Sunteți pe pagina 1din 196

A-PDF MERGER DEMO

familia la curtea veche

Fata , in fata , cu

infidelitate a
Continuam sau divortam? ,
~

Infidelitatea

este principala cauza care determina partenerii unui cuplu

sa se ntrebe daca mai pot ramne mpreuna. Toti cei care se confrunta cu aceasta problema se simt devastati emotional, si pierd, n primul rnd, ncrederea n partener, apoi si n ei nsisi. Experienta dobndita de autoare, ca psihosexolog puna cuplurilor si consilier de cuplu, a determinato Aventurile sa pro-

sa priveasca

altfel infidelitatea.

amoroase

sunt un simptom al mbolnavirii refuzului sau a imposibilitatii

cuplului si, n general, apar ca urmare a

partenerilor de a identifica si gestiona pro

blemele relationale. n loc sa priviti infidelitatea ca pe o rana nevindecabila, ncercati sai ntelegeti aspectele complexe (pierderea ncrederii, cauzele tradarii, tipologia aventurilor amoroase,- consecintele). Exem

piele, studiile de caz si chestionarele acestei ca~i va ajuta sa revedeti si sa analizati situatiile prin care ati trecut, dvs. sau cei apropiati, si astfel sa va recapatati oxigenul relational, ncrederea.

familia la curtea veche

ISBN 973-669-128-4

J~ 11 ~~IJ~II ~~tl~ ~ Ijll


>

www.curteaveche.ro

Colectie initiata si coordonata DANIELA IVANOV .

de

~.,

JULIACOLEeste unul dintre cei mai cunoscuti experti n relatia de cuplu din Marea Britanie, are o ndelungata experienta ca terapeut n domeniul psihosexual si este autoarea mai multor carti de succes. Activeaza de multi ani n cadrul organizati~i nationale Relate. Ofera co~sultanta de specialitate persoanelor care trec prin dificultati n relatia de cuplu, n scopul consolidarii sau refacerii relatiei ori pentru a sprijini supravietuirea psihica a celor care nu se mai pot reconcilia cu partenerul de cuplu. De asemenea, Julia Cole este realizator de. emisiuni radio si editorialist n presa de specialitate. Vocea sa este frecvent auzita n mass-media britanica, atunci cnd este vorba de problemele referitoare la relatia de cuplu. Este casatorita si are doi copii. RELATE este o institutie caritabila cu o traditie de saizeci de ani n consiliere pe probleme de cuplu. Relate'ofera consiliere si terapie pe probleme sexuale, venind n ajutorul att al cuplurilor casatorite, ct si al oricaror cupluri ntre adulti. Relate ofera ajutor tuturor celor interesati, indiferent de vrsta, rasa, convingeri personale, orientare sexuala sau provenienta sociala. Consilierea Relate se adreseaza att cuplurilor ct si indivizilor, pentru rezolvarea unor probleme, pentru ncheierea unei relatii sau pentru depasirea unui moment de despartire. Consilierea si terapia sexuala se bucura de statutul de confidentialitate. Consilie;ii Relate sunt atent selectionati si pregatiti la nalte standarde n cadrul grupului Relate. Sunt permanent asistati si supervizati si li se asigura acces la o gama larga de consultante profesionale, pentru a mentine un nalt standard de calitate. Exista 126 de centre de consiliere Relate pe teritoriul Angliei, Tarii Galilor si lrlandei de Nord. Fiecare centru Relate este o organizatie independenta, dar toate centrele sunt afiliate la Relate National si se conformeaza standardelor acestuia. ' ,

Julia Cale

, RELATE
SI

Fata "

in.fidelitatea
Continuam sau divortam ,
Traducere de
DANIELA ONOFREI
?

cu

in -fata

BUCURESTI,

2005

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale COLE, JULIA sI RELA TE Fata n fata cu infidelitatea/ Julia Cole si Relate; trad.: Daniela Onofrei Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2005 200 p.; 20 CITI (Familia la Curtea Veche) Tit. orig.(eng.): After the Affair ISBN 973-669-128-4 1. Onofrei, Danida (irad.) 159.922.1

JULIA COLE ,,'ith RELATE AFTER THE AFFAIR How to Euild Tn.st and Love Again Copyright Julia Cole and Relate 1999 All Rights Reserved.

Curtea Veche Publishing, 2005, pentru prezenta versiune romneasca

ISBN 973-669-128-4

Pentru Eric si John

Multumiri
As dori sa exprim cele mai calde multumiri tuturor celor care au facut posibila aparitia acestei carti: Lui Suzi Powling, de la Relate, care m-a sprijinit si ncurajat n scrierea acestei carti si care m-a ajutat n concretizarea ideii initiale. Lui Sarah B~wler, Marj Thoburn si Derek Hill,' de la Relate, care au sponsorizat si au sprijinit proiectul din partea Relate. Lui Jacquline Burns si Joanna Carreras, de la Vermilion, pentru toata munca depusa n scopul aparitiei cartii. Lui Jo Frank, agentul meu, pentru sfaturile sale ntelepte si ajutorul dat n toate demersurile mele literare. Multumesc tuturor cuplurilor pe care le-am consiliat prin intermediul Relate, cupluri ale caror experiente de viata privind efectul aventurilor asupra relatiilor lor au inspirat aceasta carte. Copiilor mei, Adam si Hannah, pentru ca mi-au permis sa monopolizez computerulla orice ora! Si multumiri foarte speciale sotului meu, Peter, fara al carui sprijin plin de iubire nu as fi realizat nimic.

Cuvnt nainte
Aceasta carte are ca subiect aventurile amoroase si efectullor asupra persoanelor implicate. Aventurile reprezinta n primul rand o distrugere a ncrederii, iar cartea ncepe tocmai cu sectiunea despre modul n care se naste ncrederea, att la nivelul fiecarui individ, ct si ntre partenerii mtr-un cuplu. Sectiunea de mijloc are n vedere diverse tipuri de aventuri si motivele pentru care cuplurile se implica n acestea. A treia si ultima sectiune descrie efectu aventurilor dupa ce au fost dezvaluite si ofera un ajutor practic n abordarea acestui subiect. uIti oameni si imagineaza ca o aventura amoroasa reprezinta o atractie ntmplatoare fata de cineva care pare fermecator si interesant. Altii ar spune ca toate aventurile sunt legate de sex. Dar, pentru majoritatea, motivele aparitiei aventurilor sunt mult mai complexe dect cele de mai sus, fiind n aceJasi timp unice pentru fiecare cuplu. Pe masura ce veti parcurge aceasta carte, va veti putea recunoaste pe dumneavoastra nsiva, pe partenerul, prietenul sau ruda dumneavoastra, n studiile de caz sau n descrierile diverselor moduri n care cuplurile si manifesta ncrederea sau se implica ntr-o aventura. Scopul cartii este de a va ajuta sa ntelegeti mai multe despre aventuri - care este cauza aparitiei lor si cum sa le abordati, astfel nct sa puteti dezvolta relatia pe care o doriti cu adevarat. Consilierii Relate din tot Regatul Unit al Marii Britanii sunt destul de obisnuiti sa auda confesiuni legate de aventuri amoroase si sa consilieze cupluri si persoane singure

10

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

care\au avut de-a tradarii face cu ele. Cartea fie si propune sa va ajute salg.~~i~i logica si P?~~esa s.~f~cient~ pentru a va[SI>r1J1ill pe parcursul derularn aventurn SI dupa ce aceasta Ila sfrsit. '

Ce este ncrederea?

NTI

"(

Bazele ncrederii

~""'~, ceasta[carte dezvolta subiectul ncrederii: ce anume sustine eXIstenta acestui sentiment si ce anume l poate distruge. Cei mai multi oameni, daca sunt ntrebati, vor raspunde ca ncrederea este importanta n relatiile Jor. Uneori este dificil sa transpui n cuvinte ce reprezinta n realitate acest sentiment. De fapt, multe cupluri ar spune probabi~ca nu ar putea sa o descrie, dar ca stiau ce nseamOI pierzi. Daca ati ntlnit vreodata un partener n na sa care ati ,descoperit ca nu puteti avea ncredere, cunoasteti deja (stitimentele de durere, si carte tristete pe ajuta care sa le poatelcauza o astfel de relatie. mnie Aceasta va va exploiatijatt natura ncrederii si modul n care acestsentimenSllecteaza indivizii si relatiile, ct si modalitatile de , a face\fata situatiei n care va este nselata ncrederea' - n specE:!jdupa o ave~tura senti~ental~ .. ' ... ~ncrederea este Importanta In vanate tIpun de relatll nt~ membrii familiei, la serviciu si"n cadrul comunitatii. De\exemplu, n familiile noastre avem nevoie sa credem ca prc;misiunile vor fi respectate; la serviciu, ca avem sprijinul colegilor si ca acestia vor prelua partea care li se cuvine din probleme; n comunitatile din care facem parte, avem ncredere ca impozitele platite vor fi gestionate corespunzator, pentru a pastra drumurile ntr-o stare buna si pentru a evacua deseurile menajere. Daca suntem dezamagiti de o ruda de-a noastra care-si ncalca o promisiune sau descoperim ca unul dintre colegi este egoist, ori gasim timp de mai multe zile gunoiul neridicat n fata casei, vom

llffi:,

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

reactiona le!obabil printr-o stare de furie si dezamagire .. Capacitatea de a avea ncredere si de a simti ca acest sentiment este reciproc este o conexiune esentiala n orice relatie - un liant emotional care va ajuta sa va simtiti protejatVi n)siguranta. \ ncrederea n cadrul relatiilor de cuplu are cu att mai multa importanta. Se prea poate sa aveti un mod propriu de a privi ncrederea, dar partenerii unui cuplu mpartasesc, de obicei, aceeasi viziune privind importanta acestui sentiment. S-ar putea sa aveti prieteni care sa aiba ncrede- '" re n partener ntr-un mod la care nici nu ati putea visa vreodata. Dar punctul dumneavoastra de vedere, unic si personal, este pretios. Viziunea dumneavoastra asupra problemei ncrederii este ca un tablou pe care l-ati realizAat amndoi pe masura ce relatia s-a maturizat si dezvoltat. In anumite fragmente ale tabloului, imaginea va fi clara. De exemplu, aveti ncredere absoluta n el n calitate de tata al copiilor dumneavoastra sau n modul lui de a gestiona resursele financiare- ale familiei. Alte parti ale tabloului pot fi mai putin clare. Poate va ntrebati daca partenerul dumneavoastra va va fi v~snic credincios sau daca va fi capabil sa pastreze o slujba. In anumite circumstante, o parte a tabloului va fi patata sau alterata de distrugerea sentimentului de ncredere. Alteori, un anume eveniment sporeste capacit~tea dumneavoastra de a avea ncredere n partener. Dar, indiferent de ceea ce se ntmpla n cuplu, aceasta pictura va atrna n spatele relatiei, ca un fundal, ajutndu-va sa montati cadrul n limitele caruia va raportati unul la celalalt.

CE NSEAMNA PENTRU NOI SA AVEM NCREDERE N CINEVA? Iata ctiva oameni vorbind despre semnificatia nc'rederii, n acceptiunea fiecaruia dintre ei.

BAZELE NCREDERII

15

Tania, 36 de ani: "Stiam ca puteam avea ncredere n el din momentul n care m-a condus acasa dupa prima ntlnire. Nu a fost insistent si nu a ncercat nimic - m-a condus doar pna n fata usii. A doua zi si-a tinut promisiunea tie a-mi telefona."
ta~e, iar. mama tatal me~ trecut au~ostam c~ adevarat la alatu~i de ~~ike, 22 de s~ ani: "Anul renuntat universimIne'l El m-au aJutat sa ma stabIlesc Intr-un alt oras SI am ncreder'9ca conta "Eram pe ajutorul lor, daca l voicu solicita." Susan,!31pot de ani: n chinurile facerii primul nostru atunci m-aITI simtit sfrsita, fata lui fi~;i Ro~ n acel cnd moment, Rob mi~a adresat am un privit zmajuta sa depases momentul." b~t. Am stiU~imediat ca el mi va sta pentru a ma Philip, 40 de ani: "Acum ctiva ania.laturi, am avut probleme cu -bautura. SOti~mea m-a ajutat sa nu mai beau si a fost ntotdeauna gat;ba ma asculte atunci cnd am simtit nevoia sa vorbesc. G\m avut ncredere n sfatul ei si am simtit-o alaturi de ~ine." '

, Sammy, 26 ge ani: "I-am mpll.:!ITIutat surorii mele 200


~e lire ste:line'l a~ ~iyroc~da: daca as fi avut Incredere In ea.I Nu Ea ffil-l InapOlaZa ~stfel In rate. Nu nu a fost nevoie sa ncheiem !un acord scris, deoarece ea nu m-ar dezamagi niciodata;"1 -

Frankie, 561de ani: "Dupa divort, m-am gndit ca nu voi mai avea !niciodata ncredere n cineva. Dar apoi 1
dere n el pent a-mi ridica moralul, atunci cnd ma voi simti descurajata" mi-am cumPar~t. u n catelus si acum stiu ca pot avea ncre-

ani~nt infirm si ma bazez organizatia John, locala 19 dede sprijin;~ela infirmilor pentru a pe avea grija de
mine. Fara ajutorul 1011 nu m-as putea trezi, nu as putea merge la baie sau servijmasa; Mi-am ncredintat ntreaga viata n minile lor."

16

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Yvonne, 62 de ani: "Anul trecut am suferit o operatie cauzata de o artrita la genunchi. Eram foarte nelinistita n legatura cu anestezicul, dar n cele din urma a trebuit sa am ncredere n profesionismullanestezistului." n toate aceste exem~enii vorbesc despre ncredere n moduri diferite.(Pentru unii, capacitatea de a avea ncredere n altcineva a aparut ca urmare a unei relatii personale cu acea persoana fapt care le-a permis sa traga o concluzie legata de acest subiect. De exemplu, Mark si cunostea destul de bine parintii pentru a sti ca ei l-ar fi ajutat. Pentru altii, ca Philip, exista credinta ca nu vor fi dezamagiti, din moment ce o alta persoana le-a promis ca va face un anume lucru. Acesti oameni au fost capabili sa decida daca o persoana era demna de ncredere prin evaluarea comportamentului anterior. ncrederea poate fi conlirmata, de asemenea, si prin actiunile practice ale celuilalt. Atunci cnd promisiunea de a desfasura o activitate sau de a face un serviciu este respectata, ncrederea poate sa creasca si sa se consolideze. Anu~ite tipuri de ncredere nu se bazeaza att pe caracterul persoanelor respective, ct pe instruirea si abilitatile acestora. De exemplu, Yvonne-nu-l cunostea personal pe anestezistul sau, dar a avut ncredere n pregatirea lui medicala pentru a-si exercita corect meseria. Iar John avea ncredere ca profesionistii bine instruiti l vor ajuta n infirmitatea sa. . Este posibil, la fel ca si Frankie, sa avem ncredere n ceva ce nu ne poate demonstra n mod activ acest sentiment. Animalele sunt citate adesea drept "credincioase" si "loiale", desi ele nu poseda, practic, aceste calitati umane. Cu toate acestea, Frankie a simtit ca poate avea ncredere n catelusul ei, deoarece ea era capabila sa se ataseze de o creatura fara prejudacati, ale carei dovezi de sensibilitate se manifestau ntr-o maniera previzibila. Ctor oameni nu le-ar prinde bine sa deprinda acestea calitati! Pe o scara mai larga, toti avem ncredere ntr-o varietate de institutii cu care avem contact permanent: banci, su-

BAZELE NCREDERII

17

permarket-uri, guverne etc. Desigur, toate acestea sunt administra te . de oameni, deci ne putem imagina nevoia noastra de a avea ncredere ca pe o imensa retea de conexiuni clienti ntre. si actionari. indivizi si\aceste ) institutii, n care noi suntem si E~t~, de~i, cl~ncrederea este vitala !J aproape oricare element al !interactiunii umane, Dar cum stim cnd este prezenta fata ctiva indicatori-cheie, pe care cei mai multi oameni l-ar accepta ca fiind o dovada a ncrederii. ncrederea Promisiunile p.ot fi formale sau informale. Anumite promisiuni facute n cadrul ceremoniei de casatorie sunt formale, fiind sprijinite de lege si traditii religIOas~ Promisiunile informale, cum ar fi aceea de a tunde iarba n fiecare smbata, pot fi usor ncalcate si adesea chiar se. ntmpla astfel! Daca o promisiune est ono rata, va creste probabilitatea de a avea ncredere si alta data n acea persoana si de a o trata cu mai ~e responsabilitate data viitoare. Daca

jamentul sa va vnda numai alimente proaspete, veti supe~market-uldin zona dumneavoastra si ia deveni, probabil~ cumparatori fideli n cazul nangacare avea' sigurang!~~estU1 lucru, vetI achIzItIOna s~, .o.data o cegama vet! acesta. si va spect~ promisiu~ea mai larga de produse. Previzibilita ea. Nu mai este la moda ideea ca previzibilitate a reprezinta un fenomen iesit din comun. Mai mult dect att, "a Ii previzibil" este adesea asociat cu a fi plictisitor si neinteresant. n realitate, este imposibil sa ai un sentiment de ncredere fara sa existe un e ement de previzibilitate. Daca i-ati cerut 'parteneru UI sa mbaieze copilul n fi~care seara de miercuri, eoarece o anumita problema deosebita va solicita prezenta la serviciu n acea zi pnatrtiu, trebuie sa fiti capabili- sa a?ticipati daca el va actiona n modul solicitat. Daca partenerul va reactiona ntr-un mod ~previzibil, uneori mbaind copilul, alteori Iasndu-~murdar toata noaptea, sentimentul dumnea-

18

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

voastra! de ncredere va ncepe n curnd sa se erodeze. Cu alte cuvinte, daca puteti anticipa ca o persoana va eactiona n acelasi mod de fiecare data cnd i solicitatI ~n anumit lu~ru, puteti ncepe sa investiti ncredere ln ea. Onestitat~ n cele mai multe relatii, sinceritatea este cruciala.jNecinstea si minciuna submineaza nsasi esenta (adeVari11ui'.Nu 'este ntotdeauna usor sa fii onest, daflrelatiile bazate pe ncredere au-ne~oie de sinceritate:entru a se consolida. De exe'mplu,Meg l-a mintit ~Harry n legatura cu fostul ei prieten, negnd ca s-a iculcat cu el. Meg a descoperit apoi ca avea o boala minora de natura sexuala, transmisibila si a trebuit sa-I avertizeze pe Harry despre posibilitatea contactarii acesteia. Lui Harry i-a fost necesar mult timp pna sa mai aiba din nou ncredere n Meg, mergnd pe rationamentul ca "daca ea l-a mintit n aceasta privinta, cine stie ce altceva i-a mai ascuns ?" E posibil sa simtiti ca Imtetj avea mai multa ncredere n cineva care este gata sa va raspunda sincer la o ntrebare dificila. Persoana 'care evita sa va dea un raspuns sau care va linguseste ori va spune doar ceea ce vreti sa auziti va poate oferi un raspuns mai putin dureros, dar se dovedeste n cele din urma lipsita de seriozitate . Loia,litatea. Componenta-cheie a ncrederii o reprezinta loialitatea, fata de o alta persoana. Ross a descop~rit aceasta atunci cnd sotia lui a fost arestata pentru, furt din magazine. Ea a~Jese n anul anterior o perioad.a dificila, prin pierderea slujbei si decesul mamei sale si al unui prieten apropiat ..Sotia lui nu a putut explica de ce furat conservele din supermarket, dar Ross a suferit alaturi de ea, deoarece era sigur ca pur,tarea ei era legata de anul nefericit pe care ea l parcursese recent. Ross a sfatuit-o sa apeleze la ajutorul unui specialist si, mpreuna, au traversat: treptat perioada nefericita. El ,i-a fost loial sotiei, iar aceasta,
<rt

BAZELE NCREDERII

dupa~ ce a-scapat de problemele de echilibru psihic, a realizat ct de multa ncredere poate avea n sotul ei si ct a investit Ross n ea. Angajamentu' bii parteneri n orice cuplu este important ca ams~ fie devotati relatiei. Acest lucru este

este pe cale sa se dezvolte. Este foarte greu sa ai ncredere n cineva care se gndeste vag la viitorul relatiei cu care att maiieVarat, ct ncrederea parteneri n este implicat. cu Multe cntece de ntre dragoste contin versuri~n care iubirea fata de cineva rezista pna parea atunci de cndj"muntl.i pel cer". Aceste se vor sentimente prabusi sau sunt stelele apreciabile, vor disdar angajamentu real presupune mai mult dect sa iubesti pe cineva care vine la micul dejun aratnd groaznic sau ime iat dupa ce ti spune ca a cheltuit 100 de lire sterline pe o noua pereche de pantaloni! Cu alte cuvinte, angaj}mentu~repn~zinta atasamentul fata de o alta persoana, la bine si la rau si dincolo de obisnuitele suisuri si coborsuri ale vietii de fiecare zi. Delimitarea granitelor. Imagiriati:'va relatia voastra ca pe o gradina mprejmuIta de un gard. Gardul este construit din lucrurile pe care le 'considerati amndoi ca fiind importante pentru mentinerea reIatiei. Unii oameni au garduri deosebit de nalte. De exemplu, Marion est~ foarte nefericita deoarece sotul ei se uita dupa, alte femei atunci cnd ies mpreuna. Ideea ti despre ncrederea n relatie semnifica faptul ca sotul ei nu sa reactione~astfel. Altii au se. ar Detrebui exemplu, Paulinelaccepta faptul cagarduri sotul eijoaare aventuri amoroase, fiindlde acord cu aceasta manifestare atta timp ct el se ntoarce la ea. n ambele cazuri, granitele relatiei au fost trasate si aprobate de partenerii implicati n relatie. Fiecare relatie si impune granite. Uneori, acestea sunt dare pentru ambii parteneri, dar de 'cele mai multe ori nu sunt discutate deschis; granitele pot iesi n evidenta atunci cnd

~o

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

unul dintre parteneri paseste dincolo de gard. De exemplu, Olive a presupus dintotdeauna ca prietenul ei va renunta la fotbal odata ce va deveni tata. Cnd nu s-a nt~plat astfel, Olive s-a trezit punndu-si ntrebari legate de fundamentul ntregii lor relatii. Granitele reprezinta2de asemenea, un mixaj de atitusex, serviciu si viata de familie - si de credinte unice dini mpartasite -~gate de bani, ngrijirea copilului, si personale legate de relatie.

CHESTIONAR
Pentru a ntele e modul n care abordati ncrederea, completati urmatorul chestionar. Marcati fiecare raspuns ales si cititi apoi sectiunea are va reprezinta cel mai bine, din punctul de vedere al punctajului: 1. Cred ca partenerii unui cuplu ar trebui: (a) ~se dezvaluie total unul n fata celuilalt, nca de la nceputul relatiei; . (b)lsa vorbeasca deschis unul cu altul, dar sa pastreze secrete anumite lucruri din trecut; (c)lsa evite discutarea trecutului, deoarece ar putea genera anumite probleme. 2.(Dezvoltarea unei relatii de ncredere este:

crederii reciproce;

I,(a) (b) foarte importanta; im'portanta; dar depinde toate relatiile de tipul depind de relatie; de. existenta . n-

Kc) neimportanta; sigura.

nu exista o relatie care sa poata fi 100%

3. ~OdUI n care am decis sa am ncredere n ceilalti este, de bbicei: I(a) prin ncercarea de a-i cunoaste personal foarte ~ine; t(b) prin informatiile culese de la alte persoane; J(c) dupa prima impresie pe care mi-o fac despre . ei. I 4JStiu ca pot avea ncredere n ceilalti cnd: l(a) ma trateaza cu consideratie si actioneaza dupa cum le ! cer eu; '(b) par a se comporta bine cu cei din jur; (c) au aceleasi gusturi ca si mine.

BAZELE NCREDERII

~~

5.\0

persoana poate sa aiba ncredere n mine, deoarece: j(a) mi respect promisiunile; . \(b) i dezamagesc foarte rar pe cei din jurul meu; [(c) asa SpUI:)eu.

6.jDaca partenerul meu mi nseala ncrederea: '!(a) vreau sa aflu motivul pentru care a actionat astfel; (c) nchei relatia sa fara ezitare. I(b) ma gndesc nchei relatia noastra; '

7.\Cnd am fost dezamagit n trecut, m-am simtit: ta) surprins, deoarece credeam ca cunosc persoana res-

l'

pectiva foarte bine; (b) ngrijorat, deoarece nu stiam cum ar mai putea contil nua relatia; I(c) suparat, pentru ca am fost tradat. , 8.ln situatia n care sunt obligat sa am ncredere ca o perlsoana necunoscuta si va ndeplini o promisiune tam tendinta sa ma simt: \ (a) ngrijorat ca lucrurile nu vor decurge bine; neaza bine, caz n care ma pot simt! enervat; I(b) ncrezator, cu exceptia situatiei. n care ceva nu functioI (c) relativ destins, deoarece n orice moment as putea sa
I cer unei alte persoane sa termine treaba. 91 Daca un prieten ma dezamageste, am tendinta sa fiu:

facuta,

l (a)
\

nefericit, dar nesigur n legatura cu modul n care ar

(b) agresiv, dar hotart sa pun n disc;;utie problema; trebui sa abordez problema; I(C) constient ca nu este un prieten si decis, probabil, sa renunt la relatia noastraadevarat ..

1o.1Adevaratul-test al unei relatii de ncredere este: j(a) ca ambii parteneri sa se sustina unul pe celalalt, chiar si n momentele grele; (b) ca ambii parteneri sa fie deschisi si sinceri; . i (c) ca ambii parteneri sa creada unul n celalalt.

Wiajoritatea variantelor )

[ncrederea este foarte importanta pentru dumneavoastra.lAsteptati foarte mult de la partener si ridicati standarde re care le considerati cruciale pentru succesul relatiei.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

rapid o relatie de ncredere, implicndu-va numai dupa tatonari de cteva saptamni sau luni. De obicei aveti grija n cine va ncredeti, fiind putin probabil sa acordati ncredere cuiva doar pe baza aspectului sau exterior. E probabil sa dovediti tendinta de a detine controlul, temndu-va de situatiile n care partenerul s-ar manifesta ntr-un mod neasteptat. Dar, odata ce ati ajuns sa aveti ncredere-n partener, sunteti loiali si grijulii, de obicei implicndu-va cu toate fortele pentru ca relatia sa functioneze bine. Micile deziluzii nu va abat de la calea durrin~avoastra, dar exista, din pacate, riscul de a va simti adnc raniti daca sunteti dezamagiti. S-ar putea ca viziunea pe care o aveti asupra relatiei sa fie usor "colorata n roz", asteptndu-va ca partenerul sa fie fericit, fara nsa a mentine vii sentimentele dintre voi. Acest lucru ar putea duce 'la formarea unei asa-numite "pete oarbe'f. asupra realitatii suisurilor si coborsurilor relatiei, care poate genera o reactie exagerata n situatia n care problemele se ( agraveaza.

.Y!J este difi~il sa dezvoltati

Studiu de caz
Marie si Alan s-au ntlnit la un curs de n-y:atare a limbii italjene ..Alan a fost atras insiaptaneu de Marie, -pentru ca ea parea plina de viata, interesanta, punnd adesea ntrebari legate de curs. Marie l-a observat pe Alan deoarece i amintea de fratele sau mai mare. n timpul- unei pauze de cafea, la cteva saptamni dupa nceperea cursului, Alan a invitat-o pe Marie sa ia cina mpreuna. Ea a acceptat si s-au bucurat astfel de pr~ma lor ntlnire. Marie a observat ca el o ntreaba o multime de lucruri despre viata si experientele ei anterioare. La nceput acest lucru parea ca o maguleste, dar, dupa cteva ntlniri, a nceput sa semene cu o intruziune. Alan avea, de asemenea, pretentii legate de respectarea orei de ntlnire si a planurilor pe care si le faceau. Cli o anumita ocazie, ei si-au cumparat bilete pentru o piesa care se juca n parcul din zona. n seara cu

BAZELE NCREDERII

:~t)

pricina\a nceput sa ploua, iar Marie a sugerat sa-si abandoneze\ planurile si, n schimb, sa mearga undeva sa ia mas~7{lan a insistat asiste aceasta la piesa ntmplare, respectiva, chiar daca erauluzi pna la piele.saDupa ei au continu~ sa iasa mpreuna nca vreo cteva luni. Mariei i facea\Pfacere compania lui Alan si, n secret, simtea cum inten~ lui preocuparea fata de ea i sporeste ncrederea n sine. Ea simtea ca Alan o priveste ca si cnd ar fi asezata pe un piedestal, iar acest lucru o magulea. Marie observase orinta uneori dificil de nfrnt a lui Alan de a controla situatiile, dar aprecia totusi modul n care el o supraveg ea si avea grija de ea. Prima lor problema reala a aparut atunci cnd Marie a fost nev9ita sa munceasca departe de casa timp de doua luni. Alan a reactionat negativ la auzul vestii si a chestionat-o amanuntit n legatura cu colegii de serviciu. Cnd Marie i-a dezvaluit ca va mai pleca mpreuna cu doi barbati, colegi de serviciu, Alan s-a suparat foarte tare. S-au contrariat att de mult pe aceasta tema, nct- Marie s-a 'ntrebat daca el nu are chiar deloc ncredere n ea. Apoi a plecat n calatoria de afaceri,. nesigura n privinta viitorului acestei relatii. Alan este tipul "Ace. Lui i-a trebuit mult timp pna sa o invite pe Marie sa iasa mpreuna si apoi sa se convinga ca era o persoana de ncredere,. adresndu-i un n()ian de,ntrebari legate _de viata personala. Alan cauta sadetina~o mare parte din controlul relatiei, uneori fortnd-o pe Marie sa actioneze conform ideilor lui. Ea era ncntata de faptul ca se simtea ocrotita si n siguranta cu Alan, dar n mod intuitiv era ngrijorata de lipsa lui de ncredere. Acesta exagera relatia lui cu Marie, aseznd-o pe un piedestal, dar fiind n acelasi timp incapabil sa creada ca ea i era total fidela. Controversa legata de serviciul Mariei a dus la revarsarea anxietatii adunate n Alan, create n jurul ideii ca ea trebuia sa-I doreasca mai mult dect pe toti ceilalti. Inconstient, Alan ar putea sa nu fie capabil sa-si dea s~ama de adevarata sa valoare, creznd despre sine ca nu me-

24

FATA N FATA CU INFIPELITATEA

ri.ta~a cine:ra sa-i fie ~idel. ~cest s~~lti~ent i produce

la

pastrezeLpe ruvel~otlOnalMarie reaCtIa n siguranta, unUI "POlItIst "ncuind-o" caresub doreste protectia s-o urma, la istantarea partenerului, care se poate simti mai degraba ontrolat si nefericit, dect ocrotit sau demn de lui. Aces~" tip de 'comportament poate duce, n cele din

ncrederel

Majoritatea variantelor - B
Priviti 'ncre' erea ca pe o componenta importanta ntr-o relatie, fiind ns v posibil sa o puneti pe acelasi plan cu alte calitati, cum ar fi atractia fizica, interesele comune etc. Sunteti toierant ntr-o relatie, asteptndu-va ca partenerul sa aiba propria lui istorie fara a va concentra excesiv pe cunoasterea fiecarui det~l~ al trecutului sau. Faceti eva~ luarea altor persoane pnnrobservarea comportamentulUI lor fata de ceilalti, ca si aU!lodului n care se poarta cu dumneavoastra. A veti, astfel) un tablou complet al partenerului potential, care va permite sa nvatati multe lucruri despre el n circumstante diverse. Sunteti o persoana practica, gata oricnd sa uite greselile ocazionale, privindu-Ie poate ca pe o componenta a unei relatii normale. Va recunoasteti imperfectiunilelProprii si nu cereti perfectiune de la ceilalti. Nu toleratirn;inciunile si deceptiile, dar asteptati totusi discutii direot~ asupra problemelor delicate. Daca sunteti deven~grijorati profund(dCZallagiti,va puteti prada mnieiNu si puteti n legatura cu lasa viitorul relatiei. va este tea~sa aduceti la suprafata problemele importante, dar va ~uteti simti uneori nesiguri privind modul n care le-atifexprimat. trebuts sa ncepe'ti rezolvarea lor, dupa momentul' care
, 1 '

'

Studiu\de caz
nainte\ de a deveni iubiti; -Clare si Kevin au fost mult timp printr-olcoincidenta, priet~ Au fost studenti la aceeasi universitate si, apoi, s-au mutat n acelasi oras, nce-

BAZELE NCREDERII

25

pnd serviciul. Deoarece nu aveau prea multe cunostinte n zona, petreceau multe seri mpreuna, uneori ntr-un un bar din zona, alteori n apartamentele proprii. Treptat, au ncepu sa realizeze ca erau atrasi unul de celalalt ntr-un mod care depasea bariera prieteniei. Curnd, Clare si Kevi au nceput sa petreaca majoritatea serilor si noptilor unul In casa celuilalt. Ea era multumita cu Kevin, deoarece l stia de mult timp. De fapt, pe vremea -Crid erau la umversitate, el a iesit timp de cteva luni mpreuna cu d prietena de-a Clarei. Ea a considerat favorabila aceasta situatie, deoarece, cunoscnd modul respectuos n care se comportase Kevin fata de prietena ei, a putut sa-si formeze o parere personala despre caracterul lui. Dupa cteva luni petrecute mpreuna, Claire a recunoscut ca a avut cndva o scurta aventura cu un barbat nsurat, pe care a oprit-o nsa dupa cteva saptamni, deoarece nu putea suporta vina pe care o simtea pentru aceasta fapta. Kevin a ntrebat-o de ce a procedat astfel si, desi o perioada au tot dezbatut acest subiect, odata ncheiat, el nu a mai fost mentionat. La opt luni dupa ce,s-au ntlnit, ei au luat decizia de a se muta mpreuna. Dupa discutarea modului n care urmau sa plateasca facturile si sa gestioneze conturile comune, ei au ajuns la concluzia ca le face placere sa convietuiasca mpreuna. Apoi, Clare a descoperit ca pe o carte de credit existau datorii neplatite, dobnda care se acumulase fiind foarte mare. Ea l-a abordatpe Kevin imediat ce acesta a intrat pe usa, venind de la serviciu. Kevin i-a explicat ca a avut ceva dificultati financiare, n parte legate de rambursarea unui credit achizitionat n vremea studentiei. Clare s-a simtit groaznic, dar 'nu a stiut cum sa nce~pa discutia problemei cu Kevin. n consecinta, au petrecut seara singUri, fiecare n camera lui. Att Kevin, ct si Clare se ntrebau daca nu cumva au gresit mutndu-se mpreuna. A doua zi, ei au ncercat sa rezolve situatia, hotarnd . sa ceara ajutorul companiei care a emis carte~ de credit si discutnd motivul pentru care nu au abordat mai devreme problema. ~

~6

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

eIare este tipul "B". Ea l stia pe Kevin cu mult nainte de ~adeveni iubiti. Clare a avut, astfel, oportunitatea de a-si forma ,o parere despre caracterul lui, deoarece l-a observat n relatia cu alte persoane. Ea este gata sa-si mpartaseasca propria nefericire, fiind realista n ce-l priveste pe el si relatia lor. Amndoi pot discuta ct se poate de deschis despre sentimentele si gndurile lor, fiind dispusi sa-si tolereze reciproc greselile. Poate eIare a fost impulsiva, atacndu-l pe Kevin n momentul n care a simtit ca dreaza n tipul "B", Clare este gata sa faca fata unei anuncrederea ei arost o persoana careefectiv se ncamite probleme dar tradata. are uneleFiind dificultati n a trece la rezolvarea lor./Acest lucru se datoreaza faptului ca oamenii de lat atunci acestc~ tip,\sunt investesc gata uneori ncredere sa-sinasume alta persoana, un risc calcudar, reactioneaza\tapid ndata ce si simt amenintata ncrederea. Clare est~ dispusa sa caute o cale pentru a merge mai departe, dar ~ va cere probabil lui Kevin noi asigurari ca nuse va mai\7epeta problema aparuta. Ea si va folosi gndirea patrunzatoare si propriile abilitatile de evaluare pentru a nvata din acest eveniment.

V -ar placea sa va ncredeti n ceilalti, dar nu puteti ac~r;; ajOri~ateavariantelor - C tiona n consecinta din cauza puternicului mecanism de ~para~ ce nu va' permite experimentarea acestui sentiparteneru dumneavoastra si e posibil sa simtiti ca relatiile ment.ITi~eti sa evitati dezvoltarea relatii serioase cu n care VV implicati "cum vin, asa seunei si duc". Poate v-a ranit ~mtt'-o trecut,farmhe n~~lndu-va ~au poate ati fost cinev~ educat] care v-ancredere~ alterat VlZlUnea asupra ncrederii. fI'indeti sa nu mai puneti ntrebari legate de cOp1portam~ oamenilor, acceptndu-i asa cum sunt.

Aceasta pute~ analiza conducea motivului la implicarea ntr-o succesiune de relatii,arfara pentru care o relatie ncheiata nu a lfunctionat. A veti tendinta de a da vina pe

BAZELE NCREDERII

27

ceilalti pentru dificultatile relatiei n care sunteti implicat, lucru care ar putea masca o anumita vina pe care va e dificil ca relatia nceapa dar sa sa v-olasumati. avethdificultatiEste n posibil sustinerea acesteia,sa din cauza bine, fapvaluiti~varatele tului ca n~rsunteti siguri sentimente asuprasi modului gnduri. n Alte care persoane sa va dezva pot pnvi ca pe un supravietuitor, ca pe o persoana capabila "sa aiba grija de ea nsasi". Din cauza acestei opinii, s-ar putea ca eilalti sa creada ca nu v-ar afecta tradarea lor si sa abuzeze de dumneavoastra. Aveti potential pentru a va implica adnc ntr-o relatie, dar este posibil sa va temeti de un astfel de angajament ..

Lee si Zo~-au

ntlnit ntr-un

club pe care-l frecven-

gndea despr~n~ el ca par.ea "potriv~t l pentru a cochet: el": tau amndoi regulat. pe Lee la cu bar si Cu aceasta pnma) od ocaZIe, Zoe Zoe a fhrtat zarise cu Lee, dansand mal toata seara mpreun Lee a ntrebat-o pe Zoe daca pot merge la ea acasa pent a petrece noaptea mpreuna, dar Zoe i-a spus ca nu asta si dorea. Lee i-a raspuns ca o va cauta n urmatoarea seara, cnd va veni din nou la club. Acest ara~jame~t a functionat peI?-tru c~teva saptamni. Zoe a reahzat ca lllPIace pe Lee, desI nu st1a prea multe despre el, nDupa afara jaoua .-lBeviata de clubde pe care o la mpartaseau amndoi. saptamni. ntlniri club, Zoe mineata, n tim ce serveau micul dejun, Zoe l-a ntrebat pe Lee despre erviciul sau. El i-a raspuns ca lucreaza la l-a pe L~e la acasa, iar unde facut dragoste. Diuna invitat din fabricIle dineazona, Zoeaui-a explicat ca ofera asistenta la o ~ntie imobiliara locala. Dupa ce au servit masa, Lee a G"pusca trebuie s-o paraseasca si a plecat instantaneu.lZo'e s-a simtit dezamagita. ca nu mpart mpreuna o mai are parte din zi, dar a acceptat situatia. Povestea s-a repetat timp de mai multe saptamni. Lee se culca noaptea n care se ntlneau la club si pleca apoi cu ea
A

28

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

imediat dupa micul dejun. Zoe a facut cteva ncercari vagi de a-l face pe Lee sa vorbeascf despre viata si hobby-urile cnd va fi pregatit, Lee i va spune mai multe. Ei i placea, lui,asemenea, dar aClsta s-a feritde samister raspunda. a simtit ca, atunci de si aerul care Zoe nvalui a relatia, acesta fiind un excit~sexual. cteva ca saptamni trziu, o prietena de-afZoei i-a Dar, comunicat se parea mai ca Lee era casatorit, iar sotia lui nascuse de curnd un copil. Zoe l-a ntrebat pe Lee cu prima ocazie n care s-au ntlnit. Ridi~ cnd din umeri, Lee a admis ca avea o sotie si un copil. Zoe i-a spus sa "dispara", iar ei doi nu si-au mai vorbit vreodata Zoe era socata, dar si-a nabusit sentimentele, deoarece nu voia sa apara suparata n fata prietenelor ei. Ea a cugetat} de asemenea, ca nu s-a produs nici o nedrepta despre ei. Zoe a reluat iesirile la dub si a ntlnit curnd un alt barbat de care s-a simtit atrasa. tate majOra,~eoarece sotia lui Lee nu avea sa afle niciodaZoe esie~ipul "C". Ea l accepta de buna voie pe Lee asa cum estejsinu urmareste sa-i cunoasca trecutul sau alte detalii legat~ de viata lui desfasurata dincolo de locul lor de ntlnire.lPentru Zoe, este de ajuns ca el o gaseste atracn fata lui doar o mic~ parte din adevarata ei personalitate. tiva. tine Desi strns\ se l~CUlca cu Lee, este constienta ca sisa sise dezvaluie Zoe frul emotiilor sale, evitnd implice , emotional n ~e1atie.Lee pastreaza, de asemenea, o distanta va afla de infidelitate a lui fata de sOtie. Prietena lui Zoe s-a gndit ca aceasta va fi suparata la auzul vestii ca Lee este casatorit fata dar de Zoe nu deoarece s-a exteriorizat n legatura cu ta emOtional~~ Zoe, i este teama ca aceasacest evenimenrt\' n schimb, si-a reprimat dezamagirea si , tristete a, ascunz~adnc n suflet. Persoanelor de tip mente. "C" le este, Lor le-ar de obicei'Lt~ama putea~i greusa-si chiar arate si saadevaratele admita ca invessentitesc sentimente n relatlY deoarece nu doresc para vulnerabile, considernd g}vulnerabilitatea poate sa conduce la pierderea avantajului.}Zoe petrece putin timp gndindu-se

BAZELE NCREDERII

~~~

la problemelt

aparute n cadrul relatiei, t~ecnd direct la

urmatorul partener. lEa se implica, de asemenea, n relatii sexuale care sunt lips~ de angajament emotional. Oamenii care nu au simtul fPtopriei valori confunda sexul cu intimitatea, putndu-selfolosi de sex pentru a preveni apropierea care ar putea~parea ntre, ei si parteneri. Sexul fara investitie emotionala poate opri adtsea oamenii sa mai aiba ncredere unii n altii, fiindu-le dificil sa stie CUtl1- sa echilibreze intimitate fizica cu apropierea emotionala. Daca ati completat chestionarul, ati descoperit n ce caz acuratete mCI una mtre aceste categoru. Muhe persoane sunt o combinatie a categoriilor descrise mai sus sau pot experiente de viata si ating o anumita vrsta. De exemplu, ati fi putut fi aproape de tipul "C" cnd ati nceput primetrece de la o categon~" la alta, dupa 'cum parcurg diferite le Sau relatii, ati fi' trecnd putut fi apo~pre tipu~"A" tipul la nceputul "B", c?d unei v-ati relatii, maturizat. devenind apoi tipul "B", tunci cnd ati nceput sa aveti mai multa ncredere n partener. Alternativ, va puteti ncadra ntr-o categorie sau alta, n functie de partener. Totusi, multi oameni se reporteaza la ncredere preponderent conform uneia mtre cele trei modalitati descriseh1ai sus.

-.-l DE INCREDERE

fRELATIA I?UMNEA VOASTRA


Acum, ~a ati citit despre cteva din diferitele moduri n care pute~ deprinde sentimentuL de ncredere pentru ca ntrebari pentru a va ajuta sa cugetati la propria dumneaapoi Sa-~l Jelatie experimentam ntr-o a relatie, voastra. si la atitudine pe carefolositi o avetiurmatoarele fata de ea. registrnd raspunsurile date la fiecare, pentru a va ajuta sa Puteti :~ta urmatoarele ntrebari din perelatia o foaie de hrtie, nreflectat' asupra naturii ncrederii dumneavoastra.

;~o

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

1.~ncrederea este importanta pentru mine, deoaIrece... yrijin pentru a raspunde la ntrebare. ncercati sa va Imaginati ce s-ar ntmpla cu relatia dumneavoastra daca ati exclude sentimentul de ncredere. Imaginati-va ca l nlocuiti pas cu pas. Ce ar fi necesar sa faceti pentru areconstrui ncrederea? Acest mod de a analiza raspunsurile va poate ajuta sa hotarti de ce este importanta ncrederea pentru dumneavoastra. 2. Stiu ca pot avea ncredere n partenerul meu, deoarece ... Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. Gnditi-va la rutina zilnica si la lucrurile pe care aveti n,credere ca le va face partenerul; de exemplu, ca va potrivi alarma la ceas pentru a va trezi, va va aminti despre o ntlnire, o va suna pe mama dumneavoastra, va pune benzina n rezervor etc. Nici unul dintre aceste lucruri nu pare a fi foarte maret sau important, dar adunate laolalta construiesc o-imagine a ncrederii pe care o aveti n celalalt. Ati putea sa va mai gnditi si la sentimentele care conduc la ncrederea n partener, cum ar fi: "Stiu ca el va fi lnga mine." sau "Ea are rabdare atunci cnd ncerc sa-i expun ideile mele." Acest amalgam de aCtiuni, sentimente si gnduri poate demonstra adesea, ntr-un mod deosebit de puternic, natura ncrederii existente ntr-o relatie. 3. Partenerul meu stie ca poate avea ncredere n mine, deoarece ... Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. Reflectati asupra modului n care vademonstrati ncrederea fata de partener. Va respectati promisiunile? n general, sunteti cinstiti cu privire la activitatile pe care le desfasurati ? Sunteti alaturi de partener atunci cnd acesta are nevoie de sprijinul dumneavoastra? Evitati sa va mintiti pe dumneavoastra nsiva atunci cnd raspundeti la. aceste probleme. S-ar putea sa realizati ca partenerul se poate ncrede destul de

BAZELE NCREDERII

31

usor n dumneavoastra sau puteti afla, n schimb, ca acesta nu a avut ocazia sa afle daca sunteti sau nu o persoana demna de ncredere. 4.

n relatia noastra ne aratam reciproc ncrederea prin ..

Sprijin entru a raspunde la ntrebare. Folositi aceasta


ntrebare pentru a va reaminti anumite situatii cu care ,va confruntatI zilnic si care ilustreaza gradul de ncredere investita. L-at lasa, de exemplu, pe partenerul dumneavoastra sa va conCIlldl masina? Sau sa petreaca un anumit timp cu prietenul sau ~ A veti ncredere ca el va plati facturile sau ca se va' oc~p~~ de ngrijirea c.~~ilul~i ~ Fiecare ~elatie are un mod UnIC 19 care partenenl lmpartasesc sentimentul ~e onc::dere, iafl.dumneavo~stra veti ~i cei omaion ma~

gandl SI la mtlmltatea de ZI cu ZI pe care o lmpartasltl cu partenerul. llasa,l sa realizeze ca tineti la el? i mar"'! ao~~tetl s~ra ~a.stIt~Cum c~re. estel~Celc~r. e va .caractenze~za. turisiti sentimentele ~mneavoastra, l mbratisati sau va asteptati ca el sa traga \aceasta concluzie, pur si simplu, din modul n ce care purtti);u el ? ntrebari's-ar Dupa ati va raspuns la}aceste putea sa n-

fel, cepeti ati sa putea ntelegeti realiza model~ ca avet~tendinta care va este de caracteristic. a va manifesta Astncrederea fata de 2artener sau!de a astepta raspunsul pl,in de ncredere >al acestuia, printf:Ui1j anumit -comportament. S-ar putea sa ntelegeti ca asteptatqfoarte mult de la partener, dar ca nu sunteti la fel de' zelos)n a'vfdemonstra propria loialitate. Sau puteti simti ca faVetio relatie echilibrata ori ca sunteti, foarte implica,t, @t>mparativ cu partenerul dumneavoastra. V~ti descoperi ca vechime a . relatiei ,si pune amprenta asupra raspunsunlO?} pe care le dati. De exemplu, s-ar putea sa aveti o reh,tieldoar de cteva luni, astfel ca mai nvatati nca unul desprelcelalalt sau puteti sa fiti mpreuna de ani de zile si sa.credetlca stiti totul despre modul nccarefunctioneaza relatia[dUrhneavoastra.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Acum, ca ati raspuns la aceste ntrebari, cautati surprizele cuprinse n ele. n cele mai multe relatii, ntotdeauna pot aparea surprize, indiferent de vechime a relatiei. Stiti ca ncrederea dumneavoastra n partener se datoreaza, n parte, sentimentului de ncredere pelcare-l aveti fata de parintii acestuia? Sau ati observat, chi~fara prea multa tragere de inima, ca nu sunteti att de: demni de ncredere cum ati fi crezut? ' i RELATIA IDEAL ~
, 1

Dupa aceea, gnditi-va la relatia idea~ bazata pe ncreavea dere totala. orice tip Imaginati-va de relatie v-ar o situatie placea. perfec~ E p~sibilLsa care doriti puteti sa faceti niste adnotari care sa va ajute sa refl~ctatIlasupra relatiei de ncredere perfecte, n viziunea jdumneavoastra. IataCt cteva ntrebari, pentru a va inspin{Tmaginatia: de mula libertate va doriti? Si ct de f,nulta ati putea
acordati? " Cum va veti arata ncrederea unul fata de celalalt? Imaginea dumneavoastra ideala'depinde de aparenta exterioara; comportament, comunicare, angajament sau de alte lucruri? Aveti nevoie de anumitecircumstan e entru a avea o relatie de ncredere jdeala? De exemplu aveti nevoie de siguranta financiara, casatorie, (sau nu) ori de sprijinul prietenilor? sa

Care actiuniobservatiile dincadrul uneJ relatii/demonstreaza ncrederea? pe Folosind facute 'iilscrissau 'raspunsurile care vi le-ati formulat n minte,$uteti compara acum raspunsurile la ntrebarile legate d~ relatia n care sunteti deja ~mplicat cu rela~ia de ncredere\ i?eaIa. pe ca:e tocrr:ai ati

Ilustrat-o. latia dumneavoastra, PutetI reflecta precum aSllpr~ si ~supra lIpsurIlor modului eXIstente n care m'rele putet~ rezolva~ Daca partener~ este dispus, poate sa gaseasca folositor sa raspunda la[aceleasi ntrebari, pentru ca

BAZELE NCREDERII

3J~

apoi sa comparati replicile. Fiecare dintre parteneri se va opri la aceeasi situatie, pe care nsa o va interpreta n mod diferit. Acest lucru poate fi ca un tonic emotional, deoarece veti avea a,cces la abordari diferite legate de rezolvarea unei probleme sau de ntelegerealnaturii acesteia.

Cnd Louise a raspuns IFbarile de mai sus, a descoperit ca, adesea, i spunealpartenerului ei, Lewis, "minciuni nevinovate" despre costul hainelor ei. Louise era nnebunita sa tina pasul cu moda si sa-si cumpere haine de marca sau ultimele aparItii n materie de moda, ceea ce adesea nsemna cheltuieli extrabugetare. Ei doi au avut mereu bugete separate, astfel ca Lewis f,lU cunoaste detalii legate de resursele ei financiare. Totusi, au ncheiat o ntelegere legata de mpartirea la Jumatate a platii facturilor si chiriei. Pe~nt~~ a-si usur1;ceasta ~isiu~e, fiecare dip.tre ei ordona bancIlor sa achIte{factunle la mtervale standard, mod regulat, Louise era falita direct din conturile sal~. la sfrsitul lunii, astfel ca ~mprumuta d,e la prieteni banii necesari pentru acoperire~datoriilor. Prin folosirea aces-

Studiu de ~az

legatura tor ntrebari, cu resursele ea a realiz~.at'ca ei\f~ansiare. l nsela Louise frecvent a nceput p~,Lewis sa nn

uza ngrijorarii lcegate faptul ca l'rietenii ei o vor deconspira ncalegatura cu de aptul ca au mprumutat-o sau caca teleaga a sChimbat~mOd subtill}atura relatiei, din Lewis va avea o parere' mai proasta despre ea daca i va i-a fost greu sa spuna de'ce avea ncredere n partenera lui. Acest lucru l-a facut sa simta ca are nevoie sa comunice cu mai mult succes cu Louise, Lewis pentru laaraspuns. putea filan stare sa descoperi minCiunil~eCnd ntrebari, aiba ncredere total~ n ea. Au raspuns mpreuna la ntrebarile legate de relatialde ncredere ideala si au nteles imed~at ca fiecar~' diW:?!i facea ~resuPl.l~eri !egate~de c~e: ce

gandest~ cela~ ~~s~r~ r.elat~e:"Au SlI?tlt~ ,ca o "comurucare {deschisa SI cmstIta' trebUle sa a~and01 fIe parte mte-

34

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

granta a unei relatii ideale, fiind de acord ca vietile lor ocupate nu le-au permis petrecerea unui timp suficient de productiv Impreuna. Att louise, ct si Lewis au realizat ca raspunsurile la ceiuri de a se comporta reciproc si pe care ncepusera sa le accepte ca atare, dar care constituiau un potential pericol ntreba~i au adus la suprafata anumite deprinderi si obiPentru viitorul relatiei.
1 ' -

CUM NVATAM SA AVEM NCREDERE?

prezinta10 n ~itate abilitate de adulti, cu care ne putem ne nastem gndi -ca ceva ncrederea pe care-l re~ur~ pu rezit~ d~n~r-un pod si "pur si simPlu' stim': ca ar avem2a arte a fiintei la o mcrescnfI o Idee rea saintegranta paslm pe ea pentru umane. a trece Privim raul. Dar poate parte dm evolutIa noastra m calItate de funte umadere~este un ~mestec ~e abilitati'AUnel~ dintre ~~estea fac, ne, n timp ce altele se deprind ncepnd cu momentul exemplu anumite experimente recente cu nou-nascuti au relevat naster~l aptul noastre, ca acestia prin interactiunea nu se vor tr cu d~asupra alti oameni. unei trepDe te care ~are ca este cladita peste un hau. In experiment, bebelusul a fost asezat pe o treapta care parea ca este asezata la cativa metri deasupra unei gropi veritabile. De fapt, un taler de plastic proteja copilul de o potentiala cadere. Pruncii, totusi, nu s-au trt deasupra talerului: ei s-au oprit cu putin nainte de ceea ce au perceput a fi o prabusire periculoasa. Ei dispun de un instinct nnascut, care le spune ca este periculos sa continue. Desigur, aceasta abilitate nu este att de sofisticata la copii. Tinerii au adesea necazuri n evaluarea situatiilor periculoase. De exemplu, ei pot aprecia gresit viteza unei masini, napustindu-se n ca-

BAZELE NCREDERII

*.1%5

leaf'ei sauscarile pot accepta adevar, ncercnd sa 'COJ)oare n zbor,fantezia precum drept Batman. Pe masura ce crestem nvatnd sa facem aprecieri si preziceri corecte despre lumea nconjuratoare, deprindem o abilitate cruciala legata de cine si ce merita ncrederea noastra. Avem nevoie sa nvatam sa citim semnele si sa initiem actiunile potrivite pentr~ a ne m~ntine sigura~ta fizica si stabilitatea mentala. De exemplu, mergnd pe jos noaptea, spre casa, vom evita o alee ntunecoasa din teama de a nu fi atacati sau vo~ renunta la o slujba care se dovedeste a fi prea stresanta. Invatam sa avem ncredere n noi nsine ca vom evalua o anumita situatie si n altii ca ne vor aj~ta la aceasta evaluare. Ne pu~tem"ui~a la st~rea vremii prezentata la stiri si decide daca, n baza previziunii considerate a fi demne de ncredere, vom lua cu noi la c,umparaUiri l1mbrela. Am nvatat deja ct de multa ncredere putem avea n prognoze, folosind umbrela ultima data cnd am fost avertizati ca o sa ploua (sau ct sunt de nedemni de ncredere, atunci cnd am mbracat un pulover gros ntr-o zi caniculara!). Cei mai multi oameni pot avea o viziune cu totul particulara asupra adevarului. De ex~mplu, va uitati ntotdeauna la stirile de'la BBC creznd ca acestea sunt mai corecte dect ~ele prezentate de alte televiziuni, deoarece profesorul dumneavoast!a v-a spus cndva acest lucru. Sau puteti avea ncredere n portarul echipei locale de fotbal, deoare..; ce acesta v-a raspuns amaAbilla o scrisoare pe care i-ati trimis-o n calitate de fan. In aceste mprejurari, ncredere-a dumneavoastra a fost influentata de emotiile si convingerile personale. Chiar daca stirile se dovedesc a nu fi impartiale sau chiar daca portarul primeste goluri la fiecare meci, probabil nca va mentineti ncrederea, deoarece acest senti,ment este impregnat de imaginea se sine. Portarul v-a raspuns personal si probabil ca profesorul a fost un bun pedagog si ca va facea placere sa participati la orele lui. Puteti chiar sa faceti speculatii logice legate de ncre-

~J6

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

dere spunndu-va ceva de genul: "Portarul este doar ntr-o forma proasta." sau "Stirile sunt de obicei impartiale, cu exceptia acestei relatari." Tuturor ne place sa simtim ca putem avea ncredere n propria noastra judecata. Daca facem o greseala de apreciere - cumparnd, poate, o masina care ne dezamageste sau alegnd un plan de pensii-gresit ne simtim ridicoli si jenati. Pe masura ce ne maturizam, nvatam, astfel, ce nseamna a avea ncredere n altii si a avea ncredere n noi nsine.

ELEMENTELE DE BAZA ALE NCREDERII n versurile cntaretului si compozitorului Paul Simon, primii pasi de nvatare a modului n care investim ncredere n alte persoane reprezinta o "poveste despre cum ncepem sa ne amintim". Atunci cnd se naste un copil, acesta este complet dependent de cel care-l ngrijeste si care trebuie sa-i poarte de grija sub toate aspectele. Bebelusul nu are nevoie doar de calqura, hrana si siguranta fizica; el are, de asemenea, nevoie de dragoste, afectiune si sustinere din partea parintilor sau a persoanei care-l ngrijeste. Cei mai multi parinti nvata treptat ca un anumit plnset nseamna ca el cere de mncare, n timp ce un alt tip de plnset nseamna ca trebuie schimbat sau ca are nevoie de o dovada de afectiune. La nceput, sosirea parintelui pentru a-i da cele necesare pare surprinzatoare. Bebelusul plnge pentru ca este "programat" sa faca acest lucru. Dar parintii sunt si ei "progr~mati" sa raspunda la plnsullui. Pe masura ce trec saptamnile, el nvata ca plnsul sau aduce un parinte. De asemenea, el nvata ncet-ncet ca, chiar daca parintele paraseste camera, acesta se va ntoarce. Cu alte cuvinte, copilul ncepe sa faca o anumita previziune legata de modul n care va raspunde parintele. Daca un bebelus

BAZELE NCREDERII

0#

~7;."o/

ar!putea sa transpuna gndurile sale n cuvinte, acestea ar ar~ probabil,.dupa cum ,urmeaza: .
(Stadiul 1: "Emit un zgomot de plnset Ma ntreb dece?" {StadiU/2: mare, "Atunci cnd acest zgomot, acea persoana' pe care fac o plac, apare pe usa." Stadiul 3: "Daca plng, pot face ca acea persoana mare sa

vina sa ma vada. Uneori, mi da lucrurile de care am nevoie."


Stadiul 4: "Plnsul se dovedeste a fi bun, deoarece astfel i

pot comunica pers~anei mari ca am nevoie de ceva."

n cele din urma, plnsul este nlocuit de limbaj, dar elementele de baza ale prezicerii, ca si asocierea dintre nevoia de ajutor si de atentie si plnsetele~sau tipetele unui bebelus, devin pentru acesta parte ,integranta din imaginea copilului despre lume si locul sau ea. Bebelus]}l poate fac: o apreciere de o..epctitate rezonabila n legatura cu ceea ce seva ntmpla. Acest moment este crucial ndezvoltarea ncrederii. Ati observat, probabil, ca, pentru a descrie principalele elemente ale ncrederii, chiar ncepnd cu relatia de baza parinte-copil, au fost utilizate deja cuvinte cum ar fi: previziune, apreciere, nevoie, sPIijin si grija, pe care le folosim si ca adulti, atunci cnd ne referim la sentimentul de ncr~dere ma~ifestat fata de partener. . Cnd relatia_parinte-copil functioneaza bine, copilul poate face o prezicere legata de comportamentul parintelui, care de' cele mai multe ori se dovedeste a li adeva~ata. El nvata sa se bazeze pe parinte. Acest lucru nseamna ncredere. Daca parintele reactioneaza previzibil n 95% din cazuri, bebelusulnvat~ ca poate sa aiba ncredere si sa se bazeze pe parintii sai. In loc sa ,se gndeasca ca mama lui va pleca' pentru totdeauna atunci cnd paraseste ~camera, copilul nvata sa prevada ca ea se va ntoarce. Unii psihologi sugereaza ca jocul' cu fata ascunsa n mini si apoi dezvelita, pe care cei mai multi parinti l joaca cu copii lor, are legatura cu dezvoltarea simtului ncrederii. Mama si re-

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

descoperalfata pe care si-o ascunsese n palme, iar copilul da prosopu 'la o parte pentru a-si vedea tatal, nvatnd astfel ca oameniI sunt nca acolo,- chiar daca nu pot fi vazuti. Cheia construirii simtului ncrederii la copii consta n faptul ca 1 arintii. trebuie sa aiba un comportament previzibil. Este deosebit de dificil sa dezvolti simtul ncrederii, daca nu p~ti face o prezicere ct mai e~acta 'asupra lumii. Daca ebelusii sunt lasati sa plnga o perioada mare de timp, ei pot ncepe sa creada ca pari!1tit lor au ncetat sa mai existe. Daca bebelusul , este uneori alinat, iar alteori Iasat sa plnga, acesta nu va fi capabil sa dezvolte niciodata e ementul de "previzibilitate" al ncrederii. Adultii carora le este greu sa aiba ncredere n cineva se comporta astfel deoarece nu au reusit niciodata sa-si dezvolte capacitatea de a crede ca pot anticipa actiunile celor din jurul sau. Acest lucru si are radacinile n copilarie, deoarece actiunile inconstante ale parintilor i-au facut sa simta ca ncrederea n ceilalti poate fi periculoasa si se poate sfrsi cu dezamagire. Tabelul urmator prezinta comportamentele de construire si de distrugere a ncrederii prin experiente traite n copilarie. Ceea ce experimentam n copilarie si adolescenta este, adesea, un tipar la vrsta adulta, influentnd puternic relatiile noastre si alegerea unui partene~ n viitor.
Construirea ncrederii Ca bebelusi, avem parinti care raspund nevoilor noastre. Ca bebelusi, avelTl persoane care ne ngrijesc si care ncearca sa nteleaga natura personala a nevoilor noastre si ne vad ca pe indivizi care au nevoie de iubire.

Distrug~rea ncrederii
Ca bebelusi, avem parinti care nu reusesc sa raspunda nevoilor noastre. Ca bebelusi, avem persoane care ne ngrijesc, dar nu reusesc sa nteleaga natura personala a nevoilor noastre si ne ngrijesc ca si cum am fi "un lucru printre altele", si nu indivizi.

BAZELE NCREDERII

39

~bebelusi, nevoile noastre sunt mplinite ntr-o maniera previzibila. Parintii nostri vin la noi atunci cnd plngem si ne nconjoara cu afectiune, si cu protectie fizica. Aflati la vrsta copilariei, comportamentul nostru ne este ghidat cu blndete, dar ferm. Parintii nostri ne explica de ce un anumit lucru este gresit. De exemplu, parintele te ia de lnga video, spunnd: "Nu pune pinea prajita n video, deoarece se va strica si nu vei mai putea vedea Pompierul Sam."

Ca bebelusi, avem parinti care uneori raspund plnsetului nostru, alteori nu. De asemenea, ngrijirea poate fi acordata si fara sa fie nsotita de afectiune. Aflati la vrsta copilariei, primim putina ndrumare legata de modul n care trebuie sa ne comportam sau aceasta nu ne este acordata n mod constant. De exemplu, o mama ar putea ca ntr-o zi sa tipe la tncul care se traste spre video, mpingnd pinea prajita n aparat si sa rda n urmatoarea zi n care acesta face acelasi lucru. "ndrumarea" poate fi nsotita de pedeapsa fizica.

Pe masura ce crestem, adultii si respecta promisiunile pe care ni le fac. Ne simtim ascultati si ni se permite sa exprimam o opinie. Ca tineri, ni se impun reguli n functie de ceea ce se asteapta de la noi. Stim ca trebuie sa ne ntoarcem acasa la o anumita ora, stim cnd sa ne facem temele si cnd sa ndeplinim treburile gospodaresti. Parintii nostri sunt gata sa negocieze anumite ndatoriri.

Adultii nu si respecta promisiunile sau nu creeaza niciodata un mediu propice pentru a promite ceva. Simtim ca n-ar avea nici un sens sa ne exprimam o anumita opinie. Ca tineri, resimtim prea multe constrngeri si impuneri. n schimb, putem tnji dupa o limita ferma care sa ne fie impusa de parintii . nostri, putnd adopta un comportament periculos, cum ar fi sa consumam droguri, n stradania de a le atrage atentia.

-40

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

care mai trziu pot cauza probleme legate de capacitatea de a acor a ncrederea altei persoane. Nici un parinte nu ilustreaza tabelul, lucruri esteDUPa~um perfect Vor fi momente cnd exista copilulanumite va plnge mai mult dect de obicei, deoarece parintii vor fi ocupati sau momente n care parintii si vor repezi tncul fiind sub influenta unei zile mai proaste avute la serviciu. Dar aceste evenimente cntaresc mai putin dect exemplele anterioare de ngrijire care permit copilului sa-simta ca relatia cu parintele sau este construita pe teren solid, si nu pe nisipuri miscatoare. Cnd un copil traieste cu o nesiguranta zilnica, iar aceas~ depaseste orice aport de afectiune adus de parintele sau, ilPoate fi alterata capacitatea de a avea nsibil sa simta ca nu merita nici macar sa ncerce sa conteze pe o alta Lumea persoanaIU*' Copiii caresubreda au avut si o nesigura, astfel de experiencredere. a deveni fiind pota considera uneor~a acordarea ncrederii este o sarcina prea dificila ~i si vo~petrece viata evitnd relatiile bazate

de caz pe Studiu acest sentIment.

4\

Katie nu-si putea~minti nici o perioada n care s-a simtit apropiata de tataI:sau. Ca adult, privind napoi spre copilaria sa, considera ;ca tatal ei a fost mai mult o persoana nspaimntatoare, ~ejct o prezenta apropiata inimii ei. Ea l descria prietenelor, ei ca pe un huligan care recurgea adesea la palme si insulte)l~ adresa ei. Dar erau si momente, de cele mod mai surprinzator, multe ori amuzantJsi cllil\ era baut, mai.cnd usor acesta de abordat. devenea, Acesn ta era tatal p~ pUtm car~-l agresIv; pIace.aIKatie, d~r chia.r si sa a~unci c~n~ acesta era mal ea nu-sI permltea creada ca Cnd Katie l-a ntlnit pe)Barry,pentru s-a bucurat cu adevaparintele ei ar putea ramn{astfel tptdeauna. rat de compania lui. Barry o (placea deoarece era de multe ori amuzanta, dar n primul ~nd pentru ca el credea ca a descoperit o alta latura a jK'irliei, pe care ceilalti adesea nu

BAZELE NCREDERII

19,1

o banuiau ca exista. Barry credea ca ea cauta o relatie de durata, desi ceilalti o vedeau ca pe o "fata buna la distractie", care nu ia viata n serios. Ea avusese nenumarati prieteni, dar cu nici unul nu statuse mai mult de cteva sapta~niAsau ~luni.. Cu Barrx/: fo~t ast~el, e.l~ealiz.nd cur~d ca se m~ragost1se de ~C~nd l-a ~arturlSlt ce ~l1:ntea,Kat~e s-a spenat. Ea a dat,fnapOl, spunand ca vrea sa la o pauza, pentru ca totul era ,~mult prea dificil pentru ea". Dar Barry n~ a. acceptat idee~ca a fost resp~ns. Dupa cteya Satamaru de telefoane constante, Katle a fost de acord sa' se vada cu el. Barr a convins-o n cele din urma sa i se destainuie, Katie recunoscnd ca nu putea crede ca o relatie

Roate situ cu ni<;iodata adevarat sigura. Ea i-a spus.lui Barry firp'e'rmanenta d.\nu i-a fost Hcuta o promisiune care.sa nu fi fos~apoi ncalcata. Barry i-a promis ca-si va re~pec,ta pr:offiiSiuriile, dovedindu-siangajamentul. -

I Experienta lui Katie legata de tatal ei i-a lasat o mostenir~ Aceasta mostenire consta n ndoielile ca cei din jur,
ma~les b~rbatii,' si vor respecta promisiunile ~au ca vor f~ preocupatI de ea pe termen lung. Poate ca va fI Barry va fI capabil sa o convinga ca va ramne n preajma, dar probabil ca vor trece ani pna cnd Katie va fi b stare sa accepte cu adevarat ca a gasit un barbat n care poate sa~aiba ncredere. Capacitatea de a investi ncredere, de a face aprecieri si prezi~eri ct mai exacte este construita n primii ani de viata si poate fie sa permita oamenil~r sa-si aleaga partenerii care-i satisfac, fie sa arunce o umbra de nesiguranta asupra alegerii unui partener de viata.

Studiu de caz
Nevil a fost educat ntr-o familie numeroasa, zgomotoasa. El avea cinci frati si surori si nu i-a fost'niciodata prea greu sa gaseasca u~ partener de joaca sau de discutie, atunci cnd a mai crescut. Nu- au fost niciodata prea nstariti, dar Nevil nu a simtit ca parintii sai si-ar fi dorit mai mult, deoarece ei aveau un debordant simt al umoruluI si

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

si amuzau copiii ore n sir, cu tot soiul de jocuri. Nevil stia ca poate conta pe ajutorul lor. Mama lui tinea foarte mult la respectarea promisiunilor si ar fi fost n stare de orice pentru a-si onora 1.Jnangajament pe care l-a facut copiilor. Odata, zilei\de nastere lui Nevil,Nevil care mplinea 8 ani, n ea preajma i-a promisrefrept cadou oa bicicleta. a primit cadoul, dar atunci nd a crescut a descoperit ca mama lui si vnduse una di bi'uteriile primite de la propria ei mama pentru a-i cumpara lui bicicleta. Atunci cnd Nevil ci ntlnit-o pe Tanya, el a fost imediat atras de generozitatea ei s~de firea sa iubitoare si amuzanta. Tanya parea a avea acelasi simt al umorului caracteristic familiei lui si i Impartasea pasiunea pentru motociclete vechi. Dupa trecerea unui an n care s-au cunoscut reciproc, ei s-au ca~atorit, avnd n cele din urma doua fiice. La cea de-a zecea aniversare a casatoriei lor, un prieten i-a ntrebat ca e este secretul unui mariaj de succes. Nevil i-a raspuns ca el crede ca la baza mariaj ului sau sta faptul ca poate avearncredere n T anya ntru totul. "Ea ma ajuta sa ma simt n siguranta si nconjurat de atentie, iar noi ne cunoastem reciproc foarte bine. Am avut perioade mai bune si mal rele, ca si partea noastra de discutii contradictorii, dar a stiut totdeauna ca exista un fundament cladit din ncredere, pe care ne putem sprijini." ntocmai ca si Katie, Nevil a primit o mostenire de la familia lui. El a fost capabil sa aiba credinta ca merita sa investeasca persoana, n Tanya. Nevil ncredere provenea ntr-ofalta dintr':Qj familie care respectiv punea accent pe uneori acest lucru implica anumite costuri pentru memgrija fata de celalalt si-sii1especta promisiunile, chiar daca tati, stiind ca el era o persoana speciala pentru parintii lui, desi facea parte dintr-o familie numeroasa. Toate acestea l-au ajutat sa aiba o casnicie fericita atunci cnd a devenit adult. brii ei. Nevil avea s~.un ezvoltat simt al propriei identi-

BAZELE NCREDERII

J&$l

PRIVIND N TRECUT
Acum, Hupa ce ati citit studiile de caz si ati raspuns la mai multe ntrebari legate de modul n care abordati ncrederea, va poate fi de ajutor sa reflectati asupra a ceea ce ati nvatat despre acest subiect pe masura ce ati crescut, precum si supra modului de manifestare a ncrederii n cadrul e atiilor pe care le aveti la maturitate. l.jconsiderati ca parintii sau cei care v-au ngrijit aveau n mod consecvent si previzibil grija de

Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. Nici un pa(dumneavoastra? rinte nu poate sa acorde n fiecare minut al fiecarei zile ngrijirea perfecta. Poate ca va veti amintiti anumite mprejurari cnd v-ati simtit deceptionati, dar ncercati sa priviti pe ansamblu si sa decideti daca grija pe care ati primit-o a fost "de ajuns de satisfa\ catoare parintii n cea mai 2o(Daca s~u mare alti parte adulti a timpului". va faceau anumite

Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. S-ar putea sa

- , va cumpere cerealele preferate pentru mIcul dejun atunci cnd vi l-au promis, dar si-au tinut promisiunea de a va ajuta atunci cnd ati avut de nfruntat un examen dificil. Privind n trecut, unele promisiuni par lipsite de jmportanta, comparativ cu altele pe care le percepeti ca fiind deosebit de importante. 3.\Credeti ca parintii nt~l~ge nevoile? depuneau eforturi pentru a va

IPromisiuni, de sa obicei si le la respectau? . va fie .d~ aj~tor reflectati cte~vatiru:~ dife~ite d~ I p~omlSluru. De exemplu, poate ca panntll .au Ulta~ sa

Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. Aceasta ntre-

Iba. re. se r~fera la acelasi cap,acitatea de Copiii a ve~eacare l~mare parte, din punctparintilor~ de vedere.

crunle dll1 perspectIva dumneavoastra

sau macar, In

44

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

nu sunt capabilI sa pnveasca lucrunle dm perspectiva lor. mnci cnd nvatam sa avem ncredere ntr-o sUfe~a se simt. ~e~lija!i deoarece c~i ca~e-i ngrije~c a!5 ?er~oana, av~m n~voie sa credem .ca. aceasta are unavomta de a mtra m lumea noastra SI de a aprecia lucrurile din perspectiva noastra, chiar daca nu este de acord cu noi. Multi adolescenti vor spune ca parintii lor nu sunt capabili sa faca acest lucru. ntr-o-anumita masura, aceasta manifestare reprezinta o treapta spre crestere si o dorinta de a fi privit ca o persoana care are ceva de spus. Dar daca un tnar se simte n mod constant refuzat de parinti, poate sa nceapa sa creada ca nimeni nu este cu adevarat capabil sa-I nteleaga.
4.)

V-ati certat vreodata ncrederii?

cu membrii

familiei pe tema

Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. n cadrul unei familii apar adesea certuri legate de ncredere. Pe masura ce oamenii trec de la copilarie la vrsta tineretii, apar tot mai frecvent feituri legate de ncalca{ea orei de ntoarcere acasa, teme neterminate si dez-" frrdine n dormitor. Ati putea sa le vedeti ca fiind un rel de ritual al cresterii, n care nvatati despre ncrederea n dumneavoastra nsiva si n cei din jur. Dar daca familia va tot repeta ca nu sunteti demn de ncredere sau ca sunteti un mincinos, reactia dumneavoastra ar putea fi diferita. Astfel, indivizii ar putea simti ca schimbarea modului de comportament nu are sens, deoarece nu mai au cu adevarat nici o speanta de a fi crezuti. 5. 'Ati simtit ca puteti avea mai multa ncredere n ~~umiti'membrii ai familiei, comparativ cu ceilalti? !Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. Pe masura ce lati crescut, ati descoperit probabil ca unul dintre pa\rinti si respecta mai mult promisiunile, comparativ

BAZELE NCREDERII

li#?

care o aveti Ati asupra barbatilor sau femeilor v-a fost . cu~elalalt. simtit, spre exemplu, ca viziunea pe lmprimata de modul n care mama sau tatal s-au comportat fata de dumneavoastra. Unii oameni experimenteaza acest lucru pe perioada divortului pa- ' rintilor, cnd, spre exemplu, unul dintre parinti promite sa mentina contactul cu ei, dar treptat nceteaza sa-i mai viziteze. Sau ati avut, poate, un parinte care v-a promis vacante scumpe ori cadouri costisitoare de c::raciun, desi nu exista resurse financiare pentru ele. Uneori, lipsi de ncredere ntr-un frate sau o sora poate, de ase'menea, sa cauzeze probleme, mai ales daca exista favoritisme n familie. Daca unul dintre parinti i-a favorizat mai mult pe fratii sau pe surorile dumneavoastra,' ati avut o experienta dure;:. roasa, simtind ca ei erau crezuti mai mult dect dumneavoastra. Si invers, fratii dumneavoastra ar fi putut sa-si manifeste anumite resentimente legate de faptul ca pareati a fi mai de ncredere dect erau ei.

6. Ati suferit o tulburare


avea ncredere ntr-un

majora membru

a c~pacitatii al familiei?

de a

Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. L'il vrsta copilariei, ati suferit poate o trauma din cauza unui tratament necuvenit aplicat de cineva din fal]1ilie. Un buz n perioada copilariei - psihic, mental sau sexual - poate lasa urme adnci, care pot diminua serios capacitatea unui adult dea darui sau de a primi ncrederea altcuiva. Cnd cineva de care depinzi ti .violeaza siguranta, simti ca nimeni nu mai este de ncredere. Unii oameni care sunt abuzati, nu mai vor sa se mai implice n alte relatii profunde, de teama ca vor trece prin aceeasi durere emotionala pe care au trait-o n relatia anterioara. Lor le poate fi dificil si sa accepte ncrederea care li se ofera, deoarece se ndoiesc de veridicitatea persoanei care investeste acest sentiment n ei.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Considerati, ~poate, ca abilitatea dumneavoastra de a avea actul ncredere deliberat de ll1ceilalti ~buz la care nu va atififost tulburata supusi, mai ci mai trziu degrade persoane apropiate n copilarie poate avea mai trziu repercusiuni, deoarec cel care ramne n viata se apropie cu ba dede unaltcineva alt tip d~eveniment traumatizant. Pierderea unei greu sImtind ca, daca acorda din nou ncredere, retraieste(;er:banent pierdereaparintilor suferita. Conflictul trait n copilarie datorita divortului poate avea un efect similar Acum, c~ ati facut cteva adnotari la ntrebarile de mai sus, aveti capa~itatea de a vedea anumite tipare n functie de modalItate n care ati nvatat lectia despre ncredere. De exemplu v-ati dat seama poate ca parintii sunt persoanele n c~rerouteti avea ncredere si care cred n dumneavoastra.:J~tii s~nt rareori perfecti! Ati rememorat, poa~mite amintiri n care v-ali certat sau ati avut anumite neconcordante cu ei, dar simtiti ca, n esenta, ei sunt cei care v-au dat o anumita viziune asupra ncrederii, care v-a fost de folos peste ani. Sau poate ca ati identificat anumite probleme legate de ncredere n' familia n care ati crescut. Ar putea sa,va fie de folos sa reflectati la efectul ~cestot probleme asupra modului de abordare a relatiilor. In capitolul urmator vom vedea cum o relatie poate fi afectata de ceea ce ati nvatat si trait n legatura cu acordarea ncrederii. '

Relatia bazata pe ncredere

~Capitolull ati explorat modul n care este dezvoltata ooederea si ati analizat relatia n care sunteti (sau ati fost pna de curnd) implicat. At~ reflectat, de asemenea, si asupra mediului n care ati nvatat lectia ncrederii si ati nceput sa vedeti efectul acestuia asupraAmodului de aborda:' re a relatiilor pe care le aveti astazi. In a.cest capitol, veti putea sa faceti legatura ntre raspunsurile la ntrebarile Capitolului 1 si modul de dezvoltare a relatiei dumneavoastra. Daca n prezent nu sunteti implicat intr-o relatie, folositi acest ...capitol pentru a analiza relatiile trecute si ceea ce speratl pentru VlltOr. Toate relatiile solicita un anumit grad de ncredere. Chiar si relatiile ntmplatoare, care dureaza o perioada foarte scurta, cer ncredere pentru a functiona. De fapt, se poate afirma ca acest tip de relatie solicita chiar mai multancr.edere, din moment ce partenerii implicati nu se cunosc reciproc foarte bine. Relatiile pe termen lung solicita nsa ncrederea pe post de fundament. Att barbatul care examineaza minutios n bonul eliberat de supermarket fiecare articol achizitionat de sotia sa (da, nca se mai ntmpla astfel de lucruri), precum si femeia care si urmareste sotul n drumul sau de la birou spre casa, suspectndu-l ~a are o aventura amoroasa, manifesta o lipsa de ncredere. In cele din urma, manifestarea repetata a unui astfel de comportament duce la o situatie de criza n interiorul cuplului. Ori conversatiile de rutina vor deveni rigide si dificile, ori unul dintre parteneri va pune capat relatiei, deoarece nu va

4S

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

mai putea suporta colivia n care a devenit prizonier. ncre erea ajuta partenerii sa traiasca mpreuna si fereste cuplul de tensiunile ce ar putea aparea n momentele n care trebuie sa stea despartiti. Fara acest ingredient, relatiile devin ncarcate de vinovatie si frica. Cum se dezvolta, de'ci, ncrederea n majoritatea relatiilor? Pentru cele mai multe persoane, dezvoltarea ncrederii urmeaza o serie de etape, caracteristice mai ales persoanelor care se implica n relatii noi. Perioada aferenta fiecarei etape este unica pentru fiecare cuplu si individ. Unii fac un tur rapid prin diferite stadii, n timp ce al,tora le sunt necesari ani de zile ca sa ajunga la ultima faza. Totul depinde de dumneavoastra si de modul n care abordati relatia.

ETAPAI n aceasta faza, sunteti dornic sa aflati ct mai multe despre persoana cu care ati devenit prieten. Poate ca nu va aflati n punctul n care sa iesiti deja mpreuna, dar v-ati ntlnit n cadrul unui anumit eveniment social sau doar ati vazut-o ntr-un local. Desi nu pare a avea prea mult sens, ncepeti deja sa emiteti aprecieri la adresa ei, nainte chiar de a va ntlni efectiv. De exemplu, puteti sa credeti ca oricine agreeaza acelasi club ca si dumneavoastra trebuie sa fie o persoana O.K. Sau ca cel pe care l-ati reperat de cealalta parte a ringului de dans va aminteste de fostul prieten de care ati fost foarte legata. Cu alte cuvinte, la fiecare ntlnire veti aduce c~ dumneavoastra un bagaj emotional plin cu ipoteze, sperante, visuri si asteptari. Acestea va vor influenta modul n care veti aprecia loialitatea celeilalte persoane, nainte de a fi schimbat un cuvnt unul cu celalalt. Uneori, acest lucru este de ajutor. Femeia pe care ati ntlnit-o la concert poate fi acolo pentru ca i place aceeasi formatie ca si dumneavoastra, astfel ca presupunerile legate de compatibilitatea cu ea ar putea suna rezona-

RELATIA BAZATA PE NCREDERE

}4{A "jf.-",s:*

~Alteori, alegerea partenerului poate fi denaturata, deoarece ati facut o presupunere gresita. Aceeasi femeie poate sa un fie cea mai potrivita alegere, daca ea chiar uraste formatia respectiva si a venit la concert doar pentru a-si multumi prietenul. Va trebui sa va verificati presupunerile imediat ce ati nceput sa cunoasteti o persoana. Odata ce atiJacut cunostinta, veti ncepe treptat sa va for~ati o parere asupra caracterului si personalitatii sale-. In aceasta etapa, va veti afla probabil n pozitia de a pune o multime de ntrebari si de a raspunde la cele enUlitate de noua persoana din viata dumneavoastra. Toate acestea fac parte dintr-un proces de verificare, esential pentru viitorul relatiei. Nu veti nvata doar o multime de lucruri despre persoana respectiva, ci veti fi totodata capabili sa cititi limbajul trupului acelei persoane, precum si ceea ce spune cnd de fapt nu spune nimic, ca si ceea ce ar dori sa spuna. Studiu de caz Bridget l-a ntlnit pe Josh la o petrecere data de prietena ei cea mai buna. Josh a abordat-o, ntrebnd-o cu ce se ocupa, pe cine cunostea la petrecere si de ct timp dura prietenia cu cunostinta respectiva. Bridget i-a raspuns la -ntrebari, dar a observat ca el cu greu i-a acordat si ei ceva timp pe parcursul conversatiei pentru a-i pune-yteva ntrebari despre e1.-La sfrsitul serii, a fost de acord sa-i lase numa~1 ei de telefon, ntlnindu-se frecvent n saptamnile ce au urmat. Bridget a avut cteva tentative de a-l incita pe Josh sa vorbeasca despre el, dar acesta devia de obicei conversatia catre o alta problema sau i raspundea printr-o ntrebare. Dupa doua luni, Bridget a nchelat re: latia. Ea a simtit ca Josh nu era dornic sau capabil sa-i daruiasca ceva din el, astfel ca Bridget nu a vazut nici un viitor n relatia lor. Cteva luni mai trziu, ea a aflat ca Josh si pierduse recent prietena bolnava de cancer cu care fusese implicat ntr-o relatie qe lunga durata, acesta fiind motivul pentru care i era greu sa abordeze acest subiect.

if%O

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

n \ aceasta situatie, ceea ce nu se spune poate indica uneornun subiect sensibil. n mod clar, J osh nu era prega-a tit saraiscute despre pierderea suferita. Intuitiv, Bridget adun\ indiciile referitoare la lipsa lui de dispozitie privind implicarea ntr-o noua relatie, dar nu a fost capabila sa tre.aca dinco o de bariera ridicata de J osh. Uneori, ~onvingere initiala ca celalalt este demn de

~cred~r~ seldoved~s~e a fi gresita. Ea poate aparea atunci cand al facut} pur SIsImplu, o greseala m alegerea partenerului sau din cauza faptului ca partenerul si propune, n mod deliberat sa para initial altcineva dect este. Aceasta este o experient" dureroasa, deoarece va poate submina ncrederea si ImpIedica sa va simtiti ncrezator ca data viitoare veti lua cele mai bune decizii. Studiu de taz Penny iesk mpreuna cu Charlie de cinci luni, cnd a realizat ca ,?eoarecel ac::~ofita areade ei. tip Ea fermecator fusese atrasa de Charlie la naivitate suprafata a un si protector. In prime e cteva saptamni de la nceputul relatiei, el o invita la cin si prin diverse baruri, plimbnd-o adesea cu simpaticullUl BMW. Dupa un timp, Penny a nceput sa observe ca ea a nceput sa fie cea care plateste cele mai multe escapade, a esea din cauza faptului ca Charlie si "uita" portofell.!!!liar BMW -ul parea a fi n mod constant service".olfolosea, ITreptat, pur Penny a acceptat adevarul dureros "n ca Charlie si simplu, pentru a se dis-

destul riu era d.e c;eea strmtor.ata ce parea a din fi, punct iar cteva de vedere luni mai financiar. trziu Charlie Penny tra. ncheiat~elatia, mult sa timp aceea a fost nca Ea si a mai puneajntrebarea dar daca mai dupa aiba ncredere ntr-un alt barbat.
J . ~

~ Faceti verificari. uneti-i ntrebari partenerului potential fOlositoare~'n sau prietenilo aceasta care va pot furniza relatii deAbilitati etapa

RELATIA BAZATA PE NCREDERE

spre el. Observati daca acesta evita anumite subiecte sau schimba tonul discutiei la alte subiecte. Cercetati-i pe prieteniiJcu ~e ntlneste, n care se comporta nriadrulcare grupului sau n modul cerc restrns. Notarea efectiv~a unora dintre observatiile facute ar putea sa va ajute a ramne ti obiectiva. Este destul de usor sa alunecati e panta sentimentelor romantice (sau a senzualitatii pure !), dar este ntelept sa reflectati daca relatia va avea n viitor un impact pozitiv asupra dumneavoastra persoana. Ar putea fi oare, circumstantele n care va aflati? De exemplu, tocmai ati terminat o relatie de ntrebati-va ce alinati va atrage la acea ntrebati: "De ce ?"[A si durata cu un partener cautati sa va sentimentele ranite. Poate ca alt persoane_considera ca ati fi o pereche potrivita, dar dumneavoastra sunteti cu adevarat siguri n legatura cu relatia? Sunt anumite semnale de alarma ca relatIa ar putea aduce probleme? agresivitate sau mnie, care va fac sa simtiti disconfort? Folositi-va intuitia. Cei mai multi oameni au dezDe exemplu, a inanifestat~artenerul anumite semne de intra n contact. Manifestarea intuitiei se poate rede ncordarea persoanele muschicu care voltat simt al intuitie9ata simti la~n nivel aproape fizic prin lor stomacului sau ai spatelu?,)ridicarea firelor de par de pesau ceafa ori prin Acest acumularea)sentimentelor de placere anxietate. gen de\ intuitie va poate ajuta, de asemenea, atunci cnd(llCepeti sa cunoasteti 'pe cineva. Nu este ceva neobisntit)ca o persoana sa spuseze na: "Am recu~oscnd stiut ca erau ca nca oameni[1;uni" deLla nceputul sau sa serelatiei: confe"Am .simtit ca c~~a n~ e n or~~ ea." ~inen~eles, partenerului, dar intuitia poate fi E~s~a chiar mai putetI sa va venftcatI present1ment~pnn studIerea precisa dect sunteti gata sa acceptaEJ Invatati, mai degraba, sa acordati atentia cuvenita (1ntuitiei, dect sa

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

nu luati n considerare sentimentele care va pot provoca disconfort sau ngrijorare. Disponibilitatea de a investi ...... ncredere n cineva poate ncepe imediat ce ati mtenonzat pnma ImpreSIepe care v-a creat-o. ETAPA A II-A

Aceasta este faza pe care(cei mai multi dintre noi o recunosc n toate filmele sau cntecele de dragoste care au fost vreodata compuse. pline Ini~ d'e)pasiune batnd navalnic, senzatiile din stomac si dorintele sunt ingredientele ce caracterizeaza acea etapa!dintr-o relatie, n care r'ealizati ca acel partener este cel ales. E probabil sa simtiti ca nimeni altcinev~ nu va fi vreodata la fel de special si de important sau, pur si simplu sa realizati, parafrazndu-l pe poetul Yeats, ca "acesta este chipul ideal al omului". Ati putea trai toate aceste sentimente ntr-o relatie care, n cele din urma, va pica testului timpului sau <itiputea resimti doar zbatere emotionala subtila ntr-o relatie care poate dura o viata. Aceasta este, de asemenea, etapa n care va descoperiti testndu-va capacitatea de a avea ncredere n noul partene sau n care evitati sa vedeti anumite lucruri din Gomportamentu sau ce ar putea sa traga un semnal de alarma privind loialitate a acestuia. Dorinta de a vedea numai ce este mai bun n celalalt i poate face pe ndragostiti sa-si tina cu fermitate capul n nisip! Acest lucru este, ntr-o anumita masura, estul de previzibil. Fara emotia ndragostirii, primii pasI ntre parteneri ar putea fi compa-" rati cu o ntlnire de afaceri. Curios, cei care au luat parte la casatorii aralJ-jateau marturisit adesea ca au trait aceasta etapa abia du a asatorie. Cercetarile privind reactiile neurochimice provocate de iubire au evidentiat ca primul raspuns la stimulii sexuali, ca si emotiile iubirii, reprezinta un proces chimic care are loc la nivelul creierului. Creierul 'est~inundat de.un compus chimic denumit feniletila-

RELATIA BAZATA PE NCREDERE

@:~

mina (FEA),

care produce

sentimente

de instabilitate,

placere s~\dorifol-ta.Este probabil

~a"acest raspuns chiI?~c

ImpreUna)cu elIberarea deprincipalii dopamma responsabili (un neurotransmItator) si de /oX:itocina sa fie de sentimentul pe care l aveti fata de celalalt, gasindu-1 irezistibil. Cu alte cuvinte, putem privi pasiunea si emotia provocate de o,re atie noua ca fiind "imbolduri" psihologice care ne ajut sa o cream. n mod treptat, veti traversa aceasta etapa de nceput deose It de intensa nvatnd despre ct de mult.puteti avea ncredere n noul partener. Lucruri simple - cum ar fi sa va caute la telefon dupa ce l-ati apelat, sa nu ntrzie la ntlniri sau sa fie politicos cu prietenii si parintii dumneavoastra - va vor da indicii asupra caracterului sau. Probleme mult mai complexe pot, de asemenea, aparea la suprafata. Va asculta cu adevarat? ntelege importanta lucrurilor pe care puneti pret n viata? Raspunde cu ntelegere ngnJorarilor si problemelor cu care va confruntati? Este gata sa se implice si sa mpartaseasca cu dumneavoastra ucuriile si placerile vietii? Un alt mod de formulare a acestei ntrebari este de a va pune problema daca pare n masura sa se puna n situatia gumneavoastra. Acest aspect reprezinta o parte importanta a construirii ncrederii, deoarece daca partenerul ntelege ct de mult poate sa va multumeasca sa"':1 sa va raneasca un anumit comportament, el va actiona mult mai pUtin probabil n directia dispretuirii sentimentelor dumneavoastra sau a nselarii ncrederii pe care ati investit-o n el. '

Studiu de caz
Una si Samuel se ntlneau de patru luni n momentul cnd ea si-a pus ntrebarea daca era implicata ntr-o'relatie potrivita. Att Una, ct si Samuel mai fusesera casatoriti nainte. Fiecare dintre ei avea cte un copil si facusera deja cteva ncercari de a-si aduce si copiii mpreuna. Una era foarte implicata n relatia ei cu Samuel, trecnd printr-o

52

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

faza plina de pasiune, n care dorea sa-i fie tot timpul alaturi. Acum, ea se simtea nesigura si se surprindea privindu-l pe Samuel n relatia cu fiul lui. Una simtea ca acestuia nu i este deloc usor sa se ocupe de cresterea fiului sau, caruia i cerea adesea un comportament exemplar, desi baietelul nu era nici pe departe neascultator, el nefacnd altceva dect sa se joace. Ea se ntreba daca nu cumva Samuel ar fi avut aceeasi titudine si fata de fiul ei dupa ce s-ar fi mutat mpreuna S nu era sigura ca ar fi putut aveaincredere n comportam~rltu ui. Desi simtea aceeasi dorinta puternica fata de Samuel, s-a ndepartat de el. n cele din urma, cteva saptamni mai trziu relatia lor s-a ncheiat, deoarece problema legata de ncrederea ei n atitudinea lui Samuel fata de fiul ei i~a schimbat sentimentele pe care le nutrea fata , de el. Daca Una ar fi completa un tabel al ncrederii asemeni celui de mai jos ea ar realizat ca problema legata de fiul ei merita o atentie sporita.

Abilitati folositoare n aceasta etflpa

Scoateti-va din cn n cnd ochelarii "cu lentile roz". Desi este normal sa va priviti partenerul ca pe cea mai buna bucatica ncercati sa reveniti din cnd n cnd la realitate! Reflectati asupra calitatilor partenerului si ncercati sa decideti daca sunt cu adevarat atractiv~ sau au 'ost intens' colo~ate de iubire. De exemplu, va putetI mpotriva pasiuriii lui pentru motoare dupa ce ati vazut ct de sexi arata mbracat n piele? Incercati sa raspundeti la urmatorul set de ntrebari. Gnditi-va la o lista de ntrebari la care puteti raspunde n legatura cu noul partener. Aceste ntrebar~ pot fi proprii fiecaruia dintre dumneavoastra, dar ar putea suna S dupa cum urmeaza:

RELATIA BAZATA PE NCREDERE ntrebari

@3
:,'0 m.,:'
1

ntotdeauna

Poatel Uneori

n nici un caz

Si-a respectat partenerul ntotdeauna promisiunile? I-as mprumuta eu bani? . L-as lasa singur cu cel mai bun prieten al meu (de acelasi sex cu mine)? M-as simti confortabil daca i-as cere sa-mi supravegheze cppilul? Pot sa-i povestesc despre problemele mele?

Bifati cploana potrivita pentru raspunsul la 'fiecare din ntrebari. Incercati sa fiti cinstiti. Cteva bifari n coloana "n nici un caz" ar putea indica faptul ca mi va cunoasteti destul de bine partenerul sau ca aveti rezerve serioase n ce priveste relatia n care sunteti implicati. Daca ati bifit coloana "Poate/Uneori" aceasta nseamna ca nca mai nvatati despre comportamentul nouluL partener si ca dupa trecerea unei perioade de timp va veti simti mult mai ncrezatori. Puteti detecta, de asemenea, anumite probleme pe care sa do!iti sa le discutati cu partenerul. Cteva bifari n coloana "Intotdeauna" nseamna probabil, ca aveti un nceput bun n relatie, dar aveti griJa ca nu cumva sa va mal multe on coloana "Intotdeauna SI doat-o data sau de . doua ase~ati parte~erul pe nici ul} un Piedesta~. , ~ca ati ode cele ori coloana "n caz", ns~mna cabifat exista totusi probleme importante de-discutat/cu partenerul.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

ETAPA A III-A

Daca va gnditi la diferitele etape de maturizare a unei relatii de ncredere ca la treptele unui carusel, acest stadiu poate fi asimilat cu faza n care aluneci vertiginos n jos. maltlml ale donntel, orulm SI romantlsmulm. Faza a III-a este coborrea rovocata de maturizarea relatiei. ~tar.a ~ II-a rep:eZ?t~- catar~re~ spre cel~ mai ~ebunesti Pentru anumiti oam~ aceasta ei alunecare jos nuo are nimic de-a face cu o (atundare: o resimtnca pe panta usoara, mai mult ect ca pe o prabusire terifianta. Altii vor simti ca li se schimba ntreaga viziune asupra lumii. Acest lucru este normal deoarece nu este posibil sa rami pozitionatpent totdeauna n vrful unui munte emQtionaI. n cele din urma, va trebui sa cobori cu picioarele pe pamnt si sariScuti aspectele necesare, dar obisnuite, cum ar ordin fi modul/n finan~~ care dorintele va continua si sentimentele relatia, aranjamentele de natura sexuade la si, chiar, daca/mai a;e se~s continuarea relatiei. Acest lucru seamana cu a nvata limba unei tari straine n care traiesti. Daca veti ramne acolo ci perioada de timp relativ scurta, veti do ndi o exprimare la nivelul gesturilor si a cuvintelor ronuntate gresit si straniu. Daca intentionati sa sedeti acolo o perioada de timp mai ndelungata, veti v~ea"sa nvatati mai multe despre limba respectiva. Pe masura ce veti nvata limba, veti deprin~e si o mai buna nteleger~ dintr~~ucrurile 1: culturiicare si. credintelor vi s-au parutspecifice atractive acesteia. atunci cnd Unele ati sosit prima data n acel loc" vor ncepe sa-si piarda din stralucIre. De ,.exemplu, pacea si linistea specifice unei zone rurale n care v-ati stabilit poate sa devina obositoacircula neregula si uneori nu vine deloc. Acest lucru se nre atunci cn .~ingurul autobuz spre cel mai apropiat oras tmpl~ atract1ve n SI ~t.~ a a III-a. la Lucrurile pe care nainte le gaseati Ja palpltante partenerul dumneavoastra pot

RELATIA BAZATA PE NCREDERE

aparea ntr-o lumina diferita, daca a trecut o perioada de

Studi~de caz timp defla nfiriparea relatiei. , ' Megan credea ca abilitatea lui lan de a discuta cu oricine si de a fi sufletul petrecerilor era dovada caracterului sau cald si prietenos. Sase luni mai trziu ei i se parea ca feluI lui zgomotos de a fi si obiceiul sau plictisitor de a convers cu toata lumea a devenit iritant. Ea se ntreba cum de a~putut fi atrasade caracterul lui. Megan a descoperit un mare adevar legat de construirea unei/relatii de ncredere: lucrurile care te atrag poarta
semintelucrurilor care ti displac. Omul tacut si puternic carei pare un tip dencredere poate sa fie uneori plictisitor si ~ecomunicativ. Femeia plina de rezonanta si exuberant" poate sa apara uneori obositoare si incapabila de a se concentra asupra problemelor serioase care sunt impC/rante pentru dumneavoastra. Dar nu disperati. Acesta este un punct crucial pe care va trebui sa-I traversati prin ncrederea si credinta n dumneavoastra si n ,relatia n care sunteti implicati. Nu toate relatiile sunt destinate sa reuseasca si s-ar putea sa va fie imposibil sa mai ramneti lnga partener dupa aceasta etapa. Daca va despartiti, acest lucru se datoreaza, probabil, mai multor motive bine determina te. Dar daca credeti ca puteti sa continuati, atunci actionati n acest sens. Nu sunteti pe punctul de a face echipa,cu J ekyll si Hyde! Este stadiul n care amndoi creati fundamentul~theie n capacitatea de avea reciproc ncredere. Veti nvata unul despre celalalt privindu-va ca persoane reale, complete. Da, v-ati pierdut o parte din iluzii, dar veti dezvolta toleranta, ntelegerea si puterea care va vor sustine n lunile si anii ce vor veni. Acum, ca stiti punctele forte si slabiciunile partenerului (si poate si pe ale dumneavoastra, din moment ce ati aflat cum sa-i raspundeti partenerului), puteti, ncepe sa lucrati mpreuna la construirea unei relatii reale.

4%8

FATA N FATA cU INFIDELITATEA

Abilitati folositoare n aceasta etapa etapa a -a si treceti prin momente grele, ncercati Amintiti-va~ bUQ.e. Daca parcurgeti I e lucrurile amuzante pe care le-ati fasa va amintiti dvremurile cut mpreuna. Gnditi-va la ceea ce va atrage.la partener si cautati din nou acele caracteristici. De exemplu, Ellen s-a" uptat uneori sa se simta aproape de Tony, din omentul n care i-.a:perceput timiditate a ca pe o lipsa de sociabilitate. Dar si-a amintit ce partide de sex roiave aveau mpreuna. Ellen si-a dat seama ca Ton era poate timid cu ceilalti, dar cnd faceau dragost era senzual, deschis si lipsit de inhibitii . Acceptati ceea ce nu puteti schimba si schimbati ceea ce se poate Anumite parti ale personalitatii unui individ sunt, probabil, inalterabile. Astfel, indivizii fie au anumite caracteristici mostenite genetic, fie au nvatat anumite lucruri att de devreme n primii ani ai copilariei, nct acestea par nradacinate n stilul lor de-a fi - sunt vorbareti, retrasi, perspicace, se enerveaza usor etc Acestea sunt nsusiri pe care nici dumneavoastra, nici altcineva nu le poate schimba. Alte probleme, cum ar fi dezordine-a, faptul ca nu va asculta sau problemele de natura sexuala, se pot schimba .. aca simtiti ca doriti sa continuati relatia si n acest stadiu, da;"~a deranJeaza-modul n ca;e si lasa pantofii mprastiati n toata casa, va trebui sa fiti (tapabilisa discutati despre aceasta problema si sa gaIsiti o modalitate, de a o rezolva. Pe de alta parte, poa\te ca nu veti fi capabili sa rezolvati situatia daca realiI mici provocari

III

/'zati ca partenerul fuge de responsabilitatea celei mai si nu arata nici un semn de control al temperamentului, desi sunteti un cuplu stabil. Anumite persoane pot nvata sa-si controleze agresivitate a, dar aceasta este, de obicei, un semnal de alarma'ca

r viitoarea

relatie poate fi caracterizata prin izbucniri \ de mnie. Va trtbui sa va gnditi atent la a face un an..!

RELATIA BAZATA PE NCREDERE

4W~~

gajament c~tre un partener, daca ceea ce ati considerat i?ilial drept insi,stent~. de:rine agresivitate

si vio-

lenta. complexaiJiindca In@~drul uneI esterelatn, adevarat vlOlenta ca, de este obicei, o problema odata ce o perso.ana\ devine acest violenta fata de parteneh1l~ ei ~s!e probabIl sa repete comportament. Nu cadetl m capcana credintei ca dragostea dumneavoastra o va schimba n mod magic. Daca nu se va ntmpla acest lucru, va asumati riscul de a fi ranit n mod serios, att fizic ct si emotional. Mai mult dect tt, n acest proces va fi distrusa capacitatea dumneavoastra de a acord mcredere.

ETAPA A IV-A n aceasta faz ~ a caruselului urcati din nou spre culmi. Relatia dumneavoastra a trecut prin cele mai marete naltimi si prin vaile cel mai adnci. Acum va cunoasteti reciproc, deoarece ati intrat n contact cu diferite elemente ale caracterului si personalitatii fiecaruia dintre dumneavoastra. Daca ati ramas 1l1preuna, ati-stabilit o baza solida a ncrederii reciproce. Veti ajunge treptat pe o suprafata emotionala lana, care va va da- sentimentul durabilitatii si sigurante' Pe masura ce relatia se va adnci si va evolua, veti trai d~ nou dar experienta pasiunii pe care simtit-o la prim.a n~l~ aceasta va fi sprijinita de ati pro~unzimea Imphcarn reciproce cu partenerul dumneavoastra. Aceasta etapa va da un sentiment de bine si este, de obicei,.pe- rioada n care cuplurile se gndesc la viitorul relatiei lor. Nu este ceva -neobisnuit ca partenerii sa decida sa locuiasca mpreuna au sa dea o nota- de permanenta relatiei lor poate casatorindu~se sau achizitionnd mpreuna o locuinta. Capacitatea de ncredere a unuia n celalalt va fi suficient de dezvoltata pentru a mentine cuplul. Pe aceasta baza, partenerii construiesc usor, nvatnd sa aiba reciproc ncre ere unul n celalalt, mai presus de probleme ca ges-

60

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

bleme de natura sexuala, discutnd despre copii si alte plationarea~comuna a banilor, si sa negocieze _ anumite pronuri de iitor. n@tod ocazional, acest s'tadiu poate deveni banal dupa emotiild traite n stadiile anterioare. Va puteti ntreba unde a Idisparut spectacolul emotii sau chiar tnjiti dupa extenuantel~ dar palpitantele, pe care le-ati depasit. Unii oameni gresesc considernd etapa a II-a drept "adevarata iubire", nerealiznd ca aceasta este mai degraba "caimacu de la cafea" dect.armonia plina de satisfactie pe care ti-o ofera o iubire dublata de implicarea reciproca. Din pacate ei pot considera ca normalul acestei etape nu-i satisface si frsesc, de fiecare data, relatiile ajunse n acest punct. Aces comportament ar putea reprezenta mai degraba o teama fata de angajament, persoanele re~pective profitnd de situatie pentru a evita implicarea n munca dificila deJCreare a unei relatii de termen lung.

Teresa si Sally erau mpreuna de aproape un an de zile, cnd au deciscaz sa achizitioneze mpreuna un apartament. Studi~de AmndoUa)fusesera implicate nainte n alte relatii, astfel ca la ncepullerau foarte rezervate n legatura cu ideea de a sta mpreuna Pe masura ce treceau saptamnile si deveneau tot mai propiate, au simtit ca nu au mai avut niciodata o relatie In care sa se simta att de mplinite. Timp de cteva luni s-au tachinat reciproc n discutiile legate de cumparare unui apartament. Teresa si dorea o gradina, dar Sally s gndea ca era mult mai important sa fie ct mai aproape de locul lor de munca. Sally se ntreba chiar daca a gresit egnd-o pe Teresa sa-i fie alaturi, dar, treptat, au depasit ceasta etapa si au gasit un apartament care sa le ndeplineasca evoile. Ele si-au sarbatorit reusita printr-o petrecere de casa noua data n cinstea prietenilor, amuzndu-se de problemele legate de mutare. Teresa si Sally au traversat fazele unei noi relatii de ncredere pentru a ajunge la o relatie n care sa-si tolereze re-

RELATIA BAZATA PE NCREDERE

61

ciproc diferentele de opinie si sa accepte ca nici una dintre ele nu era perfecta. Acesta este scopul pe care urmaresc sa-I ating cele mai multe relatii, daca vor sa aiba o baza de sustinere. Daca va ridicati parteJ;lerul pe un piedestal, vazndu-l erfect, sau abdicati de la toate responsabilitatile personafe) hotarnd ca toate lucrurile negative dintr-o rentr-o I~elatie ireala. asemenea, foarte sa latie s<;J. frl'tmpla din Este, cauza de celuilalt, va veti gasi dificil implicat COnStll.f1estl si sa mentii ncrederea, daca la nivel emotional esti orb la erorile si esecurile umane cu care se confrunta parterterul\sau i ur~aresti n mod constant, asteptnd sa faca cevargresit. nvatnd despre partener si fiind gata sa acceptati ca acesta este asemeni dumneavoastra un amestec de sentimente variate, emotii si tipuri comportamentale -fieveniti capabili sa i iertati greselile si sa-I iubitiSunt, pent~(Ceea ~~si, anumite ce este.. situatii care pot contraziceaceasta ceptabileC':~\nicio afirma~ Violenta, agresivitatea si arata casiar abuzul trebui nu sa va sunt retraacgeti. Acesta este unsituatie exemplu de "dragoste cu nabadai". Ar si trebui;i:irspuneti ia u~~~jame~~ partenerului ferm ~a ~~nceta ca veti agresiunile. lua masuriFi~ati-va daca nu foarte Flar termenn negOCIem.De exemplu, daca atI suferit ramenintari violente spuneti foarte dar ca acestea trebUle sa nceteze si.explicati-i ce veti face daca va continua n acelasi mod. Daca amenintarile reapar, actionati n sensu n care ati promis. Partenerul va nvata, astfel, ca poate avea ncredere ca veti face asa cum ati spus. Acesta este si mesajul pe care trebuie sa:-I transmiteti partenerului. Daca mesajul este confuz, iertndu-l ntr-o zi si amenintndu-l ca veti suna la politie data viitoare, acesta va continua n aceeasi nota, deoarece nu va fi capabil sa aiba ncrederen ceea ce i spuneti. A va comporta n modul n care doriti ca partenerul sa se poarte cu dumneavoastra se numeste uneori "modelare" si poate avea un efect puternic asupra relatiei de cuplu.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Abilitati Volositoare n aceasta etapa

Priviti napoi pentru a vedea viitorul. Acum este


timpul pentru un scurt moment de reflectie. Priviti tot lI?arcursul relatiei de pna acum si observati lucru~:~l;:lfrumoase .pasiunea pe comuna pentru vizitarea obiectivelor care le-ati trait cu partenerul. Ar putea turistice din Fra~ta, servirea unei portii de pizza, sus:" tinerea echipei Manchester United sau urmarirea serialului Coronation Street. Indiferent de placerile mpartasite, acestea sunt cele care va ridica moralul atunci cnd relatia este la ananghie. Daca este posibil, includeti-le n activitatile zilnice. Daca nu va puteti petrece vacanta n Franta, ncepeti sa frecventati un curs de nvatare a limbii franceze sau daca este mult prea scumpa' petrecerea unei seri la restaurant, petreceti o seara distractiva facnd pizza. Acum gnditi-va la lucrurile care au provocat nentelegeri. Este destul de frecvent ca multe dintre certuri sa se nvrta, iar si iar, n jurul aceluiasi subiect. Luati masuri pentru a identifica aceste diferende repetate, deoarece ele stau ca un cutit nfipt n spatele unei relatii pline de iubire. Daca va certati n legatura cu banii, petreceti o seara punnd la punct conturile bancare si facturile de plata. Discutati despre ct de multi bani ar trebui sa cheltuiti pe anumite lucruri, cum ar fi iesirile n oras sau hainele, si tineti o evidenta a veniturilor si cheltuielilor. Merita sa exersati aceasta metoda, deoarece escaladarea a certurilor pe acelasi subiect poate, n cele din urma, sa slabeasca nsasi taria unei relatii fericite.

Faceti plamiri de viitor. Aceasta etapa este o perioada excelenta pentru a decide ce vreti de la viitor. Stiti ca va doriti, poate, sa va casatoriti sau ca sunteti fericiti convietuind. mpreuna. Poate ca amndoi va doriti copii sau poate nici unul dintre dumneavoastra. Puteti sa va faceti planuri de calatorie n jurul lumii

RELATIA BAZATA PE NCREDERE

6$1

saulsa va cumparati o casuta la tara. Indiferent de ceea ~are important pentru dumneavoastra, dezbateti mpreuna cu partenerul si decideti modul de actiune pentru a va transpune visurile n realitate. Unele dintre planurile sau sperantele mpartasite se pot dovedi a fi doar fantezii, dar altele pot fi mult mai practice. De exemplu, puteti decide ca doriti sa va mutati dintr-o locuinta nchiriata ntr-una proprie. Petreceti o vreme pentru a decide modalitatile n care vreti sa realizati acest vis, prin examinarea ipotecilor, revizuirea economiilor si vizitnd casele de vnzare din zona. Poate ar fi de folos sa faceti o schema si sa o folositi mai trziu, ca punct de referinta. Fiti realist n privinta asteptarilor de viitor. Poate ca ati reusit sa aveti o relatie de succes, dar descoperiti ca asteptarile fiecaruia dintre dumneavoas,tra sunt diferite. De exemplu, Mike si Ruth s--aumutat mpreuna, dar au avut probleme atunci cnd Mike a realizat ca Ruth nu privea relatia lor ca pe o relatie pe termen lung. Mike presupusese ca acordul lui Ruth de a se muta cu el era modul ei de a-i spune ca i va ramne alaturi pentru totdeauna. Totusi, Ruth nu 'a privit niciodata acordul sau de a se muta cu Mike drept un angajament ferm fata de partenerul ei. De fapt, -chiar se ntreba n.sinea ei daca va ramne acolo mai mult de o jumatate de an. Mike si Ruth nu au fpst n stare sa rezolve problema si n cele din 'urma s-au despartit, deoarece Ruth nu a putut promite ca va ramne. Facnd o declaratie sincera referitor la asteptarile pe care le aveti de la relatie, puteti dezvolta ncrederea n cuplu, deoarece, n acest mod, fiecare dintre dumneavoastra va sti pe ce pozitie se afla. Fiti prudenti cu presupunerile legate de gndurile si sentimentele partenerului. S-ar putea ca n final sa fiti foarte dezamagiti sau nencrezatori, daca i-ati ,interpretat gresit intentiile.

64

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Acum,tca ati citit despre cele patru etape ale dezvoltarii une~'atii de ncredere, puteti reflecta asupra relatiei n care,}Suntetiimplicati, n baza raspunsurilor date n Capitolu~ 1. V-ati descoperit, probabil, deja propria abordare asup?a!ncrederii sau tendinta pe care o aveti de a va "bloca" de/fiecare oameni data ntr-o anumita etapadincolo a unei relatii. De exemplU)unii nu trec niciodata de etapa a lasa II-a praa~ saufuudeziluziei ajung sa se provocate bucure de derelatiile criza relativa lor, deoarece declansase ta n etap, a III-a.

dCUM SI MANIFESTA

ARTE~ERII

IINCREDEREA UNUL IN CELALALT

Fiec~cuplu este unic. Partenerii au o modalitate specifica de ra-sidemonstra ncrederea n cadrul relatiei. DifelItatea, cultura 'celor ImplIcatI, precum SI m modul de formare a cuplului; Am n explorat deja anter~o:ra: n prezentulpersonacapitol r.entele~si ~u radacinil~ ~xp~rienta multefChntre aceste probleme, dar se pot totusi evidentia anumite) teme comune n stilurile n care partenerii unui cuplu ~ manifesta reciproc ncrederea. Consilierii Relate le-au remarcat adesea, atunci cnd cuplurile le vorbeau despre problemele cu care se confruntau n relatie. Cititi urmatoarele descrieri si studii de caz, pentru aconcluziona daca va regasiti n stilurile prezentate. Puteti, de asemenea, sa ncercati-sa rezolvati orice potentiala problema legata de ncredere prin utilizarea exercitiilor si sugestiilor descrise.
"

Relatia de tip" mna deJier" 'Aceasta relatie este caracterizata prin teama fata de o pierdere si' prin anxietatea legata 'de loialitatea partenerului. Daca unul dintre parteneri (sau} uneori, amndoi) si pierde credinta ca poate avea ncredere ircelalalt, va decide n mod sub-constient ca trebuie sa detina controlul emotional cu o "m~a de f..ier"asupra parten:erului. Astfel,

RELATIA BAZATA PE NCREDERE

poate insista sa sa-si nsoteasca partenerul oriunde ar merge n fara locuintei sau si ia masuri de siguranta ca acesta este colo unde a spus ca va pleca. De asemenea, si poate suna partenerul acasa la un prieten, pentru a verifica daca mtr-adevar se afla acolo. n loc 'de o relatie ntre adultl, acest tip de relatie pare mai degraba una ~tre parint si copil. Probabil ca persoanele care fac altfel de verificari se simt disperate. Probabil ca ele nu doresc sa-si verifice partenerul, dar se simt obligate sa actioneze astfel nainte jdeneoblsnU1t a ~cep~ pentru rezolvare~ treburilor este ceval cel -care doresc cotidien~. sa mentma vNu un control !strns asupra partenerului sa-si justifice aGtiunile spunn .U-Sl n sinea lor ca sunt obligati sa actioneze astfel pentru a- mentine pe calea cea dreapta. n cazuri extreme, si pot tine partenerul ncuiat n casa, blocndu-i caile de acces sau amenintndu-l cu ped!::pse daca nu se supune. Pentru ceilCare au un astfel de partener, situatia este intolerabila. Ei devin incapabili sa traiasca o viata normala sau, pur si simp u ajung sa creada ca nu sunt n stare sa se comporte onorabil atunci cnd partenerul este plecat de lnga ei. Un astfel de comportament poate, de asemenea, sa di:,t~ experie~ta de fiecar; zi a pa~enerilor unu~ .cuplu, m[moinentele m care sunt Impreuna. Unele femeIImplicate n relatii de tip "mna de fier" se vor supara atunci cnd artenerull_or se va uita dupa o alta femeie de pe strada sau va urmari cu placere o emisiune de televiziune n care apare o femeie atractiva. Nu este ceva neobisnuit ca cei erceputi drept persoane n care nu te poti ncrede sa ecida ca, daca tot sunt condamnati pe nedrept, atunci macar ar putea sa faca ceva - cu alte cuvinte ... daca-i bal, sa fie bal! n acest mod, partenerul care si disputa controlul va afla ca a cauzat chiar el lucrul de care i era cel mai teama. Acest tip de relatie poate fi asemanat mai degraba cu un pumn de nisip. Tinnd nisipul strns, ti scapa printre degete, dar facnd mna caus si Iasndu-Ilejer, ti va ramne n palma.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Fiona Si Roger au fost casatoriti timp de cinci ani. Roger considera ca Fiona atrage n mod deliberat atentia asupra sa, mbracn u-se provocator. Ei au avut nenumarate discutii nversunate pe aceasta tema. De-a lungul anilor, ea a luat masuri, tempemn U-SI 'Iacerea pentru haine colorate si ndreptndu-se spre culon sobre si chiar stiluri ntr-un anumit fel demodate. Dar Roger nu este convins ca e suficient si i solicita sa-si tun a arul, deoarece considera ca barbatii sunt atrasi de femeile cu parul lung. Fiona protesteaza, dar el i raspunde: "Daca ma iube'sti cu adevarat, vei face asta pentru a-mi demonstra ca sunt singurul barbat din viata ta." Ea l iubeste pe Roge dar nu mai stie ce sa faca pentru a-l multumi. Este sigura ca, daca si-ar taia parul, probabil ca el ar mai gasi si altceva care sa nu-i convina. Fiona crede ca problemele sotului sau sunt urmare a mortii traumatizante a mamei lui, cnd acesta avea vrsta de 9 ani, dar el nu va aborda niciodata acest subiect. Anumite relatii de control tip "mna: de fier" nu sunt att de dramatice sau att de clar definite Acest mod de comportament fata de partener poate saIapara dupa o perioada scurta n care a intervenit o probleh1~ n cadrul relatiei. De exemplu, la o petrecere, Kathy s-a! tinut scai de prietenul ei deoarece acesta, beat fiind la o ale petrecere cu cteva saptamni n urma, s-a lasat sarutat d o fata. Uneori, aceasta manifestare poate fi si un r~spun normal la o situatie nefericita. Astfel, cuplurile trec prin aceasta faza n care partenerii nu se dezlipesc unul de celalalt; daca unul

dintre ei sa a"Iostbolnav:au a sUlerig'eraerea ~i~ de drag. Cum ne descurcam cu o reia, u{ de ttp "mana fter' ,
Iata ctiva pasi pentru a preven' ca manifestarea unui

control a mai desface tip "mna str~soarea, de fier" ncercatjurmatoarele sa va~nguleze relatia. sfaturi: Pentru
ca Cautati sursa.iaIn general, cel c~ncearca pentru sa-sialinisteaspartenerul toate masurile(necesare diminua

RELATIA BAZATA PE NCREDERE anxietatea acestuia. Dar aceasta abordare poate duce la escaladarea nelinistilor si tensiunii. Si nu reuseste sa mpiedice reaparitia problemei, deoarece, de ndata ce o situatie este rezolvata, va fi nlocuita de o alta. De exemplu, Kevin insista ca Rachel sa-I une de doua ori pe zi, pentru a-I informa ce face. Ea este e acord, chiar daca astfel si ntrerupe activitatea de la serviciu. Dar Kevin i cere apoi sa rupa o prietenie cu o persoana pe care el o dezaproba.

O modalitate efectiva de a rezolva acest tip de situatie dificila este aceea de ncerca sa ntelegem de unde provine anxietatea. Cnd achell-a ntrebat pe Kevin de ce vrea s-o tina din scurt, el i-a explicat ca prima sa sotie i-a fost de mai multe ori ecredincioasa pe parcursul mariaj ului lor. Ei au realizat n curnd ca cererile lui Kevin erau mo-tivate de teama ca Rachell-ar fi putut rani n acelasi mod. Att pentru Kevin ct si pentru Rachel a fost o mare usurare sa descopere ca problema se datora anterioarei neferi.ciri a lui Kevin, si nu unei probleme majore a relatiei lor. Facnd aceasta legatura au reusit astfel sa elibereze o parte din tensiunea care s acumulase n relatia tip "mna de fier", ambii parteneri eusind sa gaseasca o solutie care sa mbunatateasca relatia de cuplu . .,
Ascultati nu numai cuvintele, ci si melodia. Multe con. versatii sunt precum cntecele. Ascultati si ntelegeti usor cuvintele, dar subntelesuL emotional al conversatiei este asemeni acompaniamentului pe care un pianist l executa pentru un cntaret. De exemplu, ntreb~rea: "Unde ai fostT are o mu time de ntelesuri. Poate fi, pur si simplu, o ntrebare despre vacanta prietenului, o curiozitate m'enita sa puna n ncurcatu.ra' un c'oleg care 'el lipsit de la o ntlnire sau o acuzatie adusa de partener prietenei lui care a ntrziat la ntlnire. Cnd partenerii unui cuplu vorbesc despre o relatie bazata pe un control tip "mna de fier". se pierd n cuvinte, In loc sa acorde atentia cuvenita tonului emotional care razbate dincolo de vorbe. Partenerii implicati n astfel EA: Pe unde ai umblat? EL: Iar ncepi.lti pierzi ncrederea n mine imediat ce 'ies pe usa, nu-i asa? urmatorul gen de conversatie: de [elatii au adesea

FATA N FATA CU INFIDELITATEA EA: INu este corect. n fond, de ce te simti att de vinovat? Daca n-ar fi important, mi-ai spune pe unde ai fost. Ce 'anume ascunzi? EL: jNu pot sa cred ca-mi faci una ca asta. Stii doar ca am fost la Garden Centre sa cumpar o lama noua pentru masina de tuns iarba. Nu mai pot sa fac nici cele mai simple lucruri - nu o sa ai niciodata ncredere n mine, nu-i asa?

Si asa mai departe, pna cnd totul degenereaza ntr-o adevarata cearta, ca de fiecare data cnd-discuta n legatura cu aceeasI problema, pe care o diseca si o rotesc pe toate E,artile. In locul acestor schimburi dureroase de replici, raspunsurile catre un partener ngrijorat ar putea releva mai clar motivul rea care a stat la baza ntrebarii. Iata o reluare a aceleiasi discutll care demonstreaza cum ascultarea muzicii din 'spatele 'cuvintelor poate ajuta la' calmarea situatiei.
EA: Pe unde ai umblat? EL: Suna ca i cum ai fi fost ngrijorata n legatura cu mine. EA: Ei bine, a, am fost. Te astept sa te ntorci de mai bine de o jumatate de ora. EL: Stiu ca te nelinistesti atunci cnd ajung mai trziu dect cre eam. Spune-mi de ce erai ngrijorata. EA: f.1i-a fost teama ca ai avut un accident sau ca ai fost ranit. EL: ~ntotdeauna ncerc sa ma ntorc la ora la care ma astepti, Idar nu este totdeauna posibil. Daca se ntmpla ceva 'atunci cnd sunt plecat, promit sa te anunt ct pot de repede. Doar stii ca te poti baza pe mine ca voi face ceea ce-ti promit. Am,promis sa gasesc o lama noua pentru' masina de tuns iarba si ... iat-o! , EAl Cr~dca m-am,agitat fara' rost, pentru ca 'stiu ca ntotdeauna ti tii promisiunile. Am ncre'dere n tine,dar ma cuprinde treptat nelinistea, care ma copleseste pna ajungi, acasa.

n cest exemplu, barbatul asculta si oglindeste emotia partenerel sale, pe care o simte dincolo de ntrebarea aparent simpla "Pe unde ai umblat?" Acest lucru le permite ambilor parteneri sa treaca 1a abordarea adevaratelor probleme, n loc sa se implice ntr-o cearta. Ati observat, poa-

RELATIA BAZATA PE NCREDERE

te, ca el nu a pramis ca se va grabi spre casa data viitoare cnd vaVntrzia si nioi -nu a acuzat-a ca se camparta nerezanabil.l, A adevarul, dar a cuplului. accentuat Desigur, ideea caaeste a persaanaj despus ncredere n cadrul canversatie ~urtata n acest mad nu va rezalva taate proble"mna d fier", dar paate avea dectul unei guri de aer n situatiile tensianate. mele car~pat aparea ntr-a relaJie bazata pe un control tip Relatta de tip "strut" Se stie ca strutii, la primul semn de dificultate, si vra capul n nisi . Relatia de tip "strut" se aseamana cu campartamentul}cestar pasari. De abicei, cuplul stie ca sunt anumiterprol)leme delicate n relatia de ncredere recipragen de a ardare va duce n cele mai multe cazuri la-escaladare dificultatiI ar pna la nivelul la care, pur si simplu, nu mai pat fi ignarate~_ genernd astfel daune faarte mari. Situatia apare, de abicei, ca n var relatiile privite suspiciune ca, dar~lflignara' spernd disparea. Dincu pacate, acest de cei dI jur. De exemplu, cuplurile de adalescenti care se hatarasc sa se casatareasca n ciuda rezistentei familiei si prietenila pat alege sa nu tina cant de prabl~mele practice si financIare asaciate de abicei cu casataria la a vrsta frageda. Aceasta atitudine deriva.din darinta de a demanstra ca au dreptate' n timp ce tati ceilaJti gresesc. De asemenea, anumite persaane, chiar daca pat identifica prableme la un patential partener, decid ca e mai bine sa cansidere ca nu au vazut nimic neabisnuit, deaarece nu pat sa admita ca au gresit sau si imagineaza ca relatia va mplini un vi al Iar secr~t, n lac sa accepte realitatea alegerii pe care au facut-a .
I

Studiu de ca~ Lucy se ntl~

. cu Terry, n ciuda reputatiei lui de tip

a altercatie deasebit de lui agresiv. prietena Ea a a auzitlhiar fastlspitalizata zvanuri dupalegate de faptul ca fasta

,&'0

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

virulenta. Cnd Terry a nceput s-o terorizeze pe Lucy, ea si-a spus ca daca il iubeste de ajuns va reusi sa-i schimbe comportamentul ct de curnd, fara nsa a-i cere n mod direct acest lucru. n oc sa-i solicite schimbarea atitudinii, ea evita pe ct posibil sa intre n conflict cu el si l mpaca atunci cnd o acuza ca "a depasit masura" - expresie favorita pentru Terry, care enumea astfe1lucrurile cu care nu era de acord din omportamentullui Lucy. Dar, n loc ca relatia sa se 1mbunatateasca si T erry sa se calmeze, acesta devenea din e n ce mai insistent si mai dificil. Lucy se simtea ca o rizoniera si, mai rau dect att, se temea de el. n l~c sa iscute aceas~a problema, ea si spunea ca lucrurile se vor schimba n bine, dar nu a fost asa. Dupa sase luni de teama si anxietate~ a decis ca nu mai poate sa suporte capriciile lui Terry. In mijlocul noptii si-a mpachetat bagajele si l-a parasit, adapostindu-se la casa unui prieten pe care Terry nu-l cunostea. Lucy a hotar sa ignore ceea ce deja stia despre Terry - ca existau serioase ndoieli legate de capacitatea lui de a sustine o relatie si c~ era violent. Dintr-o multime de motive, ea a mers mai aeparte, cel mai probabil pentru a-si urmari propriul 1 eal legat de modul n care o relatie ar trebui sa capete contur. Cu alte cuvinte, ea a urmat un vis n loc sa accepte realitatea, creznd Ca acea parte din T erry

ndeplini ei, fanteziile. si-a si el obiectivele, ncercnd pe care nu sa o~acea o faca pe ar Terry Lucy fi putut sa se saurmar.it fie comporte modelata asa pentru cum ara-i fi vrut el. n relatiile de tip "strut" aceasta practica este una obisnuita. Nici unul dintre parteneri nu este capabil sa admita ca relatia trebuie nteleasa n termeni reali. In loc de aceasta, ncre erea este dezvoltata pe un fundatie instabila, ca si cum ai constrUI o casa pe nisip n loc s-o construiesti pe stnca. Nici unu dintre parteneri nu-l cunoaste cu adevarat pe celalalt s' relatia se zbate sub greutatea problemelor nespuse pe car ambii partenerii le ngroapa n ei.

RELATIA BAZATA PE NCREDERE

o varianta a relatiei de tip "strut" poate aparea atunci cnd cuplul ignora problemele care nu se potrivesc cu viziunea mpartasita de ambii parteneri. Astfel, unele cupluri doresc sa vada relatia lor ca pe o idila romantica ce nu ar trebui sa se upuna regulilor pamntene. Partenerii ignora facturile de consum al energiei electrice sau rup prietenia cu cei car nu mpartasesc viziunea lor asupra lumii. Acest gen de relatie necesita o implicare emotionala foarte mare din partea ambilor parteneri, care n cele din urma poate devem extenuanta. Cauza este ca ncearca att de mult sa ignore ucrurile pe care nu vor sa le vada, nct devin supra}ncarcat emotional n urma efortului de a alimenta functionarea unei relatii care nu mai exista n plan real. O astfel de re atie duce, de asemenea, la aparitia anumitor probleme practice care nu primesc atentia ce li se cuvine. Astfel sunt adesea ignorate problemele sexuale, ca si cele legate de copii si serviciu, pur si simplu pentru ca nu sunt n onformitate cu viziunea pe care o are cuplul fata de relatIe. Cnd problemele its la suprafata, partenerii ajung sa simta ca ntregul fundament al ncrederii pe care au construit-o mpreuna s-a dovedit a fi fals.
Iata moduri (simple o relatie de a de aborda tip" strut" "sindromul Cum cteva sa ne desc~cu strutului" :
La nceputul relatiei, ~cultati-va intuitia n legatura cu ceea ce mpartasiti sau nu cu partenerul. Observati principalele probleme pe care le ridicati reciproc sau a caror dezbatere va face sa va simtiti Inconfortabil. Un exemplu bun ar putea fi relatia sexuala, ce reprezinta o problema pe care multe cuplu~i nu o discuta n profunzime. ntr-o relatie noua puteti astepta ca sexul "sa se ntmple", dar n cele din urma veti simti nevoia ~a Iscutati despre ceea ce va place ~tunsi cnd faceti dragoste etc. Daca considerati ca evitati aceste subiecte, ntrebati-v- de ce aveti aceasta atitudine.

O alta abordare presupune practicarea urmatorului exercitiu.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Notati mai multe subiecte si probleme pe foi de hrtie separate si apoi introduceti-le ntr-un recipient. Rotiti-Ie, apoi extragetI pe rnd cte una dintre aceste foi. Fiti de acord sa discutatI cinci minute despre tema propusa n hrtia extrasa. entineti limita de timp si exersati acest joc nu mai mult de o jumatate de ora, o data pe saptamna (sau chiar de doua ori, pentru un cuplu cu vechime de cteva luni). aca nu sunteti obisnuiti sa discutati despre relatie, va fi de ajuns. Evitati dezbaterile si certurile. Discutati, mai degraba, despre sentimentele si presimtirile dumneavoastra, dect sa intrati ntr-un schimb de replici dure. suntetiAsigurati-va amndoi relxati sincepeti~xercitiul este pUt@probabil atunci sa fiti cnd ntrerupti. ca sunteti asezati comod si ca mentineti un permanent contact vizual. Rezistati tentatiei de a va plimba prin ncapere sau de a va pierde n gnduri. Acest exercitiu de comunicare poat parea ciudat, chiar distractiv, dar daca perseverati veti escoperi ca, treptat, va va fi mai usor sa abordati subiecte care nu va erau anterior la 'ndemna. Iata cteva subiecte menite sa va ajute sa ncepeti comunicarea cu dreptul:
Ne platim mereu facturile la timp. Discutie. Simti ca poti sa-mi spui orice ai vrea? Simti ca poti avea ncredere n mine? Care crez ca sunt cele mai importante lucruri Q relatia noastra? Enumera trei lucruri care ti se par cele mai importante pentru relatia noastra n urmatorii trei ani. . Viat noastra sexuala se desfasoara asa cum ti-ai dori?

Petrecem/nu petrecem d~stul timp mpreuna., Discutie. Crezi ca viata profesionala este n echilibru cu cea de familie? Sugereaza doua schimbari pozitive pe care le-am putea face n viata noastra amoroasa. ~ Ce parere ai despre obiceiul bea/paria/avea alte vicii? n'ostru/al tau/ai meu/de a

Cum te simti n calitatea de mama/tata?

RELATIA BAZATA PE NCREDERE

--

Suntemj mereu de acord n deciziile pe care le luam n calitate de arinti. Discutie.

Lista poate fi nesfrsita, pe masura ce adaptati ntrebarile si a lrmatiile, astfel nct sa se potriveasca tipului dumneavoastra de relatie. ncercati sa va gnditi la subiecte care nu sunt att de usor de abordat. Fiti prudenti n introducerAea unor teme care cu siguranta vor degenera n altercatii. In locul acestora, alegeti subiecte mai lejere, straduindu-va sa aduceti n discutie teme mai dificile dupa ce v-ati obisnuit suficient cu problema respectiva. Acest exercitiu va ajuta sa diminuati efectele "sindromului strutului", deoarece trebuie sa aduceti la lumina idei si sentimente care altfel nu ar fi niciodata puse n discutie. Asigurati-va ca subiectele vor fi alese de amndoi, caznd de acord ca fiecare sa introduca n recipient cte cinci subiecte (sau orict de multe decideti). Schimbat~ n mod regulat foile de hrtie sau adaugati alte subiecte care devin importante pe parcursul derularii vietii cotidiene. De exemplu, s-ar putea sa fie necesar sa alegeti ntry achizitionarea unei masini noi sau plecarea n vacanta. Puteti ;tdauga n recipient acest tip de decizie, ca un catalizator al discutiilor viitoare. Uneori, s-ar putea sa doriti sa discutati mai mult de cinci minute n legatura cu un anumit subiect. Spuneti-i partenerului ce simtiti si obtineti acceptul acestuia de a continua dupa terminarea exercitiului. Atentie din nou, caci daca nu sunteti obisnuiti sa discutati deschis, mai bine limitati-va la o discutie de o jumatate de ora pe un subiect, n loc sa ncercati abordarea acestuia ntr-o discutie ct e noaptea de lunga! Nu veti obtine dect ntrzierea rezolvarii problemei. Abordarea "pas cu pas" a discutiei la nivel de cuplu este mult mai benefica dect controversele nversunate care va doboara pe amndoi. Uneori este mult mai benefic sa porti n mod regulat cinci-zece minute de conversatie, dect sa te nvrti ore n sir n jurul aceleiasi probleme, adesea rezolvnd-o numai

74

FATA N. FATA CU INFIDELITATEA

partial,f pentru sa ca apoi sa urmeze perioade lungi n care cu greu r;usesti gasesti o cale de comunicare cu partenerul.

~elatia de tip" balanta ncrederii"


. entru cei mai multi oameni,. capacitatea de a avea ncreaere n partenerul lor este variabila.pe durata unei relatii. De exemplu, puteti debuta prin a avea ncredere totala n el, pentru ca apoi sa descoperiti ca, daca i dati pe mna o carte de credit, va goli contul n cteva ore! Aceasta este o evolutie normala a majoritatii relatiilor si reflecta, pur si simplu, punctele forte si slabiciunile fiecaruia dintre parteneri. Multe cupluri ajung sa convietuiasca mpreuna, din dorinta de a consolida acea parte din ei care este mai putin puternica, alegnd un partener care are dezvoltate tocmai acele calitati. De exemplu, unul dintre motivele pentru care Nigella l-a ales pe Felix este acela ca Felix era un tip de ncredere, care nu avea probleme n a dezvolta relatiile sociale. Nigella era timida si, desi era capabila sa lege prietenii dupa ce reusea sa treaca de faza primei ntlniri, ea a apreciat capacitatea lui Felix de a sparge gheata si de a o prezenta oamenilor cu care altfel ea nu ar fi avut curajul sa vorbeasca. Dar sunt si cupluri care duc n mod constant o batalie legata de cine are ncredere mai multa n celalalt, uneori intrnd n competitie pentru suprematia acestui sentiment. Aceasta situatie poate fi asemanata cu o balanta n care fiecare partener masoara n mod constant att propria capacitate de a avea ncredere, ct si pe cea a partenerului.

Studiu de caz
Liam si Kate locuiesc mpreuna de patru ani. Ei au un fiu de doi anij Ben, din cauza caruia se ceara adeseori. Kate considera ca Liam nu este un tata bun, deoarece l lasa pe Ben sa se uite prea mult la televizor, hranindu-1 cu mncare nesanatoasa, n locul hraneinutritive pe care ea i-o prepara nainte de a pleca la serviciu. Liam crede ca ea este

;l:i&r~

RELATIA BAZATA PE NCREDERE

d.@l

prea ncordata cnd vine vorba de fiul lor si nu se joaca des tu cu Ben, Iasndu-1 adesea n tarcul special amenaLat acasa, n timp ce rasfoieste hrtiile aduse de la serviciu. In certun e lor se acuza reciproc ca nu sunt destul de demni de ncre er pentru a avea grija de Ben. Kate i spune frecvent ca a putea cu usurinta s~ aiba grija de Ben singura, n timp ce, la rndul sau, Liam spune ca ar face o treaba mai buna fara ea. Certurile i fac sa se simta nefericiti si istoviti, ajungan na la urma chiar la lucrul pe care'n~-l doreau - sa-I Ignore pe Ben. Liam si ate au o balanta mintala cu care se cntaresc reciproc,' aaesea descoperi~du-i celuilalt lipsuri. n acest gen de Incercare de creare a unei relatii de ncredere, problema este ca se pierde att de mult timp cu judecarea si cntanre celuilalt, nct partenerii nu mai gasesc niciodata calea de a rezolva problemele de la care a pornit disputa. De ma' mare ajutor ar fi ca cei doi sa ncerce sa ajunga la un compromis n legatura cu cresterea micutului, dect sa se lupte p~ntru a afirma care dintre ei este mai bun ca parinte Oamenii care, folosesc aceasta "balanta mintala" actioneaza astfel din cauza unui nivel scazut al ncrederii n 'sine. Au nevoie sa aiba dreptate sau sa fie mult mai de ncreder ect partenerul, deoarece, daca pierd a,cest sentiment, ajung sa fie -nesiguri pe propriile lor abilitati. Cu ct se Imt mai corecti, cu att vor fi n' stare sa-si motiveze a rdarile proprii' sau deciziile pe ca~e le iau' si sa aiba ~parere mai buna despre ei. De multe ori, sunt oameni ambitiosi care cauta o cauza dreapta pe care sa o sprijine sau n care sa creada. Kate este cu siguranta o persoana constiincioasa att la serviciu, ct si n calitate de mama, iar Liam se simte ofensat de acest lucru. Interesant, acest gen de relatii poate fi asemanat cu un balansoar. Cu ct mai mult se ridica un partener, cu att mai mult coboara celalalt. Deci,cu ct vocifereaza mai mult Kate, cu att mai mult cauta Liam sa-i contracareze ideile. n cele din urma, ambii parteneri se ndeparteaza att de mult, nct nu mai pot comUnIca.

76

FATA N FATA CU INFlDELlTATEA

Cum1sa ne descurcam cu o relatie de tip" balanta ncrederii" Pentru a contracara aceasta situatie, dupa principiul balantei, soluti este sa ncercati , sa echilibrati , talerele. Acest lucru nseamn sa pretuiti abordarea partenerului, chiar daca nu o agreati. De exemplu, stiti probabil ca, daca partenerul va face curatenie n baie, nu o va face la fel ca dumneavoastra. V -ati dori ca el sa lustruiasca cu grija robinetul, asa cum faceti dumneavoastra. Dar puteti ignora faptul ca el ustruieste capul de dus, pe care dumneavoastra l neglijati a roape de fiecare data. Puteti privi lucrurile spunndu-va ca mpreuna puteti fi doua jumatati ale
"

unui ntreg, carei este n echilibru n cea mai mare parte a timpului. Ceea ce]va este greu dAumneavoastrasa faceti va fi realizat de partener si invers. In loc sa va asezati n coltul ringului de lupta si sa fiti din ce n ce mai agresivi, faIncercati sanapoi evaluatil+1aca acestor ~eti un pas si~iviti o la abordare ceea ce secomuna ntmpla a de fapt.
Data viitoare cnd Intmpinati dificultati n a echilibra balanta ncrederii, ncerca I sa raspundeti la urmatoarele ntrebari:

proble~e

v-ar pute~~fi de folos .

Ce voi pierde daca lucrurile ies cum vreau eu? -(Raspunsurile Ce voi cstiga la d~a~ celelucrurile doua ntrebari ies cum de vreau mai eu? sus, se exclud reciproc?) Care sunt avantajele opiniei partenerului Care sunt avantajele opiniei mele? Am ncredere n partene n celelalte domenii? Daca da, ce anume nu se potriveste ici, n comparatie. cu alte domenii? De ce am nevoie sa a dreptate? De ce ntmpin dificultati n a pretui punctul de vedere al partenerului? meu?

Raspunsurile la aceste ntrebari va pot ajuta sa ntelegeti ce se ntmpla cu a evarat atunci cnd aveti temeri legate de ncrederea _partener. Kate ar trebui sa-si puna cele doua ntrebari legate de avantajele propriei abordari

RELATIA BAZATA PE NCREDERE

asupra relatiei cu fiul sau, Ben, si cele ale abordarii lui Liam fata de acelasi subiect. Ea ar putea astfel sa nteleaga ca Ben are \nevoie, de fapt, de grija parinteasca care n

se simta bine uneori si ca ea si Liam au abilitati parintesti diferite, timp~a care contribui~ mpreuna la o~roti~ea fiului lor. acelasi vegheze la bunastarea si SI sa-i permita sa De asemenea ar putea mtelege ca se lui agIta astepta mult prea mult de la relatie .
Un alt mo e a echilibra o relatie aflata n dezechilibru este de a ncerca sa aveti ncredere n partener n domenii de importanta mai mica dect cea a situatiei din cauza careia sunteti n conflict. De exemplu, l-ati putea lasa sa pregateasca masa, sa conduca masina, sa aranjeze o iesire - orice din ceea ce faceti de icei, dar care ar putea fi realizat si de partener. Dupa ce ati dobndit ncrederea ca este capabil sa preia anlimite responsabilitati, va veti simti mai ncrezator sa-i acordati ncrederea si n problema pentru care aveti disputele. Exista un motiv important pentru care trebuie sa ncercati sa echilibrati balanta ncrederii ntr-o relatie. Daca veti considera ca sunteti singurul de ncredere din cadrul cuplului, va veti mpovara cu responsabilitati din ce n ce mai mari, n timp ce partenerul se va simti din ce n ce mai ndepartat. Totul se poate termina cu transformarea unei relatii normale di:1tre adulti ntr-una dintre parinte si copil. ntr-un balans emotional, solutia pentru a crea un echilibru si a preveni, n cele din urma, caderea unuia este sa va apropiati concomitent unul de celalalt de-a lungul scndurii de balan~. n acest mod veti fi capabili sa va vedeti reciproc si sa aveti o comunicare de succes, n loc sa tipati unul la altul deasupra unui vid emotional.

n acest capitol ati citit despre modul n care se dezvolta relatiile de ncredere si despre abordarea problemelor care le pot submina. Daca ati ncercat oricare dintre sugestiile si sarcinile prezentate, v-ati putut da seama ca sunteti implicat ntr-o relatie de ncredere valoroasa sau ati desco- . perit ca aveti nevoie sa depuneti eforturi pentru a rezolva anumite elemente ale relatiei. Sectiunea a II-a a cartii se va concentra asupra a ceea ~e se n'tmpla atunci c~d este distrusa ncrederea ntr-un cuplu - n special printr-o aventura amoroasa.

Cnd ncrederea este nselata ,

De ce apar aventurile amoroase


1YI$

I
II

nselarea ncrederii cuiva reprezinta o tradare. Tradare

nu sperante,\~isuri doar '3un:ui individ, si asteptari. ci de Daca obicei vi sia 'se datoreaza -unui amestec bani de si persoana n cauza refuza sa vi- restituie, acest lucru va duce la ruinarea planurilor dumneavoastra de viitor privin utIlizarea banilor si la distrugerea relatiei dintre voi si atomic. Aventurile amoroase sunt identice. Daca dumneavoastra sunteti cei care descopera aventura, veti simti probabil furie att fata de a,ctuln sine, ct si datorita pierderii a ceea ce ar fi putut nsemna pe viitor relatia respectiva. Este ca si cum o construct}e la care lucrati ncepe sa se prabuseasca n jurul vostru. In momentul descoperirii, s-ar putea sa va simtiti socati si tristi, furiosi si confuzi. Mai trziu, s-ar putea sa simtiti-dorinta de razbunare, sentimentele de vinovatie, sa doriti ca lucrurile sa fie iarasi , ca nainte, dar si rusinea si jena pentru ca acest lucru_vi s-a ntmplat voua. Dar probabil ca nu veti fi capabili sa ntelegeti imediat de ce a aparut aventura. Acest capitol si propune sa explice de ce apar aventurile - att pentru cel care descopera ca partenerul a avut sau are o aventura, ct si pentru partenerul infidel. .. n acest moment, s-ar putea sa va ntrebati de ce noi, att ca indivizi, ct si la nivel de comunitate, acordam o importanta att de mare fidelitatii. Exista destule comunitati care nu cred n fidelitatea absoluta fata de o singura persoana. De exemplu, anumite comunitati africane considera ca este normal sa ai cteva neveste, iar mormonii
"

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

din anumite regiuni ale Americii de Nord nca mai practica poligamia. Prin comparatie, practica de a avea mai multi soti este :~lativ[ mai pUtin frec~enta. Ideea de a avea mai tie, multe de~t sOtll dea~tea ~~~int~ fI barbatului legata malde mult a ~n.tretine de actul:elati~ de procreaintime cu mal multe femel. Se pare ca manaJele pohgamlce apar din cauza orintei barbatilor. de a avea multi copiii, desi nu poate fi exclusa din ecuatie dorinta lor de a face sex cu femei mai'tinere (sau, n unele cazuri, virgine). ~lte cupluri care citesc aceasta carte nu vor fi proba#o.mplet bil ~e acordneobisnuit cu existenta ca mai unii multor parteneri sotiisasau si soti, aduca desi iubinu tul/iubita acasa, crend un triunghi conjugal, dih dorinta de a pastra si vechea relatie, pentru binele copiilor. (Este dificil de spus daca din acest aranjament au de cstigat copiii, deoarece el poate cauza la fel de multa confuzie si anxi etate ca si cel rezultat din despartirea parintilor.) Majoritatea cuplurilor, odata ce si-au luat urt angajament, simt ca nu doresc ca partenerul lor sa fie 'implicat ntr-o relatie apropiata cu altcineva. Cele mai multe ceremonii religioase de casatorie includ referiri la fidelitatea unuia tata de celalalt, si, chiar si atunci cnd relatia nu este oficiala, cei mai multi parteneri s-ar simti dezamagiti daca unul dintre ei ar avea aventuri amoroase. Un studiu efectuat n 1993 a relevat ca 83% dintre britanicii intervievati au considerat ca )egaturile extraconjugale reprezinta' ntotdeauna sau aproape ntotdeauna un lucru gresit" ; 86% dintre participanti au declarat ca '"fidelitatea este foarte imp~rtanta pentru un mariaj de succes". Pare clar ca cei mai multi oameni vaq o aventura amoroasa ca pe un potential distrugator al unei relatii. Deci, avnd n vedere ca att de multi oameni dezaproba aventurile amoroase, care este motivul pen!ru care ele totusi apar?

DE CE APAR AVENTURILE AMOROASE?

AVENTURILE AMOROASE MOTIVUL REAL

discute Cnd despre consilierii aventurile\ Relat~\ntlnesc extraconjugale, cupluripartenerii care doresc ncep sa daca nu ar fI fost aventur pe care celalalt a avut-o. El tind sa confunde aventura cu cauza problemei. De fapt, tot~eauna sp:unnd ceva~genuI: "T ot~l ar fi fost per~ect~ cele cauze mai ale multe problemelor aventuri de su~ Icuplu. mai. degraba Imaginati-va simptome, ca sunteti dect spectatorul unei piese trei acte. Spre sfrsitul celui de-al III-lea act, pe scena apare un actor care tine un discurs In care explica drama pe car ati urmarit-o pna atunci. In acelasi fel functioneaza si aventurile. Adesea, ele apar dupa ce relatia a avut probleme o anumita perioada de timp. Acestea ar fi putut fi ori eVIdente pentru cuplu, ori att de bine ascunse nct aventur sa para picata din cer. AventuriIe amoroase, asemeni actorului din actul III, arata foarte clar, adesea ntr-o maniera dureroasa, ca exista o problema n relatia de cuplu. Desi lecare aventura este unica pentru un anume cuplu, apar adesea teme comune prin care acestea pot fi descrise. aca cititi aceasta carte pentru a afla mai multe despre aventura prin care a trecut cuplul dumneavoastra, ncercat sa vedeti daca o puteti ncadra n vreuna din categoriil~ urmatoare. Exista posibilitatea ca aventura sa preia e emente din toate categoriile, dar sa se nscrie n linii mari ntr-o anumita categorie.

AVENTURA , CELUI CARE DESCHIDE Acest

, USA"

tiJ de aventura apare, de obicei, a~nci cand o re-

latie ~e apro~e. fi~al. Parte~e~ul ~tr-o ra pnveste, de Gblcel, spre sfarsltul impli~a: relatIeI SI pune aventubazele unei noi relatii ;din cauza faptului ca nu se mai simte atasat

Sil

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

emotional de partenerul initial. Uneori, partenerul care afla despre aventura este usurat ca relatia s-a ncheiat. Alteori, s-ar putea a el sa considere ca relatia functiona norsocat sa descopere ca celalalt intentioneaza mal si poate sa plece. Cei care sunt implicati n acest tip de aventura recurg la ea deoarece le este greu sa spuna partenerului ca vor sa puna punct relatiei. Ei folosesc noua relatie ca pe un mod de a eschide o usa catre o viata noua si s~ar putea sa nu fie niCIcnd capabili sa explice p~imului 'partener de ce au tmtit ca lucrurile mergeau prost ntre ei. n anumite CIrcumstante, tocmai dorinta de a scapa de o relatie fara a nfrunta problemele dificile din cuplu este cea care mpinge o persoana sa nceapa o aventura de tipul "celui care deschide usa ee.

Studiu de caz
Martha si J ohn locuiau mpreuna de patru ani cnd John a descoperit ca Martha se ntlnea cu altcineva de cteva saptamni. John a fost socat, dar nu surprins. El si Martha se certau de un an n legatura cu ntemeierea unei familii. John si dorea copiii, n timp ce Martha nu. Treptat,John a observat ca Martha era mai putin af~ctuoasa cu el si a simtit ca relatia lor se ducea de rpa. In cele din urma, Simon, prietenul lui John, i-a spus acestuia ca a vazut-o pe Martha ntr-un local, tinndu-se de mna cu un barbat pe care el nu l cunostea. Cnd John a confruntat-o cu aceasta declaratie, Martha a admis imediat aventura n care era -implicata si i-a spus lUI John ca se muta. ntr-o saptamna, Martha a plecat. J dhn a realizat ca lucrurile nu decurgeau bine de o lunga perioada de timp si, dupa sentimentul initial , de tristete, , a simtit , ca Martha a luat decizia corecta. J ohn a ramas totusi nedumerit, deoarece Martha nu a fost niciodata capabila sa-i explice de ce copiii erau o problema pentru ea, dar n cele din urma el a gasit o noua partenera si si-a continuat viata alaturi de ea, avnd mpreuna un copil.

DE CE APAR AVENTURILE AMOROASE?

85

Nu toate aventurile "celui care deschide usa" sfrsesc n aceasta maniera echitabila. Multi parteneri s~ opun plecarii celuilalt si~ncearca vitejeste sa nchida usa, chiar daca persoana care i paraseste este sigura ca asta doreste.

Gita si Jonath 'erau casatoriti de doi ani cnd Jonathan i-a spus Gitei ca mariajullor s-a ncheiat pentru ca el o iubeste pe Alice. Gita a fost nnebunita la auzul acestei vesti. Ei aveau un bebelus, iar Gita si nfruntase familia, casatorindu-se cu un barbat provenind dintr-un grup etnic si o cultura 1 erite de ale sale. Jonathan i-a explicat ca nu se simte capabil sa locuiasca cu ea atta timp ct iubeste o alta emeie. De fapt, el se vedea cu Alice din ultimele luni de arcina ale Gitei. Gita si J onathan avusesera n acea perioada probleme cu viata sexuala si Jonathan s-a ndreptat spre Alice, deoarece ea flirt a ntotdeauna cu elIa serviciu. Curnd, s-au implicat ntr-o aventura pasionala, iar J onathan a decis ca a gresit casatorindu-se cu Gita. Pe parcursul urmatoarelor saptamni dupa ce Jonathan si-a anuntat plecarea, Gita a ncercat sa-I convinga sa ramna. Ea era ngrozita la gndul ca va ramne singura si nu putea crede ca Jonathan o trata n acest mod. Dar Jonathan nutrea din ce n ce mai putine sentimente fata de Gita si n final a plecat cnd fiul lor avea sase luni. Desi a continuat sa-si viziteze fiul, nu s-a mai ntors niciodata la ea. Gita a si~tit ca-i va fi greu sa reziste, dar cu ajutorul celor doua surori ale sale si-a reconstruit viata n .anii ce au urmat. Martha si John au avut amndoi un sentiment de usurare cnd s-au desprins dintr-o relatie n care se confruntau cu o problema fara solutie. Certurile legate de ideea de a avea sau nu copii ar fi putut fi un semnal ca nu mpartaseau aceleasi asteptari n ce priveste modul n care ar trebui sa se desfasoare o relatie. Sfrsitul convietuirii din cauza aventurii Marthei le-a permis sa nceteze certurile si sa admita ca erau ntr-un dezacord ajuns la extrem, astfel ca

86

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

relatia nu mai putea continua. Pentru Gita si Jonathan lucrurile au fost diferite. Gita stia ca existau probleme dupa cum aratau dificultatile din viata lor sexuala - dar ea si Jonathan nu le-a abordat. Mai degraba Jonathan a cautat sa evite confruntare problemelor si s-a ndreptat spre Alice ca spre o cale de evadare. Gita a sperat ca J onathan se va ntoarce si se va implica de bunavoie n repararea relatiei, mai ales ca er necesar sa continue sa fie parinti pentru fiul lor. Aventurile "usii eschise" sunt adesea caracterizate de o dorinta de a evad din problemele dificile care au coplesit o relatie. Uneori, un partener este dornic sa discute despre probleme, dar celalalt si doreste sa evite acest lucru cu orice pret. n anumite privinte, aventura te poate distrage sa de ia la sfrsit, problemel?creale. Acest aventurii lucru poate permite relatiei fara ca motivele sa fie vreodata discutate. Ati avut de-a face cu aventura" celui care deschide usa
ce

Puneti-va urmatoarele ntrebari. Daca veti raspunde pozitiv la mai mult de sase dintre ele, exista sansa sa fi avut de-a face cu aventura "celui care d~schide usa" n relatia dumneavoastra sau sa o fi observat n relatiile prietenilor vostn:
, 1

de discutat? 1. Exista dorinta probl::tee care sunt (au fost) dificil 2. de In relatia evada voastra din relatie? 3. A ;re~~u~dintre si ncercat a ntmpina ~stenta partene:i discute problemele din partea sa celuilalt?

4. DuP? nceperea aventurii, vi se parea ca va gnditi tot timpul la ruperea relatiei? 5. Persoana implicata n aventwa tate pentru a pleca? a folosit aceasta oportuni-

6. Partenerul care nu a avut o aventura a simtit un sentiment de usurare?\ '


DECEAPARAVENTURILEAMOROASE?

87

7. Dupa ce partenerul a plecat, decizia lui a ramas definitiva? tul (Sentimentele ca aventura ambival~(despre nu se ~ncaareazan plecare tipul "celui pot indica care desfapchide usa".) 8. nu Decizia de a pleca arfust o surpriza pentru partenerul care era implicat n a1~~tura? tema mai multor chestiuni? 9. nainte de aven~u~racuplul a avut certuri frecvente pe

10. sa Partenerului explice de car~l ce rafost ntmplat implicat astfel? n av~ntura i-a fost dificil AVENTURA "SCAUNULU\CU TREI PICIOARE" Aceasta este, de cele mai multe ori, o aventura de lunga durata, care poate avea, un efect neasteptat asupra relatiei. Cele mai multe relatii pot fi comparate cu un scaun cu doua picioare. Ele se clatina pe masura ce presiunile vietii le afecteaza, iar nul sau altul dintre parteneri preia din cnd n cnd povara sau o mparte mai mult sau mai putin egal cu altcinev "Scaunul cu doua picioare" poate functiona atta tim ct tensiunile si cerintele vietii nu sunt prea mari si nici unul dintre parteneri nu se simte supus la o presiune mult prea ridicata. Totusi, daca povara unui cupludevine prea mare, poate din cauza problemelor din afara cuplului cum ar fi un copil care are necazuri cu politia) sau din interiorul sau (cum ar fi dificultatile financiare ori scan alurile frecvente), unul dintre parteneri poate cauta o aventura. Aventura vine sa actioneze ca un "al treilea icior", care stabilizeaza situatia. Acest lucru se ntmpl deoarece cuplul poate sa dea vina pe aventura pentru roblemele cu care se confrunta, evitnd discutia decuplu 'implicat sa fie la curent cu av:entura unuia dintre ei, spr~edevaratul impas. E ca ambii parteneri din dar sa ramna mpreuna, deposibil obicei plngndu-se de infidelitateal celuilalt. n calitate de consilier, am ntlnit aceasta

8S

FATA N FATA. CU INFIDELITATEA

situatie din punctul de vedere al amantului. Noul partener i face acestuia o serie de promisiuni, cum ca se va muta si vor ocui mpreuna, doar pentru ca apoi acestea sa fie ncalcate De fapt, cuplul ajunge n ipostaza qe a avea nevoie de acea aventura amoroasa. Ea elibereaza presiunea exercitata asupra cuplului de a rezolva problemel~ care au dus la ventura de la bun nceput si continua sa fie o supapa care ajuta la evacuarea emotiilor frustrante. Acest gen de aventura poate dura ani de zile. Pentru cineva din afara poate pare<q un lucru nefiresc. Adesea, cuplul nu pare nici prea fericit} dar nici nu pare sa poata iesi din aceasta situatie. Contra?celorlalfe tipuri de aventuri, viata sexuala a cuplului poat chiar sa se mbunatateasca, iar relatiile dintre parteneri pot chiar sa se mai destinda. Acest lucru apare de obicei deoarece ei ignora problemele emotionale reprimate care au. condus la aventura si traiesc un fals sentiment ca acestea nu mai exista.

O varianta la acest scenariu o reprezinta aventura care ramne secreta. De o icei, partenerul implicat n'aventura foloseste relatia cu amantul ca pe o supapa de siguranta tmotionala - un mod de a se detensiona si uita de problemele pe care le are n cuplu. Ei i spun adesea amantului ca nu pot parasi relatIa initiala din cauza copiilor sau a altor angajamente .. La drep vorbind, este posibil ca persoana implicata n aventura s aiba nevoie, de fapt, att de caliti,. tile partenerului, ct si le amantului si sa-i fie imposibil sa aleaga. Ca n toate varIatiile acestui tip de aventura, relatia initiala ar avea de cstigat datorita faptului ca partenerul stres~t simte ca se oate despovara de griji prin ntlnirea cu amantul, mtorcandu-se apoi la partenerul de c1,lplu cu o viziune mai calma asupra lucrurilor. Din pacate, aventur~ "sca~riulUi)cu trei p~cioarecc poate. avea ~cest efect a~ta tImp cat cel J:le-al treIlea este dormc sa Joace acest JOc. Daca ncepel sa se simta folosit si neapreciat (cur;: se ntmpla adese'a)) poate decide sa divulge secretul. In acest caz, toata tensi~ care a fost deviata din relatia initiala

DE CE APAR AVENTURILE AMOROASE?

#!0~}

poate sa se reverse si mai puternica. Descoperirea unei aventuri este dureroasa prin ea nsasi si, n acelasi timp, ncuplului: acestea revin n discutie, adaugndu-se la noua ceteaza sa mai'SmPiedice problemele .sa se reverse asupra zia ca o. aventura oate fi o laturi pozitiva a unei"relatii stare ramne de nefericire~De aici pacate, ar parearar logic sa trage.masa. concludaca secreta Din se ntmpla Simplul fapt ca ncepe o aventura altereaza subtil modul n care cuplul relationeaza astfel ca partenerii acestuia sfrsesc prin a trai o minciuna Relatia lor' este ca o umbra, nu mai exista n lumea reala. Aceasta poate induce cuplului sentimentul ca emotiile si experientele traite mpreuna sunt, ntr-un anume fel, false. Acelasi sentiment se manifesta chiar si n cuplurile n care partenerul neimplicat n aventura nu stie de in 1 elitatea celuilalt. n calitate de consilier, am ntlnit adesea cupluri care au descris aceste sentimente, fara sa nteleaga de unde provin, pentru ca apoi partenerul 'mplicat n aventura sa mi se destainuie ntr-o sedinta (eparata. Studiu de\ caz Dawn si (\rictor erau casatoriti de 14 imi cnd Dawn a nceputa~entura sa cu Rob, p~ care l-a ntlnit ntr":o noapte, a o iesire cu prietenele. Dawn si Victor aveau trei fete n vrsta de 13;10 si 8 ani ..La nceput, Dawn a primit cu ucurie atentia primita de la Rob. El era un tip dispo---iMbil si distractiv, ntr-un inod n care Victor nu era. Dawn era plictisita de mariajul ei de attia ani, visnd Aadesea sa scape de banalitate si sa faca ceva mai deosebit. rncercarile ei de a-l atrage pe Victor n vacante aventuroase sau de a fi mai spontani n pat nu au avut ecou. La aGestea' se adauga si frustrarea legata de nentelegerile cu fiica sa mai mare, care, simtea ea, i mostenise felul de a fi mai iudei. pendent si mai greu abordabil. Dawn si Rob ieseau frecvent mpreuna de cteva luni, avnd drept scuza iesirIle nocturne cu prietenele. Victor nu~a chestionat-o pe Dawn

gliO

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

cu privire la aceste iesiri - el a evitat subiectul, deoarece se temea sa nu descopere lucruri pe care nu le putea tolera. Rob a nceputE-i ceara lui Dawn sa-I paraseasca pe Victor si sa locuiasc mpreuna. Dawn raspundea evaziv, spunnd ca nu poate sa-si paraseasca fetele si ca Victor s-ar prabusi fara ea. Ea i spunea lui Rob sa aiba rabdare ca se va gndi sa-I paraseasca e Victor cnd "lucrurile vor fi mai simple". Dawn gasea a. se simte mai bine cu Victor, acum ca l avea si pe Rob Ea a ncetat sa-I mai critice si sa-I cicaleasca permanent. La rndul sau, Victor a simtit ca mariajul era mai stabil, esi se simtea nstrainat emotional de Dawn si nu foarte confortabil n relatia lor sexuala. n sinea lui, ~imtea ca Dawn "facea doar g~sturi mecanice", n loc sa traiasca o experienta sexuala deplina alaturi de el. Lunile treceau unele dupa altele si, dupa mplinirea unui an de cnd Rob si Dawn ncepusera aventura, Rob devenise din ce n ce ai nerabdator. El i-a dat lui Dawn un ultimatum - fie l araseste.pe Victor, fie termina relatia. Dawn era terifiata Ea nu-si putea imagina cum s-ar putea descurca fara Rob dar simtea ca nu poate pune punct mariajului. Apoi, ntr-o seara ploioasa, Rob a venit acasa la Dawn. A dat buzna SI i-a spus lui Victor ce se ntmpla ntre el si Dawn. ntreag scena a fost traumatizanta. Rob, Dawn si Victor ncepu.sera cu totii sa tipe unul la altul. Cele trei fiice au cobort di dormitoare si au nceput sa plnga. In cele din urma, Ro s-a napustit afara, Iasndu-i pe Dawn si Victor cu ceea c mai ramasese din relatia lor. Stabilitatea tranzitorie pe car i-o furnizase aventura s-a prabusit peste ea. Fiica cea mare a lui Dawn a devenit mult mai nchisa n sine si mai dificil de abordat. Victor s-a nchis n el, abia comunicnd cu sotia sa. Dawn s-a simtit pierduta, vinovata, suparata si, n acelasi timp, total confuza. n acest moment ei au apelat la consilierea Relate. Cu ajutorul consilierului au ncercat sa desclceasca motivele aventurii. A rezultat ca aceste pareau a avea n centru sentimentele lui Dawn cum ca s-a casatorit si a avut copii

DE CE APAR AVENTURILE AMOROASE?

cnd era mult prea tnara, neavnd sansa "de a se simti libera si de a se bucura de viata", dupa cum a explicat ntr-una dintre sedinte. Ei au ramas mpreuna, dar primii doi ani dupa aflarea aventurii au fost foarte durerosi. Aventura "scaunului cu, trei picioare" poate parea un raspuns la anumite probleme de cuplu, ar n cele din urma, ngreuneaza si mai mult o situatie eja nefericita.

Ati avut de-a face cu aventurCi!,,, scaunului cu trei picioare" ?


pozitiv la mai mult de sase dintre ele exista sansa sa fi avut de-a face cu aventura "scaunului cu trei picioare" n relatia Puneti-va dumneavoastra urmatoarele s,au sa o ntrebari~Daca fi observat n relatiile veti raspunde prietenilor vostri: 1. pierderea A existat n ultimul timp o perioadatdificila pentru cupluunei persoane apropiat~ sau probleme n calitate de parinti? 2. Au existat dificultati legate de discutarea acestor probleme? 3. n cazul n care aventura a fost econspirata, a fost considerata drept singura responsabila] pentru problemele aparute ntre parteneri? rioada de dinainte de a fi dezvaluita, este sau a fost nregistrata o reducerea a tensiunii ntre parteneri? 5. Partenerii au simtit o mbunatatire a vietii lor sexuale? 4. n cazul n care nu a fost descoperitat1aventura sau n pe6. Aventura a durat mai mult de cteva aptamni sau luni? 7. Partenerul implicat n aventura simtea cum tensiunea acumuiata' era eliberata imediat c'e se ntalnea cu amantul? 8. Partenerul implicat n aventura simtea ca traieste ntr-un balon emotional atunci cnd era mpreuna cu amantul? 9. Partenerul neimplicat n aventura si-a pus ntrebarea cum sa rezolve problemele pe care le gasea pna atunci dificil de abordat?

10. Cnd

a fost dezvaluita aventura, partenerii cuplului s-au simtit ca si cum "greutatea ntregului cer" a cazut, deoda\

ta, pe umerii lor?

~)~

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

AVENTURA

"RAZBUNARII"

Aventura "razbunarii" este de obicei de scurta durata, dar poate fi o problema reala pentru un cuplu care se loveste de ea. De obicei, apare deoarece unul dintre parteneri se -simte ranit. Pentru a ntelege ce i s-a ntmplat, poate sa decida mcohstient sa-si pedepseasca partenerul n acelasi mod n are a fost ranit si el. In momentul derularii aventurii poate ca nu realizeaza ceea ce face, dar dupa o perioada de timp devine evident ca s-a implicat ntr-o aventura a, razbunarii", Conditia principala pentru o astfel de aventura amoroasa este ca unul din parteneri sa fi avut deja o aventura, iar celalalt sa doreasca sa recupereze ce-i apartinea Adesea, aventura "razbunarii" se interpune n relatiile n care partenerii nu sunt capabili sa-si exprime unul fata de celalalt furia legata de o aventura amoroasa sau n care infidelitatea a fost descoperita la ctiva ani dupa ce s-a ntmplat. Se prea poate ca partenerul care a fost tradat sa-si piarda ncrederea n sine, nestiind cum sa-si recapet o imagine proprie pozitiva. El cauta, proba. bil, un mod care sa-i sustina imaginea destul de precara si se complac adesea n relatii de o noapte sau n capricii de scurta durata Efectul psihologic al acestor actiuni este acela ca parteneru 'mplicat n aventura "razbunarii" simte ca nca mai est atractiv, dorit si sexi - sentimente spulberate de aventura celuilalt. Este 'ceva frecvent ca aventura "razbunarii" sVfie foarte curnd regretata, deoarece cel care este implicat n aventura realizeaza dintr-o data ca face exact lucrul pe care l detesta la partenerul sau. Uneori, el va face tot posibilul ca celalalt sa fie la curent cu derularea aventurii: fie i va spune chiar el, fie se va destainui prietenilor care l vor informa pe partener. Uneori, el chiar se poate mndri cu aventura, mergnd att de departe nct sa se asigure ca va fi gasit de catre partener n pat cu amantul sau ca va fi vazut mpreuna cu acesta. Aventura "razbunarii" are oarecum, fatada unui spectacol, fiind des-

DE CE APAR AVENTURILE AMOROASE?

%~$i

tinata sa fie un proiectil emotional atintit direct catre inimaJ'artenerului~vinovat de durerea suferita. In mod absohitl ocazional, aventura "razbunarii" este tinuta secreta. Ea devine o alinare secreta pentru un partener supus la tradari emotionale repetate. Cnd acesta este tradat n mod repetat, amintirea aventurii "razbunarii" poate actiona ca un spr~ntim. De exemplu, o femeie al carei sot are aventura dup~aventura lcu pastreaza amintire pe barbatul pe care l-afcunosCl.ltsi care s-a n culcat la o conferinta la care a articipat din partea companiei la care lucra. De fiecare ata cnd descoperea infidelitatile sotului, ea si amintea a barbatul cu care s-a culc-at gasea ca este o companie placuta si sexi. Acest ,tip de aventura a "razbunarii" poate actiona ca un mod de aparare mpotrimai degraba Q haina groasa, plina de ncarcatura emotionala, purtata pentru a tine piept racelii unui parteneriat va durerii pricinuit~de problemele relatiei de cuplu. Pare nefericit. Studiu de caz prietenii si ~dele or, ei repreze~tau simbolul unei familii Marion si SOlli~erau casatoriti ani. Pentru toti fericite. Pareau c" se bucura unul de de cinci compania celuilalt si aveau doi copii adorabili - un baietel de 3 ani si o fetita nca bebelus. Dar,-Marion ascundea un secret de prietenii sai. Sollie era implicat ntr-o aventura amoroasa nca de la nasterea fiicei lor. Marion a aflat aproape imediat, dar nu a discutat niciodata cu Sollie despre descoperirea ei. I-a fost teama ca acesta o va parasi imediat si s-a decis astfel sa mearga mai departe, pretinznd ca toate erau n regula. Ea spera ca Sollie sa fie rational Ji sa opreasca aventura, dar nu_s-a ntmplat acest lucru. In schimb, el continua sa se ntlneasca cu amanta sa. Dupa cteva luni, Marion ajunsese la capatu puterilor. Ea se simtea nefericita si abandonata, chiar daca Sollie continua sa pastreze imaginea unui sot si tata iubitor pentru cei din afara. Apoi, Iitr-o zi, ea a

~*4

FATA N FA:rA CU INFIDELITATEA

lovit din greseala un barbat cu caruciorul de la supermarket-ul din zona. Barbatul, Neil, a facut o gluma despre modul n care ea "sofa" si au nceput o conversatie. Marion a fost de acord sa se ntlneasca cu N eilla o cafea si a doua zi sa serveasca un pahar de bautura ntr-un bar din apropiere. Marion se simtea din nou cineva n propriii ochi. De la sentimentul de tristete si singuratate, ea ajunsese sa se sunta atractiva si interesanta. Marion si Neil au nceput sa se ntlneasca' n mod regulat, iar Marion si imagina reactiile lui Sonie daca i-ar vedea mpreuna. Ea se ntreba, chiar, daca ar putea planui o ntlnire "accidentala" pentru o nfruntare ntre Sonie si Neil. Cnd, n cele din urma, nceput sa se culce cu Neil, ea a devenit tentata sa-i mpartaseasca lui Sonie ce partide grozave de sex avusese Dupa zece luni de la aceasta situatie, o prietena i-a comunicat ca vrea sa discute ceva cu ea. Ea i-a spus lui Marion pe un ton mirat ca a descoperit ca Sonie era implicat ntr-o aventura. Marion i-a explicat ca stia de mult timp, replicndu-i ca si ea are o aventura. Cu aceasta declaratie, Marion a decis sa-I nfrunte pe Sonie ntr-un mod neobisnuit. Ea si-a invitat sotul si amantul sa ia masa n oras, ~espunndu-Ie ce intentioda. Odata adunati, ea i-a spus lui Sonie ca era la curent de ani de zile cu infidelitatile lui si ca intentioneaza sa continue relatia cu Neil. Neil a fost surprins, iar Sonie a ramas uluit. Marion se simtea puternica si stapna pe Sonie. Acest sentiment o tulbura, deoarece multi ani traise cu sentimentul ca era la cheremul lui din punct de vedere emotional. Sonie a petrecut urmatoarele zile ncercnd sa o convinga pe Marion sa renunte la N eil. El a promis dOi va fi credincios si ca va renunta la amanta, dar Marion a ramas la decizia sa. Cteva luni mai trziu, Neil i-a spus ca nu poate accepta se vada pe apucate si a ncheiat aventura. Acest lucru nu a ngrijorat-o pe Marion att de mult pe ct se astepta. De fapt, ea a realizat ca sentimentele sale fata de Neil s-au bazat n mare parte pe ideea de a-l rani ct mai mult pe Sonie, dect pe un sen-

DE CE AP AR AVENTURILE AMOROASE?

timent de afectiune. Marion l-a ranit pe Sallie si astfel au nteles amndoi ca relatia lor a fost n mare masura deteri~rata de aventurile e~traconjugale. La doi ani dupa ce Marion l-a ntlnit pe~Neil, ea si Sollie au decis sa divorteze.

Ati avut de-a face cu aventura" razbunarii"

Puneti-va urmatoare e ntrebari. Daca veti raspunde pozitiv la mai mult de sase dintre ele, exista sansa sa fi avut de-a face cu aventura ,Jrazbunarii" n relatia dumneavoastra sau sa o fi observat n relatiile prietenilor vostri:
1. lofidelitatea partener UI sau o alta tradare a acestu.ia sunt din ce n ce mai greu de suportat, mai ales daca dureaza de o lunga perioada de timp? 2. Subiectul aventurii initiale a fost dificil de abordat cu partenerul care a fost implica n ea? 3. Partenerul care nu a fost infidel la nceput a aVl,jt fantezii

4. Aventura legate de apare ranireaca emotiona o surpriz~\totaIa? aLa celuilalt?, 5. Partenerul implicat primul ntr-o aventura a dezvaluit-o . nfr-un mod deosebit de insensibil? De exemplu, si-a'prezentat celuilalt n public mantul sau s-a confesat mai nti altcuiva? } , 6. Partenerul care nu a fost infidel la nceput avea o imagine tatea? .

defavorabila despre;Jine atunci cnd a de.scoperit infideli7. Aventura a restabilit ncrederea zdruncinata n propria valoare si atractia exuala? 8. Partenerul care nu a fost infidel la nceput si-a manifestat dorinta de a-si ,etala" amantul n fata celuilalt? 9. Partenerul implicat ulterior ntr-o. aventura a lasat semne care sa-I ea de gol. pentru c'celalalt sifafle despre infidelitatea sa?

1O. "plata Dezvalu~venturii cu vif/si ndesat" a fata adusde cu partenerul sine satisfactia necredincios? pentru

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

AVENTURA "OBSERVA-MA!" Acest genr de aventura este adesea o aventura de o noapte, sau nici macar nu este o aventura sexuala. Ea apare, de obicei n relatiile n care partenerii nu reusesc sa observe probleme e importante ori n care au ncercat sa le rezolve, dar au esuat. Uneori, o persoana poate simti ca, desi ncearca cu consecventa sa-si exprime sentimentele fata de partener, parca vorbeste n vnt. Acest gen de aventura poate aparea si atunci cnd exista anumite probleme legate de sex. Aventura de o noapte poate spune: "Doresc sex care sa-mi mplineasca nevoile si am avut aceasta aventuiafPentru a-ti arata ct de important este pentru mine aces aspect." Este putin probabil ca partenerul implicat n aceasta aventura sa vrea sa paraseasca relatia, dar si oreste sa cons~mneze n acest mod nefericirea reala legata de relatie. Este echivalentul emotional al strigatului n megafon, dupa,ce conversatia pe un ton normal pare sa n fi fost al.}z~ta. Poate fi comparata si cu o ncercare de slllucidere sau cu o amenintare de sinucidere. U netioneaz~ ori, cti~lo depersoana fapt, sa se ncearca omoare.saEa sencerca sinucida, cu ea disperare nu intensa si faca nteleasa depresia sau alta problema pe care o are. Aventura "Observa-ma!" poate avea aceeasi functie ntr-o relatie pe termen lung. Cnd toate celelalte esueaza, unul dintre parteneri poate -ncerca sa foloseasca o aventura scurta pentru a sublinia ct tste de disperat sa puna ordine n problemele care se ihterpun n calea relatiei. Unii partenen constiev.tizeaza ca se arunca'n mod deliberat n aventura; altii reusesc sa nteleaga de ce au nceput aventura abia, undeva, pe parcursul acesteia. Adesea, partenerul implica nrelatie valasa la ndemna celuilalt anumite indicii pentru ca infidelitatea lui sa fie descoperita, cum ar fi prezervative n geanta sau numere de telefon pe resturi de hrtie n buzunarul de la jacheta. Aventura "Observa-ma!" poate sa nu aiba implicatie sexuala, cealalta

DE CE APAR AVENTURILE AMOROASE

~~'4

persoana fiind utilizata ca o amenintare emotionala care sa implice cuplul n rezolvarea problemelor pe care le-au ignorat. De exemplu, Mike a simtit ca prietena sa, Katrina, l ignora, efectiv. El a nceput sa se destaintlie lui Alice, una dintre cele mai une prietene ale Katrinei. Desi nu au avut nici un fel de relatie sexuala, Katrina a nceput sa fie deranjata conversatllle lungi dintre Mik~ si Alice, cerndu-i sa ntrerupa legatura cu prietena ei. Intr-o discutie cu Katrina, Mike a recunoscut ca a fost "fortat" sa construiasca o relatie de prietenie cu Alice, deoarece ea l ignora. tase pe Mike si a luat atitudine pentru rezolvarea problemelor pe care Mike le resimtea att de acut. Desi suparata "Observa~ma!" si furioasa, Katn:::J~a ca ea ndeparAventura este nteles acel gen del aventura dupa care cuplurile se pot refa~ dar numai daca o recu-

Adesea de un scurta durata, poate)produce durere si n.osc ca pe semnal puternic ';iflipsei lor multa de comunicare. unulUI cu treI pIcIoare , in car problemele sunt deJa fara solutie sau adnc nradacinate. Daca semnalul de alarma al aven~rii "Observa-ma 1" est i norat, pot urma alte tipuri furie, ~ar i se 'p0,a~efac~ f~ta~mI usor dect aven.turi~ "s~a= de aventura, care vor tr relatIi n ape emotionale tulburi.

Studiu de caz

Michelle si Andrew de saseca-si ani. doresEi nu aveau copii, desi Michelleerau(clsatoriti i-ai spus lui Andr~w ca erau foarte multe n joc n legatura cu cariera sa si se nd.oia3n sinea lui ca si va Adori vre?data .un. copil' Michelle SI petrecut catev dlscutand despre te Andrew un copil au pna la vrsta de~5 sen de lungI ani. Andrew considera ~e-a 34-~ anive~sare .~~ilei sale de na.stere, .Michelle a mers aceasta problema, dar nu a~iuns un vecInatate. acord ferm. La cea Impreuna cu pnetenll Intr-u club la dIn Andrew era plecat cu afaceri, iar ea se simtea singura. n fundul inimii sale era constienta ca ceasul ei biologic ticaia si se ntreba daca-I va putea onvinge vreodata pe Andrew sa de-

~*s

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

vina tata. Cnd un tip aratos a abordat-o, a nceput sa flirteze cu el, n final fiind de acord sa-si paraseasca grupul de prieteni pentru a petrece seara mpreuna cu el. La un moment dat pe parcursul serii, Michelle a realizat ca era pe punctul de a se culca cu admiratorul ei, numitMario, si s-a lasat condusa n apartamentu lui, unde ntr-adevar au facut sex. Michelle nu s-a gndit nainte foarte mult la sex; a constatat ca nu era la fel de bine ca si cu Andrew si, simtindu-se vinovata si murdara, s-a s{recurat afara in zori, latoria de afaceri, ea s-a dat de 01 prin modul impulsiv de a se comporta. Andrew a ramas uimit. El avea absoluta ncredere n Michelle si acum ea i tradase ncrederea. Cei fara au sa avut discute cu Mario. din cadoi o cearta extremCn~ndrew de rtunoasa, s-a pe ntors parcursul reia Michelle i-a spus ca si {doreste sa aiba un copil si ca le care au urmat, Michelle si ndrewau avut unele dificulgaseste complet inaccePtabil~~atitudinea n saptamnitati de comunicare. Andrew i-a spus luilui. Michelle despre temerile lui de a fi un tata bu~ n timp ce Michelle i-a explicat ca-si doreste sa fie m'ama Ei au decis sa apeleze la consilierea Relate pentru a ncerc sa desclceasca sentimentele lor n raport cu aventura si cu decizia de a,deveni parinti. In acest mod, aventura i-a stimulat sa treaca la actmne. Poate fi tentant sa considerati aventura "Observa-ma!" ca pe un mijloc cu care sa-I n reptati pe partenerul care greseste. De fapt, de obicei ea adauga problemelor cu care deja se confrunta cuplu sentimente de furie, vinovatie, anxietate si multe alte trairi dureroase, ntr-o situatie deja nefericita. Cea mai buna metoda de a rezolva orice problema de cuplu este sa o abordezi rapid, llainte ca ea sa evolueze spre un alt ti de aventura.

Ati avut de-a faCi/cu aventura" Observa-ma!"?


pozitiv la mai urmato~l multde sase(dintre ele, exista sa fi avut Puneti-va ntrebari. Daca sansa veti raspunde

DE CE APAR AVENTURILE AMOROASE?

~ID~)

de-a face cu aventura "Observa-ma!" n relatia dumneavoastra sau sa o fi observat n relatiile prietenilor vostri:
1. Cuplul a ntmpinat o anumita problema, dificil de abordat? 2. Partenerul implicat n aventura a ncercat sa discute cu celalalt, primind doar riposte? 3. partenerii s-au_simtit ndepartati unu~de celalalt? 4. A fost sau este o aventura de scurta durata? 5. A fost o aventura fara implicare sexuala? 6. Dezvaluirea aventurii a adus n discutie anumite probleme delicate? 7. Cuplul a ncercat sa identifice motivul care a stat la baza aventurii? 8. A fost aceasta prima aventuralcu care s-a confruntat cu-

9. plu Partenerul pna acum? care avut aventura a)fost \ coplesit de sentimen1 iat-o? te de vinovatie si rusine, la scUrt)timp dupa ce a nche-

10. Aventura era atip;ca pentru partenTUZa? AVENTURA "EVITARII."

zata sub titlul aventurile "evitarii", deoarece cuplul care Strict vorbind, aventura "evitarii~' ar trebui nominaliare de-a face cu acest tip de avent~ este prins ntr-o situatie n care averiturile se repeta. Cauza este ca aventura "evitarii" se bazeaza pe evitarea 'ntimitatii si implicarii. De obicei, partenerul care are acest gen de aventura se teme sa se apropie si sa fie vulnerabil emotional fata de celalalt. n mod ciudat, el ar putea don sa faca un angajament fata de cineva la care tine, dar: saboteaza chiar relatia n care doreste sa se angajeze. Aceasta poate avea ca rezultat un "dans" emotional, n care parteneru care considera ca a devenit mult prea apropiat fata de partener se retrage ctiva pasi, are o aventura si apoi ncearca s~ reconstruiasca relatia. Uneori, "dansul" ncepe atunci cnd apare o

FATA N FATA el! INFIDELITATEA

anumita problenta in cadrul relatiei - o situatie care l solicita n special pe partenerul implicat n ;ventura. De exemplu, ~asau el se pot afla sub presiunea gasirii unei slujbe mai bune, acordarii ngrijirii unui bebelus pe o perioada ndelungata saU sprijinirii partenerului pe durata unei boli. Aflati n aceste puncte de presiune; se tem ca nu vor reusi sa faca tata asteptarilor, astfel ca folosesc aventura ca pe o diversiune. Este probabi sa nu realizeze ca reactioneaza n acest mod, dar parteneru va sesiza cu siguranta repetarea aceluiasi tipar compdttamenta Problema care se pune pentru partenerul celui care are aventura este aceea ca admira la celalalt modul de a se comporta plin de iubite si atentie, d<l.r nu poate accepta in idelitatea acestuia. Astfel, se poate simti prins ntr-o enigma - ar trebui sa ramna CU partenerul n ciuda nfidelitatii sale repetate, avnd n vedere ca n cea mai are parte a timpului este o un persoana agreabila, sau sa puna punct relatiei; deoarece aventurile sale sunt mtolerabile? Multe cupluri n aceasta situatie se simt rlnse ntr-o retea de nefericire care pare ca nU are cale de iesire. Tragedia reala a aventurilor "evitarii" este aceea c ; de obicei, ambii parteneri se lupta sa aiba o relatie apropiata, deplina, dar se simt prinsi ntr-o capcana-Cei care ati aces gen de aventura o descriu ca pe un "viciu". Ei sunt constient ca nu ar trebui sa aiba aventuri, dat nU sunt cap<l.bili. sa se op'reasca. Studiu de caz Maisie locuiafurtUnoasaJdWarec~ cu Paul de ma~multi ani. lor fuse~ se ntotdeauna PaulRelatia ave~ frecvente a~e~turi. Ei ttisevserachiar~espartiti ~e mai ~ult~ ori, m~ pacandu -se dupa protest ~ lm Paul SIpromislUlllle sale ca va opri sirul aventurilor. Maisie era foa~te confuza n lega~ tura cu sentimentele sale fata de Paul. In zilele bune, ea l iubea si si dorea o relati cu'el. n zilele proaste, dupa descoperirea unei alte infidelttati, ea dorea sa rupa total relatia. Paul se simtea indecis cu priVIre la relatia lui cu Maisie:

DE CE AP AR AVENTURILE AMQROASE?

.un

dintre toate femeile pe care le cunostea, ea era persoana de care parea sa se poata apropia cel mai mult. In sinea lui, admitea ca era speriat sa se apropie prea Inult de o femeie. Paul stia ca perspectivele responsabilitatii l faceau anxios si acest lucru era valabil si la locul sau de munca. El schimba slujbele n mod frecvent,spunndu-i adesea lui Maisie ca s-a plictisit sau ca nu-i plac colegii cu care lucra. Un alt motiv era ca dorca sa scape de colegele cu care avUsese pentru a face cunostmta cu alte femel SI a se culca cu ele. avent~r. i; seara, frec:e~ta neobosit ?a:urilel si cluburile Uneori se simtea rusinat de comportamentul/sau; se justifica ~n fata cel~~lalt~,spun~nd despre si~e calare .d?ar ,:un pul petrecut cu Masie era egal ca durata cu cel nc'are statuse. departe d,~r Maisie l reprimea Ea se ura pentru de_ea, ca nu-l mfrunta Paul sau ntotdea~~a. entrU ca 11spuapetIt sexual ndlcat sau ca nupe are neV01e~' e MalSle. TImnea ~~ r:u mai PQat~ tol~~acfli:turile sal~ d~r n cele din rea ca Paul, deoarece eYlta apropIerea de u partener sub urma Il Ierta. UneorI Ma!SIe se IntTeba daCa~t.I la fel de pretextul caracterului ei, n loc sa-si caute un era barbat care sa-i fie credincios. Maisie si Paul sunt un bun exemplu alravedturii "evitarii" .Jnfidelitatile constante ale unui partene pot ascunde un adevar de baza: ca fiecare din cei doi se teme sa fie cu adevarat intim cu' celalalt si de aceea se angajeaza ntr-un dans al apropierii/intmitatii, urmat de etragere. ntr-un anumit grad, toate relatiile contin o parte din aceste caracteristici. Ceea ce apare drept o problem - intima a unuia dintre par~ene~i ~a fiecare dovada unu~ scut psihologic pentru o SItUatIeP.~~t~ dIfIcIla cu se confrulfaJcuplul.

Ati avut de-a face cu aventura" evitarii"

Puneti-va urmatoarele n.trebari., Daca ~ti raspunde pozitiv la mai mult de sase dintre n ele, exist~a~sa sa fi avut de-a face cu aventura "evitarii" relatial dumneavoastra sau sa o fi observat n. relatiile prietenilor(vostri:

FATA N FATA CU INFIDELITATEA 1. Relatia de cuplu avutJepetate suisuri si coborsuri?

<!-

2. Se poate identifica un anumit tipar pentru problemele aparute n relatie - rupturi urmate de mp~cari? 3. Pe parcursul relatiei, unul dintre parteneri a fost implicat n mai multe aventuri? 4. Partenerii au considerat, n mai multe rnduri, ca relatia lor s-a ncheiat? 'turi, fara sa nteleaga de ce' a mai nceput-o? 5. Persoana infidela s-a gasit adesea n mijlOCUI~unei avenn care este implicat cuplul acum? 7. Exista anumite perioade de timp n care relatia pare foar6. S-a mai repetat aceasta situatie, si 'o alte deot cea te buna, urmate de perioade n care pare Ingrozitoare? 8. Partenerul neimplicat n aventura crede c~poate

~'~IJ

comportame~tul celuilalt? 9. Partenerul implicat n aventura se simte,\ntr-un anume fel, 'sub presiune n cadrul relatiei? 10. Partenerul care a avut repetate aventuri bomite re data ca nu se va mai repeta niciodata?, de fieca-

.J

schimba

Aventura "evitarii" se petrece ca rezulta al incapacitatii cuiva de a avea ncredere - capatata, a esea, n primii ani de viata. Partenerului implicat n aces gen de aventura i-a "fost indus, probabil, un comportamen de nencredere de catre persoanele care l-au format, as cum am aratat n Capitolul 1. Acesta se simte nesigur ata n a acorda
<

ncredere, realmente, ct de si la a o n stare a primi la alta, dovezi uneori de dorin~fiba ncre1~~ El trece, o relatie de ncredere, alteori temndu-se sa se lmpIlce ntr-o astfel de relatie. Aventurile l ajuta sa evite sa faca fata vulnerabilitatii apropierii de o alta persoana furnizndu-i nsa o pseudointimitate si permitndu-i sa considere escapadele cu numerosii parteneri drept relatii reale. Acestea pot fi, nsa, experiente dureroase pentru ambii parteneri implicati n relatie, rareori avnd ca rezultat sentimente de siguranta sau de iubire. Din pacate, din cauza acestui gen de aventura se poate ca relatia stabila sa nu devina nicio( data un parteneriat de succes. I

DE CE APAR AVENfURILE

AMOROASE?

103

AVENTURA

"EXPERIMENTALA"

Aventura "experimentala" este, probabil, cea mai legata de sex. Are loc adesea n cuplurile n care experienta sexuala este limitata. Poate ca partenerii cuplului au facut sex doar unul cu celalalt ori au gasit acest subiect dificil de discutat,.astfel ca repertoriul lor "n acest domeniu este limitat, fiind aproape o rutina. O greseala frecventa este aceea de a considera ca toate aventurile urmaresc sexul n afara relatiei stabile de cuplu Multe aventuri au loc dintr-un complex de motive, escrise n cazurile anterioare. Dar aventura chiar este, mai adesea, n cel avtntura cauta legata doar de "experimentaIa~ sex. Partenerul Iimplicat de obicei sa descopere cum ar i o partida de sex cu o alta persoana si porneste din start cu aceasta intentie. Uneori, aceasta dorinta este premeditata. Alteori, o situatie apare ca un potential experiment si emeia sau barbatul folosesc oportunitate a pentru a ncerca sa faca sex cu altcineva. de femei. Un barbat i poate spune unei femei ca"nu a nsemnat nimic - a fost doar sex". Aceasta afirmatie, nsa, Acest mod deaiba aventura este percep~t de barbati poate sa nu rezultatul scontat, diferit deoarece femeiafata se la fel de nepasator. Un barbat se ntreb ~ daca femeia este, poate ntrebacinstita daca barbatul evalueaza~i lor sexuala ntr-adevar, atunci cnd afirma, relatia doar sex", imaginndu-si ca acesta este o scuza care ascunde intentia de a avea o relatie mai profunda. Ambii arteneri si pot pune ntrebarea daca relatia lor este n oericol. Studiu de caz Rosie si Wesley s-au ntlnit la scoala si s-au casatorit cnd aveau 20 de ani. Ei aveau chi doar unul pentru altul nca de la vrsta de 14 ani. Toti prietenii lor i vedeau ca pe un cuplu "permanent" n scoa ~ si, de asemenea, la colegiu. Opt ani mai trziu au avut fetita; viata lor se derula neschimbata. Wesley avea o slujba sigura la un atelier din

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

zona, n timp ce Rosie lucra cu norma redusa la un supermarket. Nici unul dintre ei nu recunostea deschis fata de celalalt ca se afla prins ntr-un mariaj care-l facea sa se simta "de vrsta mijlocie", desi aveau doar 28 de ani. W esley se uita .invidio~ l~ priet:ni1sai c:~e El cala~oreau si frec:entau clubunle la sfarslt de saptamana o iubea pe RosIe; dar si Rosie aveau si probleme sexuale Viata lor sexuala ncepuse bine, dar se deteriorase atunCI cnd Rosie ramasese simtea ca a pie'rdut anumite ocaZ~i n viata. El nsarcinata. Rosie nu a mai vrut sa importante faca sex si cu greu s-a mai apropiat de Wesley pna la nasterea fiicei lor. Lui Wesley i lipsea viata sexuala, chiar daca uneori aceasta parea un pic plictisitoare. El se descopere visnd sa faca sex cu femei care treceau pe strada. A ncepu sa stea n parc la ora prnzului si sa priveasca femeile care treceilU pe acolo. n cele din urma, inevitabilul s-a produs O tnara femeie s-a asezat ntr-o zi lnga el. Curnd, ei au nceput sa se ntlneascaaproape n fiecare zi, apoi ea 1- invitat n apartamentul ei. Wesley s-a lasat prad" 'seI;J.tlluentelor nou trezite si a facut sex cu ea. A fost surprins de receptivitatea si disponibilitatea ei de aIace n pat anumite lucruri pe care Rosie le ura - cum ar fi sexul oral. Wesley nu simtea dragoste sau afectiune p_entru nQua sa amanta. Era clar n mintea sa ca RQsie era nca iub{rea vieti lui, dar gasea foarte excitant sexul cu noua sa prietena. Dupa cte_va luni de ntlniri clandestine, relatIa a esuat. Wesley nu i-a spus lui Rosie despre aventura, dar treptat, viata lor sexuala a devenit mai interesanta. Rosie se ntreba adesea de ce Wesley ncerca noi lucruri n pat si ncepuse sa fie ncntata de varietatea noii lor vieti sexuale Daca ar fi stiut ca aceasta se datora n parte experientelor noi ale lui Wesley cu alta femeie, ar fi fost devastata. Desi ramas tainuit fata de Rosie, secretul a ramas un potential pericol, care ar putea da nastere unor probleme, daca Wesley l-ar deconspira la un moment dat.

DE CE APAR AVENTURILE AMOROASE?

lOt!

Ati avut de~aface cu tlventura " experimentala"'? Puneti-va urmatoarele ntrebari. Daca veti raspunde pozitiv la mai mult de sase dintre ele, exista sansa sa fi avut de-a face cu aventura, ,experimentala" n relatia dumneavoastra sau sa o fi observat n relatiile prietenilor vostri.
1. Aventura a urmatj unei perioade-problema
la a cuplului? n viata sexua-

2. tura PerSOana baZataimPlica "doar..ta~n pelsex"? aventura a descris-o drept o aven4. PartE?nerul imp!iQat n aventura a simtit ca persoana 9U care se ntln~a nu eri'! att de importanta precum expe3. Anterior,. CUPlU. Ipe avuse~e experienta sex ua.Ia redUSa?, rientl'l sexuala care o trait-o? 5. Parten~rul implicat r. ratentura a fost l'ltras mai degraba

de atrib~tele fizice alelQeleiialte pers~ane cli care ,s-a culcat, decat de caracter~sau personalitatea acesteia? implicata n aventura a simtit ca i-a fost satisfaouta dorin6. Odata ce s-a derulatraventura "experimentala", persoana ta de experimenta re? ~ . pectiva? ~ ., 7, Au intervenit existat sentiment1de regret n legate devechiului aventura cuplu res8. modificari specifice relatia - de exemplu, comport$lment sexual diferit - provocate de aventura? 9. Daca aventura a fost dezvaluita, cum a reactionat partenerul neimplicat 1 -ideea oa a,ceasta, nu a nsemnat nimiG. reprezentnd "doar sex"?

10. Exista sau nu.o mica dQrinta de a repeta experienta?

Aventura ,experimentala" nu este ntotdeauna una n care aventurar7,xperimentaIa'~ experienf;se rezuma a fi "doar sex". De fapt, adevarata este destul de rara. Mult care oamenu se folosesc dupa ce au baut prea mult, Se gamai comun~~ste ntlnire a casa ~neiori op~rtunitati ~e sesc mpreun o si departe de se lasa, pur sexuale si simplu, prada seducti.:IJ"complete" practicate de un prieten. Ca n cazul tuturorlaventurilor, nu este ntelept sa vezi acest gen

FATA N FATA CUINFIDELITATEA

de aventura ca fiind un remediu pentru o relatie bolnavivada cioasa. c~traniitorie, ~partenerul s-ar putea implicat sa nu n fie aventura la fel sipoate pentrusa ceo Jalalt, bre, probabil, se va simti ranit si tradat ca si cum cuplului poate parea ca se mbunatateste, acest lucru nu a ave:~~ ar fi durat ctiva ani. Chiar daca viata sexuala a ~ost.17onstruitpe o discutie onesta ntreconfruntarii parteneri, legata de orintele si nevoile lor, ci pe evitarea cu problemele legate de sex. Acest lucru poate nmagazina un potential pericol pentru viitor, tot astfel cum aventura secreta ar putea actiona ca o bomba cu ceas, asteptnd sa distruga o relatie, luni sau ani dupa ce s-a consumat. Dupa ce ati citit despre diverse tipuri de aventuri, va puteti afla n pozitia de a spune : "Aventura pe care am avut-o nu se potriveste cu aceste tipare." Multe aventuri urmaresc o tipologie particulara, dar altele vor prelua elemente din mai multe tipologii. De exemplu, o aventura "eXperimentala" poate conduce la aventura "celui care deschide usa", daca partenerul simte ca experimentul i dezvaluie probleme mult mai mari dect s-ar fi gndit la nceput. Aventura "razbunarii" poate, de asemenea, sa devina aventura "evitarii", din cauza faptului ca dorinta de razbunare poate sa-I conduca pe partener spre dezvoltarea unei nencrederi profunde n celalalt. Acesta ar putea fi si motivul pentru care simte ca partenerul merita sa fie nselat, din cauza durerii pe care a cauzat-o, ajungndu-se, n cele din urma, la sfrsitul relatiei. La analizarea aventurii , , cu care ati avut de-a face, e bine sa folositi diversele tipologii, pentru a ntelege de ce a aparut aventura si cum a luat amploare, dupa ce a nceput. Acest lucru va va ajuta sa ntelegeti rolul aventurii n relatia dumneavoastra sau n relatia celor pe care i stiti implicati n aventuri.

DE CE APAR AVENTURILE AMOROASE?

l07

CE ANUME DECLANSEAZA , , O AVENTURA? Aventurile nu apar din senin. Cele mai multe au n

Multe spate anumit.ejevenimente cupl't!riJnu si dau seama carentotdeauna conduc la de aparitia aceste lor. circumstanteJntr-adevar, ele pot considera evenimentul sau grupul de mprejurari drept irelevant. Acest lucru poate dezvolta un fel de "relatie oarba", care mpiedica partenerii sa ia titudine cu privire lq. sentimentele lor nainte ca o aventura sa se ntrevada la orizont. Uneori, orbirea n relatie se atoreaza fricii. Cuplul se poate teme sa si exprime anxietatea referitoare la o problema specifica (asa cum ar fi o problema sexuala sau financiara) sau poate decide ca situatia se va rezolva de la sine, fara interventia nici unuia dintre parteneri. Iata cteva dintre cele mai frecvente elemente care declanseaza o aventura.

Pierderea unei fiinte dragi din familie .


Daca ati trait experienta unui deces n familie, veti sti ca efectele acestuia sunt de lunga durata~ Oamenii pot spune si face lucruri care nu sunt conforme cu felul lor de afisau pot descoperi ca evenimentul mortii este o avertizare puternica asupra propriei mortalitati. Daca o relatie a resimtit deja anumite tensiuni si solicitari, aceste sentimente pot prelua controlul. D~ exemplu, un partener poate decide ca ar trebui sa gaseasca o iesire diil aceasta relatie nefericita, nainte ca viata lui sa fie de asemenea distrusa, mbarcndu-se n aven~ura "celui care deschide usa". De asemenea, ar putea ncepe o aventura "experimen;aIa", pentru a vedea daca doreste un stil de viata alternativ celui pe care l-a ales. Uneori, aventura care urmeaza acestei tragedii este legata de dorinta de a cauta caldura si siguranta care nu-i mai sunt oferite de partenerul de cuplu. Aceasta situatie este echivalenta cautarii orbesti a unui sprijin pentru a iesi dintr-o groapa ntunecata, apucnd prima mna care i este ntinsa. Daca partenerul neimplicat n aventura a su-

FATA N FArA

cu INFIDELITATEA

ferit pierderea, aceasta poate fi att de sfrsit de durerea sa, nct celalalt trebuie sa caute atentie n alta parte. Aceasta noua relatie reprezinta mai mult o prietenie intensa dect o aventura sex-uala exploziva, dar poate cauza un plus de nefericire partenerului deja lovit de pierderea cuiva iubit. Socul si tristetea pe care moartea le aduce pot conduce anumiti oameni sa faca lucruri pe care mai trziu le regreta, dar, chiar si n acest caz, examinarea relatiei poate da avertismente cu privire la problemele care existau nainte de aventura.

Moduri d a preveni acest gen de aventura


Asigurati-va ca discutati despre impactul decesului. Daca partenerului i este greu sa discute despre pierdere, l-ar putea ajuta sa stie ca sunteti disponibili pentru atunci cnd se va simti gata sa abordeze problema. Spuneti ceva de genul: "Sunt ici cnd ai nevoie de mine. Anunta-ma, daca ai nevoie d mine sau daca doresti sa vorbim." Oferiti-i caldura si afectiune fizica. O strngere la piept sau un cuvnt de iubire l pot ajuta pe partenerul dumneavoastra sa stie ca va pasa, atunci cnd cuvintele sunt greu de rostit. Pastrati aceasta atitudine o lunga perioada de timp dupa deces, deoarece pierderea unei fiinte dragi nu este o problema cu rezolvare rapida. Daca ati suferit o pierdere si ati descoperit ca aceSt lucru are un impact negativ neasteptat asupra dumneavoas~ tra, spuneti-i artenerului cum va simtiti. Cereti-i sprijinul ntr-un r---'odclar. De exemplu, evi}ati sa spuneti: "Nu m-ai mbratIsat deloc zilele acestea." In schimb, ncercati cu: "Ma simt cu adevarat groaznic. As putea sa-mi revin cu o mbratisare" Daca realizati ca decesul a condus, ntr-un anumit mod la reevaluarea vietii dumneavoastra, mpartasiti-i acest sentiment partenerului. Daca acumulati n tacere toate aceste lucruri s-ar putea sa va jigniti partenerul, deoarece el nu realizeaza instinctiv modul n care va afecteaza decesul Vorbind despre efectul pe care l are

DE CE APAR AVENTURILE AMOROASE? -~

lO~~

asupra vietii dumneavoastra, veti putea amndoi sa faceti fata anilor vor veni ntr~un mod mai rational. Atingere 'vrstei mijlocii Criza varstei de mijloc este urt fel de cliseu al zilelor rtoastre, dar exista anumite dovezi care sugereaza ca oamertii treclErin maiasupra multe schimbari n jurul vrstei mijlocii. Studiile/facute femeilor aflate la aceasta vrsta sugereaza c~ cele n jur de 45 de ani folosesc timpul pentru a reflect'iasupra vietii lor anterioare, evalund felul n rezonabil care traiesc saf<ldmitemca n)prezent si facnd si barbatii planuri trec prin pentru acelasi viitor. gen Pare de nale evaluare propr]1femellor. arvIetii c~ si femeile, Rezultatul dai' fara acestor schifi1baril.~hormo~ reflectn poate fI acela ca ei \doresc sa renunte la anumite moduri nvechite adesea, de viataun~lmbol sJS.a experine~te~~ al donntel de altele a avea noi.un O.nou aveht:ura sul de es~e, VIaunul nou, t'0at.e fi o dorinta subita s,au o cultllinare a disconfortulUl .cumulat de-a lungul amlor. ta. Dorint~de a abandona Un stil de viata vechi pentru Modurilde a preveni acest gen de aventura _ _PregatitI-V pentru criza vrstei mijlocii prin petrecerea unui anumit timp cu discutii despre sperantele si astepta~ riIe pe care le avet' de la viitor. Evitati sa faceti presupuneri referitoare la faptul ca part(merul va ramne acelasi pentru totdeauna si , fiti , gata sa faceti , fata , p'rovocarii schimbadi. Cnd amndoilmpliniti vrsta de 4~ de ani, supuneti-va relatia unui control de sanatate". Intrebati-va att pe' dumnea~oastra, ct si pe partener, ce parere ~veti despre relatie si ce vreti de la viitor. Actionati pentru ndeplinirea visurilo si a sperantelor reprimate. De exemplu, daca unul dintre dumneavoastra si-a dorit dintotdeauna sa mearga n Florida faceti o lista ~u toate lucrurile de care aveti nevoie pentru a materializa acest lucru. Apoi treceti la actiune!
1"

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Fiti atenti la semnele de avertizare legate de apropierea furtunii vr~teitmijlocii. Insatisfactia unei slujbe care a fost considerataJanterior acceptabila, certurile cu copiii aflati la vrsta la42rescentei (n special de acelasi sex si cudorincel al parinteIWJ'i schimbarile n stilul cei de mbracaminte ta de socializare n vechile locuri de ntlnire pot indica faptu ca se apropie criza vrstei mijlocii. Discutati despre acest semnale si ntrebati-va ce anume semnifica ele pentru artenerulla care se manifesta. "ngrijorarile legate de bani 'n studiu organizat de Relate a demonstrat ca banii reprezinta principala tema a certurilor din cuplu. Problemele legate de bani pot conduce la dorinta de a avea o aventura, deoarece aceasta pare a fi o cale de scapare din tensiunea prin care trece- cuplul. Interesant este faptul ca certurile legate de bani pot aparea deoarece partenerii si ascund capetele n nisip, spernd ca acestea vor disparea. Cnd apare oportunitatea unei aventuri, acestea se adauga autoamagirii deja existente, iar, n curnd cuplul se confrunta cu ncurcaturi complexe de minciuni si evitari. Aventura poate da nastere sentimentului de detasare, dar va deveni ulterior o nchisoare de minciuni si nselatorii care va conduce la ruptura de cuplu. Moduri de a preveni acest gen de aventura

Supravegheati-va ndeaproape banii! Aceasta nseamna sa discutati despre modul n care veti gestiona partea financiara a vietii voastre, din momentul n care deveniti un cuplu. Decid~ti asupra lucrurilor de baza, cum ar fi: 'cine plateste politele, cine are n custodie conturile sau cartile de credit si ce numerar credeti ca va cheltui fiecare saptamnal. Sfatuiti-va imediat ce lucrurile ncep sa para instabile. Un mprumut de valoare marenu este un mod de a va rezolva situatia conturilor si puteti sfrsi n certuri mari le-

DE CE APAR AVENTURILE AMOROASE?

111

gate de responsabilitate.

Aceasta situatie este, cu siguran-

ta, deoare_ce1partenerul ce~re poate conduce ncepe lasa tentati para a cicali de ator avea sau o aventura, avar. Su-' nati la~miile de consultanta pentru plata gazului si a energ~ectric.e si pentru cartea de credit, daca ati intrat n atorii. Puteti fi adesea ajutat sa va lichidati datoria, fara sa intrati n alte necazuri. Gnditi-va la ce anume reprezinta banii n relatia dumneavoastra. Aveti sentimentul ca, daca un partener detine .controlul asupra banilor,va prelua n curnd toata puterea? Ignorati realitatea situatiei voastre financiare, deoarece nu pare romantic sa discutati despre bani? Sunteti anxiosi la gndul ca e mai bine ca fiecare sa si gestioneze propriul numerar? Doriti sa va mentineti propria individualitate, n caz ca veti fi ranit printr-o implicare prea mare ntr-p relatie nesigura? Odata ce v-ati analizat sentimentele de dincolo de bani, veti avea ncredere sa puneti ordine n orice alte probleme mai profunde.

o schimbare a modului

de viata

Aventurile pot urma unei schimbari importante a stilului de viata, cum ar fi schimbarea casei, pierderea sau obtinerea unei slujbe si recuperarea dupa o mboJnavire - de fapt, orice v-ar putea induce o forma de stres. Chiar si lucrurile bune, cuIT! ar fi obtinere~ unei promovari la servIciu, sunt uneori stresante, deoarece va trebui sa va ridicati la nivelul asteptarilor de la noul loc de munca. Puteti fi tentati sa cautati o aventura, deoarece vreti sa va vedeti ntr-o situatie noua si stranie. Acest lucru va conduce la abandona~ea sprijin'ului pe care contati - familie, prieteni si partener - si la gasirea unor noi metode de a va descurca. aventura poate parea atractiva, deoarece persoana pe care ati ales-o nu cunoaste strategiile voastre de a rezolva problemele si poate fi capabila sa va ajute sa nfruntati situatiile neobisnuite. De exemplu, puteti intra ntr-o aventura cu o persoana de la noul loc de munca, deoarece ea

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

~unoaste compania si situatia n care va aflati. Acelasi lucru sepoate spune si despre aventurile cu noii vecini, asisorice /persoana care care~-au va ofera n raportboala cu noul tentii~edicali ajutatntelegere sa treceti printr-Q sau mediu
~

.Moduri de a preveni acest gen de aventura ~Mai ~ti, va trebui sa ntelegeti de ce p,,:re deodata atractiva o aventura n acest moment al vietii. Incercati sa aflati daca va simtiti vulnerabili din punct de vedere emotional si de ce. De exemplu, acum-ca v-ati mutat ntr-o casa mai mare, sunteti ngrijorat ca veti plati o ipoteca mai mare? Ati disctltat cu partenerul despre schimbare si despre implicatiile sc~imbarii casei? Va lipsesc prietenii si vecinii din vechea zona? Acest tehnica a autochestionarii n legatura cu ceea ce simtiti este folositoare si va poate ajuta n multe situatii, dar n mod special daca aveti n vedere o aventUra amoroasa, deoarece ea va poate oferi "timpul de gndire" necesar pentru evaluarea implicatiilor actiunilor dumneavoastra . .Vorbiti cu partenerul despre sentimentele legate de schimbarea stilului de viata. Exprimati orice neclaritate simti-o n legatura cu 'viitorul sau emotia pe care v-o provoaca gndulla notll rol. ntrebati-l despre sentimente-lesale prIvind sittlatia 'dumneavoastra, deoarece este implicat n oric-eschimbare pe care o efectuati. '
Problemele de relatie

Acestea acopera, cu siguranta, toate problemele care se pot gasi ntr-o relatie, de la frecventele certuri amare la problemele parentale si dificultatile sexuale. Principalul motiv pentru care o aventura poate parea atractiva n aceste circumstante este, probabil, evident: da posibilitatea unei evadari din situatia n care se gaseste relatia si ofera imaginea unui paradis, situat departe de orice dificultati.

DE CE AP AR AVENTURILE AMOR OASE

11;5

Asa cum ati citit, acesta este adesea iluzoriu, fiind putin probabil sfrezolve problemele relatiei pe termen lung.

Modurijde a preveni acest gen de aventura


MentinrJRo comunicare eficienta. Vorbiti unul cu celalalt despre/placerile si problemele dumnea~oastra. Ascultati-va fpartenerul, fara sa-I ntrerupeti pentru a va spune parerea si exprimati-va clar sentimentele. De exemplu, evitati sa spuneti: "Nu-ti mai pasa de mine!" n loc de aceasta spuneti ce anume v-a determinat sa va simtiti neglijati. Va puteti simti neglijati pentru ca partenerul nu va aduce dimineata o ceasca de ceai, nu pare interesat de munca dumneavoastra sau refuza sa va ajute sa faceti baie copilulu cnd sunteti obositi. Fiind neclari n ceea ce comunicati, s-ar putea sa nu obtineti niciodata ceea ce va doriti , Fit~lconstienti cu[< evarat. de '"punctele-obstacol" pe care le i'ntlneste adesea cuplul. Arealul problemelor poate cuprinde: hotarrea de a sta mpreuna, nasterea primului copil, dificultatile n echilibrarea vietii de familie cu viata profesionala, marire familiei, grija fata de parinti sau alti membri ai familiei, momentul n care copiii parasesc casa si petrecerea unui timp mai ndelungat n snul familiei odata cu iesirea la pensie. Discutati aceste probleme-cheie si gnditi -va cum sa le faceti fata de acum nainte, n loc sa asteptati a 'descoperiti capcana atunci cnd vt:ti fi prinsi n ea. DIscutati probleme sexuale la nceputul relatiei voastre. oate o sa va simtiti stnjeniti sau nesiguri, dar, daca puteti dezvolta un "limbaj sexual", acesta va va fi de ajutor pe viitor. Chiar daca nu ati facut acest lucru n trecut, nu este prea trziu sa ncepeti acum. Amintiti-va ca dorinta sexuala creste si scade corespunzator starii partenerilor si presiunilor externe exercitate asupra dumneavoastra. De exemplu, starea de oboseala, stresul sau anxietatea legata de copii pot scadea dorinta sexuala. Relaxndu-va, distrndu-va si rznd mpreuna, puteti mbunatati dorinta sexuala, care merita cultivata.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Toate aventurile au similaritatile si cauzele lor. n general, ele vin din dorinta de a gasi o modalitate simpla pentru a ace fata unei situatii complexe aparute n cuplu. Unele reprezinta o dorinta de evadare, altele sunt un raspuns la suferinta provocata de partener sau o dorinta de explorare a unei noi legaturi ori o dorinta de a evita vulnerabilitate n fata vechiului partener. Problema este ca aventuriI rareori reprezinta moduri simple de rezolvare a unor- situatn complexe, nradacinate de-a lungul multor ani ntr-o relati de cuplu. Aventurile nU'sunt solutii. T 0tusi, puteti fi tentati sa-le priviti n aceasta lumina. Ele aduc ntotdeauna complicatii unei situatii deja complicate si au potentialul de a rani ntr-o mare masura o familie sau un partener. In urmatorul capitol vom explora sentimentele care decur din aventuri, inclusiv emotiile celor implicati n triunghiul conjugal.

Ce se ntmpla, cu adevarat, ntr-o aventura? ,

n capitolele precedente, am explorat motivele aparitiei aventurii si am evidentiat rolul pe care-l joaca ncrederea n cadrul relatiei de cuplu. Prezentul capitol cerceteaza sentimentele, em"otiile si comportamentul unui partener implicat ntr-o aventura. Emoti.ile cauzate de aventuri pot fi asemanate unui carusel- n anumite momente sunt sublime si naltatoare, dar imediat dupa aceea, pline de vinovatie si onfuzie. Unii oameni par a se mpaca bine cu dramatismu acestor situatii, condimentate cu suisuri si coborsuri dar majoritatea considera ca experienta unei aventuri este dificil de depasit - chiar n situatia n care conduce spre implicarea ntr-o relatie stabila. Cele' mai multe sentimente apar din nsasi esenta aventurii. De obicei, ele ramn un .secret (cel putin, un timp) si reprezinta elemente de distruger a ncrederii existente ntr-un cuplu. n societatea moderna: acestea sunt un subiect tabu,'pe care oamenii se straduies sa l evite. Probabil v-ati simti extrem de stnjeniti daca vi s-ar cere sa tineti un secret (despre o aventura, de exemplu), stiind ca dezvaluirea acestuia ar aduce multa nefericire unei alte persoane. De exemplu, imaginati-va ca ntr-o zi de luni vi se spune ca un coleg de serviciu va fi concediat la sfrsitul saptamnii. Vi se solicita sa tineti secret acest lucru. Va ntlniti cu colegul dumneavoastra la birou si acesta ncepe sa va vorbeasca despre sperantele de viitor, n calitate de angajat al ace-

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

lei firme. Permanent simtiti dorinta de a-i spune ca este gata sa-si piarda slujba pentru care si face attea sperante, dar stiti ca['Ilu puteti face acest lucru. n loc de aceasta, i zmbiti si poate l mintiti, ncercnd n acelasi timp sa opriti conversatia. La sfrsitul saptamnii va ntlniti colegul, care-si mpacheteaza lucrurile. El va acuza suparat ca suntet un "mincinos" si un "nepasator". Va este ciuda si ati dor sa-I ajutati cu ceva. Tensiunea pe care ati simtit-o pe parcursul conversatiei penibile de la-birou poate fi asemanata cu modul n care se simt cei care trec prin experienta unei aventuri, fie ca sunt ei cei implicati, fie ca sunt amantul ori partenerul nselat. Va puteti simti la limita, tensionati si ati putea chiar sa aveti un disconfort fizic specific anxietatii, cum ar fi dureri de cap si stomac, dar si dorinta de a evita situatia. La toate acestea se adauga si euforia unor sentimente puternice fata de o alta persoana. Adunate, pot con-duce lao confuzie emotionala puternica. Nu este de mirare ca multi oameni se simt dezorientati pe parcursul unei aventuri! Ei au de-a face, de regula, cu o multime de emotii diverse, care adesea par ca nu au nici un s<:ns. Din cauza ~onfuziei, cea mai simpla decizie devine problematica sau dureroasa. Puteti sta n dubiu daca sa-i spuneti sau nu partenerului despre aventura. Daca sunteti un prieten, va luptati probabil cu dumneavoastra nsiva n legatura cu oportunitate a dezvaluirii aventurii pe care ati descoperit-o. Daca sunteti amantul, ati dori sa ramneti n continuare cu persoana cu care aveti legatura, dar va este teama de consecinte. Iata, n cele ce urmeaza, cteva sentimente caracteristice persoanelor care au nceput o relatie extraconjugala:

rDorinta. Aceasta este probabil <;:eamai coplesitoare emotie traita la nceputul aventurii. Adesea, ea are profunzimea emOtiilor care acompaniaza de obicei relatiile noi. Persoana cu care doriti sa ncepeti aventura vi se pare minunata - cea mai atractiva, cea mai distractiva si cea mai tulburatoare fiinta pe care ati ntlnit-o. Puteti ~hiar sa o

CE SE NTMPLA NTR-O AVENTURA?

comparati cu partenerul prezent, vaznd astfel n amant toate calitatile care i lipsesc acestuia. Dorinta dumneavoastra puternica poate~ conotatii sexuale, dar ar putea fi la fel de bine sentimentul! ca ;-ati descoperit "sufletul pereche" sau un prieten apropIat. de nadejde. Emotia si placerea. Uneori, unul dintre parteneri i marturiseste consilierului: "Nu stiu de ce s-a implicat n aventura." Raspunsul e-ste simplu la nivel emotional. Aventurile ofera placere si emotie, dar si ceva pe care par.: tenerul nu-l gaseste n alta arte. Altfel, nu ar avea sens sa nceapa o aventura. Desi motivele unei aventuri sunt multe si .complexe, dorinta trairii unor s~ntimente spec~fice nceputului este adesea oarte importanta. Emotia siplacenere". Faptul ca stii ca ceea ce faci este gresit.ti p9ate adurea ntr-o aventura pO~fi evidentiate de "factorul nesupuplacerea ~ai mult dect o relatie normala. Nesiguranta. Majoritatea oamenilor se simt mesiguri, ce un fior de mUltumlre~care mareste apetit.ul sexual si actiunile atunci cnd lor ncep si de teama o aventura. de a fi/descoperiti. lEi se simt sfsiati Este,n dedoua asemede nea, posibil sa ncepeti o aventura mpinsi fiind de evenimente succesive, doar mai trzi realiznd ce ati facut. De exemplu, John, la trei saptam . dupa ce s-a implicat ntr-o legatura periculoasa cu sotia rietenului sau, a realizat ca s-a iIl}plicatntr~o relatie e care nu o gndise sau planificase. In primele etape, corn matia dintre dorinta sexuala si emotia naucitoare va mpiedica sa va gnditi clar la actiunile pe care 1 ntrep rind eti'. Apararea. e masura ce relatia avanseaza, va descoperiti justificndu-va. Va spuneti lucruri de genul: "Daca sotul mi-ar fi acordat mai multa atentie, nu as fi avut nevoie ~a recurg la asta." au "E numai pentru s~urt timp." sau chiar vechiul cliseu "Nu nseamna nimic pentru mine." Aceasta ultima remarca de aparare este similara afirmatiei unui fumator: "Sigur, fumez 20 de tigari pe zi, dar ,mapot lasa oricnd vreau." Cu alte cuvinte, constiinta este supusa

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

la presiuni si ncercati sa gasiti o modalitate de a continua aventura fara sa fie necesar sa luati o deciiie inevitabila cu privire la ceea ce se va ntmpla mai departe. Partenerul poate observa aceasta aparare dupa modul n care va napustiti asupra sa, n ncercarea de a devia discutia de la o problema relatIv simpla. De exemplu, Lisa a sarit ca arsa la remarca sotului ei care se ntreba de ce a nceput ea sa prefere mersul pe jos, n detrimentul autobuzului. Lisa a replicat grabita ca nu era treaba lui. Ea se htlnea cu amantul n drumul sau spre serviciu si se simtea presata de observatia sotu ui. Eliberarea. Acest sentiment pare a fi unul cu totul neasteptat pe parcursu,1 aventurii, dar este descris de cei care l-au trait. Eliberarea oate fi legata de sentimentul ca sunt nca atractivi sau capabili sa ntretina relatii sexuale. Nu este un lucru neo isnuit sa descoperi ca, daca un cuplu are de-a face cu probleme sexuale severe - daca barbatul sufera de impotenta -, iar barbatul ncepe o aventura amoroasa, el traieste un sentiment de eliberare vaznd ca este capabl sa aiba o relatie sexuala normala cu amanta. O aventura care apare din cauza problemelor de cuplu poate fi asemanat- cu un refugiu n vreme de furtuna. De exemplu, atunci cnd Louisa l-a ntlnit pe Sam, era casatorita de sapte ani cu Mark. n ultimii ani ai mariaj ului, Mark avusese cteva iesiri violente fata de ea. Sam i oferea Louisei tot ceea ce i lipsea - ntelegere si protectie. Ea nu l-a parasit ~mediat pe Mark, deoarece aveau mpreuna o fetita urma s- .desparta de tatal el. Ea s-a mtalmt cu Sam tImp de 5 an~si Louisa_ era n~rij~rata de r;acAtiaJetitei, pe ~are de ctev,\!uni, pna cnd s-a hotart si i-a lasat sotului ei un bilet n care-i spunea ca-I paraseste. Pe parcursul lunilor de mainte de a pune capat mariajului, Louisa a trait un sentiment de usurare ca exista cineva spre care sa se nrepte, care o ntelegea si o iubea. Egoismul. Multe aventuri, au ca efect crearea unor "ochelari de cal" la nivel emotional. Aparent simtiti ca

CE SE NTMPLA NTR-O AVENWRA?

119

aventura nu afecteaza nici o alta latura a vietii dumneavoastra. Unii o descriu ca fiind "efectul cutiei" - aventuamantii. f'\ceasta nseamna ca nevoile familiei ale prietera este c~o cutie care este deschisa atunci cnd si se ntlnesc de -aven~ si de tot nceea ce si se ca ntmpla aceaabsorbiti latura a nilor ramary u.nd.eva urma deveniti n total vietii umneavoastra. Nu este ceva neobisnuit pentru cei care au o aventUra sa minta n privinta ei si sa creada ca de fapt nu mint. Chiar ajung sa creada minciunile pe care le spun pentru a-si pune la adapost aventura, pent~ ca le conSI er~ justificabile n circumstantele respective. In cele din urma "efectul cutiei" poate duce la urzirea unei mpletituri foarte complicate de minciuni, menite sa tina complet separat aventura de celelalte aspecte ale vietii proprii. Anxietatea La nceputul aventurii va puteti simti euforici si tulburati Aceasta este etapa n care se instaureaza si anxietatea. Lupt mentinerii secretului aventurii apasa ca o povara din ce ce mai grea, pe masura ce trece timpul. Chiar daca aventur actuala se termina rapid, anxietatea legata de teama de fi dat de gol poate plana asupra dumneavoastra luni si am de zile. Anxietatea se poate manifesta fizic - crampe stomacale, dureri de cap si tensiuni musculare, daca cel implicat este stresat sau ngrijorat. Principalul motiv pentru care partenerul i marturiseste celuilalt aventura este tocmai acumularea de anxietate. Acesta, pursi sim lu nu mai poate suporta apasarea sentimentelor care-l cop esesc si se da de gol n fata partenerulu~ care nu anuieste nimic. Dorinta sexuala crescuta. Daca aventura este de natura sexuala; puteti descoperi ca experienta sexuala traita are toate caracteristicile sexului cu un nou partener. Poate parea excitant si pasional, reflectnd tot ceea ce ati pierdut n re atia actuala. O parte a atractiei celor mai multe aventuri este dat~ de dorinta de a face dragoste cu o alta persoana. Dar se ntmpla ceva ciudat. Unele persoane au relatat o dorinta la fel de aprinsa de a face dragoste si cu partenerul

120

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

de cuplu. Poate parea o gluma, dar daca libidoul dumneavoastra este exploziv, nseamna ca vreti mult mai mult sex si va ndreptati att spre partenerul de cuplu, ct si spre amant. O alta explicatie este aceea ca, asemeni aventurii "scaunului cu trei picioare", va simtiti eliberat de presiunea relatiei de uplu, crend n schimb loc dorintei sexuale si afectiunii. Acest lucru poate cauza o mare durere partenerului de cuplu, odata ce aventura este dezvaluita. Acesta se va simti tradat, traind uneori o repulsie fizica, la gndul ca v-ati culcat att cu el, ct si cu amantul, n acelasi timp. Daca nu mai simtiti o dorinta sexuala de ceva timp, poat din cauza faptului ca partenerul dumneavoastra si-a pier u interesul pentru sex, va puteti elibera printr-o aventura, Iasndu-va n voia acesteia pentru a obtine efecte sexuale easteptate. Dar-~poate fi periculos, pentru ca, daca nu vor face "sex protejat", cei implicati pot provoca aparitia unei sarcini sau pot contacta o boala cu transmitere sexuala. Unii barbati care cauta relatii sexuale n afara cup ului nu vor ncepe 'o aventura cu o' persoana cunoscuta, cautnd n schimb satisfactia sexuala alaturi de o prostituata D~si nu este o aventura n sensul strict al cuvmullli, atunc cnd partenera de cuplu afla despre acest lucru, se simte devastata; simte ca nu mai are nici o va10are, daca partenerul prefera chiar si o prostituata n lolunga perioada de timp si poate solicita multa munca pentru alva relatia. cul a ei~e resarea dupa aceasta experienta poate dura o -' TRIUNGHIUL CONJUGAL

,I

_~ate aventurile sunt triunghiul are. Ele implica trei persoane care ncearca sa stapneasca o relatie. Una dintre ele ncearca sa se descurce chiar cu doua relatii n acelasi timp - persoana care are o aventura extraconjugala. Cealalta - partenerul fidel- ncearca sa aiba o relatie normala cu prima persoana. Ce de-a treia persoana este amantul,

CE SE NTMPLA NTR-O AVENTURA?

---

care are o relatie cu primul partener. Acest triunghi poate fi sustinut atta timp ct cei trei oameni ramn n el. Daca fost dezvaluita, iar artenerul fidel spune ca nu mai vrea sa unul dintr. triunghiu e parteniei se spune ca vrea sa plece sau aventura continue, dizolva. Pentru ca aventura sa du-a reze, trebuie sa sefmc.mtina triunghiul. Este, probabil, un lucru evident, dareu ntotdeauna nteles de cei care se nhama la o aventurat A~estia pot ntretine fantezii despre mentinerea cu usunntaj a doua relatii sau despre mutarea de la o relatie la cealalt~ara ca partenerul de cuplu sa sufere. Dar nu se ntmplaLasa prea des. Dupa ce aventura tile implicate, ea poate ave un efect cataclismic asupra reeste dezvaluita si accePtat~-?lcafiind adevarata de toate parlatiei si a stilului de viata., m adaugat afirmatia "acceptata ca adevarata", partenerul respinge adesea adevarul asupra adeoarec,. ceea cejs-a ntmplat,fidel chiar daca dovezile sunt dare ..

Studiu de caz
Anya si Bill erau casatoriti ~de cinci ani atunci cnd Bill a avut o aventura cu Sarah. Ei s-au vazut prima data la un eveniment social esfasurat la fabrica n care lucra Bill si foarte curnd aveau sa se ntlneasca de cteva ori pe saptamana. Un prieten apropiat de-al lui Bill a decis ca acesta actiona iresponsabil si i-a spus Anyei despre ceea ce s-a ntmplat. Ef a ramas stupefiat atunci cnd Anya a refuzat categoric sa accepte ceea ce-i spunea. Anya i-a raspuns ca are ncredere n Bil si ca acesta si petrecea serile cu prietenii, construind un automobil pentru curse. Prietenul i-a replicat ca o va duce In barul unde merg de obicei Bill si Sarah, dar Anya a refuza n continuare sa creada. De fapt; aventura a continuat mai bine de un an pna cnd Anya a fost capabila sa admita CV ar putea exista 6 problema. Anya nu putea admit posibilitatea unei aventuri, pentru ca i era teama. Fric mpiedica oamenii sa abordeze o problema dificila, iar Fya era o persoana de acest tip.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Tabelul urmator ilustreaza raspunsurile date de cei trei implicati n triunghiul conjuga!. Tabelul poate fi de ajutor n explicarea impactului diferit al aventurii, care poate fi de scurta sau de lunga durata. , Aventurile de noapte sau cele care dureaza cteva saptamni pot provoc sentimentele descrise n etapa I, desi, pentru partenerul persoanei care are o aventura, pot avea_acelasi efect ca-cel descris n etapele a IV -a si a V-a.
Persoana care are o aventura Partenerul persoanei care are o aventura 1. La nceput Justificare: "Am nevoie de aceasta aventura pentru ca lucrurile merg foarte prost ntre mine si partener." Dorinta: "Vreau foarte mult sa fiu cu acesta persoana." Neliniste: "Avem probleme n relatie, dar nu stiu cum/mi ,este teama sa le abordez." Dorinta: "Vreau o relatie cu aceasta persoana. Depinde de ea daca i va spune partenerului ei." Placere: "Aceasta aventura este incitanta." Amantul

Negare: "Poate ca lucrurile se vor ndrepta de la sine."

II. Pe masura Negare: "Aceasta aventura nu afecteaza cu nimic relatia mea stabila de cuplu."

ce

aventura progreseaza ntrebare: "Ma ntreb unde va duce aceasta aventura. Ce nseamna amantul pentru mine?"

'ntrebare: "Partenerul meu pare diferit, dar nu stiu de ce."

III. Daca aventura continua ntrebare: "Nu stiu unde va duce, pna la urma, aventura. Este ea mai importanta dect relatia de cuplu?" Anxietate: "Partenerul meu se comporta ci.udat si adesea se ascunde. Ma ntreb daca nu cumva are pe cineva?" Cautnd raspunsuri: "Vreau sa stiu cum stam. O sa-I ntreb daca intentioneaza sa-si paraseasca partenerul de cuplu."

CE SE NTMPLA NTR-O AVENTURA?

IV. Daca aventura este dezvaluita Confuzie: "Credeam ca pot stapni aventura. Acum a scapat de sub control. Ma simt vinovat pentru situatia creata." Nefericire: "Credeam ca-mi cunosc partenerul, dar este ca un strain pentru mine. Ma simt tradat." Nesiguranta: "Nu stiu ce se va ntmpla acum. Va continua relatia noastra?"

V. Dupa aventura Nefericire: "Nu stiu ce vreau. Sa ramn sau nu n vechea relatie de cuplu?" Confuzie: "Nu stiu ce-mi doresc sa se ntmple. Va continua, oare, relatia noastra?" Nesiguranta: "Ma ntreb daca mai avem nca Ci relatie mpreuna. Sa astept pna aflu sau mai bine sa termin acum? Ma simt folosit si furios."

Asa cum sugereaza tabelul, este mult mai putin probabil ca amantul si persoana care are aventura sa se simta atasate una fata de cealalta si, astfel, este mult mai putin probabil sa constituie o amenintare pentru relatia de cuplu. Acest lucru explica de ce\persoanele care au mici "capricii" nu le vad ca pe cevarcare ar supara partenerul de cuplu, n timp ce, totu~i,ratesta determinat se simte extrem de tulburat si dezamagit. Rezultattileste de o comunicare destul de scazuta, deoarec artenerul care a fost tradat se lupta sa-I convinga pe celala ca aventura' a avut un efect puternic negativ asupra relatiei Acesta este genul de aventura descrisa prin expresiile, oar sex" sau "nu a nsemnat nimic pentru mine". Semnificati aventurii pentru cel implicat n ea nu este aceeasi cu ce . a partenerului nselat. Acesta este un punct crucialpentru cele mai multe aventuri. Nu se refera la ceea ce se ntmp a}peyarcuTsul aveno perio';i({;flmaresau mica turii (n plan sexual sau nu) pe de timp, ci-Zaefectul" devastator" asupra~latiei de cuplu.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Nu este posibil sa creezi un tabel emotional care sa spuna: "Toate aventurile pe termen scurt sunt inofensive." sau "Toate aventurile pe termen lung vor determina distrugerea relatiei de cuplu." Fiecare aventura este unica si va fi gestionata diferit de cei trei implicati n triunghi, desi sunt anumite reactii specifice majoritatii aventurilor. Aventurile pe termenmai lung, care dureaz~ cel putin cteva luni de zile, probabil ca vor da naster ~ntimentelor descrise n etapa a II-a si a III-a. Aceste aventuri sunt adesea caracterizate prin negare si prin urtarea n plan emotional a unor "ochelari de cal", dupa cum au fost descrise mai devreme. Probabil ca oamenii rinsi n acest gen de aventura se afla ntr-o faza de tranziti - relatia lor nu este suficient de matura pentru a garanta luarea unei decizii pentru viitor, dar are un impact destu de mare pentru ca cel implicat sa se gndeasca la ce se va ntmph curelatia de cuplu. Dupa cum indica tabelul, negarea realitatii aventurii este ceva comun. Este putin rob abil ca amantul sa nege importanta aventurii, dar cocheteaza oarecum cu ideea ca este "inofensiva". Aventurile pe termen lung, car dureaza luni sau chiar ani de zile, vor trece prin toate etapele descrise n tabel. Negarea si apoi nevoia presanta de a nfrunta realitateaa ceea ce s-a ntmplat pot diminu emotia initiala. Iata de ce, cu ct dureaza mai mult aventUrI e pe termen lung, cu partenerul implicat n aventura, ct si amantul vor face mari ele investitii unulce n n celalalt, c nseamna ca dezvaatt devin din ce maiceea greui recunoscut. Att luirea Acest ei tip vade avea aventura un efect se puternic~upra ncadreaza) adesea relatiei n de tipologia cuplu. aventurii "scaunului cu trei picioar ", care, n mod pervers, stabilizeaza relatia de cuplu. Dezvaluirea ei poate aduce un enorm flux emotional lstructiv care ameninta sa-i nghita pe toti cei trei oamem implicati n triunghi. Totusi, aceasta nu este o scuza pentru a evita discutia despre aventura. Marea majoritate a aventurilor sunt un pa-

CE SE NTMPLA NTR-O AVENTURA?

---

ravan subtire pentru problemele relatiei de cuplu, spre care ar trebui sa se ndrepte atentia mai mult dect spre continuarea aventurii. Este posibil ca relatia de cuplu sa_se termine ca o consecinta a aventurii, dar aceasta este uneori o situatie buna dect)cea n care ceiplina trei oameni se aflau pina mai n ~cel moment,,-traind o viata de nesiguranta, construita pe minciun~

ANALIZA TUTUROIt L----. LATURILOR TRIUNGHIULUli Persoanele din triunghiulconjugal nutresc sentimente diferite n legatura cu aventura, ntfitnctie de punctul de vedere al fiecareia. AcestaJe va a ecta comportamentul si deciziile. Iata parerea fiecareia dintre cele trei persoane implicate n aceeasi aventura. Pe masura ce cititi studiul de caz, ncercati sa va imaginati ca unteti unul dintre personaJ'e si n aceeasi " gnditi-va cum v-ati, 'romporta i " situatie.

Studiu de caz
Erica si Martin traiesc Impreuna de ctjva arii. Ei sunt profesori n scoli diferite si nu au copii. In urma cu doi ani, Erica a suferit o operatIe ginecologica destul de dificila. A fost nevoie de mult tImp pna sa-si revina, iar n aceasta perioada viata sexua a a cuplului a suferit un regres. n afara de aceasta, Martm se simtea nesigur l,!llocul de ~~~ca, deoarece consi~iu~~ Irector luase ~n considerare poslblhtatea unor concedlen ,m scoala sa. El lucrau foarte mult si atunci cnd erau mpreuna erau de cele mai multe ori obositi. Erica ncepuse chiar sa se ntrebe daca va supravietui relatia lor, cnd l-a ntlnit pe Tim, parinte unic al uneia dintre elevele sale, ane. Cei doi s-au simtit atrasi instantaneu unul de celalalt desi Erica a ncercat sa-si tin'a n fru sentimentele. Apoi i~ s-a implicat ntr-o ~x~ursie organizata de scoala, de are se ocupa si Erica, astfel ca

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

au petrecut mult timp discutnd despre munca lor si despre pasiuni. La sfrsitul zilei n care a avut loc excursia, Erica a fost de acord sa se i1tlneasca cu Tim pentru o plimbare si asa a nceput aventura lor. Tim era singur de la divortul ,sau si a vazut n Erica o persoana cu care putea sa discute, gasind-o, totodata si deosebit de atractiva. El nu era sigur cum ar reactiona Martin daca ar afla despre aventura, dar se simtea cumva confortabil la gndul Ca Erica si Martin nu erau casatoriti. Tim se gndea chiar ca relatia lui cu Erica este un ,joc cinstit", atta timp ct depinde de ea sa-i marturiseasca partenerului, n caz ca lucrurile ar fi mers prea departe. Erica si Tim aveau o viata sexuala satisfacatoare, care parea chiar mai luminoasa si mai plina de bucurie dect experiente ti sexuale cu Martin. Dupa sase luni, Erica a decis ca trebUIe sa-i spuna lui Martin despre Tim. Ea a aranjat o masa speciala si i-a marturisit acestuia ca are o aventura. L-a nceput, el nu a crezut ce-i spunea Erica, dar dupa un timp a realizat ca ea vorbea serios. Martin a nceput sa lnga, iar Erica s-a simtit ngrozitor. Ea ncepuse sa-si nduca ideea c~ Martin s-ar putea simti usurat ca relatia lor a luat sfrsit. In loc de aceasta, Erica se ntreba daca a facut ceea ce trebuia si cum sa-I aleaga pe unul dintre cei doi. Daca cele trei persoane din acest triunghi si-ar fi tinut un jurnal n tot acest timp, probabil ca ar fi aratat astfel: Erica: Astaz' l-am ntlnit la scoala pe Tim. Este un tip aratos si sunt constienta ca ma simt atrasa de el, dar trebuie sa pun o bariera sentimentelor. Ce-ar spune Martin ? Am petrecut ziua mpreuna cu Tim n excursia de la scoala. Stiu ca nu e bine~ dar ma simt atrasa de el. Bratele ~oastre's-au atins n autobuz si m-am simtit de parca 'ma curentasem. Sunt sigura ca si el ma place. M-a ntrebat daca as vrea sa mergem mine sa ne plimbam mpreuna de-a lungul ru ui si am cazut de acord sa ne ntlnim la 7.00 seara. Nu sti daca mai pot da napoi. Trebuie sa gasesc o scuza pentru Martin.

CE SE NTMPLA NTR-O AVENTURA?

Abia l-am cunoscut pe Tim si deja ne-am ntlnit de cinci ori n ultima luna. Pentru prima data am f~cut dragoste noaptea trecuta - a fost grozav! Astazi ma simt ravasita. Ma simt vinovata si fericita n acelasi timp. Poate re~sesc sa ascund acest lu'cru fata de Marti~. Dupa toate astea, nu stiu ce o sa se ntmple n continuare: S-ar putea ca to-tul sa se sfrseasca n curnd. Nu are nici un sens sa-i spun lui Martin ~are este situatia. L-as-rani n mod inutil. Relatia dintre mine si Tim devine tot mai serioasa si ma simt co~plet confuza 'Ma simt mai prost ca niciod;ta ca trebuie sa tin secret ifil,ateacestea. De fiecare data cnd l Este att de dificil sa aflu unde mi este locul. Nu m-am gndit niciodata c v voi ajunge ntr-o situatie att de dificila. vadM pe Ti~decis. ma Sim~tUlburata' dar am si un fior de teama. -am Ji voi spune lui Martin despre 'Tim. Nu ~cntat de ~c~ast- idee. E~crede ca, spunndu-i lui Marpot sa va merg mai~departe n de minciuna. Tim nu este tIn, se sfarsi totu Nu traind mtelege ce nu putem merge mai departe ca pna acum. Totul este perfect pentru Tim; el nu are un partener pentru care trebuie sa-si faca griji. I-am spus lui Martm Este ngrozitor. Este cu adevarat foarte suparat si ma tot implora sa-I las balta pe Tim. Nu stiu ce am sa decid, mai ales ca Tim nu mi-a sugerat niciodata o viitoare relati permanenta. Poate ca am gresit. Nu stiuMartin: ce o sa se n ntl)1pl~mai ultimul(timp, departe. lucrurile la serviciu au mers pustii destul si de ma prost. asteptNu ca~n [stiu orice daca moment reusescsa sa fiu ma considerat descurc 'cu de prisos. Relatia dintre mine si Erica nu decurge tocmai bine, mai ales n pat. Viata noastra sexuala nu si-a mai revenit de la operatia el; ia; eu ma simt mereu fo~rte obosit. n ultimul timp, Erica pare sa fie ntr-o dispozitie mai buna. Este mai feriCIta ,i mai abordabila. Poate ca lucrurile se vor ndrepta ntr noi. Mi-e teama sa discut despre dificultatile de care ne-am lovit n ultimul timp; poate ca discutia va nrautati lucrurile.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Erica petrece foarte multe seri muncind pentru scoala. Abia mai trece pe acasa. De asemenea, am surprins-o spunnd o minciuna ciudata despre locul n care se afla si ncep sa ma ntreb ce se ntmpla. Daca se vede cu altcineva? Sper din tot sufletul ca visez, pentru ca n-as putea suporta sa stiu c ~ ea este implicata ntr-o aventura a~oroasa. ncrederea mea a ajuns la capat. Erica ma minte cu siguranta. Mi-a -spus ca a fost sa-si viziteze sora, dar aceasta a sunat-o n timp ce Erica trebuia deja sa fie acolo~ Pe unde umbla? ngrijorarea ma omoara. Ce sa ma fac? Erica a martunsit ca are o aventura cu un barbat pe nume Tim. Ma simt complet exclus. Nu vreau dect sa ramna. Ma simt eprimat, furios si distrus. Nu pot sa cred ca mi-a facut na ca sta.

Tim: AstazI am ntlnit-o pe Erica. Preda Ia scoala lui J ane. Cred ca e enomenala. L-am ntrebat pe unul dintre parinti daca este casatorita si o doamna mi-a raspuns ca nu, dar ca ea crede ca are un prieten.
ca ma place - sImt cest lucru atunCI cand ne pnvIm. 1 -a1PErica si cu n:ine~m petrecut mp:e~na ntre~g~ zi. cerut sa ne ntlnim/n parc. Sper din suflet-ca va verii.Stiu Ne-am vazut si,((la, are ntr-adevar un prieten. De fapt, chiar locuieste cu~n tip numit Martin, dar nu sunt casatoriti. Cred ca ast nseamna ca ea nu este prea implicata n relatie. serios ntre , n cele din urma, daca ar fi fost ceva .' ei, s-ar fi casatorit pana acum. Erica spune ca lucrurile nu stau chiar asa, dar eu cre altceva. O vreau si_sunt gata sa lupt ca sa fie a mea. Noaptea trecuta am facut dragoste. A fost tot ceea ce am sperat. Erica e minunata si cred din tot sufletul ca m-as putea ndragosti de ea. Dar, din cauza lui Jane, nu stiu daca sunt gata sa fac un angaJament N-as vrea ca Jane sa fie.ranita din nou, cum s-a3ritmplat dupa ce eu si mama

CE SE NTMPLA NTR-O AVENTURA

129

ei am divortat. Pentru un timp, poate ca eu si Erica ne vom putea ntlni ca si pna acum, pna cnd ma voi simti mai sigur. Erica tot aduce vorba de Martin. Daca i va spune acum, va provoca o situatie dificila, deoarece el i va da probabil un ultimatum - sa ramna cu el si sa renunte la mine sau sa se desparta de el. Nu sunt pregatit pentru acest lucru. Mi-as dori ,sa astepte, ealmi ca se vinovata nselndu-l. Ei bine, dar si eul dar spune am putea fi simte mult mai pregatiti sa fim mpreuna dac~ ar mai ramne nca putin n aceasta situatie. Erica spunnd i-a spus lui Martin. A ve~la mine plngnd n hohote, ca el s-a supa~froarte rau si ca nu stie nco~o sa se ndrepte. Ma simtrconfuz si satul de tot pna n gt. Nu stiu ce o sa se ntm~~cum. n triunghiul aventurilor, fieca~persoana are propriul raspuns la situatia data, care va dez antui emotiile pe care ceilalti le traiesc. Majoritatea oamenilor care au experienta unei aventuri traiesc transferul emotiilor descrise de Erica, Tim si Martin. Odata ce nesiguranta si anxietatea afecteaza o persoana, aceste sentimente pot face cu usurinta rondul, trecnd pe la toti cei implicati n triunghi, mpiedicndu-i adesea sa vada lucrurile ntr-un mod clar. . Iata de ce aventurile pot fi att de dureroase - nu veti trai doar propria stare de tnstete si confuzie, veti afecta totodata si sentimentele altor doua persoane.

SAl~ELr:GETI CE DUMNEAVOASTRA S,.ANTMPLAT ~ IN CUM AVENTUR TRAITA DE


A

Daca sunteti implicat n triunghiul unei aventuri, este folositor sa ncercati sa gasiti sensul a ceea ce s':a ntmplat de fapt. n,capitolele anterioare ati citit despre diferitele tipur' de venturi si ati descoperit, poate, categoria n care se ncadreaia aventura dumneavoastra.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Folositi lacum urmatorul chestionar pentru a -examina ce vi se ntmp a (sau vi s-a ntmplat) si de ce. Acest chestionar poate fi de folos si daca ati avut o aventura sau ati fost prins n triudglilU unei aventuri ca amant sau partener al celui implicat n aventura. Multi oameni nu nteleg pe deplin de ce, p parcursul unei aventuri, actioneaza n blema, se lupta sa gaseasca logica comportamentului lor. Completnd acest ormular, veti putea ntelege sentimenmodul n care o f~a astfel ca, daca ncearca sa rezolve protele pe care le-ati trait.
1. Cnd ma aflam la nceputul aventurii, sentimentele care
ma invadasera erau unele de: (a) vinov,atie si teama ca voi fi descoperit; (b) euforie si motie; (c) nesiguran,a pentru ca ceea ce faceam nu era un bine. 2. Odata ce aven ura a ncepuJ sa evolueze, se parea ca: (a) daca avea sa dureze mai mult de cteva saptamni, mi-ar fi fost greu sa ma mai descurc; (b) era destul de uso s-o tin secreta; . (c) tensiunea provocata de nesiguranta facea aventura mai putin placuta decat era la nceput. 3. Pe (a) (b) (c) masura ce a continuat, aventura parea ca: scapase de sub control era mult mai putin tulbu'ratoare ca la nceput; orice ar putea s-o distruga - puteam fi usor despartiti.

venit: ' 4. (a) ncercarea a lua 1decizie viitorul a deconfuza, de deoarece emotiileprivind noastre erau aventurii mprastiate n mai toate directiile; (b) din ce n ce gre~de abordat;ne certam cu privire la (c) prea dificil demai discuta~ deoarece viitor.

5. (a) Cnd/daca aventura ca(j5rtenerul a fos~dezvaluita: a fost o usurare meu de cuplu a aflat despre ea; (b) a reprezentat (sfrsitul team face fatal situatiei; aventurii, deoarece nu mai pu(c) a fost foarte~jficil sa ne dam seama daca am facut cel mai bun lucrU)dezvaluind aventura.

CE SE NTMPLA NTR-O AVENTURA?

l#~l

Majoritatea de A Ca persoana implicata n aventura, va simtiti permanent vinovata. Raspunsurile dumneavoastra au evidentiat ca v-ati dorit probabil c partenerul dumneavoastra sa afle despre aventura, deoarece stresul mentinerii unui climat de nselaciune era foarte presant. E posibil sa va fi nceput aventura gndindu-va ca ea va fi de scurta durata sau poate de o noapte, si nu u angajament pe termen lung. Daca aventura s-a terminat, 1 priviti ca pe o greseala si va doriti sa nu se fi ntmplat c!Odata.Sentimentele dumneavoastra vinovate indica aptul ca, n fundul sufletului, pastrati nca angajamentul ata de partenerul de cuplu, legamnt care nu a fost omplet distrus de aventura. V-ar fi de folos sa aruncati o privire asupra motivelor care au stat la baza aventurii (veZI Capitolul 3), deoarece exista posibilitatea sa fi nceput aventura din cauza unor probleme nerezolvate n relatia ae cuplu. Majorit~tea\de I B Ati intrat probabil n aventura cu inima usoara, fiind posibil s-o fi rivit ca pe "un pic de distractie", care nu l-ar putea rani cu adevarat pe partenerul din relatia de cuplu. Insa, pe masura ce aventura a continuat, a devenit clar ca era mult mai mult dect v-ati fi asteptat. n loc sa va implicati n aceastV noua relatie care avea un oarecare potential , de reusita, , a devenit foarte dificil sa i faceti , fata. , Comunicarea cu ,amantul a devenit aproape inexistenta, sugernd ca '~entura era bazata doar pe atractie sexuala sau ca nici unul nu se astepta sa fie mai mult dect o diversiune fata (le relatia de cuplu. Cnd aventura a fost data n vileag, durerea resimtita de cea de-a treia parte a triunghiului v-a luat prin surprindere. Acest lucru s-a ntmplat deoarece nu ati luat n serios aventura, gndindu-va poate ca, daca dumneavoastra nu o priviti ca pe ceva ce merita atentie, nici partenerul de cuplu nu o va face. Acest

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

gen\ de aventura este adesea oportumsta

si se pare ca sunn

teti \Sa,-signdeasca ,genul de persoana care tinde act~unile. sa traiasca momentul, loc n adncime

e pare ca ati intrat n aventura pentru a experimenta o relatie noua. nca de la nceput, dUInneavoastra ori amantul- sau poateamndoi - nu ati fost siguri ca era ntelept sa aveti o aventura, dar, cu toate aceste, v-ati implicat ntr-o noua relatie. V..:ati simtit ca si cum atiJi fost setati pe "pilot -automat" ""n plan emotional, ntlnindu-va, dar traind sentimente contradictorii n legatura cu acest lucru., S-ar putea sa fi simtit ca aventura va mplinea o nevoie profunda, iar a pune punct aventurii 'nsemna sa nu va mai satisfaceti nevoia respectiva. Acest tip de raspuns apare ades'ea ntr-o relatie fara implicare sexuala, n care se dezvolta o prietenie apropiata, mai mult dect un schimb de pasiune. Nesiguranta resimtita n ce priveste dezvaluirea aventurii poate proveni din sentimentul ca, de fapt, nu faceti "nimic gresit", mai degraba dect din dorinta de a o ascunde fata de partener. Spreldeosebire de alte tipuri de aventuri, n acest caz dezvaluirea aventurii nu este traita (partial) ca o usurare, ci creeaza alte sentimente de confuzie si anxietate. Va trebui sa desclciti adevaratele motive care au stat la baza aventurii si apoi sa hotarti'ce vreti de la viitor. Daca sunteti partenerul' fidel al unei persoane care a avut o aventura, raspundeti la urmatorul chestionar pentru a ntelege de ce ati avut un anumit comportament:
1. Cnd am banuit prima data aventura, eu: (a) m-am gndit ca probabil greseam; (b) recunosteamsemnalele din aventurile anterioare; (c) ma simteam extrem de nelinistit(a). 2. Pe masura ce trecea timpul, suspiciunile mele cresteau si: (a) am ncercat sa-mi spun ca nu era adevarat;

CE SE NTMPLA NTR-O AVENTURA

lfJ;~

(b)fsimteam din ce n ce mai mult ca era vorba de o aven~c) mi-era teama sa discut cu partenerul. jtura;

tot mai retras, darca am pus acest lucru pe sea3. (a)ldevenea In fimpul acesta am'observat partenerul: . ma muncii epuizante sau altor probleme; (b)}devenea tot mai afectuos, dar avea un mod de a fi pe care l-am recunoscut si cu prilejul altor aventuri; (c)1a facut cteva ncercari sa discute cu mine, dar mi-a 4 .. nd am aflat despre aventura, eu: ~fost preasocat teama evitat sa-I .a) am fost si si nuam mi-a venit sa ascult. cred; b) am fost suparat, dar nu surprins; Xc) am ncercat sa evit sa am de-a face cu aventura. 5.IPri~ind napoi, mi-as dori: (a) sa fi luat aminte la semnalele aventurii; (b) sa-mi fi abordat partenerul mult mai devreme; (c) sa fi fost mai curajos n problema discutarii aventurii. I
\

'.'

'r

unteti probabil socati de. ceea ce se ntmpla si ati cauA " tat tajOritatea a va protejatide prin evitarea aflarii adevarului. Poate ca --v=ati gasit n ipostaza de a fabrica scuze pentru partener si de a cauta sa-I protejati, daca altii v-au spus ca va nseala. La u'n nivel mai. profund, v-.ati dat, probabil, seama ca existau motive importante pentru care s-a ntmplat aventura - poate un necaz n familie sau alte tensiuni care au contribuit la' dorinta de evadare a partenerului. n co1!-secinta, probabil ca ati ncercat sa gasiti rationamentul a ceea ce s-a ntmplat si, totusi, nca mai sunteti suparati din cauza aventunl. Majoritatea de B

Aveti experienta aventurilor anterioare ale partenerului si recunoasteti, cu un anumit grad de cinism, semnele unei noi aventuri. Probabil ca ati decis sa ramneti lnga partener dintr-o multime de motive - copii, situatie financiara

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

sa~chiar teama de a ramne singur - dar simtiti ca, daca aventurile vor continua, relatia nu va mai fi una de ncredere. Ati construit n jurul d~mneavoastra un zid nalt de aparare, care sa va protejeze de tristetea si durerea situatiei n care va aflati, dar aceasta nseamna ca ati ngradit, probabil, si accesul catre o relatie plina de iubire, care sa va umple sufletul de bucurie. V -ati dori poate sa schimbati lucrurile, dar simtiti ca nu dispuneti de resursele necesare.

Majoritatea de C
Va aflati n pozitia de a nega aventura si cautati sa evitati chiar sa va gnditi la ceea ce s-a ntmplat. Consecinta acestui comportament este ca va simtiti nca tus ati emotional- nu sunteti capabili sa faceti fata la ceea ce s-a ntmplat, deoarece nu puteti admite nici macar situatia n sine. S-ar putea sa nu fiti niciodata capabili sa faceti fata situatiei pe deplin, prefernd sa ascundeti amintirea ei ntr-un ungher, pentru a evita chiar si sa reflectati cum si de ce s-a petrecut aventu~a. Prin acest comportament, puteti mari pericolul ca partenerul sa mai aiba si alte aventuri, deoarece principalele motive ale aventurii n cauza nu au fost rezolvate. Pna acum, capitolele' prezentate n aceasta carte si-au propus sa va ajute sa ntelegeti de ce apar aventurile, au examinat diferitele stiluri de aventura si au prezentat raspunsul emotional si comportamental al oamenilor prinsi n triunghiul aventurii. Urmatoarea sectiune va urmari consecintele aventurii - cum poate fi ea dezvaluita, efectul acesteia asupra celor trei persoane implicate si cum este ea perceputa de prieteni si familie. Poate ca ati descoperit de ce a aparut aventura, dar doriti sa aflati ce puteti face pentru a rezolva problemele pe care le resimtiti. U rmatoarele capitole va vor ajuta sa aflati mai multe despre reactiile obisnuite n cazul aventurilor, precum si ce trebuie sa faceti pentru a merge ITlaideparte, dupa ce aventura a fost dezvaluita.

Recuperarea n urma ncrederii distruse

Descoperirea aventurii

escoperire unei aventuri este una dintre cele mai dificile si mai tra matiza,nte experiente cu care un cupru poate sa se confrunte. Indiferent' daca ati avut anumite suspiciuni ca partenerul va nseala sau daca ati fost chiar dunmeavoastra cel implicat ntr-o aventura si ati dorit sa marturisiti acest lucru, poate fi extrem de dificil sa rezistati furtunilo emotionale care urmeaza, de obicei, dupa ce afla toate cel~ trei parti implica te .. Majoritatea\ aventurilor nu sunt descoperite la modul dramatic n car~au tendinta sa o arate personajele prezendescoperirea sau marturisirea unei av~nturi are loc, de obicei, n cele mai pamntene conjuncturi - stnd la masa, n chiar alaturi de prieteni. Uneori, este tatepat n sau serial.e~lermelOdramatice. Pentru un c. uaventura plu obisnuit, desc.op~rita de\P~rte~e~1 atunci cnde~te. singur, teon cand se faflaalatunde fidel partenerul sau mfldcl sau alde altcineva. Orlcum ar fi, n concluzie, aceasta este o experienta dureroasa si nefericita. Iata cele mai ntlnite cai prin care puteti afla despre o aventura

GASITI INDICII CARE SA VA CONDUCA LA IDEEA CA ARE LOCa AVENTURA

NUl~a este ceva neobisnuit ca unul parteneri sa-mi spuna sedinta de consiliere ca a dintre aflat despre aventura

11lS

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

descoperind "indiciile" lasate de celalalt. Acestea pot lua o multime de forme. Foarte frecvente sunt biletele la anumite evenimente si chitantele de plata a meselor servite n diverse localun Sertare ncuiate (nainte permanent descuiate), prezervatIve descoperite n buzunar sau n torpedoul masinii, precum si scrisorile si vederile de la amant banuia sunt, de nimic asemene'0m1jloace afla )despre aventura. prin care Uneori, partenerul puteti care de fapt nu sa cautati acest ge de indicii, deoarece banuiti ca partenerul va nseala sau l-ati surprins facnd anumite lucruri de exemplu, punndu-si rufele de spalat n masina sau cautnd un tImbru n servieta. Poate parea surprinzator, dar parteneru I necredincios poate lasa aceste indicii n vreau sa ce ntelegeti ca le (desi "planteaza" , mod specialdeliberat.) pentru ~Nu va comunica s-a ntmplat am ntlnit oameni care au facut acest lucru), dar ca - poate inconstient - vrea ca aventura sa fie dezvaluita, nsa i este tea~a sa marturiseasca. deschis. A lasa indicii peritru a fi discutiei gasite I este un mod de a pune responsabilitatea despre aventura n spate e partenerului care a facut descoperirea. n general, nu acesta este modul cel mai indicat pentru a da n vileag aveIltura. Ca rezultat, persoana care are aventura nu-si asuma, responsabilitatea, pasndu-i-:-o celui care este, pro abil, cel mai putin preg~tit sa faca fata situatiei - partenerul fidel. Rezultatul acestei actiuni este un blocaj e comunicare, att de putin necesar n aceste momente.

.J

nu ~abil va (asteptati sasocati, gasiti n indicii ale expresie unei aventuri, esteDaca foarte sa fiti aceasta incluznd si manifestarea fizica a acestui sentiment. Atunci cnd realizati pentru prima data ca tineti n mna o scrisoare de dragoste adresata de partenerul dumneavoastra infidel amantului, va ,puteti simti ametiti sau bolnavi. Daca

DESCOPERIREA

AVENTURII

U~1

de hrtie care arata plata prin cartea de credit catre un restaurant necunoscut ncepe sa cautati mental un indiciil~nu sunt att-deputeti bine definite - cum ar fi o bucata raspuns. Cautarea unei explicatii este de nteles, din cauza implicatll or pe termen lung ale unei aventuri. Veti realiza ca mintea umneavoastra trece de la dorinta de a crede ca ati interpretat resit la nevoia de a afla cu c~rtitudine daca e vorba de o aventura. Poate ca veti dori sa discutati imediat cu parteneru aceste probleme sau poate ca veti fierbe n nesiguranta zile ntregi. Toate aceste reactii sunt complet normale. A TI AFLAT DESPRE AVENTURA

'l

DE LA ALTII

ra, Dintre acesta toate(modurile este, probabil, n cel mai stnjenitor. Un aventuprieten care puteti afla despre v-ar aven~ra putea si spu~ sim:~lc~ ce est~ se ntmpla, core~t ~apentru ~a ~stiinyeze. ca a descoperit I?~ca el este smgurul care, tIe, va putetl slmtl mal pUtm pembll dect daca ati fi ultimlI care afla, dupa ce toti ceilalti cu care lucrati sau care va CUnoscau nteles acest lucru cu mult timp n urma. De obicei, oamenii i spun celui nselat debaza intentii .Jlne - poate pentru ca se pun ei n locul acestuia. Din pacate, bunele intentii va pot mpinge sa-i luati apararea partenerului, atunci cnd nu mai puteti spre aventura~nca!e este implicat partenerul sau avnd la gndi limpede ..Va puteti simti obligat sa explicati comportamentul partenerului, n timp ce va luptati sa credeti ceea ce ati auzit. Uneori, s-ar putea sa nu fiti nstiintati n mod direct. Persoana care va spune poate sa va lase un mesaj anonim pe telefon sau sa va scrie o scrisoare anonima. Desi, se resupune ca ar fi de ajutor, acest mod de nstiintare va oate lasa o multime de portite pentru a considera mesajullsau scrisoarea o "greseala" sau pentru a va ngri-

140

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

jora n legatura cu ele, n timp ce va gndi ti cum aJi putea discuta cu partenerul despre aceasta problema. In mod ocaziona , acest tip de scrisoare anonima este una de razbunare si oate fi trimisa de cineva care va poarta pica, dUITneavoastr~ sau partenerului cuplu. Desi se prea poate ca nici aventura sa nu fi de avut loc, experienta va

poate s-a ntmplat. da o star~de } tulburare si anxietate n legatura cu ce

Sentiment:l:v:e o aventura mrceste c~r~l~:ati ctrcumstante pute~ trai daca ati descoperi
auzind n acest mo despre aventura. Va puteti gasi n poCa si n Celelal~e cazuri, este posibil sa va simtiti socati, zitia de a ncerca sa pastrati o masca de normalitate, n timp ce n interior vaLfsi~titi distrusi. D.aca descoperiti ca mai multe persoane st1au~spreaventud; in timp ce dumn~~v~astra. era~i re din~far.~?va veti si~~~, probabil, st~nje= mtlsr neslgun In legatur~ cu modul In care trebUle sa :-bordati situatia. ':a putet~Fntreba? ,cine Ama~ puteti avea Incredere, daca afat colegI]' de servlc1U, cat SI rudele sau
:~" J ,

lucru. AtI putea sa va'Intrebat ImedIat partenerul drept In prietenii ~u tinut ~ec:~t fata~de ?um~eavoastra un astfel ~e fata despre mai adevarul zvonurilo,-lJ sau sa propria investigatie, nti cu ceilalti) Puteti: fincepeti tentat sa contactati un prieten comun, pentru a escoperi daca era la curent cu aventura sau doar pentru vedea daca va va spune ce se petrece. Exista posibilitatea sa reactionati ntrerupnd orice contact cu ceilalti, deoarece nu puteti face fata faptului ca ei au stiut despre aventura Inaintea dumneavoastra.

ATI AFLAT DESPRE!AVENTURA . DELAAMANl

Vestea aventurii partenerului da~ chiar de amantul acestuia .poate fi destul de .greu ,de~ suportat. Respectiva

DESCOPERIREA

AVENTURII

141

persoana va poate contacta direct, la telefon ori printr-o scrisoare~ Daca soseste la usa si_va spune ca ea este persoana cu care partenerul dumneavoastra va nseala, primele gnduri pot fi acelea ca minte. Exista si posibilitatea de a trai un sentiment pe care cei implicati mi l-au descris ca pe "gasirea unei piese lipsa dintr-un puzzle". Acest sentiment poate fi attdeputernic, nct( acestia_descriu ntlnirea cu amantul ca pe "un fel dereIiberare". Totusi, chiar daca aceasta ntlnire va poate ajuta sa vedeti clar anumite evenimente, altfel inexplicabile, care au avut loc n cadrul relatiei n ultimele cteva luni sau c iar mai mult, ramne totusi un moment ncarcat de mOtie. O parte din ceea ce va urma va depinde de modul n care respectiva persoana se prezinta. De exemplu, poate fi furioasa, disperata sau tematoare. Va trebui sa faceti ata'att unei persoane extrem de emotionate, ct si ropriilor dumneavoastra sentimente. Sa aflati despre aventura printr-o scrisoare de la amantul partenerului umneavoastra este, de asemenea, foarte dificil, desi ati avea, cel pUtin, timp sa analizatI cum v-ati putea aborda artenerul l1legatura cu aceasta situatie. Ati putea chiar nega ca scrisoarea este sincera sau veritabila, n timp ce asteptati mai multe informatii de la partener. . Sentimentele pe care le-ati putea trai daca ati descoperi o aventura n aGeste circumstante Primul sentiment vaij, probabil, cel de surpriza si nefericire. Puteti sa lZ ucniti n plns, sa simtiti agresivitate fata de amant sa sa fiti rezervati, ca si cum evenimentele~ pr~zentate se tntampli unei alte' pers~ane. Puteti, de asemenea, sa traitl experienta unei empatii neasteptate fata de acesta, simtind a ati fost mpreuna victimele partenerului, mai ales daca amantul a descoperit abia aci.1mca persoana pe care o cre ea singura este, de fapt, casatorita sau traieste cu altcineva. Acest lucru poate explicit de ce unele persoane pot chiar sa se alieze cu amantul partenerului lor.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Sau, dimpotriva, puteti simti ca acesta este vinovat pentru toate problemele relatiei si sa doriti sa l atacati, verbal sau fizic. Confruntati curealitatea data de prezenta amantului n persoana, nu varIDai puteti ascunde n spatele iluziei ca nu a avut loc nici 10 aventura sau n ncercarea de a gasi escrie drept o greseala. Aceasta nseamscuze pentru a na ca ntlnirea cu amantul este ca o lovitura de ciocan care v~a facut tandari viata. Acestea' sunt sentimente normale, dar foart'e e:reu de ~fruntat.
<:>

DE ATIJAFLAT tA PARTENERUL DESPRE AVENTURA DE CUPLU Acesta reprezinta cel mai deschis mod de a afla despre aventura, Har este, probabil, si cel mai dificil de nfruntat. Daca partenerul va va expune situatia pe un ton grijuliu -dupa ce v-a explicat ca vrea sa va vorbeasca despre ceva Important, pregatindu-va pentru discutia care urmeaza probabil ca veti fi suparat, poate chiar nervos, dar nu va veti mai putea ascunde n spatele sentimentului defensiv ca aventura nu este reala. Daca nsa, n mijlocul drumului, va dezvaluie aventura pe care o are, puteti simti ca se crapa pamntul sub picioarele dumneavoastra. Oricare ar fi conjunctura, veti trai realitate a emotionala deplina a aventurii si va va fi foarte dificil sa i faceti fata. Unele cupluri care au apelat la mine pentru consiliere au descris sentimentul ca pe un "tavalug emotional", aproape n sensul literal al cuvntului, care ti taie, pur si simplu, respiratia. Daca ati avut banuieli cu privire la existenta unei aventuri, acum va puteti ntreba ce va mai rezerva viitorul. Sentimentele pe care le-ati putea trai daca ati descoperi o aventura n aceste circumstante Raspunsul dumneavoastra la vestea data de partener n legatura cu aventura va depinde de modul n care acesta va

DESCOPERIREA

AVENTURII

comunica situatia. Daca vi se da ceva timp pentru a pune ntrebari si a va exprima sentimentele, veti face fata mai apoi usor se dect va napuSfi)tfara dacalpartenerul din va camera. va spune Dar,despre oricareaventura ar fi sen~ si timentele profunde pe care le nutriti n legatura cu aventura partenerului, primele cteva zile dupa dezvaluirea acesteia vor fi marcate de un puternic amestec de sentimente conttadictoru - mnie si tristete, soc si resemnare. Daca partenerul 'sta cu dumneavoastra, probabil ca veti dori raspunsuri la ntrebarile pe care le aveti si, de asemenea, o anumita perioada de singuratate. Puteti chiar sa va respingeti partenerul, daca acesta ncearca sa se scuze sau chiar sa deveniti att de mniosi, nct sa ncepeti sa aruncati cu lucruri n eL Toate aceste manifestari sunt normale, dar aca apare orice tip de violenta care sa va ameninte pe dumneavoastra sau pe partener, trebuie sa luati cele mai potrivite masuri pentru a va proteja. Nu stati locului, spernd ca violenta nu va escalada. Felul n care veti reactiona la dezvaluirea aventurii poate depinde de modul n care ati nfruntat n trecut evenimentele dificile. Majoritatea cuplurilor si-au format un fel de tipare de raspuns pe care tind sa le urmeze de fiecare data cnd apare ceva incomod n relatie. Cititi urmatoarele descrieri pentru a determina care este cea mai potrivita metoda de discutie sau de nfruntare a unei situatii delicate. Fiecare descriere este urmata de sugestii n legatura cu modul n care e recomandat sa faceti fata dezvaluirii unei aventuri, n stilul care'va avantajeaza.
"...

CUPLUL DE TIP "EXPLOZIE VULCANICA"

(EV)

n calitate de cuplu, probabil ca aveti de nfruntat anumite situatii dificile, din cauza exprimarii sentimentelor dumneavoastra ntr-o maniera zgomotoasa si evidenta.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Puteti tipa si urla unul la celalalnau puteti avea o succesiune rapida de certuri puternice. ntre aceste izbucniri, s-ar putea reactionnd calm chiar sa1aveti silatunci lungi cndperioade va loviti de deacalmie, problemele suparatoare de fieca~zi. Dar, destul de des, veti avea o explozie de mnie si critiCI acide, n 'care toate problemele cu care ati avut de-a face vor fi aduse la suprafata devenind motive de cearta. neori,aceste certuri pot fi aprinse de la o problema aparent fara legatura, dar, odata pornite, orice fleac lipsit de importanta de care s-a lovit fiecare va-deveni subiect de discutie. Dupa toate acestea, va puteti simti extenuati, orind sa alocati o perioada de timp pentru "a va linge ranile". Relatia poate decurge apoi relativ calm, desi s-ar putea sa nu fi rezolvat problemele pentru care v-ati contraZIS. Cuplul de tip" explozie vulcanica" si aventu-rile Dupa cum va imaginati, dezvaluirea unei aventuri ntr-un cuplu EV poate fi un tablou nspaimntator de urmarit. Este probabil ca violenta certurilor sa fie att de mare, nct partenerii sa se sperie ei nsisi de emOtiile dezlantuite. Aceasta situatie are, cu siguranta, un risc real de violenta, deci este mai bine sa se ncerce mentinerea lucrurilor ntr-o stare de maxima acalmie. Cuplul EV ar trebui sa evite admiterea existentei unei aventuri n ,contextul certei, optnd n schimb n favoarea unei dezvaluiri ulterioare, n cea mai cal ma maniera posibila. Daca lucrurile par sa depaseasca pragul normal, partenerii ar trebui sa ia o pauza, hotarnd sa continue mai trziu discutia sau chiar a doua zi. Aceasta metoda cere disciplina, dar p~ate ajuta cuplul EV sa ramna calm la un nivel rezonabil. Este important, totusi, sa adaugam ca sentimentele de mnie sunt rezultatul firesc al vestii despre aventura, deci este necesar ca acestea sa se reverse. Dar mnia ar trebui sa conduca la o abordare mai constructiva a ceea ce s-a ntmplat, discutiilor viitoare. nu sa nchida usa n fata

DESCOPERIREA

AVENTURII

14~

n general, cuplul EV se loveste de scandaluri explozive (n legatura cu aventuri sau alte probleme conexe), deoarece partenerii au endinta sa-si reverse iritarea, n loc sa ncerce sa o lase sa treaca. Ei se comporta ca o oala sub presiune care da, cele din urma, pe dinafara. Cuplurile EV au nevoie sa ri ice din cnd n cnd capacul pentru a mai elibera presiuneal mpartasirea sentimentelor de dezamagire sau suparar~ la momentul n care apar poate fi mult mai putin distructIva dect acumularea si explozia acestora la fiecare sase saptamaru, urmata de cteva saptamni de palida comunicare.
J

CUPLUL DE TIP "CONTRAZICERI tIRCULARE"

(Ce)

probleme, pot fi descrise rept cuplurile cu contraziceri circulare. Acest lucru apare pentru ca certurile se nCuplurile care au mer~u scandaluri n jurul lor acelorasi vrt, pur si Partenerii nusimplu, rezolva naproap~ jurul] aceluiasi deloc problemele cerc de probleme. (ce reapar, de obicei, sub alte forme) De exemplu, Vera si,Winston se cearta n mod regulat n legatura cu cadourile facute de aceasta fiicei sale din prima casatorie. Willston crede ca nu sunt necesare, dar Vera considera ca sunt destinate s-o ajute pe fiica ei, care creste singura doi copii. Vera si Winston nu au ajuns niciodata la o concluzie, negasind nici macar un od practic de a rezolva problema - cum ar fi stabilirea unei sume maxime ca limita pentru cadouri. n schimb, e fiecare data cnd V era ~erge la cumparaturi, Winston i inspecteaza sacosele si vrea sa stie ce a cumparat. Daca aceasta problema ar fi privita la rece, Vera l-ar putea si ea cuza pe Winston ca petrece prea mult timp la bar sau ca pariaza la cursele de cai banii e~o.nomisiti dveamndoi:)'"' a~iidar sun~ cu siguran~a o problema1mportanta pentru cel I dOI, el nu au conSI,

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

derat niciodata ca ar fi un subiect serios, probabil si din cauza sentimentelor care-i leaga reciproc, amestecate cu un pic de gelozie fata de oamenii si lucrurile carora celalalt le acorda atentie .. " Acest ge~ de cearta circulara poate fi epuizanta, ca sa nu-i spunem fara sen~. Ambii parteneri tnjesc probabil dupa o pauza ntre aceste entelegeri, dar nu stiu cum sa aCtioneze. Uneori pare ca Implicarea n cearta este mai degraba o rutina familiara, dect exprimarea unei anumite probleme pe care o are unul sau altul dintre parteneri.

Cuplul de tip, contraziceri circulare si aventurile


ce

Cuplurile care tolereaza contrazicerile circulare pot descoperi ca ncercarea de a discuta despre o aventura nu este doar dureroasa, ci si gre'u de abordat. O anumita problema - cum ar fi latura sexuetla a unei aventuri - poate deveni focarul princi al n jurul caruia este posibil sa gravite~e. ?ontrazic!,~~~.rte~erilor.. n ~cest~co?text, ~xista poslblhtatea ca !(hscutllle SI certunle se un mcalceasca, cuplul comportn~ru-se ca un catel caresa are os, pe care l ntoarce pe toate fete esi-l analizeaza din toate'punctele de vedere. Partenerul care nu a fost implicat n aventura are tendinta de a repeta ncontinuu aceeasi ntrebare sau o problema colaterala, lastfel ca partenerul infidel se simte asedia~ si e~te as~capabil sa raspu~da la ~trebari pe?tru a-sI satlSfacelmterlocutorul. Pot eXIsta penoade de dIscutii intense rrp.ate de perioade de acalmie relativa, dar cuplul CC nu-si va rezolva problemele: partenerii vor astepta sa le dezgroape la urmatoarea criza de cearta. Din auza formarii obiceiului contradictiilor circulare, ntrerupere tiparului cuplului poate fi dureroasa, dar nu imposibi a Cnd ia in discutie problema aventurii, cuplul trebuie s~ faca o ntelegere care sa le permita partenerilor sa discute anumite probleme, dupa un orar determinat. De exemp u, Alastair si James au cazut de acord ca vor discuta problema 'l}fidelitatii lui Alastair numai seara, ntre,orele 6.0Qsi 7.00 In celelalte perioade de timp ei s-au

ce

DESCOPERIREA

AVENTURII

147

concentrat asupra reconstruirii si mbunatatirii relatiei prin alte metode. Alastair si James au vorbit despre schimbarile pe care doresc sa le faca si care i-ar ajuta sa se apropie mai mult, prevenind astfel principalele motive care au stat la baza infidelitatii.& Impo~tanta pent~ cuplul CC poate fi si nevoia de a actiona n mod practic. Certurile circulare sunt mentinute adesea pentru ca partenerii se regasesc mai degraba n pozitia de a reactiona fata de actiunile celuilalt, dect n a se lupta pentru s'chimba~e. De ~xemplu, Siobhan si Max au decis sa se mute, pentru ca Max sa evite astfel sa se mai vada cu o vecina cu care avusese o aventura de o noapte. Acest lucru i-a facut sa simta ca au un nceput nou n mariajullor si a fost un semnal puternic pentru Siobhan, care i arata ca Max era, ntr-adevar, legat de ea;

CUPLUL DE TIP "ASCUNDE PROBLEMELE SUB COVOR" (APC) Cuplul APC tinde sa aiba de-a face cu situatii dificile din cauza evitarii discutarii problemelor. De ndata ce apare o anumita problema, cuplul nceteaza, pur si simplu, a-si mai vorbi si si ndreapta atentia spre un alt subiect. Acest lucru apare, de obicei, din cauza fricii fata de impactul problemei sau- din cauza anxietatii legate de faptul ca nu o vor putea rezolva. Pentru o scurta perioada de timp, majoritatea oamenilor pun problemele importante pe lista de asteptare, fara sa le acorde prea multa importanta. De fapt, acest lucru poate fi uneori benefic, deoarece permite subconstientului sa lucreze la rezolvarea acestora, nainte ca ele sa primeasca atentia constientului. Dar daca o problema nu mai vede niciodata lumina zilei, ea poate sa evolueze~ devornd relatia putin Cte putin, pna la destabilizare. In cele din urma, daca sunt mpinse sub covor destul de multe dificultati, cuplul se va prabusi sub greutatea problemelor care apasa relatia!

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

De exemplu, Marie si J eff au descoperit ca le este extrem de greu sa deschida discutia legata de fiica lor, Suzanne. Jeff credea ca Marie cerea prea mult de la Suzanne, asteptndu-se ca fetita sa citeasca bine si sa fie n fruntea clasei, chiar daca avea doarfS ani. Marie credea ca J eff nu era pretentios fata de Suzanne si nu o ncuraja corespunzator sa-si faca temele pentru scoala. Dupa o serie de ncaierari, ei au nc@tat complet sa mai aduca n discutie acest subiect, rareori analiznd volutia fetitei.-Ca rezultat, fetita a devenit nesigura, nu a bai s~iut cu~ trebuie sa se comporte la scoala si a trecut. printr-o adevarata dilema n legatura cu parintele de care ar fi trebuit sa asculte. Rezultatele ei la scoala au nceput sa fie mai proaste, astfel ca Marie si Jeff au fost c emati la scoala pentru o discutie legata de dificultatile cu care avea de-a face fetita lor. Una dintre principa ee dificultati pentru cuplul APC apare pentru ca partenerii nu au discutat niciodata problemele dificile aparute si, n consecinta, nusi-~u dezvoltat abilitatile de care aveau evoie pentru acest lucru. Astfel, ntregul scenariu se au operpetueaza. n cele din urma, lipsa practicii, dar si deja;prezenta teama de analizare a situaliei arata ca partenerii sunt blocati la nivel emotional ntr-un fel de tarm al nimanui - fiind incapabili sa nainteze sau sa ea napoi pentru a-si rezolva problemele cu care se con runta. Cuplul de tip "ascundeproblemele si aventurile sub covor"

Dupa cum va asteptati, cuplul APC se lupta, n urma unei aventuri, sa nteleaga ce anume s-a ntmplat. Nu numai ca partenerilor le este foarte greu sa vorbeasca despre aventura, dar lipsa de comunicare dintre ei i poate conduce la anumite presupuneri nerealiste n legatura cu consecintele unei aventuri. De exemplu, Peter si Natalie au trecut printr-o perioada nefericita dupa aventura Nataliei. S-au simtit ngrozi-

DESCOPERIREA

AVENTURII

14~

tor cnd prietenul Nataliei, David, i-a spus lui Peter despre aventura. Desi dezvaluirea aventurii a nsemnat totodata sfrsitul relatiei dintre Natalie si David, nici Natalie si nici Peter nu stiau cum sa abordeze ceea ce se ntmplase. Dupa cteva luni de \tacere, Peter si-a spus ca Natalie trebuie sa se simta angaj.rta}n relatia lor, din moment cea ramas cu el, n loc sa plece bu amantul. Totusi, acest lucru cuplu.nesi~,:ra Imtlal, ea rablema daca sa ramana ~~~\~u 1ll era depart~ ~e mal ad~v~r. ~~t~eraA foarte n a pr~mas cu Peter, deoarece stia, n sufletul ei ca nu-l iubea pe simtea si foarte nesigura n egatura cu sentimentele ei fata David destul de mult pent~u a se muta cu el. Natalie se de Peter si ncepuse deja sa, faca planuri de mutare, pentru a obtine "spatiul mental" necesar ca sa cugete la acest lucru. Intr-b buna zi, Peter venit acasa si a gasit un bilet pe masa din bucatarie, n care 1 atalie i spunea ca l paraseste. Peter a fost devastat de, aceasta experienta si i-a fost foarte greu sa se adune dupa~lecarea sotiei. Cuplurile APC pot contracara nclinatia de a mpinge deoparte problemele elicate prin crearea unei liste de ntrebari pe care sa si le una reciproc, atunci cnd realizeaza ca ncep sa evite comunicarea. Lista poate fi de ajutor, deoarece fur.nizeaza catalizatorul necesar actiunii. ntrebarile urmaWre) sunt sugestii pent~ o astfel de

lista. Majoritatea sunt geiUil)de "ntrebari deschise" - ele necesita un raspu"ns ma~~liat dect un simplu "da" sau "nu". Un exemplu de ,!ntrebare nchisa" este: "Va place acest tablou ?" La aceas~ntrebare ar fi dificil sa raspunzi

altfel ~:ct deschIsa ar prin putea"da~' fI: sau~nuv". "CeJ parere Un avetI exe:uplu despre de ntrebare acest tatru persoana care raspunde. Tehnica este importanta pentru blou cuplurile ?", aceasta APC, deschiz~ care se rezuma, o multime n general, de posibilitati la ntrebarile pennchise.

2. 1. Ce simti crezi n ca legatura ar trebui!sa c~ problema facem n X (de legatura exemplu, cu problema o aventura)? X?

FATA N FATA CU INFIDELITATEA 3. De ce ai spus ceea ce ai spus n legatura cu problema X? 4. Ce pasi crezi ca ar trebui sa facem mai departe pentru a , rezolva problema X? . 5. De ce crezi ca a aparut problema X?

Majoritatea ntrebarilor deschise cer partenerului sa-si exprime opinia sau sentimentele n legatura ,cu acea problema. Motivulpentru care cuplurile AP evita utilizarea lor este, cu siguranta, teama de a auzi exact ceea ce simte partenerul. nvingerea acestei temeri este importanta, deoarece ea poate bloca discutiile chiar n momentul n care este vital sa detaliezi ceea ce s-a ntmp at.

DISCUTIA DESPRE AVENTUR

Chiar daca sunteti despre cea mai toleranta si mailntelegatoare persoana, discutia aventura poate fi~ncredibil de dificila. babil, emotii Vrtejurile contradictorii provocate extreme. de discuti~'~rezinta, Enovatia, mnia, protristetea si dorinta de razbunare se revar~u putere, odata ce a fost dezvaluita aventura. Desi toate aceste emotii sunt naturale, ele va pot mpiedica sa discutatI si sa va a~cultati reciproc; mai mult, ele va pot dezavantap n efortul Pasii de a ntelege s-a ntmplat ... va ajute sailsCutati J urmatorice sunt destinati sa despre aventura din momentul n care ati aflat(a.espre ea: Pasull

neavoastra Ideal ar fi daca ca partenerul ati avut o aventura. sa afle ntotdeau~ Desi~enii de ladescodumpera aventurile n multe alte feluri (vezi posibilitatile expuse avut aventura anterior),explica este mult ce s-a mai ntmplat. bine da~persoana ~,:area unei decizii care a de a actiona acest mod nu este o.a~enilor pen care.i-am~ntlnit n usoara~r activita~meamajoritatea de consIher-<l:u - poa, spus. ca,stIau ,cand.era momentul\oportun .'

DESCOPERIREA

AVENTURII

l~l

te pentru ca trairea unei vieti duble era mult prea greu de suportat ori'se simteau vinovati sau le era teama sa nu fie descoperiti. Uneori ti doresti sa marturisesti, deoarece simti ca vei termina irevocabil relatia si chiar ti doresti ace;t lucru; Alteori, dezvaluirea unei av~nturi po~te da ~n nou "imbold de nceput" relatiei, deoarece va poate ajuta pe amndoi sa va reevaluati angajamentele, desi este posibil gazca pentru nainte cercetarea de a atinge amanuntlta ~cest puncttsa afsUfletulUl.Daca fie n.ecesar~unraaventurile repetate au nceput sa fie o caracteristica a relatiei dumneavoastra, ar trebui sa ncercati sa explicati de ce v-ati implicat ntr-o alta aventura, n loc sa presupuneti ca nu are sens sa mai expuneti motivele pe care partenerul le-a mai auzit si alta data. ' recomandat sa va comportati atunci cn pentru prima Tabelul urmator este un ghid desp~e modul n careei. e data, marturisiti aventura sau.auziti despre producerea
I
Persoana care a avut o aventura Alegeti UR loc n care este putin probabil sa fiti deranjati. Alocati un timp mai mare discuti'ei, n loc sa discutati n graba, deoarece trebuie sa plecati. Fiti cinstiti. Explicati-i ca aveti ceva dificil sa-i comunicati si apoi spuneti: "Am avut o aventura." Evitati sa folositi eufemisme care pot produce confuzie, de genul: "Am pe altcineva.,." sau "Ma simt foarte atasat de ' o alta persoana."

care Partenerul a avutlo !persoanei I aventura Stati astfel nct sa puteti mentine contactul vizual cu partenerul. Fiti de acord sa petreceti un anumit timp cu parte[lerul, chiar daca va temeti de primirea unor vesti proaste. Evitati sa interveniti n expunerea partenerului. Lasati-1 sa termine nainte de a-i raspunde. Probabil ca sunteti suparati, dar ncercati sa nu ncepeti sa tipati sau sa-I zoriti. Pentru a putea evalua ceea ce s-a ntmplat, aveti nevoie sa cunoasteti ntreaga poveste.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

n acest stadiu, evitati detaliile intime ale aventurii. De exemplu, nu intrati n detaliile legate de experientele sexuale minunate sau weekend-ul superb petrecut la hotel. Partenerul dumneavoastra va

avea o~perioada de timp dificila, pna sa se obisnuiasca cu ideea ca ati avut o aventura, astfel ca e necesar sa lasati de-o parte picanteriile relatiei.

Puneti ntrebari, daca simtiti nevoia, dar alegeti-le pe acelea legate de motivul aparitiei aventurii. De exemplu, ntrebati ce crede partenerul dumneavoastra ca s-a ntmplat n vechea relatie de cuplu, astfel nct sa-i justifice aventura. Evitati sa puneti ntrebari de genul: "Este ea mai buna dect mine n pat?" Ati putea obtine aceste raspunsuri mai trziu, dar ar fi mai bine ca n acest stadiu sa ncercati sa gasiti sensul sentimentelor dumneavoastra n legatura cu motivele aparitiei aventurii.

Oferiti o explicatie n legatura cu ceea ce considerati ca a condus la ,aventura pe care ati avut-o. Evitati sa elati toata vina pe partener. De exemplu, nu spuneti: "Daca ai fi fost mai atenta, nu as fi avut nevoie sa ma, confesez ei." n loc de asta, explicati-I toate problemele reale care au contribuit la . aparitia aventurii. De exemplu, ti putea spune: . "Am fost foarte presat la serviciu, iar noi nu am mai discutat prea mult. Ea a fost un punct de sprijin pentru mine, astfel ca a nceput o aventura ntre noi."

Evitati sa ncepeti sa dati vina imediat pe partener, pe amantul acestuia sau pe dumneavoastra. Poate parea tentant sa aruncati cu insulte n partener n legatura'cu nestatornicia sa si sa ncepeti sa-i numiti amantul drept "seducator de ocazie" sau "vri?tor", dar nu va va ajuta sa aflati de ce a avut loc aventura'. Va trebui sa fugiti si oe autocompatimire. Va puteti ntreba daca propriile imperfectiuni au fost cele care au dus la aventura, dar, n cele din urma,ar trebui sa priviti acest eveniment ca o responsabilitate a relatiei de cuplu, si nu ca pe o vinovatie exclusiva dumneavoastra sau a partenerului.

DESCOPERIREA

AVENTURII

Pasul 2 Acum, ca ati mar~risit aventura sau ati auzit despre producerea ei, veti trai o gama larga de emotii. Primul sentiment este, de obicei, de soc. PU,teti simti ca sunteti departe de ceea ce se ntmpla sau ca nu sunteti dumneavoastra care aude povestea aventurii. Daca va veti marturisi inficei implicati. Acest J].lcru nu este\~'caracteristic doar celui delitatea, . nervii dumneavoastra pot I det~rmina anumite
_1 senzatii asemanatoare socului. raspundeti)ntrebarilor Va' puteti p~ticni ~ partenerulu~ cuvinte sauWuteti Acest filucru incapabili este de sa nteles si ar fi bine sa stati mpreuna! Imi stiti un timp, pna

cn~ so~ulAinitial va ~rece..~st~~o2tant

sa ncercati sa

obtinut ramanetI ncat fata de durerii calmI si poslbII~:~ceasta mni~,care urmeaza stare este n mod grtunorde mal dar, ramnndfalmi, veti reusi sa nfruntati mai dupa,soc, bine situatia. '. ,
,

..

i:

r I

A.

Pasul] Imediat dupa ce trece soc~llegat de marturisirea aventurii sau de vestea producerii ei att dumneavoastra, ct si partenerul puteti fi asaltati de emotii. Unii oameni raspund prin agresivitate si ftlrie extrema (desi nu este prea ntelept sa dati cur-s dorintei de a fi violent), altii pot izbucni n plns sau se pot izola n ei nsisi, pentru a nu fi c.oplesiYSIpotrIVIta ?e se~t~n:en~e:. !ti simti~ reprezinta reactia fIreasca starII Orice iCri:irriieavoastradm acel moment. Daca ati aflat despre aventura dintr-o scrisoare pe care ati citit-o sau daca ati interceptat o conversatie telefonica dintre partenerul uIhneavoastra si amant, de exemplU, puteti fi speriati, orind, totusi, o confirmare a aventurii. Acest lucru mseamna ca veti veni la discutia despre, aventura ntr-o stare de surmenaj accentuat, determinat poate si de f~ptul.~ dlscutlai Cea dumne~voastra mal mare dOrInta su~te5i acel dumneavoastra care trebuie ~a este, initieze pur

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

..JiJsimplu, sa auziti adevarul, iar acest lucru poate duce la traire a unor emotii extreme, nainte ca partenerutdumneavoastra sa nceapa relatarea. Puteti fi luati amndoi prin surprindere de efectul puternic al sentimentelor traite, ntrebndu-va cum veti supravietui orei urmatoare si lasnd de-o parte celelalte probleme ale relatiei de cuplu. Puteti reactiona prin refuzul oricarei atingeri din partea partenerului, respingnd orice gen de.alinare (desi la unele cupluri pe care le-am consiliat, partenerii s-au consolat reciproc, deoarece regretau durerea rezultata). Actiunile care survin n acest punct pot fi extreme, cum este celebrul caz al femeii care a taiat toate costumele sotului ei si a lasat sa se verse tot vinul acestuia nmagazinat n pivnita. Astfel de actiuni nu sunt recomandabile, pentru simplul motiv ca ele sunt aproape ntotdeauna regretate. Daca relatia are vreun fel de sansa sa continue, acest gen de comportament nu va face dect sa nrautateasca lucrurile, crescnd dificultatea de a readuce relatia pe fagasul anterior. Daca relatia se sfrseste oricum n acest punct, actele de razbunare va pot lasa un gust amar, de vinovatie si rusine, putnd avea ca efect deteriorarea imaginii de sine a celui care le-a.produs. Am consiliat oameni care au actionat n acest plod dupa descoperirea unei .aventuri, pentru ca mai apoi sa simta ca s-au dezamagit pe ei nsisi. Daca simtiti nevoia unei razbunari, cel mai bun sfat este sa traiti corect si sa ramneti o persoana care sa vrea sa supravietuiasca plina de demnitate atacului aventurii.
Pasul 4

Aceasta etapa apare, de regula, dupa cteva zile, desi poate varia n functie de fiecare cuplu. Trecerea timpului permite o mai buna clarificare a gndurilor si sentimentelor care apar. Acesta este punctul n care cuplurile au tendinta de a ncepe sa discute despre ultimele evenimente legate de aventura, acompaniind, de regula, discutiile cu certuri si ultimatumuri. De exemplu, partenerul care nu a

DESCOPERIREA

AVENTURII

fost )implicat n aventura i poate pretinde celuilalt sa accepte)ncetarea relatiilor sexuale n cuplu sau sa plece din caminu conjuga!. Unii oameni pot lua decizii neasteptate n legatura cu viitorul relatiei, cum ar fi sa stea mpreuna indiferent ce se va ntmpla sau, mai adesea, sa se desparta, ca urmare a destabilizarii accentuate provocate de aventura Este ceva natural sa doresti sa actionezi pozitiv, atunci cn ot ce este legat de cuplu pare a fi n deriva. A face ceva - orice - poate parea de ajutor pentru a opri agonia in eciziei, confuziei si nesigurantei care urmeaza aventurii dar este o consolare iluzorie. Din multe motive, este mai bine ca pentru un timp sa traiti cu ambiguitatea viitorului relatiei dumneavoastra, dect sa vnati un raspuns rapid Primul dintre motive ar fi legat de decizia separarii si poi de renuntarea la aceasta hotarre. n contextul n care aveti copii, va fi dificil ca acestia sa faca fata situatiei. n al doilea rnd, nu ati avut destul timp pentru a decide care este cel mai bun curs al evenimentelor. Puteti sa va espartiti sau sa supravietuiti aventurii, daca mai ajustati anumite puncte din relatie. Decizia dumneavoastra poate depinde de tipul de aventura. De exemplu, Josie si-a ierta prietenul, pe Eddie, dupa o aventura de-o noapte la nce utul relatiei lor, dar nu a i-a mai putut tolera o alta aventura de lunga durata, descoperita dupa cinci ani de convietuire, erioada n care au avut si un bebelus. Aveti nevoie de timp ca sa cugetati la toate acestea, desi poate parea rezonabil sa luati anumite decizii, cum ar fi sa nu mai ormiti mpreuna, pna cnd nu veti discuta implicatiile aventurii.
lp(iful5
\

rii; n calitate de parteneri nselati, puteti deveni din ce n ce mai curiosi. Va puneti ntrebari n legatura cu aventwa, ~UPa cel PUtlll o saptamna de la raspunsurile. dezvaluirea aventuc .ar daca stiti ca va doare sa auziti (Acest lucru este similar cu a atinge o rana deschisa, pentru a ve-

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

dea daca mai doare. ) Explicatia este ca ati parcurs n mod gra at imaginea a ceea s-a ntmplat - ducnd la bun sfrsit o , verificare a daunelor colaterale" si ncercnd sa evaluati , t de adnc ati , fost afectati, de aventura, att dumneavoastra, ct si relatia de cuplu. Puteti trai sentimente contradictorii, de a vrea sa stiti (dar, n aceeasi masura, de a nu Vrea sa stiti) exact ce anume s-a ntmplat. Veti pune, probabil, o serie de ntrebari legate de amant, din dorinta de a afla .ct mai multe detalii despre comportamentul si caracterul acestuia. n anumite mprejurari, puteti actiona astfel deoarece doriti sa va ajutati partenerul aflat la ananghie si cautati pe cineva care sa poarte vina aventurii. n alte situatii, va puteti simti inferiori n comparatie cu amantul, deciznd ca aventura a fost vina dumneavoastra, pentru ca nu sunteti att de aratosi sau ati fost mult prea preocupati de fam~lie. n acest moment, veti ncepe probabil sa povestiti si prietenilor despre aventura. Majoritatea oamenilor care actioneaza n acest sens doresc sprijin si compasiune. Avnd n vedere ca ei nu mai pot cauta aceste manifestari la partener, se vor ndrepta spre prieteni. Acest lucru poate fi periculos, mai ales daca prietenii se aliaza cu dumneavoastra mpotriva partenerului infidel. n acest caz, va veti simti ndreptatiti sa va formati o parere despre partener, fara nsa a avea toate datele problemei. De exemplu, Frank i-a spus celui mai bun prieten, Derek, despre aventura sotiei lui, Gina, cu un barbat pe care ea l-a ntlnit la sala de sport. Frank era suparat si mnios, iar Derek i tinea isonul cu privire la comportamentul abominabil al Ginei. Totusi, Frank nu i-a spus lui Derek ca si el avusese n trecut cteva aventuri. n aceasta situatie, Frank cauta o justificare pentru sentimentele sale pline de mnie la adresa Ginei, obtinndu-Ie prin intermediul lui Derek. Este posibil sa fi actionat astfel pentru a evita propriile-i sentimente de vina, legate de aventurile n care fusese implicat. Va trebui sa va amintiti,

DESCOPERIREA

AVENTURII

---

~asemer:ea, ca. v~ti schimba pentru totdeauna opi~ia pnetenulUI cu pnVIre la partenerul dumneavoastra, chIar daca, n cele din urma, veti decide sa ramneti mpreuna. Aceasta situatie este, de asemenea, valabila si n cazul mpartasirii vestilor legate de aventura familiei sau colegilor de serviciu. Va trebui sa mnuiti o balanta delicata, alegnd foarte atent pe cei cu care puteti sa discutati, precum si momentele n care e mai bine sa ramneti tacuti. Ca regula empirica, alegeti doar oameni n care aveti ncredere cu adevarat si care, mai degraba, va sprijina, n loc sa ia partea unuia sau a celuilalt. Pasul 6 De obicei, n primele doua saptamni dupa ce este dezvaluita aventura, va puteti pune ntrebari n legatura cu viitorul relatiei. Majoritatea oamenilor presupun ca o aventura pune capat n mod automat unei relatii. n realitate, cele mai multe relatii supravietuiesc. Poate ca si cei mai apropiati prieteni ai dumneavoastra au supravietuit aventurilor, fara nsa a va spune ceva. Mai trziu, n aceasta sectiune, veti gasi informatii specifice legate de modul n care se poate decide daca o relatie mai poate continua dupa o aventura. n aceasta etapa, cel mai bun sfat este sa nu va grabiti n luarea unei decizii cruciale. Dupa cum indica Pasul 4, deciziile rapide pot provoca mai multe probleme dect merita. Aceasta, desigur, nu nseamna ca nu ar trebui sa va exprimati sentimentele puternice care va apasa n legatura cu aventura (excluznd violenta). Nu ati fi umani daca nu ati dori ca partenerul sa stie exact care sunt efectele aventurii asupra dumneavoastra si asupra familiei (daca aveti). Ca o consecinta imediata a descoperii aventurii, puteti trai un amalgam de emotii de acest gen. Ele se pot succede n ordinea prezentata anterior sau pot aparea amestecate ntr-o maniera aleatorie. Este normal sa se ptmple ast-

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

fel, 'din cauza socului si a tulburarii relatiei. n urmatorul capIto , puteti afla mai multe despre modul n care cei trei oameni implicati n "triunghiul aventurii" pot reactiona n fata dezvaluirii aventurii si despre cum pot ei sa stapneasca n cel mai bun mod posibil anumite sentimente si comportamente care decurg din acest eveniment;

Acum stiti - impactul pe t.ermen lung al unei aventuri


~
,.,., ., '"

@Ii

t~

clcapitolul ati citit despre ceea ce simt indivizii nrptimele oreanterior si zile care urmeaza unei aventuri. Prezen'tiil capitol aru~ca o pri~ire asupra efectelor pe termen lung asupra cuplului si asupra modului n care partenerii reusesc sa-si stapneasca emotiile care sunt aduse, de obicei, la suprafata de 6 aventura. Odata ce s-a nregistrat socul descoperirii, veti trece probabil n lunile ce vor urma printr-o multime de stari. Unele dintre acestea corespund mai mult celor care ncearca sa ramna mpreuna, dar majoritatea sunt caracteristice celor care au trecut prin aventuri,~indife!:.ent daca ramn sau nu n relatia de cuplu. Tabelul urmatortfscrie cele mai frecveni:e sentimente ,pe care le puteti observa dupa o aventura.
Sentimente pe care le puteti ,trai ca partener al unei persoane care ' a avut o aventura Furie. Va puteti simti att de furiosi, nct sa simtiti cum acest sentiment va copleseste si va erodeaza. Uneori ea nu e diminuata prin tipete si acuzatii, ci se resimte ca o durere fizica, ce nu nceteaza niciodata. Daca ncercati sa Sentimente pe care le puteti trai daca sunt~ti cel care a avut o aventura Jena. Poate fi extrem de jenant sa faceti fata explicarii a ceea ce ati facut. Poate fi necesar sa va marturisiti secretele si minciunile inventate de-a lungul unei lungi perioade de timp, iar acest lucru

FATA N FATA CU INFIDELITATEA refaceti relatia, aceasta furie poate sa se dezvolte n dumneavoastra, mpiedicndu-va sa va explicati sentimentele. De asemenea, va puteti teme ca, ncercnd sa va eliberati de furie, aceasta va deveni incontrolabila si va nabusi celelalte sentimente pe care le simtiti. Amaraciune. Dintre toate sentimentele pe care le-ati simtit, acesta este poate cel mai longeviv,revenindu-va totodata cel mai greu de pe urma sa. ntr-o exprimare plastica, putem spune ca ncercati va reveniti ca urmare a unui deces cel al relatiei de cuplu. Chiar daca relatia se mbunatateste si ramneti mpreuna, nu va mai fi niciodata la fel ca nainte. Veti trai toate sentimentele pe care le-ati resimti la moartea cuiva - tristete, nencredere, dorul de a avea din nou ceea ce s-a pierdut si depresie. Nesiguranta. O perioada lunga de timp dupa experienta aventurii, puteti simti ca si cele mai simple decizii sunt greu de luat. Multi oameni, uneori chiar la cteva luni dupa o aventura, manifesta un sentiment de confuzie si frica de a nu spune sau face un lucru gresit. Va puteti simti ca si cum toate criteriile pe baza carora ati luat anterior poate fi extrem de greu pentru dumneavoastra.

Pierdere. Poate fi greu sa recunoasteti deschis, dar, atunci cnd veti renunta la aventura, veti simti probabil lipsa amantului, mai ales daca era o aventura pe termen lung. Sentimentul poate fi de pierdere profunda. Uneori, puteti simti lipsa a ceea ce reprezenta pentru dumneavoastra persoana respectiva evadare din banalul cotidian, pasiune sexuala sau doar cineva cu care discutati. Puteti trai un sentiment de pierdere si n legatura cu relatia de cuplu, ntrebndu-va daca va mai fi vreodata la fel. Aparare sau evitare. Va puteti afla)n pozitia de a va cere scuze pentru aventura, dorindu-va sa nu mai fie necesar sa discutati despre acest eveniment. Puteti simti ca este de ajuns sa spuneti ca va pare rau si ca partenerul ar trebui sa fie satisfacut odata ce ati recunoscut aventura. n cazul n care vreo

IMPACTUL PE TERMEN LUNG decizii nu mai sunt valabile, fara sa stiti care ar mai putea fi logica valida pentru viitor. discutie se va apropia de aceasta tema, veti evita continuarea ei - poate parasind ncaperea sau schimbnd subiectul. Dezaprobare fata de sine. Daca aventura nu va este caracteristica sau ati realizat foarte rapid ca este o greseala, va puteti simti vinovat ca ati actionat ntr-un mod pe care acum l regretati. S-ar putea sa nu fiti .capabili sa scapati de sentimentele de vina si teama legate de ceea ce ati facut. Stres si anxietate. Cel . care a avut aventura poate, de asemenea, sa traiasca efectele anxietatii, inclusiv toate problemele fizice si psihice descrise n coloana alaturata -Ia ,,Anxietate~. Va puteti pune ntrebarea ct de mult vor dura aceste sentimente si ct va mai dura pna la revenirea la sentimente normale.

'-

Eliberare. Daca ati avut suspiciuni n legatura cu aventura, puteti sa va simtiti usoratica acestea se c1arifica n sfrsit si ca nu mai trebuie sa tineti un secret pe care sa va fie teama sa-I abordati.

Anxieiate. Dupa ce o aventura este data n vileag, puteti avea probleme la nivel fizic asociate cu anxietate, ca si la nivel psihic ngrijorare. Puteti avea o dispozitie proasta si o instabilitate accentuata, precum si dureri de cap si stomac suparatoare si tulburari ale somnului si poftei de mncare. De asemenea, veti simti ca ncercarea de a gasi solutii la problema aventurii se nvrte n capul dumneavoastra, descriind . aceleasi miscari circulare, parnd nsa ca nu veti ajunge niciodata la vreo concluzie. Nencredere. Ca efect pe termen lung al aventurii, acesta este unul resimtit de majoritatea oamenilor. Va puteti simti n pozitia de a va lupta cu dumneavoastra nsiva.

Confuzie. Este ceva obisnuit ca cel care a avut o aventura sa se simta confuz n legatura cu viitorul. Puteti simti ca v-a fost ntoarsa ntreaga viata

FATA N FATA CU INFIDELITATEA ncercnd sa credeti ce va spune partenerul, fiind poate tentati sa-I urmati atunci cnd acesta pleaca undeva sau sa-i solicitati o confirmare a planurilor lui. Gelozie. Puteti fi foarte gelos pe amant si pe experientele traite mpreuna cu partenerul dumneavoastra. Uneori, aceste sentimente se centreaza asupra sexului si a experientelor sexuale sau n jurul amantului. cu susul n jos sau ca nu puteti empatiza (aproape deloc) cu partenerul. Chiar daca decideti sa ncheiati aventura, va veti ntreba daca ati facut ceea ce trebuia. Aparare. Daca partenerul dumneavoastra este gelos pe amant,. puteti petrece mult timp lundu-i apararea. Va puteti ngrijora cu privire la faptul ca partenerul I va cauta pe amant pentru a-I ataca verbal sau fizic.

STAPNIREA SENTIMENTELOR DUP K O AVENTURA

bii DUPa\O;;entura; partenen trebuie asa sa faca multor diferite. cum fata puteti vedea emotii si n tabel, amUneori ei ezoneaza, traind emotii similare, alteori emotiile lor se mtersecteaza~ unul dint;e parteneri trai~d un se~timent in timp ce celalalt este coplesit de emotii complet opuse, lucru care poate duce la blocaje de comunicare si certuri deoarece ei nu pot empatiza:unul cu celalalt.

Stella si Ben ncearca sa-si revina dupa aventura lui Ben. Ca afacerist de succes care munceste enorm, Ben s-a ncadrat n cliseul clasic, fiind implicat de sase luni ntr-o aventura cu secretara. Aventura a fost dezvaluita de un prieten, care a observat relatia cu ocazia unui eveniment social care a luat parte. Stella se simte adnc ranita si vrea ca.Ben s-o asigure ca aventura s-a ncheiat pentru totdeauna ..Dar Ben este confuz. Lui i lipseste I ' Debbie, secre-

IMPACTUL PE TERMEN LUNG

sigur daca a luat cea mai buna decizie. Ben si Stella au resimtit ca fiind extrem de dificile saptamnile si lunile de dupa evelarea aventurii. Lor le era greu sa discute ca de tara,~e care a fost acorddespre sa n-o problema mai vada, aventurii. nefiind nsa obicei cu att mai de putin n dintre ei nu mai ncerca n mod real sa stabileasca un contact cu prinsi impas, n lumea creatanici de unul ei. cele d~'celalalt, urma, simtindu-se au ajuns ntr-un n care semeni cuplului Ben-Stella, este mult mai la ndemna ~a consideri prea dificila abordarea subiectului aventurii de ~i tarm sa tealrefugiezi nimanui, pe n un care tarm relatia emotional nici nu poate neutru, sa un treaca fel -pete eveniment, dar nici nu se poate ntoarce la ceea ce a fost. Multe cupluri care solicita consiliere Relate, solicita de fapt ca relatia sa fie "la fel cum era nainte". Acest lucru nu este posibil. Dezvaluirea unei aventuri a schimbat toate laturile unei relatii, astfel ca ceea c~ a: fost odata a ncetat sa mai existe sub' toate aspectele importante. Iata care sunt starile cele mai importante ce caracterizeaza perioada de dupa aventura: Deplngeti ceea ce ati pierdut

Indiferent daca partenerii vor ramne mpreuna sau nu, perioada de ntristare ramne importanta. Fiecare partener al cuplului, separat sau mpreuna, are nevoie sa deplnga pierderea relatiei. Nu simt nevoia sa jeleasca numai ceea ce au pierdut, ci si asteptarile pe care le aveau fata de viitorul relatiei. Iata de ce, cei care au aventuri pot trece prin anumite sentimente trai te de cei care si pierd iubitul. Tristetea, furia si dorul dupa trecutul trait n certitudine sunt, toate, asociate cu mhnirea si sunt raspunsuri normale la o situatie dificila. Evaluati prejudiciul produs relatiei Aventurile au diferite efecte asupra diferitilor oameni. Unii indivizi reactioneaza prin dorinta imediata ca relatia

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

satia sfrsit (desi deciziile luate foarte rapid nu sunt, n ge'Iiiral, folositoare). Altii cred ca pot tolera aventura, n timp ce o alta categorie de oameni considera ca, odata ce a trecut un timp, cuplul a primit o lectie valoroasa despre schimbarile 12ecare ar trebui sa le faca pentru mbunatatirea relatiei. Incercarea de a evalua ce anume reprezinta aventura pentru fiecare persoana si pentru relatie poate ajuta reprimarea sentimentelor de nesiguranta si confuzie care apar dupa aventura. ntelegeti de ce a aparut aventura Dintre toate prqblemele carora trebuie sa le faca fata cuplul, aceasta este cea mai importanta. Daca motivele aventurii'pot fi ntelese, ncercndu-se rezolvarea lor, atunci aventura nu a fost chiar lipsita de sens. Chiar daca aventura se dovedeste a fi de tipul "cel care deschide usa" sau "experimental", c~l putin, cei doi parteneri au nteles ce.anume s-a ntmplat si de ce. Acest lucru nu este esential doar pentru relatia curenta, ci si pentru relatiile viitoa-. re, n cazul n care cea prezenta se sfrseste:t,ectiile importante cu privire la relatia de cuplu, ppt fi nvatate prin ntelegerea aventurii. Stiind de ce a aparut aventura, primiti un ajutor pentru ca o noua relatie sa evolueze fata de cea anterioara, ncheiata prin' infidelitate.

SPRIJIN N CONFRUNTAREA CU MHNIREA RE SIMTITA DUPA AVENTURA

Acceptati ca aveti nevoie sa deplngeti relatia pe care aventura a schimbat-o pentru totdeauna. Unele cupluri evita sa nfrunte aceasta situatie, deoarece doresc sa prezinte lumii o fata care sa arate ca "nu s-a ntmplat nimic". Daca relatia s-a terminat, nu veti dori sa va confruntati cu tristetea pe care o resimtiti, pentru ca sunteti furiosi pe cele ntmplate si doriti sa le spuneti prietenilor ca sunteti

IMPACTUL PE TERMEN

[uNG

bucurosi ~a relatia s-a terminat si ca ati scapat de un partener care. v-a ranit. Majoritatea oamenilor, considera ca este dificil sa faca fata ambiguitatii. Preferam sa spunem: "S-a te~minat! ' sau "Acum sunttm O.K." dect sa spunem: "In unel zile sunt O .K., iar n altele ma simt groaznic." Starea dejtristete, ca efect al aventurii, este asociata de obicei ambiguitatil- un amestec de sentimente contradictorii de a ri!mne sau de a pleca, amintiri ale trecutului comparate cu 'cee ce se ntmpla n prezent sau usurare ve~sus teama, sund toate, exemple ~e 'ne.siguranta si ar tr~bUl acceptate.(Reiunoasterea cu smcentate a unor sentImente de pier ere poate reprezenta un prim pas spre nfruntarea nesigurantel care nsotestt, de obicei, aventura. Sugestiile urmatoareLva pot ajuta sa acceptati mhnirea pe care, mai mult ca sigur!,o resimti ti. Tineti un jurnal \ Descrierea pe hrtie al sentimentelor de fiecare zi va poate fi de ajutor n conturarea acestora, atunci cnd va este dificil sa le mpartasiti cu altcineva. Puteti descoperi anumite tipare emotionale doar privind napoi n jurnal, la zilel: Qune ~au\la cele J?ai pUtin bune. Cerc~tarile au e~ipentru oamenii suferinzi de boli fizice, cum ar fi astmul sau artrita, deci r putea sa va fie de ajutor ncepeti sa dentlat ca tmere~ unUl Jurnal poate avea daca etecte benefIce aveti simptome tizice cauzate de stres. Daca nu va place sa Tmetl ~ntr-:un loc secret SI actuahzat1-l atunCI sc.riet~,Jurnalul ~ncercatil:a va nregistrati. co~fesiunil~ p~ o caseta: cnd este necesar~ Amintiti-va ca este ceva ce nu trebuie vazut de alti ochi. Vorbiti despre lsentimentele dumneavoastra cu cineva de ncredere Marturisind si taltora ce simtiti, va puteti elibera de emOtii. Oamengruparati vor sa-si repete povestea la nesfrsit. Aceastaleste o parte importanta n deplngerea si-

lGG

FATA N FATA CU INFlDELITATEA

tuatiei si poate actiona ca o eliberare a emotiilor reprimate. Alegeti ntotdeauna un prieten n care sa aveti ncredere absoluta si care este putin probabil sa fie mpotriva partenerului. Ar fi ideal sa apelati la cineva care este gata sa va pa pentru a-si expune propriile idei n legatura c:u ce s-a asculte imp~artIal n loculpoate unei persoane sa va ntreruntmplat. Consilierea fi extremcare de--fnlositoare, Important entru dumneavoastra, fara sa va Judece sau ~eoarece~onsilierul va permite sa spuneti c~ea ce este sa-si exprime propriul vapunct de vede~e.

Fiti blnzi leu dumneavoastra nsiva


Nu va spunetI ca trebuie sa va ntoarceti imediat la serviciu si sa v~ comportati ca si cum nimic nu s-ar fi ntm. plat. S-a ntamplat ceva important si aveti nevoie de timp pentru digera evenimentul. Relaxati:-va mai mult, dar mentineti rutina zilnica. Un lucru simplu, cum ar fi pregatirea unei mese sau obisnuita cumparare a ziarului de la taraba n Iecare zi la. aceeasi ora va poate ajuta sa duceti la bu s arsit ziua, ntr-uJ;l plod mult mai eficient. Daca vreti sa ngeti, dati-i drumul. Unii indivizi considera ca este de ajutor 'sa ur'rnariti un film lacrimogen, deoarece acesta permite lacrimilor sa se elibereze, n loc sa ramna blocate. Eliberarea sentimentelor de furie se poateJace si prin baterea pernelor de puf de pe pat cu un ziar rulat sau strngerea a ct mai multe pahare pentru a le recicla la pUJ;1ctul de colectare. Loviti cu putere paharul pna ce acesta va ncapea prin deschizatura aparatului de colectare! Alte moduri de a permite eliberarea sentimentelor de furie surit: preferati plimbarile sofatului, indiferent n ce directie; practicati gimnastica sau oricare alt sport care va permite ~a fiti activi din punct de vedere fizic. Cresterea activitatii fizice este o metoda dovedita de a dispersa stresul si agresivitatea. Daca aveti probleme de mobilitate, implicati-va n orice activitate care nu necesita elasticitate, dar care sa fie diferita de rutina obisnuita, n sensul implicarii fizice.

IMPACTUl: PE TERMEN LUNG

Este O.K sa va simtiti tristi daca ati pus punct relatiei cu amantull
Daca ati \hOtart sa puneti punct relatiei cu amantul, va puteti simti\ vinovati din cauza sentimentului de tristete resimtit dupa pierderea acestuia. A fost, probabil, necesar sa luati aceasta decizie pentru ca asa era cel mai bine pentru a ncerca sa reconstruiti relatia, sa aveti grija de copii sau pentru c::t. nu sunteti siguri ca stiti ce simtiti, - dar acest lucru nu frtseamna ca nu veti simti lipsa persoanei cu care ati avut aventura. Poate fi foarte dificil sa explicati aceste sentiment partenerului, dar puteti cauta consiliere pentru a va ajuta sa treceti peste pierdere, mai ales daca pa.rtene~ul dumneavoastra este reticent n ntelegerea acestUI evemment

mpartasitt partenerului sentimentele de pierdere


Daca ncercatI sa fa~_etifata consecintelor unei aventuri, de obicei doriti sa treceti singur prin aceasta ncercare. Acest lucru se ntmpla partial pentru ca nu sunteti nca siguri ca mai puteti avea ncredere n partener dupa ce v-a tradat, dar n parte si pentru ca mpartasi~ea sentimentelor dumneavoastr pare sa va faca vulnerabil fata de' o noua rana. Dar dac ncercati sa mpanasiti partenerului cte ceva di sentimentele dumneavoastra, acesta PQate ntelege impactu aventurii, crescnd n consecinta sansele de a discuta cu folos despre motivul pentru care a nceput aventura.

SEMNELE PERICULOASE

ALE DEPRESIEI

Dupa aventura a ar sentimente puternice de nefericire. Este necesar sa cerem ajutorul specialistilor daca apar une~ le dintre urmatoarele semnale, deoarece ele pot fi simptome ale depresiei si nu au nimic de-a face cu a te simti "la pamnt" sau mizerabil.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Modificari n obiceiurile de somn si alimentatie, care dureaza mai mult de cteva luni. Depresivii se trezesc 'de obicei foarte devreme dimineata~u o senzatie-?e spaima sau reusesc sa adoarma cu foartejmare dificultate. Alternativ, dopresiei. Foamea prea mare sau lipsa acesteia o perioada rinta mare de a de dormi mai saptamn' tot tim~ul poate un simptom al mai cteva poate fi de asemenea sa deinmentul normal. Mergeti la un consult la mediC!, daca cele de mai sus va caracterizeaza pe dumne,,!voastra sau pe partener. dice Incapacitate a se conecta la viata cotidiana. Daca perdepresia,demai ales daCa~ ;.;!ceasta schimba comportasoana pare retrasa si tacuta, spr81deosebire de comportamentul ei uzual, va avea nevoie delajutor daca aceste manifestari dureaza mai mult d~ cteva saptamni. Problemele legate de igiena personala, vestimentatie sau sustinerea unor activitati zilnice. pot indica de asemenea, depre,sia si ar trebui investigate de un pro esicnist. Toane. Starea sufleteasca a majoritatii oamenilor este schimbatoare, dar daca acestea sunt exceslve plnsete la un moment dat, urmate de tipete n secunda urmatoare -'-- si dureaza d~ mai mult de cteva luni, trebuie sa consultati medicul sau cautati un alt tip de ajutor profesionist.

o Discutii persoana legate' vorbeste de sinucidere. despre un. ~inucid~ mitfiirl~annu-si spune va ca, pune daca n practica Acest lucru nu nct este 'fidevarat. Dacadespre o persoana a intentia. ajuns att de departe \sa vorbeasca sinucidere sa faca acest si da lucru, detalii este despre vital sa mod~'dn (cOntactati care un intentioneaza medic specializat.

SPRIJIN N E~IN ALUAREA[!>REJUDICIULUI SUFERIT RELATIADE CUPLU

Daca avea va trebui sasa luati o decizie~rivind viitorul aventucuplului,yeti nevoie evaluati exact~e reprezinta ra pentru dumneavoastra. Aceasta nu]este o sarcina usoara, deoarece va necesita o comunicare]'de succes, atunci cnd probabil'amndoi evitati saldiscutati cu chiar cela-

IMPACTUL PE TERMEN LUNG

---

lalt problema aventurii. Dar, daca alegeti sa depasiti momentul, n loc sa ramne ti blocati, va trebui sa ncercati acest lucru. Veti avea, de asemenea, nevoie sa evitati ct mai mult posibil certurile si discutiile n contradictoriu. n general, lupta se sfrseste cu blocarea amndurora n plan emotiona~ n ~patele. unor uriase ziduri de aparare emotionala, care va vor mpiedica sa mai rezolvati ceva. Folositi urmatoarele sugestii entru a face o evaluare att a prejudiciului produs relatiei de cuplu, ct si a persoanei dumneavoastra.
Faceti o lista

daca rel~tia continua. Unele sc ~mbari pot fi mici (de Faceti o va lista cu elementele ar trebui schimbate, . exemplu, partenerii sa fie ntot eauna punctuali cnd vi.n acasa de la serviciu), altele pot fi mai importante (sa-si ~i.!1a promisiunea de a nu se mai ntlni niciodata cu amantul). Spccificati acest lucru mod expres. De e~emplu, nu spuneti: "Am nevoie .de ma multa afectiune." In loc de ace:;>.st~ afirmatie, spuneti: "As dori sa primesc un sarut cnd viu acasa de 1:1 serviciu sau nd ma ghemuiesc seara n pat~.!1 bratele tale:' Odata ce ti completat listele, comunicati !e reciproc. ntrebati-l pe partener daca este de acord cu cea mai mare parte a listei au doar cu o mica parte. Ac()rdli~ dat numai ctorva e e.mente prezentate n lista poate sa nu indice neaparat ca elatia este terminata, ci doar ca este nevoie de o munca sidva pentru a o face sa functioneze. Dupa ce ati ntocmIt lista schimbarilor posibile, discutati despre ceea ce ar fi necesar pentru ca ea sa fie transpusa n realitate. Din nou, specificati ce schimbari ati dori sa faceti. Spuneti: "As dori sa petrecem mpreuna cel putin doua seri pe saptamn ~n care sa nu ne uitam la TV sau sa ne ntlnim cu alti oameni." n loc sa spl!neti: "Ar trebui sa petrecem mai mult timp mpreuna." In acest fel, daca veti stabili ce anume vreti sa faceti, veti stii cnd nu v-ati ati~s scopul. Facnd pro~isiuni v~gi sdu fiind de acord c~

r~

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

o schema larga care pierde adevarata substanta, veti lasa multe portite deschise pentru certuri si neconcordante referitor tocmai la ceea ce ati convenit nainte. Verificati la cteva saptamm daca v-ati ndeplinit scopurile si faceti unele schimbari aca nu pare ca se va ntmpla acest lucru. Acest mod e abordare poate functiona, de asemenea, si atunci cnd ealizati ca se apropie sfrsitul relatiei. Folositi aceasta ista pentru a decide ce aveti nevoie sa se ntmple pentru a va desparti ct mai civili~at posibil. Acest lucru este eosebit de important n situatia n care aveti copii. Ei au nevoie de iubire, nu sa fie martori la lupta dintre parinti, n situatia n care ajungeti la separare.

Relatia de cuplu nu este singura care a avut de suferit. La nivel persona, este probabil sa simtiti o degradare a ncrederii n fortele roprii. Acest lucru apare de obicei pentru ca marturisire unei aventuri sau vestea referitoare la infidelitatea partener;uJui conduce la dubii n ce priveste autoounoastere si abilitatea dumneavoastra de a. judeca alte persoane. Unele cupluri spun consilierilor Relate ca acest sentiment poate fi asemanat cu senzatia pe care o ai atunci cnd cineva ti trage covor:ul de sub picioare; este ca si cum fundamen'tu tuturor deciziilor a fost fals. Va puteti afla chia:rnpozitia de a va ntreba daca sunteti persoana care credeati ca suntet - n special; daca ati avut o aventura de-o noapte si acu regretati sau daca ati realizat ca nu ati.recunoscut semnele unei aventuri pe termen lung n care era implicat part.eneru dumneavoastra. Acum este momentul sa luati n considerare ceea ce v-ar putea ajuta sa va recapatati ncrederea n forte e proprii. Gnditi-va la lucrurile care va ajuta de obicei sa va simtiti bine -la nivel fizic si mental- si introduceti-le n iata dumneavoastra. De exemplu, Sheila s-a simtit la pamnt atunci cnd sotul ei, cu care era casatorita de 20 de ani, a parasit-o pentru ()'alt~ femeie. Dupa ce impactul, imediat s-a mai domolit

IMPACTUL PE TERMEN LUNG

171

ntructva, Sheila s-a nscris voluntar la un azil din zona. Ea a realizat ct de satisfacuta se simte, iar ca bonus, avnd n vedere ca era utila n azil, i-a crescut exponential si ncrederea n sine. Daca, pentru dumneavo;:lstra, propria imagine sexuala a fost zdrobita din cauza partenerului care a facut sex cu relatie noua, pentru a va reasigura ca sunteti sexi si atractivi. Acest lucru nu este recomandabil Actionnd n acest altcineva, puteti fi tentati sa va gra~iti~a. va aruncati ntr-o sens ar ~ic.asi :um ati lipi ~n pl:stu~1?~ ~rana de~chisa. te n legatura cu motivele aparitiei aventurii si va veti reveni fi apoi mai bine chipati pentru mal a vamuldesEste din malsoc. bmeVeti sa asteptatI pana ca~d vetI mtelege curca ntr-o relatie noua, mai alesIde natura sexuala. . SPRIJIN PENTRU A NTE~OTIVELE

Dupa o aventura, poate parea destul de clar care este probl~ma.dumneavo~stra sau.~arteuerul dat dovada CARE AU STAT LA BAZA APARITIE~A ti VENTURII. ldehtate. Dar, daca va opntl doar la,ace tie evidenta, veti pierde adevarataoportunitat de a ntelege ce anume a cauzat aparitia aventurii. venturile sunt simptome, nu cauze. De ce este importan sa ntelegem ce s-a ntmplat? Deoarece puteti repara rejudiciul numai daca stiti ce anume a dus la producerea aventurii. Imaginati-va reparnd acoperisul unei case, n timp ce peretii sunt instabili, iar-fundatia se prabuseste. Ct de curnd, acoperisul nu va mai avea ce sa acopere. Acest lucru se ntmpla si n cazul -aventurilor. Pentru un timp, veti putea a motivelor mai profunde, relatia va ajunge n cele din sa njghebati cteva lucruri mpreuna,~dar, far.a o cercetare urma la colaps. Urmatoarele sugestii va vor ajuta s~ntelegeti aparut aventura n relatia , dumneavoastra. l de ce a

FATA N FATA CU INFIDEL1TATEA

Ce anume a declansat aventura?


Asezati-va comod alaturi de partener si discutati evenimentele care s-au petrecut chiar nainte de a ncepe avenq.lra. Cautati orice lucru care pare a iesi din cotidian, din cadrul relatiei de ~uplu sau~al faffiiliei. Asa cum ati citit n Capitolul 3,' multe aventuri !Sunt provocate de producerea unei schimbari - pierderea {cuiva drag, a slujbei sau cstigarea unei slujbe noii, sarcina} robleme n calitate de parinti etc. Cautati aceste schimban. Puteti, de asemenea, sa va ntoarceti napoi n timp, pent ca e posibil sa fi exis-" tat n stare latenta, de mai multa vrem anumite probleme legate de aventura. De exemplu, Bob si Deirdre erau)Casatoriti de opt ani, atunci cnd Bob s-a implicat ntr-ojaventura cu prietena

- a putut ntelege de ce s-a ntmplat aventura. Din cte stia ea, mariajullor era fericit. Cnd au nceput sa discute despre aventura, Bob i-a explicat ca el a fast marcat de retragerea lui. emotionala a lui relatia Deirdre fata de el, atunci cnd nu ea sotiei Atunci. cnd a fostiJa'.eZValUita, Deirdre si-a s-a pie:dut sl~j~~. Bob sv-asimtit{!nstr.air:at relatia lor 1mbunatatlt, dupa un an ~i mal bme si, el des~ a ramas la sentimentul ca Deirdre nu-l mai doreste. Cnd prietena acesteia a flirtat cu el, lui Bob i- placut sentimentul ca era dorit si a nceput o aventura cu ea. Va puteti gndi, de asemenea la probleme devenite "tabu" n cuplul dumneavoastra. De exemplu, stiti ca n clipa n care ncepeti sa vorbiti aespre familia lui, se prevede un scandal? Ati ntmpinat asa-numitele'taceri glaciale n ncercarea de a aborda problema banilor si a sexului? Dar n legatura cu probleme legate de emotiile dumneavoastra si gndurile intime? Acest gen de probleme poate contribui Autojustificarea tificata. la sentimentul est:f ca ~ adesea, aventuraunul estedintre ntructva pasii care jus-

tur: a ncepu.t.de~a. Dificulta~l e~ezolvat~ di~~r-o.~venaparea si dupa ce avenconverg spre tura, pot ofenfi aventora, Sl ele, un darl~~e mlC e spatlU autoJustlflcaru. De

IMPACTUL PE TERMEN LUNG

17';)

exemplu, Michael a decis sa nceapa aventura dupa ce si-a spus ca sotia lui o' va observa cu greutate, deoarece ea muncea n permanenta si abia l observa pe el. De fapt, odata ce aventura a fost.descoperita, sotia lui a fost foarte suparata ca Michael nu' i-a cerut sa munceasca mai putin, pentru a putea petrece mai mult timp mpreuna.
Folosirea informatiilor
fJ '"

!? eli)

Odata ce ati discutat probl~mele importante din trecut care au contribuit la aventura, puteti folosi informatiile - pentru a schimba relatia prezenta, daca va hotarti sa ramneti mpreuna sau sa vi le amintiti n oricare alta reJatie viitoare, daca luati decizia separarii. Acest gen de lectie poate fi dureros, deoarece va poate face sa va aparati mpotriva acuzatiilor ca nu va pasa sau ci n trecut nu y,apasa d~ relatie; merita sa ndurati toate acestea, pentru ca, n cele din urma, relatia prezenta sau viitoare va a~ea de cstigat. Discutati despre ceea ce asteptati amndoi de b relatie si despre cum va puteti mplini asteptarile. S-ar putea 'sa va fie de ajutor utilizarea listei de idei prezentate n paginile anterioare. De data aceasta, adaugati la modul de, abordare modificarea si faceti elin acest lucru un scop. De exem~ plu, puteti descoperi ca aventura a fost cauzata, n parte, de certurile frecvente legate de atributiile fiecaruia in casa. Unul dintre parteneri poate fi att de iritat din cauza fap:tului ca a fost ncarcat cu sarcini domestice, nct sa se revolte prin petrecerea timpului liber cu o alta persoana. Un cuplu poate folosi aceasta informatie pentru a-si crea un scop din ncercarea de a mparti treburile.casnice ct mai echitabil pe viitor, pentru ca nici unul dii1treparteneri sa nu devina frustrat fiindca celalalt l exploateaza. Aceste nvatamirlte pot fi valabile chiar daca relatia se destrama si fiecare partener ncepe relatii noi, deoarece n noua relatie se va hotar de la nceput cine ce responsabilitati domestice are.

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Mai exista si un alt motiv pentru care ncercarea de a ntelege de ce a aparut-aventura este important. Repartizarea vinovatiei este un scenariu frecvent care se desfasoara atunci cnd cuplurile ncearca sa discute despre aventura. Unul dintre parteneri- l poate blama pe celalalt pentru aventura - adesea pentru a se justifica - sau poate da vina pe~sine pentru cee3, c~ s-a ntm lat. Nici una dintre aceste abordari nu este folositoare. Consilierii Relate va pot spune ca aproape toate aventurile sunt rezultatul dificultatilor legate de modul n care artenerii s-au raportat unul la celalalt pe parcursul enoadei ct au fost un cuplu. ast~el ca este necesar ~a ~ orda~ea sa fie facuta"n consecinta, Acest III loc lucru ca partenern nSeamna~" sa dea responsabilitatea Vllla unul pe celalalt. este mpartita,

SUGESTII GENERALE DMINISTRAREA CONSECINTELOR AVENTURII

Este Evitati ~s~utiile ~ure~za e noaptea ~e lu~g!rtn-ii bme sa c~re fIxatI penoadect scurte de dISCUtIeIII
legatura cu ceea ce s-:a ntmplat, dect sa petreceti ore n sir dezbatnd aceleasi probleme si extenundu-va. L sfrsitul oricarei conversatii, ncercati sa vedeti ce ati obtinut n urma discutiei. Va poate fi de folos chiar sa notati problemele pe care le-ati'discutat si sa luati o decizie n legatura cu ele.

Puneti ntre an la caresuportati sa auziti raspunsurile. Cnd aflati espre o aventura puteti fi tentati sa puneti o mie de ntrebari. Este mai bine sa puneti ntrebari mai simp e entru a va da timp sa abordati mai trziu ntrebariI mai dificile. Daca i marturisiti partenerului despre aventura, comunicati-i acest fapt ntr-un- mod pe care acesta sa-I poata ntelege si ras-

IMPACTUL PE TERMEN LUNG

---

pundeti ntrebarilor ntr-o maniera cinstita si ct mai la obiect. De exemplu, daca acesta ntreaba: "De ce ai facut asta ?", raspundeti spunnd: "Pentru ca eram singur/confuz/gelos/nstrainatfdupa nasterea copilului nostru." (sau oricare simtiti ca ar fi motivul aventurii), mai degraba dect: "Nu ,tiu, s-a ntmplat pur si simplu." - fraza care nu xplica nimic.

Acordati un timp anume

iscutiei despre aventura.


deveni apasatoare, insulte si acuzatii. la urma veti renunsa discutati ntr-o

Discutia despre aventura poate mai ales daca este nsotita de Aceasta nseamna adesea ca pna ta amndoi, stresati si Incapabili

solutie ar fi sa cadeti de acord sa discutati acest subiect doar o jumatate de ora pe zi. Pe parcursul acesmaniera ceea ce s-a ntmplat. O tui timp, constructiva unul dintre ~espre arteneri poate fi cel care pune ntrebarile sv~uamn~ si p~t e~pune sell):iment~le pe care le traIesc. Dupa e expIra tImpul acordat, dIScutia ar trebui sa se opreasca. Aceasta abordare cerc disciplina, dar ajuta a reducerea nvinuirilor care planeaza inevitabil~jurul aventurii. Nu dati vina pe'ftmant. Unele cupluri nu pot face fata realitatii aCtiuni~ partenerului infidel si arunca toa-

pe amantul drept "rapitor" sau "seducator" sau "o persoana care se culca cu cine apuca". Aceste deta vina pe seama ~'IT1antului.Tipic, acestia l denumesc scrieri pot conve~ de minune persoanei care a avut aventura, penAtru cat;;u o obliga sa faca fata propriei culpabilitati. In acesti mod, partenerul infidel este lasat "sa scape printr \ciegete" si toata vina cade n spatele amantului. Este adevarat ca si amantul si are propria sa responsabilitate pentru situatia creata, dar daca relatia va merge mai departe, cuplul trebuie sa faca fata adevaratului motiv 1 aventurii, n loc sa considere o alta persoana ca fiin complet responsabila.

FATA N FATA CU lNFIDELITATEA

Fiti gata sa ascultati, dar si sa vorbiti. n tot mai mul-

te sfere ale societatii, arta de a asculta ncepe sa dispara. Oamenii au tendinta de a sari grabiti de la o problema la alta, discutnd adesea despre propriile lor pareri, n loc sa acorde drept la replica si altora. Aceasta ,afirmatie_este a~evara,ta.si pentru partenerii unui cuplu, mai ales dupa ce au trait experienta unei aventuri. Fiecare partener poate fi atat de preocupat de viziunea sa personala asupra ayenturn si att de nerabdator sa si-o exprime, nct uita sa asculte cu .adevarat ceea ce spune celalalt. Aceasta SItuatie poate aparea daca partenerul infidel se simte att de vinovat, nct blocheaza destainuirile celuila referitoare la efectele aventurii asupra sa ca partener nselat. Ascultati-va cu atentie partenerul pna cnd termina ce are de spus, fara sa-I ntrerupeti si mentinn contactul vizual. Daca este suparat, ramneti calmi si ncurajati-l, n loc sa va lasati si dumneavoastra\coplesiti. prea Nu-l mult acuzati caz. niciodata Sentimentele ca se poarta lui suntstupidV~u reale~iar cadaca face nu sunteti de acord cu punctul sau de vedere . teva saptamni toate problemele pe care le aduce la
Acordati-va suprafata o aventura. timp. Nu Recuperarea va asteptati sa dupa reZOlva~'1 o ventura n. c-

poate dura luni si chiar ani de zile. Abordat~ fiecare problema pe masura ce apare si acceptati tB:ptul ca sentimente precum amaraciunea, gdoziaJ, furia si confuzia sunt naturale si corespunzatoar~ circumstantelor date. Dumneavoastra si parteneru~va doriti, poate, ca totul sa ramna n urma, dar este\un vis nerealist. Construirea ncrederii necesita un timp ndelungat - chiar ani de zile, n anumite cazun Sarcina pe care v-o propuneti - reconstruirea mcrederii poate dura si mai mult timp. I saptamni si luni aventurii pot Primele fi cele tnai dureroase. Dardupa dacadezvalui~ veti folosi( ~ugestiile

IMPACTUL PE TERMEN LUNG

1:17

prezentat~ n acest capitol, veti vedea ca. puteti face fata destul de bine luarii unor decizii importante n anumite probleme de care va loviti, cum adi sa decideti daca relatia poate supravietui aventurii sau sa alegeti modul n care sa discutati cu ceilalti despre acesx subiect., Urmatorul capitol are n vedere tocmai aceste probleme - sugereaza modalitati de a discuta cu copiii si cu alte persoane problema aventurii si atimca o scurta privire asupra rolului amantului, dupa ce aventuJ,:a aJost descoperita. ~

Refacerea relatiei , - sunt sanse , de reusita? ,

Atunci cnd este dezvaluita o aventura, primele saptamni si luni sunt dureroase si dificile. Puteti simti ca supravietuiti doar de la.o zi la alta - ducnd la bun sfrsit activitatile de rutina, n timp ce sunteti dezorientati si nesiguri in legatura cu ceea ce va rezerva viitorul. Unele'cupluri rup legatura aproape instantaneu, n timp ce altele se tin agatate un timp, ncercnd sa ia o decizie referitoare la ceea ce vor face mai departe. Chiar si partenerii care se .despart n primele zile,dupa ce aventur~ a fost ata n vileag au nevoie, n cele din urma, sa ia o decizie de termen lung n legatura cu relatia. Probabil ca va ntrebati att pe dumneavoastra, ct si pe partener: "Sunt sanse d reusita?" Indiferent daca ~ai stati mpreuna s~u nu, ntr;barea de mai sus este problema-cheie n aceasta etap depinznd cumva si de motivul aventurii si de tipul de aventura. De exemplu, o aventura de tipul "celui care deschide usa" diminueaza sansele ca relatia de cuplu sa continue. O aventura "experimentala" acorda relatiei de' cuplu o sansa de supravietuire rezonabila, n timp ce n cazul "scaunului cu trei picioare" este necesar un efor considerabil din partea ambilor parteneri. Desigur, fiecare aventura este unica pentru oamenii care au de-a face cu ea~Acolo unde un cuplu poate supravietui, un altul se poat, destrama. Numai dumneavoastra veti sti cta importanta/'are aventura n viata dumneavoastra.
J

REFACEREA RELATIEI

DISCUTIA DESPRE VIITORUL RELATIEI Oricare arf,fi rezultatul, amndoi aveti nevoie sa discutati desprelvlltorul relatiei. Este esential sa luati decizii comune n legatura cu viitorul, avnd n vedere urmatoarele motive:
Daca doar unul dintre parteneri decide ca relatia s-a sfrsit si pleaca veti ntelege prea putin sau deloc motivele aparitiei aventurii. Acest lucru va va priva de construirea unei relatii mult mai sigure pe viitor . Daca aveti copii, merita sa acordati cea mai mare atentie viitorului relatiei. Daca, mnati de emotiile puternice cauzate de eveniment, va decideti rapid sa ramneti sau sa plecati si, mai trziu, reveniti asupra acestei decizii, copiii se vor simti derutati si destabilizati. ..-orsGutia privind viitorul relatiei poate fi primul pas n construirea unei comunicari eficiente ntre parteneri. Aceasta este o abUitate eficiente de folositoare, pe care ar trebui sa o dezvoltati indiferent daca veti ramne sau nu n relatie. Daca va trebui sa mergeti mai departe n calitate de parinti, chiar daca nu veti fi capabili sa mai ramneti parteneri, o comunicare adevarata va va netezi drumul pentru viitoarele' ntlniri si va va ajuta sa evitati certurile n fata copiilor.

MODUL DE ABORDARE A DISCUTIEI DESPRE VIITOR 1. Fixati-va un moment n care sa nu fiti ntrerupti si n care sa va simtiti suficient de relaxati. nchideti telefonul sau scoateti-l din priza, opriti televizorul si evitati momentele n care stiti ca este probabil sa fiti stresati sau obositi - cum ar fi orele trzii ale noptii . si cele care urmeaza sosirii de la serviciu. E probabil sa vreti sa stati mai degraba la masa, dect pe canapea. Puteti alege ~n teren neutru, cum ar fi o cafenea linistita, dar acest lucru nu este prea recomandabil, deoarece va puteti simti stnjeniti de ceilalti clienti

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

care va pot auzi. Asigurati-va ca va puteti vedea reciproc, simtindu-va astfel ncrezatori n faptul ca partenerul va ascultaI~i va ntelege. " 2. Hotarti ct de mult va dura discutia. Va fi nevoie de mai multe discutii similare pentru 'a lua decizia finala. Este mai bine sa aveti cinci conversatii de o ora, dect o conversatIe de ~inci ore. O ora reprezinta timpul optim de Iscutie, iar ntr-o conversatie mai lunga va puteti SImti obositi si exista posibilitatea sa uitati detalii egate de ceea ce discutati. 3. nc'epeti rin a discuta despre toate op'tiunile pe care le aveti. MaJoritatea cuplurilor care apeleaza la consilierii Relate n-legatura cu problema aventurilor amoroase au n minte numai doua optiuni - sa ramna Impieuna, sau sa se desparta. De fapt, sunt mult mai multe posibilitati care ies la lumina pe perioada consilierii si la care cuplurile nu se gndiseraan:terior. Pentru fiecare optiune, scrieti un bilet si :lsezati-l pe mas sau pe podea. NU}TIerotati-le ntr-o ordine care va este conven:lbila. Incer~ati sa nu va certati cu partenerul daca nu sunteti de acord cu op"tiunea sa. Mai hine, scrieti nca un bilet, pe care sa-I adaugati la celelalte. De exemplu, iata cteva dintre optiunile pe care le-au avut Carne si Ivan dupa aventura lui Carrie.
Optiunea 1: Garrie sa plece si sa se mute cu Keith, amantul ei, daca acesta va fi de acord. Optiunea 2: Garrie sa.plece si sa locuiasca singura. Optiunea 3: Ivan sa plece si sa locuiasca singur. Optiunea 4: Garrie si Ivan si sa continue sa locuiasca mpreuna si sa uite de aventura. Optiunea 5: Garrie si Ivan. sa continue sa locuiasca mpreuna, sub rezerva revizuirii relatiei la trecerea a sase luni. Optiunea 6: Garrie si Ivan si sa apeleze la un consilier specializat n probleme de cuplu, pentru a ntelege problema aventurii.

REFACEREA RELATIEI

lSJI

Optiunea 7: Carrie si Ivan sa accepte aventura, iar Carrie sa

continue Ivan.

sa('se \, vada cu Keith, cu acordul

lui

Optiunea 8: care Carrie si Ivanl sa se mute departe de locul n traiesc n prezent. Optiunea 9: Carrie si IvaJsi sa continue sa locuiasca mpreuna, fiecarei dar sa \schimbe termenii astfel nct sa fie liber sa aiba relatiei si alte lor, relatii. Optiunea 10: Carrie si Ivan sa treaca de la etapa de concubinaj la cea de casatorie.

Urmatorul pas, dupa ce toate celelalte optiuni au fost explorate si notate este sa ncepeti sa alegeti. Unele dintre optiunile de pe mas - va vor sari imediat n ochi drept inacceptabile. De exemplu Cai-rie si Ivan au respins imediat optiunile 7 si 9, deoa:re@ nici unul dintre ei nu ar fi putut trai n acest mod. Carri~ i-a explicat lui Ivan ca Keith i-a despre ea, deci a cazut s' optiunea 1. Carrie a simtit ca optiunea 4 eraca mult prea dificila, deoarece acum aventura i si afectacomunicat relatia.1o~se terminase, ca stia Ivan se negativ. Dintre optIUnile ramase deschise, ei au creat o lista de prioritati optn~ pentru alegerea favorita si pentru cele mai putin dorite. In cele din urma, ei au decis ca optiunile lor sa apar~n urmatoarea ordine: 5,6,2,3, 10 si' 8. Aceasta lista e-a dat celor doi informatii interesante despre ceea ce trebuiau sa astepte de la viitorul vietii de cuplu. Ei au fost capabili, astfel, sa vada daca sunt gata sa ncerce sa reconstruiasca relatia, fiind dornici sa caute ajutor pent a reusi. Au identificat, de asemenea, durerea pe care amndoi au resimtit-o, n timp ce destramarea cuplului a ramas o optiune doar dupa ce ei vor mai ncerca o data sa formeze un cuplu. Mariajul sau mutatul au fost c?~siderate d.r~ptlpasi mult prea mari, avnd n vedere fraglhtatea relatledo Prezentarea@?tunilorn acest mod va poate ajuta sa va simtiti putin\ncorsetati legatura ceea ce vreti mai amndoil putndu-va si nesiguri ajuta sa n luati deciziicuclare. De exemplu, dac~Ivan si Carrie ar fi preferat amndoi op-

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

tiunile 2 si 3, ar fi realizat astfel ca, ntr-adevar, viitorul relatiei era foarte instabil. .
4. Odata ce v-ati hotart asupra optiunilor, discutati

despre actiunile pe care trebuie sa le ntreprindeti pentru va pune n practica deciziile. De exemplu, daca ati decis ,sa divorta ti, veti dori sa contactati un avocat. aca ati ales sa ramne ti mpreuna, discutati despre modul n care intentionati sa creati ncrederea reciproca De exemplu, e probabil sa decideti ca de .. acum nainte veti merge la toate evenimentele sociale numai mpreuna, respingnd invitatiile care nu va prive,sc e amndoi. Cariie si Ivan au cazut de acord ca IVan sa apeleze la consilierea Relate, n timp ce Carrie a romis ca va rupe toate legaturile cu Keith, 1renuntn sila cursul de contabilitate la care s-au ntlnit prima data. 5. Acceptati o perioada de r~vizuire. Daca vreti sa fiti siguri ca sperantele si asteptarile dumneavoastra vor fi cu a evarat ndeplinite, trebuie sa cadeti de acord sa va revizuiti deciziile. Notati ctea ce ati hotart si puneti biletul ntr-un loc sigur. (Fiecar~ dintre dumneavoastra trebuie sa pa~treze o copie). Atunci cnd veti trece l -revizuirea a ceea ce s-a ntmplat, va trebui sa puneti n balanta daca ati discutat n mod constant despre volutia pozitiva a lucrurilor sau le-ati lasat ,v~ia~or o perioada nct, aproa= pe atI!n uI~anume doreatl~t~t.dvem~re sa va mal spunetI. Doua care va va permite sa ncepeti procesul de refacere a sau trei" Puteti relatiei luni reprezinta, actiona n probabil, acest sensperioada chiar daca optima v-ati n legatura cu aventura, acum ca sunteti despartiti; Ar putea fi de asemenea, extrem important pendesPartitl~n cazul n care doriti sade evaluati ce simti.ti tru viitoarel~ responsabilitati n calitate de parinte. La revizuire,jdiscutati despre deciziile pe care le-ati luat si vedeti\daca ele mai ndeplinesc cerintele dum-

REFACEREA RELATIEI

neavoastra. Daca este necesar, adaugati sau renuntati la unele idei care s~au schimbat n mod evident. simti-m~i siguri, veti pute~ sa .va nf~ritati propriile ~entiUrmnd acest mOdel!~Anan momentul n careel va veti mente, mtr-un mod practi iSifolOSitor, deoarece mcurajeaza controlul. Din punc1!de vedere emOtional, a avea de-a face cu efectele pe terme'fi]lung ale unei aventuri este ca si cum te-ai lupta cu o caracatita Cstigarea unui oarecare control asupra situatiei va va oferi dumneavoastra si partenerului o pauza, astfel nct sa luati cea mai potrivita decizie la momentul oportun. Aceasta nu nseamna ca va sugerez sa deveniti dl Spock m Star Trek prin raspunsurile pe care le dati T sa fiti at de "cugetati" nct sa ignorati emotiile reale. inevitabil, veti trai sentimente necurate si crude, dar, prin alocarea \timpului pentru crearea unei sine, fiind n postura de a va simti mndri ca ati facut ctistructuri lucru, veti reusi~.a va mbunatatiti imaginea de va pasi nde a aborda probleme pe care le ntlniti.

n calitate de STAP consilier NIREA/GELOZIEI Rela~ stiu ca gelozia este .adesea o mare problema cu care au de-a face cuplurile, atunci cnd ncearca sa-si refaca relatia Cele mai multe senti.,. mente de gelozie provin din te~m' si din cauza deterioraJii imaginii de sine. Teama pe car o traiesc oamenii se datoreaza unei anxietati legate de faptul c~, n relatia "cu partenerul prezent sau viitor, problemele se vor repeta. Acestia se pot teme ca orice ncredere fragila pe care au construit-o va fi din nou istrusa, iar ei vor parea nesabuiti fiindca au stat alaturi de un partener nedemn de ncredere. Deteriorarea imaginii de sine urmeaza' de obicei descoperirii aventurii, deoarece ersoana tradata se ntreaba daca si-a cunoscut cu adevara partenerul si, n consecinta, daca poate sa mai aiba ncre er n propria abilitate de a emite pareri despre cei din jur. De asemenea, ea se

184

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

poate simti m!li putin atractiva din punct de vedere sexual. Sentimentele pe care le traieste pot duce la retragerea din relatia sexuala cu partenerul infidel, desi si doreste sa demonstreze ca poate fi un partener sexual la fel de bun ca si amantul. Nu estre de mirare ca gelozia este un subiect complex, pe cate ri:mlte cupluri l considera coplesitor- si nspaimmator.
Studiu de c..az .{) ,o
D '" '"

. Jamal si Asuka erau n ipostaza de a-si reface relatia n urma unei prietenii apropiate pe care Asuka o legase cu unul dintre colegii de serviciu. Ei nu s-au implicat din punct de vedere sexual, dar Jamal s-a suparat foarte tare atunci cnd a descoperit ca Asuka i-a mpartasit colegului ei secrete intime de familie. Jamal s-a simtit tradat, el si Asuka trecnd prin!r-:o perioaJa dificila timp de cteva saptamni, pe parcursul carora au discutat despre ceea ce se ntmplase. Jamal-a nceput s-o chestioneze n legatura cu ce anume facea la serviciu si apoi a nceput sa insiste sa o duca la munca si sa o aduca acasa dupa orele de program. n cele din urma, el i-a cerut Asukai sa-si schimbe locul de munca, deoarece nu suporta gndul ca se ntlneste cu acel b.arbat la birou. Asuka se simtea ca o pasare n colivie si a mai trecut mult timp pna cnd cei doi au nceput sa aiba o relatie mai deschisa, bazata pe ncredere. Exista doua tipuri de gelozie. Primul tip este destul de natural, .fiind genul .de gelozie pe care o simtiti ca o problema nu foarte grava, legata de faptul ca partenerul petrece mult timp la serviciu sau acorda foarte multa atentie unei alte persoane. Acest sentiment demonstreaza ca vreti sa fiti cu partenerul si ca va pasa de el. Uneori, gelozia poate fi declansata de alti membrii ai familiei, cum se ntmpla atunci cnd partenerului pare sa-i pese mai mult de copil sau de parintele sau, dect de dumneavoastra. De obicei, acest tip de gelozie ramne la stadiul de iritare minora si trece imediat ce aveti posibilitatea de a petrece mai mult timp mpreuna.

REFACEREA RELATIE!

185

Al doilea tip de gelozie este mult mai serios si va poate afecta pe amndoi, fiind dificil sa continuati o viata normala. Cnd apare, puteti simti ca si cum ntreaga viata va este dominata de gelozie. Daca sunteti persoana care a avut aventura, va puteti simti ncarcerati de partener, care va da n mod constant telefoane pentru a vedea unde sun~ teti, refuznd sa va lase sa iesiti nensotiti si facnd o sce, J' . ", na de fiecare data cnd sunteti nevoiti sa mergeti singuri. Daca sunteti persoana al carei parten~r a fost infidel, puteti fi chinuiti de teama ca nu cumva ea sau el sa-si gaseasca oricnd un alt partener, n ciuda promisiunilor facute. Puteti petrece mult timp chinuindu-va cu ntrebari legate de ceea ce face partenerul, facnd planuri de ncriminare a amantului (chiar le puteti pune n practica - de exemplu, sa-i zgriati masina sau sa-i adresati scrison rautacioase) sau ntocmind pentru partenerul dumneavoastra reguli imposibil de urmat. Daca acest gen de gelozie dureaza ai mult timp, va duce pna la urma la situatia n care partenerul-victima va dori sa plece, chiar daca persoana geloasa nu vrea acest lucru. Este imposibil sa construiti pe viitor o relatie de ncredere, daca din cauza geloziei nu sunteti capabili sa aveti ncredere sau si acceptati ncrederea cuiva.

Luptnd cu sentimentele de gelozie


este sa va mbunatatiti imaginea de sine. Oamenii care deCel mai bun mod de a mpiedica gelOZi~I(Estiuctiva vin obsedati Je gelozie actioneaza de cele mai1multe ori n acest mod pentru ca au investit n partener ntreaga lor imagine de sine. n mod treptat, trebuie ,sa renuntati la ideea ca viata merita traita doar daca sunteti a aturi de partenerul dumneavoastra. Trebuie sa vedeti n partener o persoana independenta, cal'e nu poate fi ortata sa va iub~asca, si care va va iubi doar pentru ca asa vrea. Da, puteti fi ngrijorati ca el sau ea vorbeste cu un strain la serviciu sau ntr-un bar, dar aceasta este natura ncrederii -

186

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

trebuie sa l lasati liber pentru a l tine aproape. Dezvoltati-va si alimentati-va prieteniile si preocuparile proprii, astfel nct sa existe n viata dumneavoastra anumite sfere n care sa simtiti ca sunteti capabili si aveti sprijinul necesar. Daca ati fost ranit de infidelitatea partenerului, exista un vechi proverb, adevarat si n cazul de fata: "A reusi n viata este'cea maimani razbunare." Mergeti'mai departe si obtineti ceea ce va doriti, pentru ca astJel veti reusi sa va reveriiti dupa aventura mult mai repede ect complotnd a~upra modului ~~ ca~e va veti razbuna\pe amant sau emitand alte pretentll fata de partener. Daca sunteti persoana care a avut}aventura, va trebui sa va respectati promisiunile, dar facetildoar acele promisiuni

.-J

Paula despre i care cereastiti sotului ca pot ei, Jeremy, fi puse n sa\se !practica. ntoarcaDedeexemplu, la serviciu exact la Qra 6.30. n fiecare searai '-"'-pentru a fi sigura ca el nu se ntlnea cu prietena lui pe drum), asa cum facuse nainte, vreme de patru luni. Jeremy~spus ca nu poate sa faca o astfel de promisiune. El i-Wexplicat ca s-ar putea sa ~locat n trafic sau ca ar putea ntrzi,a din cauza trenului. In schimb, i-a promis sa o sune de pe telefonul mobil peni se ceara sa stea sa lucreze P~a) mai trziu, ca ar putea fi tru a nece~are;' o nstiinta daca undeatise afla. \Aceste dovezi de ncredere sunt promi;)_nu nseamna neaparat ca nu vadoar veti n mai ntlni cu ci, amantuD ncrederea nu se regaseste promisiuni, mai n fapte. Cu alte cuvinte, este necesar sa faceti ce ati pro'inis",-daca intentionati sa va reconstruiti relatia. Va trebui sa fitiJciristiti n legatura c~ ceea ~eamant simtiti SI .fata ~e place viito~l rel~tiei} Da~a sunteti cu gandulla nu va sa st~t1 cu(vechiul partener, nu spuneti banalitati de genul: "In ce din urma va merge ... " si 'nu mintiti n legatura' cu intentiile dumneavoastra. Este m:aibine sa spuneti cinstit ca va sImtiti nesigur, deoareee gelozia se hraneste adesea cu sentimentele reprimate ale partenerilor de cuplu, sentimentet adesea 1 greu de exprimat. '"

~i~

REFACEREA RELATIEI

187

DISCUTND

CU ALTII DESPRE AVENTURA

Discutnd cu copiii despre aventura Sa spuneti copiil~r1despre faptul fica unul dintre dumneavoastra a avut o raventura poate una dintre cele mai dificile sarcini pe care v-ati asumat-o vreodata. Indiferent daca acesta este mic, adolescent sau chiar adult, recunoasteti ca acest lucru va, i greu de acceptat. Acest lucru se ntmpla deoarece copi' vor sa vada n parinti persoane grijulii, care nu ar fi dispusi sa-i nsele vreodata pe altii. La copiii aflati la vrsta de 6-7 ani acest lucru este resimtit cel mai acut, deoarece copii l aceasta vrsta tind sa-si idolatrizeze parintii. Dar trebuie' sa spuneti ceva, mai ales daca aventura a devenit cunoscuta de toata lumea. Este mult mai bine ca ei sa auda de la umneavoastra, dect d'.:pe terenul de joaca, de la un neten care a auzit povestea de la parintii sai. Folositi.urm~exemple, turisiti copiilor \dumneavoastra care va pot ajuta sa marsituatia: .

Dati-le vestea impreuna, ca un cuplu, si spuneti-Ie tuturor copii/ar n acelasi timp. Daca veti spune pe rnd fiecarui copil sau eti lasa vestile n seama celuilalt partener. puteti avea robleme cu copii. Ei ar putea simti ca trebuie sa ia partea nuia dintre perinti sau ar putea crede ca trebuie sa tina un secret fata de ceilalti frati, lucruri care nseamna o povara mult prea mare pentru orice copil. Dati-le informatii simple. Explicati-le copiilor n termeni usor de nteles. Spuneti-le ca ati legat o prietenie strnsa cu altcineva si acest lucru a dus la nefericirea dumneavoastra si a partenerului Daca nu v-"ati hotart nca sa ramneti sau sa plecati, nu promiteti ca veti ramne, atta timp ct nu sunteti siguri de ce se va ntmpla. Ca si n relatia de cuplu, promiteti oar ceea ce puteti face. Reasigurati-i e copii ca i iubiti. Copii au nevoie sa stie, chiar n cele mai rele situatii, ca sunt nca iubiti si ca veti avea grija de ei, n ciuda a ceea ce s-a ntmplat. Explicati-le ca, desi nu stiti ce se va ntmpla, nca i iubiti si le doriti tot binele din lume.

188

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Raspundeti-le sincer la ntrebari. Copii vor dori sa va ntrebe despre ceea ce s-a ntmplat. Fiti cinstiti, dar nu intrati n detalii legate de ntlnirea cu noul partener. n loc de acest lucru, dati-le toate detaliile relevante pentru ei, nu pentru dumneavoastra . Nu va defaimati partenerul Puteti fi tentati sa va denigrati partenerul, dar nu este o idee buna. Copilul trebuie sa mearga mai departe cu ambii parinti alaturi, indiferent de ceea ce simtiti. Nu trebUie sa folositi niciodata un copil ca care nu va vorbiti. Copilul nu este un mesager si nu poate intermediar dumneavoastra~si n transmitesituatia n fi mpovarat ntre cu problemele emotiona partener, e legate de rea mesajelor ntre parteneri.

Discutnd cu familia si prietenii fiIespre aventura

M~lte. dintre sfaturi~e l~~:::.t~ de &i~c~tia c.u copiii s~nt valablle Slpentru adultl. Fltl dlrect1lsl smcen, prezentand rile, spu~eti prietenilor si fa~ili~i acelasi lucru.' n acelasi informatiile asa cum leface cunoastet~"'pentru a evita nvinuimoment. Daca nu veti astfel, veti observa,ca ei vor ncepe sa rului sau iaoricarei atitudine persoane mpotriva~mneavoastra, pefcare ei o considera a parteneresponevitati ntru totul ca prietenii rudele sa se concentreze pe problema aventurii, dar, daca uteti minimiza atentia lor, acest lucru va va fi de ajutor n urma aventurii. sabila pentru aventura. Este~rObabil sade nudes fitintlnita capabili sisa Pentru consilierii ReIate, este destul tuatia n care indivizii au o aventura cu una dintre rude. De exemplu, unul din embrii .cuplului ar putea avea o aventura cu partenerul surorii sau fratelui. Acelasi lucru se ntmpla si cu prietenii ,!apropiati.Pus n fata acestei situatii, sa fie mai rea tradare toate.te-au Cei doi aceasta oamenipare n care aice~ avUV cea mai maredintre ncredere dezamagit ntr-un modfdmatic. Persoana care nu a avut aventura poate spune: ,jCum au putut face asta?" Dar nu este un lucru chiar att~e ciudat. Sansele au fost date de faptul ca v-ati ales prietenii)deoarece aveti aceleasi pasiuni,

REFACEREA RELATIEI

18~~

iar cu rudele dumneavoastra aveti foarte multe lucruri n comun. Partenerul dumneavoastra a fost, probabil, atras de aceste elemente pe care le mpartasiti cu cei dragi. Din pacate, aceasta alianta poate desparti familia, rezultnd uneori chiar nstrainarea dintre parinteJsi copilul adult. Se prea poate, de asemenea, ca acel cuplulsa fie nevoit sa traiasca vaznd-o la reuniunile familiale[pe persoana cu care unul dintre ei a avut aventura, iar aceSt)lucru va fi greu de suportat, astfel ca, n cele din urma,lcUplul se va izola de familie. Ca n toate celelalte aventurii este important sa recunoasteti motivele profunde ~are a~at la baza aventurii n aceasta situatie specifica. InteleganJ7ce s-a ntmplat si de ce, puteti sa nfruntati problema/Este mai bine, totusi, sa rezistati tentatiei de avea o~tura din cauza cu un undelor prieten apropiat sau cu un membru al fiIiiiliei, de durere care se pot mprastia peste vietil~ multor persoane. Nici un fel de aventura nu este recomandabila, dar acest gen poate fi mult prea evastator pentru a o putea nfrunta pe termen lung.

ROLUL jAMANTULUI

t
Aceasta carte se adreseaza cu precadere cuplului care ncepe sau care a aVut de-a fac cuo aventura, dar merita sa amintim pe scurt despre amant si despre rolul pe care-l joaca acesta ntr-o aventura. Exista o multime de mituri despre oamenii care au o relatie cu cineva care este deja implica~ ntr-o relatie de cuplu. Daca este barbat, el poate fi vaziiu ca un fel de "filfinceperea zon nfumurat", unei aventuri avnd putine cu o femeie resentint-en~n dejallmplicata legatura ntr-o cu relatie. Dacasexuala", este femeie, poate fi vazufa!5a o "stricata" sau "sirena catreea care barbatii suntetrasi datorita in~tinctel61,'"primare. Nici una dintre acest~ imagini nu

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

este reala. De obicei, aceste persoane ntlnesc un individ de care se simt atrase, n locul acestuia existnd posibilitatea sa se afle oricine altcineva. Ele ori si doresc ca persoana cu care au o aventura sa se hotarasca daca vrea sau nu sa-i ramna credincioasa vechiului partener ori nu vor sa stie nimic despre relatia de cuplu a celuilalt, deoarece vor foarte mult sa aiba o noua relatie. Sunt, totusi, anumite indicii care descriu tipul de persoana care stie ca amantul ales este deja implicat ntr-o relatie de angajament, dar cu toate acestea merge nainte. Acest tip poate fi denumit" ngajamentofob",fiind atras de un individ care nu i poate oferi totul, acesta suferind la rndul sau de aceeasi problema Iata de ce, o relatie cu un amant pare perfecta, ei visnd sa fie mpreuna numai pentru ca totul sa se prabuseasca ata ce aventura este data n 'vileag, iar ei se muta mpreuna. Sa fim sinceri, relatia dintre amant si partener poate sa nu reuseasca, deoarece nu are omogenitatea ceruta de o relatie. Ei pot simti ca refatavacest~ipe realitati. Sau p~a~:, c~ amantul n~ gre~ ~a f~c~construita latia a fost decep~,Iesi, psihologic, a pnvIt nIcIOdatarelatIa ca pe una "deplma SIacum le se este afla implicat fara tragere de inima ntr-un angajament pe care nu intentiona sa-I faca. Amantii se pot bucura de fiorul emotional ilicit al relatiei construite e ntlniri furate sau pe sex pasi~nal rapid, dar nu pot ace fata realitatii unor cine n fata televizorului sau sforaitu ui partenerului. Un amant poate trai cu promisiuni, spernd ca partenerul si va parasi sotul sau sotia pentru a fi cu el. Unii oameni, n special femeile, se gasesc postura de a trai vieti "n umbra", ndurnd singuratatea aniversarilor sau a sarbatorilor de Craciun. Din experient mea de consilier Relate, as putea spune ca, daca o persoana si va parasi relatia de cuplu, o va face n intervalul a nouV luni dupa cencepe aventura. Dupa aceasta perioada, excluznd ipoteza dezvaluirii aventurii, este probabil cV, vor ramne nscrisi

REFACEREA RELATIEI

---

n triunghiul conjugal. Acest lucru se ntmpla pentru ca ei obtin ceva valoros din aceasta aventura - o supapa de evacuare a stresului zilnic, confirmarea sexualitatii sau nevoia de a nu fi vazuti ca persoane angajate, fidele unui sinpoate fi folositor sa luati o pauza n schimbarea unei relagur partener. Daca veti det.ide~sa aveti mpreuna o relatie, siunea nselatoriei. Faceti anumit lucruri obisnuite ~a de ar a va unul sipe-cdalal n l~mea reala, pr~cum fi cunoaste cumparaturi gatit - pentru 'a va ajutafara sa deztii cu alta. Acest lucru va va da 02UZa necesara si o sanvoltati o relatie care sa fie mult I ai deschisa si mai putin "himerica" . de acelasi sex, deoarece nu poat permite dezvaluirea acesFoarte rar, un individ poate~vea ca amant un partener - tei te di~tre fatete comentariile a sexualitatii deja sale n facut~l~espre viat, de fiecare aventuri zi. Desi s~ aplica muldupa ce sunt dezvalui te, din cauza stigmatului care este si acestor relatii, ele po~cauza o multime de probleme nca aplicat partenerilO1; homosexuali. Poate fi deosebit de dificil si pentru parteneru de cuplu, care se poate simti ca si cum propria sa sexualitate este asediata, nefiind "destul de bun" pentru acesta. Scadere ulterioara a ncrederii n sine poate fi nrautatita de sent1m'entul ca a trait n minciuna cu un partener care poate fi homosexual sau bisexual.Unii amanti pot considera ca o aventura secreta nu poate face rau unei relatii de cuplu, mergnd mai departe cu aventura. Dar acest lucru este fals. Fiecare aventura are efect asupra cupl~lui~indiferent daca aventura este desco-

perita sau nu. AcesJ1Ucru este valabil chiar si n situatia n c:re ~ve?tura e~tlnutav secre~ ~e ani ntregi. S.i~plu~ fapt ca mmCIUna se strecoara subtIl m cadrul relatIeI schImba modul n care~artenerii se comporta unul cu ~elalalt. Per-

te soana despre implicat~ sine~sau n aventura se poate poate simti ascunde mai putinanumite apropiata aspecde partener. De-al lungul unei perioade considerabile, acest

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

lucru poate aduce o schimbare semnificativa relatiei, demonstrnd astfel alsitatea afirmatiei care spune ca: "Ceea ce nu stii nu te poate rani." Rolul amantului este, adesea, deosebit de dificil. Frecvent si ncorect considerat ca fiind singurul vinovat pentru aventura, acesta poate trai tot att de multa confuzie n ce priveste viitorul, ca si cuplul. Sunt valabile si pentru amant o mare arte din informatiile prezentate n acest capitol, n legatura cu discutia cu partenerul de cuplu. Ea sau el are nevoie de timp Pt::ntrua evalua sau termina relatia, mai degraba dect a-si asuma acest deznodamnt n scandalul ce va izbucni upa ce aventura va fi devenit notorie. Cei care descoperafca erau amantii unor persoane implicate ntr-o re. Este important sa ne amintim ca toti cei implicati rrtriunghiu relatiettabila .aventurii nu intentioneaza vor trebui sa niciodata. faca fata sa cauze'ze consecintelor dureaventurll vind continurea sau terminarea relatiei. A cOIl1linicasi p<Arr~caPitbl a avut n vedere luarea unei deCizii celorla tl>{latimpul potrivit, ceea ce va macina reprezin~a o par.te~por~.~nta evaluar~, s-ar sa avet~ neVOIe \pe spnJInul a acestora In ~eoarece Incercarea deputea a merge mal departe sau de a va.desparti. nfruntarea acestei probleme cu senslbilitatea cuvenita aratata partenerului si celorlalti emonstreaza maturitate si atentie, care s-ar putea sa va ajute sa micsorati ,rezultatele negative ale aventurii.~ Va poate ajuta, de a~e!TIenea, sa aveti o comunicare de succes cu partenerul, pentru a decide ce urmeaza sa se ntmple n vlitoJrcu relatia dumneavoastra. '.

Postfata ,
Scopul acestei carti a fost sa va ajute sa ntelegeti natura care ncrederiqmo~vele e recomanaat sa administrati aparitiei aventurilor ceea ce asirezultat modul n .. urma uneI aventun Nu este un lucru neobisnuit ca mass-media sa spuna ca aventurile pot m unatati o relatie ori ca sunt trecatoare si, prin urmare, neimportante. Dar nu este adevarat. Cele mai multe a~ientun cauzeaza probleme care se adauga unor situatii deja dificI e~Ele nu sunt remedii, ci partt::a unei boli ntr-o relatie illef~ricita. despre S. per efectu~pe ca~n citirea care l acestei au aventurile carti vetiasupra ntelege vietii mai oamemulte nilor obisnuit~ Sper ca ati fost ajutati de carte, n special daca ati citit-o. pentru ca ati avut o avt::ntura sau ati fost ca ati observat- la un prieten sau membru al familiei. Ati nvatat, astfel, ca efectul aventurii poate dura un timp ndelun~~ aventurile neduc~nd ntot~e:una la npartenerul uner~ersoane avut munca o aventura ori pentru cheIerea relatIeI e cuplu. care Cu a multa SIrabdare, relatia poate trecel peste aventura - modificata, dar adesea fortificata. Mesajul-cheie~al acestei carti este acela ca aventurile se ntmpla dintr-o varietate de motive si ca, n calitate de cuplu, trebuie sa va angajati n aflarea acestora, nu sa fugiti de ele. Daca puteti actiona astfel si decideti sa ramneti mpreuna, eti avea o relatie capabila sa ramna n picioare sub presiunile viitorului. Daca va despartiti, veti sti ca

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

nu va este teama sa faceti fata adevarului legat de ceea ce a viitor ,ipentru orice relatie care va asteapta dupa colt. Va doresc ceea ce va doriti si dumneavoastra n relatiidus aventurii si n veti fi mai bine pregatiti pentru le pel~aparitia are le aveti acum si ~iitor. '

Cuprins
Multumiri Cuvnt nainte Sectiunea 1 CE ESTE NCREDER EA? 1. Bazele ncrederii 2. Relatia bazata pe ncredere ' 13 47 7
9

Sectiunea a II-a CND NCREDEREA ESTE NSELATA


3. De ce apar aventurile amoro;3se? 81

4. Ce se ntmpla, cu adevar::tt, lntr-o aventura? Sectiunea a III-;1 RECUPERAREA N URMA NCREDERII DISTRUSE 5. Descoperirea aventurii 6. Acum stiti - impactul pe termen lung al unei aventuri 7. Refacerea relatiei - sunt sanse de reusita? Postfata

. 115

137
159 178 193

Editor: GR. ARSENE


CURTEA VECHE PUBLISHING

str. arh. Ion Mincu 11, BucUresti tel./fax: (021)222.57.26, (021)222.47.65 0744.55.47.63 internet: www.curteaveche.ro e-mail: arsene@kappa.ro

MULTlPRI.Nr'
Tipografia MULTi PRINT SA
str. Bucium nr. 34, lasi - 700265 Tel: 0232-211225, 236388, Fax: 0232-211252

CURTEA VECHE PUBLISHING

~tt:. 4~~ II
VI

tel./fax: (021) 222 5726,2224765; departamentul redactie 0744 5547 63; departamentul distributie 0744 36 97 21 e-maJ."1.. arsene@kappa. ro;nt~ ,_. curt'.~che.ro ,

Curtea Vecheva ofera carti cu reducere de aproximativ 15% .si taxe postale gratuite. Comandati numarul de exemplare dorite, indicati datele dumneavoastra si trimiteti comanda pe adresa editurii. Plata se face ramburs n momentul primirii coletului. AUTOR
COLECTIA CARTI-CHEIE

TITLU Secr~tele succesului De la idee la bani Puterea magica a gndului O calauza sigura Curs practic de ncredere Tot ce ai vrut sa stii despre sex* * Dar ti-a fost teama sa ntrebia Psihocibemetica Forta gndirii pozitive Pasi simpli catre vise imposibile Noteaza si actioneaza CUtl1sa alegem fericirea Putem creste copii buni ntr-o lume negativa! Lasa grijile, ncepe sa traiesti Importanta prieteniei Dincolo de vrf Tata bogat, tata sarac Cum sa vorbim n public Drumuri spre fericire Cine mi-a luatCascavalul? ntrebarile snt, de fapt, raspunsuri Al doisprezecelea nger Cel mai vestit vnzator din lume

Dale Carnegie Napoleon Hill David J. Schwartz John Chaffee Walter Anderson David Reuben Maxwell Maltz Norman V. Peale Steven K. Scott Henriette A. Klauser William Glasser Zig Ziglar Dale Carnegie Alan Loy McGir\nis Zig Ziglar Robert T. Kiyosaki Dale Carnegie Glenn Van Ekeren SpencerJohnson AlIan Pease OgMandino OgMandino

Burke Hedges Norman V. Peale K. Blanchard, S. Johnson Daniel Goleman John C. Maxwell M. Scott Peck Jinny S. Ditzler OgMandino Zig Ziglar Spencer Johnson John C. Maxwell Bill Quain Jacques Salome Dale Carnegie Ron Hoff S. C. Lundin et al. Marian Stan Michael Beer Robert T. Kiyosaki Scott W. Ventrella Deepak Chopra Norman V. Peale Anthony Robbins Roger Dawson Napoleon Hill Maxwell Maltz Jacques Salome Bill Quain Bobbe Sommer R. H. Conwell et al. N. Hill, W. C. Stone Tara-Bennett Goleman Edward de Bono Frances Wilks Dale Carnegie Steven K. Scott

Afirma-te sub propria firma Spune "pot" si vei putea Manager la Minut Inteligenta emotionala Cum sa devii popular Drumul catre tine nsuti Cel mai bun an Alegerea Motive Eentru a zmbi Da sau nu Realizeaza-te pe deplin 10 reguli de ncalcat & 10 reguli de urmat Daca m-as asculta, m-as ntelege Liderul poti fi tu Regulile unei prezentari de succes Fish! Traieste-ti piata! E rndul tau Bucuria de a nvinge Copil bogat, copil istet Forta gndirii pozitive n afaceri Calea magului . Forta entuziasmului Descopera forta din tine (v. 1+11) Start spre eficienta Puterea de convingere Magia imaginii personale Curajul de a fi tu nsuti com.ert Psihocibernetica 2000 Clasici ai literaturii motivationale Succesul si atitudinea Alchimia emotionala Gndirea laterala Transformarea sentimentelor Tehnici de a vinde Jurnalul unui milionar

Strategii de viata afacerea-de-vis.com C::onducta de milioane Puterea esecului Brian Tracy Viitorul depinde de tin~ Frank Bettger Cum am devenit expert n vnzari George R. Walther Influenta limbajului pozitiv Roberta Cava Comunicarea cu oa~enii dificili Ken Blanchard Managementul si valorile n cautarea sinelui Phillip C. McGraw William Bridges Managementul tranzitiei Charles Lever Viata ca o cursa cu obstacole Ken Blanchard, J. Stoner De la scop la realizare Marketing la indigo Burke Hedges Paul Hanna Si tu poti avea succes Ken Blanc0ard, M. Muchnick Reteta unui lider n forma la serviciu si acasa Jim Loehr, Tony Schwartz De la lectura la bani Burke Hedgesf Dale Carnegie Cum sa te bucuri de viata si de slujba
FAMILIA LA CURTEA VECHE

Philip McGraw Burke Hedges Burke Hedges Charles C. Manz

Ross CampbelI, Gary Chapman Zig Ziglar Spencer Johnson Spencer Johnson AlIan Pease Barbara Pease Gary Chapman Ross Campbell Ross Campbell Gary SmalIey A. Faber, E. Mazlish Jacques Salome Gary SmalIey Donald McCullough Jamie Turndorf

!
" ..
H
w

,_ ~ ~

Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor Secretul casniciei fericite Mama la minut Tata la minut De ce barbatii se uita la meci si femeile se :uita n oglinda Sperante pentru cei despartiti . Copiii !l0stri si drogurile Educatia prin iubire Cum sa-,tintelegi sotul Comunicarea eficienta cu copiii Vorbeste-mi... am attea sa-ti spun Cum sa-ti ntelegi sotia Politetea de zi cu zi Arena conjugala


David Reuben M. J. Elias et al. Jacques Salome M. J. Elias ~t al. Laura Schlessinger Anan & Barbara Pe ase Or. Phillip C. McGraw Jacques Salome Or. Laura Schessinger Gary Chapman
BIBLIOTERAPIA

Orice femeie poate! Inteligenta emotionala n educatia copiilor Mami, tati, ma auziti? Stimularea inteligentei emotionale a adolescentilor 10 motive stupide care distrug un cuplu El e cu minciuna, ea vorbeste-ntruna Salvarea relatiilor Singuratatea-n doi nu e pentru noi GreseWeparintilor i pot distruge pecopu Cele cinci limbaje ale iubirii

M. Scoti Peck Eckhart Tone Sue Knight


sA FII SANATOS

Psihologia minciunii Puterea prezentului Tehnicileprogramarii neuro-lingvistice Insomnia O digestie perfecta Comportamente dependente Greutatea ideala Cum sa-ti pastrezi sanatatea creierului Slabeste sanatos cu dieta South Beach

Oeepak Chopra Oeepak Chopra Oeepak Chopra Oeepak Chopra Jean Carper Or. Arthur Agatston

Va rugam sa trimiteti comanda dumneavoastra pe adresa: CURTEA VECHE PUBLISHING, str. arh. Ion Mincu nr. 11, sector 1, 011356, Bucuresti sau e-mail: arsene@kappa.ro; internet: www.curteaveche.ro