Obs : Prezinta interes doctrinele urmtorilor : Aristotel, Hobbes, Montesquieu, Rousseau, Marx. I. Dreptul si statul A.

otiunea statului

Este principala institutie politica a societatii. Aparut cu aproape sase milenii in urma in Orientul antic, statul continua sa fie si astazi instrumentul conducerii sociale, astfel incat este necesar sa se cunoasca si in prezent notiuni ce tin de forma sa si exercitarea puterii de stat etc.

Aparitia statului e determinata de schimbarile petrecute in oranduirea comunelor primitive, care au facut ca vechile forme de organizare (ginta, tribul) sa nu mai fie suficiente odata cu aparitia statului, relatiile sociale se pot dezvolta la adapostul fortei de constrangere pe care o detine statul. Cuv stat e de origine moderna, dar si romanii si grecii cunoasteau insemnatatea lui O adevarata teorie a statului, in sensul pe care il dam azi termenului a fost fundamentata de Mac!ia"elli, parintele stiintei politice moderne. P#R$A%& '(A()$ #'(# O *R#A(I# MA*HIA+#$I*A. ,. 'tatul si societatea ci"ila ocietatea civila ! ansamblul organismelor, structurilor si mecanismelor aflate in afara statului si uneori, in opozitie cu statul. ec "" a marcat revigorarea acestui concept, ale c#rui origini merg $ns# p%n# $n Antichitate. &a *icero ori la grecii antici notiunea de societate civila definea de fapt statul

He-el ' statul e forma exterioara a societatii civile, puterea ei superioara ( statul e scopul inament al societatii civile, pt ca indivizii au drepturi si oblig in raport cu statul ocietatea civila raspunde nevoii de libertate a oamenilor. )E* ' Organizatiile guvernamentale nu epuizeaza notiunea de societate civila, care suprinde si partide politice fara reprezentare parlamentara, sindicate, patronate, asociatii profesionale, reprezentantii minoritatilor. +rin urmare, soc civil# cuprinde membri i mecanisme de ac iune extrinseci statului, care au leg#tur# cu acesta sau cu viaa comunit# ii ,n ultimul deceniu al sec. "" $n statele apar in%nd fostului lag#r comunist impactul societ# ii civile a fost at%t de puternic $nc%t aciunea concertat# a popula iei a fost unul dintre factorii care au determinat schimbarea regimului politic ' +olonia, grevele masive organizate de sindicatele libere reunite sub federaia olidaritatea, pe fondul unei pr#buiri generale a economiei, i-a f#cut pe liderii politici comuniti s# ia $n considerare revendic#rile sindicatului privind organizarea unur alegeri libere. Aceste alegeri au fost c%tigate de anticomuni ti.

tatul, prin masurile legale, .oaca un rol important in dezvoltarea societatii civile prin adoptarea actelor normative care urm#resc reglementarea func ion#rii acestora, $ncheie parteneriate cu acestea ex ' parteneriatul cu Crucea /oie. 0neori, statul se afl# $n rela ii conflictuale cu societatea civil#, conflicte care pot reprezenta un impuls spre progres. ,n final, aceste conflicte trebuiesc aplanate ( i unii i alii doresc binele comunit#ii politice organizate $n stat. 0n fenomen interesant ' tendinta globalizarii societatii civile, prin apari ia unor O12-uri suprana ionale. *. *ontinutul si scopul statului Aparitia statului e rezultatul istoriei, spre 3 de societatea prestatala (unde ceea ce conta era legatura de sange), statul adopta criteriul teritorial Elementele statului ' teritoriul 4 populatia 4 forta publica (dreptul are rolul de a incadra aceasta forta de constrangere) $eon Du-uit 5cuvantul stat desemneaza fie guvernantii sau puterea publica, fie societatea insasi in care exista aceasta diferentiere intre guvernanti si guvernati si in care exista o astfel de putere politica6 critica ' reduce totul la distinctia intre guvernanti si guvernati copul statului ar tb sa fie apararea interesului general, deci fericirea cetatenilor. .ant considera ca statul legitim (de drept) este cel care are ca scop apararea drepturilor inalienabile ale omului si in care politica e subordonata moralei &iberalismul clasic opune statul cetateanului, statul de drept are ca menire de a asigura respectarea dr fundamentale si pp non-interventiei, el tb sa se plaseze deasupra intereselor grupurilor pt a aplana conflictele dintre ele. 10 tatul, cel care are la dispozitie forta coercitiva, se autolimiteaza prin intermediul dreptului regula si organul unei societati sunt statul

Marx statul e instrument al dominatiei unei clase asupra celeilalte, raporturile statului sunt privite din perspectiva luptei dintre clase ( 7arx considera ca miscarea muncitoreasca se inscrie in sensul unei evolutii progresiste ( cu toate acestea, statul socialist a redus libertatea individuala intr-atat incat a incercat sa reduca individul la un copil tutelat pana la moarte. Ca urmare a respingerii, prin revolutii mai mult sau mai putin violente a regimurilor totalitare , s-a repus in discutie rolul si functiile statului, punandu-se accent pe diversitate, pp separatiei si echilibrului puterilor in stat, limitele puterii chiar daca aceasta apartine ma.oritatii, libertatea de opinie )upa revolutie, se vb despre necesitatea unui nou contract social, bazat pe pace sociala, libertate si egalitate noul stat, cel social, trece de la un drept represiv la un unul promotional (astfel incat el tb sa isi pastreze monopolul asupra fortei legitime, prin respectarea drepturilor fundamentale, separatia puterilor) &upta statului pt conservarea fortei legitime este partea buna a statului, dar exista si o parte rea, faptul ca impinge oamenii pe panta pasiunilor politice si a luptelor pt putere Administratia nu e decat o uriasa masina a carei operatiune e sa devina din ce in ce mai riguroasa, functia statului devine a ordona si a administra

/eor- .laus 5statul apartine in doua privinte suprastructurii ' o data sub aspect informational, ca ideologie structurata intr-un anumit mod, apoi ca structura specifica statala si administrativa, ca forma specifica de conducere6 Mi!ai Dra-anescu introduce partial puterea de stat in realitatea economica 5puterea politica poate fi considerata ca actionand in interactiune cu sfera economica stricta, formata din sferele productiei, ale consumului si ale comertului exterior6 asta priveste masuri pt soma., apararea contra poluarii, lupta contra drogului si a crimei organizate

D. Puterea de stat +uterea de stat ! forma istoriceste determinata si variabila de autoritate (auctoritas, augere ! a spori) 8n orice societate exista forme multiple de autoritate, de consolidare a unui sistem de valori * oica orice autoritate adevarata aduce cu sine un spor care-l obliga pe celalalt sa se supuna &a /oma s-a operat 3 dintre autoritate si putere puterea (forta publica, puterea de stat) era a poporului, iar autoritatea apartinea enatului +uterea de stat - are caracter politic - are o sfera generala de aplicabilitate - are agenti specializati care o realizeaza 4 e suverana )intre toate trasaturile puterii de stat, se distinge suveranitatea (! drept al statului de a conduce societatea, de a stabili raporturi cu alte state) - latura interna comanda din interior, prin adoptarea de norme obligatorii si urmarirea aplicarii lor (realizarea ordinii de drept) suprematia puterii de stat - latura externa comportamentul statului in raport cu alte state, ceea ce se numeste independent puterii de stat uveranitatea e o stare legala, constitutional, ea nu poate fi confundata cu simpla putere, arbitrariul ori despotismul

#. #xercitarea puterii de stat. 'eparatia, ec!ilibrul si cooperarea puterilor 8ntr-un stat democratic, puterea emana de la popor si apartine acestuia, care deleaga exercitarea lui statului, in cadrul unei separari a puterilor, efectuata in scopul echilibrului lor Aristotel vorbea din Antichitate de cele trei parti ale guvernamentului

0o!n $oc1e aminteste de puterea legislativa, executiva si confederativa (! de a pune in executare legile) 9eoria a fost fundamentata de Montesquieu, 5)espre spiritul legilor6 exista : puteri, legislativa, executiva si .udecatoreasca iar libertatea nu exista daca cele : sunt in mana aceleiasi persoane ' 51u exista libertate daca puterea .udecetoreasca nu este separata de puterea legislativa si cea executiva. )aca ea ar fi imbinata cu puterea legislativa, puterea asupra vietii si libertatii cetatenilor ar fi arbitrata, caci .udecatorul ar fi si legiuitor. )aca ar fi imbinata cu puterea executiva, .udecatorul ar putea avea rolul unui opresor6. 0nii adepti ai teoriei contractualismului ( Hobbes si Rousseau) au sustinut unicitatea puterii, datorita caracterului indivizibil al suveranitatii poporului eparatia puterilor a fost inclusa si in ideile revolutiilor burgheze, devenind teza constitutionala, )A/ separatia puterilor nu inseamna lipsa de corespondenta intre ele, ele tb sa fie echilibrate si tocmai in acest sens devine important dreptul Platon 5daca n-ar fi statul, activitatea oamenilor s-ar risipi in activitati personale diferite si nu s-ar putea realiza apropierea prin ;ustitia unica si <inele unic. 0nitatea scopului e aceea care impune o unitate de directiva pentru oameni si aceasta nu se poate face decat prin stat6

2. Institutiile 3or-anele4 statului +t realizarea functiilor sale, statl isi organizeaza un sistem de institutii He-el' 5institutiile alcatuiesc oranduirea statuluisi de aceea ele sunt baza solida a statului, coloanele care sstin libertatea publica6 Elemental de baza al mecanismului statului e organul de stat (!parte component a aparatului de stat, investita cu competent si putere si care se caracteriseaza prin accea ca cei ce o compun au o calitate specifica) e poate vb de existenta unor organe legislative, executive si .udecatoresti 1ormele .uridice determina competenta organelor de stat, cea materiala (ratione materiae), cea teritoriala (ratione loci) si cea personala (ratione personae)

/. Institutiile statale 5udiciare 8nstitutiile .udiciare au reglementare in cat =8 al Constitutiei (Autoritatea .udecatoreasca) Organizarea .udiciara are ca finalitate asigurarea respectarii dr si libertatilor fundamentale ale persoanei, asigurarea respectarii dreptului la un proces echitabil, in termen rezonabil, optim si previzibil, precum si garantarea institutionala si procedurala a pp constitutional priv liberul acces la .ustitie

H. Partile componente ale autoritatii 5udecatoresti Componentele autoritatii .udecatoresti sunt - 8nstantele .udecatoresti

- 7inisterul +ublic - Consiliul uperior al 7agistraturii >. 8nstantele .udecatoresti 5;ustitia se realizeaza prin 8CC; si prin celelalte instante .udecatoresti stabilite de lege6 respectiv CA, tribunale, tribunale specializate, instante militare, .udecatorii Competenta organelor si procedura .udiciara sunt stabilite de lege Eixsta o signura instanta suprema, ICCJ, care are rolul de a asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de instantele .udecatoresti /8& sunt obligatorii pt .udecatori si asigura o practica unitara la nivel national CA ! instante cu personalitate .uridica, in circ carora functioneaza ? tribunale si tribunale specializate exista >@ CA, iar cea mai mare e <ucuresti (A 9ribunale) ( in curprinsul CA functioneaza sectii Tribunalele se organizeaza in fiecare .udet si in <ucuresti, cu sediul in resedinta de .udet iar in circ lor sunt cuprinse toate .udecatoriile din .udet ( exista BC tribunale, in cadrul carora sunt organizate sectii Judecatoriile functioneaza in .udetele si in sectoarele mun <ucuresti exista >DE Instantele militare sunt' tribunalele militare (B), tribunalul militarF territorial bucuresti si curtea militara de appel ;ustitia se infaptuieste prin activitatea .udecatorilor, care sunt independenti si se supun numai legii (CE)O +ullar contra 0G) ;udecatorul national e si .udecatorul comunitar de drept comun 8mp hot .ud partile interesate si 7inisterul +b pot exercita caile de atac (apel H recurs) C. 7inisterul +ublic 8si exercita atributiile prin procurorii constituiti in parchete, care sunt constituite si functioneaza pe langa instantele .udecatoresti +archetele conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei .udiciare +rocurorul reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor +rocurorul e magistrat si se bucura de stabilitate (spre 3 de inamovibilitate) +archetul dpl 8CC; e condus de procurorul general, parchetele dpl CA de procurorul general al CA iar celelalte parchete, de un prim-procuror

)1A e o structura autonoma in cadrul 7inisterului +ublic si e condusa de un procuror sef sub coordonarea procurorului general al +archetului dpl 8CC; specializat in combaterea infr de coruptie si functioneaza pe langa 8CC; :. Consiliul uperior al 7agistraturii

E garantul independentei .ustitiei A alc din >I membrii' >B alesi de magistrate si validati de enat 4 C reprezentanti ai societatii civile, specialisti in drept si cu buna reputatie, alesi de enat 4 : membrii de drept (pres 8CC;, ministrul ;ustitiei si procurorul general dpl 8CC;) C 7 apara .udecatorii si procurotii imp oricarui act care le poate afecta independenta ori impartialitatea si actioneaza drept instanta disciplinara pt ei (iar hot C 7 in mat disciplinara pot fi atacate la 8CC;)

I.

0urisdictii internationale Curtea 8nternationala de ;ustitie (Jaga) est o creatie a O10 dupa 88 KK >@ .udecatori alesi de Consiliul de ecuritate si Adunarea 2enerala a O10 pt ( ani, mandat ce poate fi reinnoit C;0E (&uxemburg) e instanta suprema a 0E, din CL .udecatori, alesi pt A ani prin intrebari pre.udiciare (9*+ 4 9+8) CE)O, ( trasbourg), creatie a Consiliului Europei, pe baza Conventiei, > .udecatorHstat 7ai exista si Curtea 8nteramericana, Curtea africana a omului si popoarelor, Curtea +enala 8nternationala

0. 2orma statului *orma statului ! modul de organizare a continutului puterii, structura interna si externa a continutului puterii &aturi componente ale formei de stat ' - 6orma de -u"ernamant (! modul de constituire al organelor centrale ale statului, exercitarea puterii prin aceste organe si impartirea comp intre ele) - structura de stat - re-imul politic Aristotel impartea formele de guvernamant in monarhic (degenereaza in tiranie), aristocratic (degenereaza in oligarhie) si democratic (degenereaza in demagogie) toate erau tolerabile, si nu perfecte, de aceea, *icero a apelat la exemplificarea pe cazul statului roman a teoriei mixte, care impiedica degenerarea fiecaruia

Cf formei mixte, statul nu e decat o comunitate de drepturi, in care exista egalitatea cetatenilor si sistemul gradatiei dupa merit iar conducatorul, omul de stat, tb sa fie pt cetateni un exemplu de marinimie sufleteasca si comportament civic Montesquieu, dupa modelul Angliei, nu face o valirozare distincta a monarhiei fata de democratie, ceea ce e imp, dupa el e ca oamenii sa fie liberi, in separarea puterilor in stat 2orma de -u"ernamant - monarhie (nu se alege conducatorul) - republica (conducatorul e ales)

'tructura de stat (forma de organizare) - state simple (unitare) ' > C, > rand de org .ud, > parlament, > cetatenie 7 state compuse (federale)

Re-imul politic 8 ans metodelor si mi.l de conducere a societatii, cu referire imediata la rap dintre stat si individ, al modul concret in care un stat asigura si garanteaza, in volum si intensitate, dr subiective - democratice 7 autocratice

tatul nu e decat 5unirea unei multimi de oameni sub legile .uridice6 - .ant