CONTUL CONTABIL 1.Notiuni generale Contul contabil este instrumentul cu ajutorul cruia se ine evidena operaiilor economice.

Cu ajutorul contului se urmrete operativ existena i micarea elementelor patrimoniale. Exprimarea se realizeaz n etalon bnesc (bani) cu ajutorul crora se evalueaz bunurile, datoriile i tranzaciile economice. Prin prisma principiului dublei nre istrri a in!ormaiilor, contul contabil se prezint ca o balan, sau sub !orma literei ", partea st#n purt#nd numele de $ebit, iar partea dreapt purt#nd numele de Credit. %ntr&o parte a contului se nre istreaz creterile iar n cealalt parte se nre istreaz scderile. 'ista conturilor !olosite de o entitate se numeste Plan de conturi. 2.Stuctura contului Cele dou pri ale contului au rezultat n urma nre istrrii separate a celor dou tipuri de micri (creteri i scderi). %n mod convenional, partea st#n a contului poart numele DEBIT, iar partea dreapt a contului poart numele CREDIT. Cont de activ( & au sold initial debit) & prin creditare scad) & contin activele !irmei (ce are de valoare or anizatia, in ce scop s&au !olosit banii)( &* circulante(numerar + stocuri)) &* !ixe (de lun a intrebuintare * ,an) &* necorporale (licente, brevete, patente, costuri de constituire, corporale, dezvoltare, !ond comercial)) Cont de pa iv! " au sold initial credit) & prin creditare cresc) & contin pasivele !irmei (ce valori datoreaza or anizatia) obli atiile !inanciare ale unei !irme( &* interne( !ata de act ionari) &* externe( !ata de !urnizori, banci, creditori. #ATRI$ONIUL % totalitatea bunurilor si valorilor economice pe care le estioneaza(activele), precum si totalitatea drepturilor si abli atiilor pe care acestia si le asuma in le atura cu bunurile si valorile economice pe care le poseda(pasivul). &.Rula'ul au (i carea .ulajul reprezint totalitatea operaiunilor nre istrate ntr&un cont pe parcursul unei perioade de estiune, n debit sau n credit, ca urmare a creterilor sau scderilor determinate de operaiunile economice. Corespunztor celor dou pri ale conturilor exist rulaj debitor i rulaj creditor. Rula'ul de)itor reprezint totalitatea sumelor nre istrate n partea st#n a contului pe parcursul n perioadei de estiune. Rula'ul creditor reprezint totalitatea sumelor nre istrate n partea dreapt a contului pe parcursul unei perioade de estiune. Rula' cu(ulat reprezint suma rulajelor curente pe un interval(exemplu prima luna a anului si luna curenta). Rula' precedent reprezinta rulajul pe luna trecuta.

*.Soldul contului /oldul reprezint existentul la un moment dat al elementului pentru care s&a desc0is contul. /oldul se stabilete ca di!eren ntre totalul sumelor debitoare i totalul sumelor creditoare. Pot s apar trei situaii( atunci c#nd totalul sumelor debitoare este mai mare dec#t totalul sumelor creditoare, contul prezint sold debitor (/$)) atunci c#nd totalul sumelor creditoare este mai mare dec#t totalul sumelor debitoare, contul prezint sold creditor (/C)) atunci c#nd totalul sumelor debitoare este e al cu totalul sumelor creditoare, contul nu are sold i poart denumirea de cont ,,soldat1 sau ,,balansat1. 'a un moment dat un cont nu poate avea dec#t un sin ur !el de sold, !ie debitor, !ie creditor. Conturile balansate nu se nscriu n bilan dei coninutul lor are o valoare in!ormativ. /oldul stabilit la s!#ritul unei perioade de estiune poart numele de old +inal (S,). 2cesta apare la nceputul perioadei urmtoare de estiune drept old ini-ial (SI). Total u(e % .ulaj cumulat + /old initial .. Conturi core pondente / exemplu( !iliala a unei !irme din Europa) & con!i urare( in /3&Con!i urari4Cataloa e4Conturi bi!a 5/e lucreaza cu conturi corespondente1) & in mac0eta Conturi, meniu contextual C".'+$) & situatii( /ituatii4/ituatii contabile&* Pe conturi corespondente. 0. In A iS / $ate4Conturi) la implementare prin operatia 6nitializare 2/i/(/3), se populeaza si tabela conturi) se va opera & C".'+7 8 sold initial implementare, C".'+9 8 rulaje implementare) " contul are ,: caractere) " !iltrare( C".'+. pe mac0eta de conturi si C".'+E 8* scrierea !iltrului, de exemplu( ri 0t(ltrim(...)) 8 ;.<,; & toate analiticele cu <,)

Stocuri
1. STOCURI % /tocurile reprezinta, materiale, lucrari si servicii destinate sa !ie consumate la prima lor utilizare, sa !ie vandute in situatia cand au starea de mar!a sau produse rezultate din prelucrare, precum si productia in curs de executie. 6n contabilitatea !inanciara a intreprinderii stocurile sunt clasi!icate si delimitate in !unctie de patru criterii( !izic, destinatie, !aza ciclului de exploatare si locul de creare a estiunilor. Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele stocuri(

$aterii pri(e, care participa direct la !abricarea produselor, re asindu&se in componenta lor inte ral sau partial, in stare initiala sau trans!ormata) $aterialele con u(a)ile au +urniturile cuprind materialele auxiliare, combustibili, piesele de sc0imb, semintele si materialul de plantat, !urajele si alte materiale consumabile care participa indirect sau ajuta activitatea de exploatare !ara a se re asi, de re ula, in produsul rezultat ( In ASiS materiile prime si materialele se re asesc in cadrul unui sin ur modul, modulul de materiale) #rodu ele sub !orma semi!abricatelor, produselor !inite si produselor reziduale) Ani(ale care nu au indeplinit conditiile de a !i trecute la animale adulte, animale de in rasat, pasarile si coloniile de albine) #roductia in cur de +a)ricatie reprezinta materii prime care nu au trecut prin toate stadiile de !abricatie, produse ne supuse probelor si receptiei te0nice, precum si lucrarile si serviciile in curs de executie sau neterminate) $ar+uri, respectiv bunuri pe care intreprinderea le cumpara in vederea revanzarii) A()ala'ele, cuprind bunurile necesare pentru protectia mar!urilor pe timpul transporturilor si depozitarii sau pentru prezentarea lor comerciala.

111 In ASiS putem vorbi de urmatoarele module( ,. $odulul de (ateriale cuprinde( materii prime si materiale. =. $odulul de produ e cuprinde( produse !inite si semi!abricate. :. $odulul de (ar+uri cuprinde( mar!uri n pret de aprovizionare sau n pret cu amanuntul, cantitative sau valorice. >. $odulul de o)iecte de inventar cuprinde( obiectele de inventar n depozit si n !olosinta. ?. $odulul de ervicii cuprinde( servicii !urnizate unitatii de !urnizori si servicii prestate de unitate pentru diversi bene!iciari. 2. NO$ENCLATOR "2 Date3No(enclator @omenclatorul contine resurse de materiale, produse, mar!uri, obiecte de inventar, mijloace !ixe sau servicii !urnizate sau prestate. Aaterialele includ resurse stocabile n vederea des!asurarii activitatii productive de baza, evidentiate n clasa : de conturi, mai putin produse !inite (:>?) si mar!uri (:B,). "ipul materiale contine materii prime (:<,) si materiale consumabile (:<=). Produsele n sensul aplicatiei 2/i/, includ produse !inite (:>?) . Aar!urile sunt cele nre istrate n contul :B,. Cbiectele de inventar contin resurse nre istrate n contul :=,. Aijloace !ixe include resurse ce se nre istreaza n contul =,:.

/ervicii !urnizate contine servicii executate de di!eriti terti pentru unitate si care se evidentiaza ntr&un cont din clasa D. /ervicii prestate include servicii executate de unitate pentru di!eriti terti si care se evidentiaza ntr&un cont din clasa B. "2In+or(atii principale! a. Tip & se selecteaza dintr&o caseta cu liste ascunse si poate !i( "$ - Aaterial (resurse stocabile, evidentiate n clasa : de conturi, mai putin produse !inite (:>?) si mar!uri (:B,). "ipul materiale contine materii prime (:<,) si materiale consumabile (:<=)) "# - Produs "A - Aar!a "R - /ervicii !urnizate "S - /ervicii prestate "O - Cbiecte de inventar ", - Aijloace !ixe. ). 4rupa - se completeaza direct sau se selecteaza din catalo ul de Erupe, cu !unctiunea FCCA, accesul pe acest c#mp este permis numai daca la (Con!i urari4 Aodule) s&a setat 567 /e lucreaza pe rupe n @omenclator; c. U$ / unitatea de masura in care se evidentiaza stocul) "2Alte in+or(atii! a. Unitatea de (a ura ecundara - reprezinta o unitate de masura di!erita de cea principala n care se tine stocul) se !oloseste n cazul n care n documentele de 6ntrare 4 6esire resursele sunt evidentiate n alta unitate de masura dec#t cea din stoc) se va tasta direct sau se va apela catalo ul de unitati de masura cu FCCA (Con!i urari4Aodule4/peci!ic se seteaza GHI 9rmarire cantitate secundara )) ). Coe+icientul de conver ie - reprezinta relatia dintre 9A de stoc si 9A secundara) c. U$& - reprezinta o unitate de masura di!erita de cea principala si secundara, accesul pe acest c#mp este permis daca nu se lucreaza cu serii4proprietati n nomenclator) d. Coe+icientul de conver ie U$& - reprezinta relatia dintre 9A de stoc si 9A:) E8e(plu1 1! 9A 8 J , 9A= 8 sac E8e(plu1 2! 9A 8 sticla, 9A= 8 bax, 9A: 8 m cubi 8* Con!i urare4Aodule4/peci!ic se seteaza GHI /e lucreaza cu locatii (de exemplu( ra!turi). /e va completa mac0eta $ate4'ocatii arborescent, ast!el( , .a!turi estiunea , ,.<, .a!turi stan a =< mc ,.<= .a!turi dreapta :< mc &*Coduri de )are & Con!i urari4Aodule4/peci!ic4 /e lucreaza cu coduri de bare) " mac0eta @omenclator, meniu contextual, C".'+7 Karcode) &. 4ESTIUNEA 8 in sensul aplicatiei, reprezinta locurile de depozitare a resurselor( materiale, produse, mar!uri, etc din cadrul unitatii economice, estionate de o

sin ura persoana si pe care se cer evidentieri separate din punct de vedere cantitativ valoric, at#t pe !iecare resursa, c#t si pe conturi de evidenta contabila. Cont peci+ic ge tiune - contul pe care sunt evidentiate estiunile din punct de vedere contabil) se completeaza pentru estiunile cu cont unic. In ca9ul intrarilor( 1. cont speci!ic estiune) 2. contul din nomenclator) aceasta inseamna( in cazul unei intrari, pentru enerarea notei contabile, se cauta mai intai contul speci!ic al estiunii. 6n cazul in care acesta nu este completat se va cauta contul din nomenclator, tinandu&se cont si de anumite re uli, stabilite la Con!i urari4Contare4tab&urile Aat., Produse si Aar!uri &* Conturile 8 Cod nomenclator bi!a pe .cod estiune) Exemplu ,( & se creeaza o estiune A,, care are contul speci!ic al estiunii :B,.A,(s&a creat anterior)) & codul ,=:>? are in nomenclator atasat contul :B,) & intr&o receptie pentru condul ,=:>?, nota contabila se va enera cu :B,.A,. Exemplu =( & se creeaza o estiune A=, care nu are contul speci!ic al estiunii completat) & codul ,=:>? are in nomenclator atasat contul :B,) & intr&o receptie pentru condul ,=:>?, contul contabil pentru nota contabila se va enera ast!el( neavand codul speci!ic estiunii completat, in nomenclator asim contul :B, + bi!a de la Con!i urari4Contare4tab&urile Aat., Produse si Aar!uri &* Conturile 8 Cod nomenclator bi!a pe .cod estiune 8* :B,.A= (acest cont a!ost creat in prealabil). Cod intrare % constituie criteriu de identi!icare a stocului n raport cu intrarea. Este completat automat prin pro ram cu numarul documentului urmat de = sau : caractere reprezent#nd pozitia pe document, din motiv de unicitate) & daca la con!i urarea lucrarii s&a optat pentru acces n actualizare (Con!i urari4Aodule4Lunctionare4 567 Cu acces pe cod intrare la doc. de intrare), codul de intrare poate !i modi!icat dupa dorita) & de asemenea daca s&a con!i urat Con!i urari4Aodule4Lunctionare4 567 Cod intrare 8Pret de stoc, codul de intrare va !i completat cu pretul de stoc) Tipuri de ge tiuni! A. 4e tiunea valorica & presupune analitice pentru conturile( :B,, :BM, D<B, B<B, >>=M, in corelatie de tip cont.cod estiune) E8e(plu ( & in cadrul unui ma azin mic, nu intereseaza stocul d.p.d.v. cantitativ) & .A &* pret cu amanuntul :B, 8 ><, :B, 8 :BM :B, 8 >>=M ,N,< lei (, ciocan de la !urnizor la pret !urnizor ,<lei) ,N,< lei (adaos comercial) ((,N,<)+(,N,<)) N ,OP 8 :.M ("32 neexi ibil)

8* pe stoc produsul in pret cu amanuntul, pretul care care va !i vandut ciocanul."rebuie stiut cu cat va !i vandut 8* trebuie sa stiu cu cat se va descarca estiunea . & descarcarea estiunii valorice( Cperatii4$escarcare estiuni valorice & este o operatie care se executa n baza ncasarilor n numerar operate ca atare pe Plati / ncasari. B. 4e tiunea cantitativa " estiuni de tip( A(materiale), P(produse), C(obiecte de inventar)) & valoare stocului in pret de !urnizor (!ara adaos si "32 neexi ibil)) C. 4e tiunea cu a(anuntul & tine valoare in pret de amanunt(ca la valorica), di!erenta este ca pot opera 64E. E8e(ple( &Cumpararea de mar!uri de la !urnizori &cu !actura( :B,8P :BM ><, >>=M >>=D 8 ><, &Cumparare mar!uri de la !urnizori & cu aviz de insotire a mar!ii( :B,8P :BM ><M >>=M &'a sosirea !acturii( P8><, ><M >>=D &3anzarea de mar!a( 2ici exista doua opinii privind inre istrarile contabile( ,. direct pe contul de casa( ?:,,8P B<B >>=B =. prin intremediul contului QClientiQ >,,,8P B<B >>=B ?:,, 8 >,,, 111 4e tiunea valorica i cu a(anuntul nu(ai pentru (ar+uri. 111 Di+erenta in ASiS intre ge tiune valorica i cea cu a(anuntul e te! cea valorica nu are toc: pe cand in ca9ul celei cu a(antul e tie in cadrul intrarii ce cod intrare incarc: i la ie ire: de pe ce cod de carc.

*. Incarcarea3de carcarea tocului 6ncarcarea estiunii se poate !ace prin documente de intrare (cantitativ), iar descarcarea prin documente de iesire (cantitativ) sau, n cazul mar!urilor n estiuni valorice, prin documente de ncasari n numerar (valoric). Pentru situatia utilizarii codurilor de bare, atat incarcarea c#t si descarcarea sunt !acute cantitativ. Pentru documentele de intrare pe stoc se enereaza pozitii de stoc unice prin estiune, cod, cod intrare (pozitia de pe documentul de intrare). /unt memorate ca in!ormatii n stoc data intrarii (pentru posibilitatea descarcarii ordonate L6LC4'6LC) si pretul de stoc.