Sunteți pe pagina 1din 75

Ortopedia:

1. Definiie noiunii Stomatologie ortopedic. Compartimentele. Metodele de tratament. Stomatologia ortopedica este un compartiment al Stomatologiei generale si Ortopediei generale, sau stiinta care se ocupa de studiul etiologiei (cauzelor), patogeniei ( mecanismul de dezvoltare a maladiei), tabloul clinic, avind in vedere metodele de diagnostic, profilaxie si tratament ale leziunilor sistemului stomatognat. Ea dispune de urmatoarele metode de tratament: functionale (mioterapia, mecanoterapia), de aparataj (aparate ortodontice cu caracter curativo-diagnostic, de imobilizare), protetice si mixte. 2. Definiie noiunii Sistem stomatognat. Componentele sistemului stomatognat. Sistemul stomatognat reprezinta un ansamblu de orgare si tesuturi situate in regiunea maxilofaciala, care direct sau indirect participa la realizarea functiilor de baza ale organismului: masticatie, deglutitie, respiratie, fonatie. Sistemul stomatognat este alcatuit din urmatoarele componente principale: ) sc!eletul maxilo-facial" #) dintii, care formeaza arcadele dentare" $) %&'" () musc!i" )) mucoase" *) vase sanguine, limfatice si nervi" +) buzele, obrajii si limba. 3. Factorii ce dirijea de !oltarea sistemului stomatognat. "egtura reciproc dintre funcie #i morfologie dup e$emplul %&M. Dou etape 'n morfologia postnatal a dinilor. ,actorii de dezvoltare a SS: ) biologic" #) genetic" $) neuro-endocrin" () functional. Etapele de de morfologie postnatala a dintilor: ) de la eruptie pina la instalarea ocluziei (pina la * ani), se mai numeste morfologie primara si este considerata ca norma" #) morfologia secundara (de la * ani pina la sfirsitul vietii)" sub influienta functiei sau altor factori (endogeni sau exogeni) are loc modelarea si sc!imbarea structurii coroanei dintelui. -egatura reciproca dintre functie si morfologie- la animalele de prada %&' este prezentata printr-o imbinare unica a fosei articulare cu condilii articulari ai mandibulei. %stfel mandibula se poate deplasa numai in plan vertical iar dintii au cuspizi inalti si ascutiti. -a rumegatoare mandibula executa numai miscari de lateralitate deoarece condilii articulari au o forma concava, iar fosa articulara este de forma convexa" dintii laterali au suprafete ocluzale mari. -a rozatoare, structura articulatiei permite deplasari mandibulare in plan sagital datorita formei cilindrice a condililor articulari situati in plan sagital, iar incisivii sunt bine dezvoltati si ascutiti. -a om mandibula executa miscari in toate planurile datorita faptului de imbinare a elementelor din toate articulatiile mai sus descrise. .n concluzie sc!imbarile de functie au dus la modificari de structura a dintilor, rolul principal fiind caracterul alimentelor. (. Funciile proprii #i au$iliare ale sistemului stomatognat. Caracteristica. Componentele funciei de automeninere. ,unctii proprii: )masticatie" #)fonatie" $)fizionomie (estetic)" ()automentinere. ,unctii auxiliare: respiratia, deglutitia, analizatorica. 'asticatia este cea mai importanta functie ce influienteaza formarea intregului sistem stomatognat. /urata masticatiei este aproximativ de # ore zilnic. ,onatia, fiind cea mai recenta functie, totodata constituie si caracteristica cea mai esentiala a omului. Omul vorbeste in mediu timp de 0- 1 ore zilnic. ,izionomia este manifestata de tegumentele fetei care prin trasaturile sale ii da posibilitate omului sa-si exprime dispozitia, dorinta, starea de indiferenta relativa, etc., si este la fel un mijloc de comunicare intre oameni. ,unctia de automentinere include $ componente: autoconservare, autostimulare si autoreglare. 2rin autoconservare se subinteleg acele aspecte de structura si functii ale sistemului stomatognat care asigura prevenirea afectiunilor ce pot provoca tulburari functionale ale intregului sistem. %ici se include si functia de autocuratire a cavitatii bucale prin intermediul salivei. &ermenul autostimulare prevede acele aspecte de structura si functie care genereaza actiunea stimulilor de intretinere, consolidare si perfectionare a componentelor sistemului stomatognat (functia

musculara, presiunea masticatorie etc.) 3otiunea de autoreglare include acel mecanism biologic care declanseaza modificarile morfologice conform functiei si invers. ). &raseele de for la mandi*ul+ contrforsele la ma$il. %rgumentai ce a condus la formarea lor #i importana practic. -iniile de forta nu prezinta altceva decit stilpii de rezistenta care impreuna cu placile osoase compacte ii atribuie mandibulei rezistenta cuvenita. /eosebim urmatoarele trasee de forta la mandibula: )marginale" #)bazilare" $)transversale" ()anterioare" ))posterioare" *)capsulans" +)radiale. -a maxila avem unmatorii stilpi de rezistenta: )nazofrontali" #)zigomatici" $)pterigopalatini" ()palatini. -a formarea acestor stilpi (linii, traveuri) de forta a dus incordarile, presiunile care apar in tesutul osos datorita marimii si directiei fortei musculare la actul de masticatie. .mportanta practica a liniilor de forta este argumentata prin faptul ca permite de a studia presiunea masticatorie si identificarea unor discordante. ,. Componentele %&M+ 3 forme ale tu*ercului articular.-o iia condililor articulari ai mandi*ulei 'n fosele articulare 'n condiii de norm. %&' este compusa din urmatoarele elemente: condilii articulari, fosa articulara, tuberculul articular, discul articular (meniscul), capsula articulara si ligamentele articulare. .pifi ele condiliane ale mandi*ulei. %ceste formatiuni asemanatoare cu doua cilindre elipsoidice sunt situate in plan transversal iar suprafata lor anterosuperioara este tapetata cu cartilaj articular. /imensiunile lor sunt determinate de particularitatile constitutionale, individuale, de virsta si permanent se gasesc sub influenta modelatoare a factorilor functionali. 2e fata anterioara a condilului la nivelul colului se gaseste foseta pterigoida pe care se insera musc!iul pterigoidian extern. 2ortiunea superioara la adulti are in lungime un diametru de 0-# mm, iar transversal - 0- 4 mm. .n raport cu caracterul suprafetei superioare deosebim doua forme tipice de epifize articulare: )ingusta in plan sagital si alungita in plan transversal" #) strivita de sus in jos in asa mod ca diametrul transversal un- depaseste cu mult pe cel sagital. .n conditii normale, la aduiti, cind sunt prezenti cel putin dintii laterali pe ambele maxilare, condilii articulari ocupa in fosa articulara o asa pozitie ca numai portiunea anterioara a lor articuleaza cu tuberculul articular. /atorita acestei particularitati presiunile masticatorii nu se transmit asupra boltei fosei articulare, prezentata de o placuta osoasa subtire, care separa articulatia de cavitatea craniului, dar asupra oaselor craniului. 2ierderea dintilor laterali sau alte stari patologice (abraziunea patologica a tesuturilor dure ale dintilor etc.) duce la sc!imbarea pozitiei condililor articulari. Ei se deplaseaza superior si distal provocind deseori dureri ca urmare a presiunii ce o exercita asupra acestor tesuturi si asupra regiunii unde trece fasciculul neurovascular. Fosa articulara. ,osa articulara este situata pe osul temporal si are o forma elipsoidica. %nterior ea margineste cu tuberculul articular, distal cu scizura 5lasser, interior cu apofiza osului sfenoidal, exterior cu apofiza posterioara a osului zigomatic, iar superior margineste cu o placuta osoasa subtire, care formeaza bolta ei si separa cavitatea articulara de cutia craniana. %dincimea fosei articulare variaza individual si depinde de inaltimea tubercului articular care are in mediu *-+ mm. 6avitatea ei este de #-$ ori mai mare decit condilul articular al mandibulei, ceea ce asigura o amplituda mare de miscari in diferite directii. 7olta cavitatii articulare are o captuseala de cartilaj in regiunea scizurii 5lasser, care acopera si suprafata tuberculului articular. .naltimea ocluziei arcadelor dentare nu permit condililor articulari ai mandibulei sa patrunda adinc in fosa articulara, iar pozitia lor la baza pantei tuberculului articular asigura transmiterea presiunii minime in zona boltei fosei articulare. &u*erculul articular. &uberculul articular prezinta peretele anterior al fosei articulare. Se deosebeste de celelalte elemente ale articulatiei prin diverse forme. 2e panta lui posterioara, care are o inclinare in jos si anterior, egala in mediu cu $$8, aluneca epifizele condiliene articulare ale mandibulei. &uberculul articular este bine pronuntat numai la om si se presupune ca la aparitia lui au jucat un rol important particularitatile functionale ale articulatiei temporomandibulare, determinate de #

consistenta produselor alimentare, cit si sc!imbarile in ocluzia dentara, si in special aparitia acoperirii arcadei dentare inferioare de cea superioara. -a copii tuberculul articular este slab dezvoltat, iar la maturi bine pronuntat. 6u pierderea dintilor acest element al articulatiei temporomandibulare treptat se supune atrofiei. Este dovedit ca forma acestei formatiuni intr-o anumita masura depinde de varietatea de ocluzie. Se considera ca exista trei forme ale tuberculului articular- plata, mijiociu pronuntata, abrupta. 5radul de pronuntare la fel este in dependenta de factorul functional. Se considera ca la folosirea alimentelor aspre predomina deplasarile mandibulei in plan transversal, ceea ce nu permite o dezvoltare pronuntata a acestei formatiuni, pe cind folosirea alimentelor, care nu cere aplicarea unei forte mari in timpul masticatiei, duce la crearea unei forme abrupte a tuberculului. Discul articular /meniscul0. 'eniscul prezinta o formatiune cu o structura fibroelastica, care fiind situat intre epifizele condiliene articulare ale mandibulei si fosa articulara capata o forma biconcava. /atorita acestui fenomen meniscul are cea mai mica grosime in partea centrala. /e marginea lui insera capsula articulara. /iscul articular subimparte cavitatea articulara in doua etaje: anterior - superior si inferior-posterior. /e disc si capsula insera portiunea superioara a musc!iului pterigoidian extern, ceea ce ii permite sa se deplaseze impregna cu epifizele condiliene ale mandibulei. 'eniscul un numai lic!ideaza dezacordul dintre dimensiunile fosei articulare si apofizele condiliene, dar si joaca un rol important in amortizarea presiunilor masticatorii. Capsula articulara. 6apsula articulara fiind alcatuita din tesut conjunctiv, este in concrescenta cu marginea discului pe toata intinderea lui. Ea are dimensiuni relativ mari si este extensibila, ceea ce permite deplasari considerabile epifizelor condiliene ale mandibulei, in special in plan sagital. "igamentele. -igamentele se impart in doua grupe: intracapsulare si extracapsulare. 2rima grupa este prezentata de doua perec!i de ligamente: )disco-temporala care fixeaza discul de osul temporal, si #) disco-mandibulara, care fixeaza discul de mandibula. 5rupa a doua este prezentata de ligamentele laterale, pterigomandibulare, sfenomandibulare si stilomandibulare. 9olul functional al ligamentelor intracapsulare consta in limitarea miscarilor de lateralitate a condililor articulari in fosa articulara, iar rolul ligamentelor extracapsulare consta in limitarea miscarilor mandibulei in genere. &rei forme ale tu*erculilor articulari1 plata, mijlociu pronuntata, abrupta. .n conditii de norma, cind sunt prezenti cel putin dintii laterali pe ambele maxilare, condilii articulari ocupa in fosa articulara o asa pozitie ca numai portiunea anterioara a lor articuleaza cu tuberculul articular. %stfel presiunea masticatorie se transmite asupra oaselor craniului. 2. Mu#c3ii ridictori+ co*or'tori+ propulsori ai mandi*ulei #i funciile au$iliare. Musc3ii ridicatori sunt prezentati de $ perec!i de musc!i: m. temporal" m. maseter" m. pterigoidian intern. M. temporal incepe cu o insertie larga in forma de evantai pe osul temporal si insereaza pe apofiza coronoida a mandibulei. /upa directia fibrelor musculare, m. temporal se imparte in $ fascicole: anterior, mijlociu si posterior. -a contractia celui anterior are loc numai ridicarea mandibulei, ce:ui mijlociu- ridicarea si retropulsia, iar la contractia celui posteriornumai retropulsia mandibulei. M. maseter- are insertia fiza pe arcada zigomatica si mobila pe faza externa a zonei angulare a mandibulei. %re # fascicole: superficial, cu directia oblica a fibrelor" si profund- cu directia fibrelor in plan vertical. M. pterigoigian intern4 are punctul fix de insertie in fosa apofizei pterigoidiene si cel mobil pe fata interna a zonei angulare a mandibulei. -a contractie bilaterala- ridica mandibula in sus si putin o deplaseaza inainte, -a contractia unilaterala mandibula este deplasata in sus, inainte si inauntru, in sens opus directiei de contractare a musc!iului. &oti acesti musc!i contribuie la mentinerea ung!iului mandibular intr-o pozitie ec!ilibrata. $

Musc3ii co*oritori- prezinta caracteristici morfofunctionale speciale avind ambele insertii mobile: una pe mandibula si alta pe osul !ioid. 'usc!ii coboritori ai mandibulei sunt numiti si musc!i supra!ioidieni, formind totodata planseul bucal. Sunt formati din $ grupe: genio!ioidieni, milo!ioidieni si fasciculele anterioare ale musc!iului digastric. 5enio!ioidieni- la mandibula insera pe cele doua apofize geniene, milo!ioidieni- pe liniile oblice interne" iar fasciculele anterioare al m. digastric- pe foseta digastrica a mandibulei. 2rin contractia coboritorilor se realizeaza o desc!idere mai mica sau mai mare a gurii. /istanta dintre marginile incizale ale dintilor frontali la o desc!idere a gurii la maximum este in mediu egala cu ) cm. Musc3ii propulsori4 m. pterigoidian extern. ,unctia principala este propulsia mandibulei in plan sagital si transversal. '. pterigoidian extern este compus din # fascicule: superior- cu fibre musculare orientate orizontal si inferior- cu fibre musculare orientate oblic. ,asciculul superior care punctul fix de insertie pe aripa mare a osului sfenoid si cel mobil pe portiunea anterioara a maniscului articular. ,asciculul inferior insera pe punctul fix de pe fata externa a aripei mari a apofizei pterigoide su cel mobil pe foseta condilului articular al mandibulei. 5. Definiie -resiune masticatorie . Fora muscular a*solut. Metode de determinare. ,orta musculara absoluta este forta dezvoltata de musc!i in timpul contractiei maximale. -a musc!ii ridicatori ai mandibulei (m. temporal, m. maseter, m. pterigoidian medial) ; forta absoluta a lor va fi de $41-(11 :g ( cm< = 1 :g). 2resiunea masticatorie este acea forta a musc!ilor ridicatori, care se realizeaza pe un sector al arcadelor dentare in timpul actului de masticatie. Se determina cu ajutorul gnatodinamometrului mecanic 7lec:, cu ajutorul gnatodinamometrului electric construit de discipolii lui 7lec:. ,orta necesara pentru farimitarea alimentelor se determina prin fogodinamometrie, aparatul numindu-se fogodinamometru. 6. .numerai indicii medii ai re istenei parodontului dup 7a*er la *r*ai #i femei. 8mportana practic. .ndicii medii ai rezistentei parodontului dupa >aber la barbati constituie (( :g iar la femei de $1 :g. %ceasta presiune suportata de dinti este socotita drept reper pentru caracteristica functionala a parodontului. /easemenea este foatre important la intocmirea planului de tratament protetic ec!ilibrat functional. 19. Caracteristica forei medii necesare pentru frmiarea alimentelor 'n condiii de norm. Definiie Fore de re er! ale parodontului . 8mportana practic. ,orta necesara pentru faramitarea alimentelor se determina prin fogodinamometrie. ,orta medie la faramitarea alimentelor este de 0-#1 :g. %ceasta forta scade brusc la actiunea salivei sau a lic!idului. ,orta de rezerva a parodontului este forta ce se declanseaza de la adaptarea la fortele permanent sc!imbatoare a parodontului si depinde de factori ca: starea parodontului, raportul dintre partea coronara si radiculara a dintelui, virsta. 2utem constata ca in conditii fiziologice normale se utilizeaza doar )1? din forta totata a parodontului, pe cind cealalta parte se gaseste in rezerva. .mportanta practica este capacitatea de antrenare a fortelor de rezerva prin folosirea permanenta a alimentelor dure. %ceasta permite dezvoltarea unui sistem stomatognat armonizat functional si morfologic. 11. 8ndicai caracterele morfofuncionale generale ale dinilor. .numerai semnele anatomice de deose*ire ale dinilor. . ,iecare dinte este alcatuit din coroana si una sau mai multe radacini. 6oroana este acoperita cu smalt iar radacina cu un strat de cement. #. 6oroana anatomica este numit segmentul dintelui acoperit de smalt. 6oroana clinica este partea extraalveolara a dintelui, coincide cu cea anatomica. 9aportul mediu dintre radacina si coroana este de #: , din care cauza dintele se considera pirg!ie de gradul .. 'icsorarea inaltimii coroanei anatomice in rezultatul abraziunii, influienteaza pozitiv (

asupra stabilitatii dintelui. 2e cind cresterea coroanei clinice influienteaza negativ asupra stabilitatii dintelui. $. 9aportul dintre suprafata radiculara a dintelui si suprafata coronara. %cest raport creste spre distal- adica suprafata radiculara a dintilor este mai mare decit cea coronara (creste de la incisivi la molari). (. Suprafetele verticale sunt convexe- asigurind protectia gingiei. Ecuatorul anatomic reprezinta o linie trasata imprejurul coroanei unind convexitatile maxime de pe toate suprafetele verticale. ). ,iecare dinte are o portiune activa care direct participa la actul de masticatie. -a frontali suprafata activa este orizontal redusa, pe cind cea verticala este intinsa" iar la dintii laterali invers. *. 2articularitatea raportului dintre portiunea coronara mediana care este mai voluminoasa si portiunea distala care este mai redusa. 6oletul dintilor prezinta o circumferinta festonala care corespunde cu festonul gingival si este convexa pe suprafetele vestibuloorale si concava spre apex pe suprafetele proximale. Semnele anatomice de deose*ire ale dintilor1 /eosebim dinti frontali si dinti laterali. .ncisivii- functie de incizie a alimentelor" caniniisfisierea alimentelor" premolarii- zdrobirea iar molarii- faramitarea alimentelor. .ncisivii au coroana turtita comparata cu o dalta" caninii- au o coroana a carei margine libera are forma unui virf de sulita" premolarii au un volum coronar mai mare decit a dintilor frontali" molarii- au cel mai mare volum coronar si un numar mare de cuspizi ((-)) prezentind pe suprafata ocluzala mai multe santuri intercuspidiene. %lte semne de deosebire: directia radacinii, ung!iurile coroanelor dintilor frontali, curbura suprafetei vestibulare, marimea coroanei, numarul de cuspizi, marimea si situarea lor pe suprafata ocluzala a dintilor laterali, forma dintilor (triung!iulara, ovala, patrata, dreptung!iulara).
12.Morfologia functionala incisi!ilor +caninilor+ premolarilor. 8naltimea coronara dupa Marselier. :8ncisi!ii centrali superiori4 m ai m ari di n@ i dupA vol um di n grupa inci si vi l or, i m pl ant a@ i B n por@ i unea cent ral A a arcadei superi oare de o part e Ci de al t a a li ni ei m edi ane a fet ei . 6 oroana l or est e t urt i t A B n sens vest i bul ooral , ast fel B ncDt form a poat e fi com parat A cu o lopA@ i cA. 2 e m AsurA ce se apropi e de col et , coroan a se B ngust eaz A t recDnd B n rAdAci nA. Suprafa@ a vest i bul arA a i nci si vil or cent ral i superi ori est e con vex A at Dt B n sens gi ngi voi nci z al , cDt Ci m ezi odi st al Ci are o form A drept ung!i ul arA cu l at ura vert i cal A m ai m are decDt cea oriz ont al A. -a t i neri , pe aceast A suprafa@ A sunt si t uat e douA Can@ uri ori ent at e vert i cal cu o adDnci m e m ai accent uat A l a m argi ne a i nci z al A care se at enueaz A t rept at , pDnA l a di spari @ i a l or l a jum At at ea B nAl @ im i i suprafe@ ei vest i bul Ere. %cest e Can@ uri Bm part suprafa@ a vest i bul arA B n t rei l obi inegal i : di st al cel m ai m are, m ez i al de m Ari m e mi j l oci e Ci cent ral cel m ai mi c, creDndu- se ast fel o uCoarA ondul are t ri pl A. 6 u ani i , dat ori t A ac@ i uni i abraz i ve a al i m ent el or Ci peri u@ ei de di n@i , Can@ uri l e Ci l obi i t rept at se Ct er g. S uprafa@ a vest i bul arA est e m ai l at A B n regi une a m argi ni i i nciz al e Ci m ai B ngust A B n zona col et ul ui .'ar gi nea di st al A a suprafe@ ei vest i bul Ere est e m ai scurt A Ci m ai convex A decDt cea m ezi al A, care est e m ai m are Ci m ai pl anA. Suprafa@ a pal at i nal A a inci si vi l or cent ral i superi ori are o form A t ri ung!i ul arA cu baz a spre m argi ne a inci z al A Ci di m ensi uni m ai m i ci decDt suprafa@ a vest i bul arA. 2 roxi m al ea are cDt e o B ngroCare de. sm al @ , numi t A creast A m argi nal A. S unt crest e m argi nal e, m ez i a l A Ci dist al A, care conver g spre t rei m ea cervi cal A, unde se unesc form Dnd t ubercul ul dent ar, care poat e avea rel i ef Ci form e vari at e: Can@ uri vert i cal e, ori fi ci u orb (foramen caecum) et c. Suprafe@ el e proxi m al e au form A t ri ung!i ul arA cu baz a spre co l et , l at uril e cArora sunt form at e de m argi ni l e vest i bul arA Ci pal at i nal A al e suprafe@ el or respect i ve, care se B nt Dl nesc B nt r-un ung!i ascu@ i t l a m argi ne a i nci z al A. S uprafe@ el e prox i m al e sunt uCor con vex e spre col et . Suprafa@ a prox i m al A m ez i al A est e m ai m are decDt cea dist al A at Dt B n sens vert i cal , cDt Ci ori z ont al . %m bel e suprafe@ e prox im al e au acel aCi cont ur gene ral , BnsA suprafa@ a di st al A are o convex i t at e m ai acc ent uat A. 'argFi ne a i nciz al A est e pu@ i n obli cA de j os B n sus Ci Bn sens m ez i odi st al , avDnd un rel i ef ondul at , form at de t rei proem i nen@ e, ce corespund cel or t rei l obi vest i bul uri , care Ci el e cu vDrst a se abraz i az A. -a uni rea m argi ni i inci z al e cu suprafa@ a m ez i al A se form eaz A un ung!i de ci rca 0)G41H, i ar l a uni rea cu suprafa@ a di st al A un ung!i obt uz , rot unji t . %t Dt i nci si vii superi ori , cDt Ci cei i nferi ori (cent ral i Ci l at eral i ) sunt di n@i m onoradi cul ari .

I 8ncisi!ii laterali superiori. %u acee aCi form A gener al A ca Ci i n ci si vi i cent ral i superi ori , dar cu dim ensi uni m ai m i ci Ci cu unel e det al ii m orfol ogi c e m ai accent uat e. S unt im pl ant a@ i B n !em i arcadel e dent are i m edi at dupA inci si vi i cent ral i . Suprafa@ a vesti bul arA a inci si vi l or l at eral i superi ori est e m ai B ngust A Ci m ai convex A decDt a i nci si vi l or cent ral i . 6 a Ci l a i nci si vii cent ral i , pe suprafa@ a vest i bul arA sunt si t uat e douA Can@ uri cu ace eaCi ori ent are, care o B m part Bn cei t rei lobi : di st al -m are, m ez i al - m ij l oci u Ci cent ral - m i c. Spre deosebi re de i nci si vul cent ral , m argi nil e di st al e: Ci m ez i al e al e i nci si vul ui l at eral conver g, B n m aj ori t a t ea caz uri l or de l a ecuat orul coroan ei spre m argi n ea i nciz al A, fA cDnd m argi nea inci z al A m ai scurt A decDt di am et rul di nt el ui l a ecua t orul anat om i c. Suprafa@ a pal at i nal A est e m ai m i cA decDt cea vest i bul arA Ci m ai obl i cA, deosebi ndu- se de suprafa@ a pal at i nal A a i nci si vul ui cent ral pri nt r- o ex prim are m ai acc ent uat A a t ubercul ul ui dent ar. 2 e supra fa@ a pal at i nal A Ce gAseCt e m ai frecvent ori fi ci ul orb. S uprafe@ el e prox im al e au form A t ri ung!i ul arA. S uprafa@ a prox i m al -m ez i al A est e m ai m are decDt cea prox i m al -di st al A Ci est e convex A Bn j um A t at ea inci z al A Ci pl at A l a col et , fi i nd m ai rot unj i t A spre m argi nea vest i bul arA. Suprafa@ a dist al A B n gener al est e pl at A Ci se rot unj eCt e B nspre ung!i ul i nciz al . 'argi ne a i nciz al A est e asem AnAt oa re cu a inci si vul ui cent ral , deosebi ndu- se t ot odat A de ult i m ul pri n ung!i ul m ezi al m ai ascu@ i t Ci cel dist al m ai obt uz Ci m ai rot unj it . I 8ncisi!ii centrali #i laterali inferiori. Sunt cei m ai m i ci di n@ i Ci ca Ci inci si vi i superi ori sunt i m pl ant a@ i de o part e Ci al t a a li ni ei m edi ane a fe@ ei B n aceeaCi ordi ne. %t Dt i nci si vi i cent ral i , cDt Ci cei l at eral i sunt as em AnAt ori , avDnd coroane t urt i t e B n sens vest i bul o- li ngual B n por@ i unea i nci z al A Ci B n sens m ez i odi st al spre col et , con- feri ndu- i ast fel form a de dal t A . .n ci si vul cent ral est e m ai B ngust decDt cel l at eral . Suprafe@ el e vest i bul Ere au un aspect al ungi t de form a unui pa ral el i pi ped, fi i nd convex e B nspre col et Ci aproape pl at e spre m argi nea i nciz al A. 2 e el e sunt si t uat e cDt e douA Can@ uri care Bm part sup- rafa@ a vest i bul ErJ a fi ecArui di nt e B n t rei l obi de m Ari m e egal A, fA cDnd- o uCor t ril obat A. S uprafe@ el e l i ngual e au aceeaCi BnAl @ i m e ca Ci suprafe@ el e vest i bul Ere, fi i nd B nsA pu@i n m ai B ngust e Bn sens m e- zi odi st al Ci pu@i n concave. El e sunt aproape net ede, dar, uneori ca Ci l a i nci si vi i superi ori , pe suprafa@ a lor pot fi t ubercul i mi ci nedi vi z a@ i . Suprafe@ el e prox i m al e au o form A t ri ung!i ul arA, fi i nd aproape egal e at Dt m ezi al , cDt Ci dist al , cu un rel i ef aproxi m at i v pl an, fi i nd convergent e spre col et . 'argi ni l e i nciz al e sunt oriz ont al e, i ar ung!i uri l e at Dt m ez i al e, cDt Ci di st al e sunt drept e. I Caninii superiori. %u coroanA canoidA, a cArei margine incizalA are forma unui vDrf de suli@A . 6aninii sunt cei mai lungi Ci cei mai puternici din@i din grupul din@ilor frontali Ci sunt implanta@i Bn !emiarcadele dentare, distal de incisivii laterali. Suprafa@a vestibularA este accentuat convexA atDt vertical, cDt Ci meziodistal. Ea este BmpAr@itA Bn douA fa@ete de cAtre o creastA de smal@ verticalA pronun@atA, care porneCte de la cuspid spre colet. 'arginile acestei creste formeazA douA Can@uri (unul mezial Ci altul distal) fiind divergente spre colet, curbate uCor, atenuDndu-se treptat aceastA curburA pDnA la treimea mijlocie a suprafe@ei vestibulEre. ,a@eta mezialA este mai micA, iar cea distalA mai mare. Kneori pe fa@eta distalA se observA un Can@ care o Bmparte Bn doi lobi. 'arginea mezialA este uCor convexA, iar cea distalA este mai pronun@at convexA Ci mai scurtA .Suprafa@a palatinalA este mai micA decDt suprafa@a vestibularA, datoritA reducerii diametrului orizontal. Ea este oblicA Bn sens vertical fe@ ei pal at i ne, i ar uneori c!i ar Ci B n regi un ea col et ul ui , se afl A tu bercul ul dent ar care deseori are o form A pronun@ at A de cuspi d m i c. /e l a t ubercul ul dent ar spre m argi ne a i nciz al A pornesc $ crest e: m ezi al A G spre ung!i ul m ezi al , di st al A G spre ung!i ul di st al Ci m edi anA G spre vDrful cuspi dul ui . %cest e crest e sunt despAr@ i t e de douA Can@ uri m ai mul t sau m ai pu@ i n ex pri m at e. S uprafe@ el e prox i - m al e au form A t ri ung!i ul arA cu vDrful B ndrept at spre m argi ne a in ci z al A Ci cu baz a spre col et , Ci au form A convex A B n t rei m ea i nci z al A Ci pl ai t A Bn t rei m ea cervi cal A. Suprafa@ a prox i m al -di st al A are di m en si uni m ai mi ci at Dt Bn sens vert i cal , cDt Ci oriz ont al , Ci est e m ai convex A i nciz al Ci m ai pl at A cervi c al decDt suprafa@ a prox im al - m e- z i al A. 'argi ne a inci z al A est e Bm pAr@ i t A de un cuspi d B n douA m argi ni i negal e: m argi ne a inci z al m ez i al A care se B nti nde de l a vDrful cus pi dul ui spre suprafa@ a m ez i al A Ci form eaz A ung!i ul m ez i al de o form A rot unj i t A" m argi nea i nci z al -di st al A care se B nt i nde de l a vDr ful cuspi dul ui spre suprafa@ a di st al A, form Dnd ung!i ul di st al m ai desc!i s Ci si t uat m ai aproape de li ni a col et ul ui . 'argi nea di st al A est e m ai l ungA decDt cea m ez i al A. -a t i neri vDrful cuspi dul ui are un rel i ef ascu@ i t rot unj it , care cu t i m pul se abraz i az A t ransform Dndu- se Bnt r- o mi cA suprafa@ A ocl uz al A. I Caninii inferiori. 2 rezi nt A acel eaCi caract ere m orfol ogi c e gene ral e cu al e cani ni l or superi ori , avDnd doar unel e deosebi ri m ai pu @i n sau m ai mul t accent uat e . 6oroanel e cani ni l or i nferi ori sunt m ai t urt i t e B n sens m ez i odi st al Ci m ai Bnal t e, i ar rAdAci ni l e sunt m ai scurt e com parat i v cu al e cani ni l or superi ori . Suprafa@a vestibularA are un aspect mai alungit FCi este mai pu@in convexA Bn ambele direc@ii, comparativ cu a caninului superior, este BmpAr@itA de cele # Can@uri, Bn trei lobi inegali, care sunt mai pu@in pronun@a@i, abia perceptibili.S uprafa@ a l i ngual A est e m ai B ngust A decDt suprafa@ a vest i bul arA Ci prez i nt A acel eaCi det al i i m orfol ogi ce ca Ci suprafa@ a pal at i nal A a

cani nul ui superi or, rel i eful l or fi i nd m ai pu@ i n ex prim at , di n care cauz A suprafa@ a li ngual A est e m ai si m pl A, avDnd un tubercul l A@ i t abi a vi zi bi l . Suprafe@ el e prox i m al e au acel aCi cont ur t ri ung!i ul ar Ci aceeaCi ori ent are, fi i nd uCor convex e Ci aproape paral el e. 'argi ne a i nciz al A est e B m pAr@ i t A de un cuspi d m ai pu@i n pro nun@ at , Bn douA m argi ni i negal e. 'argi ne a di st al A est e m ai l ungA Ci m ai obl i cA, depl asDnd ast fel cuspi dul m ai spre m ez i al . I -rimul premolar superior. Este primul dinte din grupul din@ilor laterali Ci este implantat Bn !emiarcada dentarA imediat dupA canin. 6oroana lui are o formA cuboidA neregulatA" este un dinte bicuspidat Ci biradicular.Suprafa@a vestibularA este uniform convexA Bn ambele direc@ii Ci este asemAnAtoare cu cea a caninului, fiind mai micA Ci mai latA, iar caracterele morfologice sunt mai pu@in pronun@ate Ci reliefate.Suprafa@a palatinalA are acelaCi contur general ca a suprafe@ei vestibulEre Ci prezintA dimensiuni mai mici Bn ambele direc@ii, fiind perfect netedA. Suprafe@ele proximale sunt mai mari decDt suprafe@ele palatinale Ci vestibulEre. Suprafa@a proximal-mezialA are formA trapezoidalA, este convexA Bn treimea ocluzalA, Bn special spre vestibulEr unde formeazA punctul de contact cu dintele vecin, devenind platA spre colet. 'arginea mezialA vestibularA este curbA de sus Bn jos,L iar cea palatinalA mai are Ci o direc@ie oblicA spre vestibulEr Ci este mai scurtA decDt cea vestibularA. Suprafa@a proximaldistalA are aceleaCi caractere morfologice ca suprafa@a proximal-mezialA, prezentDnd doar cDteva deosebiri: este mai convexA Ci se lArgeCte spre colet, formDnd o depresiune concavA spre cervi cal . %cest sem n est e socot i t ca un i ndi ce de ident i fi care a pri m u l ui prem ol ar superi or Ci a !em i arcadei di n care provi ne. Suprafa@ a ocl uz al A est e t rapez oi dal A, form at A di n ( m argi ni Mvest i bul arA, pal at i nal A, m ez i al A Ci di st al A), # cuspiz i , un Cant i nt ercuspi di an Ci # foset e. 'argi ne a vest i bul arA est e t ril obat A dat o ri t A proem i nent ei corespunz At oare a cel or t rei l obi de pe suprafa@ a vest i bul arA. 'argi ne a pal at i nal A are form A de semi cer c form at A de cuspi dul pal at i nal . 'argi ni l e prox i m al e au form A de curbe ce converg spre pal at i nal form at e de crest el e m ez i al e Ci di st al e care unesc cuspi dul vest i bul ar cu cel pal at i nal . 9 eli eful suprafe@ ei ocl uz al e est e form at de cei doi cuspi zi G unul si t uat vest i bul ar Ci al t ul pal at i nal . 6uspi dul vest i bul ar est e m ai put erni c, ceva m ai m are Ci m ai proem i nent decDt cel pal at i nal Ci est e aCez at cent ral sau pu@ i n di st al . 6uspi dul pal at i nal est e m ai t eCi t decDt cel vest i bul ar Ci est e depl asat spre suprafa@ a m ez i al A. /i n vDrful cuspiz i l or pl eacA crest el e axi al e care coboarA spre Can @ ul i nt ercuspi di an G una di n prel ungi rea cel ei l al t e, Bm pAr@ i nd sup rafa@ a ocl uz al A B n douA versant e: unul m ez i al m ai m i c Ci unul di s t al m ai m are. /e pe versant el e m ez i al e Ci di st al e al e cuspi dul ui vesti bul ar pornesc douA Can@ uri paral el e crest ei axi al e, form Dnd foset el e ocl uz al e care nu t rec pest e cuspi dul pal at i nal . 6 uspiz i i ves t i bul ar Ci pal at i nal sunt despAr@ i @ i de un Can@ i nt ercuspi di an cu di rec@ i e m ez i odi st al A, si t uat m ai aproape de suprafa@ a pal at i nal A. %cest Can@ , t raversDnd suprafa@ a ocl uz al A B n di rec@ i e dist al A, se t er mi nA pe suprafa@ a crest ei m argi nal e, i ar B n di rec@ i e m ez i al A de cel e m ai m ul t e ori depACeCt e creast a m argi nal A Ci se t erm i nA c!i ar pe suprafa@ a m ez i al A. Ex am i nDnd cuspi zi i t ut uror di n@ il or l at eral i , observAm cA at Dt cuspi z ii oral i , cDt Ci cei vest i bul ari sunt Bm pAr@ i @ i de crest e sagi t al e B n douA versant e: ex t ern Ci i nt ern. Nersant ul ex t ern est e si t uat B n di rec@ i e vest i bul arA, i ar cel i nt ern B n di rec@ i e oral A. 9 AdAci na pri m ul ui prem ol ar superi or B n ** caz uri di n 11 est e bi fi dA, ast fel fi i nd reprez ent at A de o rAdAci nA vesti bul arA Ci al t a pa l ati nal A. .n $1 de caz uri rAdAci na est e uni cA Ci B n ( caz uri G t ri fi dA. I -remolarul doi superior. Est e al ci nci l ea di nt e di n arcada den t arA, i m pl ant at im edi at dupA pri m ul prem ol ar. 2 rem ol arul doi su peri or est e asem AnAt or cu pri m ul prem ol ar superi or, dar are o con fi gur a@ i e m ai sim pl A Ci di m ensi uni m ai m i ci . 6 aract erel e morfol ogi c e al e prem ol arul ui doi superi or, dupA cum s-a m en@ i onat , sunt i denti ce cu cel e al e pri m ul ui prem ol ar cu ex cep@ i a suprafe@ ei ocl uz al e. Suprafa@ a ocl uz al A est e bi cuspi dat A, BnsA cuspiz i i dupA m Ari m e sunt egal i Bnt re ei . O an@ ul int ercuspi di an B m part e suprafa@ a ocl uz al A Bn douA por@ i uni egal e B n sens vest i bul o- pal at i nal Ci se t erm i nA l a m argi nea crest el or proxi m al e: form a Can @ uri l or de pe suprafa@ a ocl uz al A se aseam AnA m ul t cu li t era >. 9 AdAci na B n 0#? caz uri di n 11 est e uni cA, dar poat e fi at Dt bi fi dA, cDt Ci t ri fi dA. :-rimul premolar inferior. Est e im pl ant at ca Ci om ol ogul sAu su peri or dupA cani n Ci est e al pat rul ea di nt e di n arcada dent arA i n feri oar A. 6 oroana are o form A m ai m ult asem AnAt oa re cu un ci li n dru, est e un di nt e bi cuspi dat Ci monoradi cul ar . Suprafa@a vestibularA este asemAnAtoare cu cea a caninului inferior, dar are dimensiuni mai mici atDt Bn sens vertical, cDt Ci orizontal. Ea este BmpAr@itA de douA Can@uri verticale pu@in exprimate Bn $ lobi inegali, dintre care cel medial este mic, cel distal G mijlociu Ci cel central este mai mare Ci mai pronun@at. %ceasta permite ca creasta sagitalA a cuspidului vestibular sA BmpartA marginea ocl uz al A vest i bul arA Bn douA versant e inegal e: m ez i al , care est e m ai m i c Ci ascu@ i t , Ci di st al G m ai lung Ci obli c. S uprafa@ a vest i bul arA est e convex A B n am bel e di rec@ i i , at i ngDnd convex it at ea m axi m A l a li m it a uni rii t rei m i i m ez i al e cu cea cervi cal A. %cest re l i ef cont ri bui e l a apl ecar ea cuspi dul ui vest i bul Er spre l i ngual , aducDndu- B n cel e m ai dese caz uri pDnA l a ax ul vert i cal al di nt el ui . Suprafa@a lingualA este convexA Bn ambele direc@ii Ci mai micA decDt suprafa@a vestibularA, astfel cA BnAl@imea ei constituie aproximativ jumAtate din BnAl@imea suprafe@ei vestibulEre. %ceste particularitA@i constituie punctul de

trecere de la din@ii monocuspida@i la cei bicuspida@i ca Ci Bn cazul primului premolar superior" suprafa@a lingualA nu prezintA detalii morfologice, fiind netedA S uprafe@ el e prox i m al e sunt uCor convex e Ci converg at Dt spre col et , cDt Ci spre l i ngual . 6 onvergen@ a m ax i m A vest i bul ol i ngual A est e Bn t rei m ea vest i bul arA, unde face punct de cont act cu di n@ i i veci ni . -a t recer ea suprafe@ el or prox i m al e spre suprafa@ a l i ngual A se form eaz A un ung!i accent u at rot unj it . S uprafe@ el e prox i m al e au form A t rapez oi dal A cu baz a mi cA spre ocl uz al . S uprafa@ a prox i m al A m ez i al A est e m ai m are decDt suprafa@ a proxi m al - di st al A. Suprafa@ a ocl uz al A are o form A pu@ i n ovoi dal A al cAt ui t A di n ( m argi ni , # cuspi z i , un Can@ i nt ercuspi di an Ci # foset e. 9 eli eful ei est e form at de # cuspiz i i negal i : vesti bul Er Ci li ngual . 6uspi dul ves t i bul Er are o B nAl @ i m e Ci l A@i m e aproape de douA ori m ai m are decDt cel l i ngual , avDnd o Bncl i nare spre l i ngual de aprox im at i v ()H. %ceast a, dupA cum s-a m en@ i onat m ai sus, perm i t e ca vDrful cus- pi di an sA aj ungA pDnA l a ax ul vert i cal al di nt el ui . /i n vDrful cus pi dul ui vest i bul Er porneCt e o creast A ax i al A de sm al @ spre Can@ ul i nt ercuspi di an, care coi nci de Ci cont i nuA cu creast a axi al A a cuspi dul ui li ngual . 6 reast a ax i al A B m part e versant ul i nt ern al cuspi dul ui vest i bul Er Bn douA foset e: m ez i al A Ci di st al A. ,oset a m ezi al A est e m ai pronun@ at A decDt cea di st al A. .n acest e foset e, paral el crest ei ax i al e, se gAsesc Can@ uri l e secundar e num it e Can@ uri de descAr ca re. %cest e douA foset e sunt uni t e de Can@ ul int ercuspi di an, care se B n ti nde pDnA l a crest el e proxi m al e. O an@ ul i nt ercuspi di an are form A de curbA cu concavi t at ea ori ent at A spre suprafa@ a vest i bul arA Ci est e sit uat m ai m ul t spre m argi n ea l i ngual A. I -remolarul doi inferior. Est e al ci nci l ea di nt e di n arcad a den t arA i nferi oarA, im pl ant at dupA pri m ul prem ol ar. 6oroana lui are o form A cuboi dA Ci est e pu@i n m ai m are decDt cea a pri m ul ui pre m ol ar, est e un di nt e m onoradi cul ar Ci bi cuspi dant sau t ri cuspi dant . Suprafa@a vestibularA este convexA atDt Bn sens vertical, cDt Ci orizontal. 6onvexitatea maximA verticalA este situatA Bn treimea cervicalA Ci trece lent Bn sens meziodistal. .n compara@ie cu omologii sAi, aceastA suprafa@A este BmpAr@itA de douA Can@uri Bn trei lobi cu un relief mai pu@in accentuat. -obul central este mai lat Ci abia depACeCte relieful lobilor mezial Ci distal. 'arginea ocluzalA este mai pu@in ascu@itA decDt la ceilal@i premolari Ci este BmpAr@itA de vDrful cuspidului Bn douA versante aproape egale, care, unin-du-se cu m argi ni l e prox im al e, form eaz A ung!i uri l e dist al Ci m ezi al . Kng!i ul m ez i al est e pu@ i n m ai ascu@ i t , i ar cel dist al m ai obl i c. Sup rafa@ a li ngual A est e m ai m i cA decDt cea vest i bul arA Ci est e uCor B ncl i nat A spre l i ngual , cu o convexi t at e Bn am bel e di rec@ i i . /i n t rei m ea cervi cal A, at Dt suprafa@ a li ngual A, cDt Ci cea vest i bul arA con ver g ocl uz al , fAcDnd ca di am et rul vest i bul ol i ngual sA fi e m ai mi c l a ni vel ul suprafe@ ei ocl uz al e. Suprafe@ el e proxi m al e sunt convex e Ci conver gent e spre col et Ci au o form A pAt rat A" convexi t at ea m ax im A at i nge m argi ne a ocl u z al A, ni vel ul unde se real i z eaz A cont act ul i nt erdent ar cu di n@ ii ve ci ni . Suprafa@ a ocl uz al A are un rel i ef dependent de prez en@ a a doi sau t rei cuspi z i . .n caz ul cDnd suprafa@ a ocl uz al A prez i nt A doi cus- piz i , rel i eful ei est e asem AnAt or cu cel al pri m ul ui prem ol ar i nfe ri or Ci se deosebeCt e pri n urm At oarel e sem ne: vDrful cuspi dul ui ves- ti bul ar nu est e accent u at B ncl i nat spre l i ngual " Can@ ul int ercuspi di an est e si t uat m ai vest i bul ar, m ot i v care a condus l a si t uarea foset el or m ez i al e Ci dist al e m ai aproape de m argi nea vest i bul arA a suprafe@ ei ocl uz al e" cuspi zi i vest i bul ar Ci l i ngual sunt aproape de ace eaCi m A ri m e. Knii aut ori B n gener al socot cuspi dul li ngual m ai put erni c decDt cel vesti bul ar. .n caz ul cDnd suprafa@ a ocl uz al A prez i nt A $ cuspiz i , Can@ uri l e, foset el e Ci cuspi dul vest i bul ar au acel aCi cont ur Ci rel i ef. 'odi fi cA ri l e se pet rec l a ni vel ul cuspi dul ui li ngual , care est e Bm pAr@ i t B n doi cuspiz i de un Can@ cu di rec@ i e li ngual A ce BCi i a B nceput ul di n Can@ ul i nt ercuspi di an cu di rec@ i e m ez i odi st al A. O an@ ul i nt ercuspi di an li n gual nu depACeCt e li m it a crest ei sagi t al e a cuspi dul ui l i ngual . /i n t re cei doi cuspiz i li ngual i cel m ez i ol i ngual est e m ai pronun@ at Ci Pm ai m are decDt cel di st ol i ngual . 13.Morfologia functionala a molarilor . inaltimea coronara dupa Marselier. -articularitatile implantarii dintilor la ma$illa si mandi*ula . formele fi iologice ale arcadelor dentare. : -rimul molar superior. Est e i m pl ant at dupA al doi l ea prem ol ar Ci est e al Casel ea di nt e di n arcada dent arA. %re o coroanA de form A cuboi dA Ci est e un di nt e t et racuspi dant Ci t ri radi cul ar . Suprafa@ a vesti bul arA a pri m ul ui mol ar superi or est e di vi z at A de ( m argi ni l at eral e: ocl uz al A de form A neregul at A, ondul at A" cer vi cal A aproape ori z ont al A Ci douA m argi ni prox i m al e convergent e spre col et , m argi ne a di st al A a cArora est e m ai curbA Ci m ai scurt A decDt cea m ezi al A. 'argi ni l e l at eral e conferA suprafe@ ei vest i bul Ere o form A t rapez oi dal A cu baz a m are sit uat A ocl uz al . 9 eli eful supra fe@ ei vest i bul Ere est e convex , avDnd Ci o mi cA depresi une (foset A) real i z at A de un Can@ cent ral care vi ne de pe suprafa@ a ocl uz al A Ci se t erm i nA aprox i m at i v l a j um At at ea suprafe@ ei vest i bul Ere. &ot oda t A Can@ ul cent ral B m part e suprafa@ a vest i bul arA B n doi lobi inegal i : m ezi al Ci di st al . -obul m ez i al est e form at de

versant ul ex t ern al cuspi dul ui m ezi ovest i bul ar, i ar cel di st al G de versant ul cuspi dul ui dist ovest i bul ar Ci est e m ai mi c decDt lobul m ezi al . Suprafa@ a pal at i nal A est e asem AnAt oa re cu cea vest i bul arA, m ar gi ni l e prox im al e al e cAr ei a sunt m ai conver gent e spre col et , l a fel fi i nd Bm pAr@ i t A Bn doi l obi inegal i de Can@ ul ocl uz al dist opal at i nal , numi t Ci Can@ pal at i nal de descAr car e, care cont i nuA pDnA aproape de li ni a col et ul ui . -obul m ez i al , form at de versant ul int ern al cus pi dul ui m ezi opal at i nal , est e m ai m are decDt lobul m ez i ovest i bul ar Ci cu m ul t m ai m are decDt cel di st opal at i nal , form at de versant ul i nt ern al cuspi dul ui di st opal at i nal . 2 e suprafa@ a pal at i nal A a l obu l ui m ez i opal at i nal B n t rei m ea ocl uz al A Ci aproape de m argi ne a me z i al A, deseori est e sit uat A o proem i nen@ A de sm al @ num it A t ubercu l ul 6 arabel l i , consi derat de uni i aut ori ca un cuspi d supranum erar. Kneori Can@ ul ocl uz al di st opal at i nal form eaz A o m i cA depresi une G ori fi ci ul orb (forameti caecum). Suprafe@ el e prox i m al e au form a t rapez oi dal A cu baz a m are B n drept at A spre col et , suprafa@ a di st al A a cArui a est e m ai mi cA Ci m ai convex A, i ar suprafa@ a m ez i al A est e pl anA B n sens vert i cal Ci con vex A Bn sens oriz ont al , convex it at ea fi i nd m ai accent uat A spre m ar gi nea vest i bul arA. %cest rel i ef al suprafe@ ei m ez i al e cont ri bui e l a form area unei uCoare depresi uni B n cent rul ei , B n apropi erea col e t ul ui . Suprafa@a ocluzalA are o formA neregulatA romboidalA, marginea vestibularA a cAreia formeazA cu cea mezialA un ung!i ascu@it, iar cu marginea distalA G un ung!i obtuz desc!is Ci invers" marginea palatinalA cu cea distalA formeazA un ung!i obtuz, iar cu cea distalA G un ung!i ascu@it. %stfel diagonala mare a acestei suprafe@e uneCte imaginar ung!iurile ascu@ite meziovestibular cu cel distopalatinal. 'arginea distalA Ci cea mezialA sunt aproape paralele Ci drepte, iar cea vestibularA Ci palatinalA sunt convergente spre distal. 2e suprafa@a ocluzalA sunt situa@i ( cuspizi, creasta oblicA, # fosete principale, o fosetA accesorie Ci $ Can@uri. 6uspizii sunt orienta@i Bn sens vestibulopalatinal Ci meziodistal, fiind separa@i Bntre ei printr-un sistem dublu de Can@uri intercus- pidiene, care Bn dependen@A de gradul de adDncire spre partea centralA a suprafe@ei ocluzale, sunt divizate Bn: Can@uri centrale (vestibulocentral Ci meziocentral) Ci Cant periferic (distopalatinal). Oan@ul vestibulocentral, pornind din centrul ocluzal spre suprafa@a vestibularA, continuA pDnA Bn treimea mijlocie a suprafe@ei vestibulEre, separDnd astfel cei # cuspizi vestibulari Bn: cuspidul meziovestibular care coincide dupA mArime cu lobul mezial al suprafe@ei vestibulEre Ci cuspidul distovestibular care coincide cu lobul distal. Oan@ul meziocentral BCi are Bnceputul ca Ci cel vestibulocentral Bn centrul ocluzal" intersec@ia acestor douA Can@uri formeazA un ung!i de circa 4)H Ci o fosetA, numitA foseta centralA sau accesorie (secundarA). Oan@ul meziocentral porneCte spre suprafa@a mezialA Ci Bmparte cei doi cuspizi meziali Bn: cuspidul meziovestibular Ci cuspidul meziopalatinal. %cest Can@ BmpreunA cu creasta mezialA formeazA foseta mezialA. Oan@ul distopalatinal porneCte de pe marginea distalA a suprafe@ei ocluzale, BmpAr@ind-o aproximativ Bn douA jumAtA@i egale, continuA pDnA la marginea crestei oblice de smal@, unde formeazA cu ea un ung!i oblic de aproximativ #1HG $)H Ci se BndreaptA pe suprafa@a palatinalA unde se contopeCte cu Can@ul de pe aceastA suprafa@A. Kneori, por@iunea distalA a Can@ului distopalatinal trece creasta oblicA de smal@ Ci se terminA Bn foseta centralA, avDnd un relief slab pronun@at. %stfel acest Can@ separA cuspizii palatinali Bn cuspidul distopalatinal Ci cuspidul meziopalatinal, separDnd totodatA Ci cuspizii distali Bn cuspidul distovestibular Ci cuspidul distopalatinal. Oan@ul distopalatinal BmpreunA cu creasta distalA formeazA foseta distalA. 6uspidul meziopalatinal se uneCte cu cuspidul distovestibular printr-o creastA oblicA de smal@ care se mai numeCte Ci puntea de smal@, iar creasta cuspidului meziopalatinal, trecDnd de pe un cuspid pe altul, formeazA un ung!i de aproximativ ()H cu vDrful orientat Bn sens distal. &otodatA este necesar de m en@ i onat cA, di n vDrful t ut uror cuspiz i l or spre cent rul ocl uz al , pornesc crest e ax i al e car e B m part cuspi zi i B n douA versant e: m ez i al Ci di st al . 2 aral el acest or crest e pornesc Can@ uri secundar e, grl adul de rel i efare al cAror a di ferA. NDrfuri l e cuspi z il or vest i bul ari Ci pal at i nal i sunt uni t e pri n crest e sagi t al e care Bm part cuspiz i i B n douA versant e: ex t ern Ci int ern. 6 rest el e sagi t al e l a rDndul sAu sunt unit e cu crest el e prox im al e B n sens m ezi odi st al . 2 ri m ul m ol ar superi or est e dot at cu $ rAdAci ni im pl ant at e B n ardada dent arA ast fel : douA rAdAci ni B n sens vest i bul ar Ci una B n sens pal at i nal . : Molarul doi superior. Est e im pl ant at dupA pri m ul mol ar, fi i nd al Capt el ea di nt e di n arcada dent arA. 6 aract eri st i ci l e m orfol ogi ce gene ral e sunt ident i ce cu cel e al e pri m ul ui m ol ar superi or, cu unel e deosebi ri de det al i u. 6oroana m ol arul ui doi superi or are o form A cuboi dA, est e un di nt e t et racuspi dat (uneori poat e fi t ri cuspi dat ), t ri radi cul ar . Suprafa@ a vest i bul arA a m ol arul ui doi superi or se deosebeCt e de cea vest i bul arA a pri m ul ui m ol ar pri n di m ensi uni m ai m i ci . O an@ ul vesti bul ar est e de asem ene a m ai pu@i n ex pri m at Ci Bm part e supra fa@ a vest i bul arA B n doi l obi aprox i m at i v egal i . S uprafa@ a pal at i nal A est e m ai mi cA, m ai convex A decDt suprafa@ a pal at i nal A a pri m ul ui m ol ar, rel i eful ei fi i nd dependent de prez ent a Ci pozi @ i a Can@ ul ui pal at i nal si t uat mul t m ai di st al Ci care est e m ai scurt , ex ti nz Dnduse B n t rei m ea ocl uz al A a suprafe@ ei pal at i nal e. -a m ol ari i cu suprafa@ a ocl uz al A t ri cuspi dant A Can@ ul pal at i nal li pseCt e sau est e abi a sc!i @ at pe m argi nea pal at i nal A. Suprafe@ el e proxi m al e al e m ol arul ui doi superi or prez i nt A ace l eaCi cara ct ere m orfol ogi ce cu al e suprafe@ el or prox i m al e al e pri m ul ui m ol ar, avDnd di m ensi uni m ai m i ci .S uprafa@ a ocl uz al A, ca Ci B n caz ul pri m ul ui mol ar superi or, are o form A nere gul at A, rom boi dA, dim ensi uni m ai m i ci , ung!i uri l e m ez i opal at i nal Ci di st ovest i bul ar sunt m ai rot unji t e, di n care cauz A di agonal a care l eagA ung!i uri l e m ez i ovesti bul ar Ci di st opal at i nal est e m ai m are decDt di agonal a ung!i uri l or m ez i opal at i nal Ci di st o vest i bul ar. 6 Dnd pe suprafa@ a ocl uz al A sunt si t ua@ i ( cuspi zi , rel i e ful ei are cara ct er e m orfol ogi ce i dent i ce cu cel e al e pri m ul ui mol ar superi or, cuspi zi i fii nd m ai t eCi @ i . 6 uspi z ii di st ovest i bul ar Ci di s t opal at i nal sunt m ai m i ci ,

reducer ea Bn vol um fi i nd foart e accen t uat A l a cuspi dul di st opal at i nal , care deseori aproape nu se m ai observA, i ar suprafa@ a ocl uz al A est e reprez ent at A num ai de t rei cuspi zi . .n aCa caz uri rel i eful suprafe@ ei ocl uz al e est e conferi t de aceCt i cuspi zi care sunt si t ua@i ast fel : # cuspi z i vest i bul ari Ci unul pal at i nal . %st fel por@ i unea pal at i nal A a Can@ ul ui di st opal at i nal se reduce pDnA l a dispari @ i a com pl et A, sau coi nci de cu Can@ ul secun dar al crest ei obl i ce cont ri bui nd l a reducer ea foset ei di st al e" por@ i u nea di st al A se cont opeCt e cu Can@ ul i nt ercuspi di an m ez i ocent ral . /eci suprafa@ a ocl uz al A poat e fi reprez ent at A Ci de $ cuspi zi , cre as t a obli cA, o foset A pri nci pal A Ci una accesori e Ci # Can@ uri i nt ercuspi di ene. 9 AdAci ni l e sunt i m pl ant at e B n arcada dent arA ca Ci l a pri m ul m ol ar superi or. I Molarul al treilea superior. Est e i m pl ant at dupA al doi l ea m ol ar Ci est e ult i m ul di nt e di n arcada dent arA, ocupDnd l ocul 0. 'ai est e numi t Ci m ol arul de m i nt e, dat ori t A peri oadei de erup@ i e G B nt re *G(1 ani . %re o form A vari abi l A, pu@ i n const ant A, poat e fi t ri cus- pi dant sau mul t i cuspi dant , t ri radi cul ar sau m ono- Ci mul t i radi cul ar. 6 Dnd m ol arul t rei superi or est e norm al dez volt at , are caract e ri st i ci morfol ogi c e gen eral e asem AnAt oar e cu al e m ol arul ui doi superi or, avDnd t rei cuspiz i , dim ensi uni l e Ci vol um ul fi i nd m ai redus. I -rimul molar inferior. Est e i m pl ant at dupA al doi l ea prem ol ar i nferi or Ci est e al Casel ea di nt e di n arc ada dent arA i nferi oarA. 6o roana are o form A cuboi dA Ci est e un di nt e pent acuspi dat Ci bi radi cul ar . Suprafa@ a vesti bul arA a pri m ul ui mol ar i nferi or est e del im i t at A de ( m argi ni l at eral e: ocl uz al A- , de form A ondul at A, ec!i val ent A ce l or t rei cuspi zi vest i bul ari " cervi cal A reprez ent at A de douA convex i t A@ i ori ent at e ocl uz al (una m ez i al A Ci al t a dist al A), care se unesc pri nt r-o uCoarA ondul are spre spa@ i ul i nt erradi cul ar corespunz At or del im i t Ari i rAdAci ni l or" douA m argi ni proxi m al e conver gent e spre col et , m argi n ea di st al A a cAror a est e m ai convex A Ci m ai scurt A de cDt cea m ezi al A. 'argi ni l e l at eral e confer A suprafe@ ei vest i bul Ere form A t rapez oi dal A cu baz a m are sit uat A B n sens ocl uz al , i ar baz a mi cA G B n sens cervi cal . 9 el i eful suprafe@ ei ocl uz al e est e asem A nAt or cu cel al prem ol ari l or i nferi ori , avDnd convexi t at e m ax im A B n t rei m ea cervi c al A, fi i nd aproape pl anA B n sens ocl uz al Ci obli cA B n sens l i ngual . Suprafa@ a vesti bul arA est e Bm pAr@ i t A de douA Can @ uri vert i cal e (m ez i al Ci di st al ) B n t rei l obi i negal i . O an@ ul m ez i al porneCt e de pe suprafa@ a ocl uz al A Ci .cont i nuA pDnA l a j um At at ea suprafe@ ei vesti bul Ere, t erm i nDndu- se B nt r- o depresi une care form ea z A foset a vest i bul arA (ori fi ci u orb). %cest Can@ Bm part e suprafa@ a vest i bul arA B n doi lobi : vest i bul om ezi al Ci vest i bul ocent ral . -obul m ez i al est e form at de versant ul ex t ern al cuspi dul ui m ez i ovest i bul ar, l obul cent ral est e form at de versant ul ex t ern al cuspi dul ui cent rovest i bul ar Ci est e m ai m i c decDt cel m ez i al . O an@ ul di st al por neCt e de asem enea de pe suprafa@ a ocl uz al A, fii nd m ai scurt Ci m ai pu@ i n ex pri m at , separDnd l obul vest i bul ocent ral de cel vest i bul odi st al . -obul vest i bul odi st al est e form at de versant ul ext ern al cus pi dul ui di st ovest i bul ar Ci est e cel m ai mi c lob de pe suprafa@ a ves t i bul arA. Suprafa@ a l i ngual A ca Ci cea vest i bul arA are form A t rapez oi dal A cu acel aCi cont ur, dar de dim ensi uni m ai m i ci , fi i nd net edA. %ceas t A suprafa@ A est e convex A Ci aproape vert i cal A, Bm pAr@ i t A de un Can@ vert i cal B n doi lobi i negal i . O an@ ul vert i cal B Ci i a B nceput ul pe sup rafa@ a ocl uz al A Ci cont i nuA pDnA B n t rei m ea ocl uz al A a suprafe@ ei l i ngual e B m pAr@ i nd-o B n l obul m ez i ol i ngual de di m ensi uni m ai m ari Ci l obul di st oli ngual de dim ensi uni m ai m i ci . %ceCt i l obi sunt for m a@i de versant el e i nt erne al e cuspiz i l or li ngual i , i ar vol um ul l or depi nde de dim ensi uni l e acest or versant e. Suprafe@ el e prox i m al e ca Ci B n caz ul m ol ari l or superi ori pot fi com parat e cu un t rapez , cu baz a m are ori ent at A spre col et Ci cea m i cA spre ocl uz al , avDnd suprafa@ a di st al A m ai mi cA Ci m ai con vex A decDt cea m ez i al A. 'argi ni l e suprafe@ el or prox i m al e (m ezi al A Ci di st al A) sunt uCor curbat e fi i nd B ncl i nat e l i ngual . Suprafa@a ocluzalA a primului molar inferior are formA de trapez cu baza mare orientatA Bn sens vestibulEr, este formatA de crestele sagitale cuspidiene (vestibulEr Ci lingualA) Ci de crestele marginale de smal@ (mezialA Ci distalA). 2e suprafa@a ocluzalA sunt situa@i ) cuspizi, ( Can@uri intercuspidiene Ci ) fosete. 6uspi- zii sunt situa@i ast fel : $ vest i bul ari Ci # li ngual i , fi i nd separa@ i B nt re ei pri nt r- un si st em speci fi c de Can@ uri i nt ercuspi di ene, care i ncl ude un Can@ cent ral Ci $ Can@ uri secundare. O an@ ul cent ral m ez i odi st al porneCt e aprox i m at i v di n m i j l ocul crest ei m ez i al e, t ransverseaz A suprafa@ a ocl uz al A Ci se t erm i nA pe mi j l ocul crest ei di st al e. O an@ ul cent ral est e bi furcat di st al crest ei de sm al @ m ez i al e, avDnd o adDn ci m e m ai pronun@ at A Ci form Dnd foset a m ezi al A pri nci pal A. /i st al Can@ ul cent ral are un cont ur m ai pu@ i n ex pri m at Ci Bm preunA cu creast a de sm al@ dist al A form eaz A a doua foset A di st al A pri nci pal A. Est e necesar de m en@ i onat cA crest el e de sm al @ B m pi edi cA prel un gi rea Can@ ul ui m ez i odi st al pe suprafe@ el e proxi m al e, pri n urm are, acest Can@ separA cuspi z ii vest i bul ari de cei l i ngual i , ult i m ii fi i nd m ai B nal @i . O an@ ul m ez i odi st al bi furcA B n douA Can@ uri secundar e (m ez i al Ci di st al ) care pornesc spre suprafa@ a vest i bul arA, unde se cont o pesc cu Can@ uri l e vest i bul Ere sim i l are, separDnd cuspi z ii vest i bul ari . O an@ ul m ez i al separA cuspi dul m ez i ovest i bul ar de cel cent rovest i bul ar, i ar cel di st al separA cuspi dul cent rovest i bul ar de cuspi dul di st ovest i bul ar. .nt ers ec@ i a Can@ uri l or m ez i al Ci di st al cu Can@ ul m ez i odi st al form eaz A douA foset e secundare. %prox im at i v de l a j u m At at ea Can@ ul ui m ez i odi st al , spre suprafa@ a l i ngual A, pl eacA Can @ ul

l i ngual care separA cuspi zi i l i ngual i B n cuspi dul m ezi ol i ngual Ci cuspi dul di st oli ngual . O an@ ul l i ngual conferA suprafe@ ei ocl uz al e un rel i ef cara ct eri st i c. .n unel e caz uri Can@ ul li ngual coi nci de cu Can@ ul m ez i al vest i bul Er (vari ant A cruci form A), i ar B n al t e caz uri coi nci de cu creast a de sm al @ a cuspi dul ui cent rovest i bul ar (vari ant A dri opi t ecA). -a i nt ersec@ i a Can@ ul ui li ngual cu Can@ ul m ez i odi st al se form eaz A a t rei a foset A secundarA. /i n vDrfuri l e cuspi zi l or, ca l a m ol ari i superi ori , pornesc spre ocl uz al crest e ax i al e de sm al @ , i ar paral el acest or crest e G Can@ uri secundare. .n ordi nea m Ari mi i Ci B n raport descend ent cuspiz i i se si t ueaz A ast fel : m ez i oli ngual fii nd cel m ai m are, dist ol i ngual , m ez i ovest i bul ar, cent rovest i bul ar Ci di st ovesti bul ar, fi i nd cei m ai m i ci . 9 AdAci ni l e sunt i m pl ant at e B n arcada dent arA ast fel : una B n sens m ez i al Ci al t a B n sens dist al . 9 AdAci na m ez i al A dupA m Ari m e est e m ai vol um i noasA. I Molarul doi inferior. Est e i m pl ant at dupA pri m ul m ol ar i nferi or Ci est e al Capt el ea di nt e di n arc ada dent arA i nferi oarA. 6 aract eri s t i ci l e gene ral e sunt ident i ce cu cel e al e pri m ul ui mol ar i nferi or, ex i st Dnd unel e deosebi ri de det al i u: are coroana de form a unui t rapez Ci est e un di nt e t et racuspi dat Ci bi radi cul ar. Suprafa@ a vest i bul arA a m ol arul ui doi inferi or are aceeaCi for m A gen er al A ca a pri m ul ui m ol ar, deosebi ndu-se pri n dim ensi uni m ai m i ci , fi i nd m ai convex A Ci avDnd un si ngur Can@ vest i bul Er care se prel ungeCt e pDnA l a j um At at ea suprafe@ ei vest i bul Ere, t erm i nDndu- se B n foset a vest i bul arA. O an@ ul B m part e suprafa@ a vest i bul arA Bn doi l obi i negal i : l obul m ez i al fi i nd m ai m are Ci l obul di st al fi i nd m ai mi c. Suprafa@ a l i ngual A est e m ai mi cA, avDnd aprox i m at i v aceeaCi form A ca Ci suprafa@ a li ngual A a pri m ul ui mol ar i nferi or. Suprafa@ a ocl uz al A are un rel i ef i m pri m at de cei ( cuspiz i , douA Can@ uri int ercuspi di ene, douA foset e pri nci pal e Ci una acc esori e. O an@ ul m ezi odi st al are acee aCi di rec@ i e ca Ci om ol ogul sAu de pe pri m ul m ol ar i nferi or, form Dnd douA foset e pri nci pal e (m ez i al A Ci dist al A) care separA cei doi cuspi zi vest i bul ari de cei doi cuspiz i l i ngual i . O an@ ul vest i bul ol i ngual B ncepe pe suprafa@ a vest i bul arA, t ransverseaz A Can@ ul m ez i odi st al , form Dnd foset a secundar A, t er- mi nDndu- se pe m argi nea l i ngual A a suprafe@ ei ocl uz al e. %cest Can@ separA cuspiz i i vest i bul ari Ci l i ngual i B n cuspi zi i m ez i ovest i bul ar Ci di st ovest i bul ar, m ez i ol i ngual Ci di st oli ngual . .n dependen@ A de ca ract erul di rec@ i ei t opogra fi ce a por@ i unii vest i bul Ere a Can@ ul ui ves t i bul ol i ngual fa@ A de por@ i unea l i ngual A, deosebi m : vari ant A cruci form A, cDnd acest e por@ i uni coi nci d Ci au acee aCi di rec@ i e" vari ant A dri opi t ecA, cDnd acest e por@ i uni nu coi nci d, por@ i unea l i ngual A fi i nd si t uat A m ai di st al , suprapunDndu- se cu creast a ax i al A a cuspi dul ui di st ol i ngual " vari ant A B n scarA, cDnd l a i nt ersec@ i a Can@ uri l or m e z iodi st al Ci vest i bul ol i ngual se form eaz A o Bncruci Car e care se asea m AnA cu l i t era QR L. .n ordi nea m Ari m ii Ci B n raport descen dent cuspi z ii se si t ueaz A ast fel : m ez i ovesti bul ar fi i nd cel m ai m are, m ez i ol i ngual , di st ovest i bul ar Ci di st ol i ngual fi i nd cel m ai mi c. 9 AdAci ni l e m ol arul ui doi i nferi or sunt im pl ant at e B n procesul al veol ar asem AnAt or cu rAdAci ni l e pri m ul ui m ol ar. Molarul al treilea inferior. Est e im pl ant at dupA al doi l ea m ol ar inferi or Ci est e ul t im ul di n arcada dent arA i nferi oarA, ocupDnd lo cui 0. 6 a Ci om ol ogul sAu de l a m axi l A est e numi t Ci m ol arul de m i n t e. /eseori est e m ai bi ne dez vol t at Ci c!i ar m ai m are decDt m ol arul # i nferi or. 6 oroana l ui est e form at A B n fond di n (G) cuspiz i sau c!i ar m ai m ul@ i . 'ol arul al t rei l ea i nferi or prez i nt A cara ct er e m or fol ogi ce i dent i ce cu cel e al e pri m ul ui Ci al doi l ea m ol ari i nferi ori . 9 el i eful acest ui di nt e est e B n raport cu pol i m orfi sm ul Ci num Arul cuspi zi l or" est e un di nt e bi radi cul ar, rAdAci ni l e cArui a sunt de cel e m ai mul t e ori reuni t e form Dnd un con scurt . Tabelul 1. /imensiunile medii ale din@ilor permanen@i superiori, dupA 'arseillier /iametrul meziodistal al coroanei, mm /intele .naltimea .naltimea -un gi m e a Q 'i ni /iametru 'ax S $ i m in m l a vest palatinal totala a coroanei radaci ni i ocl uz al a col et mazim dintelui .ncisivul central .ncisivul lateral 6aninul 2rimul premolar %l doilea premolar 2rimul molar ##,) ##,1 #*,) # ,1 # ,1 ##,$ 1,1 0,0 4,) i 0,1 +,) +,) #,) $,) +,1 $,1 $,) (,0 4,1 *,( +,* +,1 *,) 1,# *,( 4 ,( ),# (,+ ),$ +,( +,1 *,1 0,1 4,1 0,) ,+

%l doilea molar %l treilea molar .ncisivul central .ncisivul lateral 6aninul 2rimul premolar %l doilea premolar 2rimul molar

#1,+ 0,1 #1,+ ##, #),* #$ #$,) #

+,# *,0 0,0 4,( 4,$ 0 0 +,+

$,) ,# ,4 #,+ ) ) ),) $,$

4,# 4,1 ),( ),4 *,4 *,4 +,# ,#

*,+ +,1 $ $,0 ),# ),( * 0,)

,) ,1 * *,( +,4 + 0 1,$

Dimensiunile medii ale dinilor permaneni inferiori

1(.Definitie arcada dentara;+ <arcada al!eolara;+ <arcada *a ala;+ si coraportul dintre ele la ma$illa si mandi*ula. : %rcada dentara4prezinta un suport de sustinere a pozitiei buzelor contribuind astfel la aspectul fizionomic al fetei. I %rcada al!eolara4linia conventionala trasata pe virful apofizei alveolare. I %rcada *a ala4linia trasatA pe vBrfurile rAdAcinilor. I Coraportul dintre ele4la maxilla arcada dentara este mai mare decBt cea alveolarA, iar cea al veolarA mai mare decBt cea bazalA. .n cazul mandibulei avem un co- raport invers: arcada dentarA este mai micA. 1).Factorii ce asigura unitatea functionala a arcadelor dentare. %riile oclu ale . -lanul de oclu ie. :Factorii1 4apofi ele al!eolare= 4puncte de contact interdentare (contactele interdentale joacA un rol important la dispersarea Ci repartizarea presiunilor func@ionale Ci asupra din@i lor vecini. %farA de aceasta, contactele interdenta le servesc drept obstacol pentru produsele alimentare care ar trau ma Ci ar leza papilele interdentare)" 4ligamentele interdentare parodontului marginal (aceste ligamente sBnt situate deasupra septuri lor alveolare inserBndu-se de cementul unui dinte Ci trecBnd la celA lalt. /atoritA acestor ligamente deplasarea unui dinte mezial sau distal provoacA Ci deplasarea din@ilor vecini). I %riile oclu ale1 arie ocluzalA a arcadei dentare supe rioare Ci a celei inferioare, care sBnt formate din succesiunea suprafe@elor ocluzale ale fiecArui dinte Bn parte. %ria oc luzala a arcadei dentare superioare Bn regiunea frontalA prezintA o linie egalA cu lA@imea pAr@ii incisivale a din @ilor frontali, lArgindu-se treptat posterior, atingBnd cele mai mari di mensiuni Bn regiunea primului molar. %ria ocluzalA a mandibulei este mai micA Bn regiunea din@ilor frontali Ci mai mare la fel la nivelul primului molar. .n zona frontalA aria ocluzalA este arcatA Ci BngustA, iar Bn zonele laterale are un relief caracteristic datoritA prezen@ei cuspizilor pe fa@a ocluzalA a din@ilor laterali adapta@i la fArB- mi@area Ci mAcinarea alimentelor. %riile ocluzale pot fi Bntrerupte de diasteme, treme, leziuni coro nare, edenta@ii par@iale. Ele la fel pot avea diferite dimensiuni Bn raport cu dimensiunile arcadelor dentare, pot fi naturale, artificiale, mixte, iar la edcnta@ia totalA G absente. :-lanul de oclu ie -dacA trasAm o linie conven@ionalA care ar uni cuspizii vestibulari ai primilor premolari inferiori cu cei distali vestibulari ai ultimilor molari, ob@inem un plan, care Bn zona fronta lA trece pe marginea incisivA a incisivilor centrali superiori, primind denumirea de plan de ocluzie. /atoritA curbArii arcadelor dentare Bn plan sagital Ci transversal fiecare dinte se aflA fa@A de planul de ocluzie Bntr-un anumit raport. %Ca, la Bnc!iderea arcadelor dentare Bn ocluzia centricA, din@ii laterali superiori Bntretaie acest plan, iar cei inferiori nu- ating. .n zona frontalA a arcadelor dentare incisivii centrali Ci caninii superiori ating planul de ocluzie, iar cei inferiori Bl Bntretaie.2rin urmare, acest plan de ocluzie este alcAtuit din trei segmen te: unul frontal Ci douA laterale. S-a constatat cA segmentul frontal este curbat Ci paralel cu linia bipupilarA, iar cele laterale G cu planul orizontal 6amper, care

trece de la spina nazalA anterioarA Ci pBnA la centrul conductelor auditive externe. 'igrArile dentare pot modifica raportul din@ilor deplasa@i fa@A de acest plan, dereglBnd relieful ariilor ocluzale. 1,.Cur*a de oclu ie sagitala Spee. >olul *iologic al cur*elor de oclu ie. :Cur*a de oclu ie sagitala Spee - dintii, in arcada dentara in plan sagital sunt implantati la diferit nivel , si daca vom trasa o linie pe suprafata ocluzala a dintilor primim o curbura numita curbura de ocluzie sagitala Spee.-a maxilA aceastA curburA este corespunzAtor convexA. centrul acestei curburi este situat la $ cm posterior de crista 5alii.Speesocotea cA centrul acestei curburi se gAseCte Bn orbitA Ci dacA vom prelungi aceastA curbA, ea va trece la marginea anterioarA a condilui articular al mandibulei . 7onTill, studiind profunzimea curbei de ocluzie sagitalA Spee, a ajuns la concluzia cA ea depinde de gradul de supraacoperire frontalA. 6u cit gradul de supraacoperire este mai mare, cu atBt mai adBncA este Ci curba de ocluzie sagitalA Spee. /upA 7ornvill datoritA curbei de ocluzie sagitali Spee, Bn caz de deplasare a mandibulei Bn sens anterior, Bntre arcadele dentare Ci Bntre din@ii antagoniCti se creeazA cel putin trei puncte de contact, situate Bn formA de triung!i: un contact Bn zona din@ilor frontali Ci cBte unul Bn zonele laterale. %cest fenomen a primit denumirea de contactul a trei puncte dupA 7onTill . :>olul *iologic - protectia parodontului dintilor laterali ( curbura transversala), dintilor frontali (curbura sagitala). 12.Ce pre inta cur*a de oclu ie trans!ersala Monson4 ?illson. De ce depinde gradul de pronuntare+ rolul lor. ICur*a de oclu ie trans!ersala Monson4?ilson: in plan transversal ,datorita inclinarii dintilor laterali (coroana dintilor laterali mandibulari inclinati oral, a dintilor laterali maxilari ;vestibular), daca unim cuspizii dintilor omogeni de pe !emiarcada stinga si dreapta obtinem curba de ocluzie transversala 'onson-Uilson. I@radul de pronuntare depinde de gradul de Bnclina@ie a din@ilor laterali: la cei maxilari spre vestibular, la cei mandibulari spre oral. I8mportanta1 -pastrarea contactelor dintre cuspizii coroanelor dintilor laterali la deplasarea mandibulei in sens transversal. -biologica: protectia parodontului dintilor laterali in acest motiv se mai numeste si Vcurbura de profilaxie parodontalaW. -rol de compensare in crearea arcadelor dentare artificiale,deoarece la miscari de propulsie si lateralitate intre arcadele dentare se pastreaza contact interdentar cel putin in trei puncte asigurind fixare stabile a protezelor mobile. 15.Definitie -arodont. Caracteristica tesuturilor ce include aceasta notiune. Functiile. :-arodont4complexul de tesuturi care inconjoara portiunea radiculara a dintelui: gingia, periodontiu, tesutul osos alveolar, cimentul radicular. :@ingia-alcatuita din papilele interdentare , marginea libera, portiunea consolidata cu tesutul osos. 2artea marginala a gingiei in conditii fiziologice , cuprinde dintele ca o manseta aproximativ cu ,) mm mai sus de coletul dentar, formind santul dentogingival, care are o adincime de aproximativ 1,0) mm dupa Orban. :-eriodontiul-tesut conjunctiv cu o structura functionala diferentiata, situate la nivelul spatiului periodontal. %lcatuid din: fibre periodontale , elemente celulare (fibroblaste, cementoblaste, osteoblaste, osteoclaste) din vase sangvine si limfatice si fibre nervoase. .n zona coletului format din doua grupe de fibre :ligamentele dentogingivale care incep pe cementul radicular si insera in gingie, ligamentele dentoperiostale si dentodentare-ele incovoiesc dintele si insera la dintele vecin. .n asa mod dintii din arcadele dentare se transforma intr-un sXstem unic si prin urmare la actiunea unei forte asupra oricarui dinte el va influenta si asupra dintelui vecin. :&esutul al!eolar-dispune de o structura functionala caracteristica pentru fiecare dinte in dependenta de functia acestuia. Sub influenta dintelui pe fata vestibulara si orala se modeleaza o margine a tesutului cunoscut ca os compact , os dens. %ceasta placuta ca regula este mai groasa din partea orala si mai subtire din partea vestibulara. :Functiile parodontului: -de fixare si stabilizare a dintelui" -de automentinere " -senzorica" -analizatorica" -de plastie a tesuturilor paradontului" -de reglare a presiunilor masticatorii" -de amortizare a fortelor functionale"

-trofica. 16.8ndicati latimea spatiului dento4al!eolar in cele 3 one. Caracteristica grupelor ligamentare S3arpeA. :Spatiul dento4al!eolar: spatiul cuprins intre corticala interna a osului alveolar si cementul radicular . %re largime variabila in diferite segmente ale radacinii: -in zona orificiului alveolei 1,#)-1,#+ mm" -la treimea coletului 1, +-1, 4 mm" -in zona mijlocie 1,10-1, (mm" -in zona apicala 1, *-1, 4 mm. :"igamentele S3arpeA: -igamentele alveolodentare se Bmpart Bn douA grupe dupA orien tarea lor func@ionalA: grupul fasciculelor de fibre cu orientare obli cA formate din fibre colagene care fixeazA Ci suspendA dintele Bn alveolA, numite Ci fibrele lui S!arpX. ,iind inserate de peretele alveolei Ci cementul radicular, ele sBnt uCor ondulate..nzona coletului este situat al doilea grup de fibre orientate Bn plan orizontal care leagA dintele de alveolA, de gingie (ligamentele dentogingivale) Ci de din @ii vecini, ligamentele dentodentare sau transseptale (deoarece ele trec peste marginile alveolei Ci se inserA pe cementul din zona coletului din@ilor vecini. %cest grup de fascicule formeazA ligamentul cir cular dental unind din@ii din arcada dentarA Bntr-un sistem G lan@.-igamentele alveolodentare oblice cu o orientare a fasciculelor dinspre alveolA spre cement, afarA de rolul de suspendare a dintelui, amortizeazA for@ele de presiune pe care le suportA dintele Bn func@iune.5rupul fasciculelor apicale au o direc@ie aproape verticalA, fiind dispuse radiar de la peretele alveolei la apex. 29.Definitie oclu ie+ oclu ie statica;+ oclu ie dinamica;+ relatii de oclu ie;. Barietatile de oclu ie dinamica. :Cclu ie-raport de contact static sau dinamic dintre arcadele dentare indifferent de relatiile dintre ele. :Cclu ie statica- reprezintA o rela@ie de contact dento dentar dintre arcada dentarA inferioarA Ci arcada dentarA superioarA. :Cclu ie dinamica- se realizeatA Bn timpul func@iei mandibulare efecctuate prin intermediul muCc!ilor mobilizatori realizBnduse diverse rapoarte mandibulocraniene, cBnd arcada dentara inferioarA va contacta cu cea superioarA, realizBnd diverse contacte dentodentare. :>elatii de oclu ie- raport mandibuloerariian Bn cadrul cAruia mandibula se instaleazA fa@A de maxilA Bn aCa mod cA condilii articulari ai mandibulei ocupA Bn fosele articulare o pozi@ie de retruzie nefor@atD fa@A de baza pantei tuberculului articular, indiferent de prezen@a sau absen@a totalA a din@ilor. :Barietati de oclu ie dinamica1 4oclu ia anterioar : propulsia mandibulei Ci contactul interdentar al din@ilor frontali. .n aCa pozi@ie a mandibulei uneori poate lipsi contactul dintre din@i Bn zone le laterale ale arcadelor dentare. 2rin urmare, intercuspidarea maximA a arcadelor dentare va lipsi, condilii articulari ai mandibulei vor fi deplasa@i anterior Ci se vor situa undeva pe panta tuberculului articu lar, iar muCc!ii mobilizatori nu se vor gAsi Bntr-o stare de contrac@ie maximA Ci ec!ilibratA. 4oclu ia posterioar : apare Bn caz de deplasare a mandibulei Bn direc@ia posterioarA, fapt posibil datoritA aplicArii unei for@e, de exemplu, Bn momentul determinArii ocluziei centrice cBnd medicul apasA pe mentonier Bn direc@ie distalA. 'andibula fiind deplasatA distal, arcada dentarA inferioarA va con tacta cu cea superioarA numai Bn zonele laterale, iar condilii articulari vor ocupa Bn fosele articulare o pozi@ie distalizatA. 4oclu ia lateral :poate fi din stBnga sau din dreapta, Bn dependen@A de direc@ia deplasArii mandibulei. -a o latero- propulsie mandibularA la stBnga, Bn aceastA zonA a arcadelor denta re, contactul dintre din@i depinde de gradul deplasArii, pe cBnd din partea dreaptA el va lipsi sau se va crea Bn cBteva puncte, Ci invers. &otodatA se va observa o asimetrie a liniei dintre incisivii centrali su periori Ci cei inferiori, iar condilii articulari vor avea diferitA pozi@ia Bn fosele articulare Bn dependen@A de direc@ia deplasArii mandibulei. 21.Definitie relatie de postura mandi*ulara. .numerate elementele acti!e si passi!e ce asigura aceasta po itie . spatiul Donders.

:>elatie de postura mandi*ulara-starea de ec!ilibru dintre musc!ii ridicatori si coboritori ai mandibulei cind ei se gasesc intr-o stare de relaxare fiziologica relative, care se evidentiaza la nivelul arcadelor dentare printr-un spatiu de inocluzie individualizat egal in mediu cu #-$mm. :.lementele passi!e: -complexul musc!i-tendon" -complexul %&'" -spatiul /onders. :.lementele acti!e1 -tonalitatea complexului muscular" -tonalitatea complexului motoric al %&'. :Spatiul Donders: in pozitia de repaus fiziologic a mandibulei ,cind intre arcadele dentare apare un spatiu de ocluzie fiziologica, limba se desprinde de la palatul dur si se aranjeaza in zona arcadei dentare inferioare, iar intre palatul dur si suprafata dorsala a limbii apare un spatiu numit spatiul /onders. 22.Ce numim si cu cit este egal spatiul li*er de !or*ire+ importanta practica. :Spatiul li*er de !or*ire-in timpul fonatie spatiul de inocluzie fiziologica variaza in dependenta de pronuntarea vocalelor si consoanelor , in mediu e egal cu #-$ mm. :8mportanta practica- pentru ca sa se relaxeze musc!ii in timpul repaosului, Bn plus ne mai ajutA Ci la determinarea /NO.

#$.testele Uild,silverman si robinson.


Uild-pronuntarea cuvintelor cu litera VaW Silverman-pronuntarea cuvintelor :u litera VsW 9obinson-pronuntarea cuvintelor cu litera YfW,sau numararea de la *1 la +1. 9olul:asigura pozitionarea mandibulei in relatie de postura

#(.ocluzia centrica.componentele.indicati ( semne ale ocluziei centrice


Ocluzia centrica-raport de intercuspidare maxima dintre arcadele dentare. Semnele:dentar,articular,muscular si faringoglandular. 6omponente:arcadele dentare,atm,planul ocluzal

#).definitie:Wtip de ocluzieWsau Vrapoarte dintre arcadele dentareW.caracteristi:a celor # grupe.


&ip de o:luzie-raportul dintre arcadele dent. .n ocluzie centrica.pot fi # grupuri:fiziologice si patologice. ,iziologice-ocluzia ortognata,dreapta,prognatia fiziologica si ocluzia opistognata 2atologica-prognatia,progenia,ocluzia adinca,desc!isa si in:rucisata.

#*.semnele ocluzii centricecaracteristice pentru toti dintii si pentru dintii frontali in ocluzia ortognata.
2entru toti dintii:fiecare dinte vine in contact cu cite # dinti antagonisti,cei din arcada superioara vin in contact cu omogenul antagonist si dintele situat distal,iar cei de pe arcada inferioara vin in contact cu anagonistul omogen si cu dintele situate median de el. 2entru dintii frontali:linia mediana coincide cu linia interincisivala"dintii superiori acopera Z$ din dintii inferiori=cu #-$ mm.

#+.semnele de ocluzie centrica caracteristicepentru dintii lateraliin plan sagital si transversalin ocluzia ortognata.
.n plan sagital: fiecare cuspid ai dintilor arcadei superioare se situeaza intre # cuspizi ai dintilor de pe arcada inferioara"distalizarea dintilor superiori din cauza volumului mare ai incisivilor centrali superiori.

.n plan transversal:cuspizii vestibulari ai dintilor inferiori se situeaza in santul mezio-distalal arcadei dent.superioare"iar cuspizii distali ai arcadei superioare intra in santul meziodistal al arcade inferioare.rezulta-contact maximal.

#0.in ce planuri si in ce sensuri au loc miscarile mandibulare.# grupe de miscari dupa 6osta.
'iscarile sint in $ directii:vertical,sagital si transversal"si in 1 sensuri (ridicare,coborire"propulsie,revenire"retruzie,revenire"misc.laterala-dreapta si stinga si revenire") /upa 6osta: miscari care incep si revin in pozitia de ocluzie centrica,caracteristice pentru fazele actului de masticatie. #miscari care incep si revin in pozitia de repaus fiziologic,caracteristice pentru alte functii.

#4.miscarile mandibulare in plan sagital,indicati valorile ung!iurilor traiectoriei sagitale articulare si incisivale.
Este miscare de propulsie a mandibulei,cu in care linia parcursa de incisivii inferiori pe suprafata palatinala a celor superiori pina la contact cap la cap. %ceasta linie cu planul o:luzal formeaza un ung!i de (1grade.(ung!iul traiectoriei incisivale &raiectorie articulara sagitala este distanta parcursa de condilii articulari pe panta tuberculilor articulari.aceasta linie cu planul o:luzal formeaza o linie de $$ grade si e numit ung!iul traiectoriei articulare sagitale.

$1.miscarile mandibulare in plan vertical si transversal.diagrama 2osselt.indicati valorile ung!iurilor traiectoriei transversale articulare si incisivale.importanta practica.caracteristica !emiarcadeide balansa si celei active.
'iscarile inplan vertical ale mandibulei corespund gradului de desc!idere a cavitatii bucale. Naloarea maxima e de )cm si mai mult.miscarile transversale ale mandibulei sint miscari de lateralitate datorate prin contractia unilaterala a m.pterigoizi externi si coboritori. /in partea unde a avut lo: :ontractia,dintii laterali formeaza un contact intercuspidian omogen: cuspidul vestib.al dintilor superiori vin in o:luzie cu cuspizii vestibulari ai celor inferiori. %ceasta se numeste !emiarcada dentara active.contactul intercuspidian neomogen,cind cuspizii vestibulari ai dintilor inferiori vin in contact cu cuspizii palatinali ai celor superiori a primit denumirea de !emiarcada dentara balansa. Kng!iul traiectoriei transversale,sau ung!iul benet,in miscarea condilului in mijlociu are )- + grade.in zona incisivala acest ung!i atinge 11- 1 grade. /iagrama posselt-manual rosu-postola:i,pag.((.

$ .caracteristi:a a ( faze a actului de masticatie dupa gXsi.


-prima faza corespunde desc!iderii gurii si de propulsie a mandibulei. #-faza corespunde miscarii de lateralitate $-faza corespunde in:iderii cavitatii bu:ale,cind o !emiarcada este balansa,iar cealata active intre cuspizii arcadei inf.de cele superioare. (-faza de alunecare a cuspizilor si repozitionare in ocluzie centri:a.

$#.articulatoarele.structura.valorile medii ale triung!iului bonTil si indici de structura a sistemului stomatognat in:luse in articulator.
%rti:ulatorele sint dispositive care imita miscarile mandibulei in toate planurile si atm. Stru:tura:# rame articulate printr-un complex asemanator arti:ulatiei atm.in partea anterioara are o tija metali:a verti:ala ce tine distanta dintre cele # rame. *

&riung!iul bonTil:ung!iul sagital=(1grade,iar cel transversal= #1grade.

$$.o:luzoarele.structura.dezavantajele
O:luzoarele sint dispositive ce imit miscarile mandibulei doar in plan vertical(in:ideredesc!idere).este al:atuit din # rame unite unite printr-un ax si mentinute distanta dintre rame printr-un surub sau o tija matali:a situate in sens vertical. /ezavantajul o:luzorului :onsta in faptul ca nu reda starea functionala a maxilarelor ci doar pozitia centri:a $() /efinitie Vte!nica dentaraW si V7iomaterialeW . 6erintele medico-biologice catre material. &e!nica dentara-esta stiinta care studiaza procesele te!nologice de confectionare a protezelor dentare si aparatelor ortopedice. 7iomateriale-un compartiment al stomatologiei si proteticii dentare care studiaza provenienta materialelor, component, insusirile, procesele te!nologice de utilizare, elaborarea materialelor noi. 6atre toate materialele utilizate sint urmatoarele cerinte medico-biologice : . Sa fie nevatamatoare" #. Sa nu actioneze toxic si c!imic" $.sa fie biocompatibile cu tesuturile cavitatii bucale si sa nu produca alergii" (. Sa aiba o reactive neutra cu saliva si produsele alimentare" ). Sa nu aiba gust si miros neplacut" *. Ksor sa se supuna curatirii igienice" +. .nsusiri satisfacatoare: mecanice, fizice, c!imice. $))%liajele nobile utilizate in protetica dentara: component aliajului aurului cu titlul 411 si +)1 cu platina. %liajele metalelor nobile sunt divizate in # subgrupe: . %ur-argint: #. %ur-platina. %liajele din aur au calitati te!nologice mult mai superioare decit ale aurului pur. .n general aurul se aliaza cu argintul, cuprul si platina, iar pentru lipituri se aliaza si cu cadmiul, alama si zincul. 5radul de finite-VtitlulW- se exprima in carate sau in miimi. %urul pur are VtitllW 111 sau #( carate. Kn carat este egal cu 111S#( sau cu ( .** miimi. 2rin urmare, )0$ miimi sunt egale cu ( carate" +)1-cu 0" 0$$-cu#1" 4 *-cu ## carate.%sadar,puritatea aurului este exprimata prin carate sau miimi care indica cantitatea de aur pe care-l contine aliajul. %liajul aurului cu titlul 411 contine: aur pur 41?, argint (? si cupru *?. %liajul respective are o culoare galbena placuta, e rezistent la coroziune,poseda o mare plasticitate, viscozitate, fluiditate in stare topita, usor se supune stantarii, laminarii si altor procese te!nologice. %cest aliaj e folosit la confectionarea coroanelor stantate fiind comercializate sub forma de discuri cu diametrul de 0, #1, #$ si #) mm, cu o grosime de 1,#0 ; 1,$1 mm. 2entru turnarea pieselor protetice acest aliaj e comercializat in forma de cubulete de ) g. %liajele din aur se caracterizeaza printr-o duritate mica si usor se supun abraziunii. &emperatura de topire a aliajelor din aur e de circa 111- 1(1gr. 6 %liajul din aur cu titlul +)1. %cest aliaj contine aur pur +)?, argint- $?, cupru- 4,+?, cadmiu# ? si diverse impuritati , nu mai mult de 1,$? si se foloseste pentru lipire si pentru turnarea in interiorul coroanelor, pe suprafata ocluzala sau taietoare. &emperatura de topire- +41-0 1gr. 6. 2latina. Este unicul metal care in protetica dentara se utilizeaza in stare pura la confectionarea unor proteze dentare, insa datorita insusirilor fizice si te!nologice este folosit rar ( incrustatii, coronae stantate, piese turnate). /in foi de platina cu grosimea de 1,1#) mm se confectioneaza cape , pe care se aplica portelanul, apoi se efectueaza arderea coroanelor din portelan in cuptoarele special. 2latina are o culoare asemanatoare cu a argintului si a otelului inoxidabil, dar cu o nuanta mai alba , are greutatea specifica de # ,), temperature de topire de ++1gr.6 sic ea de fierbere de $+ 1gr.6. $*)%liajele seminobile si inobile, caracteristica lor. /estinatia. 6oroziunea. %liajele seminobile: %liajele din argint si paladiu. /upa calitatile fizico-mecanice aceste aliaje corespund aliajelor din aur. .n cavitatea bucala produc curenti electrici foarte mici(nu mai mult de -)'%). /intre aceste aliaje fac parte: +

PD-250 care contine argint 72,1 %, paladiu 24,5%, temperature de topire fiind 1160gr.C. E te comerciali!at in forma de di curi cu gro imea de 0,"mm i diametrul 1#, 20, 2" i 25mm. Din el e efectuea!a coronae tantate. PD-1$0 care contine argint 7#%, paladiu 1#,5 %% temperature de topire fiind 1100gr.C. &e produce in forma de di curi cu gro imea de 1 mm i diametrul de # i 12 mm au in forma de 'en!i cu gro imea de 0,5, 1 i 1,2 mm . Din ace t alia( e confectionea!a pie e dentare turnate. PD-150 care contine argint #4,1%, paladiu 1",5%% temperature de topire fiind 1100gr.C. E fa'ricat in forma de placate cu dimen iuni de 1)5)5mm. &e folo e te pentru confectionarea incru tatiilor. PD-140, care contine argint 5",$%, paladiu 1",5%,% temperature de topire fiind #70gr.C. &e furni!ea!a in forma de irma cu diametrul de 1,2, 1,4 i 2 mm i e intre'uintea!a pentru turnarea interiorului coroanelor pe uprafetele oclu!ala i teietoare.

.n afara de argint si paladiu aliajele mai contin si elemente de legatura ( zinc si cadmiu) %liajele inobile: - *telurile ino)ida'ile. &unt alia(e multicomponente alcatuite din+ ,e -64-72%% Cr14-25%% -i-4-1$%% .n- 0,#-1,5%% &i-0,$-"%% C-0,02-0,2%% /i- 0,#1,2%,./emperatura de topire e de 1"40-1400gr.C.&unt cuno cute u' denumirile de + 0ni1er al, 2i'ro), -icro ag, Crome), 3ite), 4e ta etc. &e comerciali!ea!a in forme de cape cu diametrul de 4-17 mm, in forma de 'locuri cu o greutate de "0 i 60 g i u' forma de irma cu diametrul de 0,6-1,2 mm. &rebuie de mentionat ca in toate aliajele din oteluri inoxidabile e necesara prezenta cromului intr-o proportie nu mai mica de #- $? care mareste rezistenta otelului la coroziune. 2rezenta nic!elului confera plasticitate marita, iar a siliciului-fluiditate. %liajele tip crom-cobalt. Sunt inoxidabile , ele nu contin sau pot contine ,e pina la ,)?. .n protetica dentara sunt utilizate peste 11 de aliaje de acest tip. %liajele in dependent de continutul de cobalt si nic!el, pot fi divizate in aliaje crom-cobalt si crom- nic!el. %liajele tip crom-cobalt contin *1? 6o si (1? 6r, precum si diferiti component: 'o, %l, U, Si,9u,5a etc. %liajele tip crom-nic!el contin *4-0 ? 3i si #? 6r cu adaosuri de 'o, %l, Si, 7e, 6u, 'n, 6o, &i, &a, 5a, 2, Sn.6romul confera aliajului duritatea necesara si calitati anticorozive, molibdenul- o structura microcristalina, nic!elul mareste viscozitatea, siciliul si manganul imbunatatesc fluiditatea. %ceste aliaje sunt utilizate in protetica dentara pentru confectionarea protezelor sc!eletate, protezelor fixe dintr-o bucata ,atit metalice cit si mixte. 6oroziunea- reprezinta procesul de distrugere ca urmare a actiunii c!imice sau electroc!imice cu mediul inconjurator, ca rezultat scad insusirile materialelor. Se cunosc # varietati de coroziune: uniforma si intercristalina. $+)6lasificarea aliajelor metalelor inobile 6raig pentru mSc. 2entru mSc 6raig clasifica aliajele in $ grupe: - Pe 'a!a de nic5el% Pe 'a!a de co'alt% Pe 'a!a de titan. 0

$0)2rocesul formarii microstructurii aliajului. 6are aliaje sunt considerate cu calitati inalte dupa structura si de ce. Narietati de gratar cristalin al aliajelor si importanta practica. $4)6erin@ele cAtre aliajele de lipire. .ndica@i componen@a aliajelor pentru lipirea pieselor realizate din aliajele aurului Ci ale celor din alliajul crom-nic!el 6erintele catre aliajele de lipire: 2roprietatile fizico-mecanice ale aliajelor de topit sa fie asemanatoarecu cele ale aliajelor care se lipesc" sa aiba temperature de topire mai mica cu )111gr.6 decit cea a liajelor care se supun lipirii" sa posede calitati anticorozive in conditiile cavitatii bucale" sa aiba un interval de topire scurt" sa posede o fluiditate buna" sa formeze lipituri dure( fara porozitati) si dupa culoare sa coincide cu culoarea aliajului supus solidarizarii. (9. %crilatele. Componena acrilatelor utili ate 'n protetica dentar. Clasificarea dup procesul de polimeri are. Caracteristica monomerului. Acrilatele- sunt substan@e sintetice macromoleculare ob@inute Bn urma reac@iei c!imice de polimerizare sau condesare. Ele au o vasta utilizare in confectionarea protezelor dentare fixe si mobile. %crilatele trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte medico-tehnice: Sa aiba o duritate satisfacatoare pentru asigurarea integritatii protezei Sa posede elasticitate corespunzatoare rezilientei fibromucoasei sau a dintelui natural, dar totodata sa nu permita deformarea protezei Sa posede rezistenta inalta la indoiri s!i lovituri Sa fie rezistente la uzura Sa aiba culori necesare pentru reproducerea culorilor dintilor naturali sau a mucoasei cav bucale 6ulorile sa fie stabile la actiunea factorilor intra- si extrabucali Sa nu aiba actiuni nocive asupra tesuturilor cav bucale Sa nu posede calitati de absorbire a produselor alimentare s!i a microflorei cav bucale Sa fie omogene si usor sa se supuna prelucrarilor mecanice necesare Sa posede luciu corespunzator.

Componena acestora este: 'onomerul si polimerul care derivA din eterul acidului metacrilic. %cidul metacrilic BmpreunA cu alcoolul metilic formeazA metilmetacrilatul, reprezentat de o singurA moleculA si este lic!id numit Bn practicA monomer, care este fasonat si comercializat Bn flacoane de sticlA BntunecatA Bnc!ise ermetic. /in monomer, prin procesul de polimerizare a mai multor monomolecule, se ob@ine polimetilmetacrilatul sau polimerul. 2olimerizarea se efectueaza in reactoare speciale din otel 4

inoxidabil. 6a rezultat al polimerizarii se formeaza legaturi moleculare si polimerice inalte si se deosebesc de ale monomerului numai prin marimea moleculelor. Spre deosebire de monomer polimerul este in forma praf ci nu lic!ida. Dup procesul de polimerizare acrilatele se impart n: . termopolimerizabile ( reactia necesita un anumit regim termic) #. autopolimerizabile ( nu necesita, deoarece contin catalizatori specifici) Caracteristica monomerului: Kn amestec de eteruri ai acizilor rindului acrilic, un lic!id incolor, cu miros @epAtor usor se evaporA este inflamabil, toxic Ci se furnizeazA Bn flacoane de sticlA BntunecatA care nu sunt pline, pentru a preveni ini@ierea reac@iei de polimerizare, care poate fi ini@iatA de razele luminii. .ar O# este un in!ibitor al reac@iei de polimerizare. !olimerul- produs al reac@iei de polimerizare si prezintA o substan@A sticloasA, care ulterior se fArBmi@eazA Ci se macinA pBnA la finalitate de 1.111 microni. (1. Barieti ale acrilatelor termopolimeri a*ile. >egimul de polimeri are. Destinaie. %crilatele termopolimerizabile sunt acrilatele ce necesita un anumit regim termic pentru ca reactia c!imica de polimerizare ce contribuie la solidificarea lor sa aiba loc. %cest regim termic poate sa fie reprezentat de surse de caldura uscata, umeda, ( bai cu apa, vapori) sau de raze ultraviolete, infrarosii, individual pentru fiecare varietate de acrilat, ceea ce este indicat in prospectul anexat la acrilatul respectiv. "arietile acrilatelor termopolimerizabile : . #inma-$%& 'omodent& #uperacril-#pofa. %cestea sunt comercializate sub formA de polimer (praf) cu +- 1 culori de bazA Ci monomer (lic!id)ambalat Bn flacoane. 2olimerizarea acestor acrilate se realizeazA Bn bAi cu apA la temperatura fierberii. %cestea sunt utilizate la confec@ionarea protezelor fixe cBt Ci la confec@ionarea protezelor provizorii. #. "ita ()* +, alcAtuit din mai multe componente Ci comercializat Bn cutii speciale, Bn care sunt ambalate toate componenetele Ci instrumentele necesare destinate pentru realizarea procesului de preparare Ci aplicare a acrilatului. 9egimul de polimerizare poate fi realizat Bn c!iuvetA la temperatura apei de 4$ grade 6 la * atm. presiune, Bn mediu de glicerinA la #1

) grade 6 sau Bn vapori de apA la #1 grade 6. %cestea sunt utilizate la protezele dentare fixe. $. "erte-rapid, este acrilatul utilizat la confec@ionarea protezelor mobilizabile (. #uperpont& utilizat la confec@ionarea protezelor fixe. ). #'- .sosit/0 are un regim special realizat in aparatul de polimerizare Q.vomat .2$ Q (2. Barieti ale acrilatelor autopolimeri a*ile. Componena #i destinaia lor. Ce pre int pero$oidul de *en oil. Acrilatele autopolimerizabile- se deosebesc de cele termopolimerizabile, prin faptul cA Bn polimer este introdus catalizatorul chimic pero-oidul de benzoil , care ini@iazA reac@ia de polimerizare. 2rin urmare e necesar un regim de polimerizare special. Destinaia la confec@ionarea lucrArilor protetice provizorii la repara@ii la imobilizarea din@ilor mobili prin Cinare la confectionarea modelelor( datorita proprietatilor fizico-c!imice care permit introducerea directa a acrilatului in amprenta, prin scurgere, fapt ce permite evitarea formarii porilor si patrunderea amestecului in toate detaliile amprentei) !ero-oidul de benzoil Este catalizatorul c!imic Bn cazul acrilatelor autopolimerizabile, care participA la ini@iera reac@iei de polimerizare. "arieti ale acrilatelor autopolimerizabile : . 0oracril& Carbodent& Duracril,utilizate Bn special pentru confec@ionarea protezelor fixe, cBt Ci la confec@ionare protezelor provizorii. #. "ita ()* +,(&de 0 culori, utilizat la realizarea protezelor temporale Ci de protec@ie, precum Ci la repara@ia protezelor fixe direct Bn cavitatea bucalA. (3. Barieti ale acrilatelor elastice. Componena #i destinaia lor. /upA polimerizare aceste materiale devin elastice Ci sunt folosite la confec@ionarea protezelor dentare cu straturi duble (suprafa@a anterioarA din acrilat obiCnuit, iar cea mucozalA din material #

elastic), Bn scopul unei repartizAri judicioase a presiunilor masticatoare pe suprafa@a cBmpului protetic. Suprafa@a mucozalA elasticA are rol de amortizare a Cocurilor masticatoare. /in aceastA grupA amintim: Eladent- 11, Ortosil, Ortosil ;' ( 9usia), >idrocrXl, Simpa (5ermania), Silane, Nerone, Elxilase ( SK%)etc. 9egimurile de polimerizare ale acrilatelor elastice sunt termo si autopolimerizabile. Knele materiale ca: Elastoplast, 7oxil (9usia), S9-.vocap Elastomer5ermania) sunt utilizate pentru confec@ionarea protezelor maxilofaciale, cBt Ci a Cinelor protectoare pentru boxeri, !oc!eiCiti. ((.Ceramica. Componentele. Clasificarea dup destinaie. Ceramica- este un produs de origine mineralA. Componentele de baz ale porelanului: 1. Caolinul este cuvBnt provenit din c!inezA de la localitatea [aouling, de unde a fost extras pentru prima datA. Este un lut de culoare albA sau desc!is colorat, reprezentat de !idrosilicatul de aluminiu. &emperatura de topire este de +11- 011 grade 6. -a amestecul cu apA caolinul formeazA o paste care-. conferA por@elanului plasticitate. 6ristalele de caolin micCoreazA transparen@a por@elanului, din care motiv este adAugat Bn propor@ii foarte mici -$ procente. 1. 2eldspatul este substan@a de bazA din componen@a por@elanului, reprezentBnd *1-01 procente din toatA masa Ci asigurA transparen@a materialului. /in punct de vedere c!imic este un silicat de diversA origine: silicatul de poatesiu, silicatul de sodium, silicatul de calciu Ci prezintA o rocA de origine vulcanicA. %re temperature de topire de grade 6. ,. Cuarul este un bioxid de siliciu cu temperature de topire de + 1 grade 6. \n masele ceramice este introdus Bntr-o propor@ie de )-$1 procente. 6uar@ul Bn timpul arderii mAreCte vBscozitatea felspatului topit, pAstrBnd forma modelatA Ci conferind rezisten@a necesarA masei ceramice. Este necesar de mentionat ca masele ceramice folosite in prezent in protetica dentara sunt clasate in trei tipuri : 1.3pacul (4ern) , masa de baza aplicata ca prim strat in constructiile dento-ceramice. %cest strat constituie un support rigid pentru celelalte straturi de ceramica, masc!eaza stratul de cement al tesuturilor dentare, precum s!i componentele metalice ale constructiilor metaloceramice, ## 01- #11

serveste si ca material de adezie , reda unele nuante coloristice in special in treimea cervicala a dintelui. 1.Dentina, care reprezinta stratul cel mai voluminos al constructiilor dento-ceramice, determinind totodata culoarea lor si posedind o transparenta foarte mica. 2entru redarea unor culori mai pronuntate in zona coletului sunt elaborate si mase de dentina pentru colet ce au o culoare galben-inc!is sau cafeniu-inc!is. ,.#maltul, care poseda o transluciditate mai marita caracteristica dintilor naturali si care este aplicat mai mult in treimea incizala si pe suprafata ocluzala, continuind in descrestere pina la limita superioara a treimii cervicale. 2entru o transparenta mai buna a incisivilor sunt aplicate straturi si in regiunea incizala a suprafetelor orale. .n functie de temperatura de ardere masele din portelan sunt clasificate in : 'ase cu un punct de topire inalt ( $11- $+1 grade celsius) , mase cu punct de topire mediu ( 141- #*1), mase cu un punct de topire scazut ( 0+1- 1*)) in practica prioritate se ofera celor cu un punct scazut de topire, care se ard in cuptoare speciale cu vid. Dup destinaia ceramica se clasific n: . pentru confec@ionarea lucrArilor din por@elan pur, adicA pentru confec@ionarea coroanelor fizionomice ]ac:et, a pun@ilor dentare Bn edenta@ii unice Bn zona frontalA, a incrusta@iilor. #. pentru placajul sc!eletelor la diverse lucrAri, adicA pentru acoperirea componentelor metalice Bn scopul realizArii protezelor dentare fizionomice sau par@ial fizionomice. 6ele mai des utilizate mase ceramice sunt: 6amma, U!ite, 2risma, /entsplX, 6eramico, 'icrobond, /uceram. 56. Definitie coroana de invelis. Clasificarea dupa destinatie, material, tehnica confectionarii. Rubleova Irina Coroana de invelis este o microproteza care acopera partial sau total coroana naturala a dintelui, refacind morfologia si functia dereglata a dintelui. Clasificarea. 1. Dupa destinatie: a)coroane de restituire b) coroane ca element de agregare a diferitor lucrari protetice(punte) c) coroana cu functie mixta d) coroana provizorie

2. Dupa material: #$

a) metalice: alia!ele aurului, argint paladiu, crom nic"el, crom cobalt etc b) acrilice c) din composite d) din portelan e) mixte: metalo acrilice, metalo ceramice

#. Dupa te"nica confectionarii a) Coroana confectionata prin stantare b) $rin turnare c) Din doua bucati d) $rin polimerizare: acrilice, din composite e) %ealizate pirn ardere: ceramic

57. Enumerati cerintele catre coroanele de invelis. Argumentati necesitatea prepararii dintilor stilpi. Cerinte 1. &a reproduca intocmai morfologia si forma coroanei dintelui' sa armonizeze cu dintii invecinati si cu cel omolog' sa fie de volum corespunzator 2. &a nu fie supraocluzie ma!orind D() pentru a nu provoca traumatizarea parodontului si totodata sa nu fie in subocluzie pastrind contact dintii antagonisti #. %elieful suprafetei ocluzale sa corespunda cu cel al dintilor antagonisti restabilind relatia cuspid fosa *. $ermiterea alunecarii libere a mandibulei in diferite directii +. &a cupinda strins coletul dintelui sau portiunea coronara unde se termina marginea ei ,. &a restabileasca aspectul fizionomic. -ecesitatea prepararii dintilor stilpi: 1. $entru a!ustarea coroanei in caz contrar se mareste ocluzia 5!. Enumerati etapele clinic tehnice la confectionarea coroanelor metalice prin metoda stantarii mi"te. #(

Clinic: examinarea pacientului, stabilirea diagnosticului, prepararea dintilor stilpi, amprentarea .aborator: confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator, modelarea mac"ete coroanei, realizarea patricei din g"ips, realizarea matricei din g"ips, realizarea patricei din metal usor fuzibil, confectionarea matricei din metal usor fuzibil, stantarea preventive si definitive in aparatul brom strom, prelucrarea si proba coroanei pe patricea din g"ips Clinic: proba coroanei in cavitatea bucala .aborator: prelucrarea c"imica, finisarea si lustruirea coroanei Clinic: proba definitive si cementarea coroanei in cavitatea bucala. 5#. Caracteristica metodelor de stantare a coroanelor metalice. 1. /etoda interna a) modelarea cu g"ips a mac"ete coroanei b) redarea dimensiunii si formei anatomice c) confectionarea matricei din alia! usor fuzibil in aparatul de stantat coronae. se realizeaza matricea din alia! usor fuzibil dupa patricea din g"ips preventive izolata cu ulei de vvazelina sau praf de talc 2. /etoda externa se utilizeaza pusca $ar0er, in interiorul primului cilindru se introduce pina la !umatatea cauciuc moale nevulcanizat sau alt material plastic, in care se afunda patricea metalica cu coroana preventive stantata. 1ceasta coroana prelucrata termic este aplicata pe a doua $atrice din alia! usor fuzibil, fiind in prealabil infasurata intr o pinza de tifon pentru a evita patrunderea materialului plastic intre coroana si $atrice, apoi este introdusa cu suprafata ocluzala in materialul plastic din interiorul cilindrului pina acesta acopera in intregime si extremitatea radiculara a patricei, apoi se asambleaza cilindrul plin pe care se aplica o forta impunind culisarea lui in interiorul cavitatii primului cilindru. .a miscarile de culisare extremitatea din exteriorul cilindrului exercita presiuni asupra cauciucului, impunindu l pe ultimul sa actioneze asupra peretilor externi ai coroanei preventive stantate obligindui sa capete forma patricei metalice. #. /etoda mixta(pag.211) prevede utilizarea alia!ului usor fuzibil atit pentru $atrice cit si pentru matrice iar stantarea se realizeaza in aparat de stantat care se foloseste la metoda interna. 6$. Etapele clinic%tehnice la confectionarea coroanelor metalice intreg turnate. Clinic: examenul pacientului, stabilirea diagnosticului, prepararea dintilor stilpi, amprentarea, protectia dintilor preparati cu pulpa vie .aborator: confectionarea modelelor si pozitionarea in simulator, modelarea mac"etie coroanei, realizarea tiparului si turnarea alia!ului utilizat, dezambalarea, prelucrarea componentei metalice, proba pe model Clinic: proba coroanei in cavitatea bucala .aborator: finisarea si lustruirea coroanei Clinic: fixarea coroanei in cavitatea bucala 6&. Componentele coroanelor mi"te si materialele utili'ate la confectionarea lor.varietati de coroane mi"te cu componenta metalica stantata si fetuite cu acrilat. Coroanele mixte sunt confectionate din: platina, titan, diferite alia!e. Coroana mixta cu componenta metalica stantata este fizionomi0a si semifizionomi0a, respectiv la cele fizionomice se plaseaza acrilatul in regiunea vizibila a dintelui. Coroane fenestrate: coroane bel0in 0urilenco #)

1"meda 2ubina Coroane nefenestrate: se realizeaza elemente retentive pt aderenta acrilatului. - Coroane &verdlov 2orodiu0 3laborate la 4&/ din /oscova

5n dependent de te"nica de confectionare, coroanele mixte pot fi divizate in: coroane de invelis cu component metalica stantata cu material fizionomi0 ( acrilat)' cu component metalica turnata, acoperite cu acrilat' cu component metalica turnata, acoperita cu cerami0a. Componente: metalacril ' metaloceramica ' composite. 6(. Etapele clini)o%tehnice la confectionarea coroanelor mi"te metaloacrilice cu componenta metalica intreg turnata. *arietatile elementelor de retentive.

Clinic : $reparam dintii ca sub coroana intreg turnata cu crearea pragului in zona coletului si preparam suplimentar in dependenta de varietatile coroanelor sau numai suprafata vestibulara sau toate suprafetele la o profunzime de 6.7 1 mm creind spatiu pt placa!. 1mprentarea dubla si protectia dintilor. .aborator: %ealizarea modelului cu dinti mobilizabili din superg"ips, apoi g"ipsarea in simulator si modelarea mac"etei din ceara a componentei metalice. 5n timpul modelarii pe supraf pregatita pt acrilat cream elemente de retentive, niste sfere, forma de ciuperca sau anse etc. 8urnarea Clini0: $roba componentei metalice si determinarea culorii 1C%5.184.45. .aborator : /odelarea formei anatomice a dintelui din ceara. Crearea tiparului si sc"imbul cerii in acrilat. Clini0: $roba coroanei 9ixarea coroanei in cav bucala. #*

3lemente de retentii:

1nse dispuse radiar &fere Ciupercute &olzi de peste

6+.etape cl%tehnice la confectionarea coroanelor din acrilat si ceramic.

$t coroane din acrilat:

Clinic' $reparea dintelui stilp fara prag, daca facem prag atunci doar la nivel cu festonul gingival. 1mprentarea dubla .aborator : %ealizarea modelului fara sau cu dinti mobilizabili din superg"ips :"ipsarea in articulator /odelarea mac"ete din ceara a coroanei , incolor. &ectionarea blocului din model impreuna cu coroana :"ipsarea in c"iuveta orizontal sau vertical &c"imbul cerii in acrilat Clini0: #+

$roba coroanei in cav buc. .aborator'

&lefuirea si lustruirea coroanei Clini0 :

$roba definitive si fixarea in cav buc.

$t coroane din ceramic:

Clinic: 3xamenul pacientului &tabilim diagnoza $reparam dintii stilp Cream la colet prag cu o latime 6.# 6.7 la dinti cu volum mic, si, 6.+ 1.+ la dinti mai mari in volum. $ragul creat parallel cu festonul gingival sau subgingival, la decizia medicului. .aborator: %ealizarea modelului du dinti mobilizabili Confectionam capacelul din platina Depunem si ardem stratul de cerami0a Clini0' $roba coroanei .aborator: Corectarea si glazurarea coroanei Clini0: $roba definitive si fixarea coroanei in cav buc.

6,. Argumentati particularitatile reali'arii modelului si necesitatea capacelului din platina pt cor din ceramic.

#0

/odelul din g"ips poate fi realizat dupa toate tipurile de amprente cunoscute, insa calitatea confection lui depinde de materialul utilizat la obtinerea amprenati. Reali'area modelului. /odelul reprezint; copia pozitiv; a campului protetic redat cu cea mai mare exactitate. 3ste realizat prin turnarea pastei de g"ips in amprent; sau prin electroplacare. -ehnici pentru ob.inerea modelelor 1. /odelul cu bont mobilizabil dup; amprent; cu siliconi. 2. /odelul cu bont mobilizabil dup; amprenta cu mas; termoplastic; in inel de cupru. #. /odelul cu bont fix. 1) /odelul cu bont mobili'abil dup0 amprent0 cu siliconi. .a aceast; te"nic; sunt utilizate ti!e metalice care sunt produse industrial <i comercializate in acest scop. 8i!ele sunt de dou; feluri, simple <i compuse. 2) /odelul cu bont mobili'abil, dup; amprenta cu mas; termoplastic; in inel de cupru. $rezint; dou; variante: a1 prima variant0 o bucl; de cear; calibrat; de 16 mm in;l=ime se inf;<oar; in !urul marginii cervicale a inelului de cupru, de care se lipe<te. &e ob=ine un conformator cilindric in prelungirea marginilor acestuia. b1 a doua variant0 banda de cear; pentru conformator este mai lat;, fiind de 26mm. 5n amprenta cu acest conformator se depune, dup; te"nicile cunoscute, pasta de g"ips dur, se ob=ine un bont coronar cu o prelungire radicular; cilindric; de 26 mm lungime. 1ceast; prelungire radicular; este prelucrat;, prin t;iere <i <lefuire, s; se ob=in; forma neretentiv; (cilindro conic;). Corespunz;tor fe=ei vestibulare se creeaz; o fa=et; plan;, fiind elementul de g"ida! al bontului mobilizabil in soclul modelului. 5nelul de cupru cu bontul turnat este a<ezat in supraamprenta de g"ips, care se reconstituie <i se solidarizeaz;, prin lipire cu cear;, pe fa=a exterioar; #) /odelul cu bont fi". 1cest model este posibil s; fie utilizat dup; toate tipurile de amprent;. $asta de g"ips dur este depus; progresiv in zona cea mai inalt; a amprentei. $rin vibrare curge <i alunec; pe suprafe=ele amprentei, p;trunde in toate detaliile inregistrate. 5n final, este realizat soclul cu prelungirea distal; #4

pe care se creeaz; depresiuni in formele cunoscute. $relungirea modelului se izoleaz;, dup; care se toarn;, in impresiunile antagoni<tilor, modelul din=ilor antagoni<ti <i, totodat;, peste prelungirea distal;. Dup; indep;rtarea amprentei se ob=in cele dou; p;r=i ale modelului, care se pot a<eza in ocluzie cu intercuspidare maxim; datorit; c"eii de ocluzie. .a acest model bontul dentar nu se poate deta<a din soclu. Capacelul /odelarea coroanei din ceramic si arderea lor se face pe un support metallic realizat din platina pura, deoarece platina suporta temperature la care arde ceramic, avind coeficientul de dilatare termica identic cu al ceramicii. 1cest support e confectionat dupa forma bontului preparat si prezinta matricea.

&unt utilizate: 1. 9olii de platina di dimensiunea de 6.62+ 6.6#6 mm, din care se sectioneaza o banda trapezoidala , dreptun"iulara , patrata, in triung"i, sau sector de circumferinta cu dimensiuni de # + .. mai mari decit diametrul si inaltimea bontului preparat. Continuare detailata 2irsa pag.22# (.-ehnica de obtinere a capei prin ambutisarea unui disc din material plastic: > 8rus; compus; din: discuri de material plastic de 6,1+ 6,26 mm grosime, o pens; special; si o c"iuvet; dintr un material siliconic. > 8e"nica de realizarea capei: > discul prins ?n pens; este tinut deasupra unei fl;c;ri pentru plastifiere' > ?n aceast; stare se asaz; deasupra c"iuvetei si se imprim; bontul modelului. > Discul, din material plastic presat, are contact intim cu fetele modelului. > $lasticul ce dep;seste zona coletului este t;iat cu foarfec;. > 1daptarea cervical; si forma final; a mac"etei se realizeaz; cu cear; topit;, care se picur; pe fata ocluzal; si pe fetele laterale. > $rin radiere, se d; morfologia ?n raport cu dintele ?n cauz;, cu dintii vecini si antagonisti. 65. tipurile de coroane mi"te metaloceramice. Etapele clinic%tehnice de confectionare.

Coroane mixte metaloceramice: $artial fizionomice 8otal fizionomice $1

/etaloceramica e constituit; dintr o carcas; metalic;, pe care se aplic; un strat foarte sub=ire de ceramic0. Combinarea acestor dou; materiale a permis crearea unor construc=ii ideale: care dup; aspectul lor exterior practic sunt identice cu cel al unui dinte s0n0tos, iar dup; rezisten=; c"iar ?l depa<esc.

3tapele Clinic:
-

3xamenul pacientului &tabilirea diagnosticului $repararea dintilor stilpi cu prag in zona coletul ui cu crearea spatiului pt ceramica 1mprentarea $rotectia dintilor .aborator'

%ealizarea modelului cu dinti mobilizabili 9ixarea in simulator si modelarea componentei metalice din ceara -u formam elemente de retentive iar grosimea mac"ete e de 6.* 6.+ mm 8urnarea Clinic:

$roba componentei metalice Determinarea culorii .aborator:

$relucrarea mecanica a componentei metalice cu abrasive $relucrarea termica la temperatura de @66 grade 2 # min creinduse pelicula de oxizi metalici necesar la consolidarea ceramicii &ablarea componentei metalice cu un !et puternic de nisip aluminos 1l2)# cu particule de 2+6 /m ,bombardam suprafata capacelului Consolodarea c"imi0a $

Degrasarea cu acid acetic Depunerea stratului de ceramic si arderea Clinic

$roba coroanei in cav buc .aborator

:lazurarea Clinic

$roba definitive si cimentarea coroanei metaloceramice in cav buc

66. coroanele de substitutie . Componente. Clasificari.

Coroana de substitutie reprezinta microproteze care inlocuiesc total coroana lipsa a dintelui natural.

Componente: &. $ivot metallic dispozitivul radicular, care agrega prin cementare in canalul radicular preparat cu scopul stabilizarii a 2 componente.
2. Dispozitivul coronar ce inlocuieste morfofunctional coroana lezata a dintelui

natural.

Clasificare
a. Dupa aspectul fi'ionomic -

Coroana de substitutie total fizionomica $artial fizionomica -efizionomica


b. Dupa caracteristicile constructive a dispozitivelor radiculare:

&imple Compuse
c. Dupa scopul urmarit:

$entru restaurarea morfologiei coroanei $#

4tilizata ca element de agregare in proteze dentare.

,2. .tapele clinico D te3nice la confectionarea coroanei de su*stitutie compusa.


6linic : prepararea intra si supraradiculara a radacinii dintelui afectat" %mprentare. -aborator: confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator" 'odelarea mac!ete dispozitivului coronoradicular si transformarea ei in aliajul soliciatat" 2relucrarea componentei metalice si proba pe model. 6linic: 2roba componentei metalice a dispozitivului coronoradicular in cavitatea bucala" /eterminarea culorii materialului" -aborator: aplicarea materialului fizionomic pe supraf dispozitivului coronar" 2relucrarea si lustruirea. 6linic: proba definitive a coroanei de substitutie si fixarea in cavitatea bucala.

,5.Definitia edentatia partiala. Clasificarea EennedA.


Edentatia partiala - dereglrea integritatii arcadei dentare lipsa de la la $- ) dinti. 6lasificarea [ennedX /upa topografia breselor si caracterul de dlimitare a lor de dinti restanti, sint ( clase, iar primele $ sunt grupate in ( subdiviziuni: cl. ; arcadele dentare edentate partial cu prezenta obligatorie a breselor bilateral terminale, marginite de dinti numai mezial cl.# ; prezenta obligatorX numai a unei brese terminale, adica marginita cu dinti numai mezial cl.$ ; prezenta bresei laterale intercalate, adi:a marginita si mezial si distal de dinti cl.( ; localicarea breselor numai in zina frontal.

,6. caracteristica componentelor cimpului protetic in edentatia partial.


6impul protetic, dupa structura, mofologie si functiile elementelor cimpului protetic se impart in: uportul dento-parodontal alcatuit de dinti i parodontul lor uportul muco 6 o o repre!entat de fi'romucoa a i oa ele ma)ilare

3otiunea de cimp protetic cuprinde totalitatea elementelor sistemului stomatognat care vine in contact cu proteza partiala: dinti restanti, apofize alveolare edentate, bolta palatine, mucoasa cavitati bucale. %re mare importanta numarul dintilor restanti si pozitia lor, deoarece dintii situati impreuna au rezistenta mai mare decit cei izolati. Naloarea parodontului dintilor restanti depinde de gradul de rezistenta pe care il au dintii in alveola si fortele care actioneaza asupra lui, in dependent de grad de implantare a dintlor in alveola, morfologia radacinilor, raportul corono ; radicular. 'ofologia coronara a dintilor restanti: suprafata vestibulara si orala a coroanei dintelui pe care se palica elementele de stabilizare si mentinere a protezei, sint convexe in paln orizontal si vertical. ^ona supraecuatoriala ; zona neretentiva, zona subecuatoriala ; retentiva. ,ibromucoasa cimpului protetic este mucoasa imobila pasiv, si activ mobila. 5rosimea si elasticittatea cimpului proteticdetermina gradul de rezilienta si comportare fata de sprijinul protezelor. "a ma$ila zonele protetice positive si negative : ^one positive: - dintii re tanti, tu'ero!itatile ma)ilei, 'olta palatina, cre te al1eolare ^onele negative: $$

parodontul marginal, rugele palatine, papilla inci i1e, toru ul palatin, ina &c5roder, lig. Pterigomandi'ular, 'ridele laterale.

"a Mandi*ula1 ^one positive: - dintii re tanti, cre te al1eolare, tu'erculi piriformi, parodontiul marginal ^one negative: - frenul lim'ii, 'u!ei inferioare, 'ridele, lig. Pterigomandi'ular , crea ta milo5ioidiana, toru ul mandi'ular.

29. definitia de punte dentara. Componentele. Barietatile corpului de punte in raport cu creasta al!eolara.
2untile dentare sint costructii rigide nedeformabile, rezistente la rupere, tocire, carerestabilesc functia masticatorie pina la 4) ; 11?. 6omponentele: a. Di po iti1e de agregare '. Corpul de punte Narietatile corpului de punte in raport cu creasta alveolara: a. 7n a '. 7n emi a c. /angent liniar d. Punctiform e. &u pendat

21. 8ndicatii la tratamentul edentatiei partiale cu punti dentare1


Edentatii partiale cu 're e intercalate, redu e, inti e, multiple, 4e ta'ilirea integritatii arcadelor dentare Edentatii multiple, terminale, foarte rar ptr edentatii terminale. Ptr inlocuirea 89 4 dinti intro 're a.

22. Barietatile elementlor de sprijin utili ate in puntile dentare. Clasificarea puntilor dentare dupa EopeiFin+ Girsa.
.n dependenta de aranjarea si nr dintilor stilpi, N.[opei:in deosebeste ) varietati de punti: 1. punti dentare cu e elemente de agregare ituate pe cei 2 dinti limitrofi ai 're ei edentate 2. cu un element uplimentar de ri(in la mi(lo: ". cu elemente de agregare dul'e ituate la o e)tremitate a 're ei, me!ial au di tal 4. cu elemente de agregare du'le ituate la am'ele e)tremitati ale 're ei dentare

$(

5. cu 2 elemente de agregare ituate pe cei 2 dinti limitrofi ai 're ei i cu o e)ten ie unilateral Sistemele de agregare pot fi: 1. i temul de cro ete 2. ". 4. i temul incru tarii in incru tatie i temul de coroane pi1otate i temul tele copic

5. sistemul de culise

23. Clasificarea puntilor dentare


/upA [orber, 4+) (cit. dupA ,. 2relipceanu, O. /oroga), pun@ile dentare sunt clasificate dupA urmAtoarele criterii: G /upA rela@ia cu din@ii-stDlpi: a) puntea intercalatA, la care- elementele de agregare sunt situate pe din@ii-stDlpi limitrofi breCei" b) puntea cu extensieG elementele de agregare sunt situate de o singurA parte a spa@iului breCei, iar corpul pun@ii se aflA QBn consolAL Bn acest spa@iu" c) puntea continuA, care se Bntinde peste mai multe breCe situatr- in ambele !emiarcade, aCa-numita Qpunte totalAL. - /upA localizare, Bn raport cu zona din arcadA: a) puntea frontala b) puntea c) puntea maxilarA sau - /upA rela@ia cu din@ii-stDlpi Ci zonele topografice: a) punte intercalatA unilateralA" b) pun@i intercalate bilateral" c) punte intercalatA frontalA" d) punte intercalatA latero-frontalA" e) punte continuA latero-fronto-lateralA" f) pun@i intercalate latero-fronto- laterale" g) punte mobilizabilA latero-fronto-lateralA combinatA cu o Ca liberA extinsA spre distal" !) punte continuA totalA, cu includerea tuturor din@ilor-stDlpi. - /upA modelul de fixare: a) pun@i cementate" b) pun@i mobili- zabile" c) pun@i demontabile. - /upA aspectul fizionomie: a) pun@i total fizionomice" b) pun@i par@ial fizionomice" c) pun@i nefizionomice. - /upA elementele de agregare utilizate: a) cu coroane de BnveliC total metalice" b) cu coroane de BnveliC mixte" c) cu coroane par@iale $S(, (S) (onlaX-uri)" d) cu coroane ]ac:et" e) cu unele incrusta@ii intratisulare de tip inlaX sau pinlaX" f) cu coroane telescopice" g) cu coroane de substitu@ie. - /upA raportul corpului de punte cu creasta edentatA: a) pun@i cu atingerea crestei" b) pun@i suspendate. - /upA modalitatea construc@iei sc!eletului: a) punte masivA" b) punte sc!eletatA Ci armatA.

2(. -regatirea componentelor puntii dentare ptr lipirein cele 2 !ariante ale acestei operatiuni. &e3nica lipirii.
Solidarizarea componentelor puntii se realizeaza prin # te!nici: sudarea, fara utilizarea aliajelor de lipit" lipirea cu utilizarea aliajelor de lipit. Suprafetele elementelor de agregare sint prelucrate ptr dezoxidarea lor prin fierberea lor in solutii c!imice sau prin prelucrarea lor mecanica cu ajutorul intrumentelor abrasive, insa prelucrarea se face foarte atent pentru a nu se subtia peretele coroanei. 2entru lipire se utilizeaza sursa de caldura, aliajul de lipit, materiale decapante. 6u sursa de caldura incalzim corpul de punte apoi elementele de agregare pina la aparitia culorii rosietice la linia de contact intre corp si microproteza. %colo se aplica decapantul. -a o extremitate se incalzeste sirma de otel pina la rosu, dirijind cu flacara scurgerea decapantului intre spatii. -a nivelul lipiturii puntea dentara se prelucreaza cu instrumente abrasive. $)

2). -relucrarea c3imica a puntii dentare dupa lipire. Componenta al*itorului pentru puntile dentare din aliaje no*ile si ino*ile.
/up ace are loc procesul de lipire, puntile d_j` lipite se pun intrun vas special special la care se adauga un lic!id c!imic care poate fi ac. %zotic (aur), clor!idric (otel). %cidul azotic fierbem 1) sec, clor!iric ; #1-$1sec in depententa de concentratie. %lbirea se executa totdeauna la o ventilare buna cu o maxima protective deoarece folosim acizi concentrate si e nevoie de purtat masca si !aine speciale. 'aterialele decapante mai sint numite fluxuri si sint utilizate la constructiile protetice realizare prin metoda de lipire, avind rolul de a dizolva oxizi care se formeaza pe suprafata supuas lipirii in timpul prelucrarii termice si a favoriza scurgerea aliajului de lipit. 6omponentul de baza e boraxul (3a#7(O+aO>O-borat de sodiu) care pina la (11 grade 6elsius se umfla, se pierde apa ce o contine, iar la +( grade 6elsius se topes!te transforminduse intro masa fluida, sticloasa, care acopera suprafetele de lipit , protejinduse de oxidare. 'aterialele decapante pot avea urmatoarea component: ))? borat de sodium, $)? acid boric si 1? oxid de siliciu.

2,. .tapele clinic D te3nice de confectionare a puntii dentare intreg turnate nefi ionomice. -articularitatile reali arii modelului.
6linic: prepararea dintilor stilpi, %mprentarea" /eterminarea ocluziei" 2rotectia dintilor vitali. -aborator: confectionarea modelelor din gips dur cu bonturi mobilizabile ale dintilor preparati" 'ontarea simulator si modelarea mac!etei puntii cin ceara" &urnarea aliajului solicitat" 2relucrarea si adaptarea ptr model" 6linic: proba puntii in cavitatea bucala -aborator: finisarea, lustruirea 6linic: proba definitive si cimentarea puntii dentare 2entru realizarea puntii dentare turnate este nevoie de a confectiona modelul cu bonturi mobilizabile ce prevede: 1. o'tinerea amprentei cu trat du'lu ;in 2 timpi< 6 e te o amprenta de preci!ie inalta 2. anali!area amprentei, fi)area pi1otilor in amprenta ;tre'uie a fie perpendicular planului de ocu!ie i parallele intre ele< ". e toarna prima parte a modelului din gip dur, i e reali!ea!a retentiile ;in locuri care nu 1or fi deta a'ile de pe model< 4. reali!area 'a!ei modelului 6 e efectuea!a dupa pri!e gip ului din prima parte, i dupa i!olarea primei parti. 2ara modelului e reali!ea!a de o'icei din g5ip implu, medical 5. dupa pri!e gip ului e de c5ide amprenta pe partea dentara a oclului cu cutitul de gip . &e de!gole c pinii apro)imati1 cu 1-" mm dupa ce e oclea!a. Dupa e pala i e u uca.

22. .tapele clinic te3nice la confectionarea punti dentare.


6linic: prepararea dintilor stilpi, creind un parallelism maxim intre bonturi. %mprentarea si stabilirea culorii ptr viitoarea punte. -aborator: confectionarea modelelor din gips dur cu bonturi mobilizabile ale dintilor preparati" 'ontarea simulator si modelarea viitorului carcass metallic din ceara" $*

&urnarea carcasului metallic si prelucrarea lui. 6linic: proba carcasului in cavitatea bucala -aborator: aplicarea materialului fizionomic (ceramic, acrilat) 6linic: proba in cavitatea bucala a efectuarea corectiilor. -aborator: glazurarea (ceramica)" lustruirea (acrilat) 6linic: proba definitive in cavitatea bucala si fixarea puntii. 78. Tehnica Inzoma de modelare amachetei componentei metalice a puntilor dentare metaloacrilice. Suprafata mac!etei pe care se va aplica ceramica trebuie sa fie neteda, cu grosimea de aproximativ 1,(-1.) mm, insa in present inafara de forma neteda a componentei metalice sunt propuse si forme retentive. /e exemplu, firma .NO6-%9 (5ermania) propune ca forma componentei metalice cervicalesa fie modelata cu suprafete concave, iar marginile incizale si ocluzale in forma de guleras, constatind ca in aceste cazuri ceramica arsa pe componenta metalica va atinge valori maxime ale rezistentei mecanice. (fig ) , pg #$4, postolac!i,birsa) 79.Etapele clinico-tehnice la confectionarea puntei dentare acrilice si din ceramica. 2untea dentara acrilica metoda clasica 6linic: prepararea dintilor stilpi"amprentarea cimpului protetic. -aborator: realizarea modelului din gips dur"modelarea mac!etei viitoarei punti din ceara" ambalarea mac!etei coroanei in c!iuveta pru realizarea tiparului" pregatirea acrilatului si introducerea lui prin presare in tipar" polimerizarea acrilatului si dezambalarea coroanei din c!iuveta" prelucrarea, finisarea si lustruirea coroanei. 6linic: proba coroanei si fixarea ei prin cimentare 2untea dentara ceramica metoda clasica 6linic: prepararea dintelui" amprentarea culorii ceramicii" pretectia dintelui cu pulpa vie. -aborator: confectionarea modelelor si pozitionarea lor in simulator" realizarea matricii din platina oe care se depune stratul opac si se arde" matricea se depune pe bonturile dintilor stilpi intre care se adapteaza o bara din portelan prefabricate care se lipeste cu ceara incolora pru a o solidariza" ansamblul bara-matrice se detaseaza si . se confectioneaza un support termorezistent" dupa priza definitive a masei de ambalat se prelucreaza termic la 111 6" dupa racier se depun celelalte straturi: dentina, colet, smalt" prelucrarea cu abrasive. 6linic: proba in cavitatea bucala -aborator: glazurarea" se inlatura matricea din platina din interiorul coroanelor 6linic: ,ixarea coroanei in cavitatea bucala. 80.Caracteristica consolidarii metalului cu ceramica. -egaturile la nivelul jonctiunii metalo-ceramice poate fi de natura c!imica, mecanica si fizica. -egatura c!imica de aderenta dintre metal si ceramica se obtine datorita difuziunii ionilor din metal in ceramica si invers, din ceramica in metal formind asa numita legatura iono-covalenta. -egatura mecanica se obitine datorita unor retentivitati invizibile pru oc!iul liber, obtinute pe suprafata metalica in urma sablarii , precum si ca rezultat al unei diferente neesentiale intre coeficientii de dilatare termica a metalului si ceramicii care contribuie la aparitia fortelor mecanice de compresiune. -egatura fizica se realizeaza datorita fortelor Nan der Ualls sau legaturii adezive ce apar la nivelul atomilor prin fluctuatiile spontane ale sarcinilor electrice. 81. spectele clinice si caracteristica componentelor cimpului protetic in edentatiile partiale intinse. Suportul dentoparodontal pru 22' reprezinta un element valoros de sprijin si ancorare, care asigura mentinerea si stabilizarea protezelor in dependenta de numarul dintilor restanti si repartizarea lor topografica, de implantarea lor si parodontala, la fel si de morfologia coronara. $+

Suportul mucoosos, ca sic el dentoparodontal serveste la fixarea, stabilizare si receptia presiunii masticatoare in tratamentul protezei partial mobilizabile.. ,ibromucoasa cimpului protetic este aderata la os si este formata din epiteliu pavimentos pluristratificat cu o grosime si elasticitate variabila in diferite zone.. /eosebim mucoasa imobila, pasiv si active mobile. 8!.Elementele cimpului protetic la tratamentul edentatiei partiale cu proteze mo"iliza"ile. Elementele 6impului protetic dupa structura morfologicaa si functionala sunt clasificate in doua grupe: dintii restanti cu parodontul lor, care alcatuiesc suportul dentoparodontal si fibromucoasa si oasele maxilarelor, care alcatuiesc suportul mocoosos. 8#. Elementele componente ale $.$.% acrilice. &arietatile dintilor artificiali in $.$.% 2roteza partial mobilizabila acrilica este alcatuita din mai multe elemente solidaritate intim, care formeaza un corp solid, rigid, nedeformabil, rezistent la presiunile masticatoare. Elementele componente sunt: ) dintii artificiali" #) elemente de ancorare mentinere si stabilizare" $) baza protezei prezentate de seile protezei consolidate printr-o placa acrilica. /intii artificiali formeaza segmente din arcada dentara pe care o restaureaza si reprezinta elemente functionale principale ale protezelor partial mobilizabile, deoarece prin intermediul lor se restabilesc functiile sistemului stomatognat. /intii artificiali sunt fabricate industial din acrilate si portelan, materiale care trebuie sa corespunda principalelor cerinte: asemanarea lor cu cu dintii naturali dupa forma, marime si culoare. /e asemnea trebuie sa aiba o duritate satisfacatoare la uzura, san u aiba calitati abrasive, sa aiba o toleranta biologica, usor sa se supuna prelucrarii mecanice. Dintii din acrilat sunt fabricate in conditii industriale prin introducerea acrilatului in stante metalice si polimerizarea sub presiuni mari la o temperature de #11-#)1 6. Ei sunt comercializati sub forma de garniture, asezati in ceara plastica, pe placute pentru grupul frontal sau lateral sau in cutii speciale. 2e placuta sau pe cutie sunt notale marca fabricii, culoarea, dimensiunea si forma. Dintii din portelan sunt realizati industrial prin coacerea masei ceramice la temperature inalte. Ei sunt modelati in forme prese matalice speciale. -a inceput se umple partea coronara a dintelui, apoi taietoare sau ocluzala in ambele stante.%stfel mac!ete dintelui capata o duritate necesara. Surplusurile sunt inlaturate si dintelui . se ofera o forma necesara. /intii din portelan reprezinta caracteristi superioare comparative cu cei din acrilat, datorita proprietatilor fizico-c!imice" compozitia c!imica este anorganica" structura este omogena" densa" au rezistenta mecanica foarte mare" au nuante coloristice foarte variate, si au o toleranta biologica satisfacatoare pentru mucoasa bucala. 8'. (imitele $.$.% la ma)illa si mandi"ula. 5imitele bazei protezei la ma-illa: 2laca acopera bolta palatine, seile-apofizele alveolare edentate in intregime. 'arginile vestibulare ale sailor ajung pina la fundul de sac vestibular, in zona mucoasei neuter, aflindu-se intr-un contact intim. .n zona posterioara seile acopera tuberozitatile maxilare trecind in placa cu limitele in zona liniei %!. 'arginile palatinale ale placii prezinta contact cu coletul dintilor restanti fronali, iar in zona laterala se termina pe suprafetele orale ale dintilor restanti in zona supraecuatoriala. 5imitele bazei protezei la mandibula: Seile protezei vor acoperi suprafata mucozala a cimpului protetic edentate, iar marginile vestibulare in aceste zona ajung pina la fundul de sac vestibular, la nivelul mucoasei neuter. 2osterior, in fuctie de valoarea protetica a tuberculuilui periform, seile acopera treimea antarioara a acestuia, coborindu-se pina la linia oblixa interna intinzindu-se orizontal pe fundul de sac lingual. Seile sunt unite cu placa linguala, care in zona dintilor restanti se intinde pe suprafetele lor orale pina in zona supraecuatoriala 8*. Crosetul. Componente.Clasificari. -a aplicarea protezei partial mobilizabile acrilice mai frecvent sunt utilizate crosetele din sirma confectionate in laborator din sirma de Uipla, cu diametrul de 1,*-1,0 mm, avind scop de mentinere si stabilizare. 6rosetele din sirma sunt alcatuite din $ segmente: - segmental dentar (aplicat pe fata vestibulara a dintelui in zona subecuatoriala"se mai numeste bratul crosetei). %cest segment trebuie sa aiba contact intim cu tesuturile dentare, iar virful sa fie asezat in zona cu retentie favorabila sis a cuprinda suprafata vestibulara cu cel putin #S$ din dimensiunea ei in sens meziodistal. $0

- segmental elastic, de forme si dimensiuni diferite care asigura elasticitatea (corpul protezei). El nu trebuie sa prezinte contact cu parodontul marginal al dintelui stilp si este asezai in zona supraecuatoriala - segmental de fixare in baza protezei acrilice (apofiza crosetei). El trebuie sa aiba o forma specifica retentive pru a se fixa in baza acrilica 6el mai des sunt utilizate urmatoarele crosete: .6rosetul cervico-ocluzal desc!is dental. 2rezinta un corset cu un singur brat elastic, care este in contact cu toata suprafata vestibulara a dintelui stilp in zona subecuatoriala retentive. #.6rosetul cervico-alveolar desc!is dentar. 2rezinta un dispzitiv cu un singur brat de o elasticitate marita, care este in contact cu suprafata vestibulara a dintelui stilp in zona subecuatoriala retentiva. $.6rosetul cervico-ocluzal intors. Segmentul dentar este aplicat pe suprafata vestibulara supraecuatoriala, iar extremitatea libera a bratului, facind o bucla, este intoarsa spre zona subecuatoriala orientate spre edentatie. ./upa numarul dintilor pe care se aplica: mono-" bi-" si tridentare" #.dupa numarul total de brate: crosete cu unu"doua" trei" patru"cinci si sase brate." $ dupa nr de brate active alastice: monoactive"bioactive"triactive tetraactive. 8+. Caracteristica sistemilor speciale de ancorare, metinere si sta"ilizare a $$% %ceste sisteme reprezinta dispozitive mecanice complexe alcatuite din doua componente: una fixate la dintii stilpi, iar alta la proteza sc!eletata. .n present sunt cunoscute o multime de astfel de sisteme: culise"telescoape"capse"bare cu calareti"disjunctori de forte. Culisele sunt alcatuite din doua parti: una realizata pe suprafata proximala sau orala a piesei dentare fixe, iar alta inclusa in sc!eletul metallic ale protezei sc!eletate.. 2artea inclusa in proteza sc!eletata patrunde in interiorul culisei realizate in proteza fixa sau o cuprinde avind aceiasi forma in sectiune transversala. 'entinerea protezelor sc!eletate se datoreaza frictiunii care se realizeaza intre aceste doua part ice culiseaza cu o mare precizie una in cealalta. #istem de telescoape ca si in protezele partial mobilizabile acrilice este constituit din cape cilindrice sau cilindroconice, cementate pe dintii de ancora si coroanele de invelis care restabilesc forma anatomica a dintilor-stilpi fiind solidarizate cu saua protezei sc!eletate. &elescoapele pot fi utilizate atit pru sprijinul mixt rigid al protezelor sc!eletate terminale, cit si pru sprijinul dento-parodontal al protezelor sc!eletate intercalate. Capsele sunt formate din doua parti componente ca si culisele si pot fi considerate ca matrice si 2atrice. Sunt indicate pe dintii cu distructii coronare massive, dar cu radacini recuperabile. *are cu calareti: sunt din piese dentare fixe alcatuite dintr-o bara solidarizata la coroanele care acopera dintii-stilpi sau la dispozitivele radiculare ale acestor dinti si o gutiera aplicata in saua protezei sc!elatate care incaleca bara.7ara are dimensiuni si forme variate" ea poate fi rotunda" ovala"dreptung!iulara, iar dimensiunile depend de numarul dintilor care lipsesc si de topografia edentatiei. 7ara este solidarizata de elementele fixate in asa mod ca sa urmeze profilul apofizei alveolare lao distanta de aproximativ -# mm. 5uitera se mai numeste sic alaret, fiind o copie de forma si dimensiuni externe ale barei. 7arele sunt indicate la edentatiile frontale, laterale, si subtotale cu inaltimea spatiului protetic corespunzator pru utilizarea barei. 87. Caracteristica crosetelor inelar -ac.son si dams. Indicatii. ]ac:son, pentru ancorarea protezelor mobilizabile, cit si a aparatelor ortodontice pe dintii * a !emiarcadei intregi, a propus un corset inelar. Segmenul dentar este situat orizontal in zona subecuatoriala, indepartindu-se spre marginile proximale, mezial si distal, si traversind suprafata ocluzala printer nisela masticatoare se coboara pe suprafata orala a dintelui si se include cu segmentele retentive in baza protezei. %dams pru marirea elasticitatii acestui corset, a realizat la extrimitatile proximale ale ansei vestibulare doua bucle.

$4

89.Enumerati etapele clinico-tehnice la confectionarea $$% in a II-a situatie clinica cu /&O pastrata. 6onfec@ionarea protezelor par@iale mobilizabile acrilice cu placA ca orice lucrare proteticA solicitA respectarea consecutivitA@ii anumitor etape clinico-te!nice. .n caz de utilizare a sistemelor speciale de ancorare, ini@ial se vor confec@iona elemente fixe ale sistemului de ancorare urmate de realizarea etapelor .clinico-te!nice de confec@ionare a protezelor mobilizabile Bn urmAtoarea ordine: G 6linic: examinarea pacientului Ci amprentarea cBmpului protetic. G -aborator: confec@ionarea modelului Ci a lingurii individuale (dacA se ob@ine amprentA anatomicA) " Bn caz cA s-a ob@inut ambprentA func@ionalA pe modelul realizat se vor confec@iona Cablonul cu bordurile de ocluzie. G 6linic: determinarea ocluziei centrice sau a rela@iilor inter- maxilare. -aborator: montarea modelelor Bn simulator" confec@ionarea elementelor de ancorare, men@inere Ci stabilizare" realizarea mabc!etei protezei (montarea din@ilor artificiali)" modelarea mac!etei protezei mobilizabile. 6linic: proba mac!etei protezei Bn cavitatea bucalA. G -aborator: modelarea definitivA a mac!etei protezei, ambablarea Bn c!iuvetA, realizarea tiparului, introducerea acrilatului .n tipar, polimerizarea, dezambalarea Ci prelucrarea protezei. G 6linic: aplicarea Ci adaptarea protezei la cBmpul protetic.

90.Caracteristica sa"loanelor cu "orduri de ocluzie. %ateriale de confectionare.Cerinte. 0a"loanele de ocluzie sunt piese auxiliare utilizate de cAtre medic pentru determinarea Ci Bnregistrarea rapoartelor intermaxiflare CB cu ajutorul cArora te!nicianul pozi@ioneazA Ci fixeazA modelele Bn simulatoare. 6ablonul de ocluzie este compus din dou pri: baza Cablonului Ci bordura de ocluzie. 7aza Cablonului se confec@ioneazA din plAci de cearA de bazA sau acrilate dupA te!nologia care a fost descrisA la realizarea lingurii individuale. 7aza Cablonului este realizatA Bn contact intim cu modelul. -imitele bazei sunt identice cu limitele lingurii individuale Bn caz de edenta@ie totalA, iar Bn caz de edenta@ie par@ialA baza nu acoperA din@ii restan@i Ci por@iunea versantului vestibul ar needentat. 'arginile bazei prezintA contact cu suprafa@a oralA a din@ilor restan@i astfel: pentru maxilA Bn zona frontalA se Bntinde pBnA la tuberculii din@ilor, iar Bn zona lateralA se terminA pe suprafe@ele orale ale din@ilor restan@i pBnA Bn zona supraecuatoriala, pentru mandibulA atBt Bn zona frontalA cBt Ci Bn cea lateralA baza se terminA Bn zona supraecuatorialA lingualA a din@ilor restan@i. 7ordura de ocluzie, numitA Ci val de ocluzie, confec@ionatA din cearA (BnsA poate fi confec@ionatA Ci din materiale amprentare termoplastice de tip stens) are formA Ci dimensiuni asemAnAtoare arcadelor dentare Ci se fixeazA de bazA. 7ordura de ocluzie poate fi confec@ionatA dintr-o placA de cearA plastificatA la sursa de cAldurA Ci rulatA Bntr-un val cu o formA de paralelipiped, avBnd laturile aproximativ de ,#G ,) cm, sau prin turnarea cerii topite Bntr-un conformator cu dimensiunile corespunzAtoare. &otodatA pot fi utilizate Ci batoane de cearA Bn formA de paralelipiped, produse industrial. 2entru ob@inerea valului de ocluzie, m caz de edenta@ie totalA, batonul de cearA este plastificat la sursa de cAldurA sau Bntr-o baie de apA caldA ()1G*1H6) Ci se Bndoaie Bn formA de potcoavA pBnA se ob@ine o formA corespunzAtoare arcadei dentare, %cest val se aCazA pe baza de cearA deasupra mijlocului apofizei alveolare Ci se solidarizeazA de ea prin lipire cu cearA fierbinte. ExtremitA@ile laterale distale se sec@ioneazA oblic pe linia ce corespunde locului de implantare a molarului doi, (1

conferindu-i suprafe@ei ocluzale, prin presarea ei pe o sticlA uleioasA, o suprafa@A planA. 2rin sec@ionarea surplusurilor de cearA bordurii de ocluzie i se imprimA urmAtoarele dimensiuni: Bn zona frontalA o BnAl@ime de 1G # mm, descrescBnd progresiv spre dis- tal corespunzAtor locului de implantare a primului molar, avBnd o BnAl@ime de *G0 mm" lA@imea este de )G* mm Bn zona frontalA Ci respectiv 0G 1 mm Bn cea lateralA (fig. +*). .n caz de edenta@ie par@ialA, bordurile de ocluzie sunt fixate Bn spa@iile edentate Ci sunt mai Bnalte cu # mm decBt din@ii restan@i Ci mai late cu mm Bn sens vestibulooral (fig. ++).@ -a realizarea bazei din cearA pentru mArirea rezisten@ei Ci evitArii fracturArii Bn timpul opera@iunilor clinice Cabloanele se consolideazA. Bn acest scop este utilizatA sBrma cu diametrul de ,) mm care se Bndoaie dupA forma suprafe@ei orale a apofizei alveolare Ci fiind uCor BncAlzitA se aCazA pe versantul oral al bazei. Sub influen@a cAldurii sBrma par@ial pAtrunde Bn ceara bazei, fiind ulterior acoperitA deplin cu cearA topitA. /upA aceaista se verificA dacA Cablonul de ocluzie se adapteazA perfect pe model, se efectueazA corectArile corespunzAtoare Bn caz de necesitate. %poi dupA rAcirea definitivA Cabloanele sunt BndepArtate de pe model Ci aCezate din nou, controlBnd astfel dacA aceste opera@ii se fac ciu uCurin@A. Ha*loanele de oclu ie tre*uie s corespund urmtoarelor cerine1 ) baza Cablonului sA fie adaptatA intim la suprafa@a cBmpului protetic, acoperind-o Bn totalitate" #) baza Cablonului sA aibA o grosime de ,)G# mm, sA fie rezistentA la presiune Ci sA nu prebzinte miCcAri de basculare" $) BndepArtarea Ci repunerea pe model sA se realizeze cu uCurin@A, fArA dificultA@i" () marginile bazei sA fie rotunjite Ci finisate corespunzAtor limitelor determinate" )) bordurile de ocluzie sA fie monolite Ci bine solidarizate fo baza Cablonului corespunzAtor mijlocului apofizei alveolare, sA aibA formA Ci dimensiuni corespunzAtoare" *) Cablonul aplicat pe model, cBt Ci pe cBmpul protetic sA aibA un grad suficient de mentinere. 91.(iniile crosetare. Caracteristica.$rincipiile de montare a dintilor in $$%. /upA cum sa men@ionat, rolul principal Bn ancorarea, men@inerea Ci stabilizarea protezelor par@iale mobilizabile Bl Bndeplinesc elementele mecanice de fixare. .n caz de utilizare a sistemelor speciale de fixare:, elementele lor componente, fie coroane, fie gutiere se vor aplic pe imprimArile respective ale modelului Ci se vor solidariza la baza din cearA a mac!etei protezei par@iale mobilizabile. Ktilizarea croCetelor din sBrmA depinde de numArul din@ilor restan@i Ci aCezarea lor topograficA. /upA numArul din@ilor stBlpi pe care s-au aplicat croCete ancorarea protezelor par@iale mobilizabile se poate realiza punctiform, liniar Ci Bn suprafa@A. ncorarea punctiform1 se practicA Bn edenta@iile subtotale, la prezen@a unui singur dinte restant Ci este cea mai pu@in eficientA din punct de vedere mecanic. 2rin ancorarea liniar1 se subBn@elege linia imaginarA care uneCte din@ii-stBlpi pe care s-au aplicat croCete, cunoscutA Bn literatura de specialitate ca linie croCetarA. /irec@ia liniei croCetare poate fi trans7ersal& n dia8onal& sa8ital sau n suprafa . %legerea direc@iei liniei croCetare are o deosebitA importan@A la men@inerea Ci stabilizarea protezelor. Se considerA ci cea mai avantajoasA direc@ie a liniei croCetare este acea care trece prin centrul de greutate al protezei. 6u cBt linia croCetarA se abate mai mult de la centrul protezei, cu FatBt stabilitatea protezei este mai precarA. 6ele mai favorabile condi@ii de fixare Ci stabilizare a protezelor par@iale mobilizabile cu placA pot fi create prin ancorare 'n suprafa. 2e din@ii-stBlpi aleCi se confec@ioneazA, dupA te!nicile cunoscute, croCetele solicitate din sBrmA, apoi se confec@ioneazA Cablonul din cearA rozA. .n acest scop placa de cearA ramolitA este aplicatA Ci adaptatA la suprafa@a cBmpului protetic al modelului preventiv izolat cu apA. Surplusurile de cearA sunt BnlAturate prin sec@ionarea lor cu lama bisturiului, dupA limitele viitoarei proteze desenate pe model. 7aza din cearA trebuie sA acopere Bn Bntregime cBmpul protetic al modelului, apoi de bazA se solidarizeazA cu segbmentul de fixare croCetele din sBrmA. .n acest scop segmentul de fixare al croCetului se BncAlzeCte la sursa de cAldurA Ci se aplicA pe (

dintele-stBlp corespunzAtor locului de proiec@ie a fiecArui segment croCetar. Segmentul de fixare BncAlzit pAtrunde Bn profunzimea cerii din spa@iul edentat, solidarizBndu-se astfel cu baza din cearA a viitoarei proteze. 9!.%ontarea dintilor in $$% cu 2in2ie artificiala, punctiform si mi)t.$articularitatile montarii dintilor di portelan. .n cazul aplicArii protezelor par@iale mobilizabile acrilice cu placA, pentru construirea segmentelor arcadelor dentare artificiale, pot fi utiliza@i atBt din@i din acrilat, cBt Ci din por@elan. Bn dependen@A de culoare, mArime, formA Ci material se aleg din@ii artifibciali pentru a fi monta@i Bn baza din cearA a spa@iilor edentate. .n acest scop este necesar de respectat urmAtoarele principii: ) Bn zonele laterale din@ii se monteazA pe mijlocul apofizei alveolare Ci perpendicular ei, realizBnd contacte cu din@ii antagoniCti" #) Bn zona frontalA din@ii se monteazA cu restaurarea configura@iei curburii dentare Bn raport de ocluzie" Bn dependen@A de situa@ia clinicA din@ii pot fi monta@i cu gingie artificialA Ci fArA ea (purctiforrn) " la montarea din@ilor farA gingie artificialA marginea cervicalA a din@ilor va avea contact cu apofizA alveolarA edentatA" la montarea cu gingie artificialA zona cervicala a din@ilor se va situa pe linia surBsului, reper notat de medic pe bordura de ocluzie" Bn scop fizionomie Ci @inBnd cont de dolean@ele pacientului, din@ii pot fi situa@i asimetric sau se creeazA spa@ii interdentare" $) la prezen@a a mai multor din@i restan@i, din@ii artificiali se vor monta @inBnd cont de gradul lor de implantare, mArime, formA, linia coletului" la montarea din@ilor din por@elan nu se admite Clefuirea por@elanului, deoarece se pot BnlAtura reten@iile Ci luciul (glazura), provocBnd totodatA micCorarea rezisten@ei lor" )) Bn situa@iile cBnd lipsesc # sau mai mul@i din@i, BnsA spa@iul edentat nu permite montarea aceluiaCi numAr de din@i, se monteazA numArul ce permite lic!idarea spa@iului edentat Ci invers, dacA sunt absen@i G# din@i, BnsA spa@iul edentat este mai mare se monteazA numArul de din@i ce dupA volum vor lic!ida breCa. Bn ambele situa@ii se @ine cont de volumul din@ilor prezen@i, topografia breCei, aspectul fizionomie etc.. 9#.Componentele chiu3etei. %etodele de am"alare a machetei $$% in chiu3eta. 6onform te!nicii clasice, acrilatele se introduc Bn tipar prin presare, din care cauzA la realizarea lui sunt utilizate c!iuvete metalice care rezista la presiuni Bnalte Ci care sunt alcAtuite din douA pAr@i inegale Bn sens vertical: cea superioarA mai micA decBt cea inferioara. ,iecare jumAtate este formatA dintr-un inel Ci un capac. &oate pAr@ile componente se pot asambla Bntr-o singurA pozi@ie cu ajutorul dispozitivelor speciale. 2entru ambalarea .Bn c!iuvetA, mac!eta protezei mobilizabile se solidarizeazA prin lipirea extremitA@ilor ei de model cu cearA, opera@iune urmata de proba modelului cu mac!eta protezei Bn jumAtatea inferioarA a c!iuvetei. /acA soclul prezintA dimensiuni voluminoase, este redus prin tAierea g!ipsului pBnA la pAtrunderea iBn interiorul c!iuvetei fArA dificultA@i. 9odul n care 7or fi situate modelul :i prile componente ale machetei n chiu7et determin metoda de ambalare a machetei: a) ambalarea directA" b) ambalarea indirectA" c) ambalarea mixtA. m"alarea direct1. 6onform acestei metode, dupA ambalarea Ci BnlAturarea cerii modelul Ci elementele componente ale mac!etei (din@ii artificiali, croCetele, sc!eletul metalic) rAmBn Bntr-o singurA jumAtate a c!iuvetei Bn jumAtatea inferioarA . (#

m"alarea indirecta. 6onform acestei metode,dupa inlaturarea cerii si desc!iderea c!iuvetei in jumatatea ei inferioara ramine modelul,iar in cea superioara crosetele sau sc!eletul metalic si dintii artificiali. m"alarea mi)ta. %ceasta metoda rezulta din combinarea celor doua metode, intr o zona, in dependenta de necesitate, mac!eta poate fi ambalata dupa te!nica directa,iar in alta dupa te!nica indirecta. 9'.$relucrarea si finisarea protezelor mo"iliza"ile. 4tila5, instrumente, materiale. 2relucrarea Ci finisarea protezelor dentare depinde de materialul utilizat la confec@ionarea lor Ci constA din douA opera@iuni: ) opera@ia de planare fi netezire a protezelor" #) opera@ie de lustruire a protezelor. Opera@ia de planare Ci netezire a protezei este efectuatA cu ajutorul instrumentelor abrazive rotative. 2entru prelucrarea protezelor acrilice sunt utilizate diverse forme de freze atBt metalice, cBt Ci din carborund, cu ajutorul cArora sunt BnlAturate surplusurile de acrilat de pe suprafe@ele protezelor, conferindu-i protezei Ci un aspect morfologic corespunzAtor. Klterior suprafe@ele libere ale protezei ce nu prezintA contact cu @esuturile cBmpului protetic sunt netezite cu ajutorul !Brtiei de glaspapir cu granula@ie finA. -a prelucrarea suprafe@elor protezelor metalice sunt folosite instrumente reprezentate de discuri de carborund sau diamantate, diverse freze din aliaje dure sau diamantate, pietre dentare cu ajutorul cArora se Clefuiesc suprafe@ele protezelor pentru adaptarea lor pe model, cBt Ci pentru redarea aspectului morfologic corespunzAtor. 3etezirea suprafe@elor protezelor @netalice se efectueazA cu gume abrazive (polipanturi), Bn special a protezelor confec@ionate prin te!nici clasice. .n cazul utilizArii protezelor confec@ionate prin te!nici contemporane, aceastA opera@iune se efectueazA cu ajutorul sablatorului utilizBnd corund cu o granula@ie finA ce nu depACeCte )1 microni. Opera@ia de lustruire a protezelor este efectuatA pentru a reda suprafe@elor protezei aspectei perfect netede, rezistente din punct de vedere c!imic Ci neretentive pentru alimente. -ustruirea suprafe@elor protezelor acrilice Ci metalice confec@ionate prin te!nici clasice se realizeazA la aparatul de Clefuit. 2entru lustruirea mecanicA sunt utilizate diverse materiale de lustruit, care se depun pe fil@uri sau perii. -ustruirea finalA se realizeazA cu ajutobrul pufului de bumbac ob@inBnd astfel un luciu maxim. 2rotezele, metalice confec@ionate prin te!nici moderne pot fi lustruite Ci electroc!imie. -ustruirea electroc!imicA este realizatA Bn aparate speciale numite Bn literatura de specialitate Ci bAi electrogalvanice. 9*.Etapele tehnice la confectionarea protezelor mo"iliza"ile cu "aza metalica si captuseala elastica. Indicatii. 2erceperea excita@iilor termice poate fi pAstratA, dacA baza protezei va fi realizatA din materiale cu o conductibilitate termicA bunA. /in aceste materiale fac parte aliajele nobile Ci inobile. 7aza metalicA a protezelor a fost propusA BncA Bn secolul RN..., BnsA te!nologia confec@ionArii prin Ctan@are n-a contribuit la rAspBndirea ei, din cauzA cA baza metalicA Ctan@atA nu se adapteazA intim la cBmpul protetic. .n prezent datoritA realizArilor Ctiin@ei Bn te!nica protezArii, precum Ci a utilizArii materialelor ce permit o precizie BnaltA la turnarea aliajelor, baza metalicA este confec@ionatA cu o grosime de 1,(G1,) mm Ci cu elemente retentive Bn zonele edentate destinate pentru fixarea acrilatului Ci respectiv a din@ilor artificiali. -a realizarea protezelor par@iale mobilizabile cu baza metalicA sunt respectate etapele clinico-te!nice descrise anterior cu unele deosebiri de detaliu referitoare la: realizarea modelului duplicat" modelarea mac!etei bazei ($

protezei din cearA pe model" realizarea mac!etelor canalelor de turnare a tiparului Ci turnarea aliajului solicitat pe modelul duplicat. /upA prelucrarea mecanicA a bazei metalice se vor monta din@ii Bn spa@iile edentate solidarizBndu-i cu acrilat la baza metalicA, dupA te!nicile cunoscute. %ceste particularitA@i te!nice de confec@ionare a bazei metalice a protezei sunt descrise la tema privind protezele sc!eletate. &ransmiterea presiunilor mastBeatoare de .a baza protezei suportului osos se realizeazA prin intermediul fibromucoasei cBmpului .protetic. .n unele situa@ii clinice determinate de prezen@a exostozelor, a fibromucoasei sub@iri, nerezilientA, incapabilA sA suporte presiuni masticBtoare sau de prezen@a torusului palatina etc. 7aza protezei confec@iona@i cu suprafa@a mucozalA acrilicA sau metalicA va ac@iona traumatic asupra suportului osos. %ceste situa@ii clinice solicitA confec@ionarea unei baze diferen@iate a protezei par@iale mobilizabile prin realizarea unor spa@ii Bntre bazA Ci zonele indicate ale cBmpului protetic (folierea modelului) sau prin aplicarea materialelor elastice acrilice pe suprafa@a mucozalA a protezei. 'aterialele elastice au drept scop restaurarea rezilien@ei fibromucoasei Ci micCorArii presiunilor masticatoare asupra suportului osos prin amortizare. 'aterialul elastic poate fi aplicat pe suprafa@a mucozalA a bazei acrilice par@ial sau total. 6AptuCirea bazelor acrilice ale protezelor par@iale mobilizabile se efectueazA prin douA metode: directA Ci indirectA. 'etoda directA prevede aplicarea materialului elastic autopolimerizabil pe zonele mucozale ale bazei protezei, direct Bn cavitatea bucalA. 2rin metoda indirectA materialul elastic se aplicA Bn condi@iile de laborator. 2entru cAptuCirea indirec@i a bazelor acrilice ale protezelor par@iale mobilizabile pot fi utilizate douA te!nici" a) aplicarea materialului elastic pe suprafa@a mucozalA a bazei dupA polimerizarea acrilatului" b) aplicarea materialului elastic Bn tipar concomitent cu acrii Btul. 6onform primei te!nici, dupA confec@ionarea protezei par@iale mobilizabile acrilice, Bn clinicA, de pe suprafa@a mucozalA a bazei se BndepArteazA prin Clefuire un strat de acrilat de pBnA la ,1 mm, apoi se aplicA un material elastic amprentar Ci se ob@ine amprenta func@ionalA. .n laborator proteza se ambaleazA Bn c!iuvetA, iar dupA desc!iderea c!iuvetei se BnlAturA materialul amprentar. 2ere@ii tiparului se izoleazA, iar suprafa@a mucozalA ClefuitA a protezei se prelucreazA cu catalizator lic!id Ci se aplicA pasta de material elastic pregAtitA Bn prealabil. Se interpun pAr@ile c!iuvetei Bn pozi@ia corectA Ci se preseazA, ac@iune urmatA de termo- sau autopolimerizare, conform indica@iilor respective din prospect. /upA dezambalare, surplusurile se BnlAturA prin tAiere sau Clefuire. &e!nica aplicArii materialului elastic Bn tipar concomitent cu .acrilatul utilizat pentru baze este identicA cu te!nica clasicA cu unele deosebiri de detaliu: dupA prepararea pastei de aerilat Ci a materialului elastic, pe modelul din prima parte a c!iuvetei, Bn acele zone unde este nevoie de cAptuCealA elasticA, se aplicA o placA de cearA cu o grosime de 1,(G1,* mm. Klterior, Bn partea a doua a c!iuvetei se depune cantitatea de aerilat necesarA pentru bazA, apoi se aplicA o folie de celofanA umectatA Ci se cupleazA pAr@ile c!iuvetei. /upA presare, c!iuveta se desc!ide, se BnlAturA folia de celofanA, surplusul de aerilat Ci placa de cearA, iar Bn locul cerii se depune aproximativ acelaCi volum de material elastic. /in nou se cupleazA pAr@ile c!iuvetei Ci se preseazA, apoi c!iuveta se prinde Bn ring Ci se efectueazA procesul de polimerizare, conform indica@iilor pentru materialul respectiv. 9+. Indicatii la tratamentul protetic cu proteze partiale mo"iliza"ile scheletate. . .n cazul cind nu e posibil tratamentul cu punti dentare #. 6ind nu sunt conditii favorabile pentru fixarea implantelor $. .n cazul atrofiei apofizelor alveolare. (. .n cazul prezentei breselor dentare ((

). cind suportul muco-osos permite aplicarea 22'S *. cind starea parodontiului dintilor restanti permite aplicarea crostelor sau a sistemelor 22'S.

97. Componentele $$% scheletate.Caracteristica conectorilor principali in $$% scheletate si dimensiunile lor la ma)ila si mandi"ula. -uBnd Bn considera@ie dezavantajele utilizArii protezelor par@iale mobilizabile acrilice cu placA, specialiCtii au ameliorat caracteristicile te!nico-constructive ale acestor proteze. .n acest scop a fost BnlocuitA o por@iune a bazei protezei printr-o bazA (arc) sau plAcu@A metalicA, care serveCte drept element de legAturA, dintre Ceile protezei Ci solidarizBnd la acest element dispozitive speciale pentru ec!ilibrarea presiunilor masticatoare asupra din@ilor restan@i s-a ob@inut un sc!elet metalic. /atoritA acestor modificAri, construc@iile de proteze par@iale mobilizabile au primit denumirea de Qproteze sc!eletateL, Qproteze arcateL, Qproteze de sprijinL. Sc!eletul metalic care se confec@iona din elemente prefabricate sau modelate separat, apoi ulterior turnate Ci lipite Bntre ele, Bn prezent este confec@ionat prin metoda de turnare, proces care poate Bi realizat Bn orice laborator de te!nicA dentarA. .nsA pentru realizarea corectA a sc!eletului metalic, trebuie sA cunoaCtem particularitA@ile constructive ale elementelor componente ale protezei sc!eletate Ci plasarea lor pe cBmpul protetic. .lementele componente ale prote ei pariale mo*ili a*ile sc3eletate 2roteza par@ialA mobilizabilA sc!eletatA poate fi comparatA cu proteza par@ialA mobilizabilA acrilicA cu placA, avBnd aceleaCi pAr@i componente, deosebirea constBnd Bn faptul cA aceste pAr@i sunt solidarizate Bntr-un sc!elet metalic. 2rin urmare, la baza protezei sc!eletate stA sc!eletul metalic pe care sunt realizate segmentele arcadelor dentare (Ceile) situate Bn spa@iile edentate. /acA baza protezei par@iale mobilizabile acrilice cu placA este prezentatA de Ceile protezei unite prin conector Bn formA de placA, atunci baza protezei sc!eletate este prezentatA dintr-un sc!elet metalic unic, unde Ceile sunt unite cu un conector Bn formA de barA (arc) Qau plAcu@A metalicA. Sc!eletul metalic este confec@ionat din aliajele metalelor nobile sau inobile Ci este prezentat de urmAtoarele elemente: Ceile probtezei plasate Bn spa@iile edentate pe care se monteazA din@ii artibficiali" elementele de legAturA dintre Cef cunoscute sub numele de conectori -principali" elementele de ancorare, men@inere, spribjin Ci stabilizare realizate pe din@ii-stBlpi" elementele de legAbturA dintre .pAr@ile mucozale Ci cele dentare ale sc!eletului, cunobscute ca conectori secundari. Heile prote ei sc3eletate .n proteza sc!eletatA poate fi o singurA Ca sau mai multe, Bn dependen@A de numArul spa@iilor edentate. Oeile reprezintA, din punct de vedere func@ional, pAr@ile principale ale protezei, deoarece prin intermediul lor se restaureazA integritatea arcadelor dentare Ci transmiterea presiunilor masticBtoare de la din@ii artificiali @ebsutului osos Ci din@ilor-stBlpi, participBnd totodatA la men@inerea Ci stabilizarea protezei Bn cavitatea bucalA. Oeile Bn sc!eletul metalic pot fi confec@ionate Bn douA variante: a) Bntreg metalice la care suprafa@a mucozaiA prezintA contact cu mucoasa apofizei alveolare a spa@iului edentat" pe suprafa@a probteticA se realizeazA elemente retentBve reprezentate de bonturi, grile, anse sau ciupercu@i utilizate pentru reten@Ba acrilatului cu din@ii artificiali" b) par@ial metalice Bnglobate Bn acrilat" pentru aplibcarea acrilatului, Caua metalicA este perforatA sau confec@ionatA Bn formA de plasA, fiind situate la o depArtare de G# mm de la mucoasa cBmpului protetic. Oeile protezei sc!eletate sunt situate pe mijlocul apofizelor alveolare al spa@iilor edentate, fiind distan@ate cu #G$ mm de la parodontul marginal al din@ilor restan@i limitrofi breCelor dentare. .lementele de legtur dintre #eile prote ei sc3eletate. ()

Elementele ce unesc Ceile Ci toate celelalte componente mucozale ale protezei sc!eletate sunt definite ca conectori principalii. %ceste elemente de legAturA au forme Ci dimensiuni diferite Bn dependen@A de tipul de edenta@ie Ci particularitA@ile morfologice ale maxBlei sau mandibulei. .mportant este ca conectorii principali sA posede duritate, rezisten@A la rupere Ci rigiditate necesarA pentru repartizarea uniformA a presiunilor masticatoare pe Bntreaga suprafa@A de sprijin a cBmpului protetic. Conectorii principali pot fi confec@iona@i Bn forme de bare (arcuri) Ci plAcu@e. 7arele sunt utilizate mai frecvent la mandibulA, avBnd o formA rotundA, semirotundA, ovalA, semiovalA sau atipicA. 2entru mandibulA lA@imea barei trebuie sA fie nu mai micA de $ mm, iar grosimea de ,) G#,1 mm, pentru maxilA, respectiv, *G0 mm Ci 1,0G ,1 mm. 7azele sunt situate la o distan@A de 1,)G ,1 mm de la mucoasA Bn dependen@A de gradul ei de rezilien@A, pentru a preveni Bnfundarea barei Bn mucoasa cBmpului protetic. 'arginile barei nu trebuie sA fie traumatizante Ci urmeazA sA fie plasate Bn zonele cu func@ionalitate scAzutA ca sA nu jeneze miCcArile limbii Bn timpul mastica@iei Ci fona@iei. 2lAcutele sunt utilizate pe larg datoritA elaborArii aliajelor metalice contemporane Ci te!nicilor moderne de turnare. Ele sunt confec@ionate cu o lA@ime de peste 1 mm Ci cu o grosime de 1,(G 1,) mm, avBnd contact intim cu mucoasa cBmpului protetic. /atoritA formei plate Ci grosimii mici, precum Ci elasticitA@ii, plAcutele nu genereazA disconfort Bn cavitatea bucalA, iar contactul cu mucoasa determinA Ci o for@A de adeziune respectivA ce contribuie la fixarea mai bunA a protezelor. 98.Clasificarea crosetelor turnate dupa 6indasu si cerintele dupa (e5oueu). /upA .. 9BndaCu, ele sunt clasificate Bn dependen@A de urmAtoarele criterii morfofunc@ionale: G /upA numArul din@ilor pe care se aplicA: a) monodentare (aplicat pe un singur dinte)" b) bidentare (aplicate pe doi din@i)" c) tridentare (aplicate pe trei din@i). G /upA numArul total al bra@elor din care se compun aceste croCete: a) croCete cu douA bra@e" b) croCete cu trei bra@e" c) croCete cu patru bra@e" d) croCete cu Case bra@e. G /upA numArul bra@elor active elastice: a) croCete cu un singur bra@ elastic (monoactive)" b) croCete cu douA bra@e elastice (biactive)" c) croCete cu trei bra@e elastice (triactive)" d) croCete cu patru bra@e elastice (tetraactive). G /upA numArul conectorilor secundari Ci dupA pozi@ia lor topograficA: a) croCete cu un singur conector secundar" b) croCete cu doi conectori secundari" c) croCete cu trei conectori secundari. /upA -ejoXeux croCetele turnate (cit. dupA ,. 2relipceanu, O. /oroga) trebuie sA corespundA urmAtoarelor cerin@e: G croCetul sA contribuie la reten@ia Ci stabilizarea protezei, fArA sA ac@ioneze nefavorabil asupra integritA@ii @esuturilor de sprijin" G lungimea croCetului sA permitA Bncercuirea a mai mult din jumAtatea celei mai mari circumferin@e a dintelui-ancorA, putBnd fi continuA sau discontinuA" (*

G oricArei por@iuni retentive elastice a croCetului trebuie sA i se opunA o por@iune rigidA a acestuia sau o barA corono-cingularA, pentru a suspenda orice risc al efectului ortodontic, pentru a rebzista for@elor care tind sA dezinsereze proteza, extremitatea retentivA elasticA a croCetului trebuie sA fie pasivA din momentul aplicArii protezei Ci sA nu devinA activA decBt pentru a se opune deplasArii protetice" G diferitele pAr@i componente ale croCetului sA se situeze cBt mai aproape posibil de mijlocul treimii cervicale a din@ilor, pentru a reduce la minimum for@ele care ar putea ac@iona Bn sensul torbsionArii dintelui-ancorA" G pAr@ile componente sA fie simetric dispuse (unui capAt retentiv plasat vestibular la nivelul unei anumite zone sA-i corespundA acelaCi element situat Bn acelaCi loc, dar de partea opusA a arcadei)" G pentru a evita orice ac@iune imediatA sau secundarA a crobCetului asupra dintelui-ancorA, este necesar ca din@ii limita@i sA fie solidariza@i Bn condi@ii favorabile, cBte doi, iar Bn situa@ii nefavorabile, Bn grup. 99.Enumerati componentele crosetului c.ers si 7on8ill,plasarea lor pe dintele ancora. Cro9etul c.ers. %cest croCet este considerat drept tip caractebristic de croCet circular turnat, fiind alcAtuit dintr-un corp de la care pornesc trei bra@e: retentiv, opozant Ci pintenul ocluzal. 6roCetul %c:ers BnconjoarA dintele-stBlp aproape Bn Bntregime. Corpul cro:etului. .n majoritatea cazurilor, corpul croCetului este aCezat pe suprafa@a proximalA a dintelui-stBlp limitrofA spa@iului edentat Bn zona neretentivA, trecBnd Bn conectorul secundar Ci unind rigid croCetul cu Caua sc!eletului metalic. 6onectorul sebundar Bn zona proximalA subecuatorialA a dintelui-stBlp este distan@at de dinte cu 1,)G ,1 mm Bn dependen@A de retentivitatea acestei zone Ci gradul de implantare a dintelui-stBlp. *raul retenti7. %cest component porneCte din corp spre suprafa@a vestibularA a dintelui transversBnd ecuatorul protetic Ci se terminA cu extremitatea liberA Bn zona subecuatorialA retentivA. 5rosimea bra@ului retentiv este variatA, neuniformA, mai groasA la corp Ci micCoratA uniform spre extremitatea liberA, unde este efilat. %ceste particularitA@i permit ca bra@ul retentiv sA aibA douA por@iuni: supraecuatorialA rigidA Ci subecuatorialA elasticA. 2or@iunea supraecuatorialA BmpreunA cu pintenul ocluzal Ci brab@ul opozant au rolul de sprijin reciproc Ci se opun tendin@elor de Bnfundare a protezei pe cBmpul protetic. 2or@iunea elasticA asigurA men@inerea protezei sc!eletate Ci opune rezisten@i tendin@ei de desprindere. *raul opozant. %cest component al croCetului este plasat pe suprafa@a opusA celei pe care este aCezat bra@ul retentiv, fiind situat Bn zona supraecuatorialA Ci avBnd direc@ie orizontalA, grosime uniformA pe tot traiectul, precum Ci dimensiune egalA cu cea a por@iunii supraecuatoriale a bra@ului retentiv. &oate aceste caracteristici permit neutralizarea efectului ortodontic negativ Bn timpul inser@iei protezei sc!eletate, oferindu-i totodatA rigiditate. !intenul ocluzal. 6a component important porneCte din corpul croCetului paralel suprafe@ei ocluzale Ci este situat Bn foseta me-ziala sau distalA a dintelui-stBlp. Se recomandA ca pintenale ocluzal sA se extindA pe o suprafa@A de cel pu@in o pAtrime din suprafa@a. OcluzalA a dintelui respectiv Ci sA aibA o grosime de G ,) mm. /acA grosimea lui va mAri dimensiunea verticalA de ocluzie, Bnainte de realizarea sc!eletului metalic, pe din@ii Bntregi sunt pregAtite locaCuri cu forme Ci dimensiuni respective. -ocaCul trebuie sA fie neretentiv Ci bine lustruit. 6roCetul %c:ers este indicat pe premolari Ci molari, cBnd ecuatorul protetic trece vestibular sau oral pe mijlocul coroanei dinte- lui-ancorA, avBnd Bn zona subecuatorialA o reten@ie de 1,#)G 1,) mm. Cro9etul 7on8il: Este un croCet circular alcAtuit din douA bra@e retentive, douA opozante Ci doi pinteni ocluzali, aplicate pe doi din@i (croCet bidentar). %cest croCet poate fi considerat drept un dublu croCet %c:ers cu aceleaCi caracteristice ale elementelor componente. 6orpul acestui tip de croCet este alcAtuit din elementele de legAturA dintre bra@ele croCetului Ci pinteni ocluzali (+

aplicat Bn fosetele mezialA Ci distalA Ci Bn spa@iile (ambrazurile) interdentare ocluzale, extinzBnduse prin ambrazurile vestibularA Ci oralA Bn bra@ele retentive Ci opozante. /in locul interdentar de ramificare a bra@elor opozante porneCte conectorul secundar distan@at de din@i Ci mucoasa ce uneCte croCetul rigid cu sc!eletul metalic. 6a Ci la croCetul %c:ers, bra@ele retentive Ci opozante ale croCetului 7onTili pot fi prelungite Ci plasate pe din@ii vecini. 6roCetul 7onTill este recomandat Bn cazul tremelor Bntre premolari Ci molari, Bn edenta@iile uniterminale avBnd un rol antibasculant, de men@inere a protezei.

199. Conectorii secundari. 9usu Nasile


6onectorii secundari sunt benzi metalice care unesc diferite parti componente ale protezei sc!eletate intre ele. 6aracteristicile conectorilor secundari: - rigiditatea este calitatea lor esentiala, care se obtine prin latime si grosime adecvata" - volumul nu trebuie sa impiedice montarea dintilor artificiali sau sa jeneze functionalitatea limbii" - traiectul sa fie intotdeauna vertical" - jonctiunea cu conectorul principal trebuie sa se faca perpendicular, iar ung!iurile vor fi rotunjite. -a acest nivel conectorul secundar este ceva mai lat pentru a asigura rezistenta" -jonctiunea cu pintenii ocluzali trebuie sa se faca intr-un ung!i de 41H sau mai mic" - sa treaca la distanta de parodontal marginal, papila interdentara si mucoasa procesului alveolar" - nu se vor aplica pe suprafetele convexe vestibulare sau orale ale dintilor restanti
191.

6rosetele divizate 9oac!.

%cest tip de crosete este divizat in # grupe: crosetele din grupa . se caracterizeaza printrun contact redus cu dintele ancora in zona retentiva subecuatoriala care este mai putin sau deloc vizibila din punct de vedere fizionomic. 7ratul retentiv al acestui croset poseda calitati elastice datorita faptului ca are conector secundar propriu. .n functie de lungimea si grosimea acestui conector, este posibila alegerea gradului de elasticitate. 6rosetele divizate 9oac! din grupa . sunt in numar de sapte si au brate elastice, forma carora imita literele 6, -, K, S+ &, ., 9. %cest tip de crosete sunt aplicate pe dintii posteriori cu un grad de retentivitate marita si cu implantare dificila. .n genere, crosetele din grupa . sunt compuse din urmatoarele elemente: corpul, pintenul ocluzal, bratul opozant, bratul retentiv si doi conectori secundari (unu-i al bratului retentiv si altul ce uneste bratul opozant si pintenele ocluzal de sc!eletul metalic). 6orpul crosetelor prezinta portiunea asezata pe suprafata proximala a dintilor-stalpi limitrofa spatiului edentat. .n zona supraecuatoriala neretentiva este unit rigid prin conectorul secundar cu saua sc!eletului metalic, la nivelul parodontului marginal, la c distanta in dependenta de gradul de retentivitate a dintelui-stalp, de cel putin ,) mm. /in corpul crosetelor pornesc pintenul ocluzal si bratul opozant, care au aceleasi directie, forma si indicatii identice cu ale elementelor similare ale crosetului %c:ers. 7ratele retentive se unesc la saua sc!eletului metalic prin conectori secundari proprii, care au, la randul lor, doua extremitati: una dentara si alta mucozala. Extremitatea dentara este unita cu bratul retentiv in zona radiculard a dintelui, apoi, traversand cole-tul la c distanta de 1,)G mm, trece in extremitatea mucozala. %ceasta extremitate, formand c curba pe versantul vestibular al apofizei alveolare, se .ndreaptS spre spafiul edentat unde se uneste cu saua sc!eletului protezei. .n raport de lungimea, grosimea si forma conectorului secundar depinde gradul de elasticitate a bratului retentiv. /aca coneetorul
(0

va avea lungime mai mare si grosime mai mica, atunci si elasticitatea va fi mai mare si invers. /in crosetele 9oac! de grupa a ..-f fac parte crosetele cu bra-tele aplicate supraecuatorial asigurand astfel sprijinul protezei g sc!eletate pe campul protetic. /upa constructii, aceste crosete pot = fi simple, cu un brat ce are contact partial sau total cu dintele, si compuse, aplicate uni- sau bidentar. 7ratde crosetului bidentar inconjoara inelar suprafetele dintelui, fiind cunoscut si sub numele de croset inelar continuu . %ceste varietati de crosete sunt indicate atat pe dintii frontali, cat si pe cei laterali cu zone retentive neinsemnate si inaltime mica, precum si pe dinti conici.

192.

Crosetul %cFers.

%cest croset este considerat drept tip caracte-ristic de croset circular turnat, fiind alcatuit dintr-um corp de la care pornesc trei brate: retentiv, opozant si pintenul ocluzal (fig. #1(). 6rosetul %c:ers inconjoara dintele stalp aproape in intre-gime. Corpul crosetului. .n majoritatea cazurilor, corpul crosetului este asezat pe suprafata proximala a dintelui-stalp limitrofa spatiului edentat in zona neretentiva, trecand in conectorul secundar si unind rigid crosetul cu saua sc!eletului metalic. 6onectorul secun,dar in zona proximala subecuatoriala a, dintelui-stalp este dis-tantat de dinte cu 1,)G ,1 mm in dependents de retentivitatea acestei zone si gradul de implantare a dintelui stalp. *ratul retenti7. %cest component porneste din corp spre suprafata vestibulara a dintelui transversand ecuatorul protetic si se termina cu extremitatea libera in zona subecuatoriala retentive. 5rosimea bratului retentiv este variata, neuniforma, mai groasa la corp si micsorata uniform spre extremitatea libera, unde este efilat. %ceste particularitX permit ca bratul retentiv sa aiba doua portiuni: supraecuatorialaG rigida si subecuatoriala G elastica. 2ortiunea supraecuatoriala impreuna cu pintenul ocluzal si bratul opozant au rolul de sprijin reciproc si se opun tendintelor de infundare a protezei pe campul protetic. 2ortiunea elastica asigura mentinerea protezei sc!eletate si opune rezistenta tendintei de desprindere.
(4

*raful opozant. %cest component alS crosetului este plasat pe suprafata opusa celei pe care este asezSat bratul retentiv, fiind situat in zona supraecuatoriala si avandS directie orizontala, grosime uniforma pe tot traiectul, precum si, dimensiune egalS cu cea a portiunii supraecuatoriale a bratuluiSretentiv. &oate aceste carac-teristici permit neutralizarea efectulvSi ortodontic negativ in timpul insertiei protezei sc!eletate, oferinduti totodatS rigiditate. !intenul ocluzal. 6a component important porneste din corpul crosetului paralel suprafetei ocluzale si este situat in foseta me-zialS sau distala a dintelui-stalp. Se recomandS ca pintende ocluzal sa se extinda pe c suprafata de cel putin c patrime din suprafata ocluzala a dintelui respectiv si sa aiba c grosime de G ,) mm. /aca grosimea lui va mari dimensiunea verticala de ocluzie, inain-te de realizarea sc!eletului metalic, pe dintii intregi sunt pregStite locasuri cu forme si dimensiuni respective. -ocasul trebuie sa fie neretentiv si bine lustruit. 6rosetul %c:ers este indicat pe premolari si molari, cand ecuatorul protetic trece vestibular sau oral pe mijlocul coroanei dintelui-ancora, avand in zona subecuatoriala c retentie de 1,#)G1,) mm.

Sistemul crosetar IeA. %ceste crosete au fost grupate si clasi-ficate de catre 3eX in anul 4)*" au fost imaginate pentru forme si implantare diferite ale dintilor-stalpi, care in genere nu sunt acoperiti cu microproteze, in vederea stabilizarii corespunzatoare a tuturor protezelor sc!eletate. Sistemul crosetar 3eX poseda unele caracteristici proprii crosetelor circulare si crosetelor divizate. %utorii sistemului crosetar 3eX le-au grupat si ciasificat in numar de *, elaborand totodata si indicatiile aplicarii ]or. Crosetul :e; nr. 1. Este asemanator cu crosetul circular %c:ers, insa bratul opozant, ca si bratul retentiv, este elastic si situat in zona subecuatoriala retentive. %mbele brate asigura c mentinere dubla si reciproca, fiind aplicate pe suprafetele vestibulara si orala ale dintelui-ancora. Este indicat si realizat la fel ca si crosetul %c:ers. Crosetul :e; nr. !. /erive din crosetul devizat 9oac! cu bratul elastic in forma de Q&L, particularitatea caracteristica constand in faptul ca ambele braje sunt elastice, divizate in QhL si au cate un conector secundar propriu. 6rosetul 3eX nr. 2 este indicat pe premolari si molari cu retractie gingivals si cu retentivitati ma-rite, precum si pe dintii la care ecuatorul protetic trece in apropierea suprafetei ocluzale. Elementele elastice divizate sunt aplicate in zona gingivals. 'ai rational se considers aplicarea lui in edentatiile terminale. Crosetul :e; nr. #. Este c combinare dintre crosetul nr. si nr. 2+ avand doua brate retentive. Knui din aceste brate este mai putin elastic, unit rigid cu corpul crosetului
)1

avand forma bratului de la crosetul nr. , iar alt brat are un grad de elasticitate mSritS, fiind unit prin conectorul secundar cu saua protezei si avand forms de Q&L. 7ratele sunt aplicate in dependents de retentivitatea dintelui-ancora astfel: bfatul mai putin elastic (nr. ) este aplicat pe suprafetele vestibularS sau oralS ale dintelui cu retentivitate mai mica, iar bratul elastic (nr. 20 G pe suprafetele vestibulara sau orala cu retentivitate maritS. %cest croset este indicat in edentatiile terminale cand dintii-stalpi au inclinatie oralS sau vestibularS, iar ecuatorul protetic are directii diferite pe suprafetele oralS si vestibulara. Crosetul :e; nr. '. Este un croset te!nic realizat prin metoda de turnare si lipire: corpul si pintenele ocluzal sunt turnate, iar bratele sunt confectionate din sarmS prin indoire, fiind apoi aplicate pe suprafetele vestibulara si orala si lipite de corp. 6rosetul 3eX nr. ( este indicat pe dintii cu retentivitate in regiunea marginii ocluzale a suprafetelor vestibularS si oralS. %cest croset nu este utilizat in practica datoritS proprietatilor mecFanice necorespunza-toare, care nu permit mentirierea satisfScStoare a protezei pe campul protetic . Crosetul :e; nr. *. Este cunoscut sub numele de croset inelar cu actiune inversa posterioarS si derivS din crosetdle circulare. %cest croset este alcStuit dintr-un conector secundar excentric unit rigid cu bara sau placuta protezei, pozitionFat in majoritatea cazurilor mezio-oral pe dintele-ancorS. 7ratul crosetului iese din corp, avand c portiune rigida, aplicata supraecuatorial din care porneste pintenul ocluzal asezat in foseta distalS sau meziala. 2ortiunea rigida a bratului inconjoarS suprafetele dintelui in zona supraecuatoriala si, transversand ecuatorul protetic al suprafetei vestibular sau orfale, se terminS cu extremitatea liberS in zona subecuatoriala retentive meziala sau distala. 6rosetul 3eX nr. ) este indicat in edentatiile terminale, cand dintii-stalpi au inclinatie vestibulara sau orala, precum si pe dintii cu coroane clinice mici sau cu forma conica . Crosetul :e; nr. +. %cest croset, ca si crosetul precedent, are aceleasi caracteristici deosebindu-se prin prezenta a doi pinteni ocluzali situati distal si mezlal. 6rosetul 3eX nr. , este unit rigid cu saua protezei prin intermediul conectorului secundar, care este intarit cu un dublu segment pornit de la saua sau bara protezei. 6rosetul respectiv este indicat pe molari inclinati mezio-distal sau vestibulo-oral cu ecuator protetic atipic situat ocluzal in partea inclinarii dintelui si cervical in partea opusa. %re eel mai lung brat din toate crosetele 3eX si din acest motiv mai este riumit si croset unibar circular .

193.

Crosetul continuu .
)

%cest croset prezinta c atela (sina) metalica care are c latime de #G$ mm si c grosime de 1,)G ,1 mm, iar lungimea variaza in dependents de numarul dintilor pe care se aplica. 6rosetul continuu poate cuprinde de la doi pana la ,J5 dinti-stalpi, c!iar si toata arcada dentara, realizand astfel un sistem de imobilizare a dintilor. 6rosetul continuu se aplica intim supracingular pe suprafata orala a dintilor frontali si supraecuatorial pe cei laterali. 6rosetul respectiv deseori este realizat cu g!erute incizale sau cu pinteni ocluzali, care reprezinta c prelungire a crosetului la nivelul suprafetelor interdentare proximale incizale sau ocluzale si se termina in ambrazurile vestibu-lare ale incisivilor sau in fosetele meziale si distale ale dintilor laterali . -a acest nivel, in unele cazuri pentru a nu modifica di-mensiunea verticala de ocluzie, pentru g!erute si pinteni sunt rea-lizate pe dintii-stalpi locasuri inainte de a obtine arnprenta. /atorita acestor dispozitive, crosetul ec!ilibreaza presiunile masticatoare pe dintii-stalpi in axul lor de implantare .

19(. Elementele dentare a 22'S sint reprezentate de crosete si de sisteme special, care este
solidarizata de carcasul metallic din momentul modelarii carcasului din ceara, unirea fiind efectuata prin modelarea conectorului secundar, care la rindul sau se va uni cu conectorl principal sau cu seile protezei, ce la etapa finala vor fi inglobate in acrilatul protezei, realizind o retentie mecanica intre seaua metalica si acrilatul protezei. /ependent de mijloacele prin care se efectueaza mentinerea si stabilizarea protezei va fi si metoda de transmitere a presiunilor. &ransmiterea presiunilor masticatorii in 22'S este atit dento-parodontal, cit si muco-osos. /ependent de nr dintilor stilpi si modul de integrare a lor in 22'S va varia si eficacitatea distribuirii presiunilor functionale la suportul dentoparadontal.

19(.

Culisele.

Sunt alcatuite din doua parti: una realizata extra- sau intracoronar pe suprafata proximala sau orala a protezei dentare fixe, iar alta inclusa in sc!eletul metalic al protezei mobilizabile. 2artea inclusa in sc!eletul metalic patrunde in interiorul culisei realizate la proteza fixa sau c cuprinde avand aceeasi forma in sectiune transversal. 6ulisele pot avea diverse forme: cilindrica, cilindro-conica, ovala, trapezoidala, in forma literelor h. >. N etc. 'entinerea protezei sc!eletate prin culise se datoreste frictiunii care se realizeaza intre cele doua parti ce culiseaza cu mare precizie in axul de insertie a protezei. 'iscarea componentelor una fata de alta poate fi limitata sau libera. .n dependents de aceasta, presiunile masticatoare pot fi repartizate pe campul protetic: dento-parodontal G la realizarea culiselor cu opritor ce permite sprijinul protezei in sens vertical si previne infundarea bazei in tesuturile moi" muco-osos G la utilizarea culiselor fara opritor ce
)#

permite culisa-rea libera a componentelor in axul de insertie a protezei" mixt (dentomucozal) G la utilizarea culiselor cu opritor intre care se realizeaza un spatiu egal cu gradul de rezilienta a fibromucoasei campului protetic, ceea ce-i permite protezei mobilizabile miscari limitate. 2entru realizarea culiselor pot fi utilizate atat elemente prefabricate, cat si confectionate in conditii de laborator. -a inceput sunt realizate partile solidarizate la protezele fixe situate in axul de insertie a protezei sc!eletate, determinat de catre medic si reprodus in laborator cu ajutorul paralelografului.

Capsele. Sunt formate din doua componente si pot fi determinate ca matrice si patrice. 6apsele sunt indicate pe dintii cu distructii coronare masive, la care practic lipseste coroana naturala, dar au radacini bine implantate, recuperabile. 6onfectionarea partilor componente ale capselor la prima etapa se face conform te!nicilor utilizate la realizarea dispozitivelor ra-diculare in constructiile coroanelor de substitutie. 2e bontul rada-ciniilor recuperate se realizeaza cape inelare de protectie cu dispo-zitive radiculare, iar pe extremitatea supraradiculara a capei, pe suprafata orizontala, sunt situate dispozitive in forma cilindrica, ovala sau de sfera ce prezinta patricea capei. -a a doua etapa se confectioneaza matricea, solidarizata de seile sc!eletului metalic. .nteriorul matricei are aceeasi forma si dimensiuni ca si patricea avand perejii partial sectionati in sens axial, formand *G0 petale, ceea ce permite crearea conditiilor de activare a capelor la apli-carea protezei in cavitatea bucala .

)$

19,. Disjunctori de forte. %ceste sisteme sunt cunoscute in literatura de specialitate si ca fractionatori de forte, amortizori, balamale, sisteme elastice, sisteme articulate etc., precum si sub numele inventatorilor. /isjunctorii de forte au fost imaginati pentru protezele terminale cu scopul desolidarizarii miscarii seilor protezei fata de dintii-ancora. %stfel, prin utilizarea acestor sisteme, se realizeaza c relativa independents intre sistemele de ancorare si seile protezelor, contribuindu-se ila c ec!ilibrare a presiunilor masticatoare asupra campului protetic. 2rimul sistem a fost propus de Ott si este cunoscut si sub numele de Qstress brea:er Q. %utorul prin intermediul unor benzi mucozale sectionate longitudinal de conectorii principali a separat seile protezelor terminale de elementele de ancora si, in special, de crosete . .n dependents de latimif, grosimea si lungimea benzii mucozale sectionate, in timpul receptionarii presiunilor masticatoare saua protezei se infunda in fibromucoasa campului protetic, realizand un sprijin mixt, permitand totodata seilor unele miscari independente. Kn alt disjunctor de forte, dispozitivul 9oac!, permite miscari simultane sau consecutive ale translatorului de forte in plan vertical si miscari de rotate in jurul unui ax orizontal %cest disjunctor este alcatuit dintr-o bara dreptung!iulara solidarizata de coroana de invelis la mijlocul suprafetei proximale limitrofe spatiului edentat. -a extremitatea barei este realizat un ax in forma de cilindru care se termina cu c sfera de #G$ mm. .n saua protezei sunt realizate placi lamelate sagitale si transversale conform diametrelor dispozitivului coronar, ceea ce permit protezei miscari verticale si de rotate (pendulare) limitate. %mortizorii de forta sau sistemele elastice permit seilor protezei miscari in plan vertical care, dupa incetarea presiunii masticatoare, aduc seile protezei in pozitia initials datorita arcului sau a spiralelor elastice care intra in constructia acestor dispozitive. %mortizorii sunt cunoscuti sub numele inventatorilor: /albo, 7eat-'uller, sistemul telescopic Egert etc. %ceste sisteme, ca si cele precedente, sunt alcatuite din douS part,J: una fixata pe dintele-ancorS si alta in saua protezei care este si un amortizor . -a confectionare mai frecvent sunt utilizate piese industrial co-mercializate, fiind solidarizate la partile respective ale dintilor-ancora si la proteza mobilizabila. 7alamalele sunt folosite ca elemente de legStura intre crosete si seile protezei si sunt compuse dintr-o parte solidarizata de crosete, iar alta de saua protezei fiind articulate cu un ax transversal vestibulooral. 7alamalele sunt indicate in edentatiile terminale mandibular cand lipsesc molarii, permitand seilor numai miscari pendulare (de rotate in jurul axului).

)(

192. .n prezent sunt cunoscute diverse varietafi de paralelografe (simple, complexe), unele utilizate pentru analiza si pregatirea modelului pentru dublare, iar altele si pentru modelarea mac!etei protezei si pentru prelucrarea componentelor metalice. .ndiferent de varietatea paralelografului , toate sunt construite dupa unui si acelasi principiu G la diverse miscari piesele-anexe se vor afla in acelasi plan. 2aralelograful simplu este alcatuit din urrnatoarele componente: . Soclul stabilizator reprezentant de c placa metalica groasa si neteda care-i confera stabilitatea aparatului. #. Suportul pentru model, articulat reglabil, multidirectional cu c masuda de lucru dotata cu sisteme pentru fixarea modelului. Suportul este asezat pe placa soclului stabilizator pentru plasarea lui pe toata suprafafa placii. $. Stalpul vertical solidarizat lateral si perpendicular de soclul stabilizator care permite realizarea miscarilor in plan vertical. (. 7raful orizontal solidarizat (sau articulat) perpendicular la extremitatea superioara a stalpului vertical, fiind situat para-lel placii soclului stabilizator. Extremitatea libera a bratului este inzestrata cu un sistem de meng!ina pentru instalarea pieselor anexe paralel stalpului vertical si perpendicular suportului stabilizator. 2iesele-anexa sunt reprezentate de: tija detectoare, asemanatoare cu un cilindru plan, cu ajutorul careia se orienteaza inclina-rea masutei de lucru pe care este fixat modelul pana la stabilirea axului comun al dintilor-stalpi purtatori de crosete" tija portcreion, care are la extremitate un grafit, cu ajutorul caruia se traseaza ecuatorul tuturor dintilor restanti" tije retentivometre in numar de trei, sub forma de cilindru asemanatoare cu tija detectoare, dar la c extremitate prezentata de un disc cu raza respective de 1,#) mm, 1,)1 mm si 1,+) mm, ce servesc la masurarea retentivitatii sub-ecuatoriale a coroanei dintelui-stalp fata de axul comun" tija razusa reprezentata de c lama cu c extremitate in muc!ie G bizou, care poate fi coborata manual pentru a razui ceara de pe model, si re-vine la pozitia initiala automat, datorita actiunii unui resort. 6u ajutorul paralelografului simplu se analizeaza modelul in vederea plasarii elementelor de mentinere, sprijin si stabilizare reprezentate de crosete, iar in conditli de laborator modelul se deretentivizeaza. %paratele moderne si eel comercializat de firma [avo (5ermania), pe langa aceste operatiuni permit si: a) montarea si solidarizarea elementelor prefabricate ale protezelor" b) modelarea prin razuire de ceara sau frezare a pieselor
))

componente" c) frezarea componentelor metalice in axul de insertie al protezei. %cest aparat are acelasi principiu de constructie cu exceptia ca pe stalpul vertical este montat un sistem complex reprezentat si de piese electrice ce permit 111G#)111 rotatii pe minut ale frezelor anexe utilizate pentru frezarea cerii si a metalului . .ndiferent de tipul aparatului utilizat, paralelografia urmareste scopul proiectarii si plasarii elementelor componente ale protezei sc!eletate si indeosebi ale celor de mentinere, sprijin si stabilizare, pentru a fi reproduse in conditii de laborator in mac!ete si apoi in sc!elet rnetalic dupa un program bine determinat.

$arelelo2raf modern

195. 6aracteristica Ci consecutivitatea opera@iunelor de studiu Bn paralelograf.


. /eterminarea axului de insertie si dezinsertie al protezei. #. ,ixarea pozitiet alese a axului de insertie si dezinsertie al protezei, pentru reproducerea ei. $. /eterminarea si trasarea ecuatorului protetic. (. Stabilirea punctelor retentive unde vor fi asezate extremita-tile bratelor elastice ale crosetelor. ). %legerea constructiei protezei si trasarea proiectului pe model.

196. /efini@ie V%x de inser@ie Ci desinser@ie V a 22' sc!eletate. NarietA@i. 'etodele de determinare a axului de inser@ie Ci desinser@ie a 22' sc!eletate.
Determinarea a$ului de insertie si de insertie al prote ei. %xul de insertie si dezinsertie al protezei, dupa E. 5avrilov, este apreciat drept directie de aplicare si inlaturare a protezei, care prevede miscarea protezei de la primul contact al elementelor de ancorare cu dintii-stalpi pana la fibromucoasa campului protetic, cand pintenii ocluzali
)*

sunt asezati in locasurile lor, iar seile sunt amplasate cu precizie pe suprafata campului protetic. .nlaturarea protezei este apreciata ca miscare in directie opusa, adica de la momentul desprinderii bazei de pe fibromucoasa campului protetic pana la pierderea contactului elementelor de ancorare cu dintii-stalpi. 3oi consideram ca axul de insertie si dezinsertie al protezei reprezinta c traiectorie bine determinate, care permite aplicarea si ln-laturarea protezei de pe campul protetic fara obstacol. %xul de insertie al protezei poate fi: ) vertical (cand proteza este aplicata concomitent pe toti dintii-stalpi)" #) vertical spre dreapta (cand proteza este aplicata la inceput pe dintiistilp din partea dreapta, apoi pe cei din partea stanga)" $) vertical spre stanga" () vertical posterior" )) vertical anterior. /eterminarea axului de insertie si dezinsertie al protezei depind de de alegerea pozitiei modelului in parelelograf. %ceasta opera-tiune poate fi realizata prin una din cele trei metode cunoscute: ) libera" #) prin aprecierea inclinarii medii a axelor dintilor-stalpi" $) de alegere.

119. Determinarea si trasarea ecuatorului protetic.


/eterminand pozitia modelului apreciata dupa una din metodele descrise, inlocuim tija detectoare cu tija portcreion, care, fiind adusa la fiecare dinte-stalp si fiind plasata in jos pana la nivelul coletului, pastrand contact cu dintele, marc!eaza ecuatorul protetic cu partea laterals a grafitului (categoric nu se admite trasarea liniei respective cu extremitatea libera a grafitului) in asa mod ca extremitatea libera a grafitului sa treaca intre festonul gingival si colet. Ecuatorul protetic trasat in majoritatea cazurilor nu coincide cu pozitia ecuatorului anatomic al dintelui. &otodata ecuatorul protetic imparte dintele in doua zone: ) zona subecuatoriala, cuprinsa intre ecuatorul protetic si colet, numita si zona retentive" !< zona supraecuatoriala, situata intre ecuatorul protetic si marginea ocluzala a dintelui, numita si zona neretentiva, de sprijin. %ceste zone, in dependenta de situarea lor, vor determina alegerea tipurilor de crosete. -. 7latterfein a stabilit unele caractere ale traseului ecuatorului protetic in dependenta de inclinarea modelului, deosebind cinci tipuri de situare a ecuatorului pe suprafetele dintelui si de atitudine fata de edentate . .n realitate traseul ecuatorului protetic nu este epuizat numai prin aceste variante si poate sa fie reprezentat printr-o topografie variata, dependenta de pozitia de inclinare a modelului, de migrarile si forma anatomica a dintilor-stalpi. .n unele situatii traseul ecuatorului protetic este reprezentat de c curba deformata, atipica, care permite ca limitele zonelor retentive si neretentive sS fie de c configurare complexa, ce prezinta dificultati la aplicarea elementelor crosetului.

)+

111. Metoda determinrii onelor retenti!e la confecionarea p.p.m. sc3letate.8mportana practica./3(5 G0. Cracea %le$andru 2entru aceastA opera@iune se utilizeazA tija retentivoinetricA de dimensiuni corespunzAtoare formei croCetului Ci rezisten@ei parodontale a dintelui stDlp. 9etentivometrele de 1,#) mm sunt folosite pentru croCetele mai pu@in elastice sau pentru din@ii cu implantare parodontalA slabA, cele de 1,)1 Ci 1,+) mm pentru croCete elastice Ci pe din@ii bine implanta@i sau cu un grad de implantare medie. &ija retentivometricA trebuie sA vinA Bn contact cu linia ecuatorului protetic, iar discul va fi ridicat sau coborDt Bn zona retentivA pDnA va intra Ci el Bn contact cu suprafa@a dintelui. -ocui Bn care discul atinge dintele reprezintA punctul de reten@ie care se BnseamnA cu creionul. %nume Bn acest punct se va plasa extremitatea elasticA a bra@ului retentiv.

112. .tapele pregtirii modelelor pentru duplicare la confecionarea --MS . Scopul duplicrii/3(6 G0. 2regAtirea modelului pentru duplicare prevede: ) deretentivizarea zonelor retent ive" #) folierea suprafe@elor mucozale. /eretenti3izarea zonelor retent3e. 'odelul poate reprezenta diverse zone retentive situate atDt subecuatorial la nivelul din@ilor restan@i, precum Ci unele spa@ii mucozale oferite de culise, bare, pun@i dentare, spa@ii interdentare (diasteme, treme) etc. Deretenti7izarea acestor zone urmre:te scopul desprinderii modelului de lucru din masa amprentar duplicatoare cu u:urin& fr a afecta amprenta& e7it;ndu-se astfel aplicarea elementelor ri8ide ale scheletului n aceste zone. /eretentivizarea se efectueazA prin picurare de cearA Bn zonele retentive Bn aCa mod BncDt stratul de cearA depus sA se situeze Bntre festonul gingival al din@ilor restan@i Ci ecuatorul protetic sau Bntre suprafa@a mucozalA Ci polul inferior al culisei sau barei. \n continuare cu tija rAzuCA a paralelografului se vor BnlAtura surplusurile de cearA prin rAzuire sau frezare realizDnd de jur Bmprejurul dintelui suprafe@e paralele Ci netede. =olierea suprafe>elor mucozale. ,olierea suprafe@elor mucozale ale modelului se efectueazA cu scopul ob@inerii unui spa@iu Bntre suprafe@ele mucozale ale sc!eletului metalic Ci fibromucoasa cDmpului protetic pentru a evita Bnfundarea componentelor mucozale Bn fibromucoasA la ac@iunea presiunilor masticatoare, precum Ci pentru Bnglobarea ulterioarA a Ceilor metalice Bn acrilat. \n unele situa@ii clinice cDnd pe cDmpul protetic existA zone sensibile, nefavorabile pentru recep@ia presiunilor masticatoare, reprezentate de torusul palatinal, proeminen@e osoase acoperite de fibromucoasA sub@ire, rugile palatinale exprimate etc. folierea acestor zone este obligatorie. 2rin urmare, folierea se efectueazA cu urmAtoarele scopuri: . ob@inerea spa@iilor Bntre Ceile protezei Ci fibromucoasa cDmpului protetic (dacA suprafe@ele mucozale ale Ceilor vor fi total metalice, folierea nu se va realiza)" #. ob@inerea spa@iilor Bntre conectorii principali reprezenta@i de bare Ci fibromucoasA (dacA conectorii principali vor fi reprezenta@i de plAcu@e, folierea, de asemenea, nu se va realiza)" $. ob@inerea spa@iilor Bntre conectorii secundari Ci fibromucoasA (folierea este obligatorie in toate cazurile). ,olierea zonelor enumerate se face cu folii de cearA calibratA, cu grosimea de 1,)G ,1 mm, care se ramoleCte la sursa de cAldurA Ci se aplicA pe suprafa@a modelului adaptDnduse intim la el. Surplusurile de cearA sunt BnlAturate prin tAiere conform limitelor desenului elementelor respective, iar marginile sunt fixate la suprafa@a modelului prin lipire cu cearA. )0

/uplicarea se realizeaza cu scopul ob@inerii modelului de lucru, confec@ionat din materiale termorezistente, pe care se va realiza modelarea Ci ulterior turnarea sc!eletului metalic. 113. Barieti de cear utili ate la modelarea mac3etei sc3eletului --MS #i te3nica modelrii./62GK3)(G0. Ceara pentru modelarea protezelor scheletate. 2entru modelarea pAr@ilor componente ale protezei sc!eletate, este utilizatA ceara avDnd Bn componen@a sa #4?GparafinA" *)?GcearA de albine" )? GcearA 6arnauba Ci unii modificatori. Este ambalatA sub formA de plci cu dimensiuni de *1R*1R 1 mm, a7;nd culoare 7erde :i cafenie. \n ambalajul acestei varietA@i de cearA sunt incluse Ci forme prefabricate din material elastic cu imprimarea diferitelor figuri ale sc!eletului protezei Bn vederea uCurArii procesului de modelare a barelor, Cinelor, croCetelor, Ceilor Ci a altor piese. 6eara ambalatA sub formA de discuri cu diametrul de 0# mm Ci grosimea calibratA de 1,( Ci 1,) mm de culoare roz este utilizatA atDt pentru modelarea bazei metalice, cDt Ci pentru crearea unui spa@iu de tranzi@ie la duplicarea modelului" mai poate fi utilizatA Ci la modelarea mac!etelor coroanelor dentare. 2entru confec@ionarea plAcu@elor Ci a bazei metalice cu relieful asemAnAtor mucoasei cDmpului protetic se utilizeazA ceara ambalatA sub formA de plci cu dimensiuni de 11R)1R1,) mm, de culoare 7erde sau ro:ie. &e3nica modelarii1 'odelarea mac!etei sc!eletului se efectueazA din elemente din cearA preformate prin adaptarea Ci lipirea lor la modelul duplicat dupA configura@ia traiectului desenului sc!ematic al sc!eletului protezei de pe model. 'odelarea mac!etei se realizeazA prin aplicarea componentelor preformate pe model, Bn raport cu desenul sc!eletului, Bn urmAtoarea ordine: . conectorii principali, #. Ceile, $. elementele de men@inere, sprijin Ci stabilizare Ci (. conectorii secundari. 2entru aceasta componentele preformate sunt plastificate Bn apA caldA )1G*1H6 sau la sursa de cAldurA adaptDndu-se intim la model, solidarizDndu-le Bntre ele cu cearA, iar marginile lor se lipesc de suprafa@a modelului duplicat. Conectorii principali reprezenta@i de bare ramificate se ob@in prin asocierea mai multor segmente, conform traiectului desenului sc!ematic ai lor de pe model solidarizDndule prin lipire. -a utilizarea conectorilor principali reprezenta@i de plAcu@e, acestea se modeleazA prin adaptarea foliei de cearA calibratA, cu grosimea de 1,(G1,* mm, Bn zona de extindere a conecioriilor. Surplusurile din cearA se BnlAturA dupA conturul desenului care este vizibil datoritA transparen@ei cerii, iar marginile plAcu@ei se lipesc la model cu cearA topitA. -a mandibulA, Bn zona planCeului bucal, marginea plAcu@ei se BngroaCA pDnA la # mm prin picurare de cearA sau prin aplicarea unei benzi cu grosime Ci formA corespunzAtoare. 0eile se modeleazA Bn dependen@A de raportul dintre suprafe@ele mucozale cu apofiza alveolarA. Dac este indicat o suprafa mucozal metalic, se adapteazA Bn spa@iul edentat o folie de cearA calibratA dupA limitele desenului, lipind marginile foliei la model Ci la conectorul principal. 2e suprafa@a externA (opusA), pentru aderen@a acrilatului se realizeazA reten@ii Bn formA de anse, ciupercu@e, butoni etc. sau pot fi realizate suprafe@e retentive ca Ci Bn cazul realizArii corpurilor de pun@i dentare, Bn dependen@A dt indica@iile prescrise de cltre medic. 5a folosirea unei suprafee mucozale acrilice, Ceaua se va modela cu orificii sau Bn formA de plasA prin care ulterior va pAtrunde acrilatul BnglobDnd Ceaua Bn Bntregime, creDnd astfel contact Bntre acrilat Ci apofiza alveolarA. -a nivelul de solidarizare a Ceilor cu conectorii principali se modeleazA trepte de aproximativ G# mm Bn dependen@A de cantitatea @esuturilor pe care le va restabili Caua protezei. %ceste trepte permit ca acrilatul Ceilor sA se situeze la acelaCi nivel cu segmentul metalic contopindu-se cu conectorul principal. )4

Elementele de men>inere, spri5in 9i sta"ilizare se modeleazA Bn dependen@A de tipul lor. -a utilizarea croCetelor, modelarea se realizeazA din segmente de cearA preformate fiind aplicate Ci adaptate la traiectul desenului sc!ematic al elementelor componente ale croCetului, solidarizDndu-le apoi la nivelul corpului croCetului, spa@iilor interdentare, sau la Cei Bn dependen@A de tipul de croCete folosite Ci de plasarea elementelor componente ale croCtelor pe suprafe@ele din@ilor-stDlpi. Conectorii secundari, de asemenea, se modeleazA din elemente preformate de formA Ci mArime corespunzAtoare dupA proiectul desenului sc!ematic, apoi se solidarizeazA cu cearA la pAr@ile dentare Ci mucozale ale sc!eletului. /upA modelarea Ci solidarizarea mac!etelor preformate ale tuturor elementelor componente ale sc!eletului protezei se realizeazA mac!etele canalelor de turnare pentru turnarea aliajului solicitat. 11(. .tapele clinico4te3nice la confecionarea --MS cu carcasul ntreg turnat./3(1 G0. Etapele clinico-te!nice la confec@ionarea protezelor par@iale mobilizabile sc!eletate depind de te!nica de confec@ionare a sc!eletului metalic, care poate fi realizat prin douA te!nici: . din elemente fabricate pentru diferite pAr@i ale protezei (bare, croCete, Cei etc.) sau modelate separat Ci ulterior lipite Bntre ele" procedeul este simplu Ci poate fi reprezentat ca o metodA clasicA care Bn prezent practic este utilizatA rar. #. prin turnarea Bntregului sc!elet metalic consideratA ca o metodA modernA. \n baza acestor particularitA@i, Bn continuare vom reda te!nicile contemporane de confec@ionare a protezelor sc!eletate, care prevAd realizarea urmAtoarelor etape clinico-te!nice: - Clinic: amprentarea func@ionalA a cDmpului protetic. - 5aborator: realizarea modelelor din g!ips dur. - Clinfc-laborator: analiza modelului Bn paralelograf Ci sc!i@area protezei sc!eletate" reproducerea pozi@iei modelului Bn para-lelograf Bn condi@ii de laborator pentru deretentivizarea zonelor retentive Ci pregAtirea modelului pentru duplicarea lui" duplicarea modelului Ci modelarea mac!etei sc!eletului" ambalarea Ci turnarea sc!eletului din aliajul solicitat" dezambalarea, prelucrarea, proba pe modei Ci lustruirea sc!eletului metalic. - Clinic: proba sc!eletului metalic Bn cavitatea bucalA" determinarea ocluziei centrice sau a rela@iilor intermaxilare. - 5aborator: pozi@ionarea modelelor Bn simulator" montarea din@ilor artificiali Bn spa@iile edentate. - Clinic: proba mac!etei protezei sc!eletate. - 5aborator: ambalarea mac!etei protezei sc!eletate Bn c!iuvetA, realizarea tiparului Ci introducerea acrilatului, polimerizarea" dezambalarea, prelucrarea Ci lustruirea acrilatului. - Clinic: aplicarea protezei par@iale mobilizabile sc!eletate pe cDmpul protetic. 11). De a!antajele sc3eletului metalic al --MS cu confecionat prin metoda lipirii. . 3u se ajusteazA bine atBt pe model cBt Ci in cavitatea bucalA. #. 'etoda este laborioasA, necesita mai multe etape de confec@ionare. $. \n timpul lipirii se pot produce dislocAri de la pozi@ia ini@ialA ceea ce va duce la erori in etapele de mai departe. (. Sunt mai pu@in precise ca celea Bntreg turnate. ). 3ecesita prelucrAri mecanice majore pentru ajustarea pe model, ceea ce la fel va influen@a stabilitatea sc!eletului metalic in etapele de mai departe. 11,. Definiie ++C'mp protetic edentat total;;. Caracteristica onelor de sprijin la ma$il #i la mandi*ul 'n edentaia total./3,3 GK 33( >0. 6Bmp protetic edentat total se defineCte ca o situa@ie clinicA cDnd lipsesc to@i din@ii de pe un maxilar (edenta@ie totalA unimaxilarA) sau de pe avibele maxilare (edenta@ie totalA bimaxilarA) ca rezultat al ac@iunii unor factori de ordin patologic sau traumatic. *1

C?mpul protetic la ma)il1. %spectul morfofunc@ional al cDmpului protetic la maxilA Bn edenta@ia totalA depinde de starea esutului osos al apofizelor al7eolare& bolta palatin :i tuberoziiile ma-ilare. %ceste forma@iuni anatomice au dimensiuni Ci forme multiple favorabile, mai pu@in favorabile Ci nefavorabile Bn terapia edenta@iei totale, dependente, Bn primul rDnd, de proeminen@a apofizei alveolare. pofiza al3eolar1 BnaltA Ci latA oferA posibilitA@i favorabile de sprijin Ci stabilizare a protezei totale, iar micCorarea treptatA Bn volum a apofizei alveolEre, ca urmare a atrofiei @esutului osos, scade Ci gradul de men@inere a protezei. Tu"erozit1>ile ma)ilare pot fi comparate cu o prelungire a apofizei alveolare care formeazA proeminen@e osoase Bn zona posterioare. \n men@inerea Ci stabilizarea protezei superioare tuberozitA@ile maxilare au valoare deosebitA. /acA aceste forma@iuni sunt pronun@ate, au versante paralele Bntre ele, atunci favorizeazA retentivitatea protezei Ci invers, dacA au un volum redus sau sunt caracterizate prin absen@a oricArui relief, reprezintA un factor negativ in stabilizarea protezelor totale. 7olta palatin1 are forme diverse de ia padent la pacient, cu valori protetice Bn sens pozitiv sau negativ, dependent de forma Ci BnAl@imea apofizei alveolare Ci a tuberozitA@ilor maxilare. -a nivelul suturii mediane a boitei palatine Bn unele situa@ii clinice, poate fi eviden@iat torusul palatin, avDnd diverse forme Ci localizare. 2rezen@a torusului palatin influen@eazA negativ men@inerea protezei totale. \n asemenea situa@ii torusul palatin va fi foliat. \n zona anterioarA a boitei palatine, la nivelul apofizei alveolare, este situatA 2aura incisi31 care, de asemenea, este necesar de protejat prin foliere, deoarece prin ea trece fascicolul mucovascular respectiv. 2osterior, limita bol@ii palatine este formatA din marginile distale ale lamelor orizontale ale oaselor palatine care, la nivelul liniei mediane, trec Bn spina nazalA posterioarA. .mportant cA aceste margini sunt orientate oblic spre craniu, ceea ce permite realizarea unor prelungiri Bn proteze pentru o nchidere mar8inal mai bun. Sc!eletul osos al maxilei este acoperit de fibromucoasA care Bn dependen@A de aderen@a ei la @esutul osos este divizatA Bn fibromucoas fi- :i mobil. -a trecerea fibromucoasei fixe Bn fibromucoasA mobilA existA o micA zonA de trecere, numitA fi"romucoas1 pasi3 mo"il1 sau neutr1. %ceastA zonA, avDnd o lA@ime de G$ mm, este acoperitA de marginile protezei totale pentru a asigura o Bnc!idere marginalA a protezei, favorizDnd fenomenul de succiune. %ceastA zonA este situatA de-a lungul fundului de sac vestibular Ci posterior la limita de trecere a palatului dur Bn palatul moale, cunoscutA Bn stomatologie ca linia Q%!L. C?mpul protetic la mandi"ul1 edentatA total este reprezentat de aceleaCi elemente morfofunc@ionale ca Ci la maxilA, BnsA avDnd dimensiuni comparative mult mai reduse. 3 importan deosebit la confecionarea protezelor totale o au tu"erculii piriforrni, forma@iuni morfologice situate Bn zonele retromolare. 'arginile totale ale protezei sunt situate ca Ci la maxilA acoperind zona mucoasei neutre din pAr@ile vestibularA Ci lingualA conform reliefului fondului de sac vestibular Ci planCeului bucal, iar posterior, Bn dependen@A de valoarea proteticA a tuberculilor piriforrni Bi acoperA Bn Bntregime sau numai cu S$ din suprafa@a anterioarA. -imita protezei Bn aceste zone este indicatA de cAtre medic Ci poate fi extinsA posterior numai pDnA la punctul de inser@ie a ligamentului pterigomandibular, de altfel Bn timpul func@iei proteza se va desprinde de pe cDmpul protetic. 112. %spectele clinice ale c'mpului protetic edentat total./3,( G0. 6Dmpul protetic Bn edenta@ia totalA aste reprezentat de @esutul osos al maxilarelor Ci fibroinueoaCA. %ceste douA elemente oferA Ci sprijinul protezelor totale, BnsA nici fibromucoasa, nici substratul osos din punct de vedere func@ional, nu sunt apte pentru recep@ia Ci amortizarea presiunilor masticatoare. &otuCi dacA @esutul osos oferA protezei totala sprijin rigid, apoi fibromucoasa serveCte ca un arnoriizDtor Ci poate fi comparatA cu ligamentele periodontale ale *

din@ilor naturali Bn cazul aplicArii unei for@e. 2e lDngA aceastA func@ie suportul mucoosos participA Ci la men@inerea, fixarea Ci stabilizarea protezei totale pe cDmpul protetic. 6unoaCterea acestor particularitA@i este un factor important Bn conceperea Ci realizarea protezei totale. 115. Clasificarea apofi elor al!eolare 'n edentaia total dup Sc3roder+ Eoller+ #i "ejoueu$. 8mportana practic./336 >0. @chrAder deosebeCte trei tipuri de atrofii ale maxilei: Tipul I. %cest tip de atrofie se caracterizeazA prin prezen@a unei apofize alveolare pronun@ate, semiovale, care uniform este acoperitA cu o mucoasA normalA depACind cu mult nivelul bol@ii palatine, avBnd tuberozitl@i bine exprimate, iar torusul palatin mai pu@in exprimat sau c!iar lipsA. 2licA trecAtoare Ci locul de inser@ie a muCc!ilor se gAsesc la distan@A destul de mare de la suprafa@a apofizei alveolare. %cest tip de atrofie este cel mai favorabil pentru tratamentul protetic, fiindcA forma@iunile anatomice de reten@ie sBnt destul de exprimate Ci nu BmpiedicA fixarea protezei. Tipul II. 2entru acest tip de atrofie este caracteristic prezen@a unei apofize alveolare late, din cauza atrofiei medii, depACind cu pu@in nivelul bol@ii palatine. &uberozitA@ile maxilare sBnt mai pu@in exprimate, plicA trecAtoare Ci locul de inser@ie a muCc!ilor se gAsesc mai aproape de suprafa@a apofizei alveolare, comparativ cu tipul .. 6ondi@ii pentru tratamentul protetic, de obicei, avem bune, BnsA contrac@ia bruscA a muCc!ilor Bn unele cazuri poate duce la un eCec. Tipul III. 6aracteristic pentru acest lip de atrofie esle dispari@ia apofizei alveolare Ci prezen@a unei bol@i palatine aproape platA. &uberozitA@ile maxilare sBnt atrofiate esen@ial. 2licA trecAtoare Ci locul de inser@ie a frenumului buzei superioare Ci a muCc!ilor se aflA la nivelul coamei apofizei alveolare. 2entru tr-atamentul protetic acest tip de atrofie este cel mai nefavorabil, fiindcA lipsesc forma@iunile anatomice retentive, iar inser@ia joasA a fibrelor musculare contribuie la detaCarea protezei. Boller deosebeCte urmAtoarele tipuri de atrofie a apofizei alveolare mandibulare: Tipul I. %pofiza alveolarA prezintA o BnAl@ime bine exprimatA, egalA pe toatA Bntinderea, rezorb@ia producBndu-se Bntr-o micA mAsurA. %ceastA situa@ie elinicA se BntBlneCte foarte rar Ci se presupune cA ea poate surveni doar Bn cazul cBnd pierderea din@ilor s-a produs simultan. 6reasta apofizei alveolare este rotunjitA Ci favorabilA pentru baza protezei, deoarece BmpiedicA microexcursia protezei ce poate avea loc la miCcarea mandibulei. -ocul de inser@ie i muCc!ilor Ci plicA trecAtoare a mucoasei sBnt situate la o distan@A considerabilA de vBrful apofizei alveolare. %ceastA formA a apofizei alveolare este cea mai favorabilA pentru tratamentul protetic. Tipul II. %trofia apofizei alveolare este uniformA pe toatA Bntinderea, BnsA este destul de avansatA, afectBnd Bn unele cazuri Ci corpul mandibulei. 2e mAsurA ce procesul de rezorb@ie se accentueazA Ci ajunge pBnA la linia oblicA internA Ci externA, apofiza se transfobmA Bnlr-o depresiune. %pofiza alveolarA Bn zona frontalA deseori capAtA o formA ascu@itA, ce BmpiedicA protezarea. -ocul de inser@ie a muCc!ilor este situat aproape de marginea crestei. %stfel de tip a apofizei alveolare reprezintA mari dificultA@i pentru protezare, fiindcA lipsesc forma@iunile anatomice retentive, iar inser@ia fasciculelor musculare aproape de vBrful crestei alveolare duce ia miCcarea protezei. 2rin urmare, Ci stabilitatea protezei este compromisA, deci trebuie cAutate posibilitA@i de a folosi orice forma@iune retentivA a cBmpului protetic, oricBt de redusA ar fi ca Bntindere. Tipul III. %pofiza alveolarA este atrofiata esen@ial Bn sens lateral Ci mai pu@in frontal, datoritA faptului cA din@ii laterali au fost pierdu@i mai timpuriu decBt cei frontali. %cest tip de atrofie este relativ favorabil pentru tratamentul protetic, fiindcA atrofia apofizei alveolare Bn zonele laterale nu BmpiedicA microexcursia protezei Bn plan transversal. ^ona de reten@ie este *#

prezentA numai Bn regiunea frontalA care Ci BmpiedicA miCcarea protezei Bn plan sagital Bn direc@ia anterio-posterioarA. Tipul I&. %trofia apofizei alveolare este accentuatA Bn zona frontalA Ci mai pu@in exprima@i Bn regiunile laterale. \n aCa situa@ie stabilitatea protezei este asiguratA numai Bn direc@ia transversalA, pe cBnd Bn plan sagital este foarte slabA datoritA posibilitA@ii de alunecare a protezei Bnainte. O clasificare unicA a atrofiei procesului alveolar pentru maxilA Ci mandibulA cu edenta@ie totalA a elaborat (e5o;eu) ( 4+$). %utorul clasificA maxilarele Bn raport cu valoarea apofizelor alveolare edentate Bn patru clase: Clasa I. SBnt prezente apofize alveolare Bnalte, retentive cu versante vestibulare Ci linguale extinse, paralele Bntre ele, fArA exostoze. Clasa a II - a. 5radul de atrofiere a apofizelor alveolare este mediu, versantele vestibulEre sBnt uCor oblice ca rezultat al pierderii: de substan@A osoasA Ci al resorb@iei centripete. Clasa a III-a. %pofizele alveolare au o valoare protetica slabA, sBnt afectate prin resorb@ie accentuatA determinatA Bn special de proteze necorespunzAtoare. Clasa a I&-a. %pofize alveolare cu o atrofie de grad accentuat, cu valoare proteticA negativA, denivelate, dispArute par@ial sau total prin purtarea unor proteze vec!i ori cu suprafa@a ocluzalA redusA Ci incongruente. 116. .numerai etapele clinico4te3nice la confecionarea prote elor totale/ 3)6 > K 3,2G0. 6onfec@ionarea protezelor totale este dependentA de consecutivitatea urmAtoarelor opera@iuni clinico-te!nice: - Clinic: examinarea pacientului Ci ob@inerea amprentelor preliminare. - 5aborator: confec@ionarea modelelor preliminare Ci a lingurilor individuale" la indica@iile medicului, lingurile individuale pot fi realizate cu borduri de ocluzie. - Clinic: amprentarea definitivA (func@ionalA)" dacA lingurile au fost confec@ionate cu borduri de ocluzie, la aceastA etapA se vor determina Ci rela@iile intermaxilare, iar dacA au fost confec@ionate fArA borduri de ocluzie, rela@iile intermaxilare vor fi determinate la urmAtoarea vizitA a pacientului. - 5aborator: confec@ionarea modelelor func@ionale (definitive) Ci a Cabloanelor cu bordurille de ocluzie, dacA acestea n-au fost realizate o datA cu lingurile individuale. - Clinic: determinarea rela@iilor intermaxilare. - 5aborator: fixarea modelelor Bn simulator" montarea din@ilor artificiali Ci construirea arcadelor dentare artificiale, modelarea mac!etei, protezei totale. - Clinic: proba mac!etei Bn cavitatea bucalA. - 5aborator: Bnlocuirea cerii, mac!etei protezei totale Bn acrilat" prelucrarea Ci lustruirea protezei totale. - Clinic: aplicarea protezei totale Bn cavitatea bucalA. 129. %rgumentai necesitatea confecionrii lingurii indi!iduale la amprentarea 'n edentaia total. 6onfec@ionarea lingurii individuale are o mare BnsemnAtate Bn realizarea protezelor totale, deoarece doar cu ajutorul ei se poate de ob@inut o amprentA care va reda cu exactitate starea func@ionalA a cBmpului protetic, ceea ce va favoriza realizarea unui contact intim intre baza protezei Ci cBmpul protetic, astfel realizBnduse efectul de supapA, contribuind astfel le men@inerea protezei totale pe cBmpul protetic. 121. Materialele utili ate la confecionarea lingurilor indi!iduale. Doua metode de confecionare a lingurilor indi!iduale din cear pe modelul preliminar./ 3,2 > K 1(1 G0. *$

%ateriale: . ceara, #. acrilat autopolimerizabil, $. acrilat termopolimerzabil, (. acrilat fotopolimerizabil, ). materiale termoplastice, *. aluminiu. -ingurile individuale se confec@ionezA prin metoda de laborator sau direct Bn cavitatea bucalA. %etoda direct1: \n cazul utilizArii acestei metode, pentru confecionarea lin8urii indi7iduale la ma-il, dintr-o placA de cearA standard se BnlAturA S$ din lungime Ci dupA ramolire placa de cearA se Bndoaie Bn douA, BntroducBndu-se Bn cavitatea bucalA unde lingura se modeleazA direct pe maxilA. !entru confecionarea lin8urilor indi7iduale la mandibul se BnlAturA S$ din lA@imea plAcii de cearA standard, dupA ce se BncAlzeCte la flacArA, se Bndoaie Bn trei Bn lungime dBndui-se forma de potcoavA, se introduce Bn cavitatea bucalA modelBndu-se dupA forma apofizei alveolare, BnlAturBndu-se surplusurile. 2articularitA@ile confec@ionArii lingurilor individuale din cearA dupA aceastA metodA constau Bn corespunderea Bntocmai a limitelor lingurii cu viitoarele margini ale protezei. 2entru aceasta medicul cu spatula fierbinte ramoleazA cBte un sector al marginii lingurii Ci deplasBnd anterior Ci Bn jos @esuturile moi pe linia intermaxilarA prelucreazA marginile lingurii. /acA este necesar se adaugA cearA, iar dacA marginea este BnaltA, ea se modeleazA Bn timpul deplasArii @esuturilor moi. %ceastA manoperA este greu de efectuat, cere mult timp Ci este obositoare pentru pacient. /upA adaptarea marginilor, lingurile se BntAresc exterior cu sBrmA de aluminiu din care Ci se Bndoaie minerul lingurii. %etoda indrect1: %ceastA metoda se realizeaza de cAtre te!nicianul dentar Bn laborator prin plicarea unei plAci de cearA plastificatA pe modelul ob@inut dupa amprenta preliminarA, astfel incBt ceara ia forma cBmpului protetic de pe model. Klterior cu un bisturiu se inlAtura surplusurile de ceara dupa limitele trasate pe model. 2entru marirea rezisten@ei aceste-i linguri, pe mijlocul suprafe@ei apofizei alveolare se inglobeazA un fragment de sBrma de ,) Bn diametru. /upA aceasta se realizeazA minerul lingurii, care se plaseazA pe mediana modelului pe centrul apofizei alveolare. -ocul unde a patruns sBrma se acoperA cu cearA topitA. 122. &e3nica confecionrii lingurii indi!iduale din acrilate termopolimeri a*ile./ 1(( G 0. -a confec@ionarea lingurii din acrilat termopolimerizabil, la Bnceput se modeleazA mac!eta lingurii din cearA, marginile cAreia se lipesc de model. 'odelul BmpreunA cu mac!eta sau numai mac!eta se ambaleazA Bn c!iuvetA, se realizeazA tiparul Ci se introduce Bn el acrilatul solicitat, supunDndu- regimului termic de polimerizare. /upA dezambalare lingura se finiseazA mecanic. 123. Cerinele ctre #a*lonul cu *orduri de oclu ie 'n edentaia total. 8ndicai dimensiunile./3,5 >K1((G0. Oabloanele de ocluzie trebuie sA corespundA urmAtoarelor cerin@e: ) baza Cablonului sA fie adaptatA intim la suprafa@a cDmpului protetic, acoperind-o Bn totalitate" #) baza Cablonului sA aibA o grosime de ,)-# mm, sA fie rezistentA la presiune Ci sA nu prezinte miCcAri de basculare" $) BndepArtarea Ci repunerea pe model sA se realizeze cu uCurin@A, fArA dificultA@i" () marginile bazei sA fie rotunjite Ci finisate corespunzAtor limitelor determinate" *(

)) bordurile de ocluzie sA fie monolite Ci bine solidarizate te baza Cablonului corespunzAtor mijlocului apofizei alveolare, sA aibA formA Ci dimensiuni corespunzAtoare" *) Cablonul aplicat pe model, cDt Ci pe cDmpul protetic sA aibA un grad suficient de men@inere. 2rin sec@ionarea surplusurilor de cearA bordurii de ocluzie i se imprimA urmAtoarele dimensiuni: Bn zona frontalA o BnAl@ime de 1- # mm, descrescDnd progresiv spre distal corespunzAtor locului de implantare a primului molar, avDnd o BnAl@ime de *-0 mm" lA@imea este de )-* mm Bn zona frontalA Ci respectiv 0- 1 mm Bn cea lateralA. 12(. &rasarea reperelor pe *ordurile de oclu ie pentru montarea dinilor 'in prote ele dentare./325 >0. /eliiimitarea liniei mediane. %cest reper se traseazA vertical pe ambele borduri de ocluzie cu ajutorul spatulei de modelat Ci trebuia sA se gAseascA Bntr-un plan cu linia medianA a fe@ei. %ceastA linie pleaea de la frenul buzei superioare Bn jos, sau dacA el nu corespunde liniei mediane a fe@ei, ca reper sei mijlocul fe@ei care corespunde cu linia ce coboarA din mijlocul liniei interpupilare. %lAturi de aceastA linie vor fi monta@i incisivii centrali superiori Ci inferiori. /eterminarea liniei caninilor. %cest reper este trasat bilateral de la marginea aripilor nazale Bn jos Ci corespunde cu proiec@ia vBrfurilor caninilor superiori. Se socoate cA aceastA linie coincide Ci cu comisurile gurii. /eci trednd prin mijlocul caninilor superiori, aceastA linie va orienta pe te!nicianul dentar sA aleagA din@i artificiali de aCa o lA@ime, ca Bntre linia medianA a fe@ei Ci a caninilor sA fie instala@i incisivii Ci cBte o jumAtate din suprafa@a caninilor. /eterminarea liniei surCsului. %ceastA linie se traseazA conform marginii libere a buzei superioare, atunci cBnd pacientul zBmbeCie. Klterior aceastA linie va indica limita pBnA la care se poate coborB gingia artificialA Ci respectiv nivelul coletului din@ilor frontali superiori. 12). >eguli de montare a dinilor 'n prote ele dentare dup @Asi./35) >K32(G0. 2entru pozi@ionarea din@ilor artificiali Bn mac!eta bazei, 5Xsi a elaborat re8uli cu caracter 8eneral, ce se referA la to@i din@ii, Ci re8uli cu caracter indi7idual, dupA care se monteazA fiecare dinte Bn parte. 6e2ulile 2enerale de montare a din@ilor prevAd realizarea arcadelor dentare artificiale, ceea ce-i oferA protezei totale men@inere Ci stabilitate pe cDmpul protetic la ac@iunea presiunilor masticatoare Bn diverse planuri. \n acest scop din@ii artificiali se monteazA Bn articulator dupA urmAtoarele principii generale: ) din@ii artificiali laterali superiori se monteazA cu zona cervicala pe centrul apofizei alveolare astfel BncDt cuspizii palatinali superiori coincid cu vDrful apofizei alveolare inferioare" din@ii inferiori la fel sunt monta@i cu zona cervicalA pe centrul apofizei alveolare inferioare astfel BncDt cuspizii vestibulari sA pAtrundA Bn Can@urile intercuspidiene centrale ale din@ilor superiori, realizDnd contacte corespunzAtoare ocluziei dinamice. %cest aranjament intercuspidian al din@ilor laterali este realizat Bn cazurile cDnd ung!iul format de planul de ocluzie Ci linia interalveolarA este mai mare de 01H, ce se determinA eu rigla 5Xsi" daca ung!iul interalveolar este mai mic de 01H, se va realiza o montare inversA" #) din@ii frontali superiori din considerente fizionomice se monteazA Bn afara centrului apofizei alveolare, iar cei inferiori, pe centrul apofizei alveolare" de subliniat cA aranjamentul lor fa@A de apofizele alveolare, cDt Ci gradul de Bnclinare a marginilor incizivale Bn direc@ie oralvestibularA, sunt determinate de pozi@ia apofizelor alveolare Ci a buzei superioare" din@ii frontali se monteazA Bn corela@ie: cu pozi@ia buzei superioare (determinatA de forma versantului vestibular Ci marginea bordurii de ocluzie superioare)" suprafa@a vestibularA Ci marginea incizivalA a din@ilor pozi@ioneazA buzele superioarA Ci inferioarA Bn raport cu particularitA@ile de vDrstA, de sex Ci de constitu@ie a persoanei respective" pozi@ia din@ilor frontali nu trebuie sA aducA la dereglAri fonetice" *)

$) din@ii laterali se monteazA formDnd curbura de ocluzie, sagitala (Spee) cu o adDncime egalA gradului de acoperire a din@ilor frontali inferiori de cei superiori" curbura de ocluzie transversalA 'onson-Uilson este realizatA Bn dependen@A de mArimea ung!iului interalveolar" () Bn rela@ie ceniricA se realizeazA contacte punctiforme maxime, iar Bn timpul miCcArilor de lateralitate Ci propulsie a mandibulei se pAstreazA contacte multiple Bntre suprafe@ele de contact ale arcadelor dentare, atDt pe pAr@ile lucrAtoare, cDt Ci pe cele nelucrAtoare" contactele intercuspidiene multiple ob@inute Bn timpul miCcArilor func@ionale au fost numite de 5Xsi Qarticulare cu balans generalL Ci contribuie la o men@inere mai bunA a protezei totale pe cDmpul protetic" )) montarea din@ilor Bn edenta@iile totale bimaxilare Bntotdeauna Bncepe cu incisivii centrali superiori Ci se terminA cu ultimii molari realizDnd astfel arcada dentarA superioarA" totodatA montarea din@ilor superiori se efectueazA concomitent prin montarea a cDte un dinte din ambele pAr@i ale liniei mediane, realizDnd o simetrie de pozi@ie Bntre perec!ile de din@i (stDngaGdreapta)" suprafe@ele incizivalA Ci ocluzalA sunt orientate dupA planul de ocluzie, materializat de o placA orizontalA mobilA din sticlA sau metalicA, care se pozi@ioneazA pe planul median al articulatorului situat Bntre pintenii de pe ramurile posterioare Ci vDrful indicatorului liniei medii. /in@ii inferiori se monteazA dupA cei superiori Bn urmAtoarea ordine: molarul ., caninul, incisivul central Ci apoi cel lateral, premo- larul . Ci apoi .. Ci se terminA montarea cu ultimul molar. 6e2ulile indi3iduale prevAd pozi@ionarea fiecArui dinte Bn arcada dentarA corespunzAtor pozi@iei din@ilor naturali, Bn cele trei planuri: frontal, sagital Ci orizontal. /e obicei, aceste planuri sunt materializate de planul de ocluzie, iar linia medianA este perpendicularA pe acest plan. \n dependen@A de direc@ia axului longitudinal al dintelui artificial cu linia medianA Ci planul protezei se formeazA douA ung!iuri: ung!iul meziodistal" ung!iul vestibulooral. /in@ii artificiali se monteazA Bn baza protezei, Bn dependen@A de contactul marginii incizivale sau a suprafe@ei ocluzale Ci gradul de Bnclina@ie a acestor ung!iuri. 9ontarea dinilor pentru realizarea arcadelor dentare superioare. Incisi3ul central superior se monteazA cu marginea incizivalA Bn contact cu planul de ocluzie ce Bn articulator este materializat printr-o placA de sticlA situatA conform reperelor din articulator. %xul longitudinal al dintelui este Bnclinat cu #H Bn sens meziodistal Ci cu *G0H Bn sens vestibulooral. 6oletul dintelui este situat pe linia surDsului fiind uCor palatiniza@. %mbii incisivi sunt situa@i de o parte Ci de alta a liniei mediane Ci prezintA o micA divergen@A spre cervical Ci convergen@A spre incizal. Incisi3ii laterali superiori sunt monta@i dupA incisivii centrali fiind cu marginea incizivalA dinstan@a@i ou 1,)- mm de la planul de ocluzie. %xul longitudinal al acestor din@i este Bnclinat cu $H Bn sens meziodistal Ci cu 0G 1 Bn sens vestibulooral, iar coletul este mai palatinizat, Bn compara@ie cu incisivii centrali. Caninul superior se sprijinA cu vDrful Bn planul de ocluzie Ci coincide cu linia caninului. %xul longitudinal este Bnclinat cu -#H Bn sens meziodistal Ci cu $-)H Bn sens vestibulooral, iar coletul este aCezat mai vestibular Bn compara@ie cu incisivul lateral. $rimul premolar superior este orientat cu axul longitudinal perpendicular planului de ocluzie fiind realizat Bn spa@iu de 1,+) mm Bntre canin Ci primul premoilar. NDrful cuspidului vestibular prezintA contact cu planul de ocluzie, iar Bntre cuspidul palatinal Ci planul de ocluzie existA un spa@iu de 1,)- mm. l doilea premolar superior se monteazA identic ca Ci primul cu excep@ia cA suprafa@a mezialA contacteazA cu spurafa@a distalA a primului premolar, iar vDrfurile ambelor cuspizi prezintA contact cu planul de ocluzie. $rimul molar superior se monteazA Bn contact cu planul de ocluzie numai cu vDrful cuspidului meziopalatinal, iar ceilal@i cuspizi nu prezintA contact cu planul de ocluzie fiind aranja@i Bn aCa fel ca cuspidul distovestibular sA fie cel mai distan@at de acest plan. %l doilea molar superior nu atinge planul de ocluXie nici cu un cspid, dar cuspidul meziopalatinal este cel mai apropiat de acest plan Ci cel mai BndepArtat este cuspidul **

distovestibular. 2rin urmare, al doilea molar este montat Bn continuarea primului molar avind zona cervicalA BnclinatA mai accentauat, spre mezial Ci oral decBt al primului molar. 133.Caracteristica mobilitii fiziologice i a gradelor de mobilitate patologic a dinilor. Metode de determinare. Importana practic. &tabilitatea din=ilor sau gradul lor de mobilitate depinde de starea parodontului <i raportul dintre ?n;l=imea coroanei <i lungimea r;d;cinii clinice. 5n condi=ii de norm; din=ii posed; o mobilitate fiziologic;, care cu oc"iul liber nu poate fi observat;. $entru determinarea acestei mobilit;=i s?nt necesare aparate speciale. 8otodat;, existen=a acestei mobilit;=i a fost stabilit; indirect. Dup; erup=ia din=ilor <i stabilirea punctelor de contact cu din=ii vecini, pe parcursul vie=ii, datorit; microdeplas;rilor fiziologice ale din=ilor ?n diferite direc=ii, =esuturile dure din regiunea punctelor de contact se supun abraziei <i treptat se transform; ?n suprafe=e de contact. Ca dovad; a acestor fenomene s?nt suprafe=ele de contact din ambele p;r=i ale dintelui (median; <i distal;) situat ?n mi!locul arcadei dentare <i prezen=a numai a unei suprafe=e (mediane) de contact la ultimii din=i. ?n cadrul examenului medicul trebuie s; eviden=ieze prezen=a sau absen=a mobilit;=ii patologice a din=ilor. :radul de mobilitate se apreciaz; prin palpare prinz?nd fiecare dinte cu indexul <i poli cele tn?inii drepte sau cu a!utorul pensei. Deosebim trei grade de mobilitate patologic0 I 2 dintele pre 'int0 mobilitate numai 3n direc.ie vestibulooral04 II 2 dintele pre 'int0 mobilitate nu numai 3n direc.ie vestibulooral0, dar 5i me'io% distal04 III2dintele este mobil 3n direc.ie vestibulooral0, me'io% distal0 5i vertical0. Desigur c0 metodele clinice de determin0ri mobilit0.ii s3nt destul de subiective, 3ns0 denot0 le'area parodontului.

13). .$amenul clinic al paradontului. -aradontometria. 8mportana practic.


E)amenul clinic al paradontului: Starea func@ionalA a parodontului Bn normA este determinatA cu ajutorul coeficien@ilor ob@inu@i prin compara@ia posibilitA@ilor func@ionale determinate Bn cadrul gnatodinamometriei (se comparA indicii de rezisten@A a diverCilor din@i la procesul de mastica@ie luBndu-se drept unitate de mAsurA valoarea celui mai slab dinte (inclusivul lateral) fiind comparatA cu valoarea celorlal@i din@i). -a mijlocul sc!emei este notatA formula dentarA" starea parodontului Ci coeficien@ii condi@ionali sBnt nota@i Bn pAtrA@elele respective. 2entru fiecare grupA de din@i cu orientare func@ionalA la fiecare arcadA dentarA se calculeazA starea ei func@ionalA. Importan>a practic1: %naliza rezultatelor incluse Bn parodontogramA Bi permite medicului sA compare posibilitA@ile func@ionale ale arcadelor dentare, ale anumitor grupuri de din@i Ci sA BntocmeascA un plan corect de tratament. @natodinamometrul prezintA douA branCe unite cu o spiralA Ci un indicator, care determinA mArimea for@ei dezvoltate asupra spiralei, Bn :g. /upA ce vBrfurile branCelor sBnt instalate pe suprafa@a ocluzalA Bntre doi din@i, se propune de a strBnge maxim arcadele dentare, urmArind deplasarea arcului pe cadranul indicatorului, indicBnd limita posibilitA@ilor periodon@iului, care este Bnzestrat cu o re@ea de nervi sensibili Ci la apari@ia durerii dezvoltarea for@ei aplicate BnceteazA. 139. Caracteristica metodelor radiografice la examinare. Importana practic.

*+

Examenul radiologic este unul din examenele complementare de baza la precizrea modificarilor tesutului osos, rapoartelor dintre diferite se2mente si elemente ale scheletului sistemului stomato2nat, iar uneori si a modificarilor functionale. .n acest scop pot fi utilizate metodele de examen radiologic intraoral si extraoral. .nvestigarea radiologica dentoparodontala sau a altor componente ale sistemului stomatognat se efectueaza prin: 4adiografie panoramica ;ortopantomografia<% /omografie% /eleradiografie% Cineradiografie% =rtrografie% Electroradiografie. Radiografia intraorala sau dentoparodontala . Studiul filmului capatat prin metoda intraorala ne da posibilitatea de ase preciza starea tesuturilor dure ale dintilor, depistarea diverselor leziuni odontale, cum ar fi prezenta cavitatilor provocate de caria dentara in zonele prozimale sau a coletului(in caz de o acoperire cu a dintelui cu coroane artificiale). .mportanta este informatia despre caracterul implantarii dintelui, directia axului sau si aradacinilor, a raportului coroana ;radacina nu numai insens vertical, dar si orizontal, derelarile carora pot duce la instabilitatea lui. %naliza datelor obtinute ne da posibilitatea sa precizam topografia, forma, marimea camerei pulpare si starea canalelor radiculare. Examenul radiologic intraoral pune in evidenta si starea spatiului periodontal si a osului alveolar, tot ea ne poate evidentia suplimentar prezenta dintilor in retentie, resturi radiculare, fracturi radiculare si a oaselor maxilare, distructii ale tesutului osos provocate de procese inflamatorii, tumori Radiografia panoramica (pantomografia, ortopantomografia <.%cest tip de investigare radiologica se efectueaza cu ajutorul radiografiei panoramice prin proiectie desfasurat pe una si aceesi pleicula a celor doua arcade dentare si a maxilarelor in ocluzie centrica, stare de postura a mandibulei sau la o desc!idere maxima a gurii. 2e asa pelicula vom studia aceleasi particularitati de structura a paradontului si tesutului osos, insa in acest caz apare posibilitatea sde astudiu in ansamblu, comparativ si concomitent a rapoartelor dintre arcadele dentare si elemtele articulatiei temporomandibulare. Tomografia. 'etodele radiografice obisnuite nu permit vizualizarea precisa a elementelor osoase ale %.&.', din cauza suprapunerii segmentelor invecinate si structurii compuse ale acestei zone. .n aceste cazuri cea mai utilizata metoda este tomografia, care permite obtinerea imaginii radiografice a diferitor straturi ale unui organ, adica la diferita adincimie de la suprafata lui. /e aceea ea se mai numeste strati2rafie . Teleradiografia sau radiografia cefalometrica. 'etoda in cauza ne da posibilitatea sa obtinem imaginea sc!eletului maxilofacial si al craniului pe care, prin trasarea diferitor planuri, se va studia raportul dintre diferite segmente comparativ cu norma. %ceasta metoda este utilizata la diagnosticul anomaliilor dentomaxilare, adiverselor asimetrii craniofaciale si a altor dereglari de structura. Cineradiografia. <ste o metoda contemporana de studiu radiologic al %.&.' nu numai in pozitie statica, dar si dinamica. Artrografia. 'aladiile %.&.' provoaca treptat diverse afectiuni ale meniscului articular, care dese ori este trumat si deformat, insa imaginea lui pe fulmele radiografice amintite lipseste.%rtrografia este unica metoda care ofera detalii privind meniscul. Electroradiografia %ceasta metoda poate fi utilizata la diagnosticarea anomaliilor generale dentomaxilare si cind nu este necesara evidentierea structurii tesuturilor organului filmat.

1(9. .lectroodontometria.&ermodiagnostica. 8mportanta practica.


*0

Termodia2nostic-9eactia dintelui la agentii termici se efectuiaza pentru a evidential starea pulpei..n calitate de agent excitant se foloseste eter, insa mai frecvent apa rece si apa fierbinte, care este un agent excitant mai puternic, dat foond marea ei capacitate calorica. 6ea mai simpla metoda e irigarea cu apa din seringa.^ona indiferenta(zona fara reactie)pentru incisive constituie$1I()1-)#I6-provoaca reactia la cald, +-##I6-reactia la rece) Electroodontodia2nostic-ne formeaza o imagine mai amplaprivind starea pulpei si tesuturilor amfodontale.%plicarea curentului este bazat pe faptul stiut ca orice tesut viu este excitat. Electrodul pasiv cu placa de plumb se aplica pe bratul bolnavului. Electrodul active cu semnul ; se apliva pe dinte preventive uscin bine dintele,.nvalatucind firul cu o vata umectata in apa. -a #-* m%-/inte sanatos #1-(1m%-proces inflamator in pulpa *1m%-necroza a pulpei coronariene 11m% si mai mult-necroza patrunde si in pulpa radiculara 11-#11m%-periodontiu normal e sensibil la curenti #11m% si mai mult-modificari morfologice bruste in periodontiu dintelui.

1(1.Caracteristica metodelor statice #i dinamice de determinare a eficienei masticatorii. 8ndicai coeficienii dupa %gapo!.

%etodele statice. -a baza metodelor statice au fost puse datele lui >aber ob@inute la determinarea presiunii masticatoare cu ajutorul 8natodinamometrului, comparBnd indicii de rezisten@A a diverCilor din@i la procesul de mastica@ie luBnduse drept unitate de mAsurA valoarea celui mai slab dinte (inclusi7ul lateral) fiind comparatA cu valoarea celorlal@i din@i. -a baza acestei metode au fost puse de asemenea particularitA@ile morfologice Ci func@ionale ale fiecArui dinte: - mArimea marginii incisivale Ci a suprafe@ei ocluzale, - numArul Ci grosimea rAdAcinilor, - diametrul coletului, - numArul cuspizilor, - particularitA@ile anatomo-fiziologice ale periodon@iului, - rolul lui la realizarea func@iei de mastica@ie, - locul fiecArui dinte Bn arcada dentarA etc. &ustro3, /uchan2e 9. a., considerBnd drept unitate presiunea masticatoare a incisi7ului lateral Ci comparBnd-o cu presiunea masticatoare a celorlal@i din@i, au determinat coeficientul fiecArui dinte de pe maxilA Ci mandibulA. %plicarea, BnsA, Bn practicA a acestei metode prezintA dificultA@i, din care cauzA nu este utilizatA. *4

%amlo., 2apo3, O.sman 9. a. au simplificat aceastA metodA socotind eficacitatea masticatoare a sistemului stomatognat egalA cu 11 unitA@i calculBnd astfel coeficientul fiecArui dinte dupA acest criteriu. /rept unitate de calcul ei au luat capacitatea de rezisten@A a incisivului lateral egalA cu . /e men@ionat cA determinarea eficacitA@ii masticatoare este posibilA doar Bn cazul prezen@ei din@ilor antagoniCti ce s-au pAstrat. /acA ei lipsesc, capacitatea masticatoare a dintelui prezent este consideratA egalA cu 1, deoarece el nu participA la actul de mastica@ie. /eci Bn cazul prezen@ei tuturor din@ilor pe un maxilar Ci lipsa totalA pe celAlalt eficien@a masticatoare va fi egalA cu 1 (%gapov). O.sman a ajuns la concluzia cA afarA de eviden@a din@ilor absen@i urmeazA sA fie luatA Bn considera@ie Ci starea func@ionalA a din@ilor restan@i, care poate fi determinatA Bn raport cu gradul de mobilitate a lor. Se considerA cA din@ii cu o mobilitate de gradul . participA 11?. la actul de mastica@ie. 6ei cu o mobilitate de grabdul .. au pAstrat numai )1? din capacitatea func@ionalA, iar cei ce au o mobilitate de gradul ..., sBnt socoti@i absen@i. .n legAturA cu aceasta autorul propune ca notarea stArii func@ionale a din@ilor superiori Ci inferiori sA se efectueze printr-o linie oblicA. %etodele dinamice (funcionale). -uBndu-se Bn considera@ie dezavantajele metodelor statice de determinare a eficien@ei masticatoare Ci stArii func@ionale a parodontului, care se reduc la un calcul aritmetic simplu al rezultatelor examenului clinic Ci radiografie, Ci deci nu oglindesc realitatea, au fost elaborate mai multe metode func@ionale. %utorii acestor metode reieCeau Ci din faptul cA Bn unele cazuri dereglArile de mastica@ie apar c!iar Bn lipsa unui numAr mic de din@i, Ci invers, la unii pacien@i cu prezen@a edenta@iilor par@iale Bntinse, datoritA func@ionArii mecanismelor de compensare, dereglArile actului de mastica@ie pot fi minime. Knul dintre primii autori ai metodei func@ionale de determinare a eficien@ei masticatoare propunBnd proba de mastica@ie, a fost Cristhensen. 6onform metodei sale pacientului i se dA un miez de nucA (alune, migdale) Ci dupA )1 miCcAri de mastica@ie masa cApAtatA se adunA Bntr-o tAvi@A, prin clAtituri ale gurii, se spalA Ci se usucA la o temperaturA de 11H Bn termostat timp de o orA. /upA uscare masa cApAtatA se cerne prin ( site cu diametrul gAurilor diferit. 2articulele restante Bn ultima sitA se cBntAresc Ci dupA greutatea lor se determinA procentul de pierdere a eficien@ei masticatoare. Dhelman a modificat aceastA metodA considerabil simplificBnd-o. El a constatat cA sistemul stomatognat sAnAtos fArBmi@eazA ) g de miez de alune timp de )1 sec. pBnA la aCa un grad, cA masa cApAtatA, fiind uscatA Ci cernutA prin sitA cu gAuri de #,( mm Bn diametru, trece complet. .n caz de edenta@ie par@ialA sau alte afec@iuni, dupA cernerea probei Bn sitA rAmBri resturi. /upA cBntArirea acestor resturi se calculeazA procentul pierderii eficien@ei masticatoare considerBndu-se cA ) g constituie 11?. /acA, de exemplu, Bn sitA a rAmas g, pierderea eficien@ei masticatoare va fi egalA cu #1?. 6u"ino3 a ajuns la concluzia cA proba de mastica@ie dupA 5!elman nu corespunde indicilor fiziologici, deoarece Bn condi@ii de normA nimeni nu rumegA odatA ) miezuri de nucA ( miez=l g). 9eieCind din aceasta, 9ubinov a elaborat proba de mastica@ie numitA fiziologicA. .n acest scop i se dA pacientului un miez de alune (migdalA), greutatea cAruia Bn mediu este egalA cu 011 mg, marcBnd timpul de la Bnceperea mastica@iei pBnA la apari@ia actului de degluti@ie. .n condi@ii de integritate a arcadelor dentare pentru acest act e nevoie de ( sec. .n caz de edenta@ie par@ialA timpul necesar pentru mastica@ie creCte Bn raport cu Bntinderea Ci localizarea breCelor, iar mArimea particulelor la momentul apari@iei actului de degluti@ie creCte. 6alculul acestei probe este analogic cu cel al probei dupA 5!elman. 2rin urmare, aceastA probA ne permite sA determinAm eficien@a masticatoare Bn condi@ii fiziologice. -a baza calculArii gradului de pierdere a eficien@ei masticatorii conform metodei lui 9ubinov este greutatea resturilor din sitA cBntArite dupA o mastica@ie, timp de ( sec. /e exemplu, dacA la unul Ci acelaCi pacient am determina eficien@a masticatoare propunindu-i un miez de nucA cu o +1

greutate de 011 mg, efectuBnd mastica@ia pBnA la apari@ia actului de degluti@ie, iar a doua probA am efectua-o la un act de mastica@ie de ( sec., greutatea resturilor rAmase Bn sitA va fi diferitA. Este clar cA la prima probA greutatea resturilor rAmase va fi mai micA din cauza mAririi timpului de mastica@ie necesar. 9eieCind din aceste considerente, prima probA va fi folositA la determinarea eficien@ei masticatoare iar a doua la determinarea gradului de pieredere a eficien@ei masticatoare. /acA la aceastA probA nu va putea fi folosit miezul de nucA, se vor propune alte alimente, de exemplu pesme@i, Ctiindu-se cA durata actului de mastica@ie a acestui produs pBnA la apari@ia actului de degluti@ie este de 0 sec. !rin urmare& eficiena masticatoare poate fi definit drept capacitate a sistemului stomato8nat de a mastica un produs alimentar de o anumit 8reutate ntr-o anumit unitate de timp. %astica>io2rafia dup1 6u"ino3. Studiind mecanismele reflexelor cavitA@ii bucale, 9ubinov a elaborat metoda de Bnregistrare a func@iei motorice a mandibulei Bn actul de mastica@ie cu ajutorul mastica@iografului. .maginea graficA a miCcArilor mandibulare Bn timpul actului de mastica@ie a primit denumirea de mastica@iogramA. 2rin analiza ei va fi studiatA nu numai eficien@a masticatoare dar Ci caracterul miCcArilor mandibulare. Kltimele vor fi diferite Bn caz de prezen@A a anomaliilor dento- maxilare, edenta@ii par@iale, afec@iuni ale %.&.'. Ci alte procese patologice. 'astica@iograma ne va da posibilitate sA studiem Ci eficacitatea tratamentului ortopedoprotetic Ci stereotipul actului de mastica@ie. .ndiferent de scopul urmArit Ci particularitA@ile individuale pe c!imogramA deosebim cBteva faze: . - faza stArii de repaus fiziologic relativ (posturA) a mandibulei, care este BnscrisA cu o linie dreaptA" .. - faza desc!iderii gurii efectuatA pentru a fi introdus produsul alimentar Bn cavitatea bucalA" ... - faza de adaptare sau orientare pentru a Bncepe zdrobirea alimentelor" .N -faza de bazA a actului de mastica@ie" N - faza de formare a bolului alimentar Ci degluti@ia, dupA care din nou se BnregistreazA starea de repaus fiziologic relativ. 6aracterul undelor de mastica@ie depinde de consisten@a alimentelor, de starea sistemului dentar, a %.&.'., de tipul de ocluzie, stereotipul de mastica@ie etc. 6unoscBnd viteza de miCcare a lentei de Bnregistrare care poate fi liniatA Bn milimetri sau care se BnregistreazA concomitent Ci timpul, uCor se calculeazA durata fazei de bazA a actului de mastica@ie, care ne indicA Ci eficien@a masticatoare. Coeficien>ii dupa 2apo3: /in@ii Superiori .nferiori # # # $ $ $ ( ( ( ) ( ( * * * + ) ) 0 \n total #) #)

((. ,ormele nozologice de patologii ale @esuturilor dure ale din@ilor cariosogene Ci acariesogene
.n scopul formularii diagnosticului ca regula poarta un caracter descriptiv caracteristic pt oropedia generala e necesar de a sti formle nozologice ale maladiilor dupa care ulterior se vor include caractersitica patologiei in forma de clasificari cu indicatia factorilor etiologici si a dereglarilor functionale.

&inind cont de faptul ca dupa lezarea tesuturilor si organelor cavitatii bu:ale in specila a sistemultul dentar tesuturile respective nu au insusiri de regenerare astfel restaurarea morfo-functionala se va realiza prin obturare sau proteze dentare. ,orma nozologica a patologiei ne indica si posibilitatile de restaurare morfologica a organelor lezate.2entru determinarea caracterul maladiei e necesar de un examen clini: :omplex.

1(5. Conceptia moderna si caracteristica principiilor fundamentale de tratament protetic1


6onceptia moderna de tratament protetic al leziunilor organelor si tesuturilor sistemului stomatognat a sintetizat din medicina generala si stomatologie principiile globale ce stau la baza oricarui tratament: principiul profilactic si principiul curativ, actualmente aceste principii au fost cimpletate cu cele biologice, biomecanic !omeostazic si ergonomic. Principiulu profilactic. /ul'urarile morfofunctionale pro1ocatede un proce patologic in una din 1erigile i temului, neaparat 1a actiona nu numai a upra altor component!i dar i a intregului organi m.>uind in con ideratie ace te legitati, principiul profilactic de tratament protetic a fo t di1i!at in+ principiul profilactic local principiul profilactic general. Principiul profilactic local con ta in tratamentul protetic de pre1enire a afectiunilor organelor i te uturilor i temului tomatognat, principiul general pre1ede profila)ia afectiunilor altor organe, i teme, care pot fi influentate i acuti!ate de dereglarile functionale i fi!ionomice ale . &tomatognat. Principiul de profila)ie locala urmare te copul de a pre1eni afectiunile . &tomatognat, pa trind integritatea lui. 0n rol important o are educatia anitara ce con ta in re pectarea igienei 'ucale i tratamentul protetic pro1i!oriu i definiti1. Conceptia profila)iei moderne a tratamentului pre1ede nu o re tituire cantitati1a a organelor i te uturilor le!ate dar o re ta'ilire ec5ili'rata morfofunctionala.

+#

Principiul profila)iei generale pre1ede pre1enirea influentei negati1e a di functiei . &tomatognat a upra altor i teme i organe. Principiul curativ. Pre1ede refacerea integritatii morfologice i re ta'ilirea functionala a i temului tomatognat prin intermediul prote!elor i a diferitor di po!iti1e; ini, aparate<. =ce te ma uri pentru fiecare ca! in parte 1or fi indicate in raport de caracterul le!iunii+le!iuni odontale coronare, edentatie. 7n a tratamentul protetic nu poate fi con iderat finali!at o data cu fi)area prote!elor protetice. Principiul fundamenta> curati1 al tratamentului protetic 1a con ta in refacera functiilor de 'a!a a i temului tomatognat+ma ticatie, fonatie, deglutitie, fi!ionomie. Principiul biologic. E te un principiu fundamental al medicinei i pre1ede ca orice metoda de tratament au inter1entie a ai'a o influenta po!iti1a a upra organelor i te uturilor . &tomatognat cit i intregul organi m. =ce t principiu propune un tratament ergonomico al inter1entiilor de pregatire a cimpului protetic, deoarece e modelea!a te uturi 1ii. Principiul 'iologic ne impune ca la confectionarea pie elor protetice a folo im acele materiale care nar le!a u' tratul organic, a po ede in u iri ta'ile ca ulterior a nu pre!inte modificari de 1olum. Daca tratamentul protetic e aplica in perioada de de!1oltare tratamentul protetic nu tre'uie a impiedice ace t proce 'iologic. Principiul biomecanic. E te caracteri tic pentru protetica dentara i pre1ede un ec5ili'ru eficient al raportului de re!i tent!a dintre u' tratul 'iologic al cimpului protetic i prote!e au alte di po!iti1a. Ca u' tratul 'iologic a uporte ace te actiuni e te nece ar ca materialul din care 1a fi confectionat pie a a po ede in u iri mecanice i fi!ice re pecti1e;duritate, ela ticitate, re!i tenta<, totodata tre'uie
+$

de luat in con ideratie i gradul re!i tentei 'iologice a te uturilor in 1ederea uportarii pre iunii a upra lor. Principiul homeostazic. Pre1ede con er1area morfofunctionala a i temului tomatognat pentru un timp indelungat. 4eali!area ace tui principiu e te po i'ila doar in ca!ul cind unt luati in con ideratie parametrii normali de tructura i functie a tuturor componentelor i temului tomatognat i a unui e)amen minutio clinic i paraclinic. Principiul ergonomic. 7n proce ul de organi!are rationala a acti1itatii medicului tomatolog.&porirea producti1itatii muncii medicului 1a fi po i'ila doar in ca!ul unei organi!ari c5i'!uite a locului de munca. Prin urmare ca'inetul i locul de munca tre'uie a fie amena(ate in a a mod ca totul a fie la indemina medicului, care concomitent tre'uie a re pecte i ma urile de protectie indi1iduala. * deo e'ita importanta o are po!itia pacientului i a medicului in timpul lucrului. 7n ultimii ani in domeniul ergonomiei protetice dentare e utili!ea!a informatia o'tinuta prin intermediul computerelor, metode ce imntitor influentea!a acti1itatea medicului.
1)9.Clasificarea modern a prote elor dentare. .$emple.(Ortopedie) 2rotezele dentare se clasificA dupA urmAtoarele criterii: /upA caracterul leziunii Oxman deosebeCte: a.proteze dentare pentru restebilirea coroanei dentare(incrustatii,coroane de substitutie) b.proteze pentru restabilirea edentatiilor partiale(puntile dentare 22'% si 22'Sc!eletate) c.proteze pentru restabilirea edentatiilor totale d.proteze maxilo-faciale /upa metoda de fixare: a.proteze fixe b.proteze mobilizabile /upa destinatie 9umpel deosebeste: a.proteze profilactice b.proteze curative /upa metoda de transmitere a presiunii masticatorii 9umpel deosebeste: a.proteze fiziologice care transmit presiunea masticatorie prin paradontiul dintilor restanti b.proteze nefiziologice care transmit presiunea masticatorie asupra mucoasei cavitatii orale c.proteze semifiziologice(proteze arcate). +(

+)