Sunteți pe pagina 1din 23

Cultura media

societatea de consum
- critica culturii de mas produced by Carmen Dobrea Raluca Cristea Iulia Costia Ctlina Ciut Cristina Constantinescu

Cultura McDonald's, i spun unii, n timp ce alii reneag bunareputaie i asta pentru c produsele sale sunt considerate nesntoase. Cu toate acestea, marea majoritate voteaz pentru I'm loving it! ( www.wall-street.ro )
Unde este grania dintre alegerea ta i alegerile provenite din influene i imitaie ; imitaie de formule de succes, imitaie de imagine, imitaii a idolilor, imitaie a ideilor Care este aportul tu pentru formarea ta ? ( schimbarea.blogspot.com ) Intreb copiii dac mnnc mpreun. Rspunsul: fiecare mnnc n faa televizorului, mai ales c foarte muli au fiecare televizor n camer. Eu i intreb pe copii foarte des: "Citeti?". "Ce s citesc?" "Crti?" "Nuuuu, pi, nu am rbdare, doamn", spun ei. ( Psihologul Marina Cavassi ) Vei fi stpn pe tine i pe ceilali dac-i speli hainele cu un anumit detergent, vei avea succes nesperat n dragoste dac bei acest suc sau mnnci acest baton de ciocolat, comunici mai usor dac-i cumperi un telefon mobil, copilul tu va crete sntos i fericit dac-i pui un anumit tip de scutec sau l hrneti cu acest iaurt sau cu o margarin pur i simplu magic, iar pacea i linitea familiei tale le obii numai dac apelezi la serviciile unei renumite companii de asigurare. ( http://noinu.rdscj.ro )

Herbert Marcuse One Dimensional Man

face critica societii actuale capitaliste, dar i a celei comuniste de tip sovietic represiune i control noi forme false nevoi ca urmare a acestor forme de control, impuse de interese sociale (to relax , to have fun, to behave and consume in accordance with the advertisements, to love and hate what others love and hate) - integreaz individul ntr-un sistem de producere i consum controlat de mass-media, publicitate, management industrial i modele noi de gndire

Herbert Marcuse One Dimensional Man


one-dimensional world este locul unde toi gndim la fel i ne comportm la fel - duce la crearea individului-unidimensional (one dimensional man), al crui aparat critic nu mai exist, a fost atrofiat

desublimation fenomenul provocat de progresul tehnologiei ce const n lichidarea elementelor de opoziie i transgresie n cultura nalt soluia the Great Refusal (n art, politic etc.) singura arm mpotriva noilor metode de control oferite de tehnologie

Giovanni Sartori Homo Videns Imbecilizarea prin televiziune i post-gndirea


n aceast carte, idea central este influena televiziunii asupra omului, iar teza de baz este aceea c fenomenul video l transform pe homo sapiens n homo videns. Aadar, omul crescut n faa televizorului, tele-ghidat de o video-cultur, risc s rmn un video-copil, un om-vit, incapabil de raionamente i de abstractizare, prizonier al post-gndirii, inclut pn la aberaie. Homo sapiens Homo videns Oameni-vite Post-gndire sau gndirea zeam-lung Video-copilul Video-politica Dezinformare

Cultur juvenil

Giovanni Sartori Homo Videns Imbecilizarea prin televiziune i post-gndirea


Ne sufocm n ignoran...
Americani ce nu au auzit de (procente):

Babe Ruth Churchill Eisenhow er Van Gogh Musolini Ghandi Einstein Marx Dickens 0 20 40 60 80 100

Reporterul care pune ntrebri n legtur cu o legea a metalelor metalice sau cu la fel de fantezist i absurd lege din 1975 privitoare la afacerile publice nu se ntoarce cu coada ntre picioare: i rspund ntre o treime i dou treimi din cei chestionai!!!!!

Douglas Kellner Cultura Media

CULTURA MEDIA Colonizeaza timpul liber Reproduce la nivel cultural conflictele fundamentale ale societatii Surogat al culturii clasice Cultura a imaginii si inalteo tehnologii Terenul pe care grupuri sociale si ideologii politice lupta pentru suprematie
MASS MEDIA Genereaza mass-culture A doua colonizare Prima cultura universala din istoria omenirii. CRITICA MEDIA Necesitatea alfabetizarii in domeniul criticii media Identificarea de sensuri utopice, crtitice, subversive sau de opozitie in textele culturii media

Douglas Kellner Cultura Media


TEORII SOCIALE CRITICE Unelte ale criticii Subliniaza aspecte ale societatii/culturii care ar trebui contestate/schiombate Scoala de la Frankfurt Studiile culturale britanice Studiile culturale postmoderniste INDOCTRINARE Erodeaza rezistenta publicului Infantilizare, manipulare IDEOLOGIE Contine discursuri, figuri de stil, concepte si imagini, pozitii teoretice, forme simbolice Devizate Lupta pentru detinerea controlului societatii

CULTURA & COMUNICARE Cultura nu poate fi decat comunicationala.

Globalizare i cultura media Adrian Dinu Rachieru


Comunicare i manipulare n societatea mediatic
tema comunicarii domin constelaia disciplinelor socio-umane ale zilelor noastre. mijloacele de informare devin o cheie explicativ n descifrarea istoriei culturale a umanitii comunicarea o punere n relaie prin funcia de contact un transfer de informaie o schimbare de comportament distincia comunicare- transmitere direct, nemijlocit in timp; comunicaie-posibil doar prin intermediul unui canal, mediul funcionnd ca suport pentru mesaj limbajul acioneaz asupra noastr de la persuasiune social la manipulare. coninutul mediatic influeneaz mentalul colectiv, iar schimbrile pot fi de conversiune, ntrire, sau discret prezente n zona modificrilor minore societatea post industrial face din informaie un factor de putere i un bun colectiv suprainformatizarea produce saturaie, conducnd la suprasolicitare mass media asigur accesul larg la cultur, dar e vorba de o cultur standardizat, pasiv, narcontizant ce favorizeaz teleconsumul hedonist n ansamblul activitilor de loisir divertismentul este impus ca supraideologie; mass media au devenit instrumente ale sugestionrii i manipulrii, iar omul mediu este centrul gravitaional al ofertei mediatice. societatea de consum creeaz false necesiti i mediile de informare produc false realiti comunicarea de mas presupune existena gate-keep-urului televizorul este medium-ul predilect, acel membru al familiei care ne rentoarce la tribalism. Civilizaia mass media, fundamental publicitar, conduce la depersonalizarea relaiilor interumane, favoriznd cultura mijlocie i perpetund inegalitile de acces.

Globalizare i cultura media Adrian Dinu Rachieru


Limbajul de lemn i discursul mediatic
Hannah Arendt - propaganda totalitar discursul devine mecanic, sufer de maniheism, polemism i automatism, monoton i lipsit de spirit autocritic frazeologia stereotip, acea vorbire incremenit, stil standard, conducnd la pasivitate, disimulare, rod al intoxicrii i osificrii; folosirea cuvintelor clieu (mobilizatoare, verbe la imperativ sau viitor). Personalitatea mediatic- omul de serie, depersonalizat, obedient

Mcworld i alerta identitar


capitalismul se extinde prin cultura consumerist, transform totul n bunuri de consum. McLumea nseamn standardizare internaional a stilurilor de viaa i c procesul la care asistm (occidentalizarea) este anticultural, sufocnd diversitatea. globalizarea are att o latur economic, vizibil prin efecte negative, dar i latura ce ine de occidentalizare, ce implic familiarizarea cu anumite stiluri de via/nivel de consum ce intrein dominaia cultural expansiunea occidentului nu poate fi tgduit

Postmodernism i postmodernitate
societatea mediatic transform realitatea ntr-un construct narativ i trece dezinvolt de la informare la manipulare. postmodernismul este o recapitulare recuperatorie (urmrete logica innoirii i vdete disponibilitatea de a revedea trecutul este un mod de operare(Umberto Eco) David Lyon spunea c postodernismul este chiar societatea de consum

Globalizare i cultura media Adrian Dinu Rachieru


Globalizare i neo-tribalism globalizarea atrage dup sine un set larg de reacii (ocultism-ritualuri grupale, intoleran,terorism internaionalizarea mass media asigur difuziunea culturii occidentale impunnd McDonaldizarea, coca-colonizarea lumii, standardizarea. societatea de consum exprim rolul de lider al Occidentului. afirmarea culturii globale este vazut ca un nou tip de imperialism globalizarea presupune un spor de responsabilitate, identificarea soluiilor salvatoare, detensionnd focarele tribaliste, nicidecum refugiul ntr -o globalizare mediatic narcotizant, iresponsabil.

Sinuciderea Americii SUA sunt pe cale de a deveni o problem n lume fiind o societate prosper, America face din cultur o problem absolut cotidian New York-ul - capitala mondial a artelor. Legea gemului de zmeur

Societatea de consum Jean Baudrillard


Liturghia formal a obiectului Belugul= generozitatea produselor, a mrfurilor, evidena surplusului Panoplia= gam de produse difereniate, destinate alegerii Mall-ul=sinteza dintre belug i calcul Parly 2- cel mai mare centru comercial al Europei universalitatea faptului divers. Locul consumului este viaa cotidian factori nocivi, consecine ale dezvoltrii industriale, a progresului tehnic: zgomot, poluare, distrugerea siturilor, perturbarea zonelor rezideniale prin introducerea de noi dotri, uzura morala a produselor i mainilor societatea de consum are drept consecina major sentimentul de nesiguran generalizat

Teoria consumului consumul a ajuns s fie un scop in sine. consumul este acceptat ca atare ca fiind un fapt social normal. consumul e o activitate de manipulare sistematic a semnelor, de vreme ce, pentru a deveni obiect de consum, obiectul trebuie s devin mai inti semn

Societatea de consum Jean Baudrillard


Mass media,sex i divertisment
Reciclarea cultural Kitsch-ul Popul Mediul publicitar Cel mai frumos obiect de consum: corpul corpul devine obiectul unei investiri corpul devine funcional. Nu mai e nici ca n viziunea religioas, carne, nici ca n logica industrial, for de munc. Este vazut n materialitatea lui, ca obiect de cult narcisic frumuseea,sexualitatea explozia sexual Tot ceea ce este oferit spre consum are o conotaie sexual. In acelai timp, sexualitatea nsi este oferit spre consum

Drama timpului liber sau imposibilitatea de a-i pierde timpul


timpul liber nseamn domnia libertii timpul liber este o dimensiune aprioric, transcendent Cand vorbesti despre timp, nseamn c a disprut deja (Apollinaire) Time is money. Timpul este un dar rar, preios, supus legilor valorii de schimb, de vreme ce e cumparat i vandut. Timpul liber Publicitatea este o ofert gratuit i continu pentru toat lumea.Este imaginea uluitoare a abundenei.

Societatea de consum Jean Baudrillard


Anomia n societatea de abunden violena consumat, violena aluziv Oboseala este o problem mondial. E vorba de risip nervoas, de depresie. societatea de consum este, de fapt, o societate a stresului, a tensiunii, a dopping-ului. eroii consumului sunt obosii societatea de consum, n loc s mpace aspiraiile, nevoile, satisfaciile, creeaz distorsiuni tot mai mari n cazul individului cat i al categoriilor sociale. aflat n btlia attor constrngeri, individul cedeaz.

Richard Shusterman: Estetica pragmatist: arta n stare vie


A. Acuzatia 1 - nu ofera nici o satisfactie estetica reala - ofera experiente surogat si false impresii(C.Greenberg) - ofera satisfactii inconsistente si false(Adorno)

Acuzatia 2 - nu este provocatoare din punct de vedere estetic si ,drept urmare nu stimuleaza reactii active din partea publicului consumator

Richard Shusterman: Estetica pragmatist: arta n stare vie


Acuzatia 3 - este prea superficiala sa solicite in vreun fel intelectul a.arta populara nu raspunde realitatii profunde si marilor probleme ale vietii,spre deosebire de artb. a rafinata; b.arta populara-lipsita de continut,superficiala-nu face apel la realitati profunde si probleme reale Acuzatia 4 - arta-esenta,originalitate,unicitate-o opera care nu este noua[...]nu este opera de arta(T.S. ELIOT) - arta populara-lipsita de creativitate,de originalitate - produse caldute si standardizate - afirmatia este sustinuta de 3 argumente: - standardizarea si productia ei tehnologica exclud orice creativitate,intrucat limiteaza dim individuala -l ucrul in grup si diviziunea muncii constrang exprimarea originala,pt ca implica mai mult decat decizia unui singur artist -d orinta de a satisface un public larg este incompatibila cu exprimarea de sine a individului,si,implicit,cu manifestarea estetica originala

Richard Shusterman: Estetica pragmatist: arta n stare vie

Acuzatia 5 - lipsa autonomiei estetice si a manifestarii unei opozitii - autonomia exprimata - prin distanta fata de domeniul vietii -a firmarea valorilor proprii si a opozitiei fata de societate Acuzatia 6 - lipsa unui nivel formal satisfacator -l ipsa unitatii formale-Adorno,Macdonald - lipsa unei complexitati formale-Bourdieu dihotomia arta populara\arta rafinata - trimitere la obiecte - trmitere la moduri de receptare sau consum pledoarie pentru arta populara- ofera suficiente satisfactii esce incat sa nu fie considerata fara valoare,dezumanizanta si ilegitima - a o condamna inseamna-a ne izola de restul comunitatii si de noi insine - a dispretiu lucrurile care ne ofera placere - nu exista o diviziune clara si definitiva intre produsele artei rafinate si ale culturii de masa(arta populara). obiectii fundamentale aduse artei pupulare

Richard Shusterman: Estetica pragmatist: arta n stare vie


B. Estetica rap-ului dimensiune a postmodernismului a. preluarea prin sampling - principala coordonata a formei si mesajului in plan estetic b. segmentare si temporalitate - arta deconstructivacombate idalul de unitate si integritate al artei refinate - combate conceptele de monumentalitate,univer salitate,permanenta

Richard Shusterman: Estetica pragmatist: arta n stare vie

c. tehnologia si cultura mass-media - se construieste prin tehnicile si tegnologiile mass-media - isi extrage continutul si imagistica din cultura de masa d. autonomie si distanta - un tip particular de rap-rap-ul cunoastere-uneste dimensiunile estetica si cognitiva - pune in evidenta faptul ca utilitatea practica poate face parte din semnificatia si valoarea artistica - lipsa distantei estetice minime necesara artei este rap-ul arta? - analiza dupa urmatoarele coordonatecomplexitate -continut filosofic -constiinta de sine in plan artistic-forma si creativitate

George Ritzer -

cDonaldizarea societii

Restaurantul MCDonalds este una dintre industriile a caror dezvoltate a avut cea mai mare influenta asupra societatii contemporane.Influenta sa depaseste cu mult locul de origine, Statele Unite si afacerea fast-food.McDonaldizarea societatii nu este o lucrare despre restaurantul McDonalds si cu atat mai putin depsre afacerea fast food desi in paginile cartii se vorbeste fregvent despre ele.De fapt restaurantul McDonalds serveste aici ca exemplu definitoriu, ca paradigma a unui proces vast pe care autorul il numeste mcdonaldizare procesul prin care principiile restaurantului fast-food incep sa domine din ce in ce mai multe sectoare in societatea americana precum si in restul lumii
vedea mcdonaldizarea afecteaza nu numai restauratele dar si invatamantul, munca ,serviciile de sanatate,calatoriile,timpul liber,regimul alimentar,familia adica toate aspectele societatii.

George Ritzer

cDonaldizarea societii

Un element important al succesului restaurantului este eficienta sau metoda optima de a trece de la o situatie la alta .exp. trecerea de la starea de foame la cea de a fi satul aproape imediata. Calculabilitatea inseamna puterea accentului pe aspecte cantitative ale produselor vandute( marimea portiei,costul).In aceste sisteme cantitatea devenit echivalentul calitatii : o cantitate mare sau rapiditatea servirii inseamna ca produsul este bun. Prezibilitatea siguranta ca produsele si serviciile sunt tot timpul aceleasi indiferent de loc. Desi mcdonaldizarea ofera avantaje serioase ea are si aspecte negative, un exemplu de efect negativ ar fi efectul second el nevoii de a cultiva cartofi uniformi pentru a produce cartofi prajiti in mod previzibil, taierea padurilor pentru a produce hartie pentru ambalaj ,efectele nocive ale polistirenului sau a altor materiale folosite la impachetat. Managementul stiintific si birocratia au furnizat principiile fundamentale pe care s-au construit retelele fast food, urmarind modelul descris de Weber, insa s-a ajuns la standardizare si la un soi de imperialism cultural, caracterizat paradoxal in sporirea ineficientei, costuri mari, o distractie iluzorie si o falsa calitate. Se pune problema efectelor globalizarii sau mai degraba a americanizarii, despre care Friedman spune : globalizarea are in mod limpede o fata americana: are urechile lui Mickey Mouse , mananca Big Mac , bea CocaCola sau Pepsi, si foloseste un laptop IBM sau Apple , utilizeaza Windows 98 [].

Umberto Eco: Supraomul de mas


Aceast carte adun o serie de studii scrise cu diferite prilejuri i e dominat de o singur idee fix. n plus, ideea aceasta este a lui Gramsci. Ideea fix, care justific i titlul, este urmtoarea: "mi se pare c se poate afirma c pretinsa supraumanitate nietzschean are ca origine i model doctrinare nu numai pe Zarathustra, ci i Contele de Montecristo al lui Dumas" In acest scop, Gramsci mai adaug: "Poate c supraomul popular dumasian trebuie considerat ca o reacie democratic la concepia de origine feudal a rasismului, de pus n legtur cu exaltarea galicismului fcut n romanele lui Eugene Sue". Un motiv n plus pentru a lua n consideraie povestea supraomului "de mas" (ori mai bine zis produs ca model pentru o mas de cititori, construit n funcie de noua formul comercial zis roman de consum) ca o poveste contradictorie n care chestiuni ideologice, logica structurilor narative i dialectica pieei editoriale se ntreptrund ntr-un ghem problematic deloc uor de descurcat. Gramsci spusese: "Romanul de consum substituie (i favorizeaz n acelai timp) modul de a nscoci al omului din popor, e 'unadevrat mod de a visa cu ochii deschii... lungi nscociri despre ideea de rzbunare, de pedepsire a vinovailor pentru relele suportate..."

V multzumim pentru atentzie...