Adapostirea iepurilor Iepurii sunt crescuti si exploatati pentru: a) carne, b) reproductie, c) in scop experimental Adapostirea iepurilor pentru carne

Se poate face in: 1. Sistem extensiv: - in rezervatii nedelimitate, rezervatii limitate, voliere, adaposturi la sol. 2. Sistem semiintensiv soproane inchise, soproane semideschise, soproane deschise. . Sistem intensiv 1!. "azarea iepurilor in sistemul de crestere in rezervatii nedelimitate in zone de deal, fara amena#ari deosebite, ferrite de vanturi si z$omote, surse permanente de apa potabila, ve$etatie arboricola, fura#are cu flora spontana. %ezavanta#e sunt expusi daunatorilor si produc pa$ube in livezi 1&. "azarea iepurilor in rezervatii limitate delimitarea rezervatiei cu santuri de apa, $arduri de 1,'m inaltime. Iarna, pentru fura#area suplimentara cu fan, paie, coceni se fac amena#ari. 1". "azarea iepurilor in voliere suprafete de '(-)( mp delimitate de $arduri si acoperite cu plasa de sarma, cuiburi, soproane. *ura#area + ve$etatia din voliere, masa verde, fan, paie, coceni, suculente, concentrate, saruri minerale. !daparea + adapatori manuale. 1."azarea iepurilor la sol in adaposturi inchise,deschise, iepurii traiesc in familii. !daposturi cu ventilatie naturala, pardoseala pamant. !dapostirea semiintensiva cazare baterii de custi pe nivele, din lemn sau metal. "usti )(- pardoseala continua carton asfaltat,tabla zincata .(- pardoseala discontinua sipci de lemn, iar in zona de defecatie, plasa de sarma "olectarea de#ectiilor tavi sub pardoseala *rontul de fura#are amplasat pe frontal custii !daparea adapatori vacuumatice !dapostirea intensiva- izolare termica, compartimente in fiecare adapost pentru crestere si in$rasare tineret / pentru maternitate. a) &aterii de custi orizontale pe fosa profunda b) &aterii verticale pe doua nivele &aterii de custi orizontale intre fose, sub aleile de circulatie + canale de ventilatie. "ustile sunt de feluri pentru maternitate, pentru tineret, masculi, asteptare $estatie. "usti pentru maternitate o femela / puii pana la intarcare cusca propriu-zisa, cuibar de fatare0 instalatie de adapare si hranire. "usti tineret / masculi )-1( exemplare,cusca )-1 exemplare,cusca tineret reproductie 21-2( zile 1 exemplar,cusca masculi adulti de reproductie 3icroclimat de confort ventilatie aspiranta 4+11-2( $rade "elsius maternitate +2 -2. $rade "elsius prima sapt + 1'-11 $rade "elsius urm saptamani "urenti +(,1-(,2 m,s iarna, (, -(,.m,s vara "o2 + ((( ppm

56 +1( ppm 62S+1( ppm *otoperioada + 1 ore,zi pentru femele inainte de monte, 1) ore,zi- $estatie, alaptare, -' ore,zi tineret Intensitatea lumii + (-.( lucsi maternitate, (,'-1,' lucsi tineret. .. !dapostirea iepurilor in scop experimental custi material plastic cu capac, fara capac. / plasa de sarma "ustile destinate iepurilor au dimensiuni diferite in functie de $reutate iepurilor. "usti portabile cu adapator vacuumatic si hranitor "olector de#ectiilor se face pe tavite individuale cu hartie absorbanta. 7robleme de bunastare a iepurilor cresterea in sistemul intensiv, microclimatul, alimentatia necoresp, probleme pe timpul transportului si in timpul taierii. 4ransportul este re$lementat directive 81,)21, 8 ,118. !dapostirea pestilor 1. !mena#ari piscicole in albiile minore ale apelor cur$atoare din zona de munte !. 9ucrari transversale a) pra$uri simple :in albii cu maluri #oase) busteni transversali incastrati in maluri, blocuri de piatra, bolovani. b) 7ra$uri podite in albii inainte busteni transversali, mar$inile malurilor prote#ate cu busteni sau pietre. 9ucrarile transversale reduc viteza apei, maresc adancimea apei, oxi$enarea buna a apei, protectia pestilor de viituri b. 9ucrari inclinate de mal a) pintenii :epiuri) simpli capra, cascada, casoaie. ;olul lucrarilor inclinate abat curentii de apa erozivi pentru maluri,creeaza adapost pentru pesti. ". 9ucrari de protectie locala in albie capre din lemn lestate cu piatra / bara#e de pamant consolidate cu lemn rotund. ;olul lucrarilor este de a oferi adapost pestilor de viituri. 2. &azine pisicile artificiale bara#e, di$uri, prize de apa, canale, constructii pentru traversarea obstacolelor, decantoare, filter, $uri de alimentare . <nitati pentru productia piscicola iazuri, unitati salmonicale formate din bazine pentru reprod, pentru crestere si iernat, statii de incubatie, ansambluri piscicole colinare, ansambluri piscicole de ses ciprinide, sturioni. !dapostirea salmonidelor pastravariile de repopulare produc iernat pentru repopularea apelor de munte, de consum pastravi de carne, mixte. !levinii se cresc pana la 2 luni in puiernite cu un debit de apa de (-)(l,min. &azinele de crestere a puietului constructii dreptun$hiulare sau circulare din beton cu supraf de 2(-)(mp si adanci de (, -(,)m. &azinele pentru pastravi de consum &azinele de reproductie &azine de carantine, pentru experimentare, pentru pescuit sportiv. Indicatori comportamentul, frecventa respiratorie, consum de fura#e, calitate apa :temp, p6, oxi$en dizolvat, subst or$anice, densitatea pestilor "omportamentul in scopul interpretarii nivelului de bunastare, se urmaresc diferitele tipuri de comportament. Se apreciaza viteza cu care pestii raspund la un stimul oarecare, caracterul inotului, pozitia corpului in apa. Se pot intocmi fise etolo$ice. "alitatea apei $enereaza stress acut si cronic manifestat prin pierderea homeostaziei, reducerea productiei, scaderea rezistentei la boli. 9umina $enereaza stress, panica, leziuni, mortalitate.

!limentatia pestilor la somoni deficitul de fosfor $enereaza deformari scheletice, fura#e rancede de$enerarea ficatului. Infometarea, reducerea ratiei a#ustarea productiei, la cerintele pietei. =xista corelatie intre infometare, specia de peste si temp apei 4emp ridicate ale apei $enereaza lovirea ochilor, muscarea cozii, canibalism Se recomanda infometarea cu 1- zile inainte de taiere pentru $olirea intestinului. >enetica la pesti urmareste sporul de crestere in $reutate, indicele de conversie a fura#elor, fecunditatea, obtinerea tulpinilor monosex si poliploide, rezistenta la boli %ensitatea mare duce la: stress, comportare a$resiva, in#urii la nivelul pielii si aripioarelor, boli si restran$erea inotului, reduce calitatea apei, reduce conversia fura#elor. 3anipularea, lotizarea si identificarea duc la stres, a$resarea exemplarelor mici, canibalism, vatamari ale pielii, pierderea de solzi. 3odalitati de identificare taierea inotatoarelor, aplicarea de crotatii interne sau externe, dan$alizarea. 4ransportul cu autovehiculelor, vapoare, elicoptere, avioane, containere, pun$i din plastic cu exces de oxi$en duce la stres, vatamari corporale, moartea pestilor. ;educerea stresului pe timpul transportului la pestii de reproductie: folosirea anestezicelor, perioada de recuperare. &olile malformatii scheletice, afectiuni musculare, afectiunile ochilor, boli bacteriene, infestatia cu paduchi de mare la somoni ce duc la leziuni ale pielii, pierderea solzilor, moarte. Incidenta si prevalenta marita a bolilor reprezinta indicatori ai bunastarii precare, indifferent de natura acestora. 3ai mult, controlul adecvat al bolilor impune existenta pro$ramelor specifice si nespecifice in respectiva exploatatie si a re$istrelor de sanatate. &oli provocate de miceti 1. Saprole$niaza entitate morbida provocata de o ciuperca din $enul Saprole$nia sau !chl?a si se intalneste indeosebi in perioadele reci. !taca icrele moarte, impre#urul carora tese filamente ca de vata si se intinde apoi la icrele sanatoase din vecinatate. 7revenirea muce$aiului la icre se face prin bai cu verde de malachit de 2 ori pe sapt, timp de ' minute. 9a pesti, cand boala este in stadiul incipient si filamentele similare se poate combate cu usurinta. 2. Ihtiofonoza provocata de o ciuperca care ataca inima, ficatul, rinichii. Se manifesta sub forma unor noduli pe branhii. Se dia$noticheaza mai $reu pt ca nu se deosebesc de ceilalti pesti la inceput. <neori, inotatoarele sunt exoftalmice. =ste usor de prevenit pentru ca in exploatatii mari, se obisnuieste ca toate viscerele sa se anexeze celorlalti in apa. In stadiile avansate de evolutie devin cahectici, apatici, pierd directia de inot si echilibrul. 3oartea survine la ( zile. "ombaterea bolii nu este posibila. &oli provocate de protozoare 1. Ihtioftiriaza foarte periculoasa. 7rotozoarul se fixeaza pe branhii, inotatoare si ochi, patrunzand sub tesuturi. Se inchisteaza si se inmultesc prin diviziuni succesive. 7estii cu aceasta boala se recunosc usor, deoarece suprafata corpului este acorperita de vezicule punctiforme de culoare alba. 9a infestari massive se constata exfolieri cutanate si puncte necrotice branhiale. 2. "hilodonelaza produsa de un parazit foarte mic. Se fixeaza pe branhii, pe piele . 4richodiniaza periculoasa cand afecteaza puietul cu rezultate bune, cu verde de malachite, cu bai de acid acetic sau perman$anat de potasiu.

.. "ostiaza parazitii ataca te$umentul si in special branhiile. !spectele clinice sunt asem debilitarii fiziolo$ice. "ombaterea bolii sulfat de cupru :bai), sarea de bucatarie. &oli provocate de helminti 1. >?rodact?laza slabirea pestelui, curata de mucus corpul pestelui, hemora$ii la piele si branhii, si care orice corp care nu este prote#at favorizeaza infectiile secundarea iar combaterea prin bai cu ammoniac. 2. Infestarea cu lipitori in verile ploioase si cand apar viituri. 9ipitorile se fixeaza pe corpul pestilor. "ombatere prin bai cu sare de bucatarie. . San$uinicola inemis. !#un$e a$entul pato$en in corpul pestelui dupa ce a trecut prin corpul $azdei intermediare ce este un melc .. 4riaenophorus. viermele ataca adultii si puietul de pastrav, instalandu-se in peretii intestinului &oli bacteriene 1. *urunculoza poate evolua acuta, subacut, cronic. !cut- mortalitate mare, Subacutmortalitate mai mic, cu pesti cu tumefieri $lobuloase. "ronic leziunile sunt variate, unele se cicatrizeaza Se trateaza cu cloramfenicol, sulfadimerazin, sulfa$uanidin. 2.5ecroza aripioarelor. !ripioarele sunt distruse de la varf spre corp, ramanand uneori doar un ciot ulceros sau o excrescenta cicatrizata, alteori bacteriile care provoaca boala ataca si derma la insertia aripioarelor respective. "auzele bolii nu se cunosc cu precizie, intrucat aparitia ei este le$ata de o serie de factori defavorabili si de o proasta i$iena. 4aierea stress la manipulare, imbarcare pe timpul calatoriei, la debarcare pe timpul stocarii, pana taiere. Inainte de taiere, pestele nu se tine mai mult de 1' sec fara apa. 7ierderea cunostintei la pesti racire sub ( $rade cu apa cu $heata, sedare cu "o2, electropescuit. 5u sunt acceptate metodele de omorare cu ammoniac, omorarea cu sare uscata, decapitarea. !cceptate distru$erea creierului lovirea manuala sau pneumatica a capului asomarea electrica la intensitate stabilita pentru fiecare specie in parte Intensitate mari: fractura coloanei vertebrale, hemora$ii musculare Intensitati slabe: paralize fara pierderea constiintei Se poate incerca inte$rarea acestor paramatrii obiectivi de bunastare sub forma unui s?stem numeric, prin acordarea de puncta#e pentru fiecare in parte. %iferentele fata de standardele de crestere,exploatare sau fata valorile,aspectele normale au ca urmare depunctari in raport cu scorul maxim acordabil. "a indicatori utili in evaluarea bunastarii pestilor in timpul transportului, se recomanda stabilirea: conditiilor de transport, densitatea de stocare a pestilor in timpul transportului, calitatea apei, comportamentul pestilor in momentul receptilor, modul de transfer al pestilor din mi#loacele de transport in bazinele piscicole, tabloul biochimic san$uine problemele de bunastare pe termen scurt fiind reflectate de nivelul enz?matic crescut, hiper$licemie si tulburari excretorii. "a indicatori utili in evaluarea bunastarii pestilor in centrele de taiere se recomanda stabilirea: comportamentului din tancurile de asteptare, densitatii de stocare in raport cu standardele, examenului clinic $eneral al pestilor :starea inotatoarelor, a branhiilor si suprafetei cutanate, prezenta si cantitatea de mucus la nivel cutanat, frecventa miscarilor operculare), eficientei asomarii, tabloului biochimic san$uine.