Sunteți pe pagina 1din 6

28.02.2013 Drept Penal.

Partea Generala Curs 1 Formele infractiunii dupa fazele activitatii infractionale

Periaodele activitatii infractionale: Perioada interna (psihica) Perioada externa (de executare)

Perioada interna = atitudinea psihica fata de fapta si fata de rezultat( latura subiectiva) Momente: -conceperea activitatii infractionale: -deliberarea: argumente pro si contra, ce s-ar intampla in fiecare situatie; -decizia sau rezolutia infractionala : raul pe care s-a gandit s ail faca il pune in practica

!ceste " momente exista in cazul tuturor infractiunilor savarsite cu intentie #u exista in cazul infractiunilor savarsite din culpa sau praeter intentie Perioada interna poate avea si o latura externa $ faza oratorie Persoana comunica intentia sa %neori aceasta faza poate sa fie suficienta pentru realizarea unei alte infractiuni( ex: amenintarea art &'")

Perioada e terna $ intreaga manifestare exterioara, totalitatea actelor effectuate in vederea realizarii hotararii de a savari infractiunea !ceasta perioada incepe cu momentul in care faptuitorul pune in executare fapta si tine pana se produce rezultatul socialmente periculos sau pana la evolutia ultima eventual a acestui rezultat $ inter criminis !ceasta perioada externa poate fi impartita in mai multe faze: -faza actelor de pregatire; -faza actelor de executare; -faza urmarilor

(este specifica laturii obiective)

Formele infractiunii: Latura subiectiva se realizaeaza in intregime in momentul luarii deciziei infractionale Latura obiectiva se poate realize numai in parte pentru ca: -actul de executare a fost interrupt sau -actul a fost parcurs in intregime, dar din diferite cause rezultatul nnu s-a produs ori - rezultatul a suferit o amplificare deosebita (ormele infractiunii $ formele pe care infractiunea le poate imbraca, in ceea ce priveste latura obiectiva, in raport cu fazele de desfasurare a activitatii infractionale: - (aza actelor de pregatire $ forma actelor preparatorii; - (aza actelor de exectuare $ forma tentative; - (aza urmarilor $ forma infractiunii de fapt consumat(rezultatul prevazut norma incriminatoare) si forma infractiunii de fapt epuizat(ulterior savarsirii actului interzis $ ex:infractiunea continua) !. "ctele preparatorii

)oate acele acte prin care se pregateste savarsirea infractiunii ce constitutie elemental material al infractiunii !ctele de pregatire pot fi de exemplu de natura materiala(producerea sau procurarea instrumentelor ori adaptarea lor in vederea comiterii faptelor, inlaturarea unor obstacole), de natura morala( culegerea de date si de informatii despre conditiile in care urmeaza sa se savarseasca fapta, atragerea de complici) !ctele de pregatire nu corespund actiunii tipice indicate in norma de incriminare #u ii corespunde lui verbum regens Pentru a fi considerate forma a infractiunii actele de pregatire trebuie sa fie savarsite in vederea savarsirii unei infractiunii !ctele preparatorii nu tradeaza intentia faptuitorului de a savarsi fapta !ctele preparatorii sunt posibile numai la infractiunile intentionate #e$imul actelor preparatorii: Teza incriminarii $ se creeaza conditiile favorabile pt savarsirea faptei, se insereaza in antecedent cauzala a rezultatului, creand o stare de pericol pentru valoarea sociala prote*ata: #elimitate si +imitate

Teza neincriminarii $ actele de pregatire nu prezinta pericol social prin ele insele, au in general caracter echivoc - ,n dreptul penal roman a fost adoptata in principal teza neincriminarii actelor de pregatire - Prin exceptie: - actele ce sunt asimilate cu tentative( act de executare $ art &-"(.), art &/'(ultim), art .0'(1) - ,nfractiuni de sine statatoare : art ./1 - !ctele de complicitare anterioara

%entativa

Punerea in executare a hotararii de a savrsi infractiunea, executare care a fost intrerupta sau desi a fost efectuata in intregime, nu a produs rezultatul cerut de lege pentru existent infractiunii in forma tip Conditii de e istenta: 2otararea faptuitoruli de a savarsi o anumita infractiune $ rezolutia infractionala; Punerea in executare a ahotararii infractionale $ trecerea la savasirea faptei; 3xecutarea a fost intrerupta sau nu s-a produs rezultatul

Punerea in executare a rezolutiei infractionale implica trecerea de la actele de pregatire la cele de executare a faptei 3ste necesara delimitare precisa a actelor de pregatire de actele de executare Criterii de distinctive dintre actele de pre$atire si cele de e ecutare& Teorii subiective !ctul de executare da in vileag rezolutia infractionala a autorului )eoria echivocitatii $ actul de pregatire este echivoc ' nu lsa sa se intrevada in ce scop a fost efectuat), pe cand actul de executare este univoc ( lasa sa se vada limpede legatura sa cu infractiunea la comiterea careia faptuitorul se decisese) 4umpararea unei chei brute constitutie un act preparator intrucat se tradeaza intentia de a fura )eoriile subiective extend sfera actelor de executare pe taramul celor de pregatire ( de ex: luarea amprentei cheii de la o casa de bani $ act de executare, desi este vorba doar de un act preparator) Teorii obiective ,ntre actul preparator si cel de executare distinctia se face pe criteriul dinamismului

)eoria cauzalitatii inerte $ actele de executare sunt acelea care au primit o orientare precisa catre valoarea sociala prote*ata, iar cele de pregatire nu au primit inca o astfel de orietnare ,n cazul actelor de exectuare nu mai este nevoie si de alte acte care sa duca la realizarea actiunii ce constituie elementual material al infr 5e ex: procurarea unei subst otravitoare Teorii formale 5istinctia se face pe identitatea formala intre actul savarsit si actiunea incriminate in continutul infractiunii 5aca actul savarsit coresunde lui v r atunci el este un act de executare )eoria este de aplicare stricta $ restrangerea sferei actelor de executare 3x: 5escoperirea unei persoane noaptea in curtea victimei langa hambarul cu cereale- formal este un act de pregatire, desi este un act de executare 6or fi considerate acte de executare: ,ntroducerea mainii in buzunarul unei personae Patrunderea intr-o incapere sau in curte cu chei false; (ortarea usii sau efectuare unei sparturi in zidul unei magazii

'odalitatile tentativei& 5upa 7radul de realizare: )entativa intrerupta ( imperfecta) )entativa terminata (perfecta) 5upa cauzele care determina neproducerea rezultatului: Proprie $ mi*loacele sunt proprii pt producerea rezultatului ,mproprie - acestea sunt inadecvate producerii rezultatului Tentativa relativ improprie $ folosirea unei cantitati prea mici de explozibil

3ste forma a infractiunii si anga*eaza raspunderea penala (Fapta putativa ) fapta care are caracter penal numai in mintea faptuitorului 8e face deosebire intre fapta putative si tentative absurd Fapta putative $ mi*loace proprii producerii rezultatului periculos, dar aceasta nu se produce din cauza inexistentei valorii sociale prote*ate

,n cazul tentative absurd exista valoarea sociala prote*ata, dar mi*loacele prin care se incearca vatamarea ei sunt absolute improprii 8e face deosebire si intre fapta putative si tentative relative improrpie +a fapta putative lipsa obiectului protectiei *uridice este absoluta +a tentative absolute improprie lipsa obiectului este accidental 9biectul protectiei *uridice exista, dar nu in locul in care credea faptuitorul Fapta putativa ) perspective diferita -: 4and exista o eroare de drept cu caracter invers

3x: cand se comite o fapta care fie nu a fost incriminate niciodata, fie nu mai este incrminata la momentul savarsirii acesteia -: ,n cazul in care eroarea poarta asupra unui cognitiv avand caracter invers nu mai exista fapta putative si o tentativa pedepsita 3x: descarcarea unui foc de arma asupra unei personae culcate in pat, cu intentia de a o ucide, fara ca faptuitorul sa stie ca aceasta era d;*< decedata cu putin timp inainte

Tentative absolute improprie (absurda) : - uciderea unei persone prin vra*i

#eproducerea rezultatului (art .0 alin .) se poate datora : insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite sau lipsei obiectului de la locul unde faptuitorul credea ca se afla #u va anga*a raspunderea penala

!nfractiuni la care tentative nu este posi*ila : 5pdv al elementului material : - ,nfractiuni ce se comit prin inactiune; - ,nfractiuni cu exectuare prompta ( ex:infractiuni comise prin cuvinte) - ,nfractiuni de obicei ( din obisnuinta) 5pdv subiectiv : - ,nfractiuni savarsite din culpa - ,nfractiuni savarsite cu intentie depasita

!ncriminarea si sanctionarea tentative + art.21) Incriminarea tentativei : - incriminare limitata; - incriminarea nelimitata ( la infractiunile la care este posibila) ,n dreptul penal roman tentativa este incriminate doar in cazul in care legea prevede expres ca tentativa se pedepseste ( incriminare limitata) Sanctionarea tentativei : -sistemul parificarii presupune ca tentative sa fie sanctionata intre aceleasi limite de pedeapsa ca si infractiunea produsa -sistemul diversificarii pune accent pe tentative )rebuie facuta o diferentiere ,ntrun caz rezultatul se produce, iar in celalalt caz nu ,n dreptul penal roman limitele pedepsei pentru tentiva la infractiunea savarsita se reduc la *umatate(sistemul diversificarii) 4and pedeapsa este detentiunea pe viata, se va aplica pedeapsa inchisorii de la &0-.1 de ani Sanctionarea tentativie in cazul persoanei juridice: ,n cazul p*, limitele pedepsei amenzii se reduc la *umatate 8istemul este asemanator sistemului ce se aplica in cazul persoanei fizice.