Sunteți pe pagina 1din 46

BOLILE CINILOR

BOALA CARRE
- descrisa in urma cu cca.200 de ani Edward Jenner; introdusa din Asia; agentul cauzal descoperit dupa un secol - Carre Etiologie: - virusul bolii Carre (VBC) Fam. Paramyxoviridae, gen Morbilivirus; inrudit cu virusul pojarului uman si al pestei bovine; virus relativ mare (150-250 nm), ARN monocatenar, simetrie helicoidala, anvelopa lipoproteica derivata din membrana celulara; codifica proteine de integrare in membrana celulara celulele infectate susceptibile la citoliza imunomediata poate induce fuziunea celulara; diferente de patogenitate: exista tulpini deosebit de virulente (Snyder Hill, R252) neurotropism accentuat; sensibilitate: foarte mare la UV, la temperatura si uscaciune, rezista la umiditate crescuta asociata cu temperaturi scazute; stabil pa pH cuprins intre 4,5 si 9,0. EPIDEMIOLOGIE Receptivitate: carnivore terestre (Canidae, Mustelidae, Procyonidae, Felidae) mai grav la greyhound, husky siberian, Weimarener, Samoya si malamut de Alaska; experimental: intracerebral la soarece si hamster; rezistenti: iepurii si sobolanii; infectii inaparente: pisica, maimuta, omul; Porcii inoculati cu VBC bronhopneumonie (Appel, 1974) Felidele salbatice infectii SNC Surse de infectie: exudat cai respiratorii, alte tesuturi si secretii, urina; excretia virala: 60-90 zile p.i mentinerea virusului prin contactul continuu cu populatia susceptibila Calea de contaminare aerogen prin inhalarea aerosolilor contaminanti; Dinamica: - epidemie; - rata infectiei > rata imbolnavirilor; - 25 75% din caini infectie subclinica. - nivelurile Ac variaza invers proportional cu gravitatea bolii; Ac fata de determinantii anvelopei apara fata de infectia persistenta a SNC; bacteriile sunt probabil importante in complicarea formelor respiratorii si digestive de boala. TABLOU CLINIC 50-70% infectii subclinice; Semnele generale: gravitatea f(virulenta, conditii de mediu, varsta, reactivitate imuna); decubit, inapetenta, febra, semne ale cailor respiratorii superioare; - jetaj oculo-nazal bilateral seromucos purulent, tuse, dispnee (~ tusea de canisa); - cheratoconjunctivita uscata anosmie - sechela Forma severa - la cainii nevaccinati 12-16 saptamani - la cainii imunosupresati febra; conjunctivita seroasa bilaterala tuse uscata umeda, productiva; modif. zgomote pulmonare depresie, anorexie, voma; diaree: fluida apoasa sanguinolent Semne nervoase: apar dupa 1-3 sapt. de la remiterea semnelor generale (sau in absenta lor); care din caini dezvolta semne nervoase? hiperestezie, rigiditate cervicala (afectare meningeala); tulburari cerebeloase si vestibulare, ataxie, mioclonii neuronii motori; - polioencefalomalacie temporala chewing gum

INFECTIA TRANSPLACENTARA: - la catea semne moderate; - f (varsta gestatiei), semne nervoase in primele 4-6 sapt. de viata; INFECTIA NEONATALA: hipoplazia emailului dentar; cardiomiopatie la catei < 7 zile + dispnee, depresie, anorexie, colaps, prostratie, la 14-18 zile p.i (degenerare miocardica multifocala, necroze, mineralizari) Complicatii oftalmice: afectarea nervului optic si a retinei - orbire, dilatatie si imobilitate pupilara; - leziuni ale fundului de ochi medalii de aur - desprinderi de retina. LEZIUNI: - la cateii tineri atrofie timica; pneumonie si enterita catarala in infectia sistemica; conjunctivita, rinita, traheobronsita; hipercheratoza trufei si plantara; congestie meningeala, dilatatie ventriculara; DIAGNOSTIC: Suspiciune: 3-6 luni, caine nevaccinat; Biochimic si hematologic: limfopenie; trombocitopenie; incluzii virale: limfocitele circulante, colorate Wright-Leishman - 3, unice, ovale; hipoalbuminemie; hiperglobulinemie: si ; creste VSH-ul; hipocalcemie; radiologic: pneumonie interstitiala; examen LCR: + proteine> 25 mg/dl, celule > 10 cel./ l, IgG antiVBC DIAGNOSTIC: imunofluorescenta: amprenta conjunctivala, tonsile, epiteliu respirator buffy coat 2 9 zile p.i conjunctiva genitala 5-21 zile p.i epiteliul traheal si macrofage respiratorii criosectiuni de splina, tonsile, lnn, stomac, pulmon, duoden, creier persista in piele si SNC, mascat de anticorpi - inhibitia efectului sincitial de catre limfocitele sensibilizate 8-10 sapt. p.i. test ELISA izolarea virusului: pe dihor, adaptare pe ou embrionat, pe culturi celulare de macrofage TRATAMENT: Scopul: sustinerea, diminuarea efectelor infectiilor bacteriene; - atentionare proprietar; - igiena: adapost cald, curat, fara praf; - curatat jetajul si secretiile oculare; - complicatiile pulmonare: Amp, Te, C (! catei); - rehidratare, vitamine B, C; - (eter, cloroform, amantandina) - forme nervoase la adulti dexametazona 2,2 mg/kg doza unica, i.v. (variabil sau temporar) - miocloniile: netratabile si ireversibile; - glucocorticoizi 0,1 0,2 mg/kg dexametazona pentru orbire si dilatatia pupilara

Profilaxia

HEPATITA INFECTIOASA CANINA Rubarth - 1947


ETIOLOGIE: - CAV1 omolog serologic - similar imunologic cu adenovirusul uman - distinct antigenic de CAV2 boala respiratorie - rezistent la eter, acid, formol, cloroform - 30 min la 3<pH<9 - CAV1: 3-11 zile la temperatura camerei, 9 luni la 4 grade C, 6-8 luni in glicerina si vid EPIDEMIOLOGIE Receptivitate: caini, vulpi, alte canide Surse de infectie: - toate secretiile si tesuturile animalelor cu forme acute - numai in rinichi dupa 10-14 zile p.i - excretie renala 6-9 luni Uveita reversibila 21 zile postinfectie Glaucom, hidroftalmie Complicatii: - pielonefrita - coagulare intravasculara difuza: activare mecanisme de coagulare - tulburari de hemostaza - insuficienta hepatica hepatoencefalopatie coma - CID creierul, pulmonul, alte organe parenchimatoase TABLOUL CLINIC Forma supraacuta Moartea in cateva ore de la aparitia semnelor clinice (~ intoxicatii otraviri) Forma acuta - temp. rectala 39,4-41,1 grade C; -febra tranzitorie sau bifazica, la debutul bolii - marirea amigdalelor, faringelui, laringelui - pneumonie, tuse - limfadenopatie cervicala, edem s.c. al capului, gatului, trunchiului - sensibilitate hepatica si hepatomegalie ascita sero-sangvinolenta - echimoze, petesii, epistaxis 3

- icter numai in formele subacute - tulburari SNC: depresie, dezorientare, crize coma Clinica 5-7 zile - tulburari oculare dupa remiterea clinica TABLOUL LEZIONAL Forma acuta - edem si hemoragii lnn superficiali, tes.conj. sc; - lichid in cavitatea abdominala (limpede roz); - echimoze si petesii pe toate seroasele; - hepatomegalie, culoare intunecata, exudat fibrinos pe capsula si spatiile interlobulare; - vezica biliara ingrosata; - splenomegalie; - infarcte renale multifocale; - zone de densitate pulmonara; - opacifiere corneana; TABLOUL LEZIONAL Formele subacute-cronice: - fibroza hepatica; - focare necrotice in corticala renala; - glaucom Microscopic - necroza centrolobulara si panlobulara; - infiltrat neutrofilic si mononuclear; - incluzii virale in glomerulii renali, endoteliul tubuli; - iridociclita granulomatoasa, edem cornean; - incluzii intranucleare hepatice. DIAGNOSTIC LEUCOPENIE limfopenie - neutropenie + 2 globulina la 7 zile p.i intarziere globuline 21 zile p.i = Ac. SN Biochimic: a) ALT (SGPT); AST (SGOT); SAP b) bilirubinurie (rar hiperbilirubinurie); proteinurie c) Hipoglicemie terminala; d) Tulburari coagulare trombocitopenie: PT , APTT TT , FVIII Serologic: - aglutinare; - RFC (r. incrucisate) - ID - ELISA - SN diferentiaza tulpinile Izolare virus - TC ficat (10), rinichi (6-9 luni) - IF prevenirea CID: plasma proaspata, sange integral + anticoagulante encefalita coma hipoglicemica: adm. i.v. 0,5 ml/kg, 50% glucoza din 5 in 5 minute glucoza hipertona 0,5-0,9 g/kg/ora acidifiere continut digestiv lactuloza acidifiere urina acid ascorbic - terapie corticoida CONTRAINDICATA

ENTERITA PARVOVIRALA
1967 CPV1 MYC (Binn si colab) VPF (FPV) - caini asimptomatici - au anticorpi - elimina virusul 1978 CPV2 (mutanta cu FPV) peste 50% din cainii pozitivi serologic boala CPV - ADN virus, icozaedral - tropism pentru celulele in diviziune - tropism pentru celulele medulare - hemaglutinant Foarte rezistent: 6 luni 4-10 grade C, 2 sapt la 37 grade C, 24 ore la 56 grade C Sensibil la formol, hipoclorit, betapropiolactona, agenti oxidanti, etc LEZIUNI: Terapie: - paliditate, deshidratare -fluidoterapie - lichid abdominal + fibrina fina Acidoza Ringer lactat - jejunul: congestie subseroasa, pereti ingrosati, continut apos alcalinizare cu Na2CO3 hemoragic, mucoasa stralucitoare si rosie in duoden, jejun. ATT LA ADMINISTRARE - lnn mariti + K ori de cate ori diureza max 40 mEq/L - seroasa si mucoasa a placilor Payer hemoragica - anorexie DIAGNOSTIC - ori decate ori glucoza Serologic IgM - cand scade sub 3,5 mEq/L IHA 1:80 protector K chiar subcutan 1: 540 2 ani p.i Dextroza + R + insulina in soc hipoglicemic + SN mai sensibila endotoxiemie Indirecta IF transfuzie sau plasma hipoalbumin Imunodifuzie, CIF ser hiperimun 2 ml/iv/ 48 ore p.i Izolare: in fecale 7-9 zile p.i. antibiotic E.M, ELISA antimotilitate

BOLILE PISICILOR
IMUNITATEA LA PUII DE PISICA
In primele luni de viata sistemul imunitar este intr-un stadiu inicipient de dezvoltare risc crescut de boli. Mama imunizata = anticorpi protectori imunizare pasiva. Programul de vaccinare trebuie precedat de examenul clinic. Controlul medical anterior inceperii vaccinarii trebuie sa confirme starea de sanatate a puiului (ex clinic, ex de laborator coproparazitologic deparazitare).

PISICILE ADULTE Se recomanda vaccinarea preventiva anuala sub directa indrumare a medicului veterinar. Controlul medical anual Vaccinarea este un motiv serios pentru a trece pe la medicul veterinar, dar nu e singurul pretext. Examenul clinic de rutina este esential in evaluarea starii de sanatate. Educarea proprietarului Vaccinarea nu protejeaza pe deplin pisica de bolile infectioase. Protectia medicala asigurata de veterinar trebuie asociata cu protectia sociala a proprietarului: - supraveghere - evitarea venirii in contact cu animale bolnave - deplasarea la veterinar la orice schimbare a comportamentului sau starii de sanatate.

VIRUSUL LEUCEMIEI FELINE


Se transmite prin contact direct si de lunga durata intre pisici si numai un sistem imunitar eficient poate evita aparitia acestei boli. In timp de 3-5 ani de la infectia initiala pacientul va muri. Se poate preveni prin vaccinare (sunt conflicte legate de asocierea vaccin-sarcom).

COMPLEXUL RESPIRATOR FELIN (RINITA-SINUZITA-RINOTRAHEITA)


Cauzele pot fi multiple ata infectioase, cat si neinfectioase: - herpesvirus felin tip 1 (FHV 1 un Alphaherpesvirus) - Calicivirus felin - Chlamydia psittaci - alte bacterii ce pot popula tractul respirator superior: Bordetella bronchiseptica, Haemophilus sp., Pasteurella multocida, Staphylococcus, Pseudomonas, E. coli - Toxoplasma poate fi exprimata adesea c u afectiuni pulmonare; - Fungi Cryptococcus neoformans (mai frecvent)

RABIA
Nu este obligatorie vaccinarea dar trebuie tinut cont de riscul expunerii pentru fiecare animal in parte. Necesitatea vaccinarii in cazul transportului international.

PERITONITA INFECTIOASA FELINA


85% - FCoV tip 1 15% - FCoV tip 2 Sunt doua tipuri patogene: tipul enteric tipul peritoneal

VIRUSUL IMUNODEFICITAR (FIV)


FIV este corespondentul perfect al HIV-ului, numai ca el se manifesta in cazul felinelor. Muscaturile sunt modalitatea cea mai uzuala de transmitere. Ca si virusul leucemiei feline (FeLV), FIV slabeste sistemul imunitar, facand ca pisicile sa fie suspectate si de alte boli. NU exista vaccin pentru aceasta boala. Imunodeficienta Felina - se aseamana cu virusul SIDA (HIV- 1 si HIV 2) de la om - nu este transmisibila la om - are dimensiuni mici,nucleocapsida cu aspect dreptunghiular - particula virala 80 90 nm cu nucleocapsida cu aspect de trunchi de con - genomul viral format din ARNm Retrovirus ( vetmed.auburn.edu ) - multiplicarea prin inmugurire la nivelul membranei celulare - da reactii incrucisate cu virusul anemiei infectioase a calului - boala semnalata in SUA,Europa,Australia,Asia la pisica domestica si serologic la leul african,jaguar,tigru - masculii sunt mai afectati decat femelele - incidenta creste in raport cu varsta 10% 1 an,30% 9 ani, dupa care scade lent Transmitere: - prin saliva, zgarieturi, muscaturi ale pisicii purtatoare dar numai in cadrul speciei. - virusul patrunde in organism se fixeaza pe celulele purtatoare de receptori CDA (LT4) prin intermediul glicoproteinei gp.120 - se integreaza in aceste celule sub forma de provirus si ramane in stare latenta pana la aparitia unor conditii favorabile Evolutia bolii are 4 stadii 1. Primoinfectia dupa 4 6 saptamani de la infectie Caracteristici: - sindrom de mononucleoza - neutropenie - hiperplazie generalizata a linfonodurilor - febra - dupa disparitia semnelor clinice, raman purtatoare de virus si de anticorpi cu potential contaminant pana la 6

sfarsitul vietii 2. Seropozitivitate asimptomatica - scade numarul celulelor CD4 Celulele CD4, sau limfocitele Thelper sunt globule albe ale sangelui care organizeaza raspunsul sistemului imunitar la anumite microorganisme, incluzand bacterii, infectii fungice sivirusuri.Numaratoarea CD4 reprezinta masurarea numarului de celule CD4 intr-un milimetru cub de sange (CD4/mm3) - dureaza intre 4 10 ani 3. Stadiul clinic - hiperplazia limfonodurilor - febra - caderea parului - tulburari de comportament - anemie - leucopenie - durata: cateva luni ani 4. Stadiul terminal - apar modificari morfoclinice asemanatoare cu cele de la om - infectii secundare exprimate prin gingivite, parodontite, stomatite, conjunctivite, rinite, toxoplasmoza, criptosporidioza, abcese in tesutul conjunctiv subcutanat, dermatite - neoplazii manifestate prin limfoame, carcinoame cu celule scvamoase localizate mandibular si in ln. mezenterice, ficat, rinichi, cord, pancreas, zona periorbitara - tulburari neurologice dementa, miscari ale fetei si limbii, pierderea obiceiului de toaletare, convulsii, ataxie, nistagmus - disfunctii imune - tulburari cronice vagi Diagnostic - teste serologice a. ELISA poate preciza infectia in faza clinic inaparenta, furnizand date despre statusul imun, in diferitele stadii ale evolutiei bolii - dupa infectie, anticorpii apar la 4 6 saptamani - mamele transmit anticorpi prin lapte, pisoii sunt examinati dupa varsta de 4 luni - la sfarsitul bolii scade numarul de limfocite si titrul anticorpilor specifici, anunta moartea inevitabila b. WESTERN BLOT - testul PCR se identifica molecule de ADN ale provirusului FIV integrat in genomul limfocitelor - nu exista tratament pentru aceasta boala, - animalul cu acest diagnostic confirmat se eutanasiaza.

BOLILE ECVINELOR
ARTERITA INFECIOAS ECVIN
B.I-C., VIROTIC, ENZOOTIC, SOLIPEDE. Acut: sindrom febril catar oculo-nazal, edeme es. conj., subicter, avort. Etiologie: Togaviridae Arterivirus; - ARN TC renale (mnz, hamster, iepure) ECP 3 5 zile - pasaje repetate atenuare tulpini vaccin Rezisten: 20 min la 6oC; 2,5 luni la 4oC, 6 ani la 10 20oC Epidemiologie: Receptivitate: caii varst, sex, stare proast, +tineret Surse infectie: cai bolnavi snge, secreii, excreii, avortoni, nvelitori, sperm, cai convalesceni, PEV 5 6 luni. C.T.: respiratorie, digestiv, mont, insecte hematofage Dinamic: enzootic (in focar); cu surse primare epizootii. Patogenez: snge sindrom febril vindecare r. im. protector 18 luni TABLOUL CLINIC: incubaie 4 7 zile hipertermie, presimptomatic 1 - 2 zile hipertermie 40 42oC sau cu remisiuni matinale inapeten anorexie, sete accelerat puls slab, accelerat 60 70 100 /minut torpoare, astenie, vaccilaii edem pleoape, fotofobie, conjunctivit subicter, congestie, infiltraie chemozis jetaj, diaree (snge), colici, edeme declive, dermatit urticariform 50% avorturi, fr complicaii (Forme grave: icter, miocardit, nefrit acut, encefalomielit, bronhopneumonie, artrite furbur, 33% moralit.) Vindecare fr complicai dup 1 2 sptmni (leucopenie cu limfocitoz) TABLOUL LEZIONAL: Diatez hemoragic pe mucoase, seroase Edeme mucoase Degenerescene, pneumonie, gastroenterit Infiltraie gelatinoas es. conj. avortoni, exudate avt. Histopatologic: - hialinizarea celulelor din tunica medie a arteriolelor - infiltraie limfocitar, tromboze, infarcte n intestin, pulmon, rinichi, splin) DIAGNOSTIC - izolare virus - RFC, IF indirect, ID, ELISA rinopneumonie incluzii avort salmonelic modificri embrioni Prognostic: favorabil TRATAMENT: dietetic (clisme alimentare) + igien simptomatic: cardiotonice (cofein, penterazol); tonice generale (alcool camforat) antibiotice pentru evitare infecii bacteriene ser convalescent 100 ml Profilaxie - vaccin viu, tulpin atenuat (NU iepe gestante) protecie 4-6 10 zile; durata 1 an. Att. Imunitate pasiv neprotectoare

RINOPNEUMONIA ECVIN - AVORTUL ENZOOTIC ECVIN


B.i.c., virotic, specific cailor, enzootic, acut, f. respiratorie tineret i abotigen la gestante (avortul cu virus al iepelor); - lez. septicemice, ap. respirator i avortoni. Romnia 1940 Etiologie: Herpes virus equin 1 Varicellovirus ou embrionat, TC. primare renale, embrionare, HeLa, BHK ECP 3,4 8 zile plaje 3-4 mm, celule degenerate, sinciii, incluzii intranucleare, vacuolizri citolpasmatice antigenic omogen hemaglutinin acFC 6 luni ac. SN 1 2 ani puin rezistent Epidemiologie Receptivitate: cal, mgar, mnji 2 ani resp; iepe gestante avort S.I.: primare - animale bolnave, convalescente, vindecare (jetaj, urin), avorton secundare - ap, furaj, aternut C.T.: aerosoli, conjunctival, digestiv, genital (sperma) Dinamica: enzootic, epizootic staionar sezonier: toamna iarna resp iarna primvara abort Patogeneza Poart de intrare snge viremie (leucopenie, hipertermie) uter, anexe, ft, organe Avort la 14 luni de la forma resp + ac. SN + infecie mucoase - virus asociat mucoaselor avort TABLOUL CLINIC F. RESPIRATORIE - incubaie 2-10 zile pn la 1-2 luni - 40-41oC, abatere, inapten, congestie mucoase ocular i nazal - subicter - rinit cataral, jetaj bilateral abundent, mucos, mucopurulent + limfonodit submaxilar - dureaz 10 15 zile vindecare spontan forme grave la mnji necolostrai - pneumonie, bhp. lobular apicali, pleuropneumonie + edem i sensibilitate teci tendinoase + artrite + enterit cataral + complicai strepto, stafilo, coli, pseudomonas + tulburri cardiace, nervoase - multe infecii inaparente F. ABORTIGEN din 3 n 3 ani 45 50% din gestante, dureaz 45 60 zile dup 1 3 luni de la forma respiratorie avort dup luna a VI-a, VIII XI inf. dup 120 zile gestaie avort inf. tardiv ftri produi neviabili hipertermie premonitorie 7 10 zile, inapeten prodrom discret avort brusc ( nvelitori clduri rapid) Tablou lezional F. respiratorie: inflamaie cataral, diatez hemoragic, traheit mucopurulent, congestie, edem pulmonar, pneumonie lobular, lobal, fibrinoas, degenerescen cord i ficat, exudate cavitare, limfadenite. F. abortigen: endometrit - rar 10

Avortonii: edemaiai, icterici (copite i mucoase galbene), exudat serohemoragic caviti, hemoragii subepicard, subendicard, subcapsula splinei (mrit), cortical renal, edem pulmonar, necroze i degenerescen hepatic, timus+lnn. hipertrofiai i cong. HP.: ficat incluzii eozinofilice IN, epiteliul vezicii biliare, bronhiale, alveolare, intestin, splin, pancreas, miocard, rinichi, suprarenale. Diagnostic - epidemio-clinic izolare virus TC, ou embrionat, hamster nou-nscui (secreii nas, avortoni) - RFC probe perechi, + 1/8 A histopatologic - SN pe TC, ser prechi A izolare virus influen pleuropneumonia contagioas arterita ecvin avortul salmonelic Tratament: zooigienic, simptomatic. - unit. indemne (3 luni de la ridicare carantin) - carantin profilactic: 90 zile gestante; 30 zile RFC Combatere: CARANTIN GR. III - interzicerea circulaiei n i din focare - sistare mont - distrugere produi de avort - vaccinare de necesitate la clinic sntoase - vaccinare intranazal virus atenuat pe hamster - vaccinare i.m. cu RAC-H

INFLUENTA ECVIN
B.i., virotic, f. contagioas, acut, solipede, sindrom febril, tuse, peritonit+ bronit cataral, compl. bhp. i rn. Convalescen lung (1 2 luni), tulb. reprod. Etiologie Orthomyxoviridae, Influenzavirus A i B A Praga: H7N7; A Miami 63 H3N3 cultivare TC, embrion gin ECP vacuolizri citolasmatice, sinciii i celule gigante, incluzii oxifile; tropism: epit. respirator, genital, nervos tulpini ctg., patogenitate : elveiana Bibuna Am. Bucyrus - Ac. F.C: comun - rezista la temp. sczute / NaOH 2% Epidemiologic R: solipede cal, mgar, catr, bardou 2 - 6 ani , tineret (8 luni), rase (Semigrei, Lipian, Ardenez, Nonirus, Ghidran) btrni S.I.: snge, organe, jetaj, scr. lacrimal, saliv, urin, sperm, fecale, lichid pleural, fetui, anexe fetale, puttori i eliminatori 3 6 luni. Transmitere: natural la bovine, experimental la porc, contact. C.T.: resp. aerosoli, digestiv, mont, insecte hematofage. Dinamica: enzootico-epizootic, rapid, valuri ce apar la 10-12 ani (1 3 luni) Morbiditate: sezonier toamna, 60 100%

11

PATOGENEZA Poart snge tulburri generale, stare tific (afectare SNC) Mucoasa respiratorie - Epiteliu ciliat + tes limf subiacent activ. ciliare fluidificare mucus Dezepitelizare mucus ac. specifici congestii, hemoragii, exudate, infiltraii, edeme, anemie, icter Complicaii bacteriene TABLOUL CLINIC Incubaie: A1 (2 5 8 zile); A2 (1 3 18h 5 zile) Polimorfism: F( virulen, receptivitate) Sindrom febril 40 41 oC 2 8 zile Frisoane, congestii, tahicardie Prurit nazal, strnut, jetaj sero-muco-purulent Laringe: tuse seac, scurt, rguit, chiar tuse groas, sensibilitate Ascultaie: raluri Dispnee expiratorie, adenit remitere Catar conjunctival, febr, secreie conjunctival Circulator: puls slab, accelerat, 60 70 100/min Faringit, amigdalit, stomatit cataral gastroenterit Oligurie, icter, edeme subcutanate Forme: TIPICE sau ATIPICE Complicaii respiratorii, digestive, nervoase. Tablou lezional - catar ci respiratorii (bronhii) - limfonodit traheobronic pneumonii Diagnostic Izolare: ou sau TC IHA probe perechi SN diagnostic retrospectiv RFC diagnostic retrospectiv Hemabsorbie Prognostic favorabil Tratament: simptomatic - cardiotonice - antitusive - antiseptice Tripedin, moldamin 11.000 U.I./kg 4 -7 zile Pneumosept 10 30 ml; i.m., zilnic 4 7 zile Polidin 3 4 fiole/zi, 3 zile Vitamina A 900 000 1 200 000 U.I. Vitamina C 8 10 g i.v., i.m. Profilaxie i combatere Carantin gradul III Vaccinuri inactivate

Boala de Borna (Borna disease)


- neuroviroza prezenta la cabaline, tineretul taurin, ovine, iepuri, caini, pisici, animale din gradini zoologice - se manifesta ca o meningoencefalomielita nepurulenta

Boala de Borna la Cabaline


Denumiri:
- meningoencefalomielita enzootica - meningoencefalomielita infectioasa a calului - encefalomielita simpla ecvina - afecteaza solipedele - simptome de meningoencefalita si inflamatie nesupurative a creierului si maduvei spinarii - prima descoperire in 1813 in 1894 semnalata sub forma grava in districtul Borna din Saxonia pierderi mari incluzii specifice in nucleul neuronilor mari din cornul lui Ammon - in Ro. boala semnalata in Ardeal in 1944 - semnalata in : Germania, Elvetia, Austria, SUA, Japonia, Iran,Israel,UK - cand are caracter epizootic pierderile sunt insemnate - poate fi zoonoza- anticorpii specifici au fost descoperiti la un pacient cu epilepsie si probleme psihice in 1976 in 1996, virus detectat in creierul unui pacient cu tulburari neuropsihiatrice, mai tarziu la pacienti cu schizofrenie nu se cunosc modalitatile de transmitere a virusului de la animale la om 12

Etiologie
- agent etiologic un virus neurotrop - Borna disease virus - ARN cu dimensiuni 100-130nm - genul Bornavirus, familia Bornaviridae - unic din punct de vedere antigenic - poate fi cultivat in vivo pe rozatoare de laborator iepuri, inoculat pe cale intracerebrala si in vitro pe oua embrionate de gaina si pe culturi celulare, celule renale de cal, hamster, bovine, - poate fi adaptat pe rinichi de caine si pe celule Vero - rezistenta in mediul extern,mare - in adaposturi contaminate isi pastreaza capacitatea infectanta luni,ani - in organismul cailor bolinavi, in cantitati mari se gaseste in encefal, apoi in nervi si toate formatiunile nervoase fanglionare - eliminat prin saliva, mucus nazal, urina,lapte - la iepele gestante traverseaza filtrul placentar, infectand fatul si determina aparitia in encefal a incluziunilor specifice

Epidemiologie
- receptive cabalinele si ovinele - spontan apare si la bovine, ceprine, cerb lopatar, iepuri de casa, linx, vulpi, pisici - receptivitatea nu e influentata de rasa, sex - mai receptive animalele de 2-4 ani # se presupune ca boala ametelii la pisica e produsa de virusul de Borna Surse de infectie - caii bolnavi - ovine, bovine, caprine ce au infectia sub forma latenta, elimina virusul prin saliva, secretii nazale, lapte, urina - infectia se raspandste si prin coabitarea solipedelor cu ovinele - coabitarea solipedelor bolnave cu cele sanatoase nu e un mijloc prin care se raspandeste boala Cai de patrundere - respiratorie sunt inhalate particule virale - digestiva ingerare de lapte, furaje, apa ,pamant contaminat - nu se transmite prin contact direct, intercabalin - exista si ipoteza transmiterii prin intermediul artropodelor - incidenta maxima inceputul primaverii inceputul iernii cand insectele au activitate intensa - rozatoarele sunt vectori si rezervor de virus - evolutia bolii este sporadica sau sub forma de enzootii - nu are tendinta de difuzare, ramane cantonata in anumite teritorii - imbolnavirile apar anual sau sporadic la 2-3 ani, frecvent primavara si in anii ploiosi

Patogeneza
- pe cale neurolimfatica se propaga catre SNC, invadeaza nevraxul , unde se multiplica - procese inflamatorii, infiltrative si aparitia de incluzii nucleare specifice - leziuni de nevrita interstitiala in nervii periferici - virusul difuzeaza prin nervii periferici septinevrita de aici si virulenta salivei, a organelor in care exista celule ganglionare

Tabloul Clinic
- perioada de incubatie 3-4 saptamani Faza prodromala - cu cateva saptamani inainte de aparitia simptomelor caracteristice (2 saptamani), apar o serie de manifestari: oboseala, abatere, prehensiune incetinita, colici usoare, excitatie genezica, tulburari de comportament, tulburari la nivel gastrointestinal Faza de stare - manifestari nervoase - apatie - stari de somnolenta - isi sprijina capul de jgheaburi - mers nesigur, vaccilant, - mers in manej 13

- pot sa apara si stari de excitatie, urmate de stari de depresie - in timp situatia se agraveaza si starile de excitatie cresc in intensitate, crizele sunt mai lungi, animalul se loveste cu capul de pereti sau se izbeste de obiectele din jur - mucoase congestionate - midriaza - amauroza - paralizii ale buzelor, urechilor, pleoapelor, limbii, faringelui, - paralizii ale membrelor si sfincterelor - cade, ramane in decubit miscari de pedalare - moare paralizat in 90% din cazuri dupa 2-6 saptamani de boala - vindecarile sunt rare animalele raman cu sechele: cecitate, tulburari locomotorii, hidrocefalie

Tabloul Lezional
- in creier si meninge hemoragii, edeme, hipermie - LCR in cantitate mare - xantocromie (colorare n galben a unor leziuni de tegumente sau a unor lichide organice) - histopatologic - leziuni de meningoencefalita nepurulenta cu degenerari neuronale,neuronofagie,mansoane linfomonocitare perivasculare - incluzii oxifile intranucleare incluziile Joest-Degen, omogene, ovalare sau rotunde, singulare sau grupate cate 2-3 si inconjurate de un halou clar

Diagnostic
- greu de stabilit clinic - se confirma prin examene de laborator: virusologic, serologic, histopatologic, probe biologice, Virusologic se izoleaza pe celule renale de cal, bovine, hamster - cultivare pe oua embrionate cu inoculari alternative (oua embrionate-iepure) Histopatologic incluzii oxifile Joest-Degen in cornul lui Ammon si in alte zone din SNC - incluziile predomina in neuroni - antigenele virale pot fi detectate si in astrocite, oligodendrocite, celule ependimale Proba biologica - se inoculeaza intracerebral, intraocular, subcutanat, intraperitoneal la iepure - iepurele face boala in 3-6 saptamani - apar manifestari nervoase - dupa moarte se evidentiaza incluziile oxifile specifice Serologic - reactia de fixare a complementului - imunodifuzie - test ELISA - imunofluorescenta indirecta Diagnostic Diferential - botulism apare la mai multi cai concomitent, dupa ce au consumat toxina botulinica din furaje, tulburari paralitice, 1-4 zile - encefalomielita infectioasa americana paralizie, excitatie, fara agresivitate.Nu se evidentiaza incluzii specifice la examenul histopatologic - rabie evolutie furioasa, prurit, agresivitate. Corpusculii Babes-Negri la examen histopatologic - sindromul hepatoencefali evolutie rapida, icter - listerioza la sfarsit de iarna si inceput de primavara - miopatia mioglobinurica sporadic, dupa efort, mioglobinurie, paralizia trenului posterior - intoxicatii

Prognostic
- defavorabil

Profilaxie
- conditii de igiena si alimentatie adecvate - animale achizitionate din unitati indemne - carantina profilactica 60 de zile - examen serologic lunar - sa se evite coabitarea mai multor specii in acelasi adapost (oi, cai,vaci) 14

- dezinfectii profilactice Imunoprofilaxie - vaccin modificat pe creier de iepure - administrare sc. de 2 ori /an (10ml la caii de 1-2 ani, 5ml magari, ponei) - imunitatea instalata in 3 saptamani - nu se administreaza la iepe gestante - nu se administreaza la caii sub 1 an - pentru imunizare se mai foloseste un vaccin inactivat cu formol

Combatere
- animalele bolnave se izoleaza in focar - tratament simptomatic sulfamide , urotropina, tonice cardiace, glucoza, metionina, solutie Lugol Boala de Borna la Ovine - prezenta la ovine, in localitatile in care boala e semnalata la cabaline - tulburari de mobilitate si reflexe - se modifica sensibilitatea la nivel tegumentar (fara reactie la intepare cu ac) - excitabilitate depresiune - tremor muscular - agresivitate - somnolenta - tulburari locomotorii - pareze - paralizii - moarte - evolutie boala 1-20 zile

Diagnostic Diferential - rabie - tetanos - bradsot - enterotoxiemii anaerobe - listerioza - meningite purulente nespecifice

BOALA DE BORNA
(Meningoencefalita enzootica a cailor)

Boal infecioas virotic, sporadico-enzootic, acut, ce evolueaz clinic cu tulburri consecutive prezenei virusului la nivelul diferitelor segmente ale SNC, respectiv tulburri cerebrale, meningeale i medulare. Etiologie: fam. Bornaviridae, gen Bornavirus - Virus neurotrop, ARN, unic antigenic, epitropi: virulenti, FC, imunizanti - dif.patogenitati si spectru de gazda - cultivare: ou embrionat, TC renale cal, hamster, bovine, BHK7 Rezistenta: 30 zile la temp.camerei luni-ani in adaposturi 2 sapt in fenol 1% ore la NaOH 1% Sensibilitate: cloramina si formol Epidemiologie Receptivitate: cabaline oi, vaci, iepuri (rezistenta naturala / serologic +) varsta: 2-4 ani Surse: cai bolnavi prin jetaj, saliva, lacrimi, lapte, urina Cale: respiratorie, digestiva, nazala, NU coabitare Dinamica: sporadic, mici enzootii, stationara anual, 2-3 ani, primavara + ploi Patogeneza Poarta de intrare neurolimfatic SNC - procese inflamatorii infiltrative si incluzii intranucleare specifice septinevrita nervi periferici, gl.mamara, gl.salivara, rinichi, mucoase 15

Tablou clinic: incubatie aprox. 2 3 luni -2 sptmni: manifestri prodromale abatere, oboseal, cscturi, prehensiune nceat, aptetit capricios, colici slabe, nelinite, hiperestezie cutanat, sindrom generic, tulburri gastrointestinale, subiecter. Perioada de stare: -abatere profund, somnolen, imobilitate, ataxie, vaccilaie, anorexie -crize de excitaie, contracii musculare, crniri din dini, hiperestezie cutanata, mutilri, dilatatie pupilara, amauroza -paralizii buze, urechi, pleoape, limb, membre posterioare, sfinctere paralizie generalizat -durata 1 3 sptmni, 75 95% mortalitate Tablou lezional -pichetaj hemoragic encefal i meninge, infiltraie edematoas i hiperemie - + LCR, xantocromie -meningoencefal limfocite+plasmocite dispuse perivascular -incluzii intranucleare oxifile: Joest, Degen

Diagnostic - Ex. histopatologic - Bioproba pe iepuri boala n 3 6 sapt - RFC (+) i IF DD botulism 1 4 zile turbare agresivitate listerioz mioglobinurie (repaus, efort) intoxicaie - explozie rapid Prognostic: grav-defavorabil Tratament -metenamina 15 g/zi sol 10%, i.v. -sulfamidele (sulfamide + hexametilentetramina + sol. Lugol) -ser glucozat, ser fizioogic, tonice cardiace -calmante sau stricnin -refrigerare cap, igien adpost Profilaxie de evitat adposturi multispecie carantin 60 zile ex. serologic lunar imunoprofilaxie: vaccin viu pe creier iepure.

ENCEFALOMIELITA ECVINA AMERICANA


Boalainf. virotic, enzoo-epizootica, sezonier, specific solipedelor, acut, febril, meningoencefalomielit, septicemie hem. Etiologie Togaviridae, Alphavirus - ARN, sensibil la eter i iodoform, dif.de patogenitate, nu SN incrucisat - cultivare ou embrionat (moare 15 24 h) TC renale ECP hemaglutinin - rezisten 5 12 luni uscciune, congelare - 2 tipuri antigenice -est Virginia 90% M. -vest Californian 50% M. Epidemiologie Receptivitate: caii, catrii, mgarii, indiferent de ras, vrst, sex + tineret. Dinamica: enzootico-epizootic, sezonier anotimp cald (iulie-septembrie, august-octombrie) Ciclurile virus-gazd enzootie - silvatic: psri i mamifere slbatice, reptile epizootico-epidemic culex tarsalis 16

Cai de transmitere: inoculare hematofage (nari, cpue-vert), plonie de cmp pasre pasre Patogenez Virus snge 24 h viremie 4 6 zile SNC encefalomielit ac. specifici * SN 4-7 zile post infecie, cu maximul la 2 3 sptmni (toat viaa) * F.C. 8-12 zile luni * H.A. 7-10 zile 2 ani Tablou clinic: incubaie 7 21 zile 1. puseu termic scurt, remisiune 1 2 zile 2. puseu termic 40 420C + sindr. febril, abatere, congestie conjunctival - icter, puls i respiraie accelerat. Apoi: vindecare continu evoluia tulburri motorii, atitudini anormale, titubri, incoordonri, pareze, paralizii musculare buze, fa, disfagie, astazie, somnolen accentuat sau excitabilitate crecut, decubit, paralizii + LCR, 12 30 leucocite/mm2 2 20 zile evoluie medie 3 8 zile Forme:letargic, paralitic, apoplectic, furioas Modif. anatopat -Hemoragii punctiforme: creier, seroase, mucoase, degenerri: ficat, rinichi -Icter moderat Histopatologic: -degererri neuronale, neuronofagie, infiltraii cu PMN, hemoragii n scoar, talamus, hipotalamus. -uneori incluzii oxifile intranucleare n neuroni. Diagnostic: epidemiologic, clinic hipertermie, HP Bioprob cobai tineri, oareci, iepuri 6 15 zile TC ECP tipizare SN, RFC DD: boala de Borna, turbare, listerioz, botulism, miopatie Tratament -seroterapie precoce masiv 250 1000 ml -tonice, clisme, purgative Profilaxie i combatere -izolare -dezinsecii -vaccinuri vii i inactivate (es. nervos, ou embrion, T.C. r.i. 15 zile 1 an)

ENCEFALITA ECVINA VENEZUELEANA


Etiologie: fam. Togaviridae Alphavirus -ag. de grup comun Alphavirus: RFC, IHA -6 subtipuri I VI patog., ag., areal Epidemiologie Receptivitate: cabaline Rezervor: roztoare, marsupiale, psri, insecte Cale: inoculare, contact direct Dinamica: enzoo-epizootica, sezon cald-ploios

Tablou clinic: incubaie 24 72 ore - hipertermie mono-sau bifazica + sindrom febril - colici, diaree/constipaie, slbire rapid 17

A. remitere in 2 6 zile => benign B. sever + tulb. nervoase centrale (depresie, excitaie) paralizii, moarte 80 90% dup 2 4 zile Tablou lezional Hemoragii seroase/mucoase, edem + congestie la nivel meninge Histopatologic -hemoragii lnn, splin -necroze splin, lnn, pancreas -infiltraii limfocitare SNC Diagnostic: izolare, identificare tipizare Tratament: simptomatic Profilaxie i combatere: imunoprofilaxie cu vaccinuri vii atenuate (TC-50, TC-83) sau inactivate

ENCEFALITA ECVINA JAPONEZA


Boal enzootico-epizootic Etiologie: fam. Flaviviridae gen Flavivirus - ARN v v encefalit Saint-Louis -cultivare TC (fr ECP) + oarece n.n. i.cerebral Epidemiolgie -cabaline (ac. la porci 90%, bovine 70%, capre i oi 25%) Rezervor natural - psri de balt, porcii snge Cale inoculare - ins. hemat. Culex Tablou clinic: incubaie 2 4 zile -sindrom febril, fotofobie, frisoane, tulburri locomotorii, hipersensibilitate cap i gt. -epuizare, moarte n decubit -evoluii asimptomatice sau fr tulburri nervoase Anatomopatologic Hemoragii pericard, endocard, pleur, peritoneu, meninge Histopatologie Encefalita, hemoragii, infiltraii perivasculare Diagnostic -RIHA, SN izolare -Serologic RFC, RIHA, SN, ELISA

ENCEFALOMIELITA SAINT-LOUIS
Comun om/cal, sezon cald Etiologie - Flavivirus ARN viremie pasre neurovirulen Rhesus topotipuri Epidemiologie: om+cal Rezervor: psri domestice+slbatice Vectori - artropode, Culex Encefalita ruseasc - primvara-vara

18

GURMA
Boal infecto-contagioas, Streptococus equi, acut, specific solipedelor, febr, catar nazo-faringeal, colecii purulente n esuturile moi i limfonoduli. -boala vrstei tinere; buba mnzului, letalitate, degradare biologic Etiologie: Streptococcus equi subsp.equi (Stamatin +/-virus Influenza) -coci izolai, diplo,lanuri -medii cu snge, bulion cu ser => depozit abundent, omogenizabil -agar cu snge => colonii mici, gri-alb Rezistena: 18-22 zile n fn i paie, 6 luni n blegar steril 2,5 luni n blegar nesteril ore la 60-620C 30 min la 750C, 15 min la 800C 15-20 min dezinf uzuale Sensibil la penicilin, sulfatiazol, rezistent la strepto. Epidemiologie Receptivitate: caii, mgarii, catrii; tineretul : 3 luni-5 ani Factori fav: zooigien (cureni, umiditate, suprapopulare, carene, epuizare), afeciuni intercurente, helmintoze Surse: - animale bolnave, jetaj, puroi abcese surse secundare - animale trecute prin boal: purttori i eliminatori -cai clinic sntoi purttori Ci: direct cohabitare aerosoli (tuse, strnut, mont-comportament) mnjii contamineaz mamele mamite; transplacentar indirect : ap, furaj, obiecte Dinamica :enzootie de efectiv, staionar, rareori alur epizootic La debut mortalitate 50 70 % Patogenez: bacili toxin mucoasa nazal inflamaie seropurulent limfatice eferente lnn submandibulari aflux leucocitar focare purulente diseminare limfohematogen focare purulente metastatice

Tablou clinic: incubaie 2 8 zile (1-2) Semne generale: abatere, somnolen, inapeten, 40-410C Dup 24-48 ore -catar nazal acut: rinit uscat umed, jetaj seros - seromucos purulent bilateral, abundent, cremos ( la aduli), grunjos (la mnji); -glandele mucoasei nazale microabcese, ulcere spontane cu cicatrizare rapid + catar conjunctival, bucofaringian: stomatit, faringit + inflamaia lnn submaxilari: tumefacii calde, dureroase, proeminente (faringian, parotidian) jen n masticaie, deglutiie; Dup 3-4 zile -zone fluctuente, deschidere spontan n mai multe puncte puroi alb, glbui, consistent, inodor vindecare -cicatrizare - normotermie; uneori erupie urticariform pe pielea nasului, gtului sau exantem veziculos Alte forme: -gurma cu debut faringian + lnn retrofaringieni i subparotidieni -complicaii: empiemul pungilor guturale-jetaj abundent, la deglutiie -sinuzita gurmoas: jetaj intermitent -metastaze (gurma supurat): apropiate sau la distan, abcese n .lnn, pleurite, peritonite, n org splahnice -limfangita gurmoas: abcese, coarda limfatic -gurma genital: purulent, orhit acut, funiculit gurmoas -artrite, periartrite, hipopion; -septicema gurmoas: primar/complicaie 19

Durata evoluiei: 15 30 zile Hematologic: hiperleucocitoz (40000/mm3) cu neutrofilie Tabloul lezional -congestia mucoaselor, exudat mucopurulent, abcese, bronhopneumonie purulent, pleurit, pericardit (rar endocardit) -peritonit purulent Diagnostic Suspiciune: catar nazal acut + infl. lnn cu abcedare Confirmare: bacteriologic + serologic ( RFC la 22-70 zile p.i., deceleaz 30 90%, seroprecipitare) Hiperleucocitoz + indicanurie DD: morva, influena, limfangita morvoas , limfangita epizootic i ulceroas, variola, durina, exantemul genital; Prognostic: favorabil / grav Tratament Etiotrop: penicilin 5000UI/kg la 6 ore, 3-4 zile; moldamin: 10000-15000UI/kg la 24, 48 i 72 de ore; eritromicina lactobionat 5mg/kg, lent i.v., la 8-12 ore, timp de 2-4 zile; Susinere: cofein, pentetrazol, vitamina C Chirurgical:maturare abces deschidere Igieno-dietetic Profilaxie -interzicerea introducerii de animale cu situaie necunoscut n uniti indemne -interzicerea adprii +hrnirii n comun -carantina profilactic la mnji 30 de zile -igiena adposturilor

ANAZARCA
(Febra petesiala a calului) Boal specific cabalinelor, sporadic, acut, hemoragii la nivelul mocoaselor, edeme cutanate i subcutanate difuze, simetrice, dure. Etiopatogenez -I secundar proceselor supurative necrotice streptococice mai frecvent n convalescena proceselor microbiene consecina aciunii toxinei streptococice asupra permeabilitii vasculare vasodilataie hemoragii+edeme -II mecanism anafilactic: fa de lizatele de corpi bacterieni scade tensiunea arterial, edeme, hemoragii -III caren vitamina C Epidemiologie Receptivitate: caii >2 ani; sezonul primvar-var; favorizant: zooigiena, carene Tablou clinic -Debut: abatere, somnolen, hemoragii pe mucoasa nazal macule (morbus maculosus febra peteial); conflueaz echimoze sufuziuni necroze + inflamaia lnn submaxilari -conjunctivit + edem pleoape necroze; vaginit, dermatit -1-2 zile dup diateza hemoragic, evetual precedate 1-2 zile de erupie urticariform -edeme cutanate i sc. difuze, invadante pe cap, buze, aripile nasului, pleoape, urechi =cap de hipopotam -edeme pe gt, regiunea pectoral, abdominal, inghinal, membre = elefantiazis -edemele: simetrice, dure, lemnoase, delimitate -pielea aferent edemelor: transudat glbui-seros cruste gangren desprindere n lambouri

20

Afebril sau subfebril; vindecare n cca.2 sptmni 6-8 spt.; forme grave cu dispnee, asfixie i: colici, diaree; albuminurie, hematurie; edem al furoului necroze, ulcere penis, 40-410C, puls 60-80/min, pneumonii Tablou lezional -infiltraii gelatinoase, sufuziuni -focare necrotice n esutul conjunctiv i muchi -splin mrit, turgescent, capsula rupt -peteii i echimoze renale Diagnostic DD: urticarie fr hemoragii nazale, antrax edeme invadante, morva acut, edemul malign Prognostic: rezervat, mortalitate 25-30%(50-60%) Tratament: hemostatice, vasoconstrictoare, antiinfecioase, antialergice CaCl2 200-500ml sol.10% lent i.v., calciu gluconic 20-50g, metenamin 5-30g/zi/2-3 reprize, supercortisol 50-200mg im sau iv, 3-4 zile, formol 10% -20 ml strict iv Profilaxie: supravegherea strict a animalelor cu streptococii

PIEMIA STREPTOCOCIC A MANJILOR


Boal infectocontagioas, produs de Streptococcus zooepidemicus, enzootic, exprimat clinic prin febr, omfalofeblite, poliartrite, iar lezional prin abcese metastatice n organe. Epidemiologie: Receptivitate: frecvent la mnjii de 1 60 zile Ci de transmitere: frecvent pe calea bontului ombilical, incorect aseptizat i secionat, calea oral prin lapte (supt), soluii de continuitate accidentale la nivel cutanat, excepional transplacentar. infecia transplacentar apare imediat dup natere sindromul febril, astenie, pneumonie, diaree, + M n 2 3 zile de via. infecia pe cale ombilical dup 1 2 sptmni apare omfalofeblita, bontul ombilical este tumefiat, de consisten gelationoas, sensibil, dureros, acoperit cu material purulent, urt mirositor; infecia prin progresie ascendent determin peritonit. leziunile de la nivelul bontului ombilical se asociaz cu leziuni articulare i tendinite; mnzul refuz suptul devine stenic iar n final moare. Anatomopatologic: se constat leziuni purulente supurative ce intereseaz bontul ombilical, articulaiile, diferite organe parenchimatoase (abcese), pulmon, pleur, pericard. Profilaxia: vizeaz igiena parturiiei, asistarea la ftare cu aseptizarea bontului ombilical i respectarea condiiilor de igin din boxa de ftare. Tratament: antiinfecios (etiologic), simptomatic (tratarea efectelor), igieno-dietetic.

NECROBACILOZA CABALINELOR
Dermatita necrobacilara: -la chisita ariceala necrobacilara -la greaban focare purulente fistulizate Stomatite difteroide manjiin si peri bucal si nazal Infectii secundarepneumonie, enterita, necroze in viscere, oase

21

BOLI RUMEGTOARE MARI


DIAREEA VIRALA -BOALA MUCOASELOR
Complex morbid, manifestat prin febra, tulburari digestive si leziuni erosive sau ulcerative ale mucoasei tubului digestive si ale altor mucoase; complexul bolii mucoaselor: boala mucoaselor din Iowa si Virginia - cele doua diareei virale - New York si Indiana - rinotraheita infectioasa a bovinelor Pierderile: mortalitate, avorturi, fatari de vitei neviabili, nerealizarea sporului in greutate, sacrificarile de necesitate, cheltuielile de tratament cu aplicarea masurilor de prevenire si combatere a bolii. Etiologie: - virus gen Pestivirus, fam. Flaviviridae ARN - doua biotipuri: tip citopatogen si un tip necitopatogen Caractere epizootologice: Receptivitate: taurine, cerbi (oi, capre, porci), risc: varsta 2 luni 2 ani, rasele Sursele: animalul bolnav, cu forme latente sau avortate, prin secretii lacrimale, nazale, urina, fecale. Cai: contact direct intre animale, respirator, digestiv, transplpacentar Eliminare 4-10 -19 zile nazale, conjunctivale 56 zile pulmoni, lnn bronsici Astfel, daca femelele se infecteaza in cursul celei de-a 2-a treime a gestatiei, viteii care se vor naste vor fi imunotoleranti incapabili de a elabora Ac Dinamica: enzootic, mare difuzabilitate in focar morbiditatea 2-50%, mortalitate 90% In forma de diaree virala morbiditate 80-100%, mortalitatea 10% Patogeneza Virusul infectie latenta, inaparenta clinic, induce raspuns imun dominant celular Virusul stare latenta - concentratie redusa de Ac virusul difuzeaza in organism forme grave infectia vacilor gestante: infectie transplacentara a fetusului - infectia inainte de a 3-a luna de gestatie avort intre 10 zile si 2 luni, fetusi mumificati - infectia intre a 3-a si a 4-a luna de gestatie fetus viu, imunotolerant = sursa permanenta de infectie - infectia dupa a 4a luna de gestatie (fetus imunocompetent) infectie benigna Clinic: apare la animalele cu viremie persistenta, imunotolerante, 6-18 luni uter Tulpinile citopatogene necitopatogene prin ECP, imunodepresie. Exista purtator imunotolerant TABLOU CLINIC A) ACUTA: febra (39,5 42 C) depresie, jetaj seros, seromucos sau mucopurulent, tulburari digestive, zone circulare sau alungite de hiperemie pe buze si pe mucoasa bucala eroziuni, asemenea pe tegumentul spatiului interdigital, pe mucoasa nazala, pe mucoasa genitala, glanda mamara, periocular, peribucal. Dupa 7-9 zile diaree: fecale dure, cu mucuri si cheaguri de sange, apoi diareice; conjunctivita, epifora, opacifierea corneei. B) moarte embrionara timpurie, sondromul vitelului slab C) CRONICA = viremie persistenta dupa a 110a zi de gestatie, inaintea aparitiei imunocompetentei; virusul clona prohibite vitel sanatos purtator si eliminator de virus NU produce Ac specifici anti BVD MD = SURSA PERMANENTA DE INFECTIE TABLOU ANATOMOPATOLOGIC - eroziuni, ulceratii pe mucoasa buzelor, limbii, a cavitatii bucale - mucoasa esofagiana hemoragii lineare; - mucoasa caietei si duodenului ulceratii inconjurate de o zona hemoragica - hiperplazia si ulcerarea formatiunilor limfoide - congestie si hemoragii la nivelul mucoasei cecale si rectale - inflamatia catarala, crupala sau difeteroida jejun si ileon; rinita, traheita; vaginita balanita AVORTONI SI VITEI: leziuni ale mucoaselor + anomalii SNC (hipoplazie cerebrala, demielinizare), cataracta, anomalii scheletice artrogripoza, edeme subcutanate si ascite, pleurite, petesii pe seroase DIAGNOSTICUL: virusologic si serologic - izolarea virusului din sange si secretii nazale 22

- serologic: SN, ELISA DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL: - pesta bovina febra aftoasa febra catarala maligna, rinotraheita infectioasa, paratuberculoza, diferite stomatite (papuloasa, veziculoasa) - intoxicatiile, salmoneloza Prognosticul: variabil

PROFILAXIA masurile generale - ineficace - animalele excretoare permanente = imunotolerante), SCOPUL PRIMAR AL PROFILAXIEI = EVITAREA INFECTIEI PRENATALE A. Harkness (1987) trei tipuri de strategii pentru prevenirea bolii 1) neinterventie 2) identificarea animalelor infectate persistent, indepartarea sau izolarea lor 3) vaccinarea: la reproductie, crestere; produselor biologice specifice, inactivate sau vii, cu tulpini atenuate a) inactivate stimuleaza imunitate eficace, nu dau reactii dupa inoculare, scumpe. b) vii atenuate eficacitate buna, mai economice, inocuitate discutabila Ro BVD MD VAC tulpina BVD MD modificata, viu Vaccinare din prima zi, rapel la 21 sau la 7 zile Combaterea: in focar: - se inlatura deficientele igienico-dietetice - supraveghere clinica permanenta - izolarea animalelor bolnave - aplicarea dezinfectiilor, etc. - tratament asimptomatic la bolnave Animalele sanatoase vaccinare de necesitate, animalele achizitionate din ferme indemne vaccinate la furnizor.

RINOTRAHEITA INFECTIOASA BOVINA (IBR) VULVOVAGINITA PUSTULOASA (IPV)


2 manifestari clinice ac. agent Herpesvirus I Complex de manifestari clinice (aparent dispersate) respiratorii, conjunctivale, encefalice, cutanate, genitale, abortigene, bovine. Etiologie: Herpesvirus bovin tip I, gen Alphaherpes virus, fam Herpesviridae Cultivare: celule renale de vitel cu ECP incluzii intranucleare Omogen antigenic: tropism celular Sensibil la 56C 45 min, 42C 3,5 ore, formol NaOH 23

Insensibil la: to (14 luni la -30 C), NaCO3, KMnO7, rivanol Epidemiologie Receptivitate - numai bovinele (indif varsta, rasa, sex) - tineretul + susc: oculo resp> 3 sapt - sist intensiv Surse: anim.bolnave: cu infectii subclinice prin secretii resp.genit., conj eliminare nazala 1 an Materialul seminal Contaminare: contact direct/indirect inhalare/aerosoli/secretii Patogeneza mucoase sange viremie tesuturi cu tropism (ex. forma vulvo-vaginala) pasajele in vivo exacerbeaza patogeneza Clinic - incubatie 6-10 zile, clinic (tropism, tulpina) - forme: respiratorii, conjunctive, encefalice, cutanate, genitale, abortigene - sindrom febril TABLOU CLINIC: incubatie 6-10 zile F (tropism, varsta): forme respiratorii, conjunctivale, encefalice, cutanate, genitale si abortigene. a) respiratorie (rinotraheita) acuta ++++grava / ++++densitate - hipertermie (41-42C), jetaj seros, hipersalivatie, focare ulcero-necrotice (diam: 1-10 nm), conjunctivita, epifora, edem palpebral, opacifierea corneei sau ulcere corneene - respiratie accelerata, dispneica, uneori bucala - jetaj mucopurulent, cu miros fetid, iar secretia conjunctivala purulenta - tuse umeda, profunda - cruste intinse pe bot, care prin detasare lasa zone ulcerate de culoare rosie, de unde si denumirea bolii de bot rosu vindecare 1-7 zile Rare complicatii bacteriene pneumonii catarale sau fibrinoase Avort, dupa 60-75 de zile de la infectie, meningoencefalita b) conjunctivala in absenta altor manifestari; infectii secundare cu Moraxella bovis sau alte bacterii panoftalmie c) encefalica la viteii < 5 luni 40C, hiperemia mucoasei nazale si botului, epifora, jetaj si salivatie spumoasa, fara simptome respiratorii 1-2 zile de la debut manifestari nervoase accese. Exitus 6-7 zile d) cutanata spatiul interdigital: ulcer rotunjit, cicatrizare 4-5 zile. Complicatii: leziune ulcerativa, slaba tendinta de cicatrizare; leziuni perineale dermatita depilanta, invadeaza scrotumul e) genitala (abortigena: avorturi la 8-10 sapt. PI.: infectie la 4,5 6,5 luni de la gestatie, avorturi la 60-75 zile P.I avortul tardiv infectia intre 6 si 8 luni de gestatie. Avortul brusc, fara semne premergatoare, la 24-36 de ore dupa moartea fatului. Tablou lezional hemoragii, necroze si ulcere ale mucoasei traheale si bronsice cu pseudomembrane difteroide; exudate seromucoase, sanguinolente sau mucopurulente la nivelul mucoasei faringiene si a sinusurilor, limforeticulita retrofaringiana; bronhopneumonie: pneumonie fibrinoasa, diferite stadii, zone de emfizem - degenerari, focare de necroza in organele parnechimatoase (ficat, cord, rinichi) DIAGNOSTICUL Suspiciune: epidemio + clinic ( frecv. respiratorii) Confirmare: izolarea virusului; cazuri de rinotraheita (IBR), vulvovaginita pustuloasa (IPV) si balanopostita infectioasa (IBP) Probele: avortoni, piele cu leziuni de dermatita, fragmente de derm din spatiul interdigital, encefal cu leziuni de encefalomielita, mucoasa conjunctivala, intestin (portiuni cu enterita) glanda mamara (mastita) Restructurari imunologice Anticorpii specifici serici: IF, ELISA, HA, SN Bioproba pe vitei susceptibili intraconj conjunctivita respirator rinotraheita iar pe cale vaginala vulvovaginita 24

Diagnosticul diferential - diareea virala bovina boala mucoaselor - febra catarala maligna, apare sporadic, fara contagiozitate, mortalitate mare pesta bovina: Ro indemna, enzootica, difuzabilitate si mortalitate mare, clinice mai polimorfe Prognosticul - favorabil PROFILAXIA 1) MASURI GENERALE - achizitionarea din unitati indemne - carantina profilactica - evitarea supraaglomerarii - asigurarea parametrilor de microclimat si de igiena - evitarea factorilor de stres - supravegherea serologica prin SN a bovinelor > 12 luni nevaccinate anti IBR, astfel: a) taurii de reproductie in trimestrul IV b) vacile 10% c) junicile o data pe an in trimestrul II d) bovinele care se importa, in perioada de carantina, etc. 2) IMUNOPROFILAXIE - vaccinarea animalelor receptive cu: - vaccinuri inactivate - vaccinuri cu virusul modificat sau atenuat - vaccinuri cu virus mutant - vaccinurile monovalente (ex vaccinul tracheine vaccin viu, modificat, tulpinile RLB 106, modificata prin temperatura specifica vaccinuri mixte (ex vaccinul Cattlemaster 4 vaccin polivalent contra rinotraheitei, dfiareei virale, parainfluentei 3 si virusului sincitial respirator la bovine; vaccinul imuresp RAP vaccin cu virusurile vii modificate contra rinotraheitei infectioase bovine, adenovirozei bovine si parainfluentei bovine, tulpini de temperatura specifica pentru uzul intranazal) Ro: vaccinuri atenuate, imunitate solida, precoce Vaccinul monovalent denumit IBR IPV VAC Administrare ziua 1, rapel ziua 21 9sau dupa 7 zile la celelalte categorii de varsta, daca prima vaccinare s-a administrat prin aerosoli sau prin instilare nazala). Vaccinul bivalent Biviral B tulpini modificate de virus viu IBR IPV si PI 3 Rapel: 21 de zile la efectivele de reproductie care au mai fost vaccinate anterior si dupa 7 zile la celelalte categorii de varsta, daca prima vaccinare s-a administrat prin aerosoli sau prin instilare nazala. Imunizarile de intretinere: anuale Vaccinul inactivat: preventiv in efective indemne de IBR Se vaccineaza taurii vacile si junincile din fermele de elita si furnizoare de tauri de reproductie si produsii acestora dupa varsta de 3 zile, cu rapel dupa 14-21 de zile. Revaccinarea se face din 6 in 6 luni, prin inocularea unei singure doze de 5 ml. Imunitatea protectoare: la 7-10 zile (dupa rapel) dureaza cel putin 6 luni. Combaterea In focar: animalele bolnave se izoleaza si trateaza serul imun antiviral antepasteurelic serul mixt servipast (ser mixt antipasteurelic antiviral bivalent bovin) in doze de 0,5-0,6 ml/kg viu Tratament simpotomatic, antiinfectios si igieno-dietetic. Animalelel vindecate - rezistente la infectie - purtator latent de virus si eliminator potential + anticorpilor neutralizanti NU EXCLUDE posibilitatea eliminarii de virus anticorpilor neutralizanti nu atesta faptul ca animalul nu este purtator (Mornet si colab, 1977) imunitatea in rinotraheita infectioasa nu este sterilizanta la animalele vindecate infectia si imunitatea persista simultan

25

VULVOVAGINITA PUSTULOASA INFECTIOASA


Inflamatie vezicular pustuloasa a mucoaselor organelor genitale ( a vulvei, a portiunii posterioare a vaginului la vaca si a mucosei preputiale si penisului la taur) Denumiri: exantem coital veziculos, exantem veziculos genital, exantem coital (de imperechere) vaginita veziculoasa, balanopostita pustuloasa infectioasa, epididimita si vaginita transmisibila. Rara boala clinica larg raspandita infectia mapamond HERPESVIRUS BOVIN I, cunoscut si sub denumirea de IBR IPV Epidemiologie Sursa primara: animalele bolnave sau trecute prin boala, scurgerile vaginale. Portaj viral vaginal, secretiile conjunctivale si fecalele sunt infectante. Transmiterea: sexuala, de la taur la vaca cu material seminal infectat. Manifestari clinice: vaginita, balanopostita, infertilitatea, avortul si manifestarile respiratorii, pot uneori sa coexiste la acelasi animal. La femele incubatie de 2-6 zile: stare febrila, iritatia mucoasei vaginale, atitudine cifozata, mictiuni repetate si miscari ale cozii si membrelor posterioare. - pustule: mucoasa vestibulara, de dimensiuni mici, se transforma in zone circumscrise de necroza. Aceste zone sunt dispuse sub forma de siraguri, deoarece apara deasupra foliculilor limfoizi. - vulva este tumefiata, edematiata, secretie de culoare galbuie, ulterior mucoprulenta. NU se produc avorturi si nici infectivitate. La mascul: balanopostita pustuloasa, dupa 2-3 zile de la monta. Se vindeca spontan, in decurs de 8-14 zile de repaus sexual. Frecvent se produc fibrozari intinse ale mucoasei preputiale si peniene, ceea ce determina impotenta. Diagnostic virusologic: - probele se recolteaza prin tamponarea mucoasei vaginale preputiale Att! (infectia inaparenta) nu orice izolare confirma boala clinica Examenul serologic pe probe perechi 10-14 zile. Combatere Tratament simptomatic Insamantare artificiala cu material seminal de la tauri indemni.

ENCEFALOPATIA SPONGIFORMA BOVINA


ENCEFALOPATIA SPONGIFORMA BOVINA este expresia anatomo-clinica a infectiei produsa de catre proteina P27-30 (PrP = prion) care poseda infectiozitate numai in asociere cu subunitati membranare celulare. PrP iozforma PrP este produsul de acumulare la nivelul membranelor celulare, rezistenta la UV, radiatie ionizanta, formol, temperatura si proteinaza K. Antigenitatea PrP, in prezentarea glicoproteica, a permis obtinerea unui anticorp policlonal specific, care reactioneaza in situ cu SAF si proteinele fibrilare ale ESB, precum si obtinerea AcMo antiepitopii de specie. Infectia naturala NU induce raspuns serologic (similitudine cu PrP 33-35, imunotoleranta). Perioada de incubatie dependenta de tulpina, calea de inoculare, doza genotipul gazdei - controlata la soarece de genele Sinc si PID, situate pe cromozomul 2. Cunostiintele biomoleculare si biochimice au relevat acumularea proteinei patologice proportional cu nivelul infectiei dar fara o crestere corespunzatoare si a cantitatii de ARN mesager, conducand la ipoteza unei afectiuni post transcriptionale. TABLOUL CLINIC: tulburari de comportament modificari de postura si locomotie tulburari de sensibilitate Leziuni microscopice in trunchiul cerebral: vacuolizare intraneuronala si a neuropilului glioza astrocitara depopulare neuronala a unor regiuni, asociata uneori cu depozit amiloid (+ Rosu de Congo) fibrile analoge SAF DIAGNOSTIC (post-mortem) Histopatologic Cerinte: material prelevat in max 2 ore dupa exitus Material patologic: trunchiul cerebral in totalitate 26

Performante: sensibiltate 90% - 98,8% absenta reactiei inflamatorii Examen electronomicroscopic Se poate practica pe materialul patologic impropriu ex. histopatologic Testele recomandate de Comisia Europeana pentru confirmarea si screening-ul rapid al ESB, in cazul bovinelor moarte sau sacrificate sunt cele produse de: - Prionics A.G. Elvetia - Enfer Technology Ltd, Irlanda - Commisariat a lEnergie Atomique - test imunoenzimatic Performante: inalta sensibilitate si specificitate, reproductibilitate, capacitate de a depista cazurile subclinice. ANTE-MORTEM Restructurari biomoleculare Obiective: - determinarea unor metaboliti urinari: acid uric, cathecol sulfat, markerul T; evidentierea proteinei PrPsc in fluidele biologice evidentierea proteinei 14-3-3 si a proteinei S100 in LCR imunoelectroforeza capilara pe ser sanguin si buffy coat (att.fals pozitive) imunoblot pe tesuturi incluse in parafina. MASURI RESTRICTIVE ADOPTATE IN COMUNITATEA EUROPEANA Sacrificarea animalellor ESB+ si distrugerea carcaselor rezultate Testarea la sacrificare a tuturor bovinelor cu unul din testele recomandate de Comisia Europeana Excluderea din consumul uman a sistemului nervos, a viscerelor splina, tesut limfoid, timus, ficat, etc, inclusiv utilizarea masei intestinale, a oaselor si pielii pentru gelatina, precum si prohibirea utilizarii produselor de origine bovina in industria farmaceutica si cosmetologie Prohibirea utilizarii fainurilor proteice animale in hrana rumegatoarelor, cu exceptia fainurilor de peste in ratia suinelor si pasarilor.

PARAINFLUENA BOVIN
(rinopneumonia bovinelor, influenta sau febra epizootica) Boala infecto-contagioasa exprimata prin tulburari respiratorii grave. Ro: dg serologic 1967 Coman I Etiologie: genul Paramyxovirus - cultivare ou embrionat, TC de diferite origini (primare si linii) - ECP incluzii intracitoplasmatice si intranucleare - efect hemaglutinant Particularitati antigenice: serotipul PI 3 trei subtipuri inrudite antigenic: uman, bovin si ecvin Importante diferente si de patogenitate. Virusul (serotipul) PI 3 poate actiona sinergic cu: - MD BVDv, IBR IPVv, etc. - bacterii: Pasteurella haemolytica, Pasteurella multocida, Actinomyces pyogenes, Salmonella spp., Streptococcus spp., etc Receptivitate: taurinele, viteii de la intarcare pana la 7-8 luni ; bivol, oaie, cal si maimuta. Ac specifici (IHA): la ovine, caprine, cabaline, porcine, bivoli, caprioare, carnasiere. Sursele de infectie: animalele bolnave si trecute prin boala - apa, furajele si asternut contaminat - bovinele adulte forme inaparente surse de infectie (bovinele clinic sanatoase poseda anticorpi contra PI 3 in 26% - 90% la titruri de 1/16 1/32 sau mai mari - purtatorii de virus din randul persoanelor din sectorul zootehnic (uneori 80 90%) Contaminarea : direct, prin contact, aerogen Dinamica : enzootic, enzootii de adapost, difuzabilitate mare in focar Factori favorizanti: sistemul de exploatare a animalelor (lapte sau ingrasare), densitatea mare, factorii de stres (transporturile, adapostul insuficient, frigul, umiditatea) Morbiditatea si mortalitatea: functie de strarea de imunitate a efectivului, rezistenta fiziologica a indivizilor

27

TABLOUL CLINIC - incubatie: 2 zile la 2 sapt. Aparitia succesiva a cazurilor. Supraacuta : la vitei febra, rinita, edem pulmonar Acuta: sindrom febril (42C), abatere, frisoane, jetaj, epifora, dispnee severa. La ascultatie: raluri sibilante, suflul bronsic, murmur vezicula inasprit. La percutie: sensibilitatea toracica, zone de matitate. Evolutia 1-2 sapt, moarte/vindecare, convalescenta de lunga durata, sechele. Subacuta: febra, abatere, inapetenta, jetaj fluid, clar, nu prea abundent Inaparenta: la adulte, evolutie benigna, vindecare spontana. Avort la gestante. Diagnosticul Confirmare - izolarea virusului Probe secretii nazale recoltate in mod steril Amigdale si pulmoni Substrat oua embrionate sau culturi celulare Identificarea: ECP, incluzii eozinofile intracitoplasmatice si intracelulare, SN, IF Diagnosticul retrospectiv IHA sau SN/TC: dinamica titrului de Ac (Ac maternali pana la 4-6 luni stabiliraea dinamicii titrurilor de Ac pe seruri perechi). Diagnosticul diferential - IBR dispnee de expiratie, conjunctivita, cheratita,, vaginita, rar encefalita - MD BVD preponderent digestiva (diaree profuza, sanguinolenta rar tulb resp) - Febra catarala maligna: mortalitate ridicata si morbiditate scazuta - Septicemie hemoragica - Hipovitaminoza A - Bronsita verminoasa Prognosticul favorabil PROFILAXIA Masurile generale evitarea adaposturilor reci, nearisite, cu curent de aer, supraaglomerarea si transporturile obositoare Imunizarile active: vaccinul Biviral B (PI 3, IBR-IPV), virusuri atenuate. PI 3 V AC (vaccin PI 3 la rumegatore) Imuresp P (vaccin din virus viu tulpina mutanta RLB 103 ts, cu administrare nazala) Vaccinuri inactivate. COMBATEREA: - concentrate gamaglobulinice specifice anti PI3 - serul de convalescent (50-100 ml/animal, doua sau trei puncte separate, serul antiviral polivalent hiperimun) - serumizarea de necesitate in doza de 0,2-0,3 ml/kg, vaccinare de necesitate cu vaccin antiviral 9bivalent sau trivalent).

MAMITELE RUMEGATOARELOR MARI


MAMITA MICOPLASMICA A VACILOR
Etiologie: - M.agalactiae var. bovis, - mai rar M.bovigenitalium si alte micoplasme Epidemiologie: enzootic. TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC - fibrozarea parenchimului glandular - microabcese si exudat purulent in canalele galactofore - edem gelatinos al tesutului conjunctiv glandular DIAGNOSTIC - ex bacteriologic COMBATERE - tratament mamita - dupa muls intramamar tetracicline - general antibiotice 28

MAMITA COLIBACILARA MASTITA COLIBACILARA


Boala infectioasa acuta a avacilor performante, dupa fatare sau >>. Etiologie: E.coli O9, O81, O86, O2, O21 Factori de aderenta, endotoxina + exotoxina proc. inflamatorii si necroze Epidemiologie: Receptivitate: vaci la prima lactatie, bovine in stabulatie Cale transmitere: canalul papilar, hematogen Dinamica: sporadica, enzootii in sezonul cald Igiena necorespunzatoare, alimentatia inconstanta TABLOUL CLINIC: - Sindrom febril: hipertermie, abatere, frisoane, inapetenta, incetinirea rumegarii Sferturile afectate (>>posterioare), dure, calde, sensibile, pielea congestioanata Laptele seros, galben, rosietic, flocoane sau cheaguri de cazeina, pH alcalin Animalul cifozat, imobil, geme, mucoase subicterice sau icterice moarte Uneori remitere locala si generala cu vindecare in 2-4 zile Agravari bruste cu diaree, pareze, paraplegii, coma , moarte. TABLOU LEZIONAL: - tesut mamar infiltrat hipertrofiat sau hemoragic - enterita catarala sau hemoragica, distrofii in organe DIAGNOSTICUL: epidemiologic, clinic laborator (bacteriologie si nr.celule somatice din lapte) Indicator de pH Albrom TRATAMENT: Local dupa evacuarea completa a mamelei - introducere atb solutii pe canal papilar (penicilina cristalina 200.000 400.000 U.I, streptomicina 0,5-1 g in 40-60 ml ser fiziologic, unguente (mibazon, tetraciclina T de 2, 3ori in 24 de ore) se intrerupe mulsul 12-24 ore. General 1000 4000 U.I penicilina/6 ore 5000 15.000 U.I........, tripedin, moldamin NU SE DA LAPTELE IN CONSUM Mastite subclinic: in repaus Albadray plus, Neodry, orbenin, synulox la 12 ore / 3 administrari. Vaccin de focar

MAMITA STREPTOCICICA
Boala infectioasa enzootica, scadere productie lapte si modificare calitate, tumefiere sferturi afectate, noduli in parenchim, atrofia glandei mamare. Importanta - 70% din mamite - pierderi 15% din productia de lapte Etiologie: Streptoccocus agalactiae (acut) disgalactie, uberis (acut), equi, zooepidemicus (subacut cronic), viridans, pneumoniae, pyogenes Receptivitate: vacile performante, stabulatie permanenta, exploatare intensiva, incidenta maxima la 7 ani (tulburari hormonale + sensibilizare la proteina streptococica; in primele doua luni de lactatie) Surse: vacile cu infectie subclinica si clinica lapte, maini, mulgator, cupe, apararet de muls, asternut Rezistent : 3 sapt pe par si piele, ustensile Rata morbiditatii ~ 25%, corelata cu igiena mulsului. CLINIC subacuta si cronica scadere productie la unul sau mai multe sferturi modificari calitative: coaguleaza usor, sarat, pH alcalin, zeros cu flocoane de fibrina uneori sange, purulent 29

- parenchim mamar: tumefiat, indurat cu nodozitati, tendinta la atrofie - starea generala nemodificata DIAGNOSTIC: -ex fiz-ch, bacteriologic/subclinic teste: celule pH enzime TRATAMENT: - vidare glanda - antibiotice intramamar solutii, suspensii, unguente+masaj procainpenicilina G (100.000 U.I) infuzii mamare 3/24 ore sau 2/72 ore - vindecare 95% - penicilina 100.000 + 0,5 g Neomicina (Gram -) In infectia mixta: strepto-stafilo 4 infuzii/la 48 ore interval sau: 0,3 g Eritro unica 0,2 g Lincomicina + 0,3 g Neomicina de 2 ori la 12 ore 0,6 g tetraciclina cu/sau 0,25 Spiramicina unic. Vacile in repaus mamar subclinic - infuzie unica cu penicilina 100.000 U.I NU Gm, S, polimixina, nitrofurazona nule S.zooepidemicus NU penicilina PROFILAXIE: igiena muls, control mamela in repaus - imunoprofilaxie: Polimartivac (anaculturi si anatoxine) (v.gestante ultima luna + in repaus)

MAMITA STAFILOCOCICA
Boala infectioasa sporadico-enzootica, tulburari generale + tumefierea glandei mamare / gangrena / indurare atrofie Importanta: cea mai grava, sfarsit letal, pierderi lapte, implicatii sanitare S.aureus toxina sindrom soc Enterotoxina Etiologie: S.aureus, coaguleaza+ si hemolitic ( si ) - alti stafilococi nehemolitici .... coaguleaza epidermidis, hominis, hycus. - leziuni microscopice + cresterea nr leucocite in lapte. Epidemiologie: vaci lapte in varf de productie si puerperium Surse: animale cu mastite lapte X germeni pe suprafata Factori.fav leziuni mamelon, alimentatie carentata, boli debilitante, frig, umiditate, muls brutal. Cale transmitere: canal papilar + sol.continuitate. Dinamica: sporadica sau enzootii de efectiv TABLOU CLINIC - ACUTA dupa parturitie 41-42oC, abatere, anorexie, tahicardie, incetarea rumegarii, astenie, decubit tumefiere sferturi: sensibile, calde, dure, cu pielea rosie-violacee gangrena. - uneori edem subabdominal, inghinal, flancuri - secretie lapte: seroasa brun-rosietica + flocoane fibrina + fetida - exitus toxiemie in 2-3 zile 50% Peste 6 zile desprindere zona cangrena mutilare glanda - uneori evolutie supraacuta: coma moarte Subacut, cronic rar indurare atrofie Diagnostic - clinic + bacteriologic: 200 staphilo/ml lapte + 500.000 leucocite/ml - ELISA pt identificarea staphilococului 6 h 90% Tratament - idem streptococica + pen + nitrofurazona (100.000- 0,15g) novobiocina (0,25g de 3 ori) pen+tylozina (100.000 0,24g) furaltadona 0,5 g cefalotin activ, Ne si altele pen + S (100.000 0,25g) antihistaminice + electroliti + masaj 30

MASTITA (MAMITA) PIOBACILARA


Boala infectioasa sporadico-enzootica, acuta sau cronica, tumefiere glanda mamara cu prezenta de focare nodulare in parenchim, scadere cantitate si calitate lapte. Etiologie Actynomices pyogenes (+ S. disgalactiae Jansson) sau Peptostreptococcus ....... Fusobacterium neecrophorum Prevotella........ Epidemiologie Receptivitate: vaci in lactatie si repaus Surse: primare - vaci cu mamita sau alte focare piobacilare (tonsile, ap genital) Secundare: aparate de muls, maini, asternut. Patogeneza : infectia limfohematogena canal galactofor inoculare insecte hematofage Dinamica : enzootica la pasunat in repaus mamar Sporadica stabulatie lactante CLINIC : ACUT: 40-41oC, anorexie, abatere, frisoane, tahicardie, tahipnee Tumefiere sfert: cald, rosu, sensibil Lapte: apos, floconos, purulent Septicemia moarte in 24 36 ore Localizari in pulmon, ficat, rinichi, spina, uter. CRONIC: sfert cu noduli duri, uneori proeminenti, fluuctuanti si se pot deschide puroi cremos, cenusiiuverzui, urat mirositor Secretie lactata: redusa, seroasa, galben rosietica - floconoasa sau purulenta, sistare Artrite, tenosinovite Diagnostic: epidemiologic + clinic + bacteriologic Tratament: - antibiotice (pen, te) sulfamide (sulfadimidin) + atb - general si infuzie mamara - deschidere chirurgicala a abceselor Profilaxie si combatere - in repaus infuzare in gl mamara doxaciclina 0,5 g si - ampi 0,25 g/la 3 (5) sapt cefalotim la 4 sapt - dezinsectii cu insecticide de contact. Investigatia epidemiologica in identificarea etiologiei mamitelor (I) Criterii: clinic A,nr celele somatice pe lapte de tanc B, nr. celule pe proba individuala C,indice de vindecare D I B < 200 000cel/ml, C < 300/ml infectii subclinice extramamare factori de risc ambientali A+local/general, C < 300/ml anterior A,C revine dupa tratament E.coli I B < 200 000cel/ml, C < 300/ml infectii subclinice extramamare factori de risc ambientali A+local, C > 300/ml dupa tratament(2-3),D+ dupa tratament in lactatie Streptococcus uberis Investigatia epidemiologica in identificarea etiologiei mamitelor (II) Criterii: clinic A,nr celele somatice pe lapte de tanc B, nr. celule pe proba individuala C,indice de vindecare D II B > 200 000cel/ml, C < 300/ml infectii cu specii bact rezervor mamar muls incorect, contaminari X A discret, cronicizare, C > 300/ml anterior A, A revine dupa tratament, D scazut Str.aureus, mameloane cu leziuni tegument II B > 200 000cel/ml, C < 300/ml infectii cu specii bact rezervor mamar muls incorect, contaminari X A fara reactie gen, C > 300/ml dupa tratament(2-3),D crescut, resute rare Str. uberis

31

COLIBACILOZA VITEILOR
Boala infectioasa, vitei sugari, septicemie + diaree, moarte. Etiologie: Diarei E.coli tulpini ETEC O8 (K25, 28, 85) O9(K30, 35?), O20(K 17,2), O101 (K28, 30, 32? ) Enterotoxine termolabile (STa1 si STap) Adezine (F5 si/sau F41) Rar VTEC (O5, O26, O118, O111), EPTEC Septicemii (O15, O26, O35, O55, O78, O85, O115, O117, O137) EPIDEMIOLOGIE Receptivitate: vitei primele 10 zile de viata; tulpinile VTEC si EPEC (la cateva saptamani diaree) S.I vitei bolnavi, sanatosi purtatori, vaci cu mamite colibacilare - alte specii de animale cu enterite colibacilare, vindecate Fecale: in 24 ore 1 l fecale 1010 E.coli Factori favorizanti: carente vit A + furaje acide alterate, afectiuni materne intercurente, cantitate si calitate colostru C.T: faringe, intestin, ombilic, respirator, transplacentar TABLOU CLINIC A) FORMA SUPRAACUTA septicemica pana la 2-3 zile de viata - abatere, hipertermie, accelerarea marilor functii - astenie, nu suge, tumefiere articulatii, semne nervoase (opistotonus, convulsii, hiperestezie, nistagmus, midriaza, coma) B) FORMA ACUTA vitei 3-5 zile - 40oC, abatere, inapetenta, tenesme, colici, meteorism, sensibilitate abdominala, scrasniri, ptialism - dupa 24-48 de ore: diaree (sange VTEC) defecare involuntara - mucoase palide, enoftalmie, par mat, pielea fara elasticitate - moarte in 3-5 zile 70-80% C) FORMA SUBACUTA (enterita colibacilara) vitei 1-2 saptamani - subfebrilitate, inapetenta, diaree, slabire, mortalitate 60% TABLOU LEZIONAL Cadavre deshidratate, slabe petesii pe intestine + organe (cord, ficat, rincihi, pleura) + omfaloflebite si artrite congestii cheag si intestin + focare necrotice intestinale + pneumopatii, artrite, colectii pleurale, pericardice, omfaloflebite DIAGNOSTIC izolare, identificare serotip + factori de virulenta materiale patologice pentru izolari: sange, organe interne, materii fecale 107 109 E.colo/ml, idetificare RAR si RAL din intestin testarea patogenitatii: DIAGNOSTIC DIFERENTIAL salmoneloza > 3 saptamani, pneumonii, artrite, hiperplazii diplostreptococie 2-4 sapt, simptome polimorfe enterotoxiemia anaeroba; infectii cu adeno-, retro-, si coronavirus; coccidioza (vitei >4 sapt)

32

AVORT INFECIOS BOVIN CAMPILOBACTERIOZA BOVIN AVORTUL CLAMIDIAN


Boala infectioasa, enzootica, taurine, avort + retentii + pneumoenterita vitei Etiologie: Clamidia psitacii Epidemiologie: - avort la vaci orice varsta, avort la primipare, importuri S.I animale avortate; serologic + = inf. Inaparente C.T artropode, alte modalitati Dinamica: enzootie de efectiv 25-75% din animale Patogeneza: localizare placenta+fetus CLINIC: incubatie 1-2 sapt luni avort brusc, fara prodrom lunile (4-6) 7-9 nasteri premature sau la termen LEZIUNI: numai in avorturi timpurii hemoragii s.c. pe seroase, in organe hemoragii in musculatura scheletica + infiltratie gelatinoasa colectii serofibrinoase in cavitati, edem pulmonar, hipertrofie lnn ficat marit, pestrit, consostenta crescuta focare necrotice miliare, cenusii in miocard si corticala renala edem placentar, exudat galbui maroniu DIAGNOSTIC: epidemiologic, clinic, morfopatologic izolare clamydii, amprenta placentara serologie RFC pe probe perechi: I 4 x I la 21 zile PROFILAXIE unitati indemne avort igiena, alimentatie, dezinfectie vaccinuri inactivate COMBATERE tratament cu Te 3g/zi, 3 zile distrugerea produsilor de avort

33

BOLILE CAPRINELOR I OVINELOR PNEUMONIA PROGRESIVA A OILOR (MAEDI VISNA)


Denumiri: Pneumonie intersitiala, Pneumonie tipica, Boala de Montana (SUA) Boala infectioasa a ovinelor si caprinelor caracterizata prin tulburari respiratorii (Maedi pneumonie progresiva interstitiala) si nervoase (Visna meningo-leucoencefalita) lenta, slabire, moarte. Etiologie: virusul Maedi Visna Retriviridae Lentivirinae, gen Lentivirus - provirus in genomul celulei gazda cultiva pe plex coroid, pulmon, gl.mamara, tes.sinovial, - determina sincitii ECP - distrus la temp., pH<4, formol, eter, cloroform, tripsina, U.V. Epidemiologie: Receptivitate: oi, capre 3-5 ani (miei 2,5 5 luni) C.T lapte, transplacentar, respirator Enzootica: morbiditate anuala de 2-4 % Patogeneza: X in interstitiul pulmonar sau in celulele SNC intensa proliferare a componentelor structurale ale pulmonilor, encefalomielita demielinizanta + hiperplazie limfonodulara regionala CLINIC: incubatie 9-14 luni Forma pulmonara (Maedi) evolutie 3-6 18 luni slabire, apatie, cifoza, tahipnee (40-80/min), dispnee grava, murmur, tahicardie, jetaj sero-mucos, apetit prezent Forma nervoasa (Visna) tulburari locomotorii, pozitii anormale ale capului, tremur buze, ataxie tren posterior, pareze-paralizii, paralizia extensorilor, calcat in pensa sau bulet, exacerbari si remisiuni moarte Hematologic: leucocitoza, limfocitoza, monocitoza Leziuni: cahexia - pulmoni destinsi, grei 2-4 ori, consistenta buretoasa, elastica, decoloratii, marmorati cu cenusiu si brun - leziuni infectii bacteriene suprapuse - lnn hiperplaziati, cenusii albiciosi, slaninosi Histologic: congestie + ingrosare septumuri interalveolare prin infiltrarea cu mononucleare si proliferarea celulelor septale - NU macro nervoase: infiltratii limfocite si plasmocite in epiteliu si paraependimal - Proliferarea gliala perivasculara ini substanta alba cerebrala Diagnosticul: Confirmare: Ac serici + izolare virus + histopatologic Ac = purtatori virus AGID ELISA indirect din 6 in 6 luni izolare din: sange periferic sau leucocite lapte, imunocolorare, ME scrapie, adenomatoza Profilaxie, combatere: eliminare femele si masculi pozitivi la monta. Nu colostru, lapte

SCRAPIA
Boala pruriginoasa Boala tremuratoare
- depresie - incoordonare in mers - prurit intens Cauza ANTC Epidemiologie: - raspandire geografica universala Receptivitate: ovine si caprine 3-4 ani (chiar 12 luni) + rase (Suffolk, Cheviot) + sens familiala -determinism genetic alelele Sip sA si pA enzootica in efective: 2-5 (?) Surse: majoritatea tesuturilor, excreta, pasuni, ape, placenta, splina, lnn, amigdale, colon, SNC Transmitere : verticala si orizontala Transplacentar 0,5% - 1% 10% 34

CLINIC Lent, tipic, atipic - incubatie 1-6 ani, mortala.. ? - tulburari de comportament - tremuraturi (la tremblante fr) - prurit (scrapie en) - tulburari locomotorii - slabire cahexie F. debut insidios, tulb comportament, agitatie, ortopnee, apatie, agresiv, rar depresie F. pruriginoasa: prurit dorso-lombar Reflex pruriginos: coada, bucce m.post Hiperestezie cu tremuraturi intermitente F. cerebeloasa: tremuraturi muschi cap leganat, ..... Ataxie, alearga trap/galop ebrios DIAGNOSTIC: - histopatologic - Western Blot (ELISA) - Electroforeza capilara - Imunohistochimic Anatomopatologic COMBATERE SI PROFILAXIE Exclusiv microscopic: Profilaxie - glioza astrocitara Sacrificarea efectivelor suspecte - rarefiere neuronala Prohibarea importurilor - spongioza prin vacuolizarea neuronilor Excluderea proteinei animale din alimentatie - absenta infiltratiei mononucleare Vid sanitar la pasuni - rareori depozite amiloide in boala naturala

ARTRITA ENCEFALITA CAPRINA (CAEV)


Boala infecto contagioasa transmisibila Denumire initiala boala: LEUCOENCEFALOMIELITA VIRALA A CAPRELOR Sindroame clinice: artrite, pareze progresive, disfunctii nervoase, indurare uger + agalaxie, pneumonie cronica interstitiala, slabire progresiva. Retrovirus Lentivirus ~ Maedi Visna Etiologie: virusul artritei encefalitei caprine (CAEV): ARN, monocatenar, icozaedral, anvelopat, tipic lentivirusurilor din Fam. Retroviridae. virusuri inrudite: Maedi Visna (pneumonia progresiva oi), AIE, HIV - tipic CAEV infectia persista toata viata, Ac serici (daca nu sunt de origine colostrala) certifica infectia. cultivare in vitro prin subcultivare tesuturi infectate cronic (membrane sinoviale, pulmonare, leucocite capre infectate) sau cocultivarea acestor tesuturi cu membrane sinoviale fetale de ied, celule testiculare tap sau linii celulare stabilizate nu produce e.c.p; multiplicare virus formare sincitii testele de seroneutralizare existenta tulpini virale CAEV inrudit antigenic si serologic cross-reactiv cu virusul Visna-Maedi (ovine) (dar distinct genetic) CAEV si Visna-Maedi - specifice gazdei, transmitere CAEV capre oi putin probabila Epidemiologie: - miei 2-4 luni forma nervoasa - adulte forma pulmonara - infectia CAEV preponderenta in efectivele de reproductie de capre de lapte, - prevalenta nu depinde de sex, dar creste cu varsta - prevalenta creste in tarile ce cresc capre de lapte in sistem industrial - in efectivele infectate, rata infectiei > rata animalelor cu forme clinice Factori favorizanti: factori de mediu (producere de leziuni repetate si persistente la nivelul articulatiilor) 35

Transmitere: prin placenta, colostru, lapte - saliva, fecale, jetaj - alimente, apa NU se transmite intrauterin, sexual, transfer embrioni Patogeneza: - prevalenta ridicata a infectiilor inaparente - persistenta virusului in gazda - implicarea a numeroase organe si sisteme - evolutie cronica reacutizari periodice Celula gazda pentru CAEV = monocit + linie macrofage Ac maternali anti-CAE NU ofera protectie impotriva infectiei prin supt la nou-nascuti dispar dupa 60-85 de zile dupa supt infectie imediat dupa nastere raspuns in Ac dupa 4 sapt cel mai devreme: Ac se mentin toata viata. CLINIC incubatie 6-7 ani - nervoasa leucoencefalomielita caprina, encefalita demielinizanta - articulara genunchi gras - mamara hard udder - pneumonie progresiva cronica Cahexie 1. FORMA NERVOASA: iezi 2-6 luni frecvent - consecinta a leziunilor medulare - pareza progresiva membre anterioare si/sau posterioare - incoordonari, schipaturi, mers anormal - tumefiere articulatii ce devanseaza paralizia membrelor - rar: semne clinice ce atesta leziuni cerebrale (tremuraturi, trismus, sialoree, nistagmus, orbire) 2. FORMA RESPIRATORIE (ADULTE) - pneumonie cronica interstitiala progresiva - asociata uneori cu artrite - dispnee de efort, oboseala, tuse - afectare: lobi cranio-ventrali sau caudali 3. FORMA MAMARA mamita descrisa ca sindromul ugerului tare - proces inflamator situat in interstitiu - edem uger - hipogalaxie 4. ARTRITA la capre adulte (> 2 ani) - afectate toate articulatiile membrelor si bursa atlo-occipitala - tumefactie articulatii (10 cm diametru), durere, deplasare - palpare continut bursa carpiana: fluctuant, rece, nedureros - boala se poate mentine luni/ani, articulatiile se reinflameaza periodic - infectia progreseaza spre o artrita durerosa, debilitanta slabire tumefactii articulare atroze, membru nu mai este utilizat - capsula articulara calcificata, exostoze si anchiloze animalul merge in coate - afectare articulatii intervertebrale lombare si sacrale (tren posterior) modificari mers (incoordonari nervoase) 5. SLABIRE PROGRESIVA - la capre de 1-2 ani poate fi primul sindrom de exprimare a bolii - slabire inexplicabila / abatere / refuz deplasare - agravare in cateva luni/ani schiopaturi pana la imobilitate - etapa finala: pneumonie + slabire LEZIONAL: Macroscopic: - cahexie - dilatare burse si teci tendinoase\mineralizari + necroze + proliferare sinoviala - membrana sinoviala: maronie, catifelata, neregularitati, proiectii pe suprafata - suprafata cartilaje: rugoasa, ulcerata, erodata - spatiul articular: fibrina (boabe de orez) 36

Histopatologic: - hiperplazie sinoviala - fibrina in cavitati articulare - mineralizari si infiltratie mononucleara cu limfocite, macrofage sau plasmocite in toate organele tinta Tratament simptomatic substante antiinflamatorii (aspirina 100 mg/kg la 12 ore, fenilbutazona 10 mg/kg pe zi Profilaxie CAE carantina gr I, Lista B OIE - Romania indemna, supraveghere serologica

FEBRA Q
Boala infectocontagioasa, animale domestice+salbatice+om, inaparenta, rar avorturi, nasteri de produsi neviabili, mamite, sterilitate, pneumonii Etiologie: Coxiella burnetii, cocoid - cocobacil, G parazit celular obligatoriu cultiva pe ou, TC, cobai variatie de faza S(I), R(II) EPIDEMIOLOGIE Receptivitate: om + animale bovine, ovine, caprinecai, suine, carnivore Elimina prin fecale, urina, lapte in bacteriemie - 2 ani Placenta, lichide 1 g placenta = 107 doze inf cobai Anim. salbatice si ectoparaziti se transmit vertical in artropode (Argas, Ixodidae) Cale transmitere: inhalare aerosoli contaminati Dinamica: enzootica autolimitanta premunitie imunit sterila CLINIC Inaparent avort 2-7%, produsi neviabili/debili rinita febra 2-3 zile artrita pneumonie orhita scade productia de lapte mamita conjunctivita DIAGNOSTIC Izolare: ou, TC Ac : RFC la rece, IFI, microaglutinare, ELISA Ac dupa 5-20 zile titruri maxime in 3-9 sapt 1/10 1/40 post inf 1/160 1/1280/ inf recenta Tratament: Aureo, Te, Tera nu sterilizare posttratament Profilaxie ATENTIE AVORT Combatere Declarare, carantina gr II Supraveghere serologica

ENCEFALOMIELITA INFECTIOASA A OILOR


LOOPING ILL Encefalomielita scotiana a oilor Boala infectioasa, virotica, ovine, enzootico-epizootica, acuta, sindrom febril + tulburari nervoase EPIDEMIOLOGIE Receptivitate: oi + capre tineret Transmisibila la cal, bou, suine, rozatoare, om? Contact direct Ixodes ricinus + Rhipicephalus Enzootico epizoo sezoniera (capuse) 37

CLINIC

Incubatie 1-3 sapt, evolutie 3-4 sapt Hipertermie 41oC-42oC, abatere, tristete, apetit diminuat Tremuraturi, mioclonii, hiperestezie cutanata, prurit, salivatie, scrasnituri, trismus, contractii spastice, ataxie, miscari in manej, cabrari liniste Pareze, paralizii, moarte Vindecari 30% cu sechele, imunitate de durata LEZIONAL congestii medulare meningoencefalita cu infiltratii limfohistiocitare neuronofagie in coarnele inferioare DIAGNOSTIC Izolare virus TC si EG Identificare: SN scrapie, Visna, listerioza PROFILAXIE Inclusiv vaccinuri inactivate

AGALAXIA CONTAGIOAS A OILOR SI CAPRELOR


Rsfugul alb
Boala infecto-contagioasa, enzootico-epizootica, specifica oilor si caprelor, produsa de M.agalactiae, exprimata prin procese inflamatorii mamare, articulare si oculare. Raspandire: bazinul mediteranean 1816, America de Nord Romania: Riegler si Stamatin 1933 Pagube: Scaderea productiei lactate Compromite glanda mamara Pierderi prin mortalitate la tineret Etiologie: - M.agalactiae, cutivabil pe medii cu ser rezista 8 zile la 15-20oC, 7 luni in tes conj mamar sensibila la antibiotice exc.penicilinele EPIDEMIOLOGIE Receptivitate: ovine, caprine, receptivi si masculii Factori de risc: perioadele de lactatie, primiparele Surse de infectie: oi bolnave, trecute prin boala elimina prin lapte, secretii oculare, articulare Cai de transmitere: mamara/mulgator/conj, resp, digestiv Dinamica epizootica: Sezoniera mai octombrie - enzootica-epizootica stationar CLINIC Incubatie 1-8 sapt, Evolutie: ACUTA: cu manifestari generale SUBACUT-CRONIC: cu semne de localizare Rara hipertermie, abatere profunda, inapetenta, tremuraturi musculare, ataxie, moarte in 5-6 zile la 15% SUBACUT: Tulburari generale discrete + MAMAR (cea mai frecventa) modificarea laptelui cantitativ, alitativ, usor coagulabil, galben-verzui, sarat-amar, alcalin pH=7-8, cu scaderea grasimilor, lactozei, azotului, sedimentoza:depozit grunjos purulent, rar hematii Modificari mamela: tumefiata, calda, sensibila, uneori noduli in profunzime si hipertrofia lnn retromamari, Agalaxia poate fi temporara sau definitiva ARTICULAR: schiopaturi, decubit prelungit, paraplegie+bursite, tendinite, tenovaginite artroze OCULAR: conjunctivita, epifora, fotofobie 6-7 zile cheratita difuza, ulceroasa perforanta panoftalmie

38

ANATOMOPATOLOGIC: MAMELA: galactoforita catarala, mamita interstitiala, mamita nodulara, atrofie mamara OCHI: conjunctivita, cheratita, cherato-conjunctivita, iridociclita ORHITE: serofibrinoase si fibrinopurulente asociate c bursite, vaginite, periostite osteite DIAGNOSTIC: clinico-epidemieologic mamita pasteurelica, mamita gangrenoasa CONFIRMARE: ex bacteriologic din secretii, reactia de aglutinare si RFC pentru purtatori Combatere si profilaxie Lista B a OIE TRATAMENT: Tetracicline, cloramfenicol Local specific Laptele se distruge

ADENOMATOZA PULMONARA
Boala infecto contagioasa oi, capre, slabire, tulburari respiratorii, proliferari epiteliu bronhic alveolar Probabil zoonoza Etiologie: herpes virus bovin V (BHV 5) + reovirus X in macrofage alveolare Epidemiologie Receptivitate: oi, capre adulte 1-5 ani (exc miei 15-30 zile) Surse: animale bolnave (incubatie lunga, ev.subclinica) C.T - respirator, transplacentar Dinamica: sporadico enzootica, morbiditate 1-2% anual CLINIC: - incubatie > 5 luni in infectiile experimentale Cronica: progresiva clinic oboseala la efort, respiratie usor accelerata, subresotanta raluri bronhice, tuse cronica, jetaj mucos-abundent slabire, moarte dupa 2-5 luni LEZIONAL: Leziuni limitate la pulmon: marit, cu marginile rotunjite, pleura ingrosata, lobulatie evidentiata noduli albiciosi cenusii, duri, reliefati, reliefati pe fata superioara a lobilor diafragmatici nodulii se maresc, conflueaza, devin slaninosi meta si hiperplazie mezenchimala asociata cu pneumonie fibrinoasa catarala purulenta metastaze hepatice, lnn, splenice, renale, musculare incluzii intranucleare DIAGNOSTIC: parazitoze, limfadenita cazeoasa, limfomatoza maligna pulmonara oi, pneumonie progresiva si bronhopneumonie sclerocazeoasa Confirmare: ex. histologice Prognostic, Profilaxie, Combatere

39

NECROBACILOZE
NECROBACILOZE PORCI NECROBACILOZE TAURINE
DIFTERIA VITEILOR VAGINITA DIFTEROIDA A VACII DERMATITA NECROBACILARA TAURINE PODODERMATITA DIFTERIA MIEILOR NECROBACILOZA VISCERALA NECROBACILOZA ORGANELOR GENITALE PODODERMATITA STOMATITA NECROBACILARA RINITA NECROBACILARA ENTERITA NECROBACILARA DERMATITA NECROBACILARA

NECROBACILOZE OVINE

NECROBACILOZA CABALINELOR NECROBACILOZE CARNASIERE


FLEGMONUL FOLICULII PURULENTI AI BUZELOR ABCESE MULTIPLE

NECROBACILOZE IEPURI
FLEGMONUL BUZEI INFERIOARE DERMATITA NECROBACILARA ABCESE NECROBACILARE

NECROBACILOZE PASARI
PREZENTARE GENERALA Entitati morbide infectioase, contagiozitate scazuta, la diferite specii; Fusobacterium necrophorum Procese necrotice/necrotico-purulente, in piele, mucoase, tesuturi si organe AFECTIUNI difteria viteilor / - flegmonul buzei inferioare a iepurilor; Fusobacterium necrophorum determina: infectii locale accidentale cutanate sau org.interne; infectii secundare in salmoneloza, pesta, variola; entitati infectioase cauza determinata unic: - difterie vitei - necrobaciloza visc.miei - potentat pododermatitele necrobacilare Economic: scade productivitatea, depreciere carcase, organe, mortalitate Etiologie: Fusobacterium necrophorum, Fam. Bacterioidaceae - circula si sub denumirea de Spherophorus; in trecut pozitie taxonomica incerta Morfologic: polimorf, in materialele patologice: bacil 1,5-3/0,5-1,5 m; culturi: filamente 8-100 m, G-, imobil, nesporulat, neciliat, anaerob. Unele tulpini patogene: hemolitice, lecitinozitice, prop. fermentative , G, M, L +/endotoxina capsula polizaharidica exotoxina (leucocidina) hemaglutinante GR gaina, porumbel, om. Factorul major de patogenitate slab imunogen Antigenitate: cu un Ag major comun tulpini hem + de hem - , indiferent de patogenitate tulpinile hem + = identice Ag tulpinile hem - = neomogene 3 biotipuri: A ficat B rumen C Rezistenta fizico-chimica: 5 min la 60 gr C 1 min la 100 gr C sensibil la formol, crezoli, atb (peniciline, tetracicline)

40

EPIDEMOLOGIE Receptivitate: ovine, bovine, suine, caprine, carnasiere, iepuri, antilope, caprioare, cerbi, canguri, reni, unele pasari, om. Epifit: nisa ecologica tubul digestiv, mucoasa genitala animale receptive Variabilitatea in natura limitata identificat in: - sol: 75 zile - gunoi - apa, mlastini, iazuri. PATOGENEZA: F.n = conditionat patogen ??? patogeneza factori patogeneza: virulenta + toxigeneza (exotoxine) in X comutarea epifit / patogen ? reproducere experimental: cel mai susceptibil este iepurele leziuni fata de infectia naturala natural: piele tesut mort mucoase lezate anaerobioza DIAGNOSTIC: Ex bacteriologic bacterioscopic necroze, puroi insamantari bioproba iepure identificare Ex. serologic inconstant / ELISA Entitati inf.necrobacilare denumire localizare

NECROBACILOZA TAURINELOR
Polimorfism anatomo-clinic varsta - localizarea A. DIFTERIA VITEILOR Receptivitate: vitei primele luni Procese necrotice ale mucoasei bucale, nazale, laringiene si mucoasei cailor profunde LEZIONAL: F. BUCALA mucoase bucce - limba - gingii - val F. NAZALA mucoasa pituitara - cai respiratorii pulmonare - necroze ficat rar in splina cord si creier CLINIC: hipertermie moderata hiperemie mucoasa bucala, ptialism, jena in prehensiune si masticatie saliva + jetaj cu lambouri mucoase necrozate lnn regionali mariti in volum Durata: 4-5 zile 3 saptamani moarte: inanitie, bhp.sec Rare vindecari, convalescenta lunga. Diagnostic: boala mucoaselor virus ECP + sau -, 6+18 luni, evol 3+4 luni, ex serol. Combatere si profilaxie: Tratament dietetic - ratie lichida: lapte, oua, zahar, sonda - medical Inlaturare tesut necrozat spalare: Lugol, H2O2, 10% alcool Febra antibiotice Tulburari respiratorii sulfamide Profilaxie nespecifica: etilen diamindihidroiodid 0,156% 41

B. VAGINITA DIFTEROIDA A VACILOR (VAGINITA DIFTERICA) Procese diftero-necrotice vaginale, post-partum Enzootica, contagioasa Transmitere: monta, asternut contaminat A.P focare difteronecrotice: vaginale, uterine, uretrale, vezicale ulcere CLINIC: dupa fatare: hipertermie, polakiurie, contractii vulvovaginale, secretie seroasa socolatie Evolutie: f. vulvovaginale benigna f. uterina mortala (peritonita) Tratament: antibiotice + sulfamide local + general: cloramfenicol, sulfamerazina Profilaxie: igiena monta si fatari Dezinfectie maternitati si adaposturi C. DERMATITA NECROBACILARA A TAURINELOR Necroze cutanate +/- membre Enzootic igiena necorespunzatoare Metastaze interne T, P si C ca si mai sus

D. PODODERMATITA NECROBACILARA A TAURINELOR (PANARITIU TAURINELOR)


Definitie: Boala infectioasa, enzootica, loc ongloane, clinic schiopatura, aparitie procese necroticopurulente piele reg coroana si ale tesuturilor moi ale copitei, dar si ale tesuturilor profunde, tendoane oase. Ag. primar: Fusobacterium necrophorum (+/-) Coryne, Staphylo, Strepto, Pseudomonas. A.P. Acuta: congestie necroza piele interdigitala reg coroanei Leziunea primara: eroziune, ulceratie cutanata superficiala evolueaza ca leziune necrotico-purulenta si la tesuturile subiacente os. Adesea orhita purulenta. Caracteristic: leziunea cazeo-necrotica in pulpa si la tes.moi de sub corn in forma cronica. ABCESUL COPITEI = FURUNCULUL INTERDIGITAL: abcese fistulizate: interdigital tes. podofilos talpa chisita artrita, bursita, tendovaginita supurativa CLINIC: - sensibilitate locala tumefierea difuza in zona copitei jena in deplasare schiopatura reducere apetit si productie lapte, subfebrilitate Dupa 5-7 zile inflamatie cangrenoasa-purulenta coroana, chisita, bulet fistule necroza evolueaza 2+3 saptamani exongulari ligament, articulatie os refuz sprijin in repaus schiopatura persista dupa sterilizarea bacteriologica din cauza osteofitelor Diagnostic: Epidemiologic + A.P + eventual bacterilogic furunculul interdigital (dermatita vegetanta), pododermatita exematoasa (putrezirea calcaiului) Combatere si profilaxie: - chirurgical chiuretare (anestezie) antiseptice + hemopansament + sulfamidat 20% pomezi cu antibiotice si vit. A derivati crezolici: lotagen, cresogal - antibioterapie generala 4-6

NECROBACILOZA OVINELOR
A. DIFTERIA MIEILOR ~ VITEI Depozite fibrino-cazeo-necrotice asemenea unor membrane crustoase pe buze, aripi nas, bot, fata, mai rar pe mucoase. Inapetenta, subfebrilitate.

42

B. NECROBACILOZA VISCERALA
miei sugari inf.ombilicala grava, acuta subacuta, mortalitate maxima AP necroze ficat, pulmon, miocard contagioasa morbiditate 40-60% la miei varstnici prin metastazarea difteriei > la miei din saivane cu asternut permanent din efective cu pododermatita AP onfaloflebita necrotico-purulenta necroze mari izolate sau confluente, galbene, in ficat: sectiune sfaramicioasa, uscata; alte organe = ac.leziuni CLINIC: abatere, refuz supt, decubit, deshidratare, maorte Prognostic: incurabila Prevenire organizarea fatarilor C. NECROBACILOZA ORGANELOR GENITALE Femele: vulva+piele eroziune, ulcere Masculi: mucoasa penis + furou necroze galben-cazeoase Jena in mers Cifoza in statiune Membre in X

D. PODODERMATITA INFECTIOASA
Pododermatita necrobacilara purulenta gangrenoasa

PANARITIU OILOR
Def: boala infecto-contagioasa, cronica, enzootica Inflamatia necrotica (purulenta) tes moi copita cu exongulare, secundar tendovaginita, artrita, osteita, biflexita. ETIOLOGIE: Fusobacterium necrophorum agent determinant + alte bacterii ca Fusiformis nodosus (+Sp.penortha), Clostridium, Strepto, Staphylo, Corin. ~ virus inrudit cu ectima Larve strongiloides papilosus mecanic vector Factori favorizanti: umiditate, leziuni, copite, exces corn, carente A.P F(factori fav, timp de evolutie) Leziunea primara pe linia alba (unire talpa cu peretele) - spatiul interdigital Exudat cazeo-purulent - murdar intre talpa si tesutul velutos - fetid - necroza talpii coroana podofil cherat tumefiere coroana si spatiu interdigital exudat seros exongulare partiala necroza podofil dezongulare totala: desprindere membrana cheratogena magma corn stearsa, structura podofil fragmentata necrotico-purulent: tendoane, articulatii, oase, biflexita metastaze necrotico-purulente in ficat, pulmon, rinichi, creier infl. lnn. regionali CLINIC incubatie 10-14 zile Semne locale - deplasare greoaie, ramane in urma turmei - intensificare schiopaturi decubit, mai multe membre necroze profunde, slabire cahexie - lapte 40-50% 43

Stare generala modificata: usoara hipertermie, inapetenta + puls si respiratie Morbiditate 90-100% cronica stationara; Diagnostic: - epidemiologic + AP + clinic - ex. Bacteriologic Combatere si profilaxie Tratament chirurgical - medicatie: lotagen, sol.10% formol, susp.uleioase cu atb + vit.A Igiena padoc, vindecare dupa exongulari 8-15 zile Profilaxie Izolare, toaleta ongloane, pasuni indemne, dezinfectie saivane. Imbaieri periodice ongloane cu formol 10%. Vaccin Wellcome Foot Rot Vaccine

Necrobaciloza capre ~ ovine NECROBACILOZA PORCILOR


Def: boala infecto-contagioasa, enzootica, purcei sugari intarcati, procese necrotico purulente localizate; stomatita, rinita, enterita, dermatita. A. STOMATITA NECROBACILARA sin. Stomatita difteroida/Difteria purceilor sugari iesirea coltilor hictene focare negricioase galben gri periost tes osos osteite cadere dinti - perforari fracturi maxilar masticatie/deglutitie abolite hipertermie, inapetenta, abatere, moarte 30-70% B. RINITA NECROBACILARA mucoasa nazala cartilaje, oase, rat laringe, trahee, pulmon CLINIC: jetaj mucopurulent, dispnee sforaitoare, stranut, tuse C. ENTERITA NECROBACILARA: leziuni in colon Acuta, mortala: colica, semne nervoase, diaree, slabire D. DERMATITA NECROBACILARA pielea extremitatilor urechi, coada, membre sau - gat, torace, abdomen subcutan: cazeo purulente cronica benigna

NECROBACILOZA CABALINELOR
Dermatita necrobacilara: - la chisita ariceala necrobacilara la greaban focare purulente fistulizate Stomatite difteroide manji in si peri bucal si nazal Infectii secundare pneumonie, enterita, necroze in viscere, oase

NECROBACILOZA CARNASIERELOR
a) Flegmonul interdigital: abcese fistule necroza aponevrozei interdigitale b) Foliculita purulenta a buzelor - microabcese pe buze si peribucal puroi cazeos inflamatia formatiunilor limfoide subcutanate si lnn. c) Abcese multiple necrobacilare membre si periarticular 44

Diagnostic: bacteriologic Tratament: chirurgical + atb.

NECROBACILOZA IEPURILOR
Def: B.i.c enzootica, iepure de camp si casa, cea mai frecventa localizare = buza inferioara Boala lui Schmore a) Flegmonul buzei infectioase tumefactie buza indurare focare de necroza de dim unui bob mazare regiune calda si dureroasa procesul se extinde, cuprinzand toracele si abdomenul evolutie 10 zile moarte b) Dermatita necrobacilara focare necrotice + ulcere profunde cap moarte dupa 2-3 sapt c) Abcese necrobacilare - subcutane flanc, abdomen, coapse continut gros, alb-verzui metastaze in organe

NECROBACILOZA PASARILOR
- gaini si palmipede leziuni bucale: limba+palat necroze cutanate interdigitale, talpa

ENCEFALOPATIA TRANSMISIBILA A NURCILOR


Sursa incriminata: carne si organe de la oi infectate Epidemiologie Transmisibila prin muscatura si zgarietura, consum de cadavre Clinic: incubatie 1-2 ani, tulburari de comportament, anorexie, slabire, incoordonare motorie, moarte in 1-6 saptamani Profilaxie: - sacrificarea efectivelor suspecte - igiena alimentatiei BOALA CAHECTIZANTA A CERVIDEELOR 1980 la turma de cerbi captivi in Colorado si la elani

ENCEFALOPATIA SPONGIFORMA A PISICILOR


1990 Bristol primul caz

45

Vaccinarea animalelor de companie


CATEL NOU NASCUT PROTEJAT - IgG traverseaza cca.5-10% placenta (endoteliocoriala) - Ig colostrale: 6-24 ore post-partum; dupa 24 ore numai SigA (rezistente la proteoliza) (mg/dl) IgA IgM IgG colostru lapte 500-2200 110-620 14-57 10-54 120-300 1-3

- Ig lapte (10-30% serice, Ig secretate in mamela) - Leucocite (2,5 x 106/ml, din care 25% limfocite T) Anticorpii maternali impiedica imunizarea activa Vaccinare = (?) PROTECTIE Subiectul (cainele supus vaccinarii) Ontogenia sistemului imun la caine VACCINARILE: prea multe? prea frecvente? Robert Snyder Consilier Center for Diseases Control cu cat stimulam mai mult sistemul imun cu atat va lucra mai bine Cristina Chambrean (Spartis, Maryland) injectand vaccinurile depasim barierele naturale ale organismului si i se prezinta materialul strain de o maniera nenaturala VACCINURILE RECOMANDATE CURENT Anti Carre Anti Parvo (5x105 1011 particule/dz ) imunitate incrucisata Rabie Dr. Schulz vaccinuri vii la 2, 3, 4 Pluni si 1 an Bordetella Parainfluenta tusea de canisa numai la cainii expusi intranazal protectie dupa 72 de ore att. Nu acopera toate serovarurile Corona nejustificat (!!) Encefalite postvaccinale antileptospiric mica ( imunitate 6 - 7 luni) de necesitate ELIMINAREA TULPINII VACCINALE EFECTE ASUPRA GESTATIEI NU SE ADMINISTREAZA NICIODATA VACCINURI VII LA ANIMALELE GESTANTE, INAINTE, IN SI IMEDIAT DUPA OESTRUS; NU SE ADMINISTREAZA NICIODATA VACCINURI VII LA CATEII SUB 4-5 SAPTAMANI BOALA REACTII POSTVACCINALE - I REACTII POSTVACCINALE II RECOMANDARI ALE PRIMEI CONFERINTE INTERNATIONALE DESPRE VACCINURI VETERINARE SI REAGENTI DE DIAGNOSTIC MADISON, WISCONSIN, IULIE 1997 cateii trebuiesc vaccinati impotriva bolilor infectioase grave precum parvoviroza, boala Carre si rabia; a nu se vaccina inaintea varstei de 6 saptamani; a se administra 2 pana la 4 doze de vaccin la distanta de 2-4 saptamani; rapelul la varsta de 1 an, dupa aceasta rapelurile se recomanda la fiecare trei ani, exceptand cele impuse prin lege; se vor monitoriza anual intre rapeluri nivelurile anticorpilor; animalele varstnice nu necesita rapel.

46