Sunteți pe pagina 1din 24

Academia de Studii Economice Facultatea de Management-Administratie Publica

Diagnosticarea Demografica a Regiunii Sud-Est

Coordonator: Conf. Dr. Ildiko Ioan

ucuresti 1

Cuprins
INTRODUCERE......................................................................................................................................... 2 SCURTA PREZENTARE A REGIUNII DE DEZVOLTARE SUD-EST.......................................................3 DATE GENERALE ...................................................................................................................................... 3 VEGETATIA NATURALA............................................................................................................................... 6 Padurile.............................................................................................................................................. 6 Flora................................................................................................................................................... 6 Fauna................................................................................................................................................. 7 Reteaua hidrografica.......................................................................................................................... 8 CLIMA...................................................................................................................................................... 8 DIAGNOSTICAREA DEMOGRAFICA A REGIUNII DE SUD-EST..........................................................10 STUDIU DE CAZ-BRAILA....................................................................................................................... 15 SCURT ISTORIC.................................................................................................................................. 15 TOPONIMIA............................................................................................................................................. 17 DIAGNOSTIC........................................................................................................................................... 17 Indicele demografic........................................................................................................................... 17 Indici sociali...................................................................................................................................... 18 Indici economici................................................................................................................................ 18 Infrastructura.................................................................................................................................... 19 Indici ecologici.................................................................................................................................. 20 CONCLUZII.............................................................................................................................................. 22 BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................................ 23 ................................................................................................................................................................. 23

INTRODUCERE
Sud-Est este o regiune de de!"oltare a Rom#niei$ creat% &n '((). Ca *i celelate regiuni de de!"oltare$ nu are +uteri administrati"e$ func,iile sale +rinci+ale fiind co-ordonarea +roiectelor de de!"oltare regional% *i absorb,ia fondurilor de la -niunea Euro+ean%. .ude,ele care fac +arte din aceast% regiune de de!"oltare sunt: r%ila$ u!%u$ Constan,a$ /ala,i$ 0ulcea$ 1rancea. Centrul administrati" al Regiunii de De!"oltare Sud-Est$ este Munici+iul r%ila.
2

Regiunea Sud - Est este situat% &n +artea de sud-est a Rom#niei$ aco+erind 23.456 km7 sau '3 8 din su+rafa,a total% a ,%rii$ regiunea este a doua ca m%rime din cele ) ale Rom#niei. Regiunea Sud - Est cu+rinde a+roa+e toate formele de relief: lunca Dun%rii$ c#m+ia %r%ganului$ +odi*ul Dobrogei cu Mun,ii M%cinului$ iar +artea de nord-"est a regiunii cu+rinde o +arte a Car+a,ilor *i Subcar+a,ilor de Curbur%. 0otodat% regiunea este str%b%tuta de flu"iul Dun%rea$ cu+rinde Delta Dun%rii *i este m%rginit la est de &ntreg litoralul rom#nesc al M%rii 9egre. Pre+onderent este &ns% relieful de c#m+ie$ cu s+ecific climatic continental. :n 6;;<$ Regiunea a"ea o +o+ula,ie de 6.)3;.2') locuitori$ re+re!ent#nd '2$' 8 din +o+ula,ia ,%rii= densitatea de 4($4 loc>km+ este sub media +e ,ar% ?(;$(' loc>km+@$ cea mai mare densitate a +o+ula,iei fiind &n Aude,ul /ala,i ?'2($3 loc>km+@$ dominat de centrul industrial *i comercial cu acela*i nume$ iar cea mai mic%$ &n Aude,ul 0ulcea ?6($( loc>km+@$ unde condi,iile naturale *i economice sunt mai +u,in +ro+ice. Bra*ele concentrea!% 33$38 din +o+ula,ie$ cu tendin,e de diminuare. Industriali!area for,at% de du+% r%!boi a condus la concentrarea +o+ula,iei &n ora*ele /ala,i$ r%ila *i Constan,a. Re,eaua de localit%,i a regiunii Sud - Est era alc%tuit% din 22 de ora*e ?dintre care '' erau munici+ii@ *i '.<33 de sate ?organi!ate &n 22( de comune@. Cel mai mare ora* al regiunii este Constan,a ?2;(.(53 locuitori@$ urmat de /ala,i *i Foc*ani ?+este ';;.;;; de locuitori@. r%ila ?+este 6;;.;;; de locuitori@$ u!%u$ *i

Scurta prezentare a regiunii de dezvoltare Sud-Est Date generale


Regiunea de De!"oltare Sud-Est are &n com+onen,% Aude,ele: r%ila$ u!%u$ Constan,a$ /ala,i$ 0ulcea *i 1rancea$ totali!#nd 23.456 km+$ ceea ce re+re!int% '38 din su+rafa,a total% a ,%rii. Regiunea Sud-Est are grani,% comun% cu: ulgaria la sud= Regiunea Sud-Muntenia la sud *i sud"est= Regiunea Centru la "est= Regiunea 9ord la nord= Re+ublica Mordo"a *i -craina la nord-est *i are grani,a natural% cu Marea 9eagr% la est +e o lungime de 6<3 km. Mai mult de 6>2 din
3

su+rafa,a total% a regiunii o re+re!int% c#m+ia *i dealurile Aoase.Partea de nord-"est cu+rinde *i o +or,iune a Car+a,ilor de Curbur% ?o !on% +uternic seismic%@.

Relieful

Relieful regiunii este foarte "ariat$ de la Platforma Continentala a Marii 9egre la Car+atii de Curbura. :n +artea de nord-"est a regiunii se gasesc Car+atii de Curbura$ cu &nfatisarea generala a unor munti cu altitudini miAlocii si mici$ alcatuiti din culmi largi$ rotunAite sau &nguste si fragmentate$ se+arate de "ai trans"ersale ad#nci si de sei largi sau de+resiuni cu sesuri alu"iale eCtinse. Muntii 1rancei sunt munti de &ncretire$ alcatuiti din culmi ce +ro"in din fragmentarea +latformei de ero!iune de '4;; m ?/oru-'4)3 m$ DacautiE'444 m$ /iurgiuE '46; m$ PietrosuE '546 m$ Fboina Frumoasa-'534 m@. Muntii u!aului sunt alcatuiti din doua masi"e +roeminente Penteleu si Siriu cu altitudini de +este '5;; m$ din munti cu altitudini de '2;; - '<3; m ?0ataru si Podu Calului@ si din munti cu altitudini de ';;; - '63; m?Fmeuretu-Muntioru$ Muntii :ntorsurii si I"anetu@ se+arati de "ai largi si de de+resiunile :ntorsura u!aului si Comandau. :n eCteriorul Car+atilor se afla Subcar+atii Curburii. Acestia sunt dis+usi sub forma a doua siruri de de+resiuni care &ncGid doua siruri de dealuri. Da +oalele muntilor eCista un +rim sir de de+resiuni submontane ?1rancei$ Do+atari$ CGioAd etc.@$ &ncGise de un sir de dealuri ?Raiuti$ isoca$ D#lma etc.@$ care$ uneori$ +ot de+asi (;; m altitudine. -rmea!a un al doilea sir de de+resiuni ?Dumitresti$ Policiori@ &ncGise de un al doilea sir de dealuri ?Magura$ Bdobesti$ Deleanu$ laAeni@$ care$ de asemenea$ +ot de+asi (;; m altitudine. :n !ona Policiori- erca-Arbanasi a+ar "ulcanii noroiosi$ un fenomen +seudo"ulcanic interesant$ legat de emanatiile de ga!e din lungul unor falii locale. Da Andreiasu de .os a+are un alt fenomen deosebit$ legat tot de emanatiile de ga!e$ focul "iu. Subcar+atii Curburii se afla intr-o miscare de ridicare continua$ relati" lenta$ dar mai accentuata &n sectorul dintre Susita si C#lnau. Aceste Hmiscari neotectoniceH$ asociate rocilor argiloase$ creea!a o dinamica mai mare a alunecarilor de teren. Miscarea de ridicare neotectonica este dublata de o de+lasare a Subcar+atilor Curburii s+re eCterior ?s+re C#m+ia Siretului Inferior@$ datorita +resiunii eCercitate de Car+atii Curburii. Aceasta structura &n doua f#sii ?ben!i@ +aralele$ curbate sub forma unor arcuri concentrice$ generea!a doua !one distincte si din +unct de "edere geomorfologic: subcar+atii
4

interni ?&n interior@ si subcar+atii eCterni ?s+re eCterior@. B caracteristica deosebita +re!inta contactul eCistent cu regiunea muntoasa &ntre r#urile PraGo"a si u!au unde$ datorita +atrunderii din Car+ati s+re Subcar+ati a +intenului de flis +aleogen I"anetu$ se creea!a o !ona de tran!itie a caracteristicilor montane si submontane$ denumita cGiar astfel: !ona de interferenta car+atosubcar+atica. Partea centrala a regiunii este ocu+ata de C#m+ia Rom#na$ care cu+rinde o !ona mai &nalta$ cu altitudini cu+rinse &ntre 3;-';; m ?C#m+ia R#mnicului$ C#m+ia araganului@$ cu as+ectul unei su+rafete netede$ usor "alurita datorita eCistentei unor conuri alu"ionare$ si o !ona mai Aoasa$ de subsidenta$ cu altitudini ce coboara +#na la 3-';m ?C#m+ia u!aului$ C#m+ia Siretului Inferior@. De-a lungul r#urilor mai im+ortante ?Siret$ Ialomita$ Calmatui@ a+ar dune de nisi+ ?eC. Ianu ConacGi@. :n !ona araganului$ c#m+ia este aco+erita cu un strat gros de loess$ &n care s-au format$ +rin tasare$ cro"uri$ unele dintre acestea fiind ocu+ate de mici lacuri. :n nord-estul regiunii$ C#m+ia Rom#na intra &n contact cu +artea sudica a Podisului Moldo"ei. Aici altitudinile +ot de+asi 6;; m$ &nclinarea generala fiind +e directia nord-sud. Dimita estica a C#m+iei Rom#ne o re+re!inta Dunca Dunarii$ mai eCact sectorul baltilor? alta railei@. Da est de Dunca Dunarii se gaseste Podisul Dobrogei$ &m+artit &n doua mari di"i!iuni: Masi"ul Dobrogei de 9ord si Podisul Dobrogei de Sud. Masi"ul Dobrogei de 9ord este alcatuit din mai multe subdi"i!iuni: - Muntii Macinului$ un masi" Gercinic$ cu as+ecte montane$ alcatuit din roci dure ?granit@$ cu altitudini ce de+asesc <;; m ?"#rful /reci-<54 m@. - Dealurile 0ulcei$ cu altitudini mai reduse ?&n Aurul a ';;-6;; m@. - De+resiunea 9albant. - Podisul abadag$ ocu+a +a retea centrala a Masi"ului Dobrogei de 9ord$ altitudinea +ut#nd aAunge la <;; m. - Podisul Casimcei$ s+re contactul cu Podisul Dobrogei de Sud$ aici se gasesc sisturi "er!i. - Podisul Dobrogei de Sud are altitudini mai reduse ?';;-6;; m@$ as+ect neted$ este aco+erit cu un strat de loess. :n nord se gaseste Podisul Medgidiei ?Dorobantului@$ se+arat de Podisul Bltinei si Podisul 9egru 1oda +rin fosta 1ale Carasu ?acum Canalul Dunare - Marea 9eagra@. Fona litorala are un tarm Aos &n +artea nordica$ unde a+ar lagune si limanuri
5

railei@$ o !ona cu altitudini reduse$ ';m$ &n mare +arte desecata ?Insula Mare a

maritime$ si un tarm &nalt$ cu fale!a$ &n +artea sudica. Da "arsarea Dunarii &n Marea 9eagra s-a format Delta Dunarii$ su+rafata acesteia fiind de a+roCimati" 3);.;;; Ga.

Vegetatia naturala
Padurile
Cresterea su+rafetei +adurilor +e seama terenurilor degradate$ ina+te folosintei agricole$ reali!area de +erdele forestiere de +rotectie &n !ona terenurilor agricole$ &ntretinerea si eC+loatarea rationala a +adurilor$ constituie obiecti"e +ermanente ale Strategiei +rotectiei mediului. Dealurile sunt aco+erite$ &n +arte$ cu +aduri de foioase$ &n care se &mbina fosnetul steAarului$ car+enului si frasinului cu +arfumul teiului. Su+rafetele &ntinse de +aduri de tei E unice &n Rom#nia - constituie o im+ortanta ba!a melifera. Alte +aduri: - salc#m$ +lo+$ steAar$ frasin si salcioara= - +adurile de salcie si alte esente moi ?anin$ +lo+@ re+re!inta elementul autoGton al fondului forestier$ &n regres$ locali!ate in +erimetrul baltilor$ +e grinduri interioare si de mal= - +adurile de amestec fac legatura &ntre +adurile de salcie com+acte din Aurul baltilor si !onele de+resionare$ fiind com+use din +lo+ alb si negru$ ulm$ dud$ artar american$ frasin de PennsJl"ania$ gladita= - +aduri &n regim de +lantatie E +e locurile unde s-au facut defrisari ale +adurilor autoGtone de salcie$ +e grinduri de mal. Au fost introduse +e criterii economice s+ecii de +lo+ cu crestere ra+ida: +lo+ euro-american$ +lo+ italian=

Flora
'@ "egetatie de ste+a 1egetatia de ste+a este re+re!entata +rin graminee si dicotiledonate. /ramineele sunt re+re!entate +rin tufisuri re!istente la uscaciune cum sunt : +aiusul$ +irul crestat$ lucerna mica etc. In afara de aceste asociatii de "egetatie ste+ica$ mai sunt ras+#ndite asociatii "egetale deri"ate sau secundare$ re+re!entate +rin Andropogan Ischaemun$ care este re!istenta la +asunat si se instalea!a usor +e terenurile degradate. Pe nisi+urile fiCate a+ar: saracica$ ciulini$ etc.
6

Pe &naltimile mici ce se+ara "aile &ntre ele$ +e +antele mai abru+te$ unde ero!iunea "erticala si liniara a &nlaturat cu"ertura de de+o!ite loessoide si unde a+ar roca de ba!a sau de+o!itele alu"iale si delu"iale$ din cau!a de!agregarii$ roca de ba!a se desface &n fragmente mici iar +rin s+alare$ +articulele fine au fost &nlaturate. Pe materialul de!agregat$ ramas +e loc$ acolo unde s+alarea a fost redusa$ s-a instalat o "egetatie de ste+a ierboasa$ care a fa"ori!at formarea unui sol scGelet de su+rafata$ &n care s-a acumulat o cantitate redusa de Gumus. In aceste +arti$ unde +redomina materialul fin la su+rafata$ sunt conditii fa"orabile +entru pomii fructiferi si cultura vitei de vie. Acolo unde +redomina materialul grosier$ sunt conditii +entru plantatii de protectie si pasunat. 6@ +aAisti - +aAisti de lunca - &n de+resiuni$ +e grinduri interioare sau &n +adurile de amestec= - +aAisti de ste+a - +e sesuri de+resionare mai &nalte$ ocu+a su+rafete mai mari. 2@ stufarisuri E au cea mai mica de!"oltare$ fac#nd +arte din structura +aAistilor$ sau eCista i!olat$ +e arii restr#nse$ &n !one de lunca cu maluri nisi+oase. <@ ecosisteme ac"atice :n lunca Dunarii "iiturile de lunga durata care se &ntind +e +arcursul a mai multe luni$ ca si cele de scurta durata$ influentea!a negati" toata structura functionala a acestor ecosisteme= oricum fitoceno!ele acestora sunt mult mai com+leCe si mai bine re+re!entate dec#t ale ecosistemelor terestre.

Fauna
Fauna a+artine bioto+ului ste+ei si sil"oste+ei +recum si bioto+ului luncilor si baltilor. Fauna s+ontana este re+re!entata$ at#t +rin animale sedentare$ c#t si migratoare. Elementele faunistice care +o+ulea!a !ona sil"oste+ei sunt ada+tate agrobioceno!elor si +utem aminti +o+#ndaul$ G#rciogul$ diGorul de ste+a$ iar dintre +asari: rate$ g#ste$ grauri$ ciori$ dro+ii. Fauna care +o+ulea!a luncile si baltile se com+une din: "ul+e$ "idra iar dintre +asari: rata$ g#sca$ +escarusul$ sitarul$ lisita. Pesti: cra+ul$ stiuca$ salaul$ scrumbia$ sturionii ? morunul$ nisetrul$ +astruga$ cega@$ calcanul$ +latica$ b#tca$ "adu"ita$ caras argintiu$ babusca$ rosioara$ biban$ gGibort$ ras+ar$ biban soare$ a"at$ oblete$ scobar$ s#nger$ no"ac$ caras$ gu"ida mica$ mos cu gGim+i$ amfibieni: broasca mica ?Rana esculenta@$ broasca de lac ?Rana ridibunda@$ brotacelul ?IJla arborea@.
7

Pasarile sunt re+re!entate de: +elican$ lebada$ rata si g#sca salbatica$ egreta$ cormoranul$ +escarusul . Ele se concentrea!a mai ales &n !ona +adurilor de amestec$ &n balti si &n !onele mlastinoase. Dintre animalele care +re!inta interes cinegetic fac +arte: mistretul$ c#inele Enot$ bi!amul $ "idra$ +isica salbatica $ ie+urele $ "ul+ea $ ne"astuica$ diGorul$ bursucul.

Geologie Hidrologie
Reteaua idrogra!ica
Reteaua Gidrografica a regiunii 6 Sud-Est este bogata$ fiind formata din Dunare cu cei doi mari afluenti ai sai$ r#urile Siret si Prut si din afluentii acestora$dintre care ii mentionam +e cei mai im+ortanti: #rlad$ Rm. Sarat$ u!au$ Elan$ Iorincea$ CGineAa. Dunarea continua +#na se bifurca &n trei brate: CGilia$ Sf#ntul /GeorgGe si Sulina$ form#nd cea mai mare delta din Euro+a. Din ba!inul Gidrografic litoral$ lacurile naturale cu cea mai mare su+rafata: 0asaul$ SiutgGiol$ 0ecGirgiol$ Periteasca$ abadag$ iar din ba!inul Gidrografic Dunare: Ra!elm$ Sinoe$ /olo"ita$ Bltina. Dintre lacurile antro+ice$ enumeram:in Audetul 0ulcea cel mai mare lac antro+ic este lacul Ioria din localitatea cu acelasi nume$ iar &n Audetul u!au lacul Siriu. A+ele curgatoare din regiunea 6 Sud-Est se &ncadrea!a &n ti+ul de regim continental accentuat$ cu scurgere +redominanta &n se!onul de +rima"ara si "ara$ cu a+e mari +rima"ara si "iituri &n tim+ul "erii si toamnei.

Clima
Clima Regiunii 6 Sud-Est se &nscrie &n caracteristicile generale ale climatului tem+erat continental moderat de tran!itie$ cu o serie de +articularitati locale$ date de anumiti factori ?relieful$ Marea 9eagra$ Dunarea@. 0em+eraturile medii anuale "aria!a destul de mult$ &n s+ecial datorita reliefului. Astfel$ daca &n Dunca Dunarii$ sudul Dobrogei$ !ona litorala si Delta Dunarii media multianuala de+aseste ''o C ?''$6o C Mangalia si Murfatlar@$ &n C#m+ia Rom#na aceasta are "alori cu+rinse &ntre ';-''o C$ scade &n !ona Subcar+atica$ a"#nd "alori cu+rinse &ntre 5 si ';o C ?4$3o C statia isoca@. :n !ona montana tem+eratura medie aAunge la "alori cu+rinse &ntre ; si 5o C ?6$6o C statia Penteleu@$ iar +e culmile cele mai &nalte cGiar sub ;o C.
8

0em+eratura medie a lunii ianuarie are$ &n general "alori negati"e$ &ntre ; si -5o C ?&n unele !one cGiar sub aceste "alori@$ eCce+tie fac#nd o mica +ortiune &n !ona Mangalia$ unde tem+eratura medie a lunii ianuarie este +o!iti"a ?&ntre ; si 'o C@. 0em+eratura medie a lunii iulie are$ &n general "alori cu+rinse &ntre 6; si 62o C$ &n !ona de c#m+ie ?cGiar usor mai ridicate &n Dunca Dunarii@$ cobor#nd &n !onele deluroase la "alori &ntre '5 si 6;o C$ si &ntre ) si '5o C &n !ona montana. MaCima absoluta coincide cu maCima absoluta +e tara$ fiind de <<$3o C$ &nregistrata +e data de ';.;).'(3'$ la Ion Sion$ &n Audetul raila. 1#nturile +redominante sunt din sector estic si nordic$ &n +rinci+al cri"atul$ &n tim+ul iernii. A+ar si "#nturi cu caracter local$ de eCem+lu bri!ele marine +e litoral si bri!ele montane$ &n !ona Car+atilor Curburii. 0ot &n !ona Car+atilor si Subcar+atilor Curburii a+ar si "#nturi cu caracter de foeGn. Cantitatea de +reci+itatii este influentata$ &n +rimul r#nd de altitudine$ dar si de influentele climatice continentale din est. Astfel$ &n !ona sudica a Dobrogei$ +e litoral si &n Delta Dunarii cantitatea de +reci+itatii este sub <;;mm>an ?Sulina 23) mm>an - cea mai mica "aloare medie din Rom#nia@. :n C#m+ia Rom#na si mare +arte din Podisul Dobrogei "alorile se situea!a &ntre <;; si 3;; mm>an$ cresc#nd &n !onele subcar+atice +#na la 4;;-);; mm>an si +este ';;; mm>an &n !ona montana

Diagnosticarea de"ogra!ica a regiunii de Sud-Est


Po+ulatia din Regiunea Sud Est este gru+ata &n 22 de orase$ din care '' sunt munici+ii si 22( comune care includ '<33 sate. Din totalul de 6.)<5.422 locuitori$ &nregistrati la ni"elul anului 6;;2$ '35(.36; locuitori ?33$'28@ traiesc &n !ona urbana si '.644.6'2 ?<<$)48@ locuitori traiesc &n !ona rurala. :n 6;;3$ Regiunea a"ea o +o+ula,ie de 6.)<5.24( locuitori$ re+re!ent#nd '2$' 8 din +o+ula,ia ,%rii= densitatea de 4($5 loc>km+ este sub media +e ,ar% ?(;$4 loc>km+@$ cea mai mare densitate a +o+ula,iei fiind &n Aude,ul /ala,i ?'2)$( loc>km+@$ dominat de centrul industrial *i comercial cu acela*i nume$ iar cea mai mic%$ &n Aude,ul 0ulcea ?6($4 loc>km+@$ unde condi,iile naturale *i economice sunt mai +u,in +ro+ice. 0ransform%rile economice si sociale care au a"ut loc &n Rom#nia &nce+#nd din anii K(; au determinat scGimb%ri im+ortante &n e"olutia fenomenelor demografice$ &n num%rul si structura +o+ulatiei. Po+ulatia Rom#niei a sc%!ut continuu$ cau!ele acestui fenomen fiind multi+le$ &nce+#nd de la o sc%dere a ratei nasterilor$ combinat% cu o m%rire a ratei deceselor$ emigrare etc. De remarcat$ c% &n regiune se afl% trei din +rimele '; orase ale t%rii du+% num%rul de locuitori la ' iulie 6;;3 si anume: Constanta$ /alati si r%ila. :n anul 6;;3$ +o+ulatia urban% re+re!enta 33$3 8 din totalul +o+ulatiei regiunii. :n trei Audete ale Regiunii ?Constanta$ /alati si r%ila@ se obser"a o concentrare a +o+ulatiei in mediul urban$ datorit% industriali!arii si o+ortunitatilor de angaAare oferite &n ultimii ani.

10

Structura +e seCe a +o+ulatiei din regiune arat% scGimb%ri usoare$ dar semnificati"e. :n mediul urban reducerea +o+ulatiei s-a &nregistrat &n randul b%rbatilor ?45<.264 +ersoane &n 6;;<$ fat% de 45'.((< +ersoane de seC masculin$ &n 6;;3@. Acelasi fenomen s-a +rodus si &n mediul rural$ 523.46) +ersoane fat% de 523.;62 +ersoane. Pre+onderenta +o+ulatiei de seC feminin se remarc% &n toate Audetele regiunii. Cele mai im+ortante sc%deri ale +o+ulatiei masculine se &nregistrea!% &n Audetele Constanta si /alati. Pe Audete$ cea mai im+ortant% sc%dere a +o+ulatiei s-a &nregistrat &n Audetul Constanta$ aceasta fiind de a+roCimati" 2;.)(2 +ersoane. :n scGimb$ Audetul 1rancea a &nregistrat o crestere a +o+ulatiei totale$ res+ecti" 2(2.455 +ersoane &n 6;;< fat% de 2('.66; +ersoane &n anul 6;;;.

11

Din +unct de "edere al distributiei +e cele dou% medii re!identiale$ &n anul 6;;3$ &ntre Audetele Regiunii Sud-Est se disting diferente notabile: Audete ca re!ident% +re+onderent &n mediul urban si Audete ca re!ident% +re+onderent &n mediul rural. r%ila$ Constanta$ /alati$ cu +o+ulatie u!%u$ 0ulcea si 1rancea$ cu +o+ulatie

Scaderea ratei natalitatii +oate fi atribuita conditiilor economice in general si li+sei de ser"icii medicale in +articular$ in s+ecial in !onele rurale. Se obser"a ca cea mai mare scadere a acestor indicatori s-a inregistrat in Audetele unde gradul de urbani!are este foarte sca!ut. -n fenomen social ce se constata in ultimii ani este migratia demografica$ in s+ecial a +o+ulatiei tinere si mature ?'(-<( ani@$ din mediul rural in mediul urban$ moti"ati de conditiile de "iat% si munca oferite de centrele urbane$ fa+t ce conduce la &mb%tr#nirea +o+ulatiei in mediul rural.

:n ceea ce +ri"este +o+ulatia +e gru+e de "#rste$ s-au &nregistrat aceleasi "alori la ni"el national si regional. /ru+a de "arst% '3-5< ani re+re!inta 4;.68 din total +o+ulatie$ atat la ni"el
12

national cat si la ni"el regional. Da ' iulie 6;;4$ &n Regiunea Sud - Est$ distribu,ia +o+ula,iei +e gru+e de "#rst% are +onderi a+ro+iate de "alorile na,ionale la toate gru+ele de "#rst%$ diferen,ele fiind sub ;$38.Pe Aude,e$ structura +e gru+e de "#rst% difer%$ fiind mai fa"orabil% +o+ula,iei tinere cu "#rsta &ntre ;-6< ani &n /ala,i$ Constan,a$ 0ulcea *i 1rancea$ &n tim+ ce &n r%ila este mai fa"orabil% +o+ula,iei cu "#rsta de +este 6<. Po+ula,ia din gru+a de "#rst% ;-'< ani are cea mai mic% +ondere din totalul +o+ula,iei &n Aude,ul r%ila ?'2$)8@ *i cea mai mare &n Aude,ul 1rancea?'58@. Da +o+ula,ia din gru+a de "#rst% '3-'( ani cel mai mare decalaA$ de '8$ se &nregistrea!% &ntre Aude,ul 0ulcea ?cu +ondere de 4$58 din totalul +o+ula,iei@ *i Aude,ul u!%u ?cu +ondere de 5$58@. Po+ula,ia de "#rst% 6;-6< ani este mai bine re+re!entat% &n Aude,ele 0ulcea?)8@$Constan,a?)$'8@ *i /ala,i ?4$48@$ la +olul o+us situ#ndu-se Aude,ele u!%u ?5$)8@$ r%ila ?48@ *i 1rancea ?4$38@. Po+ula,ia cu "#rsta de +este 53 ani are +onderi mai mari dec#t "alorile na,ionale *i regionale &n Aude,ele : r%ila$ u!%u *i 1rancea. Cea mai mare +ondere se &nregistrea!% &n Aude,ul u!%u ?')$'8@$ mai mare cu +este 2 +uncte +rocentuale fa,% de "aloarea la ni"el na,ional *i cea de la ni"el regional. Se +oate obser"a c% &n ultimii ) ani +o+ula,ia din mediu rural a sc%!ut continuu$ aceasta aAung#nd &n anul 6;;4 la ni"elul anului 6;;;. Cau!ele acestui fenomen +ot fi multi+le$ de la sc%derea natalit%,ii +#n% la fenomenul migra,iei interne sau interna,ionale. Conform studiilor reali!ate de Institutul 9a,ional de Statistic%$ arat% c% e"olu,ia fenomenelor demografice din Romania si im+licit din regiune$ &n ultimele decenii s-a reflectat &n mod +regnant si &n scGimb%rile inter"enite &n structura +e "#rste a +o+ula,iei$ cu im+lica,ii at#t +e +lan demografic c#t si social-economic. Astfel$ +o+ula,ia din mediul rural este mai &mb%tr#nit%$ are o "#rst% medie mai mare dec#t cea urban%$ &n s+ecial datorit% +o+ula,iei feminine rurale. Modific%rile structurale sur"enite &n ultimii ani se &nscriu &n tendin,a$ de lung% durat%$ de accentuare a gradului de &mb%tr#nire demografic% a +o+ula,iei$ +roces ti+ic +o+ula,iilor euro+ene. Efectele +rocesului de &mb%tr#nire demografic% asu+ra desf%sur%rii "ie,ii economice si sociale$ c#t si asu+ra e"olu,iilor demografice "iitoare$ se u!%u *i

13

resimt &nc% din anul 6;;3$ c#nd &n +o+ula,ia &n "#rst% de munc% ?'3-5< ani@ au intrat genera,ii reduse numeric n%scute du+% anul '((;. Regiunea Sud-Est se caracteri!ea!% +rintr-o mare di"ersitate etnic%$ ling"istic% si religioas%. Datele de la recens%m#ntul +o+ulatiei si locuintelor din 6;;6$ arat% c% <$)8 din +o+ulatia Regiunii Sud-Est re+re!int% minorit%ti etnice. Structura etnic% la ni"elul regiunii se +re!int% astfel : etnia rom% ?'$4 8 @= comunitatea rusilor li+o"eni ?;$(8 @ - concentrat% &n Audetul 0ulcea re+re!ent#nd '5.23;

+ersoane din 63.<5< +ersoane la ni"elul regiunii= comunitatea grecilor ?;$'8 @= comunitatea turc% ?'8@ E concentrat% &n Audetul Constanta re+re!ent#nd 64.('< +ersoane &n acest Audet fat% de 26.;() +ersoane la ni"el regional= comunitatea t%tar% destul de numeroas%$ concentrat% la ni"elul Audetului Constanta$ unde au fost &nregistrati 62.62; +ersoane din 62.(23 +ersoane la ni"elul &ntregii t%ri.

14

Studiu de caz-#raila

SCURT ISTORIC
9efiind a*a cum +are la +rima "edere un ora* de margine$ "oca,ia esen,ial% a esen,iale: Brient *i Bccident. r%ilei este aceea de a comunica cu lumea. L Dar al Dun%riiM$ r%ila ca +ort al Dun%rii maritime$ este legat% de cele dou% s+a,ii

Atestat% documentar la 6; ianuarie '25)$

r%ila$ situat% &ntr-un cadru natural generos$ &n

imediata "ecin%tate a Dun%rii$ a de"enit cunoscut%$ &n scurt% "reme$ ca un im+ortant centru comercial$ loc de &nt#lnire a +roduselor trans+ortate de cor%biile "enite din +orturile aflate +e coastele M%rii 9egre *i Mediteranei. :nsemn%tatea marelui +ort dun%rean este demonstrat% *i de fa+tul c% numeroase drumuri comerciale care &l legau de diferite !one *i ora*e din Nara Rom#neasc%$ Moldo"a *i 0ransil"ania +urtau denumirea de drumul sau calea r%ilei. r%ila a tentat mereu +uterile "remii$ datorit% +oten,ialului s%u economic$ datorit% a*e!%rii sale strategice. Docul unde Dun%rea 1ecGe &*i d% m#na cu Dun%rea 9ou% a constituit r%scrucea unor drumuri$ e"enimente *i &nt#m+l%ri +e care istoria nu le +oate trece cu "ederea. Cele trei secole de st%+#nire otoman% ?'32(-')6)@ *i-au +us am+renta asu+ra destinului r%ilei.

15

:n urma 0ratatului de la Adriano+ol din ')6($

r%ila a re"enit la ,ar%$ cunosc#nd &n +erioada

urm%toare o real% &nflorire. Con"ie,uirea rom#nilor cu grecii$ bulgarii$ li+o"enii$ armenii$ e"reii a dat +ortului de la Dun%re un +arfum +itoresc *i o descGidere cosmo+olit% s+re cultura euro+ean%. Cel mai mare +rogres economic s-a &nregistrat &n a doua Aum%tate a secolului al OIO-lea *i +rimele decenii ale secolului OO. Conform descrierilor de e+oc%$ la sf#r*itul secolului al OIO-lea$ r%ila a"ea un aer occidental

e"ident$ locuitorii ei bucur#ndu-se de +ros+eritate. -rbea beneficia deeCisten,a mai multor filiale de b%nci$ firme *i agen,ii flu"iale *i maritime renumite$ +recum *i re+re!entan,e di+lomatice de &nalt ni"el. Portul era o im+ortant% surs% a de!"olt%rii$ a"#nd o medie +e !i de +este <; de "ase intrate *i ie*ite. :nce+utul secolului al OO-lea g%se*te r%ila &ntr-un +roces de eC+lo!ie demografic% *i

urbanistic%. De altfel $ r%ila este +rintre +u,inele ora*e din ,ar% de!"oltate du+% un riguros +lan urbanistic $ a"#nd re,eaua de str%!i sistemati!at% du+% un model radiar-concentric de ti+ amfiteatru. Multe +remiere na,ionale notabile s-au +etrecut cGiar aici. r%ila este unul dintre +rimele ora*e

rom#ne*ti care au beneficiat de iluminatul +ublic cu l%m+i de +etrol ?')3)@. Marele inginer constructor AngGel SalignJ a folosit +entru +rima oar% betonul armat la construc,ia de cGeiuri *i dane +entru +ortul r%ila ?'))2-')(6@. 1a+orul cu aburi LBrientM este +rima na"% rom#neasc% ce +leac% de la r%ila +e Dun%re cu

trans+ort de +asageri ?')(3@. 0ot la r%ila s-a +us &n func,iune +rima u!in% electric%$ la numai '2 ani du+% in"en,ia lui Edison. Primul ora* din Rom#nia care a '4 a"ut tram"ai electric a fost r%ila ?'(;'@. B fabric% de celulo!% din stuf E +rima &ncercare de a "alorifica stuful din r%ilei$ este descGis% tot la r%ila ?'(;5@. Cel mai mare castel de a+% din ,ar%$ cu o ca+acitate de '6;; metri cubi$ este dat &n func,iune la r%ila ?'('6@. Ast%!i$ r%ila alearg% cot la cot cu celelalte ora*e ale acestei ,%ri +entru a-*i defini locul &ntr-un conteCt modern$ democratic$ euro+ean$ indi"iduali!#nd-o +ro+riul destin inefabil *i im+lacabil +e care &l tr%im ast%!i cu to,ii$ &n "#rteAul unei noi "ie,i +e care o eC+eriment%m cu nesa,$ !i de !i.
16

alta

Toponimia
9umele railei este un to+onim clar de origine autoGtona. El +ro"ine dintr-un to+onim ragJlor E ragilora in care LgiM se "a raila$ asemanator cu asemanator cu to+onimele tracice sud-dunarene ca

transforma in LiM. Astfel s-a aAuns la numele +ro+rii in +rimul rand de +ersonal.

CGitila E CGitila. Este ti+ic romanesc fiind atestat documentar inca din e"ul mediu ca nume In unele lucrari s-au mentionat formele de limba greaca E Proilaba - $ de limba sla"ona E Proila"a -$ de limba turca E Ibraila E si alte forme ca rilaga sau raJlaum. 1ecGii istorici atribuie numelui o origine indo-euro+eana - bGreg E insemnand +isc "ertical$ cu referire directa la geografia locului$ adica a +iscului sau "ersantului "ertical foarte "i!ibil dins+re /alati. Degendele locale$ +reluate si de 9icolae Iorga$ atribuie numele orasului unui +escar +e nume raia de unde numele de raila.

Diagnostic
Indicele de"ogra!ic
Reali!and o com+aratie intre +rimele ( luni ale anului 6;;4 si +rimele ( luni ale anului 6;;)$ in ceea ce +ri"esc !eno"enele de"ogra!ice ?natalitate$ mortalitate generala$ s+or natural@ inregistrate in munici+iul raila s-a obser"at o tendinta negati"a astfel: - Natalitatea $ com+arati" cu +rimele ( luni ale anului 6;;4$ +rimele ( luni ale anului 6;;) arata o scadere a ratei natalita,ii de la )$3 la )$' nascu,i "ii la ';;; locuitori$ cu 6$2P sub rata inregistrata +e ,ara ?';$<P@. - %ortalitatea generala - in +erioada ianuarie - se+tembrie 6;;)$ numarul deceselor a scazut cu '< fa,a de aceea*i +erioada a anului 6;;4$ rata mortalita,ii generale situandu-se la ni"elul celei inregistrate in +erioada ianuarie - se+tembrie 6;;4 de '6$)P$ fiind cu '$6P +este rata mortalita,ii generale inregistrata +e ,ara ?''$5P@. - %ortalitatea in!antila - in +erioada ianuarie - se+tembrie 6;;) s-a inregistrat o scadere a ratei mortalitatii infantile$ com+arati" cu +erioada cores+un!atoare din anul trecut$ de la '6$) la ';$( decese sub un an la ';;; nascu,i "ii$ fiind la ni"elul ratei inregistrate +e ,ara ?';$(P@. - Sporul natural - s+orul natural negati"$ de '.2;3 +ersoane$ indica un deficit al nascu,ilor - "ii fa,a de cel al deceda,ilor in +rimele ( luni ale anului 6;;)$ ceea ce cores+unde unei rate de <$4 +ersoane la ';;; locuitori.Rata s+orului natural a fost mai mare cu ;$<P decat cea inregistrata in +erioada 17

ianuarie - se+tembrie 6;;4 in Aude,ul raila *i cu -2$3P mai mare decat rata s+orului natural inregistrata +e ,ara ?-'$6P@ in +erioada ianuarie - se+tembrie 6;;).

Indici sociali
Rata *omaAului inregistrata la & ianuarie '(() a fost de 2$(8 $ mai mica cu ;$6 8 fa,a de rata somaAului inregistrata la ni"el national ?<$'8@. In anul 6;;4$ rata *omaAului +entru femei era de 6$)8$ cu '$68 mai mica decat cea inregistrata la ni"el na,ional ?<$;8@$ in tim+ ce rata somaAului inregistrata +entru barbati a fost de 3$;8$ cu ;$48 mai mare decat cea inregistrata la ni"el na,ional ?<$2 8@. Potri"it datelor furni!ate de Agen,ia 9a,ionala de Bcu+are a For,ei de Munca$ la ' ianuarie 6;;) numarul *omerilor inregistra,i era de 3.2'3 +ersoane$ mai mare cu 666 +ersoane fa,a de ince+utul lunii +recedente. Din ace*tia$ '.6(5 beneficiau de aAutor de *omaA *i <.;'( erau *omeri neindemni!a,i.

Indici econo"ici
:n anul 6;;6$ +e scena tran!i,iei munici+iului c%tre economia de +ia,%$ +o+ula,ia agen,ilor economici industriali este dominat% de IMM-uri$ res+ecti" de societ%,i comerciale cu r%s+undere limitat%$ a+ar,in#nd unor societ%,i ce de,in sub '; salaria,i. De altfel$ +e ansamblul munici+iului r%ila$ &n +erioada 6;;6 E 6;;5$ e"olu,ia num%rului mediu de salaria,i +e acti"it%,i$ este +re!entat% &n urm%toarea macGet%:

Din datele +re!entate$ re!ult% urm%toarele as+ecte: Da ni"el de munici+iu$ num%rul mediu total al salaria,ilor a crescut &n anul 6;;5$ fa,% de anul 6;;6$ cu '222 +ersoane$ res+ecti" cu 6$2(8=
18

Pe acti"it%,i$ se constat% o tendin,% cresc%toare a num%rului mediu de salaria,i &n sectorul construc,iilor$ cu ';4; +ersoane *i &n comer, cu <)') +ersoane$ iar sectoarele industrie$ agricultur% *i ser"icii$ &nregistrea!% un regres &n 6;;5 fa,% de anul 6;;6= Fluctua,ii ale num%rului mediu de salaria,i$ au a"ut loc &n +erioada anali!at%$ astfel: -:n sectorul construc,iilor s-a aAuns la o cre*tere cu 2'$5 8 &n anul 6;;5$ fa,% de 6;;6$ &ns%$ &n anul 6;;3$ fa,% de 6;;<$ num%rului mediu al salaria,ilor s-a redus cu 6'5= -&n sectorul ser"iciilor$ num%rul mediu al salaria,ilor a fost diminuat &n anul 6;;5$ fa,% de anul 6;;6$ cu '2) +ersoane$ iar &n anul 6;;2$ fa,% de anul 6;;6$ acest sector a cunoscut o cre*tere cu <4; +ersoane= -&n agricultur%$ du+% un an$ a+reciat ca fiind de "#rf &n 6;;<$ c#nd s-au &nregistrat 62;6 salaria,i$ num%rul salaria,ilor continu% s% scad% &n 6;;3$ la '55<$ du+% care &n 6;;5$ s% cunoasc% din nou o u*oar% cre*tere= Din datele *i informa,iile eCistente la ni"el de munici+iu$ +este 3;8 din +o+ula,ia acti"% lucrea!% &n industria +relucr%toare$ re+re!entat% +rin subramurile construc,ii de ma*ini$ confec,ii teCtile *i alimentar%. Aceasta este urmat% &ndea+roa+e de comer,$ trans+orturi$ &n"%,%m#nt *i asisten,% social%.

In!rastructura
Calea !erat*
r%ila este un im+ortant nod fero"iar$ leg#nd ucure*ti de Foc*ani *i /ala,i. /ara din ora* a fost descGis% &n ')46$ &m+reun% cu calea ferat% ucure*ti-/ala,i. /ara se remarc% datorit% trans+orturilor de m%rfuri. De aici +leac% trenuri &nc%rcate cu cereale$ c%rbuni$ lemn *i +roduse teCtile &n toat% ,ara. /ara din r%ila este &n curs de moderni!are$ actualmente numai 2 linii sunt &ncredin,ate trans+ortului de +ersoane$ iar alte ( sunt folosite +entru trans+ortul de m%rfuri.

Dru"uri
Da r%ila se +oate aAunge +e D96 ?drum na,ional eC+ress@ care face leg%tura &ntre u!%u *i /ala,i. Drumul na,ional D96' ?drum euro+ean E344@ leag% Slobo!ia de r%ila. Drumul euro+ean E)4 trece +rin ora*$ leg#nd 0ulcea si Constan,a de r%ila. 0rei autog%ri de interes na,ional se afl% &n ora*$ l#ng% gara 19

fero"iar%$ *i au curse s+re diferite ora*e ale ,arii: Constan,a$ localita,ile Aude,ului.

ucure*ti$ Ia*i$ /ala,i$

ra*o"$ Sibiu$

0imi*oara$ CluA. Bra*ul mai are &n com+onen,% *i trei autog%ri de interes regional$ f%c#nd leg%tura cu

Transport aerian
Cele mai a+ro+iate aero+orturi interna,ionale sunt: Aero+ortul Interna,ional $$Ienri Coand% , din Otopeni care se afl la o distan de 200 km i Aeroportul Internaional ,, ihail !oglniceanu $ din .ude,ul Constan,a$ afl#ndu-se la o distan,% de '2; km. :n "iitor se dore*te construirea unui aero+ort interna,ional &n Fona Metro+olitan% Cantemir$ care "a fi &n co-+ro+rietate cu ora*ul /ala,i.

Transportul pu+lic
:n r%ila circul% ( linii regulate de autobu!$ care leag% !onele re!iden,iale de +rinci+alele !one industriale ?inclusi" de Qantierul 9a"al r%ila *i Fona Industrial% 9ord@$ de centrul ora*ului *i de gar%. ECist% c#te"a com+anii de taCi licen,iate de +rim%rie$ care o+erea!% &n ora* *i &n localit%,ile a+ro+iate. :n ora* eCist% '2 linii regulate de maCi-taCi$ acestea fiind sub controlul unor firme +ri"ate sau al +rim%riei. :n r%ila eCist% 3 linii regulate de tram"ai$ leg#nd sta,iunea Dacul S%rat de ora* *i celelalte !one re!iden,iale *i industriale. r%ila este unul dintre +rimele ora*e din Rom#nia cu tram"ai electric$ +rimul astfel de "eGicul fiind +us &n func,iune &n anul ')(4.

Indici ecologici
Poluarea mediului in raila se datorea!a +e de o +arte eCisten,ei unor +ractici "ecGi *i +oluante si +e de alta +arte miAloacelor financiare insuficiente +entru acGi!i,ionarea unor ecGi+amente adec"ate de +rotec,ie a mediului. Agentia +entru Protectia Mediului factorilor de mediu. Calitatea aerului :n +erioada anali!at% nu s-au &nregistrat de+%*iri ale "alorilor limit% la indicatorii anali!a,i &n re,eaua manual% de monitori!are$ e"olu,ia +re!ent#ndu-de astfel: R poluanii gazo i monitori!a,i &n !onele r%ila$ CGiscani *i Dacu S%rat$ au &nregistrat "alori medii mai ridicate &n !ona r%ila. 1alorile medii &n +rimele '' luni ale anului 6;;) s-au situat &n inter"alul 38 - '38 din "alorile limit% admise +entru fiecare +oluant$ conform
20

raila a reali!at un studiu &n ceea ce +ri"este monitori!area

S0AS '634<>)4. 1alorile maCime ale acestei +erioade ating cel mult 238 - 2)8 din limitele im+use. R pul!erile "n suspensie su+ra"egGeate &n 5 +uncte de +rele"are au +re!entat cele mai sc%!ute "alori medii &n +unctul de la 1ermatta SA$ iar cele mai ridicate la -!ina de A+% r%ila. Cele trei !one ? r%ila$ CGiscani *i Dacu Sarat@ au &nregistrat concentra,ii medii anuale cu u*oare "aria,ii de la o !on% la alta$ ele re+re!ent#nd 2;8 din limita im+us%. 1aloarea maCim% anual% se a+ro+ie de "aloarea concentra,iei maCime admise *i s-a &nregistrat &n luna ianuarie$ &n +unctul de +rele"are Sediul Agentiei +entru Protectia Mediului. R pul!erile sedimenta!ile E su+ra"egGeate &n !ece +uncte de +rele"are$ au &nregistrat medii anuale ale c%ror "alori nu de+%*esc 348 din CMA$ cele mai ridicate concentra,ii fiind ob,inute &n !ona r%ila. Concentra,ia maCim% anual% se situea!% &n a+ro+ierea "aloarii limitei admise$ aceasta &nregistrandu-se &n luna februarie$ &n +unctul de +rele"are de la S.C. Iercules S.A.$ din !ona %ila. Su+rafa,a total% cu s+a,ii "er!i a Munici+iului r%ila este de ,&-.)/ a din care: - 2;5$(2 Ga. - +arcuri$ !one de agrement$ scuaruri$ aliniamente stradale$ s+a,ii "er!i din ansambluri de locuin,e. - ''6$(< Ga E s+a,ii "er!i cu acces limitat ?aferente dot%rilor +ublice: cre*e$ gr%dini,e$ *coli$ unit%,i sanitare sau de +rotec,ie social%$ edificii de cult$ cimitire.@ Su+rafata s+atiilor "er!i ra+ortata la o +o+ulatie de 6'3.2'5 locuitori$ consemnata in statistici la finele anului 6;;4$ are ca re!ultat o medie de &-.0 "p +entru fiecare brailean.

21

Concluzii

Din +unct de "edere demografic regiunea urmea!S tendinta nationalS de scSdere a +o+ulatiei ca urmare a scaderii natalitatii$ emigratiei +o+ulatiei etc. Ca si la ni"el national$ la ni"elul regiunii eCista un +roces lent si continuu de reducere a +o+ulatiei tinere si crestere a +onderii +o+ulatiei adulte si "arstnice. 0otusi la ni"elul regiunii +o+ulatia tanara detine o +ondere ridicata. Regiunea Sud-Est dis+une de o serie de resurse naturale$ care "alorificate cores+un!%tor$ +ot Auca un rol im+ortant &n de!"oltarea economicosocial%. Dintre acestea$ cele mai im+ortante sunt !%c%mintele de ,i,ei *i ga!e naturale ?Subcar+a,ii u!%ului$ "estul Aude,ului r%ila *i sudul Aude,ului /ala,i@$ carierele de granit ?Mun,ii M%cinului@$ sarea$ etc. Alt a"antaA +e care regiunea &l +oate "alorifica$ este re+re!entat de +re!en,a +ortului Constan,a$ secondat de +orturile dun%rene /ala,i$ r%ila *i 0ulcea. Deg%turile acestora cu marile +orturi ale lumii$ +ot fi folosite$ at#t +entru a asigura materia +rim% necesar% de!"olt%rii economiei regiunii$ c#t *i +entru a eC+orta bunuri +roduse at#t &n regiune$ c#t *i &n restul ,%rii.. Cel mai im+ortant +oten,ial +entru de!"oltarea regiunii$ este re+re!entat &ns% de resursele turistice: R Ditoralul M%rii 9egre$ care cu+rinde '2 sta,iuni$ cu unit%,i de ca!are$ tratament si agrement ?Goteluri$ moteluri$ "ile$ cam+inguri@ desf%*urate de-a lungul a 4; km de coast% &ntre 9%"odari *i Mangalia. R Delta Dun%rii$ care +re!int% o atrac,ie *tiin,ific% *i un +oten,ial turistic ridicat$ &n s+ecial du+% includerea sa &n '((;$ &m+reuna cu alte !one naturale adiacente$ &n Re!er"a,ia iosferei Delta Dun%rii. R Regiunea beneficia!% de un fond balnear deosebit$ cu o "ecGe tradi,ie Dacul 0ecGirgGiol$ Eforie 9ord ?n%mol curati" cu +ro+riet%,i asem%n%toare celui de la Marea Moart%@. R Regiunea +re!int% *i un cadru +romi,%tor +entru de!"oltarea agro-turismului ? r%ila$ /ala,i si 0ulcea@ cu resurse im+ortante +entru de!"oltarea turismului de agrement ?"#n%toare *i +escuit@ &n Insula Mic% a r%ilei$ Insula Mare a r%ilei$ etc. R Fona montan% din 1rancea *i u!%u +re!int% interes turistic +rin sta,iunile So"eAa *i De+*a$ *i !one

turistice unice &n ,ar%$ cum ar fi: 1ulcanii 9oroio*i ? erca@$ +e*terile de la o!ioru$ Focurile 1ii. R Patrimoniul cultural-istoric al regiunii se remarc% cet%,ile getice$ romane$ grece*ti$ bi!antine *i loca*uri m#n%stire*ti$ maAoritatea fiind concentrate &n Aude,ele 0ulcea *i Constan,a. 22

#i+liogra!ie

Institutul 9ational de Statistica TTT.insse.ro Directia Regionala de Statistica raila TTT.braila.insse.ro DIA/9BFA SCIIM URIDBR S0R-C0-RADE DEMB-ECB9BMICE QI SBCIADE ADE PBP-DANIEI RBMV9IEI E 9I1ED 9ANIB9AD QI RE/IB9AD TTT.management.ase.ro TTT.roinno.ro Agentia +entru De!"oltare Regionala Sud-Est TTT.adrse.ro Informatii Socio Economice la ni"el national si regional Regiunea Sud Est TTT.cAbu!au.ro TTT.romaniatourism.com Gtt+:>>ro.Tiki+edia.org CADR-D S0RA0E/IC /E9ERAD DE DEF1BD0ARE A RE/I-9II S-D-ES0 TTT.+rimaria-sulina.ro Caracteristici demo-geografice Sud-Est : PBR TTT.fonduri-structurale-euro+ene.ro Primaria Munici+iului raila Gtt+:>>+mb.braila.astral.ro> Gtt+:>>TTT.braila.ro> -9I-9EA /E9ERADU A I9D-S0RIAQIDBR DI9 RBMV9IA TTT.ugir'(;2.ro Gtt+:>>braila.2C.ro Planul Regional de /estiune a Deseurilor TTT.granturi-+Gare-deseuri.ro TTT.fsesudest.ro PRBFID-D SBCIB-ECB9BMIC AD RE/I-9II DE DEF1BD0ARE S-D-ES0 TTT.cA"rancea.ro TTT.mmuncii.ro

23

24