Sunteți pe pagina 1din 4

Al Treilea Ochi

Fenomenul celui de-al treilea ochi a fost demonstrat de mai multe ori de doi rui cu capaciti extrasenzoriale: Nina Kulaghina i Mihail Kuzmenko. i au introdus un film foto !ntrun plic !n care nu ptrundea lumina" apoi l-au pus pe frunte i dup c#t$a timp pe film au aprut imagini ordonate. %n asemenea fenomen i-a pus !n !ncurctur pe cercettori" pentru ca fruntea este frunte" acolo nu exista o retina asemenea ochiului. &u toate acestea" faptele $or'esc !n tcere: radierea" emanarea unor figuri unde$a !n zona frunii are totui loc. &hakrele au capacitatea de a radia imagini. (tiina clasica despre om nu poate explica deocamdat acest fenomen. )nsa tradiia $eche orientala nu $ede !n acest lucru nimic extraordinar. a afirma ca asemenea capaciti de a o'ine i radia imagini !n g#nd *asa se numesc ta'lourile crora le da natere contiina + un alia, de g#nduri i imagini- sunt proprii centrilor energetici ai organismului uman + chakrele. .e acest tip de acti$itate este specializata aa-numita a,na-chakra + centrul energetic care" din cele mai $echi timpuri" este numit al treilea ochi. /re'uie sa su'liniem ca acest cult al celui de-al treilea ochi are rdcini foarte $echi. 0n multe credine orientale" acest organ neo'inuit este o trstur o'ligatorie a zeilor. 1cest ochi le permitea zeilor sa $ad toat preistoria %ni$ersului" $iitorul" sa pri$easc fara nici o piedica !n orice colt al lumii. 2ugr$irea celui de-al treilea ochi !n fruntea zeilor poate fi !nt#lnit !n picturile murale i !n sculpturile din templele 'udiste. .unctul din fruntea femeilor indiene + amintirea ochiului di$in. %nii cercettori considera ca aceste credine i tradiii sunt amintirea unor strmoi ai umanitii *zei- nepm#nteni *extrateretri-. .otri$it legendelor care au a,uns pina !n zilele noastre" ochiul care $ede tot le druia acestora nite capaciti uimitoare + hipnoza i clar$iziunea" telepatia i telekinezia" capacitatea de a o'ine cunotine fara intermediar de la raiunea cosmica superioara" de a cunoate trecutul i $iitorul i chiar de a aciona asupra gra$itaiei. 1mintirea ochiului di$in i dorina de a do'#ndi puternice capaciti psihice a rezistat !n 3rient pina !n zilele noastre: este suficient daca aducem !n discuie aici punctul din fruntea femeilor indiene. 4unt foarte multi cei care !i !nchina toat $iaa unui singur scop: recptarea capacitilor di$ine pierdute la un moment dat !n e$oluia umanitii. %na dintre primele lor misiuni ei o sta'ilesc ca fiind descoperirea celui de-al treilea ochi i pierd pentru acest lucru ani multi !n ascetism spiritual plin de tensiune i eforturi. &el mai uimitor fapt este ca aceti entuziati o'in !ntr-ade$r dez$oltarea unor capaciti psihice paranormale. 4e considera ca darul $ederii spirituale le este dat oamenilor chiar de al treilea ochi + ochiul intuiiei. 4fera de aciune a acestui ochi al lui 4hi$a *cum mai este numit- se gsete !n afara dimensiunilor cunoscute noua i" tocmai de aceea" posi'ilitile lui sunt uimitoare. 1stfel" 5oghinii care !i deschid !n sine acest ochi spiritual pot o'ser$a unele e$enimente care au loc la distante uriae i !n orice perioada de timp: trecut" prezent sau $iitor. 0n )ndia" asemenea persoane sunt numite /rikala ,na" adic &ei care cunosc trei timpuri.

.atru trepte de dez$oltare a celui de-al treilea ochi. )nsa nici pe departe" aceste capaciti fenomenale nu sunt stp#nite de ctre toi 5oghinii + totul depinde de gradul de dez$oltare la ei a celui de-al treilea ochi. /radiia orientala $or'ete despre patru trepte !n dez$oltarea celui de-al treilea ochi. /reapta inferioara ii permite omului sa o'ser$e o'iectele i oamenii !ntr-un mod oarecum ciudat" sl'atic: acetia sunt colorai neo'inuit sau sunt !ncon,urai de o aura" care !i schim'a forma i culoarea !n funcie de starea fizica i emoional a stp#nului ei. .e treapta urmtoare a deschiderii celui de-al treilea ochi" o'iectele i e$enimentele o'inuite pot aprea dintr-o perspecti$a cu totul neo'inuit: de exemplu" din interior sau de la !nlimea z'orului unei psri. &el mai adesea" ta'lourile o'ser$ate aparin prezentului sau trecutului apropiat. .e aceasta treapta de dez$oltare de$in adesea $izi'ile nite forme de g#ndire deose'it de puternice + fructul concentrrii colecti$e de idei" de sentimente" dorine ale oamenilor *in aceasta categorie intra sim'olurile religioase sau orice alte sim'oluri-. 6a !nceput" aceste $iziuni nu $or fi foarte clare i sta'ile. 6a !nceput" aceste $iziuni nu $or fi foarte clare i sta'ile" dar pe msura dez$oltrii ulterioare a celui de-al treilea ochi claritatea i precizia lor $or creste din ce !n ce mai mult. 7ar iat ca sosete i momentul c#nd ta'lourile o'ser$ate cu cel de-al treilea ochi !ncep sa semene tot mai mult cu ceea ce $edem cu ochiul o'inuit. (i chiar daca" de o'icei" asemenea ta'louri sunt de scurta durata" chiar i aceste clipe sunt suficiente pentru a analiza detaliile i amnuntele mai importante. 1ceasta este a treia treapta de dez$oltare a $ederii spirituale. 4pecialitii afirma ca treptele descrise mai sus pot fi accesi'ile oricrui om" chiar i unui or'" daca se face un antrenament corespunztor. Mai mult dec#t at#t" la or'i" dez$oltarea unei a doua $ederi are loc de multe ori mai repede i cu mai multe anse de reuit dec#t oamenii normali. /reapta Maestrului este accesi'ila pentru foarte puine persoane. &ea de-a patra treapta de deschidere a celui de-al treilea ochi + treapta Maestrului + este accesi'ila pentru foarte puine persoane. .entru a o atinge" omul tre'uie sa se dedice pe sine !n !ntregime perfecionrii spirituale. Numai astfel" el poate de$eni adept + cel care nu mai are nimic de !n$at. 8ederea sa spirituala ii permite sa $ad i sa cunoasc tot ceea ce dorete + indiferent de timp i spatiu. .oate prea de domeniul fantasticului. xista !ntr-ade$r acest tainic i atotputernic al treilea ochi9 .oate fi oare numai o imagine poetica9 4au poate este un organ care exista !n realitate" care la omul contemporan se gsete !n stare latenta" nedez$oltata9 1l treilea ochi la reptile. xista diferite preri cu referire la acest fapt. 1rgumentul unor cercettori este ca la fiinele $ii cel de-al treilea ochi nu este chiar o raritate. &el mai des" acesta se gsete la reptile" !n special la erpi i op#rle. 6a aceste animale acesta este reprezentat de un ochi pe ceafa" pentru care exista !n craniu chiar un orificiu uor de o'ser$at. &el de-al treilea ochi al reptilelor este acoperit cu o piele semitransparenta" ceea ce i-a determinat pe cercettori sa presupun ca ochiul respecti$ lucreaz nu numai !n spectrul luminat. nigma a fost dezlegata mai t#rziu: s-a do$edit ca acest organ este foarte sensi'il la spectrul milimetric al razelor" chiar i la cimpul magnetic. 4e presupune de asemenea ca al treilea ochi percepe ultrasunetele i infrasunetele. 1cest lucru le face pe reptile sa fie nite pre$ztori extraordinari ai cataclismelor naturale: cutremure" erupii $ulcanice i chiar furtuni magnetice. xista i o alta prere: aceste fiine pot pre$edea ceea ce se !nt#mpl i datorita proprietilor deose'ite ale celui de-al treilea ochi + de a percepe informaii su'tile despre $iitor din cimpul informaional al planetei.

ste clar ce se !nt#mpl cu reptilele" dar ce se poate spune despre oameni9 %nde sunt do$ezile ca au i ei al treilea ochi9 4e pare ca exista asemenea do$ezi. (i sunt chiar confimate. 0n primul r#nd" !n categoria do$ezilor intra datele oferite de em'riologie. 0n al doilea r#nd" acest organ uimitor din zona cretetului se !nt#lnete i la oameni care triesc alturi de noi. pifiza + organul enigmatic. %nii dintre primii oameni care" !n anii :;< ai secolului al =)=-lea" au crezut !n legendele indiene despre cel de-al treilea ochi au fost cercettorii englezi i germani. i i continuatorii lor au emis o ipoteza despre prezenta la oameni a celui de-al treilea ochi" la fel ca la reptile. 4ingura diferen" dup prerea lor" este ca o data cu trecerea timpului ochiul a fost !nchis !n interiorul craniului. 0n zilele noastre" aceasta idee nu a murit" ci a aprut chiar prerea ca acest organ enigmatic este epifiza + o formaiune mica" de mrimea unui 'o' de mazre" su' forma de para" de culoare rosu-maroniu" care se gsete !n fata creierului mic. ste ade$rat ca cercettorii care se gsesc pe poziii materiale considera ca aciunea epifizei asupra psihicului se limiteaz la influenta sa indirecta !n prelucrarea serotoninei" rolul creia !n procesele care au loc !n organismul uman este esenial" dar ne!neles pina la capt. .rintre cercettori sunt i unii care !nzestreaz acest organ enigmatic cu proprieti deose'ite. i presupun ca al treilea ochi este acea antena care ii da omului capacitile extrasenzoriale i ca acest organ este capa'il sa perceap i sa radieze energie su'tila + sa $ad nu numai ceea ce se petrece !n afara organismului" ci i ceea ce este !n interiorul lui i chiar ceea ce se petrece !n lumea de dincolo. Nisipul cere'ral i informaiile despre organismul uman. 4e tie ca !n epifiza se gsete aa-numitul nisip cere'ral *acer$ulus cere'ralis- + nite corpuri minerale de forma sferica" a$#nd dimensiuni !ncep#nd cu o ,umtate de milimetru i pina la > milimetri. (i chiar daca un asemenea nisip exista la toi oamenii din momentul naterii" la ce este el util" tiina inca nu tie. xista insa unele ipoteze foarte interesante. 1stfel" o analiza cu raze ?oentgen a artat ca !n firele de nisip din epifiza se gsesc unele structuri cristalice care conin un mare procent de cremniu. xperientele au artat proprietile informaionale neo'inuite ale nisipului cere'ral: se pare ca !n microcristalele sale este ascunsa o informaie holografica despre tot organismul uman. 1cest lucru a permis sa se presupun ca cristalele epifizei formeaz centrul principal al organismului uman" cel care da ritmul existentei sale !n spatiu i timp. 7up cum considera cercettorii 3rientului 0ndeprtat" doctorul !n tiine 'iologice 1. M. .anice$ i doctorul !n tiine tehnice 1. N. @ulko$" ritmul de lucru al acestui centru este redat nu fara participarea unor raze exterioare ale naturii neelectromagnetice" care se propaga !ntr-o clipa de la o'iectele cosmice *de la 4oare" 6una" planetele sistemului solar-. Mai mult dec#t at#t" aceti cercettori presupun ca principala caracteristica a cristalelor epifizei este capacitatea de a porni mecanismul re!ncarnrii" responsa'il pentru mreul moment al creaiei di$ine + comuniunea corpului i sufletului. 0n afara de aceasta" cristalele respecti$e conta'ilizeaz permanent informaia trimisa de corpurile sistemului solar. pifiza + ochiul care c#nd$a a fost pe ceafa sau pe frunte. pifiza nu le da linite nici altor cercettori. 0ncerc#nd sa !neleag destinaia acestui organ tainic" unii au atras atenia asupra mo'ilitii uimitoare a epifizei i asupra capacitii ei de a se roti asemenea unui glo'. 4-a $or'it chiar despre asemnarea directa dintre epifiza i glo'ul ocular" pentru ca aceasta are de asemenea un cristalin i receptori pentru percepia culorilor. 1rgument#ndu-i ipoteza" cercettorii atrag atenia asupra faptului ca acti$itatea acestei glande este stimulata !n mare msur de semnale luminoase *este posi'il sa intre !n aciune i alte semnale-" care $in de la ochi.

4-a emis prerea ca dup un mileniu de lipsa de aciune epifiza a sczut semnificati$ !n dimensiune i ca la un moment dat ea a fost *i !n $iitor $a de$eni la fel- de mrimea unei $iine. ste oare epifiza acel ochi care a fost c#nd$a pe ceafa sau pe frunte sau este un organ independent care are nite superposi'ilitati" este greu de deli'erat !n fa$oarea uneia sau alteia dintre presupuneri. &u toate acestea" exista inca o do$ada" chiar i indirecta" a faptului ca epifiza este legata !ntr-ade$r de $edere i de posi'ilitile informaionale deose'ite ale omului. 3chiul de arpe la cei care i-au dedicat $iaa practicilor spirituale. ste cunoscuta o lege foarte interesanta: la unii oameni care s-au dedicat pe sine practicilor spirituale i do'#ndirii unor capaciti psiho-lnformationale deose'ite" ca rezultat al transformrii hormonale a organismului" osul de pe ceafa s-a tocit at#t de mult incit pe locul sau nu a mai rmas dec#t pielea + asemenea ochiului arpelui. %n asemenea fapt poate pro$oca uimire i ne!nelegere. %nii !i pun !ntre'area daca acest lucru este ade$rat" din moment ce imaginile de pe filmul foto se o'in atunci c#nd acesta se aplica pe frunte" iara nu pe ceafa. Nu este insa nici o contradicie !n aceste lucruri. Mai mult dec#t at#t" totul tre'uie sa fie chiar asa. 7aca cel de-al treilea ochi a existat cu ade$rat" el a fost dispus !n cretet. Nu a$ea de ce sa fie aezat !n frunte" din moment ce !n acea zona se mai gseau inca doi ochi. ste cu totul altce$a daca mai exista inca un ochi !n spate" pe ceafa. 1cest lucru fcea ca $ederea sa fie de ,ur !mpre,ur" ceea ce !n condiii de prime,die era foarte important. )nsa au trecut milenii i" !n procesul de e$oluie" din nite cauze neclare pentru noi" oamenii" cel de-al treilea ochi s-a cufundat !n profunzimea creierului. 0n acest caz" el i-a pstrat mo'ilitatea i" dup cum se $ede i-a orientat atenia ctre locul de unde o'ine un maximum de informaii. l nu mai poate $edea *lumina i-a de$enit inaccesi'ila-" a cptat capaciti su'tile" telepatice. (i de unde $ine curentul maxim de semnale telepatice9 7esigur ca din fata" de acolo de unde ii este atrasa atenia stp#nului. @landa str#ns legata de funciile sexuale. 0n mod natural" cel de-al treilea ochi i-a orientat cristalinul !n aceasta direcie" !nainte. 7e aici" dinainte" el extrage un maximum de informaie i o radiaz tot de aici. 7e aceea este zugra$it acest al treilea ochi tocmai !n frunte + acolo de unde ies semnalele telepatice ne$zute. 8ersiunea epifiza este al treilea ochi raspunde la inca o enigma: de ce la edinele lor de pre$iziuni" magii din antichitate chemau copii i fecioare. ste $or'a despre faptul *astzi demonstrat- ca epifiza este legata direct de funciile sexuale" iar a'stinenta sexuala o acioneaz destul de puternic. %rm#nd o logica simpla" se poate presupune ca la copiii care nu au atins maturitatea sexuala principala putere a epifizei $r#nd-ne$r#nd se !ndreapt nu ctre sfera sexuala" ci ctre cea spirituala. Nu este !nt#mpltor nici faptul ca oamenii care tind ctre comuniunea cu 7umnezeu de$in a'stineni. 0n acest fel" ei acioneaz capacitatea speciala a acestei glande.

4FA?()/