Sunteți pe pagina 1din 13

1

Teoria generala a dreptului - Grilele din caietul de seminar ! Munca de 9 ore 45 de minute Manea Dan Alexandru. Capitolul I 1. copul stiintelor despre soecietate este acela de a cunoaste legile generale ale existentei si de!"oltarii societatii# de a studia $ormele de organi!are sociala si modalitatile speci$ice de mani$estare a di"erselor componente ale realitatii social-umane % politice# etice# &uridice#etc. Adevarat '. tiintele istorice au ca o(iect acti"itatile umane si isi propun sa sta(ileasca legile si relatiile $unctionale corespun!atoare# utili!and o(ser"atiile sistematice# experimentale# studiile statistice etc. % economia# politologia# psi)ologia# sociologia# demogra$ia# ling"istica# etc. Fals *stiintele sociale+ ,. tiinta dreptului studia!a &uridical in toate $ormele sale de mani$estare# dar# in primul rand# ca dimensiune aliena(ila a existentei umane# in conditii social-istorice nedeterminate. Fals *inaliena(ila+ 4.Dimensiunea &uridical a societatii este o realitate asupra careia se apleaca % spre a-i cerceta legitatile# regularitatile# gene!a-(la(la(la Adevarat 5. tiinta dreptului se opreste la studiul normei &uridice sau al contractului# la o exege!a a textelor normati"e# se supune unui amplu process explicati" contextual socio-cultural in care apar--(la(la(la Fals * nu se opreste+ ..In Tara /omaneasca# inca din 101.# Ion 1oda Caragea# reorgani!and coala Domneasca-.(la (la (la Adevarat 2.In Moldo"a# in 10,3# 4pitropia in"ataturilor nationale a )otarat desc)iderea unui curs de legi-..(la(la(la Adevarat. 1.Clasi$icarea tri)otomica a stiintei este urmatoarea5 a)stiinte ale naturii, stiinte despre societate, stiinte despre gandire. '.6rin continutul o(iectului sau# stiinta dreptului apartine5 c)sistemului stiintelor despre societate. ,. tiintele sociale sunt impartite in5 f)stiinte de tip nomotetic, stiinte istorice, stiinte care studiaza aspectul normative ale activitatii umane si cercetarea epistemological a stiintei. 4. tiintele &uridice studia!a5 (+ doar institutiile politice juridice si formele lor concret-istorice. 5. Dreptul este studiat5 (+ din perspective globala, istorica si structurala . .. istemul stiintei dreptului este alcatuit din urmatoarele parti5 c+ din stiintele juridice istorice, din stiintele juridice de ramura si din stiintele participative. 2. 7rmatoarele discipline repre!inta stiinte &uridice de ramura5 a+ dreptul civil, dreptul financiar, dreptul international public. Capitolul II 1.Toate $enomenele sociale sunt $enomene &uridice. Fals. '.6entru cunoa8terea sistemelor de drept sunt extrem de utile &uristului conclu!iile istoricului# a8a cum istoricul tre(uie

s9 se aplece asupra documentului &uridic. Adevarat.


,.Intruc:t regulile de drept au importante consecin;e asupra destinului social 8i indi"idual al omului# &uristul se poate i!ola

la ad9postul te)nicii &uridice $9r9 s9 acorde aspectelor sociologice ale dreptului cea mai mare aten;ie. Fals. 4.Compara;ia institu;iilor &uridice se $ace i!olat# $9r9 a se anali!a principiile de drept sistemului respecti"# consider:nd $aptul c9 $iecare institu;ie exist9 in mod i!olat $a;9 celelalte institu;ii din cadrul unei ramuri de drept. Fals 5.<a!ele cercet9rii sociologice a dreptului au $ost puse de &uristul german 4ugen 4rlic). Adevarat ..=a (a!a tuturor compara;iilor tre(uie s9 stea descoperirea unui anurnit num9r de idici comuni# a c9ror existen;9 pennite discu;ia despre o identitate de $enomene. Adevarat 2.>ot9rarea &udec9toreasc9 nu Inseamn9 aplicarea pur mecanic9 a legii la o cau!9 i-terminat9. Adevarat. 0.In urm9 cu peste 53 de ani# 1n uni"ersit9;i din .7.A. s-au ini;iat primele cercet9ri in$ormatic9 &uridic9. Adevarat 9.Teoria general9 a dreptului 8i 8tiin;ele particulare a(ordea!9 de $iecare dat9 dimenunea istoric9 a conceptelor 8i categoriilor cu care operea!9. Adevarat. 13. ociologii au recunoscut c9 dintre toate $enomenele sociale# $enomenul politic se mpurie cu prec9dere ca $iind cel mai caracteristic din punct de "edere social. Fals. 11.?tiin;ele &uridice cercetea!9 dreptul din interior# sociologia @l studia!9 din exterior. Adevarat. 1'.4xpresia ubi societas ibi ius se traduce5 Animeni nu poate in"oca necunoa8terea legiiB Fals. 1,.Curistul nu se poate i!ola la ad9postul te)nicii &uridice# el tre(uie s9 se plase!e in centrul "ie;ii sociale# s9 acorde aspectelor sociologice ale dreptului cea mai mare aten;ie. Fals.
14.6e plan mondial# cercetarile de in$ormatica &uridica au $ost orientate in urmatoarele directii5 ela(orarea si sistemati!area legislatiei# e"identa legislati"a---*e"idente criminologice.+ Adevarat.

2
1.6rincipiile sunt $actori de relati"a in"arianta ce $ormea!a5 b) continutul metodologiei juridice. '. ?tiin;a dreptului comparat presupune5 c) compararea sistemelor de drept ale diverselor state. ,. Din punct de "edere social# legile sunt5 c) fenomene juridice primare . 4. intre temele de cercetare sociologic9 &uridic9 se int:lnesc5 a)investigaii cu caracter de expertiz legal D 5. Cel care pune (a!ele cercet9rii sociologice a dreptului este5 b ) Eug en Erlic D

.. Actul normati" care a re!istat cu mici modi$ic9ri timp de 13 secole este5


c) !egea celor "## $able . 2. 7na dintre regulile metodei comparati"e const9 in5 a)considerarea termenilor %n conexiunile lor reale& Capitolul III 1.Dreptul o(iecti" desemnea!a $acultatea unui su(iect de a-si "alori$ica sau de a-si apara impotri"a tertilor un anumit interes# legalmente prote&at Fals ' subiectiv) '. =egiuitorul tre(uie sa posede arta de a aplica legea in con$ormitate cu litera si spiritual sau# iar &udecatorul tre(uie sa stie sa selecte!e din ansam(lul tre(uintelor sociale pe cele care raspund unor ne"oi reale. Fals ' invers, judecatorul trebuie sa posede() ,. In sociologie se "or(este despre $enomenul &uridic si despre &uridicitate# ca un criteriu de distinctie-.. Fals. 4. >oarda a $ost $orma uni"ersala de organi!are a societatii primiti"e-- Fals ' ginta a fost() 5. In comunitatile primiti"e# raporturile mem(rilor erau conduse pe (a!a unor comandamente ce exprimaru ne"oile elementare ale "ietii in comun-. Adevarat. .. Codul lui >ammura(i# descoperit la usa in 1931. cuprinde '0' de articole- Adevarat. 2. Cea de-a treia componenta a &uridicului este alcatuita---..sunt cuprinse aici numai raporturile &uridice# situatiile &uridice--.. Fals ' relatiile juridice) 0. Eactorii de con$igurare a dreptului sunt $actori exterior complecsi care exercita in$luenta asupra dreptului. Adevarat. 9. Dreptul are in structura sa mai multe continuturi5 continutul normati"e# cel "olitional# cel social-politic etc. Adevarat. 13. Eorma exterioara a dreptului poate $i anali!ata din mai multe puncte de "edere a+ din punctul de "edere al modalitatilor de exprimare a "ointei legiuitorului- Adevarat. 11. Eamilia dreptului anglo-saxon are la (a!a di"i!iunea dreptului in drept pu(lic si drept pri"at. Fals * romano-germanic+ 1'. Caracterul imediat executoriu al normei de drept unional si preeminenta dreptului unional asupra dreptului-.. Adevarat. 1,. istemul dreptului apare ca unitate o(iecti" determinate# pe cand sistemul legislatiei repre!inta o organi!are a legislatiei pe (a!a unor criterii alese legiuitor. Adevarat. 14. Cea mai larga grupare de norme &uridice o constituie ramura de drept-- Adevarat.

1.Cu"antul drept este utili!at cu urmatoarele acceptiuni5 b)drept obiectiv, drept pozitiv, drept subiectiv. '.Dreptul po!iti" repre!inta5 c) totalitatea normelor juridice in vigoare dintr-un stat, aplicabile imediat(. ,.In realitate# trecerea de la ginta matriar)ala la cea patriar)ala-. b) de natura sociala si economica 4. In comunitatile a$late pe treapta primiti"a de de!"oltate# raporturile mem(rilor erau gu"ernate5 a) de norme obisnuielnice, religioase sau morale. 5. In conditiile sc)im(arilor sociale ce au a"ut loc in societatea gentilico-.. a) alaturi de preluarea unor dintre vec ile norme de obicei si sanctionarea lor ca norme statale, dreptul apare si sub forma unor legi noi, edictate de noua putere. .. /ealitatea &uridica*&uridicul+ are un continut (ogat in care includem5 b) constiinta juridical, dreptul, ordinea de drept. 2. Constiinta &uridical * a legiuitorului sau a poporului+ &oaca rolul unui receptor intrucat5 c) primeste stimull pe care-i emite societatea, ii ordoneaza si-# supune unui examen axiologic. 0. In componenta cadrului natural# $actor de con$igurare a dreptului# intra5 a) mediul geograp ic, factorii biologici, fiziologici, demografici. 9.Eactorul uman repre!inta !ona centrala de interes pentru orice legiuitor intrucat5 b) legea constituie un important factor de socializare, modeland si stimuland conportamentul uman. 13. Eorma dreptului semni$ica5 b) exprimarea organizarii interioare a structurii continutului. 11. istemul de drept romanesc apartine5

3
c) sistemelor juridice de traditie romanica. 1'. Dreptul originar sau primar al 7.4. isi are i!"oarele5 b) in tratatele constitutive de la )aris si de la *oma(.. 1,. Constituie criterii o(iecti"e ale constructiei unei ramuri de drept5 a) obiectul reglementarii juridice impreuna cu principiile comune ramurii respective. 14. Dreptul este ansam(lul regulilor asigurare si garantate de catre stat# care au ca scop organi!area si disciplinarea comportamentului uman in principalele relatii din societate# intr-un climat speci$ic5 b) manifestarii coexistentei libertatilor, al apararii drepturilor esentiale ale omului si al statornicirii spiritului de dreptate. Capitolul I1 1. tatul a ap9rut ca o modalitate social-istoric9 de organi!are social9 prin care grupurile sociale 8i-au promo"at interesele

comune 8i In care 8i-a g9sit expresia concentrati intreaga societate. Adevarat '.Frgani!a;iile nongu"ernamentale epui!ea!9 s$era conceptului de societate Fals ,.Intre stat 8i societatea ci"il9 exist9 o rela;ie de su(ordonare5 statul &oac9 un rol important 1n de!"oltarea societ9;ii ci"ile# care constituie adesea o pro"ocare pentru stat. Fals. 4.6opula;ia se raportea!9 la stat prin leg9tura de cet9;enie - o leg9tur9 &uridic9 $ixea!9 drepturi 8i o(liga;ii reciproce. Adevarat. 5.Curentul li(eralismului plasea!9 pro(lematica statului in raporturile nemi&locite ale luptei intre claseD statul este un instrument al domina;iei unei clase asupra alteia. Fals. ..6uterea de stat se caracteri!ea!9 prin $aptul c95 are caracter &uridicD are o s$era general9 de aplica(ilitate# are agen;i speciali!a;i care o reali!ea!9D este su"eran9. Fals 2.6uterea executi"9 este exercitat9 de5 6re8edintele /om:niei# Gu"em# administra;ia pu(lic9 central9 de specialitate 8i administra;ia pu(lic9 local9. Adevarat 0.4c)ili(rul puterilor statului in cadrul democratiei constitu;ionale este reali!at de organe ale statului special constituite 8i in!estrate cu anumite competen;e# precum Curtea Constitu;ional9 a /om:niei. Adevarat. 9.Articolul 1'. alin. *1+ din Constitu;ie pre"ede c9.5 ACusti;ia se reali!ea!9 numal prin instan;ele &udec9tore8ti sta(ilite de legeB. Fals.
13.Cur;ile de apel sunt instan;e $ara personalitate &utidic9# in circumscrip;ia c9rora $unc;ionea!9 mai multe tri(unale 8i tri(unalele speciali!ate. Fals.

11. 6arc)etul de pe l:ng9 inalta Curte de Casa;ie 8i Custi;ie este condus de procurorul general# iar parc)etele de pe l:ng9 cur;ile de apel sunt conduse de c9tre prim-procurori. Fals. 1'.Direc;ia Ga;ional9 Anticorup;ie este speciali!at9 in com(aterea in$rac;iunilor cr corup;ie# potri"it legii 8i $unc;ionea!9 pe l:ng9 Inalta Curte de Casa;ie. Adevarat. 1,.Comisiile de disciplin9 din cadrul Consiliului uperior I Magistraturii se pct sesi!a numai din o$iciu. Fals 14.Curtea de Custi;ie a 7niunii 4uropene# cu sediul la >aga# este instan;a suprem9 a 7niunii 4uropene. Fals
1. ocietatea ci"il9 este alc9tuit9 din mem(ri 8i mecanisme de ac;iune extrins statului5 c) sindicate. '. .Eorta pu(lic9 este denurnit9 s i : a+ for coercitiv D ,. tatul socia1-asisten;ial are ca $unc;ii principale5 b) respectarea drepturilor fundamentale ale omuluiD 4. epara;ia puterilor in stat implic95 b) ec ilibrarea +i cooperarea puterilor&. 5. Autoritatea &udec9torease9 se compune din5 a) instantele judecatoresti, ,inistrul )ublic si -onsiliul .uperior al ,agistraturii& .. Inalta Curte de Casa;ie 8i Custi;ie are ca principal9 $unc;ie5 c) asigurarea interpretrii +i aplicrii unitare a legii de ctre celelalte instane judectore+ti. 2. Deci!iile inaltei Cur;i pronun;ate in recursurile 1n interesul legii5 a) sunt obligatorii pentru judectori +i se public in ,onitorul /ficial al *om0niei, )artea #& 0. Eunc;ia de &udec9tor este incompati(il9 cu orice alt9 $unc;ie pu(lic9 sau pri"at9# cu excep;ia5 c ) funciilor didactice din #nvm0ntul superior., 9. Direc;ia Ga;ional9 Anticorup;ie *D.G.A.+ este condus9 de un procuror 8e$ su( coordonarea5 a) procurorului general a 13. Curtea Interna;ional9 de Custi;ie# cu sediul la >aga5 c)poate fi sesizat de state membre /12, de particulari, de tribunale naionale. 11. Curtea 4uropean9 a Drepturilor Fmului3 (+ este instan;9 din structura Consiliului 4uropei.

4
1'. /epu(lica pre!iden;ial9 se recunoa8te prin $aptul c95

a)pre+edintele este ales prin vot direct de societate&


1,. Monar)ia a(soluta se caracteri!ea!a prin $aptul ca5 c) monar ul'rege,imparat) detine toata puterea publica, cumuland cele trei functii. 14.In statele compuse sau $ederati"e5 c) impartirea interna este facuta in parti politice autonome. Capitolul 1 1.In raport cu sistemul de drept# principiile au tin rol constructi" - su(liniat in relatia eci$ic9 rnomentului aplic9rii dreptului.

Fals. '.In $iloso$ie# principiul are dou9 sensuri5 until meta$i!ic - ca origini prime din care pro"enit 8i s-au de!"oltat lucrurileD until epistemologic 8i etic - ca supo!i;ii $imdaentale ale gandirii# ale cunoa8terii 8i ale actiunii. Adevarat. ,.In rela;ia speci$ied procesului de crea;ie legislati"9# legiuitorul are In "edere prin.5 piile generate in momentul in care construie8te solu;ii legislati"e. Adevarat. 4.Gorniele se raportea!9 la principii su( dou9 aspecte5 normele statuea!9 cele mai --IHe din principiile dreptuluiD $unc;ionarea principiilor se reali!ea!9 prin aplicarea in 52actic9 a conduitei prescrise de norme. Adevarat. 5.In raport cu principiile# normele au "aloare explicati"d mult mai mare5 ele conser"9 "alori# pe cand principiile explic9 ratiunea acestora. Fals. ..6otri"it Dic;ionarului 4xplicati" /oman# un a$orism este un ade"9r $undamental nu tre(uie demonstrat 8i din care se deduc alte enun;uri. Fals. 2.In general# &usti$icarea $undamentului dreptului# a principiilor sale generale# s-a cut plecandu-se de la considerarea dreptului ca instrument al asigur9rii li(ert9;ii 8i egait9tii oamenilor in raporturile dintre ei 8i in raporturile lor cu statul. Adevarat. 0.In situa;ia in care &udec9torul nu identi$ied o normd &uridic9 aplica(il9 spe;ei pe care tre(uie s9 o &udece *in ca! de "id legislati"+# legea @i permite acestuia s9 re$u!e solutionarea cau!ei. Adevarat. 9.6rincipiile dreptului trasea!9 linia directoare pentru sistemul &uridic5 ele orientea!9 acti"itatea legiuitorului. Adevarat. 13.6rincipiile de drept sunt extrase din dispo!itiile constitu;ionaleD ele nu pot $i pe cale de interpretare. Fals.
11.Ast9!i se socote8te# ca un ade"9r unanim admis# c9 o societate ci"il9 are trei drepturi Aa(solutI necesare5 securitatea persoanei# li(ertatea indi"idului# proprietatea. Adevarat. 1'./esponsa(ilitatea# exprim9nd un act de anga&are a indi"idului in procesul integr9rii sociale# apar;ine exclusi"

domeniului moralei. Fals. 1,.Ac;iunea principiului ec)it9;ii pri"e8te at9t acti"itatea legiuitorului# cat acti"itatea de interpretare 8i aplicare a dreptului. Adevarat.
14.MontesJuieu a construit o ierar)ie a legilor5 legea di"in9 este urmat9 de legea naturii# iar la (a!a piramidei st9 legea omeneasc9. Fals. 4. *olul constructiv al principiilor dreptului este subliniat in relaia specific momentului crerii dreptului& acest moment este marcat3 numai de in$luen;a tradi;ieiD numai de in$luen;a ino"a;ieiD c)gat de influena tradiiei, cat +i a inovaiei. '. )rincipiile dreptului3 a)contribuie in mod otrtor la cunoa+terea unui sistem juridic& sunt reguli de conduit9 o(ligatorii# care pot $i aduse la indeplinire# in ca! de ne"oie# prin $or;a coerciti"9 a statuluiD sunt# in concep;ia ?colii dreptului natural# produse ale con8tiin;ei colecti"e. ,. -ategoriile +i conceptele juridice 5 a)sunt instrumente juridice care permit calificarea juridic a faptelor sociale in vederea determinrii

regimului juridic aplicabil&


sunt numite de Kant construc;ii #&uridiceD constituie ansam(lul propo!i;iilor directoare c9rora le sunt su(ordonate at9t structura# c9t 8i de!"oltarea sistemului. 4. 1ormele juridice se deosebesc de principiile dreptului prin faptul c3 normele &uridice luminea!9# indrum9# c9l9u!esc legiuitorul in ela(orarea dreptuluiD b)au valoare explicativ mult mai mic3 ele conserv valori, pe cnd principiile explic raiunea

acestora&
repre!int9 $undamente ale con"ie;uirii sociale# din care deri"9 principiile dreptului. 5. #n activitatea de interpretare a normelor juridice, principiile dreptului3 repre!int9 un indreptar pentru legiuitorD alc9tuiesc AliteraI legiiD c)constituie repere de care judectorul se serve+te mai ales atunci cnd textul legii are un caracter

ambiguu.

5
.. !ibertatea este o condiie fundamental a responsabilitii& sub acest aspect, prezint interes libertatea

omului in raport cu5


naturaD el insu8iD c) societatea. 2#Afirmatia potrivit careia 5justitia este o lupta& daca nu ar fi existat injustitia, s-ar ignora pana si numele

justitiei6 apartine lui5


b) ,ontes7uieu. Capitolul 1II 1.Din multitudinea de dimensiuni ale unei acti"it9;i umane# dimensiunea normati"9 cea care interesea!9 cel mai muIt un

&urist. Adevarat. '. isternu1 normelor sociale este alc9tuit diri urm9toarele categorii de norme5 etice# 5.5..snuielnice# te)nice# politice# religioase 8i &uridice. Adevarat.
,.Ac;iunea indi"i!ilor In!estra;i cu con8tiin;9 8t "oin;9# In "ederea reali!9rii propri ilor interese# reali!ea!9 dinamica societ9;ii# caracteri!at9 printr-o cre8tere $9r9 precedent a gradului de complexitate a rela;iilor dintre indi"id 8i societate. Adevarat.

4.In aprecierea raportului dintre drept 8i moral9# teoria &uridic9 a e"oluat pe dou9 mari direc;ii5 cea care a conceput dreptul ca un minim de moral9 % A&usti;ie prin drept 8i mora19I 8i cea corespun!9toare po!iti"ismului &uridic con$orm c9ruia statul este singurul temei al dreptului - Aordinea de drept $9r9 moral9I Adevarat., 5.6rincipiul neminetn laedere semni$ic9 s9 se dea lec9ruia ceea ce este al s9u. Fals. ..Dreptul s-a desprins treptat din normele de moral9 8i din o(iceiuri. Adevarat. 2.Gorma moral9 cunoa8te $orme 8i mi&loace speci$ice de asigurare a transpunerii in ;9# $orme 8i mi&loace care nu sunt Intainite la alte categorii de norme sociale L exigi(ilitatea normei moraleD caracter sistematic# $iind ela(orat9# adoptat9 8i adus9 la cuno8-tinta prin proceduri strict reglementate. Adevarat. 0.Gorma &uridic9 8i nonna moral9 sunt di$erite# ins9 sanc;iunile sunt acelea8i. Fals. 9Aplicarea o(iceiului se reali!ea!9 prin consensul mein(rilor colecti"it9;ii# $iind o necesitate recunoscut9 de grup 8i un model de conduit9 impus mem(rilor grupului. Adevarat. 13.Ca 8i u!urile# o(iceiurile tre(uie do"edite in $a;a instan;elor# ele ne$9c9nd parte din dreptul po!iti". Fals. 11Gormele &uridice# spre deose(ire de normele morale# nu sunt caracteri!ate de exigi(ilitate. Fals. 1'Gonnele te)nice &uridice sunt regulile care conduc procesul producti"# $iind statornicite de oameni care particip9 la "ia;a economic9 8i social-cultural9. Adevarat. 1,Gerespectarea normelor te)nice &uridice detennin9 doar pertur(area acti"it9;ii econom ice# nu 8i importante consecin;e &uridice. Fals. 14.Constituie norme te)nice &uridice5 normele metodologice care conduc procesul r9rii legilor# normele care pri"esc structura actului nonnati"# regulile de procedur9 pri"ind sesi!area instan;ei# ordinea audierii martorilor. Adevarat.
4. / aciune uman poate fi definit ca3 o trans$ormare sau muta;ie indus9 nedeli(erat de un agent sau $iin;9 uman9 1n cursul $iresc al e"enimentelor# prin care se o(;ine o stare $inal9 sau un produs ce satis$ace anumite tre(uin;e sau ne"oi umane istorice8te determinateD

o trans$ormare sau muta;ie indus9 deli(erat 8i nedeli(erat de o $iin;9 uman9 1n cursul $iresc al e"enimentelor# prin care se o(;ine o stare $inal9 sau un produs ce satis$ace anumite tre(uin;e sau ne"oi umane istorice8te detenninateD c)o transformare sau mutaie indus deliberat de un agent sau flin uman 4n cursul firesc al evenimentelor, prin care se obine o stare final sau un produs ce satisface anumite trebuine sau nevoi utnane istorice+te determinate.
8. 1orma social este3 a)o propoziie prospectiv, universal, 4n care se subsumeaz particularul +i prin care este reglementat

conduita oamenilor&
o propo!i;ie relati"9# 1n care se su(sumea!9 particularul 8i prin care este reglementat9 conduita oamenilorD o propo!i;ie prin care nu este reglementat9 conduita oamenilor. 9. .istemul normelor sociale este alctuit din urmtoarele categorii de norme3 doar etice# politice 8i &uridiceD b) etice, obi+nuielnice, te nice, politice, religioase +i juridice& doar o(i8nuielnice 8i etice. :. ;reptul era definit ca-fiind ars boni et aequi de ctre3 a)-eisus& >ugo GrotiusD >egel. <. Autoritatea obiceiului se bazeaz pe o practic vec e +i incontestabil, care a determinat rezultate juste +i certe +i

se manifest3
1n scris#

6
oral 8i scrisD c ) doar oral. =. in legtur cu relaia dintre drept +i moral, curentele sociologice au susinut c dreptul3 a ) nu este o prezenta spontana in viata sociala. b)este o prezen spontan in viaa social ca urmare a presiunii unor factori socialpolitici +i ideologici& are ca unic temei statul. >. )ot constitui izvoare de drept normele cuprinse o(iceiuri 8i datiniD o(iceiuri# o(i8nuin;e 8i datiniD c ) obiceiuri. Capitolul 1III 1.Dispo!itia poate sa ordone o anumita conduita# poate sa pre"ada o(ligatia de a(tinere de la sa"arsirea unei $apte sau poate

sa cuprinda permisiuni. Adevarat.


'. anctiunea poate contine doar urmarile ne$a"ora(ile care sur"in in conditiile nerespectarii dispo!itiei sau a ipote!ei. Fals. ,. anctiunea normei &uridice este un element o(ligatoriu al normei &uridice. Fals. 4. Actiunea normei &uridice este anali!ata in (a!a a trei coordonate5 spatiu# timp si persoane. Adevarat. 5. Eiecare norma de drept# odata intrata in "igoare# acti"ea!a numai pentru "iitor si nedeterminat in timp. Adevarat. .. /etroacti"itatea expresa consta in producerea de e$ecte &uridice dupa iesirea din "igoare $ormala a normei de drept. Fals. 2. A(rogarea expresa poate $i indirecta# cand des$iintarea e$ectelor "ec)ii norme se $ace prin preci!area in detaliu-- Fals. 1.Gorma &uridica este5 c) generala si impersonala, atipica, obligatorie. '.Con$orm structurii logice a normei &uridice# o norma &uridica tre(uie sa ai(a urmatoarele componente5 b) ipoteza, dispozitie si sanctiune. ,.Ipote!a normei &uridice5 a) descrie imprejurarile in care intra in actiune dispozitia sau sanctiunea normei, calitatea subiectului. 4.Cand dispo!itia normei &uridice o(liga su(iectul de drept sa se a(tina de la sa"arsirea unei actiuni# atunci suntem in cadrul unei norme5 b) pro ibitive 5.Constitutie exceptii de la principiul neretroacti"itatii normei &uridice5 b) normele cu caracter interpretativ, normele penale care prevad dezincriminarea unor fapte penale, normele penale mai favorabile infractorului si retroactivitatea expresa. .. ituatia in care o norma &uridica incetea!a sa se mai aplice---poarta denumirea de5 a) cadere in desuetitudine'perimare). 2.Apatridul este5 c)o persoana care nu are nicio cetatenie. Capitolul IM 1. unt socotite i!"oare materiale ale dreptului5 $actorii de con$igurare a dreptului# dreptul natural 8i ra;iunea uman9#

con8tiin;a &uridic9. Adevarat. '.<a!inul de ci"ili!a;ie &uridic9 de tip romano-germanic a in$luen;at numeroase sisteme legale na;ionale# printre care 8i sistemul &uridic engle!. Fals. ,.I!"oarele poten;iale exprim9 posi(ilitatea de a ela(ora# de a modi$ica sau de a a(roga norme &uridice. Adevarat. 4.F(iceiul 8i doctrina sunt considerate surse neo$iciale# spre deose(ire de lege sau &urisprnden;9 care sunt surse o$iciale. Adevarat. 5Curispruden;a 8i doctrina sunt i!"oare creatoare# Intruc:t creea!9 norme noi# pe c:nd legea 8i cutuma# necre:nd norme noi# ci doar interpret:ndu-le pe cele existente# nu au caracter no"ator# ci doar interpretati". Fals. ..=egiuitorul nu poate ca# la apari;ia unei .legi noi# s9 Inl9ture o(iceiuri existente# ins9 poate opri $ormarea de noi cutume 8i u!uri. Fals. 2.I n dreptul intema;ional pu(lic# s-a "or(it uneori de a8a-numitele o(iceiuri spontane (imtant custom), c:nd o anumit9 practic9 este imediat adoptat9 ca norm9 Nin rela;ii dintre state# $9r9 s9 se a8tepte "al idarea saIn timp. Adevarat. 0.ln dreptul penal# rolul o(iceiului este exclus# in aceast9 materie $unc;ion:nd principiul legalit9;ii pedepsei 8i al incrimin9rii. Adevarat. 9.In general# rolul &urispruden;ei este teoretic-explicati"# interpret9rile 8tiin;i$ice $9cute materialului normati" a&ut:nd pe legiuitor 1n procesul de creare a dreptului. Fals. 13.6ractica &udec9toreasc9# denumit9 8i &urispruden;9# este alc9tuit9 din totalitatea )ot9r:rilor &udec9tore8ti pronun;ate de &udec9toriile din @ntreaga ;ar9. Adevarat. 11.6otri"it regulilor de organi!are &udec9toreasc9 din ;ara noastr9# &udec9torul este#In !eneral# legat de )ot9r:rea pronun;at9

7
Intr-o cau!9 similar9 de un alt &udec9tor. Fals. 1'. esi!area inaltei Cur;i de Casa;ie 8i Custi;ie cu un recurs Nin interesul legii se $ace atunci c:nd se constat9 c9 in practica di"erselor instan;e &udec9tore8ti un anumit text de lege este interpretat 8i aplicat 1n mod di$erit. Adevarat. 1,.6otri"it art. 14. lit. d+ din Constitu;ie# Curtea Constitu;ional9 )ot9r98te asupra excep;iilor de neconstitu;ionalitate pri"ind legile 8i ordonan;ele# ridicate 1n $a;a instan;elor &udec9tore8ti sau de ar(itra& comercialD excep;ia de neconstitu;ionalitate poate $i ridicat9 direct 8i de c9tre A"ocatul 6oporului Adevarat. 14.4xcep;ia de neconstitu;ionalitate a unui text de lege sau ordonan;9 se ridic9 doar in $a;a Inaltei Cur;i de Casa;ie 8i Custi;ie# unde p9r;ile I8i ap9r9 sau I8i "alori$ic9 un interes legitim. Fals. 15.Deci!iile de neconstitu;ionalitate pronun;ate de Curtea Constitu;ional9 au e$ecte inter partes litigantes, iar nu erga omnes.. Fals.
1..In dreptul constitu;ional# contractul normati" repre!int9 i!"or de drept @n materia organi!9rii 8i a $unc;ion9rii structurii $ederati"e a statelor. Adevarat. 12.In ramura dreptului muncii 8i al securit9;ii sociale# contractul normati" este i!"or de drept# su( $orma contractelor colecti"e de munc9# in care se pre"9d condi;iile generale ale organi!9rii procesului muncii intr-o ramur9 determinat9 8i pe (a!a c9rora sunt 1nc)e iate apoi contracte indi"iduale de munc9. Adevarat. 10.Atunci c:nd se utili!ea!9 $ormula5 Alegea# ca i!"or de dreptI# tre(uie a"ut 1n "edere sensul restr:ns al no;iunii de lege# iar nu sensul s9u larg. Adevarat. 19.6e calea deleg9rii legislati"e# Gu"ernul poate reglementa primar rela;ii sociale prin ordonan;e. Adevarat. '3.Decretul de!"olt9 o reglementare sta(ilit9 prin lege# asigur:nd punerea @n executare a legii. Adevarat. '1./ecomand9rile sunt o(ligatorii pentru atingerea scopurilor pe care le desemnea!9# dar lasa destinatarilor alegerea mi&loacelor proprii de atingere a acestor scopuri. Adevarat.

1. unt i!"oare directe5 b)legea +i contractul normativD '. Constituie i!"oare materiale ale dreptului5 b)factorii de configurare a dreptului. ,. 7na dintre metodele trecerii unui o(icei din sistemul general al normeloi sociale in sistemul i!"oarelor dreptului este5 b)#ncorporarea acestuia de ctre organele legislative intr-o norm oficial& 4. /omanii numeau o(iceiurile &uridice5 b)mores majorum. 5. Gu se recunoaste calitatea de i!"or de drept unei cutume care5 a)ar abroga un act normativ in vigoare& .. tatutul Curtii interna;ionale de Custitie metttionea!9 expres cutuma Ca5 a)dovad a unei practici gene rale, acceptate ca drept. 2. in dreptul constitutional# o(iceiul este pre!ent in mod deose(it su( $orma5 c )u za n elor . 0. in ;ara noastr9# po!itia dreptului o(i8nuielnic s-a p9strat puternic9 p9n9 la inceputul secolului5 c) al "#"-lea. 9. in dreptul penal# rolul o(iceiului este exclus# aici $unc;ion9nd principiul5 b)nulla poena sine lege; 13. Consultatiile pe care le d9deau &urisconsultii romani se numeau: a)responsa prudentiwn;. 11. =a /oma# p9rerile urm9torilor &urisconsulti an $ost o(ser"ate intocmai ca o lege5 a))apinian, )aul, 2lpian +i ,odestin& 1'. Doctrina5 a)cuprinde analizele, investigaiile, interpretrile pe care oamenii de specialitate le dau fenomenului juridic D 1,. Cudec9torul poate pronunta deci!ii cu "aloare general9 pe calea5 c)precedentului. 14. esi!area inaltei Curti de Casatie 8i ,ustitie en recursul in interesul legii o poate $ace din o$iciu5 b))rocurorul ?eneral al )arc etului de pe lng #.-.-.@.& 15. Deci!iile de neconstitutionalitate pronuntate de Curtea Constitutional95 b)sunt evocate ca precedente, intruct un text de lege odat declarat neconstituional nu mai poate face obiectul

unei excepii de neconstitutionalitate.


1.. Eedera;iile se creea!9# in general# ca e$ect at inc)eierii unor5 c) contracte 'tratate). 12. in ramura dreptului muncii 8i at securit9;ii sociale# contractul normati" este i!"or de drept# su( $orma5 a)contractului colectiv de munc& 10. Tratatul este 1ntotdeauna expresia consim;9m9ntului li(er al5 c)statelor semnatare. 19. =egea# ca i!"or de drept# apare la roman i# ca un acord intre5

8
b)magistrat +i popor& '3. Deci!iile generale# i!"oare ale dreptului 7niunii 4uropene# eman9 numai de la5 b)-onsiliul de ,ini+tri& '1. /ecomand9rile# i!"oare deri"ate ale dreptului 7niunii 4uropene5 a)sunt obligatorii pentru atingerea scopurilor pe care le desemneaz, dar las desti natarilor alegerea mijloacelor

proprii de atingere a acestor scopuri&


Capitolul M 1.Frganele legiuitoare sunt indreptatite sa reglem!ente!e primar si originar relatiile sociale $undamentale dintr-o societate# sa organi!e!e ordinea &uridical a unei natiuni sau a unei comunitati de natiuni. Adevarat. '.Cu cinci sute de ani in urma# gandirea &uridica incepe sa se preocupe de latura teoretica a procesului legislati"e. Fals ,.Erancois GenO rastoarna "ec)ea metoda de interpretate care domina atat doctrina# cat si &urisprudenta secolului al MIM-lea# metoda cunoscuta su( denumirea de Pmetoda stiinti$icaB si o inlocuieste cu Pmetoda exegeticaB Fals. 4.Creatia &uridica este o opera a ratiunii care aprecia!a $aptele# relatiile si# in general# toate realitatile care interesea!a ordinea sociala# securitatea raporturilor umane# (inele pu(lic. Adevarat. 5.Eundamentarea stiinti$ica a unui proiect legislati"e tre(uie sa cuprinda# printre altele# si descrierea situatiilor de drept ce urmea!a sa $ie trans$ormate in situatii de $apt. Fals ..=egea exclude actiunea reglementatoare a altor categorii de acte normati"e. Fals 2.De $orma exterioara a reglementarii depinde "aloarea# $orta &uridical a normei si po!itia sa in sistemul actelor normati"e.

Adevarat.
0.Eictiunea &uridica este un procedeu de te)nica# in con$ormitate cu care un anumit $apt este considerat ca inexistent# desi el a $ost sta(ilit sau exista in realitate. Fals 9.In redactarea textului actului normati"e# legiuitorul poate sa utili!e!e neologismele si regionalismele. Fals 13.In dispo!itiile de continut sunt cuprinse reguli ce sta(ilesc drepturi si o(ligate-.in ca!ul nerespectarii conduitei impuse

Adevarat.
11.Incorporarea este o $orma superioara de sistemati!are si pri"este ase!area actelor normati"e# in raport de criterii exterioare- Fals Custinian este cel care a desa"arsit opera de sistemati!area dreptului roman-..nu mai corespundeau ne"oilor economico-sociale.

Adevarat.
1'.In conceptia lui A.C. Angelesco# in compo!itia unui cod intra patru grupe de $actori5politici#economici#culturali si &uridici. Fals 1,.In ca!ul in care un act normati"e $ace re$erire la dispo!itii dintr-un alt act normati"# de&a existent---..printr-o norma de trimitere. Adevarat. 1.Alegerea procedeelor te)nice ale legi$erarii apartine5 a) legiuitorului. '.In Eranta# Consiliul de tat a $ost creat de5 c) 1apoleon Aonaparte. ,.4lementul structural al actului normati" il $ormea!a5 c) articolul. 4.Articolul se numerotea!a# de regula# cu5 a) cifre arabe. 5.Consecintele pe care legea sau magistratul le trage dintr-un $apt cunoscut la un $apt necunoscut se numesc5 b) prezumtii. ..Actualul Cod ci"il roman a intrat in "igoare in anul5 b) 8B44. 2.Codul ci"il al lui Gapoleon <onaparte a intrat in "igoare in anul5 a)4CB:.

Capitolul MI 1./eali!area dreptului comport9 dou9 mari $orme5 reali!area dreptului prin respectarea 8i executarea dispo!i;iilor legale 8i

reali!area dreptului prin aplicarea normelor &uridice de c9tre organele de stat 8i de c9tre alte organisme sociale. Adevarat. '. pre deose(ire de reali!area dreptului prin aplicarea dreptului# care se poate des$98ura 8i in $apt# $9r9 crearea unor raporturi &uridice# respectarea 8i executarea normelor este nemi&locit legat9 de na8terea 8i des$98urarea unor raporturi de drept In care un su(iect este intotdeauna un organ al statului care i8i exercit9 competen;ele potri"it legii. Fals ,.Actele normati"e au un caracter general# impersonal# tipic# in&oncti" 8i ire$raga(il# in timp ce actele de aplicare sunt indi"iduale# concret-determinate. Adevarat. 4.Actele de aplicare au un caracter su(ordonat# deri"at# sunt ela(orate intr-un mod di$erit de la o ramur9 la alta 8i c)iar in

9
cadrul aceleia8i ramuri# ceea ce $ace iniposi(il9 adoptarea 8i codi$icarea regulilor care pri"esc te)nica actului de aplicare. Adevarat. 5. pre deose(ire de actul normati"# care $unc;ionea!9 impersonal# di$u! 8i continuu p:ri9 la scoaterea sa din "igoare# actul de aplicare a dreptului i8i epui!ea!9 e$ectele 1n momentul adopt9rii sale de c9tre organul a(ilitat. Adevarat. ..Din punctul de "edere al te)nicii &uridice# acti"it9;ile implicate in reali!area dreptului prin respectarea 8i executarea norrnelor &uridice nu sunt mai simple# ele neput:ndu-se reali!a 8i in $apt# $9r9 inc)eierea unui act scris# cu condi;ii de $ond 8i $orm9 speciale. Fals 2.4la(orarea 8i emiterea actului de aplicare# ultima $a!9 a procesului de aplicare a dreptului# repre!int9 re!ultatul unui demers ra;ional 8i al unei mani$est9ri de "oin;9 a organului de stat# in (a!a legii 8i in "ederea aplic9rii la un ca! concret. Adevarat.
4.1u constituie trstur a realizrii dreptului prin activitatea de respectare +i executare a normelor juridice3 a+con$ormarea $a;9 de conduita $ixat9 prin normele de dreptD (+"alori$icarea de c9tre cet9;eni a drepturilor su(iecti"e cu luarea ln considera;ie a o(liga;iilor care le incum(9D c)existena voinei unilaterale a unui organ al statului respectiv . 8.Aplicarea dreptului cunoa+te3 dou9 $a!e5 sta(ilirea st9rii de drept 8i ela(orarea actului de aplicareD dou9 $a!e5 interpretarea nonnelor &uridice 8i ela(orarea actului normati"# patru $a!e5 sta(ilirea st9rii de $aptD alegerea normei de drept& interpretarea normelor juridice& elaborarea actului de aplicare. 9. .tabilirea strii de fapt 4n cadrul realizrii dreptului prin aplicare3 a)implic un demers riguros pentru cunoa+terea circumstanelor cauzei respective, pentru a asigura actului de aplicare un caracter temeinicD (+nu pre!int9 interes# ea put:nd $i omis9D c+nu este o etap9 @n cadrul reali!9rii dreptului prin aplicare. :. Alegerea normei de drept in cadrul realizrii dreptului prin aplicare3 a+repre!int9 selectarea aleatorie a unei norme &uridiceD

b)se refer la aciunea organelor de aplicare care procedeaz la critica normei, vederea calificrii juridice exacte a strii de fapt stabilite&
c+ nu este o etap9 a reali!9rii dreptului prin aplicare. <. /rganul de aplicare indepline+te o serie de operatiuni prealabile, %n vederea calificrii juridice corespunztoare

a unei fapte +i anume3 a+ nominali!area normei &uridice# "eri$icarea $or;ei sale &uridice# determinarea con;inutului exact al normei# $9r9 a mai $i necesar9 "eri$icarea autenticit9;ii sale# aceasta $iind pre!umat9D b) nominalizarea normei juridice, verificarea autenticitii sale, verificarea forei sale juridice, determinarea coninutului exact al normei& c+ nominali!area normei &uridice# "eri$icarea autenticit9;ii sale# determinarea con;inutului exact al normei# $9r9 a mai $i necesar9 "eri$icarea $or;ei sale &uridice# aceasta $iind pre!umat9.
=. 2ltima faz a procesului de aplicare a dreptului este3 a+interpretarea normelor &uridiceD (+alegerea normei de dreptD c)elaborarea +i emiterea actului de aplicare. >. -a volum +i intensitate, forma de realizare a dreptului cea mai bogat, la ea particip0nd cea mai mare categorie

de subiecte de drept, este3 a+reali!area dreptului prin aplicarea dreptului de c9tre autorit9;ile statuluiD b)realizarea dreptului prin activitatea de respectare +i executare a normelor juridice& c+am(ele $orme sunt egale# neput:ndu-se di$eren;ia.
Capitolul MII 1.Frganul de aplicare *&udec9torul# organul administrati" etc.+ tre(uie s9 clari$ice cu toat9 preci!ia textul normei &uridice. 4l

are intotdeauna 1n $a;9 un sistem de norme cu caracter particular# care se plia!9 per$ect pe cau!a dedus9 solu;ion9rii# ast$el c9 tre(uie doar s9 o aplice spe;ei respecti"e. Adevarat. '.Adeptii concep;iei e"olu;ioniste a interpret9rii sus;in c9 sensul legii este dat pentru totdeauna in momentul cre9rii ei. Fals. ,.6ro(lematica interpret9rii cunoa8te $orme speci$ice de a$irmare 1n sistemul de drept anglo-saxon. intruc:t 1n acest sistem predomin9 ca i!"or precedentul 8i o(iceiul# interpretarea &uridic9 este relati" mai li(er9. Adevarat. 4.Ca moment al aplic9rii normei &uridice la -ca!uri concrete# interpretarea este necesar9 pentru a clari$ica si a lime!i sensul exact al normei# pentru a de$ini# cu toat9 preci!ia# "oin;a legiuitorului. Adevarat. 5.Frice norm9 &uridic9 ce urmea!9 a $i aplicat9 pentru re!ol"area unui ca! concret# este ne"oie a $i interpretat9# pentru ca )ot9r:rea care se "a da s9 se intemeie!e 1n a8a $el pe lege Inc:t ar(itrariul s9 $ie c:t mai redus. Adevarat. ..Interpretarea ca!ual9 este reali!at9 de organele care emit acte normati"e *organele legiuitoare sau organele administrati"e+# in (a!a principiului5 cine poate mai mult# poate 8i mai pu;in. Fals.

10
2.In ca!ul interpret9rii &udiciare# &udec9torul procedea!9 la interpretarea normei uridice selec;ionate# pronun;:ndu-se

Intotdeauna pe cale de dispo!i;ii generale. Fals. 0.6ledoaria a"ocatului se Inscrie in s$era interpret9rii o$iciale# a":nd $or;9 &uridic9 de "reme ce este exprimat9 in $a;a &udec9torului. Fals. 9.4xisten;a unei "ariet9;i de metode de inteipretare nu tre(uie s9 conduc9 la $ragmentarea aplic9rii. Frganul de aplicare se "a $olosi de o metod9 sau alta# 1n raport de ,spectele pe care le pre!int9. ca!ul. Adevarat. 13.Metoda teleologic9 urm9re8te s9 pun9 in lumin9 scopul legii. Adevarat. 11.Metoda gramatical9 are ca o(iect sta(ilirea sensului coman amentului cuprins in norma &uridic9 prin anali!a gramatical9 *sintactic9 8i mor$ologic9+ a textului normei normei &uridice. In cadrul acestei metode# interpretul se "a ser"i de argumentele logicii $ormale* ad absurdum, a majori, ad minus, a fortiori etc.+. Fals.
1'.7neori# legiuitorul de$ineste c)iar in textul normei sensul unor cu"inte# da de$initii unor institutii# c a!uri in care sarcina interpretului este sensi(il usurata. Adevarat. 1,.In interpretarea gramatical9# organul de aplicare urm9re8te 8i modul de im(inare a cu"intelor @n propo!itii. si.$ra!e# precum

8i sensul unor con&unc;ii. Adevarat. 14.Metoda sistematic9 explica in;elesul normei prin luarea in considerare a ceea ce se c)eama occasio legis - Impre&ur9rile social-&uridice care au stat la (a!a ela(or9rii si adopt9rii legii. Fals. 15.7tili!:nd metoda istoric9# interpretul "a apela la documente# "a cerceta lucr9rile preparatorii a1e actului normati"# expunerile de moti"e# interpet9rile# amendamentele propuse etc. Adevarat. 1..De asemenea# metoda istorica implic9 aprecieri ra;ionale# reali!ate prin opera;iuni de generali!are# de anali!9 logic9 a textului normei &uridice# de analogie etc.# prin aplicarea legilor logicii $ormale. Fals. 12. e recomand9 utili!area argumentului per a contrario doar 1n ca!ul in care lege! are caracter de excep;ie ori dac9 legea utili!ea!9 o enumerare limitati"9. Adevarat. 10.A minori ad minus inseamn95 cine poate mai mult# poate 8i mai pu;in. De exemplu5 cine poate "inde# poate 8i ipoteca. Fals. 19.Atunci c:nd reglementarea este neclar9 sau lipse8te# &udec9torul "a solu;iona cau!a pe (a!a principiilor de dreptD dac9 Ins9 nu "a g9si un principiu de drept aplica(il# el "a c9uta in alte norme pentru a g9si o re!ol"are a ca!ului *prin analogie cu o dispo!i;ia asem9n9toare+. Fals. '3.Interpretarea restricti"9 are loc atunci c:nd textul legii este mai larg dec:t "oin;a legiuitorului# ceea ce $ace s9 se restr:ng9 aplicarea legii doar la ca!urile dorite 1n realitate de legiuitor. Adevarat. '1.Interpretarea literal9 (ad litteram sau interpretatio declarativa) se reali!ea!9 atunci c:nd organul de aplicare constat9 c9 textul normei este mai restr:ns dec:t "oin;a legiuitorului. Fals.
4. in perioada pregtirii revoluiei burg eze, teza predominant a fost aceea a3 a+ posi(ilit9;ii &udec9tordui de a interpreta creator legileD b) necesitii respectrii de ctre judector a literei legii& c+ necesit9;ii &udec9torului de a interpreta creator legile. 8. #nterpretarea doctrinar se caracterizeaz prin faptul c3 a) nu are for juridic& este reali!at9 de c9tre organe de stat care au atri(u;ii $ie 1n procesul ela(or9rii normelor &uridice# $ie in procesul aplic9rii normelor

&uridiceD are $or;9 &uridic9# dar numai pentru cau!a respecti"9 8i $a;9 de participan;ii la acea cau!9.
9. 2tiliznd metoda gramatical, interpretui va stabili3 a+ contextul social-&uridic care a stat la (a!a ela(or9rii 8i a adopt9rii legiiD b)sensul cuvintelor, modul de folosire a acestora in text, dac legiuitorul le folose+te in accepiunea lor

comun sau intr-o accepiune specific juridic&


c+ scopul legii. :. ,etoda sistematic prive+te modalitatea de stabilire a sensului normei juridice prin3 a+ luarea 1n considera;ie a ceea ce se c)eam9 ratio legis i mens legis; b) raportarea sa la economia altor acte normative& c+luarea 1n considera;ie a ceea ce se c)eam9 occasio legis. <. Argumentul a pari se intemeiaz pe raionamentul c3 a)pentru situaii identice s se pronune soluii identice (ubi eadem ratio, ibi idem ius); (+cine poate mai mult poate 8i mai pu;inD c+In ca!ul no;iunilor contradictorii care se neag9 una pe alta# doar una poate $i ade"9rat9# cealalt9 este $als9# o a treia

posi(ilitate nu exist9.
=. Aplicarea dreptului prin analogie3 a+este $oarte des Int:lnit9 in dreptul penalD (+nu este recunoscut9 prin tatutul Cur;ii Intema;ionale de Custi;ie# c)are la baz constatarea unei lacune a legii, fapt ce oblig pe judector, 4n dreptul privat, s soluioneze

cauza prin aplicarea fie a unei dispoziii asemntoare, fie prin apelul la principiile dreptului.

11
2. Atunci c0nd se constat c textul normei este mai restr0ns dec0t voina legiuitorului, se va proceda la3 a+interpretarea restricti"9D b)interpretarea literalD c+interpretarea extensi"9. Capitolul MIII 1.Caracteristica normelor pro)i(iti"e const9 1n $aptul c9 ap9r9 8i in$luen;ea!9 rela ;iile sociale prin metoda impunerii unor

a(sten;iuni de la s9":r8irea unor $apte care pun In pericol ordinea de drept. Adevarat. '.Inc9lcarea normelor pro)i(iti"e determin9 crearea unor raporturi de constr:ngere# apari;ia raportului &uridic $iind re!ultatul Inc9lc9rii normei pro)i(iti"e. Adevarat. ,.Dreptul a(solut impune o(liga;ia general9#ce incum(9 su(iectelor de drept de a se a(;ine de la ac;iuni care s9 impiedice exercitarea acestor drepturi de c9tre titulari. Adevarat. 4.In teoria dreptului distingem dou9 accep;iuni 1n anali!a conceptului de raport &uridic5 accep;iunea de $ond *mi&loc de reali!are a dreptului+ 8i accep;iunea te)nico-&uridic9 *construc;ie a g:ndirii teoretice+. Adevarat. 5./aportul &uridic este acea leg9tur9 social9# reglementat9 de norma &uridic9# con;in:nd un sistem de interac;iune reciproc9 Intre participan;i nedetermina;i# leg9tur9 suscepti(il9 a $i ap9rat9 pe calea coerci;iunii statale. Fals. ../aportul &uridic nu se sta(ile8te Intre oameni 8i (unuri. Adevarat. 2. Tipul raport -urilor &uridice "aria!9 de-a lungul istoriei# in str:ns9 leg9tur9 cu e"olu;ia general9 a societatii. Adevarat. 0.1oin;a statal9 exprimit9 in nonna de drept consacr9 drepturile 8i o(liga;iile participan;ilor la raportul &uridic. Adevarat. 9. Aptitudinea recunoscut9 de lege omului 8i animalelor de a a"ea drepturi 8i o(liga;ii &uridice poart9 denumirea de capacitate &uridic9. Fals.
13. u(iectul de drept se mani$est9 1n $iecare moment ca participant la un raport &uridic concret. Fals.

11.Capacitatea &uridic9 general9 a unui su(iect de drept este posi(ilitatea recunoscut9 de lege pentru a participa ca su(iect de drept in raporturile 1n care tre(uie indeplinite anumite condi;li# iar capacitatea &uridic9 special9 este aptitudinea de a participa ca titular de drepturi 8i o(liga;ii &uridice# in principiu# in toate raporturile &uridice. Fals. 1'. tatul ca su(iect de drept particip9 in calitate de su(iect de drept doar 1n raporturi &uridice de drept intern# deoarece pe plan intema;ional el ac;ionea!9 prin organi!a;iile intergu"emamentale. Fals. 1,.4lementele constituti"e ale personalit9;ii &uridice sunt5 organi!area de sine st9 t9toare# existen;a unui patrimoniu propriu a$ectat reali!9rii unui scop# 1n acord cu interesul general. Adevarat. 14.Frganele stat ului niciodat9 nu apar In cadrul raporturilor &uridice ca persoane &uridice. Fals. 15.Dreptul su(iecti" sau indrituirea este $acultatea &uridic9 indi"idual9 a unei persoane sau a unei organi!a;ii intr-un raport &uridic determinat.. Adevarat. 1..F(liga;ia &uridic9 sau indatorirea repre!int9 m9sura dreptului su(iecti"# ea incum (:nd su(iectului ;inut s9 indestule!e dreptul su(iecti". Adevarat. 12.F(liga;ille se clasi$ic9 in o(liga;ii a(solute si o(ligatii relati"e. Fals. 10.Intr-un proces# sarcina pro(ei# @n principiu# re"ine celui care a$irm9. Adevarat. 19. 6rin o(iect al raportului &uridic se in;eleg ac;iunile pe care ti;ularul dreptului su(iecti" le intreprinde sau le solicit9 in procesul des$98ur9rii raportului &uridic. Adevarat. '3.Frice impre&urare din natur9 sau din "ia;a social9 constituie un $apt &uridic. Fals. '1.Actele &uridice sunt ac;iunile &uridice licite# s9":r8ite cu scopul mani$est de a produce e$ecte &uridice. Adevarat.
4.)remisele raportului juridic sunt3 a) norma juridic +i strile& (+norma &uridic9# su(iectele de drept 8i $aptele &uridiceD c+doar norrna &uridic9 8i $aptele &uridice. 8.*eprezint premisa fundamentai a na+terii raporturilor juridice3 a)norma juridic& (+ su(iectele de dreptD c+ $aptele &uridice. 9. Dn ce ramur'i) de drept se vorbe+te despre raporturi de conformare +i raporturi de conflict3 a+ in teoria general9 a dreptului 8i in dreptul constitutionalD ( in dreptul ci"il 8i in dreptul $inanciarD c)in dreptul penal +i in dreptul administrativ. :. -are dintre urmtoarele trsturi nu reprezint o trstur a raportului juridic3 a+este o categorie istoric9D (+este un raport "aloric & c)este general +i impersonal. <. )ot fi caracterizate ca instrumente de transmitere a coninutului valoric al normelor de drept in planul

12
relaiilor sociale concrete +i reale raporturile juridice3 a)at0t cele prin care se realizeaz dispoziia normelor de drept, c0t +i cele prin care
se realizeaz sanciunea acestora, (+doar cele prin care se reali!ea!9 dispo!i;ia normelor de dreptD c+doar cele prin care se reali!ea!9 sanc;iunea acestora. =. )ot fi sublecte de drept3 a+doar oamenii in mod indi"idualD (+oamenii 8i animalele dresateD c)doar oamenii, fie individual, fie grupati in forme organizate. >. -apacitatea juridic apare ca o premis a calitil de sublect de drept, fiind o condiie3 a+relati"9 a drepturilor 8i o(liga;iilor concrete ce re"in su(iectelor de dreptD b)obligatorie a drepturilor +i obligaiilor concrete ce revin subiectelor de drept& c+ de!ira(il9 a drepturilor 8i o(liga;iilor concrete ce re"in su(iectelor de drept. C. 1u sunt subiecte de drept colective3 a+statul 8i autorit9;ile pu(liceD b) persoanele juridice +i indivizii, c+organi!a;iile nestatale. E. -oninutul raportului juridic se refer la totalitatea3 a+ drepturilor su(iectelor Intr-un raport &uridic nedeterminatD (+ drepturilor 8i o(liga;iilor su(iectelor intr-un raport &uridic nedeterminat& c)drepturilor +i obligaiilor subiectelor intr-un raport determinat 4B. Facultatea juridica individuala a unei persoane sau organizatii intr-un raport juridic determinat se numeste3 a+ drept po!iti"D (+drept naturalD c)drept subiectiv. 44. ;reptul subiectiv determina pentru titularul sau o serie de posibilitati ocrotite juridic3 a)s dispun de dreptul su, s pretind o anumit atitudine din partea subiectului corespunztor obligat +i s

solicite aprarea dreptului su pe cale statal, #n caz de nerespectare sau #nclcare a dreptului&
(+ s9-8i $ac9 dreptate $9r9 a mai apela la autorit9;ile statului c+doar sa dispuna de dreptul sau. 48. ;reptul subiectiv opozabil erga omnes, care trebuie deci respectat de toti ceilalti, poarta denumirea de3 a+ drept relati" (+drept natural c)drept absolut. 49. Faptul juridic reprezinta o imprejurare care3 a) determina efecte juridice care creeaza modifica sau stinge raporturi juridice& (+doar stinge raporturi &uridiceD c+ doar creea!a raporturi &uridice. 4:. Faptele juridice se clasifica in3 a+ e"enimente# $enomene si procese naturaleD b) evenimente, actiuni, eventual si stari, dupa unii autori& c+ nu se clasi$ica. Capitolul MI1 % IG EA/ IT# AM T4/MIGAT !!!! 1. /esponsa(ilitatea &uridic9 are di$erite $orme de mani$estare5 responsa(ilitatea moral9# religioas9# politic9# cultural9. Fals. './eglement:nd relatiile sociale prin norme de drept# legiuitorul are totdeauna in "edere conditiile# in care norma poate 8i

tre(uie s9 se reali!e!e# capacitatea normei de a modela conduitele# indrept:ndu-le pe un $aga8 considerat socialmente util. Adevarat, ,.Inc9 din societatea primiti"9# r9spunderea era indi"iduali!at9# a":nd un caracter su(iecti". Fals. 4./9spunderea delictual9 incum(9 de(itorului unei o(liga;ii contractuale de a repara pre&udiciul cau!at creditorului prin neexecutarea acestei o(liga;ii. Fals. 5.6rin tr9s9turile sale# prin natura sa 8i prin consecin;ele pe care le produce# r9spunderea &uridic9 apare ca o $orm9 agra"at9 de r9spundere social9. Adevarat. ../9spunderea &uridic9 inter"ine in ca!ul in care o persoan9 s9":r8e8te o $apt9 ilicit9# de8i era expus9 unui atac material# direct# imediat 8i in&ust# iar ac;iunea sa a repre!entat o ripost9 imediat9 8i spontan9. Fals. 2.Inten;ia indirect9 exist9 atunci c:nd su(iectul ac;ionea!9 deli(erat# urm9rind producerea e$ectului# cunosc:nd 8i asurn:ndu-8i riscurile. Fals.
4. *spunderea civil delictual3

13

ilicit9# s9":r8it9 cu "ino"9;ie# este o(ligat repareID b)intervine pentru fapta proprie, pentru fapta altor persoane, pentru prejudicii cauzate de animale, pentru prejudicii cauzate de lucruri, precum +i pentru prejudicii cauzate de edificii, c+incum(9 de(itorului unei o(liga;ii contractuale de a repara pre&udiciul cau!at creditorului prin neexecutarea acestei o(liga;ii sau executarea ei necorespun!9toare. 8. in cazul rspunderii penale, formele de sancionare %n situaia sv0r+irii unei infraciuni pot fi3 a) pri"area de li(ertate# trans$erul disciplinarD b) reduceri de salariu# retrograd9ri# suspend9ri din $unc;ieD c) privarea de libertate, amenda pena#, interzicerea unor drepturi.
9. -onstituie principii comune tuturor formelor de rspundere3 a) principiul proporionalizrii sanciunii in raport de gravitatea faptei& b) principiul legalit9;ii incrimin9riiD c) principiul legalit9;ii pedepsei. :. *spunderea juridic intervine3 a+numai 1n condi;iile unei ac;iuni - comiterea unei $apte iliciteD (+numai 1n condi;iile unei a(sten;iuniD

a+este $undamentat9 exclusi" pe dispo!i;iile art. 1,52 C.ci".5 Acel care cau!ea!9 altuia un pre&udiciu printr-o $apt9

c)+i in condiiile unei absteniuni, cu condiia s fie vorba despre o nonexecuie deliberat.
<. *spunderea juridic se exclude in cazul sv0r+irii unui act ilicit, dac3 a) se reine existena cazului fortuit& b) $apta ilicit9 a $ost s9"9r8it9 cu praeterinten;ie# c) su(iectul a cunoscut urm9rile 8i le-a pri"it cu indi$eren;9. =. in ipoteza in care subiectul nu a prevzut cons ecinele faptei sale, de+i trebuia s le prevad, suntem in
k-

prezena3 a) inten;iei indirecteD b) culpei prin impruden& c) culpei prin negli&en;9.

>. /rganul de stat abilitat s stabileasc o anumit form de rspundere trebui e s stabileasc cu toat

precizia legtura cauzal, inltur0nd3 a+alte $orme de r9spundere &uridic9D b)condiiile care s-au suprapus lanului cauzal +i care au putut s accelereze sau intrzie efectul, s agraveze sau s atenueze urmrile& circumstan;ele exacte ale cau!ei# consecin;ele acesteia.