-RecenzieDezvoltarea ca libertate

Amartya Sen

Guran Ana Sebastiana Grupa 611 Seria C

Amartya Sen,este autorul care in ultimul sfert de secol a reinnoit studiile despre dezvoltare,introducand criteria calitative alaturi de cele cantitative in ce priveste cresterea economica. Centrul acestei lucrari Dezvoltarea ca libertatede Amartya Sen, il constituie libertatatea atat ca scop primar,cat si ca fiind cel mai eficient mijloc de sustinere a vietii economice si de combatere a saraciei si insecuritatii lumii contemporane. Aceast carte contureaz nevoia pentru o analiz a activitilor economice, sociale i politice, implicnd o varietate de instituii i multe reprezentri interactive. Ea se concentreaz n special asupra rolurilor i interconexiunilor dintre anumite liberti instrumentale cruciale, incluznd oportuniti economice, liberti politice, faciliti sociale, garantarea transparenei i protecia social.Nu este destinata oamenilor care lucreaza in sau pentru Banca,sau in alte organizatii internationale,si nici nu este numai pentru cei care stabilesc politicele si planifica actiunile guvernelor nationale.Ea este mai degraba o lucrare generala despre dezvoltare si ratiunile practice care stau la bbaza acesteia,indreptta in special catre dezbaterea publica. Capitolul I Perspectiva libertatii Viziunea libertatii care este adoptata aici implica atat procesele care permit libertatea de actiune si decizie,cat si oportunitatile reale pe care le au oamenii,date fiind circumstantele personale si sociale ale acestora.Lipsa libertatii poate aparea fie prin procese inadecvate ,cum ar fi incalcarea drepturilor de vot,fie prin oportunitati inadecvate pe care unii oameni le au cu scopul de a realiza dezideratul minimal,inclusive absenta unor oportunitati elementare cum ar fi capacitatea de a evita mortalitatea premature,suferinta sau infometarea involuntara. Analiza dezvoltarii prezentata in acest capitol trateaza libertatile indivizilor ca pe niste caramizi necesare fundatiei.Un motiv pentru care libertatea fundamental este considerate atat de importanta este ca aceasta libertate nu constituie numai baza de evaluare a succesului sau a esecului,ci este si un determinant principal al initiativei individuale si al eficienteisociale.O mai mare libertate sporeste capacitatea oamenilor de a se ajuta pe ei insisi,si,de asemenea,de a influenta lumea,iar aceste chestiuni sunt nucleul procesului de dezvoltare. Pe partea de evaluare,abordarea utilizata aici se concretizeaza asupra unei baze de fapte existente care o diferentiaza de traditionalele etici si analize de politica economica cum a fi concentrarea economica asupra suprematiei profitului si avutiei. In ceea ce priveste saracia si inegalitatea,exista motive intemeiate pentru care saracia este privita mai degraba ca o provare a capacitatilor fundamentale decat ca venit scazur pur si simplu.Privarea acestor capacitate elementare poate fi reflectata in mortalitatea prematura,subnutritiea semnificativa in special la copii,alfabetismul larg raspandit.Chiar si in ceea ce priveste conexiunea dintre mortalitate si venit,este remarcabil faptul ca extinderea privatiunii pentru anumite grupuri din tarile bogate poate fi comparabila cu cea din asa-numita Lume a Treia,cum se intampla de exemplu,in Statele Unite unde,afro-americanii,ca grup nu au o sansa mai mare de a atinge varstele inaintate pe care le ating oamenii nascuti in zonele cu ecnomii mult mai sarace din China. De asemenea,atentia se concentreaza asupra unei libertati elementare ,capacitatea de a supravietui mai degraba,decat de a ceda in fata mortalitatii premature.Trebuie remarcat aici,ca perspectiva centrata pe conceptul libertatii are o asemanare generica

cu preocuparea comuna fata de calitatea vietii care se concentreaza asupra modului in care se desfasoara viata oamenilor,si nu numai asupra resurselor sau venitului pe care il detine o persoana. Inceputurile stiintei economice au fost in mod semnificativ motivate de nevoia de a studia evaluarea oportunitatilor ca oamenii sa duca o viata mai buna .Pe langa utilizarea clasica data de Aristotel acestei idei,in scrierile timpurii referitoare la conturile nationale si prosperitatea economica,s-au folosit multe notiuni similare,initiative apartinand lui William Petty,in secolul al XVII-lea ,acesta fiind urmat de Gregory King,Francois Quesnay. Considerarea dezvoltarii prin prisma libertatilor fundamentale ale oamenilor are implicatii profunde pentru noi in incercarea de a intelege procesul dezvoltarii dar si modalitatile si mijloacele de promovare a acesteia. Capitolul 2 Scopurile si mijloacele dezvoltarii Analiza prezentata in acest capitol dezvolta ideea esentiala conform careia sporirea libertatii umane reprezinta atat obiectul principal,cat si mijlocul primar al dezvoltarii.Obiectivul dezvoltarii are legatura cu evaluarea libertatii reale de care se bucura oamenii in cauza. Rolurile instrumentale ale libertatii includ o serie de componente distincte dar interrelationate,cum ar fi facilitatile economice care se refera la oportunitatile de care se bucura indivizii de a utiliza resursele economice in scopul consumului,productiei sau schimbului.Libertatile politice se refera la oportunitatile pe care le au oamenii de a determina cine trebuie sa guverneze si pe ce principii si de asemenea posibilitatea de a alege si a critica autoritatile.Oportunitatile sociale se refera la cadrul institutional oferit de o societate in ceea ce priveste educatia,asistenta medicala care influenteaza libertatea fundamentala a individului de a trai mai bine.Garantia transparentei se ocupa de nevoia de deschidere la care se pot astepta oamenii :libertatea de a trata unii cu altii in baza garantarii dezvaluirilor si claritatii si nu in ultimul rand, protectia sociala care este necesara pentru a furniza o retea de asistenta sociala pentru a impiedica populatia afectata sa traiasca intr-o saracie crunta si pentru prevenirea in unele cazuri chiar a infometarii si a mortii. Scopurile si mijloacele dezvoltarii necesita plasarea perspective libertatii in centrul scenei.Conform acestei perspective,oamenii trebuie vazuti ca fiind activ implicate in conturarea propriului lor destin,si nu doar ca receptori pasivi ai roadelor programelor atragatoare de dezvoltare. Capitolul 3-Libertatea si fundamentele institutiei Capitolul trei este mult mai teoretic,se exploreaza diferite baze informationale pentru evaluarea justitiei,in special utilitarismul,libertarianismul si justitia rawsliana.Mergand pe idea ca intr-adevar nu exista drumuri regale catre evaluare,a reiesit ca exista merite distincte in fiecare dintre aceste strategii bine stabilite,dar,in aceeasi masura,si ca fiecare sufera de limitari semnificative. Partea constructive a acestui capitol a iinceput sa examineze implicatiile concentrarii directe asupra capacitatilor oamenilor de a face lucruri si a libertatii de a-si trai viata.Au fost,de asemenea discutate diferite moduri de utilizare a perspective bazate pe libertate,refuzand in special idea conform careia utilizarea trebuie sa imbrace o forma de genultotul sau nimic.

Capitolul 4-Saracia ca privare de capacitate In acest capitol se pune accentual pe saracia care este privita ca o privare de capacitatile de baza decat ca o simpla insuficienta a venitului,care privita din perspectiva capacitatilor nu presupune nici o negare a viziunii sensibile conform careia venitul scazut reprezinta in mod clar una dintre cauzele majore ale saraciei,din moment ce lipsa venitului poate constitui un motiv principal pentru privarea unei personae de capacitatile sale. Adam Smith,este considerat a fi parintele economiei moderne pentru ca a fost preocupat de prapastia dintre bogati si saraci. Relatia dintre inegalitatea venitului si inegalitatea existenta in alte spatii relevante poate fi mai degraba distanta si probabila datorita diverselor influente economice. Tot in acest capitol se scot in evidenta diferentele de la nivelul mortalitatii care pot servi de fapt ca un indicator al inegalitatilor profunde care divizeaza rasele,clasele si sexele.De pilda,estimarile facute la lipsa femeilor evidentiaza o intindere remarcabila a dezavantajarii femeilor in multe parti ale lumii contemporane. Capitolul 5-Pietele,statul si oportunitatea sociala In capitolul 5,Sen se aventureaza in unele dintre zonele cele mai atacate de economie.El analizeaza rolul pietelor,eficienta si capacitatea lor de a furniza bunuri publice precum si relatia acestora cu statul.Considera ca indivizii traiesc si actioneaza intr-o lume dominate de institutii .Oportunitatile si perspectivele noastre depend in mod crucial de existent institutiilor si de modul in care ele functioneaza. Este tratata aici si dezvoltarea umana care reprezinta in primul rand, un aliat al saracilor mai degraba decat al celor bogati si instariti dar si crearea oportunitatilor sociale care determina o contributie directa la extinderea capacitatilor umane si a calitatii vietii,cum ar fi extinderea asistentei medicale,a educatiei,a protectiei sociale.De asemenea ,merg mult dincolo de imbunatatirea directa a calitatii vietii si include,de asemenea impactul acestei dezvoltari asupra cresterii economice pe o bazamai larg raspandita. Capitolul 6-Importanta democratiei Nevoile economice sunt considerate de unii a fi mai importante decat libertatile politice,dar opozitia este,cum sustine Sen,cea mai mare iluzorie.De asemenea el aminteste ca democratia joaca un rol instrumental in a da oamenilor o voce si un rol constructive in modelarea valorilor si normelor. Crearea si intarirea unui sistem democratic reprezinta o component esentiala a procesului de dezvoltare.Importanta democratiei rezida,in trei virtuti distincte:importanta sa intrinseca,contributiile sale instrumentale si rolul sau constructive la crearea valorilor si normelor.

Concluzie Dupa parerea mea,consider ca in aceasta lucrare Amartya Sen plaseaza libertatea individului in centrul unei analize a economiei globale,idea de baza a acestei lucrari o constituie faptul ca libertatea este atat un scop primar cat si cel mai efficient mijloc de sustinere a vietii economice si de combatere a saraciei lumii contemporane si a incercat sa evidentieze faptul ca dezvoltarea economica,reprezinta de fapt,o crestere a libertatii.