Sunteți pe pagina 1din 2

Revista ardean Biserica i coala ndeamn la scrierea de monografii steti, propunnd totodat un plan complex de cercetare i de sistematizare a materialului.

Planul, alctuit de Vasile Mangra, propunea urmtoarele subiecte, anticipnd oarecum cadrele i manifestrile din concepia lui D.Gusti. Acestea au fost: istoria comunei (pornind de la numele i originea acestuia, istoria i tradiia ntemeierii localitii, i continund cu cele mai vechi aezminte de cultur, monumente vechi, ruine de ceti sau biserici, cri vechi i nsemnri btrneti aflate n biseric, ntmplri mai nsemnate de-a lungul timpului, familii i persoane vestite), geografia comunei, poporaiunea comunei, starea sau condiiunile sociale ale poporului, starea cultural a poporului, datini i obiceiuri naionale i religioase, literatura popular.19 Geografia i populaia trebuiau s ofere date despre mprirea teritoriului, numirile din graiul poporului a tuturor locurilor, suprafaa de pmnt artor i neartor, cu indicarea ponderii proprietii romnilor, respectiv condiia poporului romn din comun (btina, asimilat sau romnisat), numrul locuitorilor i religia, fizionomia, trsturile feei i structura trupului.20 Starea cultural urma s fie definit de existena aezmintelor publice (biserica, coala sau colile confesionale, societi culturale, institute de economii de binefacere), prezena crturarilor rani i a oamenilor de carte provenind din localitate, precum i de numrul celor care frecventeaz

coala.21 n privina datinilor i obiceiurilor, planul datorat lui Vasile Mangra distinge ntre cele familiale sau casnice, cele de srbtori, respectiv credine deerte (superstiiuni), capitol n care include o bogat galerie de personaje din mitofolclor, precum zne, ursitoare, iele, Mariseara, Vinerile pentru femei, dar i descntecile, farmecile i vrjiturile.22