere a- 1ictimei, 3i a,ume: raportusitua5iei psihice a p2r5ii 12t2mate cu situa5ia 1ictimo/e,2 o+iecti12F raportusitua5iei psihice a p2r5ii 12t2mate cu situa5ia crimo/e,2 rea-2 creat2 3i rea-i7at2 ;, procesu- i,terac5iu,ii 1ictimei cu i,0ractoru-=!) . ? ast0e- de a+ordare o0er2
.GBMaG [I.B., Cu!muM#9io imecKue ?paKmop<i u npocpu"ia!muKa npecmynnemrii, P-eGGGrpaii, 19 !, p. ).
#87
?pamc P-.B., riomepneeuiue om npecmyn"iemiH u npodneiu<i coeemcKoii stncmitM#9ioenu, =ly8m7e, .0aa"B? MGptPi?MN, 19 , p. 102"10&.
29'
posi+i-it25i pe,tru u, studiu mai apro0u,dat a- meca,isme-or i,terac5iu,ii 3i co,duitei 1ictimei ;, situa5ii-e tipice care apar -a s21;r3irea u,or cate/orii de i,0rac5iu,i, co,stitui,d ;,c2 u, pas spre e-a+orarea 0orme-or co,crete de ap-i" care practic2 a cercet2ri-or 1ictimo-o/ice teoretice 3i empirice pe,tru pro0i-a" >ia i,0rac5iu,i-or. Co,sider2m c2 re-e1area situa5ii-or 1ictimo/e,e tipice a,u" mitor cate/orii de i,0rac5iu,i 3i descrierea -or 3tii,5i0ic2 3i 3tii,5i0ico"popu-ar2 este deose+it de ,ecesar2 pe,tru i,struirea 1ictimo-o/ic2 3i educarea <uridic2 a cet25e,i-or. Re7u-tate-e studii-or respecti1e su,t importa,te -a e-a+orarea di0e" rite-or 1aria,te de strate/ii 3i tactici pe,tru persoa,e-e care, ;, 1irtutea u,or 0actori o+iecti1i sau su+iecti1i, pot ,imeri ;, situa5ii 1ictimo/e,e. %, i,teres 12dit pe,tru pre1e,irea i,0rac5iu,i-or pre7i,t2 3i pro,osticarea situa5ii-or 1icti" mo/e,e, precum 3i schim+area e1o-u2rii -or ;, direc5ia dorit2, restructur;,d at;t comportame,tu- e1e,tua-ei 1ictime, c;t 3i a- 1ictimi7atoru-ui ei pro+a+i-. A3adar, cercetarea criminolo.iei a ,ersonalitii victimei, a com,ortamentului ei i ,articularitilor situaiilor victimo.ene ti,ice a,umitor cate/orii de i,0rac5iu,i, precum 3i utili/area datelor res,ective la elaborarea i reali/area msurilor de ,ro!ilaxie orie,tate asupra u,or /rupuri ori persoa,e co," crete, care se e1ide,5ia72 pri,tr"o 1u-,era+i-itate 1ictima-2 sporit2, repre int% un ,otenial de re/erv al activitii de ,revenire a criminalitii$ Ce-e me,5io,ate schim+2 ;, mod radica- 1i7iu,ea asupra sistemu-ui e>is" te,t de m2suri de pre;,t;mpi,are a crimi,a-it25ii, asupra ro-u-ui 3i -ocu-ui ;, acest sistem a- 1ictimo-o/iei 3i direc5iei 1ictimo-o/ice a pro0i-a>iei. =6ste 0oarte posi+i- ca i,succese-e ,oastre ;, dome,iu- pre1e,irii crimi,a-it25ii s2 0ie determi,ate de 0aptu- c2 de"a -u,/u- seco-e-or toat2 ate,5ia era co,ce,trat2 asupra de-ictu-ui sau asupra i,0ractoru-ui 3i ,u se acorda ate,5ia cu1e,it2 1ic" timei=!)). Aceast2 o+iec5ie, e>pus2 de A. Aattah ;,c2 ;, 19# , este 3i ast27i deose+it de actua-2 pe,tru 5ara ,oastr2, u,de p;,2 ;, pre7e,t ,u e>ist2 o e1i" de,52 comp-et2 a 1ictime-or 3i, pri, urmare, ,u su,t studiate particu-arit25i-e -or perso,a-e, di, c;,d ;, c;,d 0ii,d or/a,i7ate m2suri de pre1e,ire 1ictimo" -o/ic2 3i ;, /e,era- 1ictima este, de re/u-2, co,siderat2 o surs2 de date despre i,0ractor 3i i,0rac5iu,e ori parte a re-a5ii-or procesua-"pe,a-e. ;, ce,tru- ate,5iei 1ictimo-o/iei se a0-2 ;,totdeau,a persoa,a care a su0e" rit ;, urma i,0rac5iu,ii, i,di0ere,t de 0aptu- dac2 ea a 0ost sau ,u recu,oscut2 ast0e- 0orma-. 8ictima este cercetat2 ;, co,te>tu- ade12ratu-ui ei ro- ;, me" ca,ismu- i,0rac5iu,ii 3i ,u su+ aspect procesua-"<uridic. ;, rea-itate, ;, u,e-e ca7uri, persoa,a de1i,e 1ictim2 02r2 1reo co,tri+u5ie di, partea ei, iar ;, a-te ca7uri, dimpotri12, de1i,e 1ictim2 pro1oc;,d acti1 i,0rac5iu,ea. ;,tre aceste e>treme su,t posi+i-e di0erite situa5ii 1ictimo/e,e, care di0er2 ;, 0u,c5ie de
Aattah A., La victimologie$ guest et quel est son avenirl Re1ue i,ter,a5io,a-e de crimi,o-o/ie et de poise tec,iYue, 1oi. KKI, ,r. 2"&, 19# , .aris, cit. de AireLceeB A.G., KpuMUHono uH, MocLBa, G&0-"B0 MIGG:"MN, 199), p. 1#!.
29!
impactu- -or asupra perso,a-it25ii i,0ractoru-ui. 4e aceea, sporirea e0icacit2" 5ii procesu-ui de pro0i-a>ie a crimi,a-it25ii poate 0i asi/urat2 atu,ci c;,d se iau ;, co,siderare to5i 0actorii 1ictimo/e,i (perso,a-i 3i e>teriori), precum 3i ;m+i,2ri-e -or tipice, caracteristice u,or sau a-tor cate/orii de i,0rac5iu,i. Ast0e-, 1ictimo-o/ia de1i,e u, 0actor deose+it de importa,t a- or/a,i72rii practice a pre1e,irii 3i com+aterii crimi,a-it25ii, precum 3i a- co,so-id2rii ;,tre/ii ordi,i de drept, deoarece este chemat2 s2 e-a+ore7e m2suri de pro" tec5ie pe,tru cet25e,i, care ar permite e1itarea situa5ii-or ;, care este posi+i-2 1ictimi7area -or. S"a sta+i-it c2 riscu- tra,s0orm2rii persoa,e-or ;, 1ictime a-e i,0rac5iu,i" -or este di0erit, adic2 u,e-e /rupuri de popu-a5ie sau a,umite persoa,e, com" parati1 cu a-te-e, de1i, mai 0rec1e,t 1ictime a-e uci/a3i-or, 1io-atori-or, ho" 5i-or, <e0uitori-or, escroci-or. A3a, de e>emp-u, pri,tr"o 1u-,era+i-itate spo" rit2 0a52 de ate,tate-e 1io-e,te se caracteri7ea72 0emei-e, copii, oame,ii de 1;rst2 ;,ai,tat2, persoa,e-e cu de0icie,5e 0i7ice sau mi,ta-e. .2r5i 12t2mate a-e escrocherii-or de1i, persoa,e-e -acome 3i credu-e, iar 1ictime a-e i,0rac" 5iu,i-or 1io-e,te de acaparare " persoa,e-e care se a0-2 ;, stare de e+rietate. %,ii cet25e,i pot de1e,i 1ictime doar ;, 1irtutea statutu-ui 3i ro-u-ui -or so" cia-. 4e e>emp-u, ;,casatorii, casierii, +usi,essma,ii, ta>imetri3tii, co-a+o" ratorii or/a,e-or de drept, i,spectorii 0isca-i etc. 8ictimitatea poate 0i deter" mi,at2 at;t de comportame,tu- ,e/ati1 a- p2r5ii 12t2mate (i-e/a-, amora-, risca,t, ,esocotit, ,epre1272tor), c;t 3i de statutu- sau ro-u- socia- a- 1ictimei ori de particu-arit25i-e psiho"0i7ice a-e perso,a-it25ii ei (copiii, +2tr;,ii, oa" me,ii +o-,a1i). Me,5io,2m, de aseme,ea, c2 ,u ,umai persoa,e-e care se caracteri7ea72 pri,tr"o 1u-,era+i-itate 1ictima-2 sporit2, dar 3i cei-a-5i cet25e,i pot de1e,i 1ictime a-e i,0rac5iu,i-or. 4eci o+iectu- pre1e,irii 1ictimo-o/ice este at;t victimitatea (rea-2 3i pote,5ia-2), c;t 3i victimi area, adic2 procesu- de tra,s0ormare a persoa,e-or ;, 1ictime 3i re7u-tatu- acestui proces. ;, rea-i" tate aceste procese se ma,i0est2 ;, 0e-u- urm2tor: situa1iile victimogene o<i) ective, situa1iile victimogene care apar, evoluea % ;i se reali ea % 4n urma interac1iunii circumstan1elor o<iective ;i su<iectiveN victimele reale ;,re" /istrate 3i -ate,teF grupele de risc ;i persoanele concrete care se caracteri" 7ea72 pri,tr"o 1u-,era+i-itate sporit2 0a52 de a,umite cate/orii de i,0rac5iu,i. .ri, urmare, ;, raport cu o+iecte-e respecti1e este ,ecesar2 e-a+orarea 3i rea-i7area m2suri-or de pro0i-a>ie 1ictimo-o/icO, o ate,5ie deose+it2 0ii,d acordat2 /rupuri-or de popu-a5ie care se caracteri7ea72 pri,tr"o 1u-,era+i-i" tate 1ictima-2 sporit2. A3adar, de1i,e e1ide,t2 ,ecesitatea e-a+or2rii 3i rea" -i72rii u,or m2suri de pro0i-a>ie ;, raport cu 1ictime-e pote,5ia-e. 6ste 1or+a de aspectu- 1ictimo-o/ic a- pro0i-a>iei i,0rac5iu,i-or sau de pro0i-a>ia 1icti"
29#
mo-o/ic2 . Aceast2 pro0i-a>ie tre+uie s2 i,c-ud2 e-a+orarea m2suri-e, orie,tate spre re-e1area persoa,e-or 12t2mate pote,5ia-e 3i pre;,t;mpi,area comportame,tu-ui ,eate,t, u3uratic sau pro1ocator. ;, -iteratura de specia-itate pre1e,irea 1ictimo-o/ic2 e de0i,it2 ;, mod di0erit, ;,s2 ese,5a tuturor ,o5iu,i-or e>iste,te este aceea3i, 3i a,ume: dac% direcia tradiional a activitii de ,rentm,inare este orientat s,re in!ractor, atunci direcia victimolo.ic ) s,re victim$ Co,5i,utu- u,or ,o5i" u,i, ;, 1i7iu,ea ,oastr2, are u, caracter prea /e,era-. Ast0e-, pro0i-a>ia 1ic" timo-o/ic2 e de0i,it2 de u,ii autori ca o tota-itate de m2suri stata-e 3i o+3te3ti orie,tate spre pre1e,irea crimi,a-it25ii pri, reducerea riscu-ui popu-a5iei 3i aa,umitor cet25e,i de a de1e,i 1ictime a-e ate,tate-or crimi,a-e!90. A-te de0i,i5ii au u, co,5i,ut mu-t mai deta-iat, speci0ic;,d o+iecti1e-e pri,cipa-e a-e acestei acti1it25i. 4e e>emp-u: M.ro0i-a>ia 1ictimo-o/ic2 este u,a di, direc5ii-e pre;,t;mpi,2rii crimi,a-it25ii, care ,u e rea-i7at2 pe de dep-i, ;, societatea ,oastr2. Aceasta este o acti1itate speci0ic2 a i,stitu5ii-or socia-e, orie,tat2 spre re-e1area, ;,-2turarea sau ,eutra-i7area 0actori-or, cir" cumsta,5e-or, situa5ii-or care 0ormea72 comportame,tu- 1ictima-, determi" ,;,d s21;r3irea i,0rac5iu,i-orF re-e1area /rupe-or de risc 3i a persoa,e-or co,crete ce se caracteri7ea72 pri,tr"o 1ictimitate sporit2 3i i,0-ue,5a asupra acestora ;, scopu- resta+i-irii ori acti1i72rii aptitudi,i-or -or de autoprotec5ie, precum 3i e-a+orarea sau des21;r3irea mi<-oace-or specia-e e>iste,te de pro" tec5ie a cet25e,i-or ;mpotri1a i,0rac5iu,i-or 3i 1ictimi72rii u-terioareN !91. Co,0orm acestei ,o5iu,i, ;, a0ara s0erei de acti1itate pri1i,d pre1e,irea 1ic" timo-o/ic2 r2m;, circumsta,5e-e sau situa5ii-e 1ictimo/e,e ;, care compor" tame,tu- 1ictimei ,"a 0ost 1ictima-, adic2 ,"a 0ost i-e/a-, amora- sau ,eate,t. I, opi,ia ,oastr2, co,ceptupropus poate 0i acceptat doar cu co,di5ia ca prima direc5ie a acti1it25ii de pre1e,ire 1ictimo-o/ic2 s2 0ie modi0icat2 ;, 0e-u- urm2tor: re-e1area, ;,-2turarea sau ,eutra-i7area 0actori-or, a situa5ii-or 1ictimo/e,e, ;, specia-, a situa5ii-or create de comportame,tu- 1ictima- ap2r5ii 12t2mate (i-e/a-, amora- sau ,eate,t). Speci0icu- pre1e,irii 1ictimo-o/ice, ;, 1i7iu,ea pro0esoru-ui 4.8. Ri1ma,, este determi,at de o+iectu- propriu (p2r5i-e 12t2mate rea-e 3i po" te,5ia-e), metode-e speci0ice (prepo,dere,5aDapar5i,e metode-or de co,1i," /ere), uti-i7area -ar/2 a a<utoru-ui di, partea popu-a5iei, pre/2tirea co-a+o" ratori-or ser1iciu-ui de pro0i-a>ie ;, pro+-ematica 1ictimo-o/ic2, +a7a i,"
.CBMaG A"B., C8anuM#ito imecKan npe!p8aKtnuKal Bo,poc+i ,po_cMPiaL:GL8i ,pec:B,<reGGG, P-eGGGrpaa, 19 ), p. !2. !90 6<iBBiirreGG -?.0-., &+ipGG G.G., .oMaG?B B.B., IlpcKpu9iaKmuKa npecmyrmeHuu, MGGCL, 19)#, p. 2#). !91 KpuMUH#9ioCu!$ I-?A. pea. 0-o<iroBo0i A.G., MocLBa, GG?.AM"GopMa, 199 , p. & "
& ).
29
0orma5io,a-2 care i,c-ude e1ide,5a 1ictime-or i,0rac5iu,i-or etc!92. ;, opi,ia -ui 8...Lo,o1a-o1 3i @.8. Ara,E, tr2s2tura speci0ic2 a pro0i-a>iei 1ictimo" -o/ice este orie,tarea c2tre reducerea 1ictimit25ii pote,5ia-e a cet25e,i-or pri, rea-i7area u,or m2suri specia-e de pro0i-a>ie /e,era-2 di0ere,5iate pe cate/orii 3i /rupe de popu-a5ie, c2tre reducerea 1ictimit25ii pote,5ia-e a cet25e,i-or pri, rea-i7area 0a52 de ei a m2suri-or specia-e de pre1e,ire, c2tre pre;,t;mpi,area =recidi1ei= 1ictimi72rii cet25e,i-or 12t2ma5i ;, urma i," 0rac5iu,i-or!9&. 8.Ia. R;+a-sEaia co,sider2 c2 speci0icu- pro0i-a>iei 1ictimo" -o/ice co,st2, de aseme,ea, ;, domi,area m2suri-or care ,u su,t ,emi<-ocit re/-eme,tate <uridic. Aceasta 0ace deose+it de importa,t2 pro+-ema res" pect2rii dem,it25ii perso,a-e a cet25e,i-or 3i i,admisi+i-2 p2tru,derea ;, s0era i,tim2 a acestora 02r2 acordu- -or!9'. .re1e,irea 1ictimo-o/ic2 este, dup2 p2rerea ,oastr2, o parte compo,e,t2, un subsistem al ntre.ului ,roces de ,rentm,inare a in!raciunilor$ Ca 3i pro0i-a>ia tradi5io,a-2 a comportame,tu-ui i,0rac5io,a-, pre1e,irea 1ictimo-o/ic2 are o structur2 comp-icat2, este rea-i7at2 de di0eri5i su+iec5i, -a di0erite ,i1e-uri, 0ii,d uti-i" 7ate 1ariate 0orme, metode 3i m2suri ;, raport cu di1erse o+iecte, ;, di0erite etape de ma,i0estare a comportame,tu-ui 1ictima- 3i a tr2s2turi-or respecti1e a-e perso,a-it25ii. ;, ca-itate de subieci ai ,revenirii victimolo.ice se a0-2 ace-ea3i or/a,e a-e statu-ui, or/a,i7a5ii o+3te3ti 3i pri1ate, persoa,e cu 0u,c5ii de r2spu,dere 3i cet25e,ii care rea-i7ea72 pro0i-a>ia tradi5io,a-2. Bi,e;,5e-es, pe,tru rea-i" 7area ,emi<-ocit2 a pre;,t;mpi,2rii 1ictimo-o/ice tre+uie create or/a,e spe" cia-i7ate, su+di1i7iu,i, /rupe, or/a,i7a5ii o+3te3ti 3i pri1ate care ar asi/ura des023urarea u,ei acti1it25i pro0esio,a-e ;, ceea ce pri1e3te e1itarea de c2tre cet25e,i a riscu-ui 1ictima- 3i a 1ictimi72rii, precum 3i a recidi1ei 1ictimi72rii -or. :ireciile ,rinci,ale ale activitii su<iec1ilor prevenirii victimolo.ice su,t urm2toare-e: i,struirea 3i educarea 1ictimo-o/ic2 a cet25e,i-or (e-a+orarea a-/oritmi-or co,duitei optime ;, situa5ii-e 1ictimo/e,e 3i a,tre,ame,te-e specia-e)F ridicarea /radu-ui de protec5ie a- persoa,e-or cu 0u,c5ii de r2spu,dere, care se caracteri7ea72 pri,tr"o 1u-,era+i-itate 1ictima-2 sporit2 ;, -e/2" tur2 cu ;,dep-i,irea de c2tre e-e a ;,datoriri-or de ser1iciuF
.GBMaG 0-.B., CuKmuM#"ioeuHecKt8 npc!=cunaKmuKa npecmynnemiul ripo#<ie,+i ,poiPMPiaL:iiLG ,pec:BiCeGM B Bc<i?B,a> aa<i+Ge0imero paciiCpeGGa C Br<iBS<ieGG0.aeM?Lpa:GG, rapaG"rap?BaGGo0i G?B?G Lcmc:G:BuGeG CCC., GpLBrcL, 19 ), p. #9. 0# opraGG&auG, BGL:GM?PiorGGeLoro Ga,paBPieGGG ,po_Q)L,aL:GL, ,pec:Brmoc:G :a0-^GLCLo0t CC. (GaBMGo"Me:?0-GGecLaa ,G_<)opMaimFi), 0-BmaG#e, 19 #, p. 1!.
#(4
B
B.G. .+iVa<r+CLM, # euKmuMonoeuvecK#M Hanpae"iemiu npoipu"iaKmuKu npecmyrmocmu HecoCeputeHH#9iemHii!$il BGL:GM?PiorGa G ,po(5>GPiaL:GLa ,paB?GapBmeGGG, GpLB:CL, 19 9, p. 1.
29)
reducerea ma>im2 a situa5ii-or 1ictimo/e,eF e1itarea, ,eutra-i7area 3i ;,-2turarea -orF i,0ormarea cet25e,i-or despre situa5ii-e 1ictimo/e,e ti" pice, pe,tru a -e e1ita ;, m2sura posi+i-it25i-orF protec5ia, resocia-i7area 3i rei,te/rarea socia-2 a 1ictime-or i,0rac5iu,i-or, ;, co-a+orare cu structuri-e stata-e, o acti1itate deose+it de 0ructuoas2 pri1i,d i,admisi+i-itatea 1ictimi72rii repetate a cet25e,i-or, ;,su3irea de c2tre ei a re/u-i-or de co,duit2, care -e 1or permite s2 e1ite ate,tate-e crimi,a-e, este des023urat2 de or/a,i7a5ii-e ,o,/u1er,ame,ta-e. 4e e>emp-u, ;, *erma,ia o ast0e- de acti1itate este rea-i7at2 de %,iu,ea o+3teasc2 =Cercu- a-+=, -a crearea c2reia 3i"a dat co,tri+u5ia pro0esoru- Ga,s Poachim Sch,eiderF ;, S%A " Asocia5ia Na5io,a-2 pe,tru Acordarea de A<utor 8ictime-or, Comitetu- =Aemei-e ;, -upta cu prime<dia 1io-u-ui=F ;, Rusia " Asocia5ia de Sus5i,ere a 8ictime-or I,0rac5iu,i-or. ;, mu-te 52ri au 0ost ;,0ii,5ate societ25i 1ictimo-o/ice, care au adus u, aport importa,t -a des21;r3irea practicii de com+atere a crimi,a-it25ii. %,a di, idei-e 1ictimo-o/ice pri,cipa-e pri1i,d pre;,t;mpi,area crimi,a-it25ii este u,irea tuturor 0or5e-or socia-e ;, scopucom+aterii i,0rac5iu,i-or. Ca re7u-tat a- materia-i72rii acestei idei, ;,tr"u, 3ir de 52ri au 0ost create asocia5ii a-e 1eci,e-or, p2ri,5i-or, 0ra5i-or mai mari!9!. ;, 4a,emarca, Ara,5a, ?-a,da, Suedia, Re/atu- %,it a- Marii Brita,ii 3i *erma,ia au 0ost ;,0ii,5ate co,si-ii o+3te3ti de pre1e,ire a i,0rac5iu,i-or. Aceste co,si-ii acord2 a<utor materia- 3i peda/o/ic 0ami-ii-or i,comp-ete, 0ami-ii-or de ,arcoma,i 3i a-coo-ici, co,tri+uie -a or/a,i7area petrecerii timpu-ui -i+er a- mi,ori-or, co,su-t2 admi,istra5ia cadre-or didactice 3i ;,1252torii pri1i,d posi+i-it25i-e pre1e,irii ;, 3coa-2, precum 3i m2suri-e de protec5ie a 1ictime-or pote,5ia-e. ;, Austria, Be-/ia, Ir-a,da, Ita-ia 3i 6-1e5ia 0u,c5io,ea72 comisii specia-e de coordo,are a m2suri-or po-i5ie,e3ti 3i ad" mi,istrati1e orie,tate spre pre;,t;mpi,area i,0rac5iu,i-or. ;, state-e 6uropei ?ccide,ta-e au 0ost create structuri 3tii,5i0ice care e0ectuea72 i,1esti/a5ii crimi,o-o/ice, i,c-usi1 1ictimo-o/ice, or/a,i7ea72 schim+u- de e>perie,52, au 0o,dat or/a,e specia-e editoria-e!9#. ;,tr"u, 3ir de state or/a,i7a5ii-e 1ictimo-o/ice au co,tri+uit -a modi0ica" rea -e/is-a5iei su+ aspectu- respecti1. Ast0e- ;, Noua $ee-a,d2 (19#&), apoi ;, A,/-ia, ;, u,e-e state a-e S%A, ;, u,e-e pro1i,cii a-e Ca,adei, ;, Austria a 0ost adoptat2 @e/ea cu pri1ire -a recuperarea pa/u+ei prici,uite 1ictime-or i,0rac5iu,i-or, ;, Austra-ia (19 2) " @e/ea 0edera-2 pri1i,d acordarea de a<utor 1ictime-or i,0rac5iu,i-or, ;, *erma,ia (19 #) a i,trat ;, 1i/oare @e/ea pri1i,d recuperarea pa/u+ei 1ictime-or i,0rac5iu,i-or de 1io-e,52, ;,
GmuaL?B CM., 3apy7e3KHaIi KpuMUHcmoeu!, MocLBa, G&0-. rpB,,a GG?.AM"GopiCa, 199 , p. 1)!"1)#. [K7I<idem,p$ 21 "21).
299
19)2 ;, S%A a 0ost adoptat2 @e/ea 0edera-2 pri1i,d ap2rarea <uridico" pe,a-2 a 1ictime-or 3i a martori-or i,0rac5iu,i-or!9 . Sus5i,erea de c2tre stat a pro0i-a>iei 1ictimo-o/ice i,c-ude, pe de o parte, i,0ormarea specia-2 a cet25e,i-or, iar pe de a-t2 parte, 0i,a,5area pro/rame-or specia-e care acord2 o protec5ie sup-ime,tar2 cet25e,i-or ;mpotri1a crimi,a" -it25ii. 4eose+it de e0icie,t2 su+ acest aspect a 0ost compa,ia de propa" /a,d2, rea-i7at2 ;, 52ri-e europe,e, a1;,d /e,ericu- =%3a si/ur2=, -a care au participat at;t structuri-e stata-e, c;t 3i or/a,i7a5ii-e o+3te3ti!9). Metodo-o/ic, pre1e,irea 1ictimo-o/ic2 ca 3i pre;,t;mpi,area tradi5io,a-2 a crimi,a-it25ii poate 0i de1i7at2 ;,: /e,era-2 3i i,di1idua-2. Prevenirea victi&ologic general cupri,de re-e1area 0actori-or 1ictimo/e,iF e-a+ora" rea 3i uti-i7area m2suri-or orie,tate spre mi,ima-i7area, ,eutra-i7area 3i ;," -2turarea 0actori-or respecti1i. Prevenirea victi&ologic individual i," c-ude ide,ti0icarea persoa,e-or care se caracteri7ea72 pri,tr"o 1u-,era+i-itate 1ictima-2 sporit2 3i promo1area u,or m2suri de protec5ie sau autoprotec5ie a acestoraF resocia-i7area 3i rei,te/rarea socia-2 a 1ictime-or i,0rac5iu,i-or ;, scopu- reducerii 1ictimi72ri-or repetate. 60icie,5a pro0i-a>iei 1ictimo-o/ice este determi,at2 ;, mare parte de asi" /urarea i,0orma5io,a-2 a acti1it25ii respecti1e. ;, acest co,te>t o importa,52 deose+it2 re1i,e e1ide,5ei mu-ti-atera-e at;t a 0actori-or crimi,o-o/iei /e,e" ra-i, c;t 3i a cau7e-or 3i a co,di5ii-or i,0rac5iu,i-or co,crete. @a adoptarea u,or deci7ii ra5io,a-e ;, dome,iu- pro0i-a>iei 1ictimo-o/ice su,t ,ecesare ;, specia- date despre p2r5i-e 12t2mate 3i despre a-te 1ictime a-e i,0rac5iu,i-or, despre co,seci,5e-e socia-e a-e crimi,a-it25ii ;, /e,era- 3i a a,umitor cate/o" rii de i,0rac5iu,i, despre atitudi,ea cet25e,i-or 0a52 de co,seci,5e-e socia-e a-e crimi,a-it25ii 3i a-e u,or i,0rac5iu,i co,crete, despre /radude 1u-,era" +i-itate 1ictima-2 a di0erite-or /rupuri de popu-a5ie, despre /radu- 0ricii 3i i,securit25ii popu-a5iei ;, raport cu crimi,a-itatea. Me,5io,2m c2 statistica pe,a-2 o0icia-2 co,5i,e u,e-e date di, ce-e e,umerate. Nu demu-t ;, 0i3e-e de e1ide,52 primar2 3i 0orme-e statistice de dare de seam2 a-e Mi,isteru-ui A0aceri-or I,ter,e 3i a-e .rocuraturii *e,era-e a Repu+-icii Mo-do1a a 0ost i,trodus2 e1ide,5a dep-i,2 a i,0rac5iu,i-or ;, urma c2rora au decedat p2r5i-e 12t2mate 3i a persoa,e-or decedate ;, urma comiterii i,0rac5iu,i-or. Ai3a asupra crimei demascate (0orma ,r. 1) a 0ost comp-etat2 cu u, compartime,t specia-: =I,0orma5ia despre p2r5i-e 12t2mate=, care co,5i,e urm2torii i,di" catori: ,ume-e, pre,ume-e, pre,ume-e p2ri,5i-or, data ,a3terii, /e,u- de ac"
!9
I--Ga0-aep r.G., KpuMUHono ua, MocLBa, Dan,) rpB,,a MI-porpeccN MZGGBepcN, 199', p. &' "&'9F A,eLceeB A.G. , Bac,<i+eB I?.B., CMG.G?B r.G, K#K 3au=uuiam< cedn om npecmyriHUKa, MocLBa, 1990, p. "). !9) GmiiaL?B CM., op$ cit$ , p. 21#.
"00
ti1itate, starea, cet25e,ia, se>u- p2r5ii 12t2mateF ,um2ru- persoa,e-or dece" dateF ,um2ru- persoa,e-or r2,ite. ;, scopu- e0ectu2rii u,ei a,a-i7e comp-e>e 3i pro0u,de a situa5iei 1ictimo-o/ice di, 5ar2 3i a- e-a+or2rii m2suri-or adec1ate de pro0i-a>ie, pa" ra-e- cu or/a,i7area u,ei e1ide,5e statistice respecti1e, este ,ecesar2 3i rea( li-area cercetrilor tiinifice cri&inologice (victi&ologice! ;, +a7a u,or pro/rame ar/ume,tate, uti-i7;,d metodici specia-e. 6ste importa,t ca ;, cadru- acestor i,1esti/a5ii s2 0ie uti-i7ate pe -ar/ cercetarea docume,te-or (dosare-or pe,a-e, materia-e-or de re0u7 etc), so,da<e socio-o/ice a-e opi,iei pu+-ice, a-e persoa,e-or cu 0u,c5ii de r2spu,dere, a-e 1ictime-or i,0rac5iu" ,i-or 3i a-e i,0ractori-or. ? direc5ie importa,t2 a pro0i-a>iei 1ictimo-o/ice /e,era-e este educarea &oral(juridic a cetenilor ;, +a7a cu,oa3terii -e/i-or 3i a 0orm2rii co," 1i,/eri-or ,ecesare pe,tru respectarea -or ,ea+2tut2. .ractica <udiciar2 do" 1ede3te c2 comiterea u,or i,0rac5iu,i a 0ost posi+i-2 3i di, cau7a ,ei,0orm2" rii <uridice a p2r5ii 12t2mate. 6ste deose+it de importa,t s2 se e>p-ice popu" -a5iei ese,5a -e/itimei ap2r2rii, e>tremei ,ecesit25i 3i ;,sem,2tatea acestora pe,tru pre;,t;mpi,area i,0rac5iu,i-or. %, a-t o+iecti1 a- pro0i-a>iei 1ictimo-o/ioce /e,era-e este pregtirea antiinfracional a populaiei 3i ;, specia- a /rupe-or 3i cate/orii-or de cet25e,i cu o 1u-,era+i-itate 1ictima-2 sporit2, pe,tru a cu,oa3te ,orme-e de co,1ie5uire socia-2, ceri,5e-e comportame,ta-e /e,era-e de e1itare a situa5i" i-or ori a circumsta,5e-or ;, care oame,ii ar putea de1e,i 1ictime a-e u,or i,0rac5iu,i. I, acest scop este importa,t de a uti-i7a date despre persoa,e-e care au de1e,it 1ictime a-e i,0rac5iu,i-or di, -ips2 de precau5ieF a uti-i7a acti1 radiou-, emisiu,i-e te-e1i7ate, presa periodic2, /a7ete-e de perete, 0o" tomo,ta<e-e cu i,0orma5ie despre metode-e i,0ractori-or care mi7ea72 pe imprude,5a 3i credu-itatea e>a/erat2 a p2r5ii 12t2mate. ;, timpu- -ec5ii-or 3i co,1or+iri-or, co-a+oratorii or/a,e-or de drept tre+uie s2 acorde o ate,5ie cu1e,it2 circumsta,5e-or cu caracter 1ictima-, s2 recoma,de cet25e,i-or s2 0ie mai prude,5i, mai precau5i, s2 ai+2 o atitudi,e mai critic2 0a52 de 0apte-e -or 3i 0a52 de a-te persoa,e. 6ste ra5io,a-, dup2 p2rerea ,oastr2, de a a1ea .n co&isariatele de poliie judeene i &unicipale colaboratori speciali-ai .n do&eniul profila,iei victi&ologice) ;, scopu- rea-i72rii pre1e,irii 1ictimo-o/ice /e,era-e este uti-2, ;, opi,ia ,oastr2, di0u7area u,or a0i3e, a/e,de, 0oi i,0ormati1e ce co,5i, s0aturi cu pri1ire -a e1itarea posi+i-it25i-or de a de1e,i 1ictim2 a u,ei i,0rac5iu,i. 6ste ,ecesar ca aceast2 metod2 e0icie,t2 s2 0ie 0o-osit2 0rec1e,t de or/a,e-e a0a" ceri-or i,ter,e, precum 3i de a-te structuri stata-e 3i ,o,/u1er,ame,ta-e spe" cia-i7ate ;, dome,iu- respecti1.
&01
Rea-i7area e0icie,t2 a posi+i-it25i-or pre1e,irii 1ictimo-o/ice, 3i ;, pri" mu- r;,d a m2suri-or de pro0i-a>ie i,di1idua-2, este determi,at2 de 0aptu- c;t de comp-et 3i de oportu, su,t re-e1ate victi&ele poteniale i situaiile victi&ogene concrete) Re7u-tate-e i,1esti/a5ii-or 1ictimo-o/ice 3i a,a-i7e-e 3tii,5i0ice ,e permit sta+i-irea 1ictime-or pote,5ia-e 3i a situa5ii-or 1ictimo/e,e tipice u,or cate/orii de i,0rac5iu,i. :otodat2, me,5io,2m c2 ide,ti0icarea 1ictime-or pote,5ia-e este o pro+-em2 deose+it de comp-icat2, deoarece o +u,2 parte di, persoa,e-e care au su0erit de<a ;, urma ac5iu,i-or crimi,a-e ,u se adresea72 or/a,e-or compete,te. 4e aceea or/a,e-e de po-i" 5ie tre+uie s2 uti-i7e7e e0icie,t toate posi+i-it25i-e de co-ectare a i,0orma5iei 1ictimo-o/ice. Re-e1area 3i estimarea 1ictimi72rii -ate,te poate 0i rea-i7at2 par5ia- 3i pri, e0ectuarea u,or so,da<e socio-o/ice. ;, -iteratura de specia-itate au 0ost e-a+orate di0erite tipologii de victi&e ale infraciunilor" care su,t uti-e pe,tru e-a+orarea m2suri-or i,di1idua-e de pro0i-a>ie. %, i,teres deose+it ;, acest co,te>t pre7i,t2 tipologiile victi&elor ca( racteristice anu&itor categorii de infraciuni" care au 0ost re-e1ate ;, +a7a comportame,tu-ui prei,0rac5io,a- 3i a particu-arit25i-or perso,a-it25ii -or!99. ;, scopu- rea-i72rii cu succes a pro0i-a>iei 1ictime-or pote,5ia-e este ,ecesar s2 0ie a,a-i7ate 3i -uate ;, co,siderare particu-arit25i-e acestor cet2" 5e,i, moti1e-e 3i scopu- co,duite-or posi+i-e. .ot 0i re-e1ate re-ati1 u3or persoa,e-e a c2ror 1ictimitate este determi,at2, de e>emp-u, de pro0esie 3i de /e,u- de acti1itate " casierii, ;,casatorii, /estio" ,arii, co-a+oratorii or/a,e-or de drept, +usi,essma,ii etc. 4e aceea pre1e,irea 1ictimo-o/ic2 a acestei cate/orii de cet25e,i tre+uie s2 i,c-ud2, ;, mod o+-i" /atoriu, m2suri socia-e de ap2rare a acestora 3i m2suri i,di1idua-e i,0ormati1e educati1e 3i teh,ice, i,c-usi1 protec5ia perso,a-2 ;, ca7uri-e ,ecesare. 6ste mu-t mai comp-icat2 re-e1area persoa,e-or a c2ror 1ictimitate e de" termi,at2 de comportame,tu- -or. 6ste importa,t ca ide,ti0icarea 1ictime-or pote,5ia-e s2 ,u 0ie e0ectuat2 separat de sta+i-irea pote,5ia-i-or i,0ractori. 4eseori i,di1i7ii cu 1u-,era+i-itate 1ictima-2 sporit2 se caracteri7ea72 3i pri, orie,t2ri ,e/ati1e. 4e aceea, ide,ti0ic;,d i,di1i7ii care ar putea s21;r3i i,0rac5iu,i, este ,ecesar de a"i estima 3i su+ aspectu- u,ei posi+i-e 1ictimi72ri. :otodat2, studii,d perso,a-itatea +2,uitu-ui, a ;,1i,uitu-ui sau a a-tui i,di1id care poate s21;r3i i,0rac5iu,ea 3i re-e1;,d re-a5ii-e acestuia cu a-5i cet25e,i, putem determi,a cercu- 1ictime-or sa-e posi+i-e. 8ictime-e pote,5ia-e pot 0i re-e1ate ca re7u-tat a- anali-ei i aprecierii situaiilor concrete posibile) .ri,tr"o a,a-i72 a situa5ii-or co,crete sau a
AG:?GGG L>. M., ricu!o"io uHyduucmea, MocLBa, -?pGC:, 199 , p. 1# "1 #F *-adchi *h., &spectele victimologice ale pro=ila!iei omorurilor premeditate [[ @e/ea 3i 1ia5a, ,r.2 , Chi3i,2u, 199), p. 19.
"02
tipuri-or de situa5ii putem re-e1a at;t cercu- i,0ractori-or posi+i-i, c;t 3i a1ictime-or -or pote,5ia-e. 4e aseme,ea, 1ictime-e pote,5ia-e pot 0i re-e1ate direct, estim;,d ca-it25i-e demo/ra0ice, mora-"psiho-o/ice 3i socia-e a-e per" soa,e-or care au ,imerit ;, c;mpu- 1i7ua- a- or/a,e-or de ocrotire a ,orme-or de drept. .e,tru or/a,i7area pro0i-a>iei 1ictimo-o/ice este importa,t ,u ,umai a ide,ti0ica 1ictime-e pote,5ia-e, dar 3i a sta+i-i care poate 0i comportame,tu- -or posi+i- 3i raportu- di,tre pote,5ia-u- i,0ractor 3i partea 12t2mat2 ;, situa5ii di0e" rite. Situa5ii-e 1ictimo/e,e se deose+esc dup2 comportame,tu- 1ictimei, tipu- 3i caracteru- re-a5ii-or di,tre 1ictim2 3i i,0ractor, caracteru- 3i /radude percepere de c2tre partea 12t2mat2 a di,amicii 3i perspecti1e-or e1o-u2rii situa5ii-or, atitudi,ea 1ictimei 0a52 de circumsta,5e-e i,i5ia-e, spa5iu- ocupat, /radude de71o-tare 3i durata e1o-u2rii, timpu- rea-i72rii etc.#00. Celevarea i cercetarea situaiilor victi&ogene tipice anu&itor categorii de infraciuni per&ite elaborarea i reali-area &surilor co&ple,e de profila,ie general i individual .n raport cu fiecare tip de situaie) Importa,t este c2 -a e-a+orarea acestor m2suri de pro0i-a>ie se 5i,e co,t de ;,tre/u- a,sam+-u de circumsta,5e care 0ormea72 tipu- co,cret de situa5ie 1ictimo/e,2. Bi,e;,5e-es c2 u,a di, m2suri-e pre1e,ti1e pri,cipa-e este s0atuirea 3i ;,drumarea i,di1idua-2 a cet25e,i-or pri1i,d co,duita ce se recoma,d2 a 0i urmat2 " ;, ca7uri co,cret determi,ate " pe,tru a ;mpiedica e1o-u5ia ,e/ati12 a u,or st2ri de -ucruri 3i a<u,/erea persoa,e-or ;, po7i5ie de 1ictime. ;, ceea ce pri1e3te pre1e,irea 3i e1itarea riscu-ui 1ictimi72rii, u,ii autori au ;,cercat s2 0ormu-e7e o serie de recoma,d2ri i,te/rate ;, di0erite strate" /ii, pro/rame, tactici#01. Ast0e-, strate/ii-e e1it2rii, dup2 A. Aurste,+er/ (19 2#02) su,t ac5iu,i-e i,di1i7i-or care au scopu- de a -imita e>pu,erea -or ;, raport cu persoa,e-e pericu-oase sau cu situa5ii-e ame,i,52toare. 4e e>emp-u: e1itarea i,troducerii str2i,i-or ;, cas2, i/,orarea pieto,i-or ce ;," cearc2 s2 a,/a<e7e o co,1ersa5ie, mai a-es ;, -ocuri-e retrase. :actice-e de dep23ire a situa5ii-or de risc, arat2 ^. SEo/a, 3i M. Ma>0ie-d (19)1#0&), su,t 0o-osite pe,tru a mi,ima-i7a perico-u- de
.GBiuaG [@B., CuKmuM#9to uHecKue ?patanopu$$$, op$ cit$, p.2&"&)F ?paGL PI.B., op$ cit$, p. 9 "10!F *-adchi *h. Conceptul, anali a structurii ;i clasi=icarea situa1iilor victimogene II @e/ea 3i 1ia5a, ,r. &, 1999, p. &"12. GmiiaL?B CM, op$ cit$, p. 1) "1))F He!ornopue peK#MeHdauuu no MepaM 9IUHH#_I 7e3onacuocmu apaoicdanoe npe/<ieatou=UM e ne3Ha!oM#M opode$ll 6opt#a c ,pec:B,G?C:+io &apB#e)L?M, 199&, ,r. !, p. 21. Aurste,+er/ A., Fear o= crime and it e==ect on citi en <ehavoir, i, Biderma,, A. (6d.), Crime a,d Pustice, NeC IorEF 9ustice Institute, p. !2"#!, cit. de N. Mitro0a,, 8. $dre,/hea, :. Butoi, 0sihologia "uridic%, Bucure3ti, 199', p. 10'. SEo/a, ^., Ma>0ie-d M, Coping 8ith crimeA Individual and neigh<orhood reactions, Be1er-B Gi--s, CA: Sa/e, 19)1, cit. de Mitro0a, N., $dre,/hea 8., Butoi :., op. cit., p. 10!.
"0"
1ictimi7are, c;,d e>pu,erea -a risc este de ,ee1itat. 4e e>emp-u: p-im+area ;, compa,ia a-tora 3i e1itarea p-im+2ri-or si,/u-are, e1itarea imp-ic2rii ,e;,armate ;, a,umite situa5ii pericu-oase. .ractica do1ede3te c2 chiar ce-e mai simp-e recoma,d2ri a-e 1ictimo" -o/i-or, 0ii,d percepute de cet25e,i, reduc posi+i-itatea de a de1e,i 1ictime. Ast0e-, co,0orm u,ui so,da<, &!f di, 1ictime-e di0erite-or i,0rac5iu,i co,sider2 c2 dac2 -i s"ar 0i acordat -a timp a<utor 1ictimo-o/ic, ar 0i i7+utit s2 e1ite perico-u-#0'. A3adar, estimarea rea-2 a situa5iei 1ictimo/e,e de c2tre cet25e,i -e permite ,u ,umai s2 se comporte corect ;, circumsta,5e-e respecti1e, ci 3i s2 0ie mai ate,5i 3i s2 e1ite crearea u,or ast0e- de situa5ii. Me,5io,2m, de aseme,ea, c2 este uti- a i,0orma cet25e,ii despre moti1e-e sau despre prete>tu- i,i5ierii 3i e1o-u2rii co,0-icte-or, precum 3i despre sem" ,e-e caracteristice persoa,e-or predispuse de a i,tra ;, co,0-ict. .re1e,irea crimei pri, proiectarea mediu-ui ;,co,<ur2tor acce,tuea72 importa,5a cre2rii =spa5iu-ui de ap2rare= pri, =;,/reu,area ati,/erii 5i,te-or= (;m+u,2t25irea mi<-oace-or de ;,chidere 3i asi/urare a i,tr2ri-or 3i ie3iri-or, ;,2-5area /arduri-or 3i me,5i,erea supra1e/herii). Ac5iu,i-e de reducere a riscu-ui su,t 0ie i,di1idua-e, 0ie co-ecti1e (;, co-a+orare cu a-te persoa,e)#0!. %ti-i7area u,or m2suri de pro0i-a>ie 1ictimo-o/ic2 este determi,at2 de o mu-5ime de 0actori, 3i ;, specia- de -ocu-, timpu- 3i metoda s21;r3irii i,0rac" 5iu,ii, de comportame,tu- 1ictimei, de raportu- ei cu i,0ractoru-, de posi+i" -itatea p2r5ii 12t2mate de a opu,e re7iste,52 ate,tatu-ui crimi,a-, de perso" ,a-itatea 3i co,duita i,0ractoru-ui, de posi+i-it25i-e or/a,e-or compete,te de a acorda a<utor 1ictime-or etc. 4e aceea, ;, 0iecare ca7 co,cret, tota-itatea m2suri-or ,ecesare este determi,at2 ;, raport cu tipu- de situa5ie rea-2. :o" todat2 me,5io,2m c2 ,u ;,totdeau,a strate/ii-e 3i tactice-e e-a+orate pot 0i e1a-uate cu u3uri,52 pri1i,d e0icacitatea -or, deoarece este di0ici- ide,ti0icarea situa5ii-or particu-are ;, care acestea ar putea pre1e,i ac5iu,i-e 1ictimi7a,te. .rotec5ia 1ictime-or i,0rac5iu,i-or, i,c-usi1 reducerea riscu-ui 1ictima- 3i a- 1ictimi72rii ;, societate, de1i,e o pro+-em2 i,ter,a5io,a-2, so-u5io,area c2reia ,ecesit2 u,i0icarea 0or5e-or ;,tre/ii comu,it25i mo,dia-e. Ast0e-, ;, 19 9, -a ce- de a- trei-ea simpo7io, i,ter,a5io,a- ;, pro+-eme de 1ictimo-o/ie, a 0ost 0o,dat2 Societatea I,ter,a5io,a-2 de 8ictimo-o/ie, care coordo,ea72 acti1itatea sa1a,5i-or di, di0erite 52ri ;, dome,iu- e-a+or2rii m2suri-or de pro0i-a>ie 1ictimo-o/ic2 a i,0rac5iu,i-or. ;, 19)& Co,si-iu- de
8a, 4i<E P., :!periences o= Crime across the Torld, Bosto,, 1991, p. ', cit. de Gm,aL?B C.M., op$ cit, p. 2'2. NeCma, ?., Ee=ensi<le spaceA 0eople anddesign in the violent city, @o,do,: Architectura.ress, 19 2, cit. de N. Mitro0a,, 8. $dre,/hea, :. Butoi, op$ cit$, p. 10!F GmuaicoB C.M., op$ cit$, p. 1)#F r.G. I--Gatoep, op$ cit$, p. 21 "2&2.
"04
Mi,i3tri a- Co,si-iu-ui 6uropei a adoptat Co,1e,5ia europea,2 cu pri1ire -a compe,sarea pa/u+ei 1ictime-or i,0rac5iu,i-or de 1io-e,52. Aceast2 co,1e," 5ie sta+i-e3te pri,cipii-e compe,s2rii pa/u+ei 1ictime-or i,0rac5iu,i-or res" pecti1e di, partea state-or 3i a-e co-a+or2rii i,ter,a5io,a-e ;, acest dome,iu a 52ri-or mem+re a-e Co,si-iu-ui 6uropei. Importa,5a 3i actua-itatea direc5iei 1ictimo-o/ice de pre1e,ire a crimi,a-it25ii a 0ost re0-ectat2 ;, -ucr2ri-e 3i hot2r;ri-e Co,/resu-ui 8II a- ?N% cu pri1ire -a pre1e,irea crimi,a-it25ii di, 19)!, care a pus ;, discu5ie strate/ii-e -uptei cu crimi,a-itatea#0#. 6ste deose+it de importa,t2 3i actua-2 pe,tru societatea ,oastr2 des21;r3irea -e/is-a5iei ,a5io,a-e ;, +a7a pri,cipii-or Co,1e,5iei 6urope,e pri1i,d compe,sarea pa/u+ei 1ictime-or i,0rac5iu,i-or de 1io-e,52, a 4ec-a" ra5iei ?N% pri1i,d pri,cipii-e <usti5iei 0a52 de 1ictime-e i,0rac5iu,i-or 3i a+u7u- de putere, adoptat2 de Adu,area *e,era-2 a ?N% -a 29 ,oiem+rie 19)! 3i a a-tor acte <uridice i,ter,a5io,a-e ;, pro+-ema respecti12. 6ste ,e" cesar2 ;, acest co,te>t e-a+orarea 3i adoptarea u,ei legi cu privire Ia redu( cerea victi&i-rii i acordarea de ajutor victi&elor infraciunilor) Me," 5io,2m c2 acte-e ,ormati1e ;, 1i/oare adoptate ;, u-timii a,i " @e/ea Repu" +-icii Mo-do1a pri1i,d repararea che-tuie-i-or de tratame,t ap-icat persoa,ei 12t2mate ;, ac5iu,e crimi,a-2 di, 2) apri-ie 199', Got2r;rea *u1er,u-ui Repu+-icii Mo-do1a ,r.## cu pri1ire -a cote-e 3i modu- de ca-cu-are a che-" tuie-i-or de tratame,t ap-icat ;, sta5io,ar persoa,ei 12t2mate ;, ac5iu,e cri" mi,a-2, di, 2 ia,uarie 199!, @e/ea Repu+-icii Mo-do1a pri1i,d protec5ia de stat a p2r5ii 12t2mate, a martori-or 3i a a-tor persoa,e care acord2 a<utor ;, procesu- pe,a-, adoptat2 de .ar-ame,tu- Repu+-icii Mo-do1a -a 2).01.199), 1i7ea72 doar u,e-e aspecte a-e sistemu-ui de protec5ie a 1ictime-or i,0rac5iu,i-or. ;, scopu- i,te,si0ic2rii procesu-ui de so-u5io,are a pro+-eme-or de pro" tec5ie a 1ictime-or i,0rac5iu,i-or este ,ecesar2 crearea Societii Oaionale de 'icti&ologie" care ar putea coordo,a acti1itatea 3tii,5i0ic2 3i practic2 di, dome,iu- protec5iei 1ictime-or, i,c-usi1 a pro0i-a>iei 1ictimo-o/ice, 3i asi/ura co-a+orarea 1ictimo-o/i-or ,o3tri cu Societatea I,ter,a5io,a-2 de 8ictimo-o/ie, cu societ25i-e de 1ictimo-o/ie di, stata-e -umii 3i cu a-te structuri i,ter,a5io,a-e 3i re/io,a-e specia-i7ate ;, pro+-eme-e respecti1e.
CouGa,+G+ie o:LPioGeGGG. [-i0ta pea$ LBapaBueBa B.G., MocLBa, L&p,0-. PIG:., 19)9, p. 2!!"2!#.
"0#
C%.RINS
C%89N: 9NAIN:6 ............................................................................................................ & .R6AAC6 ............................................................................................................ ' CA.I:?@%@ I PC #L1M1 PCI'IO* #I1CIRL HI * M1OIRL *1 C1CC1IAC1 AL CCIMIO L $I1I 9.22)..re-imi,arii .................................................................................................... ! 9.229.?+iectu- de studiu a- crimi,o-o/iei......'$ .................................................................) 9.2&0.Scopu- 3i 0u,c5ii-e crimi,o-o/iei ................................................................................................... 1! 9.2&1.4e0i,i5ia crimi,o-o/iei ................................................................................................... 20< 9.2&2.Crimi,o-o/ia ;, sistemu- 3tii,5e-or moder,e ................................................................................................... 2& >< 9.2&&.Sistemu- crimi,o-o/iei ................................................................................................... &1:W 9.2&'.Importa,5a crimi,o-o/iei ................................................................................................... &' < CA.I:?@%@ II C1CC1IAC1A CCIMIO L $ICY 2.1. Metodo-o/ie, metodic2, metod2, teh,ic2, procedur2. 4e0i,irea co,cepte-or ................................................................................................... &3 2.2. .ro/ramu- cercet2rii crimi,o-o/ice &9F 2.& Metode-e 3i teh,ici-e statistice .......................................................................................................... '&d 9.2&!.Metode-e 3i teh,ici-e socio-o/ice '! 9.2&#.Metode 3i teh,ici psiho-o/ice, <uridice, matematice !& CA.I:?@%@ III F CMAC1A CCIMIO L $I1I CA HIIIOZY &.@?ri/i,i-e crimi,o-o/iei .......................................................................................................... !! &.2.Crimi,o-o/ia c-asic2 .......................................................................................................... #& 9.2& .Hcoa-a po7iti1ist2 ita-ia,2 ................................................................................................... #) 9.2&).Crimi,o-o/ia moder,2 ................................................................................................... ! 9.2&9.Hcoa-a so1ietic2 a crimi,o-o/iei. 4e71o-tarea 3tii,5ei
&0#
cri mi ,o -o /ie i ;, Re pu +-i ca M odo 1a .... 9.2'0.? r/ a, i7a 5ii 3i i,s tit u5i i i,t er ,a 5io ,a -e de cri mi ,o -o /i e )&
ima) ;, crimi,o-o/ie )# 9.2'2.Cau7e-e 3i co,di5ii-e i,0rac5iu,ii co,crete 90 9.2'&.Meca,ismucomportame,tu-ui i,0rac5io,a100 9.2''.Ro-u- situa5iei ;, meca,ismucomportame,tu-ui i,0rac5io,a- . 110 9.2'!.Caracteristica 3i c-asi0icarea crimi,o-o/ic2 a i,0rac5iu,i-or.... 11
CA.I:?@%@ I8 PC #L1 M1 PCI' IO* IOFC ACZI RO1 A (CCI MA! 9.2'1.I ,0r ac5 iu ,e a (cr
CA.I:?@%@ 8 PC #L1M1 PCI'IO* CCIMIOALIIAI1A 9.2'#.Co,ceptude crimi,a-itate " su+iect a- co,tro1erse-or teoretice... 12& 9.2' .:r2s2turi-e crimi,a-it25ii........................................................1&1 9.2').I,dicatorii pri,cipa-i ai crimi,a-it25ii....................................1&9 9.2'9.Aorme-e crimi,a-it25ii dup2 /radude re-e1are 3i cu,oa3tere... 1' 9.2!0.=Ci0ra ,ea/r2= a crimi,a-it25ii 3i ,ecesitatea cu,oa3terii acesteia.. 1!# CA.I:?@%@ 8I PC #L1M1 PCI'IO* *1I1CMIOAC1A HI CARXALIIAI1A CCIMIOALIIYZII 9.2!1.%,e-e particu-arit25i a-e cau7a-it25ii ;, societatea uma,2.................1#' 9.2!2.4etermi,area 3i cau7a-itatea crimi,a-it25ii " co,cept 3i particu-arit25i...........................................................................1#! 9.2!&.Ni1e-uri-e cau7a-it25ii 0e,ome,u-ui i,0rac5io,a-....................1#9 9.2!'.A+ordarea cau7a-it25ii ;, crimi,o-o/ie..................................1 1 9.2!!.C-asi0icarea cau7e-or 3i co,di5ii-or crimi,a-it25ii..................1 ' 9.2!#.Aactorii eco,omici..................................................................1 # 9.2! .Re-a5ii-e socia-e 3i crimi,a-itatea...........................................1 ) 9.2!).Aactori demo/ra0ici, po-itici, <uridici, de or/a,i7are. Starea etico"mora-2 a societ25ii 3i crimi,a-itatea.........................1)2 CA.I:?@%@ 8II I1 CIIL1 CARXALIIYZII .1. ?rie,tarea +io-o/ic2.................................................................1)! 9.2!9.Co,sidera5ii /e,era-e.........................................................1)! 9.2#0.:eoria ata1ismu-ui e1o-u5io,ist.........................................1)! 9.2#1.:eorii-e eredit25ii...............................................................1) 9.2#2.:eorii-e +iotipuri-or crimi,a-e...........................................190 9.2#&.:eoria i,adapt2rii socia-e...D................................................191 9.2#'.:eoria co,stitu5iei de-i,c1e,te..........................................192 9.2#!.:eoria e,docri,o-o/ic2 a crimi,a-it25ii. Cromo7omu- crimei. I,te-i/e,5a 3i crima.........................19& .1.). 8aria,ta moder,2. :eoria crimi,o-o/iei c-i,ice..................19! .2. ?rie,tarea psiho-o/ic2..............................................................19 9.2##.Co,sidera5ii /e,era-e........................................................19 9.2# .:eoria 0reudia,2................................................................19)
"07
9.2#).I,0-ue,5a teoriei 0reudie,e asupra cercet2ri-or crimi,o-o/ice....................................................................200 9.2#9.Importa,5a 0reudia,ismu-ui pe,tru crimi,o-o/ie..................202 9.2 0.:eoria psihomora-2...........................................................20! 9.2 1.:eoria perso,a-it25ii crimi,a-e..........................................20# 9.2 2.:eoria -ui *iacomo CO,epa.............................................20 9.2 &.:eoria -ui MiraB @ope7.....................................................20 .2.9. 61a-uare critic2.................................................................20) .&. ?rie,tarea socio-o/ic2.............................................................209 9.2 '.Co,sidera5ii /e,era-e. C-asi0ic2ri a-e teorii-or socio-o/ice moder,e............................................................................209 9.2 !.:eorii-e procese-or socia-e................................................211 9.2 #.:eorii-e ;,1252rii socia-e a comportame,tu-ui i,0rac5io,a.............................................................................211 9.2 .:eorii-e co,tro-u-ui socia-..................................................21' 9.2 ).:eorii-e sti/mati72rii (i,terac5io,iste)................................2 1 .&.&. :eorii-e structurii socia-e..................................................221 9.2 9.:eorii-e a,omiei socia-e...................................................."221 9.2)0.:eorii-e 3a,se-or di0ere,5iate (i,e/a-e) sau teorii-e te,siu,ii socia-e....................................22' .&.&.&. :eorii-esu+cu-turi-or..............................................22! .&.'. :eorii radica-e..................................................................22) 9.2)1.:eorii-e co,0-ictu-ui -uptei pe,tru putere..............................22) 9.2)2.:eorii eco,omice..............................................................229 CA.I:?@%@ 8III PC #L1M1 PCI'IO* P1CS OALIIAI1A IOFCACI CRLRI <s[-) Co,ceptude perso,a-itate a i,0ractoru-ui...............................2&1 ).2. Structura 3i tr2s2turi-e pri,cipa-e a-e perso,a-it25ii i,0ractoru-ui..................................................2&! 9.2)&.Raportu- di,tre socia- 3i +io-o/ic ;, structura perso,a-it25ii i,0ractoru-ui.............................................................................2&# 9.2)'.Aormarea perso,a-it25ii i,0ractoru-ui....................................2'1 9.2)!.Studiu- crimi,o-o/ie a- perso,a-it25ii i,0ractoru-ui..............2'& 9.2)#.C-asi0ic2ri 3i tipo-o/ii a-e i,0ractori-or.................................2'! CA.I:?@%@ IK PC #L1M1 PCI'IO* 'ICIIMA IOFCACZIROII 9.1. 8ictimo-o/ia crimi,o-o/ic2: istoricu-, o+iectu-, de0i,i5ia..............2!1
9.2) .Co,ceptude 1ictim2 a i,0rac5iu,ii........................................2#0 9.2)).C-asi0icarea 3i tipo-o/ia 1ictime-or........................................2#& 9.2)9.8ictimi7are 3i 1ictimitate......................................................2# 9.290..erso,a-itatea 3i comportame,tu- 1ictimei ;, meca,ismuactu-ui i,0rac5io,a-....................................................................2 2 9.291.C-asi0icarea situa5ii-or 1ictimo/e,e dup2 comportame,tu1ictimei.....................................................................................2 ) 9.292.Raportu- =i,0ractor " 1ictim2=................................................2)' 9.29&.8i,o125ia 1ictimei.................................................................2)) 9.29'..re1e,irea 1ictimo-o/ic2.......................................................29'

Criminologie GLATKI

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Criminologie GLATKI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

(\ UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

Manual pen r! "ac!l #$ile de Drep

ISBN 99 !"90#"!#" C$% &'&.9(0 !.)) *#1

Fiului meu C%89N: 9NAIN:6

.R?B@6M6 .RI8IN4 ?BI6C:%@ HI 4?M6NI%@ 46 C6RC6:AR6 A@ CRIMIN?@?*I6I 1.1. .re-imi,arii

@@-Gattiiep A.G., KpuMimo"io uH, MocLBa, G&M.rpB,,a t-porpecc M8GGB6.CN, 199', p. 9.

1.2. ?+iectu- de studiu a- crimi,o-o/iei

&oh'(vne(s)(l(*"M+i(("y("m,-Kh.hi/som0nnen1a o+iectu-ui siWER

Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. 2&.

1.&. Scopu- 3i 0u,c5ii-e crimi,o-o/iei

1.'. 4e0i,i5ia crimi,o-o/iei

KpimuH#"ioau>$ 6lonoSiue0i pea 0-o<ir?B?0- A.G., MocLBa, GG?.AM"G?.MA, 199 , p. !.

1.!. Crimi,o-o/ia ;, sistemu- 3tii,5e-or moder,e

Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. 100.

Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. 10'.

Ko>pGL?B r.?., op$ cil$, p. !.

Rodica Mihae-a St2,oiu, Introducere 4n criminologie, Bucure3ti, 19)9, p. 21.

1.#. Sistemu- crimi,o-o/iei

GmuaicoB CM., op$ cit$,p$ 11.

4idar Pu-ia, Eic1ionar de=iloso=ie, Bucure3ti, %,i1ers 6,cic-opedic, 1999, p. 211.

2.2. .ro/ramu- cercet2rii crimi,o-o/ice

2.& Metode-e 3i teh,ici-e statistice

2.'. Metode-e 3i teh,ici-e socio-o/ice

Rodica Mihae-a St2,oiu, op$ cit$, p. & .

2.!. Metode 3i teh,ici psiho-o/ice, <uridice, matematice

A?RMAR6A CRIMIN?@?*I6I CA H:IIN]a &.1.?ri/i,i-e crimi,o-o/iei

*heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, o[J.c[ .,p.-).

! i<idem, p. 1 !. I<idem, p. 1 2"1 &.

&.&. Hcoa-a po7iti1ist2 ita-ia,2

II-Gatoep :.M., op$ cit$, p. &.

*heor/he Nistorea,u, Costic2 .2u,, op$ cit, p. 2'.

&.'. Crimi,o-o/ia moder,2

&.!. Hcoa-a so1ietic2 a crimi,o-o/iei. 4e71o-tarea 3tii,5ei crimi,o-o/iei ;, Repu+-ica Mo-do1a

&.#. ?r/a,i7a5ii 3i i,stitu5ii i,ter,a5io,a-e de crimi,o-o/ie

Statutu- %NICRI, art. 2.

.R?B@6M6 .RI8IN4 INARAC]I%N6A (CRIMA) '.1. I,0rac5iu,ea (crima) ;, crimi,o-o/ie

'.2. Cau7e-e 3i co,di5ii-e i,0rac5iu,ii co,crete

Fig)l) Schema meca,ismu-ui comportame,tu-ui i,0rac5io,a-

AG:?GAG I?.M, op.cit., p.20"21.

'.!. Caracteristica 3i c-asi0icarea crimi,o-o/ic2 a i,0rac5iu,i-or

!.2. :r2s2turi-e crimi,a-it25ii

Lap,euG.G., TIpecmynH#cm<A ummsuu upean<H#cm<, MoCLBa, .occGGCLoe ,paB?, 1992, p.

!.&. I,dicatorii pri,cipa-i ai crimi,a-it25ii

CrpBML?B G.A., I9pecmynH#cm< P-eGGGrpaa, 19 9, p. 1!.

couuan<noe Hg"iemieA 9leicuuu no

Coeficientul crimi,a-it25ii este ca-cu-at dup2 urm2toarea 0ormu-2:

!.'. Aorme-e crimi,a-it25ii dup2 /radu- de re-e1are 3i cu" ,oa3tere

crimi,a-itatea ,ecu,oscut2 crimi,a-itatea t2i,uit2 (ascu,s2) crimi,a-itatea re-e1at2

crimi,a-itatea ,edescoperit2 crimi,a-itatea descoperit2 crimi,a-itatea ,eco,dam,at2 crimi,a-itatea co,dam,at2

crimi,a-itatea ;,re/istrat2 crimi,a-itatea apare,t2 ,eco,0irmat2

Ai/. 2. Crimi,a-itatea dup2 /radu- de cu,oa3tere, ;,re/istrare, descoperire 3i so-u5io,are <udiciar2

9::V 9.2. 9.&. 9.'. 9.!. 9.#. 9. .

!.!. =Ci0ra ,ea/r2= a crimi,a-it25ii 3i ,ecesitatea cu,oa3terii acesteia

KpuMUH#9ioauH$ rio0-peM. A.G. 0-o<iroB?0i, MocLBa, GG?.A"M"G?.MA, 199 , p. 1&!.

Am dec-arat po-i5iei, a-tor or/a,e de me,5i,ere a ordi,ii de drept 01

Am comu,icat or/a,i7a5ii-or ,e/u1er,a" me,ta-e, mass" mediei, or/a,e-or de co,tro02

Am po1estit rude-or, cu,oscu5i-or, dar o0icia,"am comu,icat ,im2,ui 0&

I, /e,ere, ,"am po1estit ,imic ,im2,ui

0# 10 1' 1) 22 2# &0 &'

0 11 1! 19 2& 2 &1 &!

0) 12 1# 20 2' 2) &2 &#

#.2 4etermi,area 3i cau7a-itatea crimi,a-it25ii " co,cept 3i D particu-arit25i

A i/. ' . S ch em a 5u -a, -ui cau 7a-

#.'. A+ordarea cau7a-it25ii ;, crimi,o-o/ie

erma,ia ?-a,da erma,ia *erma,ia Ai,-a,da S%A Papo,ia Papo,ia 4a,emarca