Sunteți pe pagina 1din 59

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Caiet de sarcini

1. DEMOLRI
1.1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini stabilete condiiile i modul de executare al lucrarilor de demolare. 1.2. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A DEMOLRILOR nainte de nceperea lucrrilor elementele construciei propuse pentru drmare vor fi verificate amanunit, dup care se ntocmete un proces verbal, n care se descrie situaia de fapt a cldirii i prile care vor fi demolate, sau msurile de consolidare provizorie sau definitiv. Pe baza procesului verbal se intocmete proiectul de organizare a lucrrilor de demolare a elementelor de construcie, care va fi aprobat de conducerea tehnic a antierului. Conducerea lucrrilor de demolare va fi ncredinat unui tehnician cu experiena n astfel de lucrri, care va raspunde de execuia corect a lor. Conductorul responsabil va aduce la cunotina muncitorilor planul de demolare, metode de de executare a lucrrilor, locurile cele mai periculoase i msurile de prevenire a accidentelor. Inainte de inceperea lucrarilor de demolare, conducatorul lucrarii va lua urmatoarele masuri: - va imprejmui segmente ale constructiei ce urmeaza a fi demolate, iar la punctele de acces spre locul de demolare va pune piacarde de avertizare; - va afisa placarde de interzicere a accesului persoanelor straine pe teritoriul santierului; - va intrerupe legaturile conductelor retelelor de apa, electricitate, termicitate si canalizare, luand masurl pentru a nu fi deteriorate; - va lua masurile indicate contra prabusirii posibile a diferitelor parti ale constructiei. Demolarea elementelor de constructie se va face in 2 etape: a) dezechiparea: demontarea instalatiilor functionale, foile de geam, cercevele, ferestre, foi de usi. feroneria, tocurile de usi si ferestre, prin desfacerea legaturilor cu peretii. placajele. pardoselile, inclusiv stratul suport. b) desfacerea elementelor de constructie de sus in jos invelitoare, compartimentari,inchideri exterioate autoportante, plansee. Demolarea partilor componente ale cladirilor trebuie astfel executata, incat demolarea unei parti din cladire sau a unul element de constructie sa nu atraga prabusirea neprevazuta a altei parti sau altui element. Aparitia de fisuri, deformari, aplaneitati in elementele de constructie ce se mentin, va duce la oprirea lucrarilor si chemarea proiectantului. Se interzice: . demolarea concomitenta a elementelor de constructie pe mai multe etaje: . utilizarea retelei electrice a cladirii. Pentru iluminarea locului de lucru, inainte de demolare se va amenaja o retea electrica separata. care sa nu aiba nici un fel de legatura cu elementele de constructie care se demoleaza. In cursul lucrarilor de demolare se vor lua masuri pentru a se evita praful (de ex. stropirea cu apa a portlunilor de cladire care se demoleaza). Materialele ramase dupa demolare vor fi depozitate, pentru a nu constitui un pericol pentru trecatori. In cazul unui front mic de lucru sau al unei rezistente si stabilitati insuficiente a elementelor ce se demoleaza, muncitorii vor fi legati cu centuri de siguranta de elementele fixe si rezistente ale constructiei, elemente care nu se demoleaza. Este interzisa supraincarcarea planseelor, precum si retezarea si prabusirea peretilor ce se demoleaza pe plansee.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Este interzisa daramarea cosurilor de sobe pe cladiri a stalpilor de zidarie sau a zidurilor despartitoare prin daramare (taiere la baza) si lasarea lor sa cada pe plansee. Sobele care se reazema pe grinzi vor fi in prealabil demolate si apoi indepartate grinzile. Peretii sapaturilor care raman liberi dupa dezvelirea fundatiilor vor fi sprijiniti. Pe umpluturile dintre grinzile tavanului si are boltilor de caramida sau pe placaje care constituie umplutura dintre grinzi, este interzisa stationarea oamenilor. Daramarea se va face de pe podine asezate pe grinzile metalice sau de pe alte grinzi de reazem. Se interzice deplasarea laterala a grinzilor in scopul de a produce prabusirea umpluturii respective. Pentru prevenirea caderii neasteptate a zidului care se darama, mai ales in timpul operatiilor de taiere, zidul trebuie sprijinit provizoriu cu cabluri sau cu proptele corespunzatoare. 1.4. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR: Verificarea calitatii lucrarilor se va face de seful de echipa si maistru. Materialele rezultate, caramizile, tamplaria de lemn, precum si tiglele care pot fi recuperate, vor fi curatate si stivuite. La executarea lucrarilor pe timp friguros se vor lua masurile prevazute in "Normatlvul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente" 1.5. MASURATOARE SI DECONTARE : Antemasuratorile aferente lucrrilor de demolare s-au facut conform normelor in vigoare, decontarea lucrrilor urmnd a fi fcut la cantitile efective determinate de inspectorul de antier autorizat sau de reprezentantul beneficiarului. 1.6. CONDITIlLE TEHNICE DE PROTECTIE A MUNCII SI PAZA CONTRA INCENDlILOR: Se vor respecta prevederile din: - Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii. - STAS 7248-81 Masuri de siguranta contra incendIilor. Metoda de determinare a propagarii flacarii pe suprafata materialelor combustibile folosite in constructii; - Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie i montaj prefabricate si finisaje in constructii M 006-96. - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ordin 775 al MI din 12 iulie '98. - Normativ de siguranta la foc a constructiilor, indicativ P118-99 - Norme generale de protectia muncii, Legea 90/1996 Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la data execuiei.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L. Caiet de sarcini

PR. NR. 73/2009

2. LUCRARI DE BETON ARMAT


1. EXECUTIA LUCRARIILOR DE COFRARE In capitolul prezent sunt date precizarile generale privind lucrarile de cofrare care vor fi completate cu precizari specifice elementelor care se executa conform prezentului proiect. 1.1 Probleme generale privind cofrajele Cofrajele si sustineriile lor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa asigure realizarea elementelor cu respectarea pozitiei lor in structura; - sa respecte si sa asigure realizarea geometriei elementelor si obtinerea dimensiunilor, formei si gradul de finisare prevazut in proiect, cu abateri minime; - sa fie etanse incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment si sa asigure realizarea unui beton compact; - sa asigure realizarea unor elemente cu suprafata neteda, curata si fara impuritati; - sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor ce apar in procesul de executie; - sa permita decofrarea si preluarea treptata a incarcarilor de catre elementele care se decofreaza; - sa permita cofrarea si decofrarea in ordinea stabilita fara degradarea elementelor de beton sau a cofrajului. Cofrajele, sustinerile si piesele de legatura se dimensioneaza functie de: - greutatea betonului si incarcarea statica orizontala provenita din impingerea acestuia; - incarcarea orizontala dinamica provenita din descarcarea betonului; - greutatea proprie a cofrajului; - alte actiuni care pot interveni in perioada de pana la intarirea betonului ( vant, vibrare, incarcari tehnologice, incarcari din oameni, etc. ) . Din punct de vedere a conceptiei de alcatuire se pot utiliza : - cofraje fixe, confectionate si montate la locul de turnare a betonului; - cofraje demontabile, formate din elemente sau subansambluri refolosibile . Executia cofrajelor si a elementelor componente se face din lemn sau produse de lemn precum si din produse pe baza de alte materiale ( metal, mase plastice, etc. ) ; materialele folosite trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare. Cofrajele vor fi realizate in cat mai mare masura din panouri de inventar si vor fi alcatuite incat sa se asigure decofrarea lor cat mai usoara si fara producerea unor deteriorari. Panourile de cofraj se receptioneaza pe loturi pe baza certificatului de calitate emis de producator si prin examinare vizuala . Transportul de la furnizor pe santier si de la un santier la altul se face in pachete luandu-se toate masurile pentru evitarea deformarii si deteriorarii lor. Depozitarea materialelor pentru cofraje se face, pe tipuri, pe suporti cu masuri de protectie impotriva agentilor atmosferici, functie de perioada de depozitare. Este interzisa depozitarea elementelor de cofraj din lemn direct pe pamant precum si depozitarea altor materiale pe stivele de depozitare a cofrajelor. 1.2 Cofrarea si decofrarea elementelor de constructii In baza analizarii proiectului si a conditiilor specifice, constructorul va stabili tipul de cofraje ce se vor folosi si va intocmi fisele tehnologice necesare realizarii lucrarilor de cofrare. Fisele tehnologice vor cuprinde precizari de detaliu privind:

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

- lucrarile premergatoare si fazele de executie a cofrarii; - resursele necesare si organizarea locului de munca; - pozitia ferestrelor de curatare si de betonare; - programul de control pe faze de executie. Operatiile de executare a cofrarii cuprind urmatoarele actiuni: - curatirea si nivelarea locului de montaj a cofrajelor; - trasarea pozitiei cofrajului; - transportul si asezarea materialelor, necesare cofrajului, in apropierea locului de montaj; - curatirea si ungerea elementelor de cofraj; - asamblarea si sustinerea provizorie a cofrajului; - verificarea dimensiunilor si a pozitiei cofrajelor pentru fiecare element de constructie, atat in plan cat si pe verticala si fixarea lor in pozitie corecta; - inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de montare ( caloti, juguri, zavoare, distantieri, contravantuiri, etc. ); In scopul facilitarii operatiei de decofrare cofrajele se ung inainte ,in timpul montarii sau imediat dupa montare. Pentru ungere se folosesc substante produse industrial in acest scop si unguentul de garda aplicat dupa decofrare. Este interzisa folosirea pentru ungere a motorinei, petrolului sau a altor substante care nu sunt produse pentru acest scop. Controlul de calitate a lucrarilor de cofrare, atat pe faze cat si final, se face conform precizarilor de la punctul 1.3. Decofrarea elementelor de constructii se face in mod invers decat cofrarea si se realizeaza la timpul precizat in capitolul 4 punctul 4.7 din prezentul material. Dupa recuperarea elementelor de cofraj si a pieselor ele se curata de resturile de beton si se ung (ungere de garda ) pentru o buna conservare. Ungerea de garda se recomanda a fi facuta cu emulsie de parafina SIN cu urmatoarea compozitie; 20 25 % - parafina; 1.5...2% - sapun; 73...78% - apa. 1.3 Controlul si receptia lucrariilor de cofrare Etapele controlului de calitate la lucrarile de cofraje sunt : etapa preliminara care consta din: - verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofrare; - verificarea mijloacelor de munca si a echipamentelor cantitativ si calitativ conform documentatiei tehnologice; - verificarea incadrarii geometriei subansamblurilor de cofrare in limitele abaterilor admisibile; - verificarea subansamblurilor de cofrare ( existenta tuturor elementelor, fixarea corecta a elementelor, integritatea fetei cofrajului, etc. ). Etapa de executie care cuprinde verificari privind pozitia si modul de fixare a elementelor astfel incat lucrarile sa se inscrie in documentatiile tehnologice si prescriptiile tehnice. Verificarile constau in : - verificarea, dupa trasare, cu privire la pozitia marcajelor fata de axele constructiei si alte elemente realizate anterior precum si dimensiunea elementelor ce urmeaza a fi cofrate; - verificarea, dupa montarea elementelor de baza, cu privire la : executarea tuturor elementelor prevazute in documentatie; fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere; pozitionarea corecta fata de marcaj, in limitele abaterilor admise (= 2 mm la pereti si placi, = 3 mm la stalpi, grinzi si esafodaje de sustinere ); - verificarea, dupa montarea fiecarui nivel de elemente, cu privire la : existenta tuturor elementelor prevazute ; pozitia corecta a golurilor; inchiderea corecta si etanseitatea cofrajelor; pozitionare fata de orizontala si verticala; dimensiunile si curatenia cofrajului. Etapa finala, care cuprinde verificarea de receptie a lucrarilor efectuata de comisie formata din reprezentantul beneficiarului si a constructorului.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Verificarile care se fac sunt identice cu cele din etapa de executie. Abaterile limita care trebuie respectate se refera n principal la : - dimensiunile sectiunii transversale ( = 2 mm pentru grosimea peretilor si placilor; = 3 mm la stalpi si grinzi ); - dimensiunea libera ( lumina ) care nu trebue sa aiba abateri mai mari de = 10 mm, la placi , grinzi, stalpi, pereti si = 15 mm la fundatii; - inclinarea fata de orizontala si fata de verticala a muchiilor si suprafetelor ( max. 3mm pe metru linear; max. 5mm pe toata lungimea muchiei verticale a grinzilor; max. 10mm pe toata lumgimea muchiei verticale, cu exceptia muchiilor verticale ale grinzilor ). Rezultatele verificarilor prcum si eventualele remedieri ce trebuie facute se consemneaza in procesul verbal de lucrari ascunse; dupa efectuarea remedieriilor se intocmeste un nou proces verbal. INAINTE DE TURNAREA BETONULUI CONDUCATORUL PUNCTULUI DE LUCRU ESTE OBLIGAT SA VERIFICE INTEGRITATEA, STABILITATEA, ETANSEITATEA, REZEMAREA SAU ALTE ELEMENTE A COMPONENTELOR DE SUSTINERE, POZITIONAREA ELEMENTELOR CE SE INGLOBEAZA IN BETON (ARMATURI, PLACUTE METALICE, RAME DE GOLURI, INSTALATII, ETC.) CONFORM DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE SI A NORMELOR IN VIGOARE. 1.4 Acte normative de referinta *** C 11-82 - Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor de placaj pentru cofraje; *** C 83-75 - Iindrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii; *** Proiect tip IPC nr. 7161/1-78- Popi extensibili si dispozitive de sustinere metalice; *** NID-MEFMC 1442-74 - Panouri tipizate; *** STAS 1949-86 -Cherestea de rasinoase. Clase de calitate; *** STAS 5194-88 -Cherestea. Masurare. Reguli si metode de verificare a calitati, marcare si prescriptii de transport; *** STAS 4342-85 -Lemn rotund de foioase pentru constructii; *** C 56-85 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrariilor de constructii si de instalatii aferente; *** C 162-73 -Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice pliante pentru pereti din beton monolit la cladiri; *** Catalogul general al mijloacelor tehnice necesare ramurii constructiilor. Mijloace pentru lucrari de cofrare si sustineri. Pr. I. P. C. nr. 7375-84. * * * NE 012 2007 Cod de practic pentru execuia lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat

2. EXECUTIA LUCRARILOR DE ARMARE In capitolul prezent sunt date precizarile generale privind lucrarile de armare a elementelor de constructii din beton armat, precizari care se completeaza cu conditiile specifice pentru elementele care se vor realiza in cadrul constructiei (grinzi) si care sunt date in capitolul 6. Otelul utilizat ca si armaturi pentru beton este de tipul OB37, PC52,STNB(conform nominalizarilor de pe plansee) si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1,2,3 - 1980, STAS 437/1-80. Pentru otelurile din import este obligatorie existenta certificatului de calitate emis de unitatea care a importat sau care asigura desfacerea otelului cu mentionarea tipului de otel echivalent

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

corespunzator STAS 438/1,2,3-80. In cazul ca exista unele retineri sau neclaritati privind echivalarea constructorul va utiliza otelul numai dupa incercari de laborator si cu acordul scris al proiectantului.

2.1 Livrare,depozitare,manipulare Livrarea se face conform prevederilor din normele in vigoare si va fi insotita de certificatul de calitate care va preciza : valorile proprietatilor mecanice ; rezultatele analizei chimice si rezultatele indoirii la rece. Cand livrarea se face de la o baza de aprovizionare aceasta va trasmite certificatul de calitate sau certificatul de garantie corespunzator loturilor livrate. Livrarea se face un colaci (40...600kg) sau in legaturi de bare. Pentru fiecare cantitate si sortiment se va controla : - existenta certificatului de calitate sau de garantie ; - aspectul barelor si dimensiunile sectiunilor ; - comportarea la indoire la rece . Abaterile limita, pentru diametri,nu vor depasi valorile de mai jos: Pentru otel OB37 : = 0.3 mm, la diametre de 68 mm; + 0.3 mm respectiv - 0.5 mm, la diametre de 1020 mm; -.5 mm respectiv - 0.8 mm, la dianetre de 2232 mm si = 0.8 mm, la diametre de 3640 mm. Pentru otel PC52 : + 0.3 mm respectiv - 0.5 mm, la diametre de 6 16 mm; + 0.4 respectiv 0.5 mm la diametre de 1825 mm; + 0.4 mm respectiv - 0.75 mm, la diametre de 2840 mm. Ovalizarea barelor nu trebuie sa depaseasca abaterile limita pentru diametre. Depozitarea armaturilor se face pe tipuri si diametre in spatii amenajate astfel incit sa se asigure: - evitarea conditiilor care favorizeaza corodarea ; - evitarea murdaririi cu pamint sau alte materiale; - conditii de identificare usoara pe diametre si sortimente . Manipularea armaturilor se va face in astfel de conditii incat se evite : - deformarea barelor ; - murdarirea cu pamant sau alte materiale . 2.2 Fasonarea armaturilor Fasonarea armaturilor si montarea lor ca bare independente sau in carcase se face in stricta concordanta cu prevederile proiectului. Se va analiza de catre executant prevederile proiectului tinand seama de posibilitatile practice de montare si fixare a barelor, precum si de aspectele tehnologice de betonare si de compactare a betonului. Inainte de taierea si fasonarea barelor ele trebuie sa fie curate si indreptate. Otelul livrat in colaci sau indoit se va indrepta fara a se deteriora profilul, nervurile sau proieminentele iar alungirea maxima, in cazul intinderii cu troliul, nu va depasi 2 mm/m. Curatirea barelor se face cu scopul de a : - indeparta eventualele impuritati si corpuri straine de pe suprafata barelor; - indeparta rugina neaderenta de pe bare sau rugnia aderenta, din zonele unde barele se inadesc prin sudura. Reducerea diametrului barelor in urma curatirii nu trebuie sa fie mai mare de 0.5 mm ,la bare cu D<25 mm si 0.75 mm la bare cu D>25 mm. Taierea barelor si fasonarea se face in concordanta cu proiectul. Barele vor fi prevazute sau nu cu ciocuri, la capete, functie de prevederile proiectului si tipul de otel folosit.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Fasonarea se face la temperaturi de minimum -10 0C iar barele cu diametru peste 25mm se vor fasona la cald . Fasonarea pentru inclinarea armaturilor, realizarea ciocurilor sau realizarea etrierilor se face prin indoire lenta si fara socuri. La armaturile netede ciocurile se fac la 180o cu indoire cu o raza interioara de min.1.25d si o portiune dreapta de 3d iar la armaturile cu profil periodic ciocul se realizeaza la 90 0 cu o raza interioara de min. 2d si o portiune dreapta de 7d. Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor de trecere peste coltul unui cadru se face dupa un arc de cerc cu raza de min.10d. Etrierii,care se indoaie la colturi dupa un unghi drept vor avea arcul de indoire de min. 2d (ddiametrul etrierului).

2.3 Montarea armaturilor Montarea armaturilor poate sa inceapa numai dupa : - receptia calitativa a cofrajelor; - acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare a elementelor sau a partilor de structura ; - curatirea de rugina cazatoare, pamant si alte impuritati a barelor; - cofrajul a fost curatat de murdarie,moloz,rumegus,capete de scandura, etc.; - partea de constructie in care se face montarea a fost degajata de alte elemente sau de materiale de constructie. Montarea armaturilor se face in pozitia prevazuta in proiect, luandu-se masuri (distanteri, agrafe, capre, etc.) pentru mentinerea barelor in pozitie in timpul turnarii si compactarii betonului. La montare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele : - crearea, la intervale de maximum 3.0 m, a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se descarca betonul; - crearea spatiilor necesare patrunderi vibratorului, la intervale de maximum 5 ori grosimea elementului; - realizarea stratului de acoperire cu beton. Montarea se poate face bara cu bara sau sub forma de subansambluri (carcase sau plase sudate ) avandu-se grija sa nu se introduca in cofraje murdarie, pamant sau alte corpuri straine care ar putea dauna betonului. Stratul de acoperire cu beton a armaturilor , pentru asigurarea protectiei necesare si a aderentei, este dat in tabelul urmator. Categoria I II monolit monolit sau sau IV prefabricat prefabricat III preturnat preturnat uzinat uzinat pe pe antier antier Grosimea minim a stratului de acoperire cu beton, pentru elemente din betoane de clas C16/20 [mm]

Tipul de element

S.C. FAIN PROIECT S.R.L. Plci plane i curbe, nervuri dese cu lime mai mic de 150mm bale planeelor Perei structurali Grinzi stlpi, bulbii pereilor structurali Fundaii, funduri de rezervoare i de castele de ap 10 10 15 15

PR. NR. 73/2009 20 -

15 (30) 25

10 20

20(30) 30

15 25

30 35

45 -

35

45

NOTA: -stratul de acoperire va fi si cel putin 1.2d ( d- diametrul maxim al armaturii ) dar nu mai mult 50 mm; - valorile din paranteza se refera la elemente turnate in cofraje glisante; - la betoanele de clasa sub C16/20 (Bc20) valorile se sporesc cu 5 mm.

Incadrarea in categorii conform tabelului anterior se face astfel: - categoria I - elemente situate in spatii inchise, cu umiditate relativa <75% si in contact cu exteriorul dar protejate; - categoria II - elemente situate in spatii inchise ,cu umiditate relativa peste 75% si elemente situate in aer liber si neprotejate dar care nu sunt supuse la inghet - dezghet; - categoria III - elemente situate in spatii inchise industriale cu condens tehnologic; elemente situate in aer liber si expuse la inghet-dezghet in stare umezita; elemente in contact cu apa sau alte lichide fara agresivitate sau fetele in contact cu pamantul a elementelor prefabricate sau turnate in cofraje; - categoria IV - fetele de contact cu pamantul a elementelor turnate direct in sapatura. Armaturile transversale ( etrieri ) au acoperirea minima 15 mm pentru categoria I si II, 20 mm pentru categoria III si 25 mm pentru categoria IV . Se prevad grosimi sporite pentru stratul de acoperire la : - elementele supuse direct intemperiilor, neprotejate cu tencuiala (+ 10 mm); - elemente situate in mediu agresiv; - elementele la care restrictiile PSI prevad grosimi mai mari . Pentru realizarea stratului de acoperire si mentinerea armaturilor in pozitie pe timpul betonarii la montare se vor prevedea : - cel putin 3 distanteri la 1 mp. de placa sau perete; - cel putin un distanter la 1 ml. de grinda sau stalp; - cel putin un distanter, intre rindurile de armatura, la 2 ml. de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri. Distanterii sunt confectionati din masa plastica sau din prisme de mortar prevazute cu cate o sarma pentru a se lega de armaturi. Se interzice folosirea ca distantieri a cupoanelor de otel beton.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor se vor folosi capre de otel-beton sprijinite pe cofraj si dispuse, intre ele, la maximum 1 m ( 1 bucata/mp.de placa), in mod obisnuit si la 50 cm ( 4 buc./ mp. placa ) la placile in consola. Praznurile si piesele inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura sau legaturi cu sarma de armatura elementului sau vor fi fixate de cofraj astfel incat sa se mentina in pozitie pe tot timpul turnarii betonului . Legarea barelor se efectueaza la incrucisarea lor , prin legaturi cu sarma neagra (STAS 889/80) sau prin sudura electrica in puncte . Pentru legarea cu sarma neagra se vor utiliza 2 fire de sarma de 1...1.5 mm. La grinzi si stalpi vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor sau cu ciocurile agrafelor; incrucisarile barelor cu portiunile drepte ale etrierilor se leaga in sah( cel putin din 2 in 2 ). Barele inclinate vor fi legate obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza. Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armatura longitudinala se leaga de toate barele cu care se incruciseaza. Retelele de armatura din placi si pereti se leaga in mod obligatoriu pe primele doua randuri de incrucisari marginale pe intreg conturul iar in rest ( pe zona centrala ) vor fi legate din 2 in 2 in ambele sensuri .

2.4 Inadirea barelor de armatura Inadirea barelor prin suprapunere sau sudura se face in conformitate cu prvederile proiectului. In cazul cand prin proiect nu se indica locul innadirilor sau trebuie realizate si alte innadiri, care nu sunt prevazute in proiect, se vor respecta urmatoarele reguli : - pozitia innadirii se va stabili de conducatorul de lot care va urmari direct executia acestor innadirii; - zonele alese vor fi cele cu solicitarile cele mai reduse; - pentru determinarea lungimii de innadire prin suprapunere sau sudura se vor respecta conditiile impuse de normativele in vigoare si dimensiunile minime ale lungimilor de ancorare . 2.5 Inlocuirea armaturilor Inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se face din motive bine justificate ( in cazul ca nu se dispune de diametrele sau sortimentele cerute ),pe baza datelor precizate de proiectant si respectand urmatoarele conditii: - adoptarea altor diametre, din acelasi tip de otel cu cel inlocuit, astfel incat noua arie de armatura sa fie egala sau mai mare cu maximum 5% fata de cea inlocuita; - la grinzi inlocuirea se va face cu diametru mai mare cu cel mult 25% dar fara a schimba tipul de otel; - se vor respecta distantele minime si maxime precum si diametrele minime conform normativelor in vigoare. Inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect, se poate face numai cu avizul proiectantului sau pe baza datelor precizate in proiect cu mentionarea acestei inlocuiri pe planurile de executie. 2.6 Verificarea si receptia lucrarilor de armare La terminarea montarii armaturilor fiecarui element trebuie efectuata o verificare precisa privind calitatea acestor lucrari ascunse si consemnate concluziile in procesul verbal. Verificarea va fi efectuata de beneficiar, executant si proiectant si va avea in vedere:

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

- tipul, numarul, diametrul si pozitia barelor de rezistenta si montaj; - diametrul, distanta si fixarea etrierilor; - lungimile de petrecere la innadiri; - calitatea sudurilor si lungimea cordoanelor de sudura; - asigurarea stratului de acoperire si a distantei intre bare; - pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate; - lungimea portiunilor de bara care raman in exteriorul elementului ( mustati ) pentru innadiri sau lucrari ulterioare. Abaterile limita fata de proiect si fata de prescriptiile in vigoare trebuie sa fie : a) pentru lungimea segmentelor de bare si lungimea totala = 5 mm la lungimi sub 1 m, = 20 mm la lungimi intre 1 si 10 m, = 30mm la lungimi peste 10 m; b) pentru pozitia innadirilor 50 mm ; c) pentru lumgimea de petrecere a barelor, la innadirea prin suprapunere, = 3d; d) pentru distanta intre axele barelor = 3 mm la grinzi si stalpi, = 5 mm la placi si pereti, = 10mm la fundatii, = 10 mm intre etrieri; e) pentru stratul de acoperire cu beton = 2 mm la placi, = 3 mm la grinzi , stalpi si pereti, = 10 mm la fundatii si alte elemente masive; f) pentru imbinari si innadiri sudate - conform instructiunilor tehnice C 28-83. NU SE ADMITE TRECEREA LA BETONARE FARA INTOCMIREA PROCESELOR VERBALE DE RECEPTIE A LUCRARILOR DE ARMATURI SI FARA REMEDIEREA EVENTUALELOR NECONCORDANTE SAU DEFECTE CONSTATATE. 2.7 Acte normative de referinta * * * C 150 - 99-Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole; * * * C 56-85 -Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si de instalatii aferente; * * * C 28-83 -Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel-beton; * * * P 59-80-Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton ; * * * STAS 333-87 - Otel laminat la cald. Otel rotund; * * * STAS 10107/0-90 - Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton armat si beton precomprimat; * * * STAS 438/1-89 - Produse din otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate; * * * STAS 438/2-91 -Sarma trasa pentru beton armat; * * * STAS 438/3-89 - Produse din otel pentru armarea betonului. Plase sudate; * * * ST 009-96 - Specificatie tehnica privind cerinte si criteri de performanta pentru produse din otel utilizate ca armaturi in structurile de beton. * * * STAS 10107/2-92-Constructii civile, industriale si agricole.Plansee curente din placi si grinzi din beton si beton precomprimat .Prescripti de calcul si alcatuire * * * NE 012 2007 Cod de practic pentru execuia lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat * * * -Instructiuni pentru verificarea calitati si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente; Ord.IGSC 28/7.02.1976, 20/4.04.1977.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L. Caiet de sarcini 3.EXECUTIA LUCRARILOR DE BETONARE

PR. NR. 73/2009

In capitolul prezent sunt prezentate precizarile generale privind lucrarile de betonare a elementelor de constructii, acestea se completeaza, in capitolul 6, cu precizarile specifice pentru elementele care se realizeaza pentru consolidarea constructiei(fundatiei, diafragme, cadre, plansee) 3.1 Pregatirea turnarii betonului Executarea lucrarilor de betonare,atit pentru betonul simplu cit si pentru betonul armat, pot sa inceapa numai daca au fost indeplinite urmatoarele conditii: - s-au verificat si receptionat calitativ lucrarile de sapaturi,cofraje si armare precum si instalarea pieselor care vor ramane inglobate in beton sau care servesc pentru crearea de goluri; - au fost intocmite procesele verbale de lucrari ascunse care sa confirme ca lucrarile efectuate sunt in concordanta cu normele tehnice si datele din proiect; - a fost curatita suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni in contact cu betonul proaspat,de pojghita superficiala de lapte de ciment si de betonul slab compactat,indepartinduse materialul prin spalare sau cu aer comprimat; - au fost curatite cofrajele si armaturile de eventualele corpuri straine, rugina neaderenta,etc. si au fost inchise ferestrele de curatare; - a fost realizata udarea cu apa a betonului vechi si a zidariilor, de mai multe ori,cu 2-3 ore inainte si imediat inaintea turnarii betonului; - a fost intocmita si acceptata de beneficiar fisa tehnologica pentru betonare iar utilajele si dotarile necesare prevazute in fisa exista si sunt in stare de functionare; - sunt stabilite si asigurate masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul unor accidente tehnice precum si locul unde se realizeaza eventualele rosturi de lucru; - a fost asigurata conducerea nemijlocita si permanenta a betonarii de catre seful punctului de lucru care va supraveghea respectarea Normativului NE 012 - 99, a fisei tehnologice si a proiectului; - s-a verificat de catre conducatorul punctului de lucru ca betonul livrat are certificatul de calitate sau fisa de transport din care sa rezulte ca este corespunzator calitatii prescrise in proiect si in prescriptiile tehnice; - sunt luate masurile necesare pentru prelevarea de probe si efectuarea incercarilor prevazute in prescriptiile tehnice. 3.2 Prepararea si transportul betonului Avand in vedere cantitatile de betoane care se vor folosi la executarea elementelor de constuctii (subetonari, fundatii, diafragme, cadre, plansee si grinzi) se impune realizarea betonului intr-o statie sau centrala de betoane si achizitionarea lui ca beton marfa. Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face la centrala conform precizarilor din Normativul NE 012 - 99, livrarea fiind insotita de documente care sa ateste ca betonul este corespunzator calitatii prescrise in proiect. Trasportul betonului se va face cu autobetoniere care sa asigure o lucrabilitate de L3-L4, iar timpul de transport, considerat din momentul inceperii incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii lui, nu va depasi valorile din tabelul de mai jos ,decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori de priza .

S.C. FAIN PROIECT S.R.L. Temperatura (C) Durata maxima de trasport ( min ) Cimenturi de marca 35 Autoagitatoare Autobasculante Durata max de transport Cimenturi de marca 35 Autoagitatoare Atobasculante 45 30 60 45 90 75

PR. NR. 73/2009

Cimenturi de marca 40 Autoagitatoare Autobasculante

Temperatura (C) >30 10...30 sub 10

Cimenturi de marca 40 Autoagitatoare Autobasculante 30 15 45 30 60 45

Transportul local al betonului se face cu jgheaburi si roabe sau se va descarca direct in lucrare, pentru turnarea fundatiilor si cu autopompa, pentru turnarea cadrelor, diafragmelor si a planseelor. Betonul trebuie pus in lucru in maximum 30 de minute, in cazul cand durata transportului a fost sub o ora si in maximum 15 minute, la durata peste o ora; durata totala de preparare, transport si punere in opera nu va depasi 2 ore la cimenturi cu adaosuri si 1,5 ore la cimenturi fara adaosuri. Daca betonul nu se incadreaza in calitatea impusa, limitele de lucrabilitate sau prezinta segregari va fi refuzat. 3.3 Turnarea betonului La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale: descarcarea betonului se face in jgheaburi, pentru turnarea fundatiilor si in pompa de beton pentru celelalte elemente astfel incat manipularile sa fie cat mai reduse; - inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m; la inaltimi mai mari turnarea se face prin ferestre laterale sau cu tuburi tronconice alcatuite din tronsoane avand capatul inferior la maximul 1,5 m de zona de betonare; - betonul se va raspandi uniform in straturi orizontale de maximum 30..40 cm; acoperirea cu un strat nou se face inaintea de inceperea prizei cimentului din stratul inferior; - nu se admite intinderea betonului prin tragere cu grebla sau prin azvarlire cu lopata la distante mai mari de 1,5 m; - se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozitia din proiect, iar daca se constata producerea acestor defecte ele vor fi corectate in timpul turnarii; - se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de acoperire, in conformitate cu proiectul -1 cm la placi si diafragme; 2,5 cm la grinzi si stalpi; 3,5 cm la fundatii; - in nodurile si zonele cu armaturi dese se va urmarii cu toata atentia umplerea completa a sectiunii prin compactarea betonului cu sipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea; - betonarea elementelor de fundatii din beton armat se va realiza pe un strat de beton simplu de 5 cm; - se interzice lovirea sau scuturarea armaturilor in timpul turnarii, cu scopul de compactare, precum si asezarea vibratorului pe armatura; - circulatia muncitorilor si a utilajelor de transport in timpul betonarii se face pe punti speciale care sa nu reazeme pe armaturi, fiind interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe cofraje; - instalarea podinilor pe planseu precum si depozitarea pe ele a schelelor si cofrajelor pentru etajele superioare este permisa numai dupa 24...36 de ore in functie de temperatura exterioara si cimentul folosit; - betonarea se va face, de regula, continuu pana la rosturile de lucru prevazute in fisa tehnologica sau proiect; durata maxima de intrerupere a betonarii, nu va depasi timpul de

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

incepere a prizei cimentului, iar in cazuri exceptionale cand intreruperea este mai mare reluarea este permisa numai dupa pregatirea suprafetelor; - la turnarea placilor se vor folosi repere de grosime dispuse la maximum 2,0 m; - turnarea grinzilor si a placilor va incepe la 1-2 ore de la terminarea turnarii stalpilor sau a peretilor pe care reazama pentru a se asigura incheierea procesului de tasare a betonului din acestea; - grinzile si placile care vin in legatura se vor turna de regula in acelasi timp sau daca se toarna separat se lasa un rost la 3...5 cm sub nivelul placii; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5...1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a partii centrale a acesteia; - pe timpul turnarii si compactarii betonului se va urmari comportarea cofrajelor si a sustinerilor. 3.4 Compactarea betonului Compactarea se face manual sau mecanic. Compactarea manuala se admite concomitent cu baterea cofrajului in urmatoarele cazuri: cant vibrarea externa nu este eficienta iar folosirea vibratorului de interior este impiedecata de desimea armaturii sau dimensiunea elementului; se defecteaza vibratorul sau se intrerupe curentul; se prevede prin reglementari speciale. Compactarea betonului se va face prin vibrare mecanica cu vibratoare omologate pentru care se cunosc caracteristicile tehnice si functionale si se dispune de prescriptii de utilizare si intretinere. Personalul care efectuaza vibrarea betonului trebuie sa fie instruit asupra modului specific de vibrare a elementelor din lucrare. Alegerea tipului de vibrare si a vibratoarelor se face in functie de dimensiunile elementelor si de posibilitatile de intrare a buteliei vibratorului intre barele de armatura. Betoanele compactate prin vibrare obisnuita interioara se recomanda sa fie cu lucrabilitate L3 sau L3/L4 iar timpul de vibrare este de 5...30 secunde.Distanta intre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este 1,4r (r = raza de actiune a vibratorului).Cand nu este posibila respectarea acestei distante se vor utiliza concomitent mai multe vibratoare , distanta intre ele depasind 2r; distanta maxima este 1m. Grosimea stratului compactat nu va depasi din lungimea buteliei; butelia trebuie sa patrunda 5...15 cm in stratul compactat anterior. Vibrarea de suprafata se face la elementele cu suprafata mare (placi) cu grosime optima 3...20 cm, realizate cu betoane cu lucrabilitatea L2.Durata vibrarii va fi de 30...60 secunde, iar grosimea stratului de beton necompactat va fi de 1,1..1,35 ori mai mare decat grosimea finala, functie de lucrabilitatea betonului.Distanta intre doua pozitii succesive ale placilor si riglelor vibratoare se stabileste astfel incat sa se asigure acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton iar suprapunerea a doua poziti succesive va fi cel putin 5 cm. Vibrarea externa se aplica la elemente prefabricate sau monolite cu grosimi mici si armaturi dese si la betoane cu lucrabilitate de min.L3. Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a terminat sunt: betonul nu se mai taseaza; suprafata devine orizontala si usor lucioasa; inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului. 3.5 Rosturi de lucru In masura in care este posibila turnarea betonului se va efectua prin evitarea rosturilor de lucru.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Daca evitarea rosturilor nu se poate realiza, acestea vor fi realizate conform datelor din proiect sau in lipsa acestora se vor stabili de catre executant inainte de inceperea betonarii. La stabilirea pozitiei rosturilor se vor avea in vedere urmatoarele : prevederea lor in zonele de solicitari minime; la stalpi se vor prevedea rosturi la baza lor, in cazuri tehnologice speciale se poate prevedea un rost la 3..5 cm sub intradosul grinzilor sau imediat sub vutele acestora ; la grinzi nu se recomanda, dar in cazuri extreme vor fi amplasate in zona de moment minim; cand grinzile se betoneaza separat de placi , se poate lasa un rost la 3...5 cm sub nivelul inferior al placii; la placi rostul va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea mai mica si se situeaza la 1/5...1/3 din deschidere. La realizarea rosturilor se vor respecta urmatoarele: rosturile, la stalpi si grinzi si fundatii continue, vor fi perpendiculare pe axa elementului, iar la placi si pereti perpendicular pe suprafata lor; durata maxima de intrerupere a betonului pentru care nu sunt necesare masuri speciale la reluarea betonarii este de 2 ore la betonul cu cimentul cu adaos si 1,5 ore la betonul cu ciment fara adaos; reluarea betonarii dupa o durata mai mare, decat cea precizata anterior, se va face numai dupa ce betonul a atins rezistenta de minimul 12 daN/cm 2 si dupa pregatirea suprafetei rostului prin curatarea betonului de pojghita de lapte de ciment si a betonului ce nu a fost compactat; imediat inainte de turnarea betonului proaspat suprafata rostului va fi umezita abundent cu apa. 3.6 Tratarea betonului dupa turnare Tratarea betonului dupa turnare se face in concordanta cu conditiile atmosferice exterioare respectandu-se prevederile din normativele C16 si C140. Prin realizarea tratarii se au in vedere urmatoarele: asigurarea mentinerii umiditatii betonului si evitarea evaporarilor bruste timp de minimum 7 zile prin acoperire cu diferite materiale, folosirea de pelicule de protectie sau stropire cu apa; evitarea antrenarii pastei de ciment de catre precipitatii abundente prin acoperirea suprafetei; executarea unui control riguros si permanent a mijloacelor de protectie in cazul turnarii pe timp friguros astfel incat sa se evite orice fel de fenomene de inghet pe toata durata de preintarire a betonului. 3.7 Decofrarea betonului La decofrarea betonului se vor respecta prevederile din C 140\86 avindu-se in vedere si urmatoarele: operatia va fi supraveghiata de conducatorul punctului de lucru ; evitarea preluari bruste a incarcarilor de catre elementele decofrate si mentinerea unor popi de siguranta la elemente cu deschidere mare ; evitarea ruperii muchiilor elementelor,a cofrajelor si sustinerilor. Decofrarea se poate efectua numai dupa verificarea rezistentei betonului pe probe pastrate in aceliasi conditii ca si elementul in cauza. Indepartarea elementelor de cofraj se face in concordanta cu rezistenta atinsa (procent din rezistenta la 28 zile ) asa cum este prezentat in tabelul de mai jos .

S.C. FAIN PROIECT S.R.L. Elemente de cofraj ce se ndeprteaz 1. Prile laterale

PR. NR. 73/2009

2. Feele interioare cu meninerea popilor de siguran 3. Popii de siguran 95%

Deschiderea elementului de beton (m) L<6 6 < L < 12 12 < L Rezistena minim 2,5 N/mm2 astfel nct feele i muchiile elementului s nu se deterioreze 70% 85% 115%

110%

115%

Popii de sustinere se vor pozitiona astfel : la grinzi pana la 6m deschidere se lasa un pop la mijlocul grinzii ; la deschidere mai mare numarul popilor se va stabili astfel incit distanta intre ei sau de la ei la reazem sa fie mai mica de 3m la placi se lasa un pop la mijlocul lor si cel putin un pop la 12mp de placa ; popii de siguranta pe inaltimea etajelor se vor aseza unul sub altul . 3.8 Verificarea si receptia lucrarilor din beton Dupa decofrarea fiecarei parti din constructie se va proceda la examinarea amanuntita a acesteia de catre executant,reprezentantul beneficiarului si eventual proiectant incheindu-se un proces verbal de constatare. Examinarea are in vedere: aspectul elementelor cu semnalizarea eventualelor defecte (segregari, goluri, rosturi, beton necompactat, etc. ) ; dimensiunile sectiunilor transversale si planeitatea suprafetelor si muchiilor; distantele dintre elemente si pozitia lor ; pozitia golurilor de trecere ; pozitia armaturilor ce urmeaza a fi inglobate in elementele ce se toarna ulterior . Abaterile limita la dimensiunile elementelor executate monolit, in cazurile curente si cand nu exista prescriptii speciale, sunt: a) pentru lungimea ( deschideri, lumini ) grinzilor, placilor si peretilor pana la 3.0 m = 16 mm, intre 3.0 m si 6.0 m = 20 mm, peste 6.0 m = 25 mm ; b) pentru dimensiunea sectiunii transversale grosimea peretilor si placilor = 3mm la grosimi pana la 10 cm, = 5 mm la grosimi peste 10 cm; latimea si inaltimea grinzilor si stalpilor = 5 mm la dimensiuni pana la 50 cm, = 8 mm la dimensiuni peste 50 cm; c) pentru fundatii dimensiuni in plan = 20 mm, inaltimi pana la 2,0 m = 20 mm, inaltimi peste 2.0 m = 30 mm; pentru abaterea de la forma ( conf. STAS 7384-85 ) a muchiilor si suprafetelor 4 mm la 1 m lungime de muchie respectiv 1 mp de suprafata; e) pentru lungimea totala a muchiilor ( L) respectiv suprafata totala ,cu latura cea mare L ( indiferent de tipul de element )

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

L pana la 3.0 m 10mm, L = 3.0 9.0 m 12mm, L = 9.0 18.0 m 16mm, L peste 18.0 m 20 mm. f) pentru inclinarea muchiilor si suprafetelor, conform tabelului urmator g) pentru abateri limita de pozitii axe in plan orizontal la fundatii, stalpi, grinzi, pereti 10 mm; h) pentru cote de nivel fundatii de structuri 10 mm, placi si grinzi cu deschideri pana la 6.0 m 10 mm, placi si grinzi cu deschideri peste 6.0 m 18 mm, reazeme intermediare (constr. Etajate) 10 mm. Defectele limita admisibile la elementele din beton se refera la deficientele urmatoare a) rupturi si stirbituri la colturi pana la fata exterioara a armaturilor - cel mult 20 cm/m; pana la fata interioara a armaturilor principale - cel mult una de max. 5 cm lungime la 1m; cu adancime mai mare decat cele precedente si max. din dimensiunea cea mai mica a sectiuni, cel mult una de max. 2 cm lungime la 1 m; cu adancime mai mare de din dimensiunea cea mai mica a sectiunii , nu se admit; b) segregari si lipsuri de sectiune, vizibile sau nu la fata elementului pana la fata exterioara a armaturii principale, maximum 400 cmp.la 1 mp., pana la fata interioara a armaturii principale, cel mult una de max.40 cmp. la 1 mp., cu adancimi mai mari decat cele precedente,dar pana la max. din dimensiunea cea mai mica a sectiunii max. 20 cmp./mp., la placi de plansee si acoperisuri, max.30 cmp./mp. La fundatii masive, max. 5 cmp./mp., la grinzi si stalpi, max. 10 cmp./mp., la diafragme. c) fisuri pentru elementele incarcate cu mai putin decat incarcarea de explotare nu se admit fisuri decat cele superficiale de contractie cu adancime max. pana la fata exterioara a armaturilor principale, pentru elementele solicitate la incarcarea de exploatare se admit fisuri cu deschideri maxime in limitele date de STAS 10107-90; d) sparturi ale betonului dupa intarirea lui, indiferent in ce scop inclusiv pentru instalatii numai in limitele de la punctele a) si b) fara a taia sau intrerupe armaturile de rezistenta . Defectele admise se vor remedia conform cu instructiunile din C 149-87; in cazul unor defecte mai mari solutia se stabileste de proiectant sau se avizeaza de acesta, in scris, iar remedierea se face cu o stricta supraveghere si se va consemna intr-un proces verbal . Este interzisa orice lucrare sau operatie de remediere inainte de examinarea elementelor si incheierea procesului verbal de constatare . Calitatea betonului se apreciaza atat pe baza examinarilor vizuale si a actelor de livrare cat si pe baza incercarilor epruvetelor executate pe santier. In situatii incerte se va apela la incercari suplimentare nedistructive sau semidistructive. 3.9 Acte normative de referinta pentru lucrari de beton * * * P 85-96 - Normativ pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali de beton armat; * * * STAS 10107/1-90 -Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat si beton precomprimat . Prescriptii generale (M-SR 4/86);

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

* * * STAS 10107/0-90 -Constructii civile si industriale.Calculul si alcatuirea elementelor din beton,beton armat si beton precomprimat (M-SR 6/85); * * * STAS 10107/2-92-Constructii civile, industriale si agricole.Plansee curente din placi si grinzi din beton si beton precomprimat .Prescriptii de calcul si alcatuire; * * * P 100-92 -Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale; * * * NP-007-97 -Cod de proiectare pentru structurile in cadre din beton armat; * * * C170-87 -Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton si beton precomprimat subterane in medii agresive naturale si industriale; * * * C56-85 -Normativ privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si de instalatii aferente; * * * C 149 - 87 -I nstructiuni tehnice privind procedele de remediere a defectelor pentru elementele de beton si beton armat; * * * STAS 1759/88 -Incercari pe betoane.Incercari pe beton proaspat. Confectionare de epruvete; * * * STAS 10102 -Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor; * * * STAS 1790 -Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor de constructii; * * * C167-77 -Norme privind cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiei; * * * NE 012 2007 Cod de practic pentru execuia lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat; * * * -Instructiuni pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse la constructii si instalatii aferente; Ord.IGSC 28/7.02.1976, 20/4.04.1977. 4. VERIFICARI DE CALITATE Verificarile de calitate a lucrarilor pentru realizarea elementelor si structurilor din beton armat sunt prevazute pe faze ( cofraje, armaturi, betonare ) si sunt cele prezentate la punctele 1.3, 2.6, 3.8 Pe langa verificarile mentionate anterior pentru receptia lucrarilor se vor efectua verificari suplimentare scriptice si directe . Verificarile scriptice constau din examinarea : existenta tuturor proceselor verbale de lucrari ascunse, a buletinelor de incercari prescrise in proiect si in perscriptii si normative in vigoare precum si in dispozitiile de santier date de beneficiar, proiectant sau organele de control; continutul si rezultatele inscrise in documente; actele incheiate cu ocazia executarii de lucrari de remedieri si consolidari , pentru a se stabili daca acestea au fost executate in toate cazurile cand au fost necesare, precum si daca sunt de calitatea corespunzatoare. Verficarile directe constau din examinarea vizuala, bucata cu bucata , a elmentelor structurale cu luarea in considerare a tuturor defectelor si abaterilor cu efectuarea sau prescrierea, in cazul depasirii valorilor admise sau de dubiu, a unor incercari si verificari suplimentare cum ar fi : incercari prin metode nedistructive simple sau combinate ( sclerometru, ultrasunete, metode combinate, pahometru ) pentru determinarea rezistentei betonului , a defectelor interioare sau a existentei si pozitiei armaturii; slituri in stratul de acoperire penrtu stabilirea tipului de armatura, a diametrului, numarului de bare si a grosimi stratului de acoperire cu beton;

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

masurare lungimi, deschideri si eventual a adancimii fisurilor; incercari prin incarcare statica in situ; orice alte incercari pentru formarea convingerii comisiei asupra calitatii structurii realizate si al corespondentei cu proiectul si cu actele normative in vigoare. 5. NORME DE PROTECTIA MUNCII SI PSI La executia lucrarilor pentru realizarea elementelor din beton vor fi repectate toate masurile generale de protectia muncii si paza contra incendiilor prevazute in actele normative. 5.1 Masuri specifice Masurile specifice se refera la lucrarile de cofrare- decofrare, armare si turnare si impun mai multe cerinte dintre care se mentioneaza : indreptare, descolacirea si fasonarea barelor de armatura pe un teren de lucru separat si imprejmuit, la distanta de spatiile de circulatie; taierea si fasonarea barelor de armatura se face cu utilaje si dispozitive in stare buna ; in timpulul curatirii armaturilor de rugina muncitorii vor purta ochelari de protectie iar rugina si praful vor fi indepartate cu perii sau maturi; nu se circula pe armaturi si nu se executa de pe cutia cofrajului montarea armaturilor in grinzi sau alte elemente izolate; trebuie amenajate la partea laterala a cofrajului schele de lucru cu balustrade; montarea armaturilor si a cofrajelor se face de pe podini bine consolidate si cu latime de min.70 cm si prevazute cu balustrade; cand nu este posibil a se realiza parapete de siguranta si protectie muncitorii vor folosi centuri de siguranta; stationarea in partea opusa bascularii, sau scurgerii betonului din bena, in timpul bascularii benelor de beton; manevrarea vibratoarelor numai de personal instruit in acest scop si echipat corespunzator; sustinerile si esafodajele cofrajelor se vor contravantui, atat in plan orizontal cat si in plan vertical, pe ambele directii, verificarea sustinerilor cofrajelor ca sa poata prelua incarcarea din oameni si armatura pe durata montarii acesteia; manevrarea vibratoarelor numai de personal instruit in acest scop si echipat corespunzator; curatarea sau desfundarea benelor, buncarelor, roabelor,etc. se face numai in pozitie stabila, la sol; decofrarea este admisa numai dupa intarirea suficienta a betonului fiind interzis muncitorilor sa stea sub panourile in curs de demontare; golurile ramase in plansee sau alte goluri interioare trebuie sa fie inprejmuite sau acoperite cu panouri rezistente; agatarea, manipularea si depozitarea cofrajelor si armaturilor in stricta concordanta cu masurile de securitate specifice; luarea masurilor de electrosecuritate la executarea sudurilor, la montarea si manipularea armaturilor si cofrajelor in apropierea linilor electrice aflate sub tensiune; 5.2 Acte normative * * * NE 012 99 Cod de practic pentru execuia lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat * * * P 118-83 - Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului; * * * - Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor. Decret nr. 290/1977; * * * C 300-94- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora ;

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

* * * - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor . M.I. 381/1993, MLPAT 7/N/1993; * * * - Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii. MLPAT 9/N/1993; * * * IM 007-96- Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele, cintre si esafodaje; * * * PE 119-90 -Normativ de protectia muncii pentru activitati in instalatii electrice; * * * - Norme de protectia munci in activitatea de constructii-montaj.Ord. MCInd. 1233/D1980; * * * - Norme generale de protectia muncii, Legea 90/1996 Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la data execuiei.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

4. PREPARARE MORTAR DE VAR- CIMENT PENTRU TENCUIELI


Acest capitol cuprinde specificaii pentru preparare i compoziia mortarului obinuit de tencuial marca M 25-T. Specificaia pentru tencuieli este cuprins n capitolul tencuieli. a. Standarde de referint STAS 9201-80 Var hidrant n pulbere. STAS 146-78 Var pentru construcii. STAS 3910-76 Slam de carbid. STAS 1500-78 Cimenturi cu adaosuri. STAS 8819/1-80 Cenu de central termoelectric. STAS 545/1-80 Ipsos de construcii. STAS 1667-76 Nisip natural de carier sau ru. STAS 790-73 - Ap. C 17-82 Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial. STAS 2634-80- Metode de ncercarea mortarelor n stare proaspt i ntrit. STAS 1030-70 Mortare obinuite de var ciment sau ipsos. Clasificarea i condiii tehnice. b. Probe i determinri Determinarea caracteristicilor mortarelor de tencuial se va face conform metodelor prescrise n STAS 2634-80. Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc mortarele vor fi conform STAS 1030 -70. c. Materiale i produse. Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-T. - var hidratat n pulbere pentru construcii STAS 9201/80 - var pentru construcii ( past ) STAS 146-78 - slam de carbit STAS 3910-76 - cenu de termocentral STAS 8819-80 - nisip natural de carier sau ru 0-3 mm STAS 1667-76 - ap STAS 790-73 1. Dozaje uzuale pentru mortare de tencuial cu var-ciment marca M 25-T materiale pentru 1 m3 mortar. - ciment = 180 - var hidratat, var past sau lam de carbid m3 = 0,200 - var past sau lam de carbid kg = 260 - nisip m3 = 1,20 kg = 1500 2. Dozaje uzuale pentru mortare de tencuial cu ciment, var i cenu de xcentral termoelectric (consistent la con etalon = 10 cm). Materiale pentru 1 m 3 mortar marca M 25 CT-T. - ciment = 140 - cenu central termoelectric kg = 140 - var hidrant, var past sau lam de carbid m3 = 0,200 - var past sau lam de carbid kg = 260

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

- nisip sort 0-3 mm m3 = 1,06; kg = 1300 - ap (informativ) l =300. 3. Densitatea aparent a pastei de var corespunztoare consistenei 1 2 cm. - var past cal.I kg/m3 = 1250 1300. - var past cal II kg/m3 = 1301 1350. 4.Tinciul este de aceeai compoziie cu a stratului de grund, eventual cu o cantitate mai mare de var i nisip fin 0-1 mm. 5. Dozajele pentru mortarul de tencuial este stabilit n cazul nisipului natural sort 0-3 mm cu umiditate mai mare sau egal de 2% i densitatea aparent n grmad de cca 1220 kg/m 3. 6. n dozajele de mai sus s-a considerat varul past de cal.I cu consistena 12 cm i densitatea aparent de 1300 kg/m3. 7. Cnd se folosete nisip uscat (sub 2% umiditatea dozajului volumetric de nisip pentru mortarul de tencuial de marca M 25-T cu nisip sort 0-3 mm se corecteaz astfel: la umiditatea 2% densitatea aparent n grmad a nisipului kg/m 3 = 1220 i la 0 kg/m3 = 1550; nisip m3 /m3 mortar, la umiditate 2% dozajul de nisip = 1,200 i la 0% dozajul corectat = 1,2 x 1220/1550 = +0,95; nisip kg/m3 mortar, la umiditate 2% dozajul de nisip = 1500 i la 0% dozajul corectat = 0,95 x 1550 = 1470 kg/m3. d. Livrare, depozitare, manipulare Pentru materialele folosite la realizarea mortarelor se vor respecta conditiile din capitolul tencuieli; - transportul pe orizontal pe distante mici se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau pompe; - pe distante mari de la statia de preparare pn la punctul de punere n oper transportul se face cu bene speciale cu autoagitatoare, basculante , - transportul pe vertical se face cu macarale cu bene, elevatoare, pompe sau troli pe sol; - mijloacele de transport trebuie s fie etanse , curate i s permit golirea fr efort; - mijloacele de transport se cur i se spal la sfritul schimbului de lucru, la schimbarea materialului transportat i la ntreruperea lucrului mai mare de 2 ore; - este interzis descrcarea mortarului direct pe pmnt , aceasta fcndu -se n buncre de transfer, lzi de primire sau bene speciale, - transportul i punerea n oper se face n maxim 10 ore la mortar de ciment - var fr ntrzitor i maximum 16 ore cu ntrziitor de priz; - la manipularea varului hidratat se vor purta mnui de cauciuc i ochelari de protecie. e. Preparare Prepararea mortarului pe baz de ciment i var hidratat se face mecanic asigurnd -se : - dozarea gravimetric a componentelor solide ale mortarului cu tolerante de 2% pentru liani i 5% pentru agregate; - amestecarea pn la omogenizarea complect. La utilizarea varului hidratat nu este necesar operatia de stingere a lui. Prepararea mortarelor se face mecanic folosind malaxoare cu amestec forat sau betoniere cu cdere liber. In cazul folosiri varului bulgri acesta va fi stins i folosirea se va face dup cel putin 2 luni de la stingere i pstrare n groap. Consistenta mortarelor ( n cm ) de tencuial aplicat manual va fi: - pentru prit 9 cm;

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

- pentru grund 7-8 cm; - pentru stratul vizibil 7-8 cm; Pentru aplicare mecanizat: - pentru prit 12 cm; - pentru grund 10-12 cm Ordinea de introducere n utilajele de malaxare a componentelor este : - pentru mortare cu var hidratat se introduce nti apa apoi componentele solide ; - pentru mortarele cu var past sau sleam de carbit , se introduce apa apoi partea de var sau sleam i se amestec pn la obinerea uni lapte omogen si apoi se introduc agregatele si eventuali agenti; - pentru mortarele de ciment i var se introduce nti o parte de ap apoi componentele solide i dup malaxarea acestora se introduce restul de ap necesar obineri consistentei cerute. Pasta de var de consistent 12 cm se introduce initial ntr-un buncr cu agitator unde se fluidizeaz i se omogenizeaz dup care se introduce n toba de malaxare. La ntreruperea preparrii mortarului mai mult de ore toba malaxorului se spal cu ap amestecat cu pietri. f.Verificri Se fac verficri la densitatea aparent a materialelor, dozajelor volumetrice i de consistent a mortarelor. g. Msurtoare i decontare Mortarele se vor deconta la mc ( mp ) de mortar preparat sau conform consumurilor de mortar pe suprafete tencuite. Transportul mortarului se va deconta separat la tone de transport. Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la data execuiei.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Caiet de sarcini

5. LUCRRI DE REALIZAREA ARPANTELOR DIN LEMN


A.1 Materiale Materialele folosite la realizarea sarpantei vor fi produsele de cherestea de rsinoase ( conf. STAS 942-86 pentru dimensiuni i STAS 857-83 , STAS 1949 86 pentru calitate) i piese metalice pentru imbinare( cuie, scoabe). Produsele din lemn folosite trebuie sa indeplineasc urmtoarele conditii generale: strivirile, lovirile, crestturile sau alte deteriorri datorit transportului, manipulrii sau depozitrii nu trebuie s afecteze mai mult de 5% din aria seciunii transversale; nu se admit noduri putrede, noduri parial concrescute, noduri cztoare, coaj infundat, fisuri i crpturi, ruluri, putregai i rscoacere; deformaia de incovoiere, pe toat lungimea elementelor, va fi maxim 1/300 din lungime i maxim 15 mm pe lungime de 2m; arcuirea , pe lungime de 2m, va fi max. 10 mm; bombarea va fi max. 1/25 din limea piesei i max. 6mm; rsucirea va fi max. 1/20 din lungimea piesei iar curbura , pe lungime de 2m max. 5 mm. Verificarea lemnului se face vizual si prin msurare. Umiditatea admis maxim a lemnului la livrare va fi de 20% iar umiditatea la punere n oper de max. 18%. Transportul i depozitarea pe santier se face cu luarea tuturor msurilor de protectie mpotriva umidittii ( transport, de regul, pe timp fr precipitaii sau protejat in caz contrar; depozitare pe perioad ct mai scurt la santier cu evitarea asezrii direct pe pmnt si cu protecie mpotriva precipitaiilor , etc.) Scoabele i cuiele (STAS 2111-81) se livreaz pe tipuri, n pachete i cutii inchise iar depozitarea se face n spaii nchise. A.2 Executarea lucrriilor Executarea lucrrilor se va face n conformitate cu proiectul i cu normativul pentru alctuirea i execuia sarpantelor ( C37 -88). ntruct construcia are valoare, prin perioada cnd a fost executat, execuia se va realiza astfel nct s se realizeze forma iniial. nainte de inceperea execuiei se vor marca precis toate elementele degradate care urmeaz s fie inlocuite sau consolidate iar pentru realizarea lor se vor folosi aceleai seciuni transversale. Pe zona, degradat, de pe panta de fronton n prealabil se face demontarea complect a sarpantei urmnd ca toate elementele s fie nlocuite. Toate mbinrile noi i cele existente ( popi- contrafise; pane contrafise; popi pane sau grinzi) vor fi consolidate cu scoabe). Execuia sarpantei va fi continuat imediat cu realizarea invelitoarei. A.3 Condiii de calitate i recepie Verificarea calititii materialelor i a lucrrilor de construcie se face respectnd prevederile din normativul C56-85, cop.I.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Verificarea i recepia sarpantei se face de o comisie format din reprezentantul constructorului i al beneficiarului ocazie cu care se va intocmi un proces verbal de receptie. Recepia se face prin: - examinarea existenei si coninutul certificatelor de calitate a materialelor; - msurarea prin sondaj a dimensiunilor seciuni transversale a elementelor i a elementelor geometrice ale sarpantei ( pante, planeitate, rectiliniaritate, distaneintre axe etc.); - examinarea respectrii solutiilor i dac modul de asamblare i prindere a elementelor este corect. 4. Protecia contra incendiilor, securitatea muncii i protecia lucrrlor n perooada de execuie Executantul va lua toate masurile necesare in vederea respectrii - intocmai a tuturor normelor de protecia muncii i paz contra incendiilor n vigoare la data executrii lucrrilor iar execuia lucrrilor se va face sub supravegerea direct a conductorului punctului de lucru. Legarea cu centuri de siguran a muncitorilor se va face pe baza precizrilor sefului punctului de lucru. n jurul locului de lucru i a construciei se vor instala ngrdiri i table de avertizare. Se va prevedea un acces, pe acoperis, sigur prin scri montate anume i verificate de conductorul punctului de lucru; nu se admit accese improvizate iar cile de acce s vor fi degajate de materiale i obstacole. In perioada executrii lucrrilor( demolare i construcie) i de pregtire, prin grija constructorului si beneficiarului , staia de transformare va fi scoas complet de sub tensiune i izolat. A.5. Acte normative de referin * * Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente C 56-85; * * Normativ pentru alctuirea i executarea sarpantei C37- 88 * * Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile C 58-85 * * STAS 3303/0-77 Pantele invelitoriilor * * STAS 1949-86 ; STAS 942-86

S.C. FAIN PROIECT S.R.L. NVELITOARE B.1 Materiale

PR. NR. 73/2009

Materialele de baz i auxiliare folosite la invelitori trebuie s corespund condiiilor tehnice prevzute n normele i normativele n vigoare. Materiale pot fi igle sau table agrementate tehnic sau nsoite de certificate de conformitate. La recepia tiglelor i coamelor trebuie s se aiba in vedere: - existena gurilor de prindere cu diametrul de 1.5 mm la igle i 2mm la coame; se admit max. 5% din igle sau coame s nu aibe guri de prindere; - inltimea minim a ciocurilor 15mm , recomandabil 20 mm; - adncimea minim a jgheaburilor laterale 15mm; - structura iglei n sprtura s fie omogen, compact, cu granulometrie mic i fr stratificaii; - sunetul la lovire cu un ciocan s fie clar, nedogit; - forma s fie regulat i fr valuri; - denivelarea colurilor max.4mm, abateri de la planeitatea i rectilinitatea muchiilor max.4mm, tirbituri cu adncime max. 5mm i lungime max.20 mm; - nu se admit crpturi i bavuri;variaii mici de culoare, glazura uniform , fr exfoliere. La livrarea, transportul i manipularea iglelor i coamelor se are n vedere: - prezena certificatului de calitate; - transportul produselor ambalate sau n cazul produselor neambalate asezate n stiv, pe cant n max.7 rnduri; - ncarcarea i descrcarea cu grij, fiind interzis aruncarea sau rostogolirea lor din mijloacele de transport; depozitarea n stive de aceleai produse i clase de calitate cu iglele asezate pe cant, pe max. 7 rnduri intre rnduri se aseaz sipci, paie, talaj sau alte materiale) i coamele n poziie vertical pe max. 6 rnduri. La recepia tablelor utilizate pentru nvelitori se vor verifica dimensiunile tablelor i ondulelor respectiv integritatea suprafeelor acestora. B.2 Execuia lucrrilor Executarea lucrrilor se face numai de ctre echipe specializate n aceast categorie de lucrri i numai dup ce structura de rezisten este terminat . nainte de nceperea executri lucrrilor pentru nvelitoare responsabilul punctului de lucru va controla execuia suportului urmrindu-se: - dac s-au respectat solutiile din proiect; - dac materialele, dimensiunile i modul de prindere sau asamblare a elementelor suport , corespund proiectului; - respectarea pantelor, scurgerilor, planeitii i aliniamentului formelor, panelor, cpriorilor; - dac s-au executat toate strpungerile pentru cosuri, ventilaii, etc; - dac s-au respectat distanele minime intra prile lemnoase combustibile ale suportului i courile de fum (min. 100mm); - dac se asigur scurgerea apelor n cazul courilor, luminatoarelor sau altor obstacole transversale mai late de 500mm, prin realizarea de sei n dou ape ( n amonte) de minimum 150mm nlime fa de planul nvelitoarei; - protecia anticoroziv a prilor metalice; - dac s-au indeprtat toate resturile de materiale de pe faa superioar a suportului.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Lucrrile de tinichigerie vor precede montarea invelitorii propriu-zise. Montarea iglelor ncepe de la poal spre coam i dintr-un singur capt al rndului. Pe prima pant de la streain toate iglele se leag de sipci cu srm neagr iar pe a doua pant iglele se leag de sipci, cu srm, la fiecare al 4-lea rnd. Coamele vor fi fixate ntre ele cu mortar de ciment i din loc n loc de pana de coam cu ajutorul cuielor. Cosurile sau ventilaiile care strpung nvelitoarea , se racordeaz cu aceasta cu ajutorul unei pazii de tabl vopsit sau tabl zincat , ce trebuie ridicat n jurul coului cu cel puin 30 cm. B.3 Condiii de calitate i recepie Verificarea invelitorii propiu-zise presupune : - urmrirea concordanei lucrrilor executate( felul nvelitori, pante, racorduri, strpungeri, prinderi,dolii,coame, etc) cu prevederile din proiect i din detaliile tip; - asezarea rindurilor de tigl , n sfoar, pe linii orizontale, paralele cu streaina; abaterea admisibil este de 1cm/m dar max. 5cm pe intreaga lungime a versantului; - decalarea rndurilor succesive de igl cu o jumtate de igl; la examinarea invelitorii pe dedesupt nu se admite ca aceasta s prezinte interspaii prin care sa se vad lumina din exterior; - prinderea de suport prin legarea cu srm zincat; folosirea iglelor i coamelor ntregi nefiind admise cele sparte fisurate sau ciobite mai mult de 2cm de la margine;fixarea i etansarea coamelor cu mortar de ciment. Verificarea lucrrilor de tinichigerie are n vedere: - existena i corectitudinea lucrrilor conform proiectului; - asezarea jgheaburilor cu panta necesar( min. 0.5%), la minimum 1cm i max. 5cm sub pictura streaini i avnd marginea exterioar cu min. 2 cm mai jos dect marginea interioar i dedesuptul prelungirii planului nvelitorii; - lipirea cu cositor a tronsoanelor de jgheab i a racordurilor la burlane; - poziia vertical a burlanelor cu abateri max. 0.5 cm/m i sub 5cm pe toat nlimea i fixarea lor cu brri de tabl zincat. Execuia corespunztoare a sorurilor de tabl n jurul cosurilor de ventilaie. Recepia preliminar a ntregii lucrri ( sarpant i nvelitoare) se face de comisia de recepie prin: - examinarea existenei i coninutului certificatelor de calitate a materialelor i a proceselor verbale de verificare pe faze; - examinarea direct a lucrrilor , executat prin sondaj, cu referire la toate elementele constructive ale nvelitorii, conform prevederilor specifice, urmrindu-se, n special, ca nvelitoarea s ndeplineasc functiile de ndeprtare a apelor pluviale, precum i condiiile de etanseitate la ap, vnt sau zpad vscolit. B.4 Protecia contra incendiilor, securitatea muncii i protecia lucrrilor n perioada de execuie Prevederile de la punctul A.4 se aplic i la execuia invelitorii. B.5. Acte normative de referin

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

* * Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente C 56-85; * * Normativ pentru alctuirea i executarea sarpantei C37- 88; * * Normativ pentru alctuirea i executarea nvelitorilor la construcii C37-79; * * STAS 2389/77 Construcii civile, industriale i agrozootehnice. Jgheaburi i burlane; * * STAS 2274/81 Lucrri de tinichigerie la construcii civile, industriale i agrozootehnice. Burlane, crlige, hoturi, brri, jgheaburi. Condiii tehnice generale de calitate; * * STAS 3303/0-77 Pantele invelitoriilor. Toate actele normative menionate pe parcursul prezentului caiet de sarcini. Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la data execuiei.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L. Caiet de sarcini

PR. NR. 73/2009

5. TMPLRIE DE LEMN i PVC


Se coreleaz cu planele de arhitectur planurile nivelelor i tablourile de tmplrie. Tmplria va fi executat din Profile PVC de culoare alb, respectiv din lemn respectnd t oate formele prezentate n tablourile de tmplrie. Schimbarea caracteristicilor tmplriei se va face numai cu acordul beneficiarului i cu consultarea prealabil a proiectantului. Dimensiunile exterioare ale tmplriei menionate n tabloul de tmplrie sunt dimensiuni la rou (dimensiunile golului) determinate prin msurtori directe realizate cu o precizie de 15mm. Dimensiunile de execuie vor fi stabilite de executantul tmplriei considernd condiiile de montaj i racord la elementele fixe ale construciei exeistente. nainte de confecionarea tmplriei executantul va contacta proiectantul pentru lmuriri suplimentare. a) Materiale Tmplarie de PVC din profile sau din lemn duble R =0,56 m2K/W (conform C107/1-97) Cuie cu cap conic tip A pentru construcii STAS 2111-90 Carton bituminat tip CA 400 STAS 5838/5-80, STAS 138-80 Vat mineral tip I STAS 260 -84 Hrtie de ziar Poliuretan pentru etanare Baghete de plastic Spum poliuretanic i silicon Alctuirea geamului termopan este cea stabilit de productor pentru a asigura rezistena la transfer termic mai sus menionat, sticla fiind de tipul geamului fluat. b. Livrare, depozitare, transport. Tmplaria finisat se transport n pachete, stelaje sau containere cu mijloace auto sau vagoane. Se feresc de contactul cu apa .Dup ncrcare se asigur stabilitatea ncrcturii prin consolidare cu ipci si tampoane aezate ntre acestea i pereii vehiculelor pentru a se evita frecarea sau lovirea. Ambalarea i ncarcarea tmplariei la productor i transportul de la producator la depozitul de punere n oper se asigur de ctre productor. Tmplaria va fi depozitat n ncperi uscate, ferit de ploaie i razele solare, ferite de vnt i de degradare prin lovire prevazndu-se spaii de circulaie ntre stive. Pe tot timpul depozitrii se vor lua msurile necesare pentru meninerea contactului accesoriilor metalice cu suprafeele finisate, nedepirea nlimii maxime de depozitare (2 -3m) a stivelor. Accesoriile metalice sunt livrate n ldie bine ambalate. Elementele de rigidizare a tmplariei se livreaz n colete legate. Tmplaria se livreaz i se depoziteaz n condiiile stabilite de productor. Vat mineral tip I- 70 kg/m se livreaz n pachete ambalate impreun cu accesoriile. Vata mineral cu suport de folie reflectorizant se livreaz n suluri ambalate. Depozitarea se face n locuri acoperite i uscate, se transport n vehicole acoperite.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Cuiele se livreaz pe tipuri n pachete i cutii bine nchise. Carton bituminat se livreaza n suluri legate la ambele capete, se transport n vehicole acoperite, se depoziteaz vertical pe maximum dou rnduri ferite de soare, umezeal, intemperii i lovituri. Termenul de garantie este de 18 luni de la data fabricaiei n condiiile de ambalare, depozitare si transport STAS 138-80. b) Lucrri pregatitoare Inainte de a ncepe lucrrile de montare efectiv a tmplriei trebuiesc verificate i receptionate lucrrile de zidrie, n ceea ce privete planeitatea, dimensiunea golurilor, poziia i numrul ghermelelor sau a diblurilor, conform normativului C 56-1985 i Buletinului construciilor nr. 4/1976. Montarea tmplriei n zidrie se face dup terminarea execuiei lucrrilor cu procese tehnologice umede, finisajele interioare inclusiv a golurilor tmplariei, placajele de faiant. Golul din zidrie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor abloane verificate nainte de montarea tmplriei. Montarea tmplriei se face numai cu echipe specializate i dotate cu mijloace necesare. Se verific produsele de tmplrie de ctre conductorul tehnic al lucrrilor sub aspectul: existenei i coninutului certificatelor de calitate; corespondenei cu prevederile din proiect i cu prescripiile tehnice de produs; existenei si calitii accesoriilor de prindere, manevrare, etc; La punerea n oper se verific dac n urma transportului i depozitrii, tmplria nu a fost deteriorat. Eventualele deteriorri se vor remedia nainte de montare. c) Conditii de executie a lucrrilor Montarea tmplriei se face numai cu echipe specializate i dotate cu mijloace necesare. Tmplria se probeaz n formatul globului i se consolideaz cu pene de lemn. Se fixeaza tocul n uruburi cu ghermele sau dibluri de lemn, sau se injecteaz spuma poliuretanic polimerizant. nainte de a se strnge complet uruburile, sau de a injecta spuma poliuretanic, se va verifica orizontalitatea, verticalitatea i modul de funcionare. Nu se admite baterea uruburilor ci numai fixarea lor prin nurubare. Etanarea rosturilor se face numai cu material izolant. La ferestre se vor monta glafurile din plci de marmur sau alte materiale similare, ce va depi finisajul exterior cu 2-3 cm, (lcrimarul).

d) Conditii de calitate i receptie Dupa terminarea lucrrilor de montaj se va face recepia de funcionare a ferestrelor i uilor verificnd: - funcionarea cu usurint a cercevelelor, foilor i accesoriilor metalice de nchidere, deschidere i blocare, fixarea n zidrie, executarea corect a izolaiei de etanare ntre toc i golul ferestrei i acoperirea rosturilor, racordarea tencuielilor i a finisajelor;

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

- aezarea corect a tocurilor pe aceeai linie i n acelai plan fr deplasri i vibraii la nchiderea i deschiderea brusc ; - dac s-au fcut rectificrile necesare, curirea geamurilor i a elementelor tmplriei. - completa montare a accesoriilor metalice de acelai tip,funcionarea corect i echiparea cu garnituri de etanare a ferestrelor i uilor; - dac spaiul dintre traversa tocului ferestrelor i lcrimar nu este nfundat cu tencuial sau alte materiale care ar mpiedeca eliminarea la exterior a infiltraiilor de ap; - s fie respectate abaterile i toleranele admise conform normativelor mai sus prezentate. Abateri, tolerante. Verticalitatea tocurilor i a cptuelilor nu admit abateri mai mari de1mm/m. ntre foaia de u i pardoseal s fie un spaiu constant de 3-8 mm. ncastrarea tocului n perei nu trebuie s aibe nici un fel de gol. Planeitatea foilor de ui precum i a cercevelelor mai lungi de 1500 mm trebuie s fie mai mici de 1 % din lungimea pieselor respective. Potrivirea foilor de ui i a cercevelelor pe tocuri pe toat lungimea faltului nu trebuie s depaseasc 2 mm. ntre cercevea i marginea paletului tencuit minim 3,5 cm. Glafurile interioare se monteaza cu o pant spre interior de 1% i la aceeai nlime fa de pardoseal. Forma i dimensiunea tmplriei admite abateri limit si tolerane. - La grosime: - pn la 50 mm inclusiv +,- 1,0 mm - peste 50 mm +,- 2,0 mm - La lungime i lime - pn la 1500 mm inclusiv +,- 1,0 mm - peste 1500 mm +,- 1,5 mm - La planeitate - pentru ui 2 la mie - La rectangularitate 0,00 . e) Msuratori, decontri. Msurarea i decontarea lucrrilor de tmplrie se face la mp de suprafa cuprins de conturul exterior al tocului respectiv al cptuelilor. Pervazurile se msoar la m lungime pus n lucrare.

f) Standarde de referinta C 47 86 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor si a altor produse de sticla in constructii C185 - 1978 Instructiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul i montarea in constrcutii a ferestrelor si usilor de balcon PVC NP016 - 97 Normativ privind proiectarea cladirilor de locuinte cerinte conform legii 10/95 C107/1 - 97 Normativ privind calculul coeficientilor globali de izolare termica la cladirile de locuit

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la data execuiei.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L. Caiet de sarcini 6. LUCRRI DE ZIDRIE

PR. NR. 73/2009

1. SCOP Procedura are ca scop precizarea aciunilor, fazelor tehnologice, sculelor, utilajelor i materialelor necesare executrii lucrrilor de zidrie, cu cerinele de calitate impuse. 2. DOMENIU Procedura se aplic la executarea urmtoarelor lucrri: - zidrie simpl, armat sau compus pentru perei portani, la perei de nchidere sau compartimentare - zidrie mixt la ziduri de subsoluri - zidrie la cornie - zidrie la couri de fum 3. DEFINIII I PRESCURTRI - Conform P2 85, P104 82, C17 - 82 4. DOCUMENTE DE REFERIN - Normativele specifice: P2 85, C56 86, C17 82, C16 84, P104 82, C126/1975 - Legea nr. 10/1995 5. CONDIII PREALABILE 5.1.Asigurarea pe antier a documentaiei de execuie i a prezentei proceduri. 5.2. Instruirea personalului care concur la realizarea lucrrilor, n scopul insuirii proiectelor de execuie, caietelor de sarcini, normativelor i procedurilor care se refer la faza respectiv de lucru. 5.3. Asigurarea pe antier a materialelor, inclusiv a materialelor de mbinare (mortar), recepionate i depozitate conform normativelor i standardelor n vigoare. Existena unei platforme apropiate cldirilor, construciilor, n vederea depozitrii corespunztoare. 5.4. Dotarea formaiei de zidari cu unelte, scule, dispozitive i aparate de msur i control, furtune de nivel, metru i rulet, fire cu plumb, ciocane, mistrie, etc. 5.5 Verificarea condiiilor legate de lucrrile executate anterior pe care urmeaz a se executa zidriile. 5.6. Materializarea axelor principale, a cotelor de nivel, a dimensiunilor n plan. 5.7. Asigurarea locurilor uor accesibile, pentru fiecare faz de lucru. 5.8. Existena nregistrrilor de calitate pentru lucrrile anterioare i a celor ce p ot deveni ascunse. 5.9. Degajarea frontului de lucru de resturi de materiale, pmnt, etc. 5.10. Nivelarea i compactarea terenului pe perimetrul exterior al construciei. 5.11. Aprovizionarea frontului de lucru cu materialele de baz i auxiliare. 5.12. Montarea schelelor de lucru. 5.13. Efectuarea probelor la instalaiile de preparare a mortarului. 6. MSURI PREVENTIVE 6.1. Se va urmri instruirea i respectarea de ctre personalul executant a normelor de protecia muncii i P.S.I. i semnarea fielor individuale de instructaj. 6.2. Existena i folosirea echipamentelor specifice de protecia muncii.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

7. RESPONSABILITI 7.1. eful punctului de lucru: - verific conformitatea formularelor primite odat cu marfa (avize de nsoire, certificate de calitate) i ia msurile de depozitare i pstrare corespunztoare mrfii. - rspunde mpreun cu efii de echip de calitatea operaiilor de execuie efectuate - organizeaz locurile de munc i procesul de producie, creind condiii optime necesare executrii lucrrilor - controleaz calitatea lucrrilor executate de echip - rspunde de itroducerea n lucru numai a materialelor care corespund calitativ prevederilor din proiectul de execuie - ntocmete nregistrrile referitoare la calitate privind lucrrile realizate - conduce executarea lucrrilor conform prevederilor proiectului, normelor tehnice, i a fielor tehnice. 7.2. eful de echip:
- rspunde de respectarea proiectului de execuie, a prescripiilor tehnice i de efectuarea controlului muncii prestate de muncitorii din echip

7.3. Muncitorii:
rspund de calitatea lucrrilor realizate respectnd ntocmai tehnologia de execuie, n care sens au urmtoarele obligaii:

- s utilizeze doar materialele corespunztoare calitativ s verifice prin autocontrol calitatea lucrrilor executate s realizeze gospodrirea judicioas a materialelor 7.4. eful de antier: asigur buna organizare a procesului de producie - asigur executarea lucrrilor n conformitate cu prevederile proiectului, al prescripiilor tehnice i ale fielor tehnologice - oprete executarea lucrrilor necorespunztoare i ia msuri de remediere 7.5. Responsabilul AC/CTC urmrete aplicarea ntocmai a prezentei proceduri, respectarea prevederilor proiectului de execuie i a reglementrilor tehnice n vigoare, respectiv ntocmirea corect a nregistrrilor calitii. 8. ACIUNI IMPLICATE 8.1. Pregtirea lucrrilor 8.2. Materiale i produse 8.3. Transport, manipulare, depozitare 8.4. Tehnologia lucrrilor de zidrie 8.5. Abateri limit 8.6. ntocmirea nregistrrilor calitii 9. PROCEDURA 9.1. Pregtirea lucrrilor: vezi cap. 5 din prezenta procedur 9.2. Materiale i produse 9.2.1. Materiale i produse principale 9.2.1.1. n cadrul acestor specificaii sunt luate n considerare materialele i produsel e principale le execuia zidriilor curente. - Materialele i produsele se pot clasifica n funcie de rolul lor astfel: a. Materiale de baz crmizi, blocuri, plci etc. b. Materiale auxiliare mortare, armturi, etc.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

c. Accesorii piese de prindere, ancore, etc. 9.3. Transport, manipulare, depozitare: vezi cap. 5 din prezenta procedur 9.4. Tehnologia lucrrilor de zidrie 9.4.1. Dimensiunile, marca i calitatea crmizilor, precum i marca mortarului de zidrie vor fi obligatoriu cele prevzute n proiect. Compoziia mortarului va fi cea artat n STAS 1030 85 i instruciunile tehnice C17 82, inclusiv cele cu adaos de cenu. 9.4.2. La determinarea consistenei mortarului, se va proceda la determinarea cu conul etalon. Ptrunderea conului n mortar pentru zidria din crmizi pline va fi de 8 13 cm, iar pentru zidria din crmizi i blocuri cu goluri verticale sau orizontale va fi de 7 8 cm. 9.4.3. Crmizile nainte de punerea lor n lucrare se vor uda bine. Pe timp de ari udarea trebuie fcut mai abundent, eventual repetat. 9.4.4. La zidria din crmizi pline i cu goluri verticale, rosturile orizontale i verticale vor fi bine umplute cu mortar, dar se va lsa o poriune neumplut de la faa exterioar a zidului de 1 1,5 cm. La zidria din blocuri cu goluri orizontale, rosturile orizontale vor fi bine umplute cu mortar ca i la zidria din crmizi pline sau goluri verticale. Pentru realizarea rosturilor verticale, mortarul se va aplica cu mistria numai pe poriunile marginale ale blocurilo r cu goluri orizontale nguste. 9.4.5. Orizontalitatea rndurilor de crmizi sau blocuri se obine utiliznd rigle din lemn sau metal, gradate la intervale egale cu nlimea rndurilor de zidrie. Riglele se fixeaz la colurile zidriei. Verificarea orizontalitii se face cu sfoara de trasat bine ntins ntre aceste rigle. 9.4.6. ntreruperea execuiei zidriei se face n trepte, fiind interzis ntreruperea cu strepi. 9.4.7. Legturile ntre ziduri, la coluri, intersecii i ramificaii se face alternativ funcie de tipul de crmizi i blocuri ceramice utilizate. 9.4.8. Ultimul rnd al zidriei, peste care urmeaz s se monteze elemente prefabricate, se va executa cu crmizi aezatre n lung. 9.4.9. Ancorarea zidriei despritoare de structura cldirii (stlpii sau diafragmele din beton armat se face cu ajutorul mustilor din oel beton, fie cu agrafe fixate pe boluri mpucate cu pistolul. nainte de executarea zidriei despritoare, pe suprafeele respective ale stlpilor sau diafragmelor se va aplica un spri de mortar de ciment, iar rostul vertical dintre zidrie i elementul structurat va fi umplut complet cu mortar. 9.4.10. La executarea zidriei armate se va acorda o atenie deosebit poziionrii corecte a barelor de armtur i a realizr ii gosimii necesare a mortarului de acoperire a armturii n rosturile orizontale. 9.4.11. La execuia zidriei complexe, n cazul n care armtura stlpilor se realizeaz din carcase prefabricate (cazul curent), acestea se vor monta nainte de executarea zidriei legndu-se mustile nivelului inferior. Pe msura executrii zidriei, n rosturile orizontale ale acesteia se aeaz barele orizontale de legtur cu stlpiorii, nglobndu -le n mortar marca M50, obinut cnd este cazul prin mbuntirea local a doz ajului de ciment. Rosturile zidriei din dreptul stlpilor se las neumplute pe o adncime de cca. 2 cm, pentru realizarea unei legturi mai bune cu betonul din stlpiori. 9.4.12. La zidurile cu grosime de cel puin o crmid se vor zidi de o parte i de alta a golului cte trei ghermele la fiecare gol de u i cte dou ghermele la fiecare gol de fereastr. Ghermelele din lemn vor fi impregnate cu carbolineum sau cufundate de 2 -3 ori ntr-o baie de bitum fierbinte. 9.4.13. Rosturile zidriei courilor se vor tei la fiecare rnd i vor fi complet umplute, folosindu-se mortar de aceeai marc ca la zidria pereilor. Se vor monta olane i tuburi din

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

beton fr defecte. Execuia va fi ngrijit lucrat, astfel ca suprafaa interioar a coului s fie neted. Courile, pe poriunea din podul cldirilor se vor tencui i se vor spoi cu var. 9.4.14. Zidria aparent se va executa cu crmizi de calitatea A. Rosturile vor fi drepte, paralele i de grosime egal. n acest scop se va utiliza o rigl din oel de grosimea rostului, care se aeaz pe marginea rndului de zidrie imediat inferior celui care se execut. Rosturile se realizeaz cu marca de mortar prevzut n proiect, i se va fugui cu fierul de rost. Mortarul scurs pe faad i apariia petelor lsate de acesta se vor npiedica cu acizi diluai i se vor spla bine cu ap. 9.4.15. Placarea diafragmelor din beton armat cu crmizi sau blocuri ceramice se va executa ntre centurile din beton armat scoase n consol n dreptul planeelor. Zidria se va mpna ntre centuri. Spaiul dintre zidrie i diafragm (de 1 2 cm) se va umple bine cu mortar, odat cu executarea zidriei. n zonele seismice de grad 7, 8, i 9, placajul va fi ancorat de diafragm prin intermediul unor bare din oel beton (nglobate n rosturile orizontale). Ancorarea se face cu musti 6mm, avnd lungimea de cca. 30 cm, scoase din diafragm sau fixate cu ajutorul bolurilor mpucate. Mustile vor fi prevzute la intervale de cte 90 cm pe orizontal i 60 cm pe vertical i se vor ndoi n dreptul rosturilor orizontale, nglobndu-se n mortar. Armarea rosturilor orizontale ale zidriei se va face pe toat lungimea lor cu bare din oel beton 6-8 mm, la intervale de cte 60 cm pe nlime. Barele se vor ancora la intervale de cca. 90 cm de mustile scoase n acest scop din diafragm, precum i de mustile scoase din diafragmele transversale sau stlpi. 9.4.16. Obiectele sanitare care se monteaz pe zidria din crmizi i blocuri cu goluri orizontale se vor fixa n dibluri din lemn care se prevd n goluri, executate cu ajutorul unei freze sau cu o dalt subire cu lama de 5 mm bine ascuit. 10. CRITERII DE ACCEPTARE 10.1. Verificarea calitii zidriilor se face pe tot parcursul execuiei lucrrilor, iar lucrrile ce devin ascunse se verific de ctre eful de antier i de ctre beneficiar. 10.2. Lucrarea de zidrie se consider terminat i acceptat dac au fost respectate prescripiile di procedura tehnic de execuie, fia tehnologic, normele tehnice i documentaia de execuie, i dac nregistrrile calitii au fost ntocmite i acceptate de ctre beneficiar. 11. ABATERI ADMISE Abaterile limit fa de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescripiile n vigoare:
Nr. crt. Denumirea caracteristicilor Abateri limit (mm) Observaii

La dimensiunile zidurilor: La grosimea de execuie a zidurilor din crmid i blocuri ceramice Ziduri cu grosimea pn la 10 cm Ziduri cu grosimea de 15 cm 11.1. Ziduri cu grosimea de 20 cm Ziduri cu grosimea de 25 cm Ziduri cu grosimea de 30 cm Ziduri cu grosimea > 30 cm 4 +4 -6 +5 -7 +6 -8 10 10

La zidurile executate cu materiale din demolri, abaterile se majoreaz cu 50%

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.


La goluri:

PR. NR. 73/2009

Pentru ziduri din crmid, blocuri ceramice i blocuri mici cu agregate uoare 11.2. Pentru dimensiunea golului 100 cm Pentru dimensiunea golului > 100 cm 10 + 15 - 10 Idem pct. 11.1.

La dimensiunile n plan ale ncperilor 11.3. Cu latura ncperii < 300 cm Cu latura ncperii > 300 cm 11.4. 11.5. La dimensiunile pariale n plan (nie, palei) La dimensiunile n plan ale ntregii cldiri La dimensiunile verticale: Pentru ziduri din crmid, blocuri ceramice 11.6. Pentru I. etaj Pentru ntreaga cldire (cu max. 5 nivele) 20 50 Cu condiia ca denivelrile unui planeu s nu depeasc 15 mm 15 20 10 50 Idem pct. 11.1.

La dimensiunea rosturilor dintre crmizi sau blocuri 11.7. Rosturi orizontale Rosturi verticale Rosturi la zidrii aparente La suprafee i muchii: Pentru ziduri portante Pentru ziduri neportante Pentru zidria aparent neportante +5 -2 +5 -2 2 1. La planeitatea suprafeelor 3 mm/m 5 mm/m ziduri portante i 2 mm/m 2. La rectilinitatea muchiilor Pentru ziduri portante 11.8. Pentru ziduri neportante Pentru zidria aparent neportante la ziduri portante i 2 mm/m 4 mm/m 1 mm/m Max. 20 mm pe lungimea nentrerupt a muchiei zidului Max. 10 mm pe toat lungimea muchiei La stlpi portani cu 2 sec.< 0,1 m abaterile se micoreaz cu 50%

la

Max. 10 mm la o camer

3. La verificarea suprafeelor i muchiilor Pentru ziduri portante Pentru ziduri neportante Pentru zidria neportante aparent la ziduri portante i 3 mm/m 6 mm/m 2 mm/m Max. 10 mm / etaj i max. 30 mm pe nlimea cldirii Max. 10 mm / etaj Max. 15 mm / etaj i max. 20 mm pe nlimea cldirii

11.9.

Abateri fa de orizontala suprafeei superioare ale fiecrui rnd de crmizi sau blocuri Pentru ziduri din crmid, blocuri ceramice 2 mm/m Max. 15 mm / toat lungimea zidului

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.


Pentru ziduri neportante

PR. NR. 73/2009


3 mm/m Max. 20 mm / toat lungimea zidului

12. RAPOARTE I NREGISTRRI P.V. de recepie calitativ DS Registru de recepie calitativ a materialelor, confeciilor, prefabricatelor, nainte de punerea lor n oper Buletine de analiz emise de laborator Certificate de calitate/garanie Bon transport beton/mortar Registru meteorologic.

Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la data execuiei.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L. Caiet de sarcini

PR. NR. 73/2009

7. TENCUIELI
Lucrriile de tencuieli se realizeaz: pe zidriile noi realizate; in zonele unde se realizeaz golurile noi i unde se demoeaz pereti; local , pentru realizarea unor reparatii. a) Materiale. Toate materialele i semifabricatele ( de ex. mortarele preparate centralizat ) care se folosesc la executarea tencuielilor interioare dricuite ( inclusiv gleturi subiri ) i a tencuielilor exterioare dricuite i speciale se vor pune n oper numai dup verificarea de ctr e conductorul tehnic al lucrrii a corespondenei lor cu prevederile i specificaiile din standardele n vigoare.Verificrile se fac pe baza documentelor care nsoesc materialele la livrare, prin examinare vizual i prin ncercri de laborator fcute prin sondaj. O atentie deosebita trebuie acordata condiiilor de depozitare i transport a materialelor. Varul bulgri n vrac sau praf in saci se pstreaz n oproane nchise ferite de umezeal. Cimentul vrac se pstreaz n buncre sau silozuri sau n oproane nchise ferite de umezial iar cel n saci n oproane nchise. Transportul mortarelor se face n funcie de gradul de mecanizare al antierelor, locul de amplasare a instalaiei de preparare a mortarului, de distanele i nivelurile la care se transport. Transport la distane mici pe orizontal se face cu tomberoane, roabe, dumpere pitice, bene sau pompe.Pe distane mari, de la staia de preparare a mortarului pn la punctul de lucru, transportul se face cu autocamioane, basculante, bene speciale sau auroagitatoare. Pe verticale transportul se face cu macarale elevatoare, pompe sau trolii amplasate pe sol. Mijloacele de transport trebuie s fie etane, curate i s permit fr efort golirea rapid. Mijloacele de transport vor fi curate i splate la sfritul schimbului de lucru, de cte ori se schimb natura materialului sau la ntreruperi mai mari de dou ore. Este interzis descrcarea mortarelor direct pe pmnt. n timpul operatiilor de transport mortarul trebuie s-si pastreze compozitia. Durata maxim de transport : maximum 10 ore de la preparare pentru mortarele de ciment sau var-ciment fr ntrzietor; maximum 16 ore la cele cu ntrzietor. Perioada de utilizare a mortarelor din momentul preparrii lor variaz n funcie de natura liantului,astfel : - la mortarele de var, pentru tencuieli interioare, pn la 12 h; - la mortarele de ipsos-var, pentru gleturi ( cu ntrzietor de priz n amestec), pn la 1 h. Consistena mortarelor se va stabili n raport cu felul lucrrilor i cu suprafaa pe care se aplic, astfel: - pentru pri ( aplicare mecanizat ) 12 cm; - pentru mir ( tavane, n cazul aplicrii manuale ) 5-7 cm.; - pentru grund ( aplicare mecanizat ) 10-12 cm ; - pentru stratul vizibil, executata din mortar fr ipsos, 7.8 cm. b) Lucrri pregtitoare nainte de inceperea lucrriilor de tencuire trebuie s fie terminate toate lucrrile a cror execuie simultan sau ulterioar ar putea provoca deteriorarea tencuielilor.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Suprafeele suport trebuie s fie curate, fr urme de noroi, pete de grsime, mortar, etc.. Pentru o bun aderen a tencuielilor, stratul suport trebuie s fie rigid, plan, uscat, rugos i s nu prezinte abateri da la verticalitate i planeitate. Rosturile zidriei de crmid vor fi curate cu o scoab metalic pe o adncime de 3-5 mm. Suprafeele netede de beton vor fi aduse n stare rugoas. c) Conditii de executie Pentru executia diferitelor tencuieli la stabilirea tipuriilor i mrcile de mortare i paste i pentru compoziii se utilizeaz prevederile din Instruciunile tehnice C. 17 -82. Straturile suport care constau din zidrie de crmid, din blocuri mici de beton, blocuri de BCA sau beton, trebuie executate conform specificaiilor tehnice. Suprafeele de tencuit vor fi stropite cu apa, apoi se vor amorsa prin stropire cu un spri n grosime de 3 mm. Suprafeele zidriilor de crmid vor fi amorsate cu mortar fluid cu aceeai compoziie ca i pentru grund. Suprafeele de beton, zidrie, BCA sau blocuri de beton mici se vor amorsa prin stropire cu amestec de ciment i apa ( lapte de ciment). Dup controlul i pregtirea stratului suport, urmeaz trasarea suprafeelor de tencuit. Trasarea se face cu repere de mortar ( stlpiori ), scoabe metalice lungi, ipci de lemn sau repere metalice. Se verific modul de fixare al reperelor pentru obinerea unui strat de mortar cu grosimea stabilit. Grundul. Grundul, cel mai gros strat al tencuielii (5-20 mm), se va aplica la cel puin 24 ore de la execuia spriului pe suprafee de beton i la o or la zidria de crmid. Pe suprafeele de zidrie de crmid amorsate numai cu stropire cu ap se poate aplica imediat grundul. Pe timp clduros cnd suprafaa sprituit este prea uscat se va uda n prealabil naite de aplicarea grundului. Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat ntr-o repriza sau n dou reprize. Aplicarea spritului i grundului mecanizat la perei i tavane pn la nlimea de trei metri se va executa de pe pardoselile respective. Aplicarea manual a spritului i grundului pe tavane i partea superioar a pereilor se va executa de pe platforme de lucru, continue ( dulapi i lemn pe capre). Este interzis s se aplice grundul pe suprafee ngheate sau dac exist pericolul de inghet a grundului nainte de ntrire. Stratul vizibil ( tinci) Inainte de aplicarea stratului vizibil,se va controla ca suprafaa grundului s fie uscat, si s nu aib granule de var nehidratat care prin hidratare s mpute suprafeele tencuite. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa cu un mortar denumit tinci de aceeai compoziie cu a grundului, eventual cu o cantitate mai mare de var-past i nisip fin pn la 1 mm grosime. Stratul vizibil va avea grosimea 2-5 mm. Tinciul se arunc cu mistria la anumite intervale de timp (cca. 5 min.), astfel ca ntre aceste intervale s fie nivelat cu drisca.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Stratul vizibil se va prelucraa n funcie de materialele utilizate, precum i n funcie de sculele utilizate, tencuielile respective purtnd denumiri ca : dricuite, gletuite, stropite, sclivisite, decorative din materiale speciale, etc.. Dup executarea tencuielilor se vor lua msuri pentru protecia lor pn la ntrirea mortarului prin evitarea : umiditatii mare, care ntrzie ntrirea mortarului alterndu-l; uscarea forat din curent de aer, expunerea ndelungat la uscare, supranclzirea ncperilor, care duce la deshidratarea mortarul i la contracii care formeaz fisuri i crpturi n tencuial; loviturilor i vibrailor ( provenite din darea n exploatare a cldirii nainte de termen); ngheari tencuielilor nainte de uscarea lor. Dup terminarea tencuielilor se vor cura ncperile de resturile de mortar czut n timpul execuiei i vor fi pregtite n vederea gletuirii, a zugrvelilor sau vopsitoriilor. d) Conditii de calitate i receptie Verificarea calitii suportului, pe care se aplic tencuiala se va face n cadrul verificrii, executrii acestui suport (zidrie,betoane,etc.). Este strict interzis a se ncepe executarea oricror lucrri de tencuial nainte ca suportul n ntregime sau succesiv pentru fiecare poriune ce urmeaz a fi tencuit s fi fost verificat i recepionat conform Instruciunilor pentru verificarea lucrrilor ascunse . Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de execuie, prevzut n prescripiile tehnice, pregtirea suprafeei suport, utilizarea tipului i a compoziiei mortarului indicat n proiect, precum i aplicarea straturilor succesive fr depirea grosimilor maxime prevzute n prescripii; de asemenea, este necesa r de a se urmri aplicarea msurilor de protecie mpotriva uscrii forate ( de ex. prin vnt, nsorire), splri prin ploaie, ngheri. Recepia pe faze de lucrri se face n cazul tencuielilor pe baza urmtoarelor verificri la fiecare tronson n parte : rezistena mortarului; numrul de straturi aplicat i grosimile respective (determinate prin sondaje n numrul stabilit de comisie, iar cel puin cte unul de fiecare 200 mp); aderena la suport i ntre straturi (cu aceeai frecven ca la lit.b) ; planitatea suporturilor i linearitatea muchiilor ( bucat cu bucat). dimensiunile, calitatea i poziiile elementelor decorative i anexe ( solbancuri, brie, cornie etc.), bucat cu bucat. Aceste verificri se efectueaz naintea zugrvirii sau vopsirii, iar rezultatele se nscriu n registre de procese verbale de lucrri ascunse i pe faze de lucrri. Verificrile care se efectueaz la terminarea unei faze de lucrri ,se fac cte una la fiecare ncpere i cel puin una la fiecare 100 mp. La recepionarea preliminar se efectueaz verificri direct de ctre comisie cu o frecven de minimum 1/3 din frecvena precedent. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de ctre comisia de recepie, cercetnd suprafaa tencuit, forma muchiilor, scafelor i a profilurilor. Suprafeele tencuite trebuie s fie uniforme ca prelucrare, s nu aib denivelri, ondulaii, fisuri, mpucturi provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparaii locale etc. De asemenea, se va controla corespondena mortarului ( cu praf de piatr, gri de marmur, terasit etc.), precum i a modului de prelucrare a feei vzute cu prevederile din proiect sau cu mostre aprobate ( tencuieli cu glet, buciardate, priuite etc). Muchiile de racordare a pereilor cu tavanele, colurile, paleii ferestrelor i uilor, glafurile ferestrelor etc.,trebuie s fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.

a) b) c) d) e)

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Suprafeele tencuite nu trebuie s prezinte crpturi, poriuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor cu tmplria, n spatele radiatoarelor etc. Suprafeele tencuielilor decorative trebuie s nu prezinte poriuni de prelucrare, culoare i nuane neuniforme, cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgrieturi etc. Solbancurile i diferitele profiluri trebuie s aib pantele spre exterior,precum i o execuie corect a lcrimarului. Verificarea planitii suprafeelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin aezarea acestuia n orice direcie pe suprafaa tencuit i msurarea golurilor ntre dreptar i tencuial. Verificarea verticalitii i orizontalitii suprafeelor ( cu exepia tencuielilor pe boli nclinate, pe cupole etc.) i a muchiilor, se ve face cu dreptarul, bolobocul i cu firul cu plumb.Abaterile nu trebuie s depeasc pe cele admisibile prezentate mai jos. Gradul de netezire a suprefeelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite i se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafeele respective. Grosimea stratului de tencuial se va verifica prin baterea unor cuie n zonele respective sau prin sondaje speciale, care se fac n locurile mai puin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparaii ulterioare. Aderena straturilor de tencuial la stratul suport se va verifica n general numai prin ciocnirea cu un ciocan de lemn ;un sunet de gol arat desprinderea tencuielilor i necesitatea de a se reface ntreaga suprafa dezlipit . n cazuri speciale, aderena la suport a tencuielilor se va face i prin extrageri de carote din tencuial. Abateri admise conform anexei IX.1 a Normativului C 56-85: - Umflturi, mpucturi, crpturi, fisuri, lipsa de glafuri, etc.: la tencuieli brute, maxim 1-4 cmp la fiecare mp; la tencuieli dricuite, gletuite, de fatad, nu se admit; - Zgrunuri mari (maxim 3 mm), zgrieturi adnci, basici, etc.; - la tencuieli brute, maxim 2 la mp. la tencuieli dricuite,gletuite, de fatad, nu se admit; - Neregulariti ale suprafeelor (la verificarea cu dreptarul de 2 m); la tencuieli brute nu se verific; - la tencuieli dricuite i gletuite, maxim 2 neregulariti/ mp n orice direcie, avnd nlimea sau adncimea pn la 2 mm respectiv 1mm. Abateri la vertical a tencuielilor: - la tencuiel brute, maxim cele admise pentru elementul suport; - la tencuieli interioare i exterioare dricuite, maxim 1 mm/m i maxim 3 mm/m la toat nalimea ncperii respectiv maxim 2mm/m i maxim 20 mm pe toat naltimea; - la tencuieli gletuite, maxim 1mm/m i maxim 2mm pe toata inalimea. Abateri fa de orizintal a tencuielilor: - la tencuiel brute,nu se verific; - la tencuieli interioare i exterioare dricuite, maxim 1 mm/m i maxim 3 mm/m de la o latur la alta; - la tencuieli gletuite, maxim 1mm/m i maxim 2mm ntr-o ncpere sau n limitele suprafeei orizontale marcate de grinzi, nervuri sau centuri. Abateri fa de raz la suprafee curbe: - la tencuieli brute, nu se verific; - la tencuieli dricuite i gletuite, pn la 5 mm respectiv 3mm. Abateri fa de vertical sau orizontal a unor elemente ca : glafuri, braie, pilastri, coloane, etc; - la tencuieli brute, maxim cele admise de stratul suport; - la tencuieli dricuite i gletuite, pn la 1 mm/m i maxim 3 mm pe toat nlimea sau lungimea;

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

- la tencuieli la fatada cladirilor civile, pn la 2 mm/m i maxim 5 mm pe toat nlimea unui etaj. e) Acte normative de referinta 1. STAS 2634-80 - Mortare obisnuite pentru zidarie si tencuiali. 2. STAS 1030-85 - Mortare obisnuite pentru zidarie i tencuial; 3. C 18-83 - Normativ pentru executarea tencuieliilor umede; 4. C 17-82 - Instructiuni tehnice privind compozitia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial; 5. STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere pentru construcii. 6. STAS 146-78 - Var past pentru construcii. 7. STAS 1500-78 - Cimenturi cu adaosuri. 8. STAS 1667-76 - Nisip natural de carier sau ru. 9. STAS 790-73 - Apa. 10. C56-85 - Normativ pentru verificarea calitii i receptia lucrarilor de constructii.

Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la data execuiei.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L. Caiet de sarcini

PR. NR. 73/2009

8. ZUGRVELI I VOPSITORII
Se coreleaz cu rezultatele din listele de cantiti de materiale. a) Lucrri pregatitoare i pregatirea suprafetelor Executarea oricror lucrri de zugrveli, vopsitorii, tapete se face dup ce suportul, n ntregime sau succesiv pentru fiecare poriune, a fost verificat cu atenie de ctre eful punctuluide lucru privind ndeplinirea condiiilor de calitate pentru stratul suport (aspect, umiditate, rezisten etc.). Lucrriile vor incepe numai dac: - lucrriile de reparatii la tencuieli, glet, instalatii i alte lucrri pregatitoare au fost terminate; - s-au executat lucrariile de mozaic ( finisarea fcndu -se dupa terminarea lucrariilor de zugraveli si vopsitorii); - s-au executat, in cazul zugravelilor si vopsitoriilor exterioare, lucrariile de tinichigerie, streasini, cornise, glafuri, socluri; - s-a montat definitiv tmplria de lemn sau PVC i accesorile i a fost verificat buna functionare a lor; - s-au executat toate lucrariile de pregatire a suprafeelor i sau uscat. Montarea pardoseliilor din parchet i lemn, accesoriilor nichelate de la tmplarie, lustruirea mozaicului se vor face dup executia zugravelilor i vopsitoriilor iar ultimul strat de vopsea se aplica dupa terminarea zugravelilor. Pentru executia zugraveliilor suprafetele trebuiesc: - sa fie driscuite ct mai fin respectiv gletuite, functie de zugravelile care se aplica; - sa fie plane si netede, fara desprinderi sau fisuri; - prelucrate prin umplerea ,cu mortar de ciment- var, la elementele din beton a porilor de la turnare sau a eventualelor goluri dupa ce in prealabil bavurile i dungile iesite in relief au fost indeprtate pentru a rezulta suprafete netede; - curatate de pete de decofrol sau alte impuritati cu piatra de slefuit sau cu perii de sarm; Toate fisuriile si neregularitatiile se chituesc sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi compozitie cu a gletului; pasta de chituire a defectelor izolate se prepar din doua parti de ipsos i o parte de apa( in volume). Pentru executia vopsitoriilor tmplaria trebuie: - corectata prin chituire si slefuire; - curatata de pete de rugina, grasime, mortar, vopsea veche, noroi etc. - grunduita cu un grund anticoroziv corespunzator vopselei care se aplica. Rugina si vopseaua veche se indeparteaza prin frecare cu perii de srm, spa cluri de otel, piatra abraziva sau prin sablare sau ardere cu flacara iar petele de grasime se sterg cu tampoane imuiate in solventi. Pentru curatarea tmplariei metalice se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto. b) Conditii de executie Zugravelile si vopsitoriile se executa pentru elementele i n conformitate cu prevederile din proiect i pervederile din normativul C3-76.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Lucrariile se vor executa numai in conditiile corespunzatoare a mediului ambiant care sa permita uscarea suprafetei ( cel putin + 5 C ; la interval mai mare de 2ore de la incetarea ploii; in lipsa cetei). Zugravelile cu lapte de var se aplica pe tencuieli i glet de ipsos. Compozitia, strecurata inainte de folosire, trebuie sa aibe o astfel de consistenta nct acoperirea sa se fac corect, fara ca materialul s curga sau sa rmn urme vizibile de la bidineau iar pigmentii sa fie bine fixati. n cazul folosiri laptelui de var obtinut din var bulgari acesta se intrebuinteaza la 3..5 zile dupa preparare(1 parte var bulgari cu 2 parti apa, in volume). Zugravelile se executa n doua straturi. Aplicarea primului strat se face imediat dupa terminarea lucrariilor pregatitoare, cel mult dupa 24 ore ; in caz contrar stratul suport se va sterge de praf nainte de aplicarea primului strat. Primul strat se poate aplica cu bidineaua iar al doilea strat, aplicat dupa uscarea primului, se realizeaza prin stropire cu aparate de pulverizare.. Vopsitoriile cu vopsea de ulei sau emailate se aplica pe suprafete gletuite cu glet de ipsos, pe timplarie de lemn sau pe suprafete metalice. Tmplaria de lemn sau metalica se furnizeaza pe santier gata grunduita cu grund de mbinare i respectiv grund anticoroziv. Dupa grunduire se executa chituirea defectelor lo cale, slefuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa slefuire. Aplicarea vopsitoriilor se face n 3 straturi, la minimum 24 ore de la aplicarea stratului precedent i dupa uscarea lui ,executate pe directii perpendiculare unul faa de celalalt. Du pa aplicarea primului strat acesta se netezeste cu pensula cu par moale iar dupa uscare suprafata se slefuieste cu hrtie de slefuit H.S.80. c) Conditii de calitate i receptie Zugrvelile, vopsitoriile i tapetele fiind lucrri destinate a rmne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului poate fi verificat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect i n consecin nu este necesar a se ncheia proces verbal de lucrri ascunse. Certificarea calitii suportului, pe care se aplic zugrvelile, vopsitoriile, tapetele, se va face n cadrul verificrii executrii acestui suport (tencuieli, zidrii, betoane, gleturi, elemente de tmplrie din lemn sau metalic, elemente de instalaii etc.). Verificarea calitii zugrvelilor, tapetelor, se va face numai dup uscarea lor complet. Prin examinarea vizual a zugraveliilor se verific urmtoarele: a) Corespondena zugrvelilor interioare i exterioare cu prevederile proiectului i cu dispoziiile ulterioare; b) Aspectul suprafeelor zugrvite ; ele trebuie s aib un ton de culoare uniform, s nu prezinte pete, scurgeri, stropi, bici i cojiri, fire de pr sau urme de pensul s au bidinea ; urmele de bidinea snt admise numai dac snt vizibile pn la o distan de cel mult 1 m la suprafaa zugrvit ; nu se admit corecturi sau returi locale care distoneaz cu tonul general, chiar la distane mai mici de 1 m ; pe suprafeele finisate prin stropire trebuie ca stropii s fie repartizai uniform, afar de cazul cnd prin condiiile speciale ale lucrrii s -a prescris o repartizare neuniform c) Uniformitatea desenului la zugrveli interioare executate cu rol, burete sau pnz de sac; la asemenea desene nu snt admise pete sau srituri i nici suprapuneri sau lipsuri ale desenului ; n caz de execuie cu rola se admite lipsa desenului numai la legtura a dou fii vecine de desene, dar pe o lime de cel mult 1 mm. Aderena zugrvelilor interioare i exterioare se va constata prin frecare uoar cu palma pe perete; o zugrveal aderent nu trebuie s se ia pe palm.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Rectilinitatea liniaturilor de separaie se va verifica cu ochiul i la n evoie cu un dreptar de lungime adecvat. Ele trebuie s fie fr ndiri i de o lungime uniform pe toat lungimea lor. Prin examinarea vizual se va verifica aspectul vopsitoriilor, avndu -se n vedere urmtoarele : a) Suprafeele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie s prezinte pe toat suprafaa acelai ton de culoare i acelai aspect lucios sau mat, dup cum se prevede n proiect sau n mostrele stabilite. Vopseaua de orice fel trebuie s fie aplicat pn la perfect curat , adic s nu prezinte straturi strvezii i nici pete, desprinderi, cute, bici, scurgeri, lipsuri de buci de pelicul, crpturi ori fisuri, care pot genera n viitor desprinderea stratului,aglomerri de pgmeni,neregularizri cauzate de chituire sau lefuire necorespunztoare,urme de pensul, urme de vopsea insuficient frecat nainte de aplicare etc. a) La vopsitoriile executate pe tmplrie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicul de vopsea a suprafeelor de lemn sau metalice, bine chituite i lefuite n prealabil, se va controla ca accesorile metalice vizibile ( ilduri, cremoane, olievere etc.) s nu fie ptate de vopsea. b) Nu se admit pete de mortar sau zugrveal pe suprafeele de tmplrie vopsite, sau care urmeaz a fi vopsite. c) Pentru controlarea pregtirii corecte a suprafeelor de tmplrie naintea vopsirii (curirea, lefuirea, chituirea rosturilor etc.) se vor face verificri prin sondaje n diverse puncte, nlturndu-se cu grij vopseaua pn la stratul suport. d) Separaiile dintre vopsitorii i zugrveli pe un acelai perete, precum i cele dintre zugrveala pereilor i tavane trebuie s fie distincte, fr suprapuneri, ondulaii etc. Verificarea rectilinitii liniilor de separaie se va face cu un dreptar de lungime ct mai mare ; la aceast verificare trebuie ca pe un ntreg perete s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm. Calitatea lucrrilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se va verifica n acelai mod ca la celelalte lucrri de vopsitorie. nainte de nceperea verificarii calitii vopsitoriilor se va controla mai nti dac la vopsitoriile n ulei sau la cele pe baz de polimeri s-a format pelicula rezistent, fapt ce se constat prin ciocnirea uoar a vopselii cu degetul n mai multe puncte. d) Acte normative de referinta STAS 146-78 - Var pentru constructii STAS 16-80 - Ulei de in sicativ STAS 18-76 - Ulei tehnic de in STAS 790-78 - Ap STAS 1581-71 Hrtie pentru slefuire uscat STAS 6476-71 - Coloranti STAS 3124-77 - Diluant NI 90-61 - Vopsea, lacuri i emailuri pe baza de ulei STAS 545/1-80 - Ipsos pentru constructii STAS 3488-76 - Nisip cuartos 01 mm C56 85 - Normativ pentru verificarea calitii i receptia lucrarilor de constructii. Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la data execuiei.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.


Caiet de sarcini

PR. NR. 73/2009

9. PLACAJE
Se coreleaza cu plansele de arhitectur si cu valorile cantitatiilor de materiale. a) Materiale Toate materialele, semifabricatele i prefabricatele care intra in componenta unui placaj , vor fi introduse in lucrare numai dac n prealabil s -a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrilor: - dac au fost livrate cu certificate de calitate , care s confirme c sunt corespunzatoare i in concordanta cu normele in vigoare; - au fost depozitate i manipulate fra ca s se produc degradri; - au fost facute la fata locului incercriile cerute de normele tehnice sau n proiect. Plcile de faian i celelalte materiale de placaj se livreaz n dimensiunile, calitile i caracteristicile prevzute n actele normative ; transportul se face n cutii de ambalaj cu mijloace de transport curate uscate, acoperite, lundu-se msurile necesare de stivuire care s mpiedice deplasarea i mprtierea plcilor. Depozitarea pe antier se face tot n cutii, n ncperi curate i uscate, n stive de maxim 1,5 m nlime, pe platforme cu suprafee plane. Materialele necesare pentru executarea faianei sunt cele din standardele de referin: - plci faian STAS 233-80 - ciment - ciment alb STAS 7055-67 - nisip 0-3 mm STAS 146-80 - apa- STAS 790 73 b) Lucrri pregtitoare. Pereii de zidrie trebuie s fie curii, suprafaa s nu prezinte abateri de la planeitate, orizontalitate i verticalitate. Abaterile admise nu vor depi pe cele admise n Normativ C 6/86. Verticalitatea zidriei se face cu ajutorul firului de plumb i a dreptarului. Suprafeele de beton nu trebuie s prezinte abateri de la orizontalitate, verticalitate i planeitate. Abaterile se consider prin msurtori cu firul de plumb i dreptarul. La toate lucrrile de instalaii trebuie executate i efectuate probele de funcionare, probele conductelor de scurgere, probe de presiune ale conductelor de alimentare cu ap, probele de nclzire. Vor fi montate diblurile i dispozitivele pentru fixarea obiectelor sanitare. Placajele de faian se aplic dup executarea stratului finit al pardoselilor reci. Placajele de faian se monteaz de la pardoseala finit i atunci se controleaz orizontalitatea primetrului ncperii fa de linia de vagriz i n cazul coreciei execuiei pardoselii, perimetrul poate fi elementul de baz ( orizontal i de nivel ) al viitorului placaj. Scafele turnate monolit se execut dup montarea placajului. Placajele se ncep dup montarea i verificarea funcionalitii tmplriei interioare i exterioare. Placarea se execut dup trasarea suprafeelor ce trebuiesc placate i dup executarea tencuielilor sau tratamentelor la perei i tavane. Aplicarea plcilor de faian se face pe suprafee uscate i n prealabil pregtite. Pe tot parcursul lucrrii i n urmtoarele 14 zile dup terminarea lucrului, temperatura minim n camere trebuie s fie de + 5 C.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

c) Conditii de executie Inainte de nceperea placrii se nltur de pe suprafae resturile de mortar, pete grsime, praf,etc. La pereii de crmid se cur rosturile pe o adncime de 1 cm pentru o bun aderare a placajului. Se aplic un sprit de mortar de ciment-nisip, avnd urmtorul dozaj volumetric: - ciment . 1 parte - nisip (0-3 mm) 2 pri - apa pn la consistena de 10-20 cm pe conul etalon. Spritul se aplic cu mistria sau cu canciocul ntr-un strat de 3-5 mm i nu se netezete. Suprafeele de beton se cur de praf, se stropesc cu ap i apoi se aplic pe ele o past subire, avnd 3 mm grosime i urmtoarea compoziie: - nisip 0-1 mm 1 parte - ciment 2 pri - aracet 1,3 pri - apa pn la consistena de lucru 12-13 cm msurat cu conul etalon. Plcile de faian se in n ap, cel puin o or nainte de montare i se pun n opera dup ce se scurg cteva minute. Pe 2/3 din suprafaa plcilor, pe dos, se aplic mortar i apoi placa se lipete pe suprafaa suprtului i se bat uor cu coada mistriei, pn ce mortarul iese la partea superioar i dreapt a plcii de faian. Coada mistriei este bine s fie mbrcat n manon de cauciuc. Aezarea plcilor se face de la colurile ncperii i de la plinta ( pardoseala) de jos n sus i de la stnga la dreapta. Partea de sus a placajului i trrminriile laterale vor fi nchise cu placaj de sfrsit, rotunjit. Controlul racordrii la partea superioar se face cu ablonul. Eventualele goluri n mortar se completeaz cu mortar la completarea fiecrui rnd. d) Conditii de calitate i recepie Orice lucrare de placaje va fi nceput numai dup verificarea i recep ionarea suportului, operaii care se efectueaz i se nregistreaz conform prevederilor din C56 -85 nainte de nceperea lucrrilor de placaje, este necesar a se verifica dac au fost executate i recepionate toate lucrrile destinate a le proteja ( de exemplu nvelitori, planee etc.) sau a cror execuie ulterioar lor ar purea duce la degradri ( de exemplu conducte pentru instalaii, tmplrie etc.) , precum i dac au fost montate piesele auxiliare ( ghermele, pervazuri, supori, colare etc.). Principalele verificri de calitate comune tuturor timpurilor de placaje sunt : aspectul i starea general elementele geometrice ( grosime, planitate, verticalitate ); fixarea placajelor pe suport ( aderena ) ; racordrile placajelor cu alte elemente ale construciei sau instalaiei; corespondena cu proiectul. Verificarea pe faze de lucrri se va face, n cazul placajelor interioare, pentru fiecare ncpere n parte, iar n cazul celor exterioare, pentru fiecare tronson de faad n parte i se refer la urmtoarele obiective: a) rezistena mortarelor sau pastelor de aplicare a plcilor de placaj

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

( determinat pe cuburi de 7,07 cm latura, turnate chiar la prepararea mortarelor i pastelor respective ); b) numrul de straturi din structura placajelor i grosimile respective ( determinate prin sondaje, n numrul stabilit de comisie, dar cel puin cte unul la fiecare 100 mp); c) aderena la suport a mortarului de poz i ntre plci i mortarului de poz ( cu aceeai frecven ca la pct.b); a) planitatea suporturilor i linearitatea muchiilor ( bucat cu bucat); b) dimensiunile, calitatea i poziiile elementelor decorative cu care se placheaz ( solbancuri, brie, cornie etc.), bucat cu bucat. La recepia preliminar se va efectua direct de ctre comisii aceleai verificri,dar cu o frecven de minimum 1/5 din frecvena artat n alineatul de mai sus. Prin examinare vizual, la placajele interioare, se va verifica racordarea placajului cu tencuiala. Suprafaa placat cu plci de faian, plci de majolic sau cu plci ceramice smluite, avnd dimensiuni pn la 40x40 mm, trebuie s se termine cu plci cu muchiile rotunjite iar spatele acestora trebuie s coincid cu nivelul tencuielii. n cazul placajelor din plci de faian sau plci de majolic montate pe perei de beton se va verifica dac n proiect au fost prevzute borduri speciale de racordare a faadei cu pereii i dac acestea au fost montate corect. Dac proiectantul nu prevede asemenea borduri, racordarea trebuie fcut cu scafe de mortar. Planitatea suprafeei placate se verific cu ajutorul unui dreptar de 1,20 m lungime la placajele executate din plci ceramice smluite i de 2,00 m la celelalte feluri de placaje. Sub dreptar, aezat n orice direcie, nu se admite dect o singur denivelare de maximum 2 mm. Verticalitatea suprafeei placate se verific, n toate cazurile,cu bolobocul i un dreptar de 1,20 m, la extremitatea cruia se permite o abatere de la vertical de maximum 2 mm. La suprefee orizontale (glafuri, nie de laborator, marginea czii de baie etc.), se va controla dac s-a asigurat placajului o pant de cca 2 % spre interiorul camerei. Corespondena rosturilor dintre plcile placajului cu prevederile proiectului i ale prescripiilor tehnice de execuie se face, n afar de examinarea vizual, prin msurarea rosturilor cu ajutorul unor calibre, n cazul c se observ abateri. Verificarea racordrii rectilinii a suprefeelor placate, cu plinte sau scafe, se va face la nceput prin examinarea vizual iar dac se observ ondulri n plan vertical sau orizontal acestea se vor msura cu ajutorul unui dreptar de 2 m lungime. La aceast verificare se admite sub dreptar o singur und avnd o sgeat mai mic de 2 mm. La linia de separaie a placajului de tmplrie de lemn dup uscarea complet a acestuia, rosturile nu trebuie s fie mai mari de 1 mm. Acolo unde tmplria este prevzut cu pervazuri, placajul trebuie s ptrund sub ele cu cel puin 10 mm., iar pervazurile trebuie s fie fluite pe nlimea placajului. Abaterile admisibile de care trebuie s se in seama la aprecierea calitii placajelor din plci de faian,plci de majolic i plci ceramice smluite snt indicate n tabelul din anexa X.1.din normativul P 56-85 e) Acte normative de referin STAS STAS STAS STAS 233-80 - Plci din faian pentru placarea pereilor interiori; 7813-80 Plci ceramice CESAROM; 451-80 - Plci, plinte i scafe din beton, mozaicate; 5939-80 - Plci din gresie ceramic;

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

STAS 9110-78 - Pietre naturale fasonate pentru construcii. Reguli de verificare a calitii. STAS 1500-78 - Cimenturi cu adaosuri Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la data respectiv.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.


Caiet de sarcini

PR. NR. 73/2009

10. UTlLIZAREA PANOURILOR DIN GIPS-CARTON LA REALIZAREA TENCUIELILOR USCATE A PERETILOR DE COMPARTIMENTARE NEPORTANTI SI A TAVANELOR SUSPENDATE
1. GENERALITATI Prezentul caiet de sarcini analizeaza conditlile, modul de alcatuire si tehnologia de executie tencuielilor uscate, a peretijor neportanti de compartimentare si a tavanelor suspendate din panouri de gips-carton 2. STANDARDE DE REFERINTA - Normativ P 118/98. - STAS 6156/86. -STAS 6972/11/90. - C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructil si instalatii aferente. - C 247 -93 ..Indrumator privind exploatarea si intretinerea cladirilor de locuit din mediul urban aflate in autoritatea autoritatilor publice. - Prospectele produselor RIGIPS ale firmei BPB GYPSUM INDUSTRIES L TD agrement tehnic 2/1993-1 - prospectele produselor KNAUF - producator KNAUF GRUB Austria 3. MATERIALE SI PRODUSE Placlle de gips-carton se pot folosi la lucrari dispuse in incaperi cu: -conditii normale de temperatura si umiditate relativa <65% -conditii normale de temperatura si umiditate ridicata >90% Elemente de sustinere metalice sau din lemn ale sistemului de pereti sunt reprezentate de: -profilele de contur realizate din tabla de otel zincata, se fixeaza de pardoseala si tavanul incaperilor - profilele de schelet, realizate din tabla de otel zicata, se introduc In profilele de contur la interval de 600mm (in functie de conditiile impuse de producator} - profile de rigidizare, realizate din tabla de otel zincata, utilizate la rigidizarea conturului zonei de amplasare a usilor, si in interiorul profilelor de schelet in cazul reallzarii peretilor de inaltime mai mare. - profile pentru fixarea pe perete a panourilor de gips-carton la tencuielile uscate. Elemente de fixare sunt reprezentate prin dibluri, surubur, autofiletante. etc. Elemente accesorii reprezentate prin: - traverse - cornjere de protectje a colturllor peretllor - cornlere de protectie a inchiderilor panourilor - banda de etansare a protIlelorpe contur la contactul cu pardoseala sau tavanul - straifuri de hartie sau fibra de sticla pentru acoperirea rosturitor - materiale de umplere a rosturilor sau de finisare a suprafetelor -termoizolatie din vata minerala pentru izolarea termica si fonica a incaperilor

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

4. ALCATUIREA PERETILOR DE COMPARTIMENTARE SI TAVARElOR SUSPENDATE Peretii de compartimentare sunt alcatuiti din schelet metalic sau de lemn pe care se fixeaza panourile de gips - carton cu suruburi, distantele dintre suruburi variand in functie de tipul panourilor, structura peretelui etc. Placile care compun peretii sau tavanele suspendate pot fi dupa caz rezistente la umezeala, rezistente la foc, fonoabsorbante sau fonoreflectorizante. 5. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE Punerea in opera a slstemului de perete de compartimentare, tencuieli uscate si tavane suspendate se face in conformitate cu prescriptiile tehnice elaborate de firma producatorului. Punerea in opera se efectueaza de personal calificat si instruit corespunzator cu respectarea tuturor regulilor speciflce acestor categorii de lucrari, sub control de specialitate. 6. PLACAJ STRUCTURI GIPS CARTON Aceasta structura se realizeaza pentru compensarea neplaneitatilor si pentru inbunatatirea izolatiei fonice. Ca structura de sustinere pot fi folosite profile metalice UW 50, 75 sau 100. Interaxul structurii de sustinere masoara 60 cm. Mai intai se traseaza cu firul cu plumb traseul bridelor de ajustare si se monteaza diblurile.Se insurubeaza sina de ajustare prevazuta cu banda de etansare pentru racordarea cu peretele, apoi i se indoaie laturile in unghi drept. lzolatia se preseaza de perete, iar laturile sinei se indoaie pina la capaL Profilele de perete UW se prind de cleme cu suruburi rapide in pozitie plana si verticala. Profilele introduse in sina, se apasa inspre perete si astfel pot fi ajustate. Pe aceasta structura de sustinere, pozitionata plan si vertical, se insurubeaza panouri RIGIPS(grosime 12,5 mm) cu suruburi rapide Rigips de 35 mm, dispuse la distante de 25 cm unul de altul. ln cazul termoizolarii peretilor exteriori, pentru evitarea formarii de condens, trebuie incorporata o bariera de vapori. Brida de ajustare se monteaza la distante de 150 cm pentru profilele de perete UW. La racordarile la perete, partea profilelor ce nu se insurubeaza, se aplatizeaza prin intermediul distantierelor, imediat deasupra sinei.

7. PERETI DE COMPARTIMENTARE Mai intai se deseneaza traseul peretelui pe pardoseala cu sfoara, dreptarul sau nivela cu laser. Apoi se traseaza urma peretelui pe peretii adiacenti si pe planseu, cu nivela si dreptarul. Urmeaza montarea profllelor de racordare UW, care se prevad pe o singura fata cu benzi de etansare pentru racorduri Rigips si se fixeaza de pardoseala cu elemente de prindere universale, la distante de 80 cm unele de altele. Pe peretii adiacenti se realizeaza racordul prin profile CW. Din motive de izolare fonica profilele de racordare trebuie presate cit mai strins de elementele de constructie respective. Profilele montanti CW trebuie introduse cel putin 2,0 cm in profilele de racordare cu planseul. Profilul montant se introduce mai intai in profilul de racordare de jos, iar apoi in cel de sus. Apoi profilele montanti se dispun la un interax de 60 cm. Ele trebuie sa fie orientate cu latura deschisa inspre directia de montaj, in asa fel incit fixarea panourilor sa inceapa de la muchia stabila. Panotarea primei fete a peretelui incepe cu o latime intreaga de panou (120 cm). In acest scop panourile Rigips se fixeaza de profilele montanti cu o surubelnita electrica, folosind suruburi rapide dispuse la distante de 25 cm. Dupa panotarea primei fete a peretelui si montarea instalatiilor sanitare si electrice necesare in spatiul liber din interiorul viitorului perete, se fixeaza izolatia din fibre minerale. Spatiul liber din

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

interior trebuie izolat in totalitate iar materialul izolant trebuie impiedicat sa alunece. Prin panotarea celei de-a daua fete, peretele de montaj Rigips capata stabilitateta sa finala. Se incepe cu o jumatate de latime de panou (60 cm), in asa fel incit rosturile celor doua fete ale peretelui sa fie decalate cu latimea unui camp dintre montanti. Peretele de montaj Rigips este acum pregatit pentru tratarea rosturilor, racordarilor si a capetelor de suruburi. 8. REALIZAREA TOCURILOR DE USA Tocurile de usi pot fi introduse fara probleme in peretii de montaj Rigips. In alegerea tehnicii de prindere, esentiala este sarcina produsa de greutatea usii. Trebuie luati in considerare urmatorii factori: 1. Inaltimea maxima a peretelui: 280 cm 2. Deschiderea usii:<90 cm 3. Greutatea maxima a foii de usa: 25 kg Daca toate aceste date corespund, se poate realiza tocul usii din profile de perete UW/CW (grosimea tablel: 0.6 mm,structura:tip cutie). Aceste profile pentru montantii usii se fixeaza de profilele de racordare cu pardoseala prin nituri cu cap ascuns. Profilele de racordare cu pardoseala trebuie prinse de pardoseala, in stinga si in dreapta golului usii, cu cite doua dibluri. Drept buiandrug al usii, se monteaza in partea superioara a golului un profil UW. Alaturarea panourilor din care se reallzeaza peretele trebuie sa se produca intotdeauna deasupra buiandrugului, si in nici un caz in dreptul profilelor verticale ale tocului. In acest scop, in profilulbuiandrug se aseaza doua profile montanti, care rezolva problema rosturilor decalate ale celor doua fete de perete. In cazul unor inaltimi de perete mai mari de , 280 cm, a unor latimi de usi mai mari de 90 cm sau a unei greutati a foii de usa mai mare de 25 kg, trebule folosite la montarea unor tocurl de otel din una sau mai multe piese profile de rigidizare UA, care vor inlocui profilele de perete normale UW/CW. Asemenea profile care au grosime de tabla de 2 mm si care pot fi fixate la rosu de planseul inferior si de cel superior prin dibluri amplasate in zone specifice de colt -se fabrica pentru diferite grosimi ale peretelui. Pentru realizarea unei legaturi puternice cu pardoseala, in zona golului de usa,profilele UW se decupeaza. Profilele de rigidlzare UA sint prevazute cu unul sau doua rinduri de goluri alungite. Acestea impreuna cu golurile prevazute in colturile de racordare, permit compensarea onor mici diferente ale inaltimii incaperii sau provenite din inconvoierea (limitata) a planseului superior. Fixarea panourilor de profllele UA se face cu suruburi rapide Rigips tip 221. Acolo unde acest lucru nu este posibil din cauza latimii golului de usa, se monteaza linga profilul UA un profil CW suplimentar, de care apoi se insurubeazape toata inaftimea-panourile. 9. PLAFON SUSPENDAT CU STRUCTURA DE SUSTINERE DIN METAL Plafoanele suspendate cu structura de sustinere din metal se folosesc pentru a reduce inaltimea incaperilor sau pentru a ascunde instalatiile montate in golul ramas. In plus, prin combinarea plafoanelor suspendate cu materiale fonoabsorbante din fibre minerale, se pot obtine imbunatatiri suplimentare: . Reducerea costului de incalzire, prin imbunatatirea izolatiei termice . Imbunatatirea izolatlei fonice aeriene a planseului existent cu valori de pina la 8 dB . Scaderea niveiului fonic si reglarea ecoului prin panouri Rigips cu goluri si slituri . Cresterea rezistentei la foc a constructiei. Tavanele suspendate cu structuri metalice si foi gips carton pot fi fixe sau casetate. Tavanele suspendate fixe au structura de sustinere din profile CD, UW si panouri gips carton 1,2m x 2+3m.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.

PR. NR. 73/2009

Tavanele suspendate casetate au structura de sustinere din profile principale, secundare, de compartimentare si perimetrale. In functie de tipul de caseta ales profilele de sustlnere pot si aparente, semiaparente sau ingropate. Dimensiunile casetei este de 600x600mm sau 594x594mm. Placile care compun tavanul suspendat pot fi dupa caz rezistente la umezeala, rezistente la foc, fonoabsorbante sau fonoreflectorizante. In structura plafonului pot fi integrate fara probleme si accesorii existente pe piata: sisteme de iluminat, de ventilatie si de climatizare. Pentru accesoriile pfafonului care depasesc greutatea de 5Kg se vor prevede prinderi suplimentare a structurii plafonului suspendat. Executia: mai intai se traseaza pe peretii adiacenti inaltimea plafonului suspendat. Apoi se traseaza pozitiile sistemelor de suspendare, care se prind de planseul existent cu dibluri si suruburi. Piesa de suspendare rapida cu arc se introduce in profilul de baza si se cupleaza cu tija de suspendare. Ajustarea inaltimii se face prin glisarea tijelor de suspendare in cadrul arcului. Profilul portant CD se prinde de profilul de baza prin ancore cu colt. Prin dimensiuni admisibile de interax: 100 cm intre profilele de baza si 50 cm intre profilele portante. De profilele portante se prind cu suruburi rapide Rigips de 25 mm lungime, panourile de constructie Rigips, groase de 12,5 mm. Rosturile transversale se dispun decalat (pentru evitarea rosturilor in cruce). 10. FINISAREA ROSTURILOR Placile se monteaza etans (bine alaturate ambele laturi), astfel incat sa obtinem o suprafata continua; Intervalele mai mari de 3 mm trebuie neaparat inchise cu pasta de acoperire a rosturilor, in caz contrar ele putand influienta rezistenta peretelui, dar si protectia la incendii si la zgomote, ducand la aparitia de crapaturi. Suprafata peretelui se cufata de praf si de mortar. Se astupa cu pasta de umplere a rosturilor atat gaurile sau denivelarile, cat si capetele placilor taiate care prezinta neregularitati. Suruburile nu trebuie sa fie iesite din planul peretelui. In caz contrar ele trebuie rectificate si acoperite cu un strat subtire de pasta de umplere a rusturilor. Amestecarea pastei se face cu multa atentie. Aceasta operatiune are o mare influenta asupra comportanentului ulterior al materialului prelucrat. Pulberea se amesteca in apa, manual sau se presara direct din punga, pana cand pe suprafata apei se formeaza mici insule de pulbere. Se lasa 3 minute dupa care se amesteca. Se evita adaugarea de pulbere pentru a nu se forma cocoloase.Primul strat de pasta de ipsos se aplica cu spaclul si se incearca o cat mai buna netezire. ln cazul peretilor, banda de protectie se aplica incepand de sus in jos. Cu un spaclu se fixeaza banda, dupa care se deruleaza de sus in jos (banda de hartie sau din flbra de sticla se aplica pe primul strat, iar hartia autoadeziva se aplica direct pe placa fara a fi necesara aplicarea acestui strat). Cu ajutorul spaclului se apasa banda de sus in jos pana cand aceasta adera si intra in pasta de spacluire. Suprafata se netezeste numai cu ajutorul spaclului. Dupa uscarea primului strat, se aplica cel de-al doilea care va avea o latime mai mare cu circa 10 cm. Se recomanda obtinerea unei suprafete cat mai netede. AI doilea strat poate sa fie din acelasi material ca si primul dar pentru a obtine o suprafata perfect neteda se pot folosi paste speciale cum ar fi ProFin sau ProFin mix. Se aplica in straturi lungi peste primul strat si se netezeste prin miscari laterale. Daca se lucreaza cu atentie se poate renunta la activitatea de slefuire. Pentru obtinerea unor suprafete netede, in unele situatii speciale, dupa umplerea rosturilor se va aplica un strat fin de pasta pe intreaga suprafata. In cazul rosturilor de sub straturile ceramice umplerea acestora se limiteaza la rostul insusi, fara aplicarea pastei in exteriorul lor.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L. 11. PRELUCRAREA PANOURlLOR

PR. NR. 73/2009

Depozitare/Transport: panourile de Rigips se depoziteaza plan, pe un suport neted si se protejeaza de umiditate. Panourile Rigips de format mare trebuie transportate numai in plan vertical, transport ce poate fi simplificat pri folosirea pieselor de transport Rigips. La depozitare, trebuie luata in conslderare capacitatea portanta a planseelor. Taieturile simple: cu ajutorul cutitului Rigips se taie mai intai cartonul fetei vizibile si apol se rupe miezul de ipsos, de-a lungul taieturii. Apoi se taie cartonul fetei posterioare. Golurile pentru instalatll se pozitioneaza si se dimensioneaza exact si apoi se executa cu freza pentru doze, cu dornul sau cu fierastraul coada de soarece. Taieturile precise: taieturile de mare precizie se executa cu fierastraul coada de vulpe sau fierastraul circular manual. Golurile pentru instalatii se pozitioneaza si se dimensioneaza foarte exact si se realizeaza cu freza pentru doze, dornul sau fierastraul coada de soarece. 12. CONTROlUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARII Avand in vedere Importanta deosebita a lucrarilor de compartimentare interioara cu pereti din gips carton se subliniaza necesitatea verificarii certificatului de calitate a materialelor si respectarea indicatiilor tehnice ale producatorului, proiectantului si INCERC-ului. 13. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII La intocmirea prezentei documentatii, s-au respectat prevederile din urmatoarele norme de protectia muncii: Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii. Aprobat cu ordin MLPA T 9/N 15.111.1993 Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele cintre si esafodaje, IM 004-96. Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii. IM 006-96. Valorile aferente cheltuielilor pentru realizarea masurilor de protectia muncii sunt incluse fie in articolele de deviz fie in sumele repartizate executantului, pentru aceste categorii de lucrari. Atat executantul, cat si beneficiarul au obligatia sa respecte cu strictete, pe intreg parcursul lucrarilor, toate prevederile evidentiate si sa ia toate masurile obligatorii in vederea inlaturarii oricarui pericol de accidentare. Executantul va face instructajul tuturor muncitorilor care lucreaza in zona, referitor la prevederile din normele de protectia muncii, pana la insusirea deplina a continutului acestora. 14. MASURI PRIVIND PAZA CONTRA INCENDIILOR Documentatia de fata respecta normele si decretele de paza contra incediului, ele fiind obligatorii atat pentru executant, cat si pentru beneficiar. Astfel: Norme tehnlce de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului P.118/1998. Norme generate de prevenire si stingere a incendilor. Ordin 775 al MI din 12 iulie '98. Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la data execuiei.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.


Caiet de sarcini

PR. NR. 73/2009

11. SCHELE METALICE TUBULARE


Prezentul capitol se refer la prescripiile tehnice de montaj, exploatare i transport a schelelor metalice tubulare. a) Materiale , produse i conditii de exploatare Materialele si produsele folosite sunt: schel metalic tubular Elementele schelelor metalice tubulare se livreaz de ctre intreprinderi autorizate care le fabric pe baz de documentaie ntocmit de firme autorizate. Exploatarea schelei metalice tubulare este permis numai dac limitele de uzur a pieselor mai importante care condiioneaz sigurana n exploatare sunt sub cele prevzute n cartea tehnic a schelei. Exploatarea schelelor metalice se face cu respectarea condiiilor prevzute n STAS 9404-81 a instruciunilor de exploatare prevzute n cartea tehnic a schelei, a prescripiilor tehnice pentru proiectarea, construirea i exploatarea, verificarea dispozitivelor auxiliare R1 76, a normelor de protecia muncii n construcii, precum i a altor acte normative n vigoare. Unitatea care folosete schele este direct rspunztoare de exploatare n condiiile standardulul 9404 i a celorlalte reglementri n vigoare. Exploatarea schelei se va face numai prin directa supraveghere a unui responsabil numit de unitatea deintoare a schelei. Responsabilul cu exploatarea schelei va ntocmi un tabel cu muncitorii instruii s lucreze pe schele. Vor fi adui la lucru numai muncitorii trecui pe tabel. Instructajul de tehnica securitii muncii a muncitorilor care lucreaz pe schel, se face de ctre intreprinderea deintoare a schelei. b) Executia lucrriilor Montarea i demontarea schelelor metalice tubulare se face numai pe baza unui proiect de montaj cu respectarea condiiilor prevzute n prezentul standard a actelor normative n vigoare, a instruciunilor de montaj din cartea schelei precum i prescripiile tehnice pentru proiectarea, construirea i verificarea dispozitivelor auxiliare R1-76. Pentru montarea schelei metalice se va respecta urmtoarea ordine a operaiunilor: - pregtirea platformei de aezare a tronsoanelor de baz - asamblarea, aezarea i echiparea platformei de lucru. - montarea structurii verticale, i a platformelor de lucru - montarea instalaiilor de protecie mpotriva cderilor Proiectul de montaj pentru schela metalic tubular se va ntocmi de ctre executantul construciei. Montarea tronsoanelor schelelor metalice tubulare se va face asigurndu -se: - distana ntre elementele structurii verticale va fi corelat cu dimensiunea platformei de montaj prevzute n cartea tehnic a schelei. - distana maxim de ancorare a elementelor schelei fa de pereii construciei va fi de 20 cm. Depirea acestei distane se face numai cu msurtori suplimentare de ancorare, ce vor fi prevzute n proiectul de montaj.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L. -

PR. NR. 73/2009

distana maxim de la ultima ancorare la construcie, pn la partea superioar a schelei va fi de 3 m. - fiecare ancorare a schelei la construcie va fi astfel realizat nct s reziste la o for orizontal de smulgere de cel puin 800 N. - legarea schelei de construcie de va face numai cu sistemele i disp ozitivele indicate n proiectul de montaj. La executarea podestului de lemn a platformei de lucru nu se va lsa nici un gol ntre scnduri. Acestea se vor lega intre ele pe dedesubt n cuie i se vor sprijini pe grinzile punii. n cazul execuiei podestelor din metal se vor lua msuri speciale pentru prevenirea alunecrii. Punerea la pmnt a ntregii instalaii de realizeaz prin legarea tronsonului de baz al fiecrui castel, la o priz de pmnt cu rezistena electric de 40 ohmi. Parapetul de la puntea de lucru va avea nlimea de 1,0 m montarea se va face cu condiia ca parapetul i bordura de protecie de pe partea frontal a platformei de lucru s aib continuitate. Montarea elementelor de structur a schelei se va face pe o platform de aezare executat din dulapi de lemn de minim 5 cm grosime, aezai orizontal numai dup ce terenul a fost pregtit n prealabil prin denivelri, egalizri i completri ale unui strat de nisip sau pietri mrunt. La terminarea montajului i a verificrilor responsabilului cu supravegherea tehnic, autorizat al intreprinderii deintoare a schelei, va consemna acest lucru n registrul schelei. Demontarea schelei metalice tubulare se va face cu succesiunea operaiunilor n ordine nvers a celor de montare. c) Verificri de calitate i receptie La montarea schelelor metalice tubulare se vor face urmtoarele verificri: - verificarea orizontalitii platformei de aezare se va face cu bolobocul - verificarea montrii elementelor componente ale schelei fa de documentaia tehnic i fa de instruciunile de montaj prevzute n cartea tehnic a schelei. - verificarea vizual a aspectelor trensoanelor. - verificarea strngerii uruburilor sau a buloanelor de asamblare prin folosirea sculelor adecvate. - verificarea verticalitii cu firul de plumb. - verificarea ancorrii schelei de construcie. - verificarea rezistenei de dispersie a prizelor de pmnt La terminarea montajului i a verificrilor, responsabilul cu supravegherea tehnic,autorizat al intreprinderii deintoare a schelei, va autoriza darea n exploatare, consemnnd recepia n registrul schelei. nclinarea accidental maxim admis a platformei de lucru fa de orizontal, poate fi de 5% adic 3 grade. Exploatarea schelei metalice tubulare este permis numai dac limitele de uzur a pieselor mai importante care condiioneaz sigurana n exploatare sunt sub cele prevzute n cartea tehnic a schelei. d) Msurare i decontare Schela metalic tubular pentru lucrri la faade se msoar la metru ptrat de suprafa acoperit de schel i cuprinde:

S.C. FAIN PROIECT S.R.L. -

PR. NR. 73/2009

stratul de balast pe care se monteaz schela materialele necesare executrii platformelor de lucru montarea i demontarea schelei montarea i demontarea platformelor de lucru sortarea, curirea i stivuirea materialelor i elementelor de schel n depozitul de antier transportul i aezarea balastului unitatea de msur este bucata (buci necesare pentru acoperirea suprafeei de finisat) Utilizarea schelei se calculeaz n ore de utilizare schel necesar lucrrilor de finisaj. e. Acte normative de referinta

- STAS 9404-81 Constructii civile, industriale si agricole.Schele metalice prescriptii tehnice de montaj si exploatare Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la data execuiei.

S.C. FAIN PROIECT S.R.L.


Caiet de sarcini

PR. NR. 73/2009

12. ORGANIZARE DE ANTIER, PROTECIA MUNCI I MSURI P S I


Dat fiind destinatia construciei i c pe parcursul execuiei lucrriilor nu se pot opri total activitiile de nvtmnt execuia se va face pe zone iar organizarea de antier este ct mai redus. Organizarea de antier se va realiza avnd n vedere faptul c potenialul cstigtor al execuiei dispune de o baz de producie amenajat putnd executa lucrri prefabricate i s se aprovizioneze rapid cu materialele necesare evitnd depozitele de santier. Materialele se aduc pe antier din depozitul central sau din ateliere numai n ritmul n care sunt necesare. Amplasamentul pe care se poate realiza organizarea de santier este pe platforma din spatele constructiei i pe platforma din lateral. Necesarul de lucrri de organizare de santier se rezolv astfel: - pentru depozitarea materialelor mrunte i sculelor se vor folosi magazii metalice de inventar demontabile sau se vor pune la dispozitie, de ctre investitor, unele spatii care se vor disponibiliza n corpul tehnic anex la cantin; - pentru birouriile personalului TESA i vestiarele muncitoriilor se pot pune la dispozitie, de ctre beneficiar, spatiile existente care pot fi disponibilizate ; - santierul se va imprejmui, pe zone de lucru, cu panouri metalice montate pe suporti din beton armat existente n dotarea constructorului sau cu un gard de tabl sau scndur; - intrarile in spatiile care vor functiona pe durata executiei lucrr iilor , vor fi protejate cu platforme de lemn si cu folii de protecie; - schelele exterioare si exteriorul in general va fi protejat pe perioada executiei lucrarilor. Constructorul va ntocmi planul de organizare de santier, care va fi aprob at de investitor i va obine aprobrile necesare pentru organizarea de santier.
Executantul va lua toate masurile necesare in vederea respectri si cunoasteri de catre muncitori intocmai a tuturor normelor de protecia muncii i paz contra incendiilor n vigoare la data executrii lucrrilor iar execuia lucrrilor se va face sub supravegerea direct a conductorului punctului de lucru.

Se vor aplica : - Normele republicane deProtectia muncii aprobate de MM si MS cu ordinul 34/1975 i 60/1975 - Normele de protectia muncii n constructii aprobate de MC Ind cu Ord. 719/1970 1. Personalului muncitor nainte de nceperea instructajului de protecia muncii specific meseriei i lucrriilor ce le va executa, I se va prelucra n mod obligatoriu i articolele necesare din : - Normele republicane de protectia muncii, n vigoare; - Normele generale comune tuturor caregoriilor de lucrri de construcii montaj NPM G ; - Normele privind lucrrile de organizare i lucrri pe timp friguros NPM OTF; - Obligatii i rspunderi precum i delimitarea lor n domeniul proteciei muncii ale organizatiilor de proiectare, executie i beneficiar la realizarea lucrrilor de construcii- montaj NPM PEB 2. Personalului muncitor I-se va prezenta descrierea general a lucrrilor i contextul n care se execut ( zon intens circulat, zon cu cldiri de locuit etc); 3. nainte de nceperea lucrului se va verifica : - ca tot personalul s aiba instructajul de protecia muncii i viza medical;

S.C. FAIN PROIECT S.R.L. -

PR. NR. 73/2009

personalul s nu fie bolnav, sub influena alcoolului si s fie dotat cu echipament de lucru corespunztor lucrrilor ce urmeaz a fi executate; - locurile periculoase s fie marcate cu indicatoare vizibile. 4. Se va acorda o atentie deosebita lucrrilor de manipulare mecanizat pe orizontal i vertical n conformitate cu NPG G 5. Se va acorda o atentie deosebit la montarea confectiilor metalice, la prinderea lor n timpul transportului i montajului 6. Pentru lucrrile de zidrie se vor respecta prevederiile din NPM ZP acordindu -se atentie deosebit transportului mortarului, executarii tencuielilor i a altor lucrri de pe schele 7. Pentru lucrrile de instalatii electrice se vor respecta normele specifice cap. VIII din Normele republicane, iar pentru lucrrile de instalatii termice, gaze, apa prevederiile din NPM IT 8. La montarea utilajelor tehnologice se vor respecta prevederiile din NPM UT 9. Pentru lucrriile de izolatii i pregtirea materialelor izolatoare se vor respecta prevederiile din NPM IIz i se va da o atentie deosebita lucrrilor la nltime, precum si modului de depozitare, transport i punere n opera a substanelor volatile. 10. Se vor respecta toate instructiunile fabricilor productoare privind msurile de protectia munci si PSI 11. Pentru alte categorii de lucrri pentru care nu sunt reglementri d e tehnica securittii muncii, nainte de nceperea lucrrilor constructorul i beneficiarul vor solicita proiectantului sa elaboreze msuri speciale de protecia muncii adoptate la specificul categoriei de lucrri 12. Msuriile de protectia muncii din prezentul proiect nu sunt limitative iar constructorul mpreun cu beneficiarul va face propuneri de mbunttire atunci cnd e necesar sau cnd e posibil 13. Constructorul va lua cele mai adecvate msuri pe linie de PSI conform normelor generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor i instalatiilor Decret 390/77 i a altor acte normative ( Legea 212/97, Normele generale de prevenirea si stingerea incendiilor nr. 678 /1998) 14. Constructorul impreuna cu beneficiarul vor asigura mijloacele necesare pentru interventie imediat n caz de incendiu Asigurarea schelelor si sigurana muncitorilor se va face pe baza precizrilor sefului punctului de lucru.n jurul locului de lucru i a construciei se vor instala tab le de avertizare. n timpul executiei lucrariilor se vor respecta: - normele de protectia muncii n constructii- montaj in vigoare; - normele republicane de protectia muncii; - normele de paza si prevenirea incendiilor Not f. important: Normele i normativele care se vor respecta la execuie sunt cele care vor fi n vigoare la data execuiei.

S-ar putea să vă placă și