NELSON MANDELA

Nelson Mandela, primul presedinte de culoare al Africii de Sud, castigator al premiului Nobel pentru Pace in anul 1993, a fost un erou nu doar al tarii sale sau al Africii, ci al lumii intregi. Nascut pe 18 iulie 1918, in satul Mvezo, din sud-estul tarii, si crescut in satul apropiat Qunu, fostul presedinte sud-african apartinea clanului regal Thembu, al etniei xhosa. Numele sau tribal era numit Madiba. Numele complet a fost insa Nelson Rolihlahla Mandela, cel de-al doilea prenume insemnand, in limba xhosa, "care creeaza necazuri". Asa a si fost, el fiind deseori un caracter rebel. In studentie a fost exmatriculat de la Universitatea Fort Hare, din Alice, in urma unui conflict legat de alegerea reprezentantilor studentilor. La 22 de ani, in 1940, a fugit de acasa pentru ca nu a vrut sa se supuna unei casnicii aranjate, ajungand astfel la Johannesburg, unde a contiuat studiile si si-a inceput activitatea politica de promovare a drepturilor persoanelor de culoare, intrand in Congresul National African. A fondat apoi Liga de Tineret a Congresului, in anul 1944, insa in anul 1960 organizatia a fost in cele din urma interzisa, iar el a fost arestat de mai multe ori in acesti ani. Mandela a militat pentru egalitatea in drepturi a tuturor africanilor si pentru reprezentarea directa in Parlament, dar si pentru acces liber la educatie si cultura, indiferent de rasa. In zorii zilei de 5 decembrie 1956, am fost trezit cineva batea foarte tare in usa mea. Intrucat nu aveam niciun vecin sau prieten care sa bata intr-un mod atat de violent, am stiut imediat ca erau fortele de politie (in original security police). M-am imbracat rapid si i-am gasit. Trei politisti au produs un mandat de perchezitie, si au inceput imediat sa imi ia casa la puricat cautand documente si hartii incriminatoare.Deja, copii s-au trezit si am incercat sa le transmit printr-o privire fixa sa fie calmi. Pe mandatul cu care am fost arestat scria : Hoogverrraad- High Treason (Inalta tradare). M-am dus cu ei in masina. Nu e foarte placut sa fi arestat in fata proprilor copii, chiar atunci cand stii ca ceea ce faci este drept. Dar copii nu inteleg complexitatea situatiei, ei vad pur si simplu autoritatile statului toate albe- tarandu-le tatal fara niciun fel de explicatie. Arestarea sa si a celor apropiati lui s-a produs in anul 1962, dupa ce Mandela a dus o campanie de impotrivire fata de legea apartheid-ului, promovata de Partidul National. Madiba a fost acuzat ca promoveaza comunismul, dar si ca incita la revolte, insa a continuat in acesti ani sa reprezinte in instanta, avocat fiind, persoanele de culoare care aveau de suferit din cauza legii apartheid-ului - segregarea raselor, populatiei de culoare majoritare interzicandu-i-se dreptul la vot si libera circulatie. Declaraia lui Mandela la un proces a devenit faimoas: Am luptat cu dominaia albilor i cu dominaia negrilor. Am dorit o democraie ideal i o societate liber n care toate persoanele s triasc n armonie i cu egalitate de anse. E un ideal cu care vreau s triesc i s reuesc. Dar dac este necesar, este un ideal pentru care sunt dispus s mor.

A fost inchis in vara anului 1964, la varsta de 46 de ani, ispasindu-si mare parte din pedeapsa intr-o celula din inchisoarea Robben Island, la 12 kilometri de Cape Town, dupa ce in ultimii ani purtase o lupta acerba impotriva apartheid-ului, fara insa a recurge sau a indemna la violente. Condamnat la inchisoare pe viata, fiind acuzat de parasire ilegala a tarii si indemn la rascoala, dupa ce a participat la o conferinta pentru promovarea drepturilor omului, Nelson Mandela a stat inchis 26 de ani, pana pe 11 februarie 1990. Regimul sever de detentie la care a fost supus s-a relaxat in ultimii ani, iar "detinutul 46664" a ajuns apoi presedinte al Congresului National African, in anul 1991, la o conferinta care a avut loc in Africa de Sud. La data de 11 februarie 1990, Mandela a fost eliberat i s-a apucat imediat s lucreze pentru a-i vedea scopurile atinse - acele scopuri pe care le stabilise n urm cu patruzeci de ani. n 1991, la prima Conferin anual a ANC-ului (Congresul N ational African), dup intrarea sa n le galitate din anul 1990, Mandela a fost numit preedintele organizaiei. A urmat premiul Nobel pentru Pace, care i s-a acordat in anul 1993, cu putine luni inainte de a deveni presedinte. Distinctia a fost impartita cu predecesorul sau in fruntea tarii, Frederik Willem de Klerk, pentru efortul de a fi incheiat in mod pasnic regimul aparthaid. In luna mai 1994, Mandela a depus juramantul de presedinte al Africii de Sud, primul lider de culoare si totodata primul lider ales prin vot universal, mandatul sau incheindu-se cinci ani mai tarziu, in iunie 1999. Vicepresedinti au fost cei doi lideri africani care l-au incadrat cronologic - Frederik Willem de Klerk si Thabo Mbeki. De altfel, toti presedintii sud-africani care i-au urmat lui Mandela au fost de culoare. Ceremonia de inaugurare n funcia de preedinte a avut loc la Pretoria, pe data de 10 mai 1994; a fost televizat, fiind urmrit de un public de cca. un miliard de telespectatori, la nivel global. La eveniment au participat 4000 de persoane, inclusiv lideri mondiali cu animoziti reciproce In anul 1999 s-a retras din activitatea politica si si-a impartit activitatile intre Johannesburg si Qunu. Si-a dedicat timpul luptei impotriva HIV/SIDA si a militat pentru ca tara sa organizeze Cupa Mondiala de fotbal, din anul 2010. De cateva ori a fost internat pentru a fi tratat, mai ales de o infectie pulmonara, cauzata probabil de tuberculoza contractata in inchisoare, afectiune pentru care a stat trei luni in spital, cu cateva luni inainte de a muri. Din 2010, de la finala Campionatului Mondial de fotbal, el nu a mai iesit in public. O figura controversata mare parte a vietii sale, fiind numit de unii simpatizant al comunistilor, Mandela a primit mai mult de 250 de premii, decoratii si alte distinctii onorifice, inclusiv Medalia Prezidentiala pentru Libertate a Statelor Unite, dar si Ordinul Sovietic al lui Lenin. Dintre acestea, aproape 100 i-au fost destinate in perioada in care s-a aflat in inchisoare. Nelson Mandela nu a renunat niciodat la crezul democraiei i egalitii. n ciuda tuturor provocrilor, el nu a rspuns niciodat cu rasism la actele de rasism. Viaa sa constituie o surs de ispiraie pentru toi cei care sunt oprimai i discriminai, pentru toi care lupt mpotriva oprimrii i discriminrii - n Africa de Sud sau oriunde altundeva n lume.