Umanismul - Umanismul Romanesc - Grigore Ureche, Miron Costin, Contributia cronicarilor la dezvoltarea culturii romane

Umanismul Umanismul este o miscare social-culturala care s-a dezvoltat in perioada Renasterii (sec XIV XVI). Renasterea este perioada din istoria omenirii caracterizata printr-o dezvoltare sincrona, fara precedent a stiintei, artelor si a civilizatiei in general. Termenul de Umanism are doua sensuri:

y y

unul mai lung: dragoste fata de oameni. altul mai restrans: dragoste fata de valorile antichitatii greco-romane.

Miscarea umanista cumuleaza ambele sensuri. 29899sij77hlx6x Umanismul a aparut in Italia (Florenta) de unde s-a raspandit in intreaga Europa.

Caracteristici :

il899 s 9277h llx

y y y y y y

increderea in libertatea, demnitatea si perfectabilita tea omului; increderea in ratiune; promovarea omului universal; armonia dintr e om si natura; admiratia fata de valorile antichitatii greco -latine; in centrul pr eocuparilor umanistilor se afla omul;
Umanismul Romanesc

Pe t eritoriul tarii noastre, umanismul s e dez volta d estul de tarziu (s ec XVII) odata cu ap aritia primilor carturari cunoscatori ai culturii antic h itatii, a lim b ilor latina, gr eaca si slavona. Repr ez e ntantii umanismului roman e sc sunt cronicarii car e sustin in o per e le lor id e i fundam e ntale ale culturii romane sti:

originea latina a poporului si a limbii romane; continuitatea existentei acestui popor pe teritoriul romanesc; unitatea tuturor romanilor din provinciile romanesti; rolul civilizator al tipariturilor; forta educativa a istoriei; credinta in adevar si documente; dorinta de a salva oamenii de ignoranta CRONICILE:
y y y y y y y

Denumire a vine de la latine scul Chr o nica car e ins e amna ist orie pe ani. Cr o nicile sunt lucrari ist oriografic e care pre zinta ev e nim e nte ist oric e intr- o ordin e cr o n o log ica. E le au f o st scrise in lim ba slav o na si aici de sc operim prim e le inc ercari d e re alizar e a une i lit eraturi originale r o man e sti.

Reprezentanti:

Moldova:
y

Grigore Ur eche (Letopisetul Tarii Moldovei de la origini pana la a doua domnie a lui Aron Voda 1359)

y y

Miron Costin (Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace pana la domnia lui Dabija Voda ) Ion Neculce (Letopisetul Tarii Moldovei de la domnia lui Dabija Voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat 1743)

Muntenia:
y y y y

Cronica Balenilor (ANONIMA) Letopisetul Cantacuzinesc (ANONIMA) Radu Greceanu Radu Popescu

1. Grigore Ureche:
M anuscrisul autograf al Letop is etului lui Grigore Ur ech e s-a p ierdut si d e acee a multa vr em e cronica a fost atrib uita lui N estor Ureche , tatal lui Grigore. A stazi e ste in afara de orice indoiala ca Leto p isetul ap artin e lui Grigor e Ure che asa cum sta b ilis e in 1852 M ih ail K ogalnice anu. Leto p is etul T arii M oldo ve i scris d e Grigore Ur ec he in ultimii ani ai v ietii e ste o o pera det erminata. Ea incepe cu anul inte m e ierii M oldo ve i (1359) cand s- au de scalecat tara si s e o pr est e in anul 1594 cand au ve nit L o b oda cu oaste cazac easca si au gonit pe Aron V oda de- n scaun si au ars Targul Iasi. E ste n ec esar sa pr ecizam ca au ex istat tre i co p isti ai Leto p isetului ( Simion Dascalul, N isail Calugarul, Axinte Uricarul ) car e au consid erat ne ce sar, in mom e ntul in care au co p iat, sa com p lete z e cronica cu c eea ce i- a scap at cronicarului sau n- a stiut. Inter pretarile lui Simion Dascalul sunt lip site de simt critic si au fost s emnalat e in mare p arte si de cronicarii urmatori care leau com b atut. Grigor e Ure che nu e ste int ere sat numai d e cantitate a stirilor, ci si de calitate a lor. E l nu scrie numai pe ntru a informa, ci si pe ntru a educa, pe ntru a of eri un indreptar d e v iata: sa ramaie f eciorilor si n ep otilor, sa le fie in v atatura .I storia e ste n ec esara ca sa nu s e in ece a toate tarile anii trecuti, e ste o datorie patriotica o b ligatorie pe ntru orice p o p or care vre a sa pas easca pe o prima tr e apta a culturii. Grigore Ur ec he e ste primul cronicar car e simt e nev oia d e a re specta ad ev arul forte lor cons e mnat e ca sa nu ma aflu scriitoriu d e cu v inte de sarte, ci de dreptat e . Cronica oglind e ste oranduir ea f e udala din prima j umatate a sec XVII al marii b oierimi.

y y

Cronicarul condamna sistemul de guvernare bazat pe autoritatea domneasca considerand ca domnitorul nu poate avea drept de viata si de moarte asupra supusilor sai; idealul statal al lui Ureche este r egatul albinelor intemeiat pe armonia dintre matca si lucratoar e. Preconizeaza pentru Moldova o car muire dupa pravila, adica dupa legea scrisa pe Moldova este acest obiceiu de pier far -de munca, far -de judecata, far -de leac de vina. . Cronicarul manifesta o ura neimpacata impotriva cotropitorilor otomani groaza tuturor vecinilor de prin -pr ejur . Invatatura limbii latine a inlesnit lui Ureche cunoasterea originii romane a poporului nostru; aduce argumente lexicale in s prijinul romanitatii, dar r ecunoaste ca in limba noastra s-au amestecat si cuvinte ale vecinilor macar ca de la rami ne tragem Vor beste in chip surprinzator pentru intaia data des pre unitatea neamului si originea sa comuna rumanii cati se afla locuitori in Tara Ungureasca si la Ardeal si la Mara Moresu, de la un loc santu cu moldovenii si toti de la Rami se trag . Letopisetul debuteaza cu legenda intemeierii Moldovei, urmeaza apoi mai mult de 46 de ani din istoria Moldovei care sunt doar insirati ca intr -un pomelnic deoar ece izvoarele au fost insuficiente. Domnia lui Stefan cel Mar e s e bucura de cel mai mar e spatiu in cronica; lui U r eche ii revine meritul de a fi fost primul biograf al marelui domnitor r ealizand si un portr et moral al acestuia. Evenimentele cons emnate, figurile domnitorilor au r epr ezentat surse de inspiratie pentru scriitorii de mai tarziu; descoperim in cronica port rete, tablouri, mici

caracterizari, schite de nuvele care reprezinta inceputurile unei literaturi romane originale.

2. Miron Costin:
M iron Costin a inc ep ut prin a scrie v ersuri intr-o p erioada cand p o e zia nu era d e loc o inde letnicire o b isnuita. P o e mul filosofic V iata Lumii a fost scris cand M iron Costin av e a 40 de ani. P o e zia ar e un moto extras din Ecle ziast : vanitas vanitatum et omnia vanitas ( de s ertaciune a de s ertaciunilor si toate sunt de sarte) care conce ntre aza t ema p oe mului larg ras pandita in lit eratura univ ersala, ac ee a a sortii alun ecoas e (F ortuna la b ilis ) care nu p oate fi sta panita. V iata omului e ste com p arata cu o ata subtire car e se p oate rup e oricand, mari p ersonalitati ale lumii sunt su p us e si e le mortii asadar concluzia e ste una filosofica : ex ist enta fiind scurta, omul tr eb uie sa se ilustre ze prin fa pte b une p entru ca b in e le e ste t e lul su pre m al omului.

a. De Neamul Moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor

A fost scrisa d e M iron Costin in ultimii anin ai vietii sale du pa multa e zitar e si numai cand cronicarul a consid erat ca detin e suficie nta informatie pe ntru argum entare a sa. Intre aga o pera ex prima se ntim e nte d e inalt patriotism . Ex ista la inc ep utul o pere i o pre doslovie prin car e autorul j ustifica scrier ea ac e ste i o p ere: inc ep utul tarilor ac estora si ne amului moldove n e sc si munt en e sc si cati sunt si in tarile ungure sti cu ac est num e, romani si pana astazi, de unde sunt si din c e se mintie, de cand si cum au de scalecat ac e ste p arti d e pamant a scrie, multa vre m e la cum pana au statut sufletul nostru. De N e amul M oldov enilor e ste o o pera p ole mica care int ention eaza sa puna la p unct unii im p ostori cum a fost Simion Dascalul car e a de nigrat p o p orul roman. M iron Costin s pun e ca: nici e st e saga a scrie ocara v iacinica unui n e am . Cand ocarasc intr -o z i p e cinev a e st e gre u a rab da; dara in veaci. A ce asta o pera c h iar daca ar e in cuprinsul e i une le in ex actitati, e ste d e re marcat pe ntru informatiile si argum ent e le adus e in sprij inul ide ii romanitatii p o p orului roman.

b) Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron Voda incoace

E ste scris in j urul v arste i d e 40 d e ani in sco p uri informative sa nu s e uite lucrurile si cursul tarii si e ducative sa h ie de in vatatura ce e ste b ine si ce e ste rau si d e c e sa s e fer easca si c e va urma . Ca si la Grigore Ur ec he, in cronica lui M iron Costin, a par conce pt e le clas e i b oiere sti si e l e con v ins ca nu domnitorul tr eb uie sa conduca, ci si b oierim ea, iar ce i mai mici tr eb uie sa se te ama de ce i mari. Cronicarul manif e ste az a inter es p e ntru toate as p ecte le v ietii sociale, ura latir ea p uterii turce sti si lacomia Im p eriului Otoman: pante ce le turcilor fara fund . V aloare a literara a cronicii lui Costin o intrec e p e c e a a lui Ur ec he ; Costin e ste un m e morialist at e nt asupra v ietii si asu pra oam e nilor, scriitor in ad ev aratul se ns al cuv antului, proz ator, z ugrav de morav uri si caract ere. U ltima p arte a cronicii are d esfasurare a e p ica a unui roman : exista descrieri, tablouri pitoresti care infatiseaza armata (cea poloneza, infanteria moldoveneasca) ca in roman e le istorice. A utorul p are a se im p lica in eve nim e nte p entru ca un e le dintre e le s- au p etrecut in tim p ul v ietii sale. D atorita ac e stui fa pt, at entia fata d e eroi si intam p lari e ste s p orita. In ex p licare a v ictorii lor militare s-au infrang erilor, M iron Costin nu introduc e factori div ini, totusi cre d e in s e mn e dumn ez aiesti si inter prete a za calamitati naturale ca pe nist e p e de p se cer esti(int ere santa e ste prin v iz iune a ap ocaliptica de scriere a un e i in va z ii d e lacuste). M iron Costin ar e intuitie p sih ologica si t endinta d e a filo z ofa p e margine a fapt e lor, re use ste astf e l sa re alizeze caracterizari, naratiuni umoristic e etc. F iind intr- o oar ecare masura si filosof, cronicarul fac e un fe l de te orie a cunoasterii v orb ind de s pre c e le cinci simturi si o prindu- s e asu pra im p ortante i v az ului. Influe nta lim b ii v or b ite e ste mai mica in o pera lui M iron Costin, e l fiind un cronicar cult intalnim totusi catev a ex pre sii si proverbe p op ulare:

y y y

lupul parul schimba, iar nu hirea . cum zice muldoveanul, nu sunt in toate zilele pastile . ca acela ce invata, sa apuca de sabie cu mana goala .
Contributia cronicarilor la dezvoltarea culturii romane

Istoriografia in limba r omana s-a de z voltat incepand cu sf arsitul sec XVI odata cu r idicar ea noii boier imi si apar itia primilor cartur ari; un r ol important l- a avut raspandir ea umanismului.

1) Contributia la dezvoltarea istoriei: y au pus bazele istoriografiei romanesti ( bazandu -se pe document si adevar); y transmit informatii pr etioas e cu privire la istoria medievala (domnii & evenimente); y informatii in legatura cu etnogen eza romanilor (originea latina a limbii si a poporului roman, unitatea romanilor si continuitatea existentei pe acest teritoriu.);
Grigor e Ure che est e c e l dintai care vor be ste d e spre origin ea romanilor si toti d e la rami se trag. . M iron Costin prin lucrare a sa De Ne amul M oldove nilor continua ide ile lui Ur ec he in le gatura cu etnoge n eza romanilor aducand argum e nt e stintifice.

y y

contribuie in mod esential la formarea constiintei nationale; scopul scrierilor nu este numai unul informativ, ci si unul educativ.

2) Contributia in domeniul limbii:

y y

in cronici exista primele dovezi ale limbii romane in diferite perioade ale evolutiei; oglindesc eforturile de transformare a limbii dintr -un mijloc de comunicare intr-un mijloc de transmitere a culturii.
Grigor e Ure che se b az e aza pe lim ba vor b ita, stilul so bru. M iron Costin s e afla sub influ e nta lim b ii latine. Ion N e culc e: lim ba folosita tn o p ere le lui e st e imagine a scrisa a lim b ii vor b ite in prima j umatate a sec XVIII le a (stilul oral).

3) Contributia in domeniul literaturii:

cronicile repr ezinta primele incercari ale unei literaturi romanesti originale.

Grigore Ur eche: y Primul portr et al lui Stefan cel Mar e. y Portr ete, tablouri, schite de nuvele.

Miron Costin:
y y y

Primul poet ( Viata Luminii poem filosofic si Stihurile de descalecatul tarii aflate la inceputul letopisetului). Memorialist, zugrav de moravuri si caracter e Povestiri (descrierea unei invazii de lacuste)a
il899 s 9277h llx

Ion Neculce:

y y y y y y y
CONC LUZII:

Realizeaza o opera perso nala bazata pe evenimente traite de el insusi sau auzite. Creeaza personaje de fictiune. Este uneori impersonal ca un adevarat scriitor. Detine arta povestirii & cea a portretului (cei 14 domnitori). Realizeaza tablouri de epoca. Este prezent hazul & ironi a. Relateaza intamplari anecdotice.

y y y y

Cronicarii realizeaza prin operele lor un act de cultura. Ofera surse de ins piratie pentru scriitorii de mai tarziu. Au contribuit la dezvoltarea istoriografiei limbii si literaturii. Au format constiinta nationala.