Bibliografie

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Bibliografie
1.Neurologie - Ghid Practc Chiru Florian; Ed. Cison 1998
2.Ingrijirea omului bolnav si sanatos Chiru Florian;Letitia Moraru , Chiru Gabriela; Ed. Cison 2001
3.Urgentele Medicale, vol. 1- Chiru Florian, Sorin Simion, Crin Marcian., Elena Iancu
4.Biologia anatomia si fiziologia omului prog. Univ. Dr. I. Teodorescu Exarcu, Editura didactica si pedagocica R-A, Bucuresti 1995
5. Manual de medicina interna pentru cadre didactice, Corneliu borundel
6. Corelatii Clinico- paraclinice in Accidentul Vascular Cerebral Ischemic Cerebelos, Prof. Univ Dr Marina Ticmeanu
7. Agenda medicala, Bucuresti 1987
8. Agenda medicala Bucuresti 1988
Pagina 1 din 64
9. Agenda medicala , bucuresti 1999
Cuprins
Capitolul I
Anatomia si fiziologia sistemului nervos 3
Capitolul II
Accidentul vascular cerebral 14
Definitie 14
Clasificare 14
Cauze 15
Simptomatologie 15
Patogenie 26
Pagina 2 din 64
Diagnostic diferential 35 Evolutia pronosticul si rolul factorilor de risc 37
Tratament medicamentos 37
Capitolul III
A. Rolul asistentului medical in asigurarea conditiilor de mediu 46
B. Rolul asistentului medical in profilaxie 46
C. Rolul asistentului medical in examenele clinice si paraclinice 47
Capitolul IV
Procese de ingrijire la trei bolnavi
Cazul 1 70 Cazul 2 76 Cazul 3 80
BIBLIOGRAFIE 84
Aspecte ale accidentului vascular cerebral
MOTTO
Pagina 3 din 64
Nici cea mai grava boala nu este intodeauna fara speranta si nici cea mai usoara nu este lipsita de pericole sau surprize neplacute
CAPITOLUL I
Anatomia si fiziologia sistemului nervos
Notiuni de anatomie si fiziologie.
Functionarea organismului depinde de functiile izolate ale diferitelor organe, coordonate. controlate si conduse de sistemul nervos. Aceasta coordoneaza activitatea tuturor organelor precum si relatiilor organismului ca intreg cu mediul expern. Datorita coordonarii si reglarii nervoase mentionate organismul se comporta ca o unitate functionala. Proprietatea sistemului nervos de a realize aceasta coordonare se numeste functie integrative. Integrarea este o proprietate a tuturor etajelor sistemului nervos , dar organul de integrare propriu-zisa care subordoneaza si functiile celorlalte etaje este scoarta cerebrala. Se deosebesc un system nervos vegetative si un system nervos al vietii de relatie, alcatuit din sistem nervos central si sistem nervos periferic.
Pagina 4 din 64
Sistemul nervos vegetative nu este cum se credea in trecut un sistem autonom independent, este o componenta a sistemului nervos care isi poate desfasura activitatea si independent de vointa . Activitatea sa este reglata de regimentele superioare ale sistemului nervos central si in mod special de scoarta. Sistemul nervos vegetative coordoneaza activitatea organelor interne, bataiile inimii si presiunea sanguina, distributia sangelui, frecventa miscarilor rspiratorii, secretia, etc. Cele doua componente ale sistemului nervos vegetative simpaticul si parasimpaticul, exercita asupra fiecarui organ actiuni antagoniste : unul stimuleaza, celalalt inhiba. Excitatia simpatica mareste metabolismul , deci creste caldura, glicemia, accelereaza bataiile inimii, diminueaza circulatia periferica si creste circulatia cerebrala. Parasimpaticul are actiune antagonista - el creste anabolismul. Sistemul nervos este constiuit din elemente esentiale: Neuronul - celula nervoasa propriu zisa si nevroglia tesut de sustinere . Neuronul unitatea anatomo functionala a sistemului nervos este alcatuita din corpul celular si prelungirile sale.
Acestea sunt: axonul - prelungire de obicei unica si lunga prin care influxul nervos pleaca de la celula; si dendritele prelungiri scurte prin care influzul vine la celula. Fibra nervoasa este continuarea axonului si este constituita dintr-un fascicul de neurofibrite, numite chidrax invelite sau nu de o teaca de mielina Prin intermediul fibrelor nervoase se realizeaza o legatura intre doi neuroni , legatura care poarta denumirea de sinapsa. Circulatia influxului nervos la nivelul sinapsei se face intr-o singura directie, de la cilindrax, si corpul celular. Energia care circula de-a lungul fibrei nervoase se numeste impuls nervos. Dupa sensul impulsului nervos se deosebesc un neuron aferent - care conduce impulsul de la periferie catre centru ( calea senzitiva ) si un neuron aferent care conduce influzul de la centru la periferie (calea motorize ).
Pagina 5 din 64
Excitatiile mediului extern si excitatiile pornite de la muschi, tendoane, articulatii, periost se transmit prin intermediul sistemului nervos al vietii de relatie; In excitatiile plecate de la viscere se transmit pe calea sistemului nervos central vegetative. Aceste senzatii sunt receptionate de organe specializate, numite receptori, care poti fi - extrareceptori, care culeg excitatiile pornite de la mediul extern ; - proptoreceptori care culeg informatii de la muschi , tendoane, articulatii ; - interoceptori care culeg excitatiile viscerale.
Nervii periferici pot fi senzitivi sau senzoriali, motori si vegetativi. Pe calea lor vin informatii de la periferia corpului, sau din organelle interne care vor merge prin intermediul neuronului senzitiv spre centru, influzul nervos transmitandu-se spre organele efectuare pe calea neuronului motor, a nervilor motori. In general nervii periferici sunt mixti leziunea lor provocand tulburari chimice , motorii si sensitive. Din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi si nervi rahideieni. SNC este alcatuit din encefal care este format din doua emisfere centrale. Formatiunile de la baza craniului, triunchiului cerebral, cerebel si maduva spinarii. Emisferele cerebrale prezinta partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos Fiecare dintre ele cuprind cate patru lobi : frontal, parietal temporal si occipital. Acestia sunt impartiti prin santuri si circumvolutii
Encefalul este format din substanta cenusie si substanta alba. Substanta cenusie prezinta numeroase cellule de diferite forme si dimensiuni , alcatuind la suprafata scoarta cerebrala , iar in profunzime nuclei cenusii centrali . In scoara se regasesc 14 miliarde de celule. Substanta alba este formata din fibre nervoase care realizeaza legatura intre diferite zone corticale ( fibra de asociatii ) , legatura intre cele doua emisfere ( fibre comisurale corpul calos ) si legatura intre diferite etaje ale sistemului nervos central ( fibre de protectitie)
Pagina 6 din 64
Coordonand functionarea sistemului nervos , scoarta cerebrala controleaza intreaga activitate a organismului . Ea detine in primul rand functia de reprzentare si selectionare , de elaborare a ideilor gandirea ( rationamentul ) , denumita de Pavlov activitate nervoasa superioara Spre deosebire de reflexele neconditionate , care sunt inascute , reflexele conditionate sunt dobandite , aparand in cursul existentei individului , determinate de conditii diferite si variate ale mediului extern. La nivelul scoartei se realizeaza integrarea superioara, cu alte cuvinte, adaptarea organismului la schimbarile mediulu extern, inregitrate cu finete si precizie, precum si legatura dintre parti ale organismului. Lobul frontal corespunde circumferintei centrale ascendant, este sediul neuronului motor central, deci mediul miscarilor voluntare. Leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii ( paralizii), tulburari in articulatia vorbirii ( disartrie sau anartrie ), tulburari de comprtament. Lobul parietal este mediul cortical, analizatorului sensibilitatii generale. La acest nivel se realizeaza sinteza tuturor tipurilor de sensibilitate. Leziunile lobului parietal se vor insoti deci, de tulurari privind aprecirea volumului si a formei obiectului ( stereagnezie ), a greturilor ( barestezie ), privind discriminarea tactila ( aprecierea distantei dintre doua atingeri ale pielii ). Distrugerea totala duce la agnezie tactila , adica la nerecunoasterea prin pipait a obiectivului respectiv.
Lobul temporal - cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv. Surditatea verbala ( bolnavul aude , dar nu intelege ), halucinatii auditive, tulburari de echilibru, imposibilitatea de a intelege scrisul ( cecitate verbala )
incapacitatea de utilizare a obiectlor si de efectuare a gesturilor obisnuite ( apraxie ), uneori este pierduta intelegerea semnificatiei cuvantului vorbit sau scris ( afazie senzoriala ).
Pagina 7 din 64
Lobul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului visual. Leziunea sa duce la tulburari de orientare in spatiu, tulburari de vedere ( halucinatii vizuale )
Formatiunile de la baza creierului sunt diencefalul si corpii striate. Diencefalul este alcatuit in principal din : talamus, statia cea mai importanta de releu pentru toate fibrele sensitive, care merg dspre scoarta cerebrala ( leziunile talamusului provocand grave tulburari de sensibilitate ) si hipotalamus coordonatorului sistemului vegetativ si al sistemului endocrine. Corpii striate formati dintr - un numar de nuclei de substanta cenusie, au un rol deosebit in realizarea miscarilor autonome. Si a tonusului muscular fiind segmental cel mai important al sistemului extrapiramidal . Leziunile acestora duc la aparitia unor tulburari incadrate in notiunea generica de sindrom extrapiramidal. Triunchiul cerebral este prima portiune cuprinsa in cutia craniana , in prelungirea maduvei spinarii. Tinand seama de importanta centrilor nervosi ( respiratorii, circulatori, de deglutitie,) a cailor si a conexiunilor de la nivelul trunchiului cerebral , leziunile acestora produc manifestari complexe, grave si adesea mortale. De la acest nivel pornesc cele 12 perechi de nervi cranieni care indeplinesc importante functii motorii si sensitive. In sfera muschilor nervilor cranieni si ai centrilor reflexelor vegetative , in trunchiul cerebral se gasesc se gasesc o serie de muschi nespecifici care alcatuiesc formatiune reticulara care are loc in transmiterea spre scoarta cerebrala a diferitelor stimulari extero si interoceptive contribuind la edificarea starii de veghe. ( de constiinta )
Cerebelul - asezat in fosa superioara a cutiei craniene , este alcatuit din doua emisfere laterale cu rol in coordonarea motorize si o regiune mediana , care contribuie in mod deosebit la mentinerea echilibului , numit vermis
Pagina 8 din 64
El este legat de neurax prin pediculii cerebelosi. Functia sa principala consta in reglarea tonusului muscular si coordonarea miscarilor.
Maduva Spinarii ultima portiune a sistemului nervos se prezinta sub forma unui cilindru de substanta nervoasa care incepe de la bulb si se termina la L2 . Este impartita in doua jmatati simetrice , fin formata din substanta cenusie Substanta cenusie este situate central si imbraca aspectul literei H Coarnele anterioare ale ubstantei cenusii sunt motorii, cele posterioare sensitive , iar cele laterale au functii vegetative.
Substanta alba este alcatuita din cai motorii descnendente si cai sensitive ascendente. In fiecare jumatate de maduva se disting trei coordonate de substanta alba , separate de emergentele radacinilor anteriore ( motorii ) si posterioare 9 senzitive )
Cordonul anterior contine fascicolul piramidal direct. Cordonul posterior contine fascicolele Goll si Burdanch , care condc spre centrii superiori sensibilitatea tactila si profunda constienta . Cordonul lateral contine o serie de fascicle ascendente care conduc spre centri superiori informatii legate de sensibiliatea termica , dureroasa si peofunda inconstienta. Tot la nivelul cordonului lateral coboara fascicolul piramidal incricisat, si caile extrapiramidale spre celula neuronului periferic , aflata in cordoanele anterioare , de unde porneste calea motorize finala. Leziunile maduvei provoaca grave leziuni sensitive , motorii si vegetative. La nivelul dintre cele doua radacini anterioara ( motorie) si posterioara ( senzitiva ) - se formeaza nervii rahidieni. Pe traiectul radacinii posterioare exista o umflatura , ganglinul spinal, care contine corpul celular al primului neuron senzitiv periferic. Nervii rahidieni dau nastere nervilor periferici. Sistemul nervos central ( encefalul si maduva spinarii ) este acoperit si protejat de cele trei foite meningiene: DURAMATER o membrane fibroasa in contact cu osul ,
Pagina 9 din 64
ARAHNOIDA - o foita subtire care captuseste fata interna a duramaterului si PIAMATER un tesut celular bogat vascularizat care acopera tesutul nervos. Spatiul sudarahnoidian cuprins intre piamater si arahnida contine lichidul cefalorahidian. Acesta este secretat in ventriculi de catre plexuri coroide si patrunde in spatiile subarahnoide prin orifiuciul lui Magendie si Laschka. In interiorul encefalului se afla un sistem de cavitati SISTEM VENTRICULAR , in care se formeaza si circula LC .In emisfera se fala ventriculii laterali I si II , si ventriculul III. intre protuberanta si cerebel se afla ventricolul IV.Ventricolul III este legat de ventricolul IV prin aspectul Sylvion . Ventricolul Iv comunica cu spatiul arahnoidian prin orificiul Lusckha si Magendie . LCR se resoarbe din spatiul subarahnoidin , prin vilozitatile arahnoidiene.
CAILE MOTORII, SENZITIVE SI A REFLEXELOR
Caile motorii
Sistemul motor cuprinde 3 elemente: neuronal central neuronal extrapiramidal neuronal periferic
Neuronul motor si neuronal extrapiramidal , reprezinta cele doua cai motorii , care merg de la encefal la maduva. La nivelul acestuia, calea motorize este unica , fiind reprezentata de neuronal periferic numit de aceea si calea motorie finala comuna. Prin intermediul acestuia se transmit atat impulsuri venite pe calea neuronului central ( calea piramidala) cat si cele venite pe caile extrapiramidale. Neuronul motor central formeaza calea piramidala
Pagina 10 din 64
Fascicolul piramidal are somele celulare situate pe scoarta circumvolutiei frontale ascendente. Axonii lor alcatuiesc calea pirmidala si se termina in coarnele anterioare ale maduvei , unde fac sinapsa cu neuronal motor periferic , cu exceptia unor fibre scurte ( fascicolul genicular ) care se termina in nuclei de origine ai nervilor cranieni, la nivelul trunchiului cerebral . Fascicolul pyramidal incrucisat care reprezinta cea mai mare parte a fascicolului pyramidal si ale carui fibre se incruciseaza in partea superioara a bulbului (decusatie) pentru a ajunge apoi in coordonatele medulare laterale si coarnele anterioare Datorita incrucisarii laterale a acestor fibre , se intelege de ce o leziune encefalica antreneaza paralizie pe partea superioara a corpului. Fascicolul piramidaldirect - este fascicolul subtire , constituit din cateva fibre care nu se incruciseaza la nivelul bulbului , ci cu mult mai jos , la nivelul maduvei spinarii , cu cateva segmente inainte de a se termina , tot in coarnele anterioare ale maduvei . Fascicolul pyramidal este de origine filogenetica mai noua.
Prin intermediul lui se transmit impulsuri notorii active ( pentru miscarile voluntare ) si impulsuri modelatoare ale scoartei pentru activitatea autamatorefleza a maduvei.
Neuronii extrapiramidali - formeaza calea extrapiramidala care este o cale motorize indirecta Corpurile celulare isi au originea in nuclei centrali ( reticular si caudat ), nucleul rosu , locus neger .Toti acesti nuclei sunt legati prin fascicole scurte. Caile descendente se termina in coarnele anterioare ale maduvei prin diferite fascicole.
Subo - spinal Olivo spinal Tecto spinal

Pagina 11 din 64
Vestibule spinal
De retinut ca scoarta cerebrala la nivelul lobului frontal are neuroni cu functie extrapiramidala. Sistemul extrapiramidal , de origine filogenetica mai veche , joaca un rol in miscarile automate si in coordonarea si reglarea tomusului muscular.
Neuronul motor periferic - este portiunea terminala a caii motorii
Corpurile celulare se gassc in coarnele anterioare ale maduvei , iar, axonii trec radacina anterioara in nervii perifeici , terminandu-se in muschi. Legatura intre nerv si muschi se face la nivelul unei formatiuni de tip sinaptic , numita PLACA MOTORIE. Transmiterea influxului la acest nivel , se face cu ajutourul unui mediator chimic numit acetilocolina. Nervul periferic primeste excitatii atat pe calea neuronului motorcentral , cat si a neuronului extrapiramidal si a aecului reflex medular , de aceea se mai numeste si calea finala comuna. In leziunile neuronului motor sunt pierdute toate categoriile de miscari.
B.Caile sensibilitatii. Informarea sistemului nervosa supra variatiilor mediului extern si intern se realizeaza prin existenta la periferie a unor receptori specializiti pentru toate tipurile de sensibilitate
Se disting doua forme de sensibilitate:
elementara
sistemica
Pagina 12 din 64
Sensibilitatea elementara cuprinde:
sensibilitatea superficiala sau cutanata pentru pipait , caldura si durere ( termica, tactila si dureroasa) sensibilitatea profunda sau proprioreceptiva , care provine din muschi , tendoane ligamente, oase si articulatii sensibilitatea viscerala ( interoceptiva) , sub controlul sistemului nervos vegetative.
Sensibilitatea sistemica cuprinde:
senzatii complete rezultate din diferentierea si combinarea senzatiilor elemntare.
Caile sensibilitatii, printr-o inlantuire de trei neuroni , alcatuiesc calea sensibilitatii tumo algice , a sensibilitatii tactile profunda constienta . prfunda inconstienta. Caile senzitive cuprind trei neuroni:
Primul neuron se gaseste pe traiectul radacinii posterioare a nervului rahidian , in ganglionii spinali si in ganglionii anexati nervilor cranieni. El este o prelungire cu rol de dendrite , care alcatuieste fibra senzitiva a nervului periferic si o prelungire cu rol de axon care patrunde in maduva. Aceasta prelungire poate fi scurta , pentru sensibilitatea superficiala ( care se termina 2-3 segmente medulare mai sus) si lunga pentru sensibilitatea profunda constienta ( care se termina in nucleul Gool si Burdach din bulb) Al doilea neuron transmite excitatia senzitiva pentru sensibilitatea superficiala prin fascicul spino thalamic posterior si pentru sensibiliatatea tumo algica , iar pentru sensibilitattea profunda fibrele care pornesc din nuclei Goll si Burdach se invecineaza in bulb , pe liania mediana si se termina in talamus
Al treilea neuron este portiunea cailor sensitive intre talamus si circumvolutia parietala.
Pagina 13 din 64
10
Caile reflexelor
Se intelege prin reflex un raspuns secretor sau vasomotor , obisnuit prin intermediul sistemului nervos. Pentru ca sa se produca un reflex este necesara continuitatea arcului reflex intre nervul afectat sic el efferent , cu alte cuvinte o suprafata receptoare ( pile , music, tendoane ) si un nerv senzitiv care constituie fibrbra aferenta , o celula intermediara aferenta situate in ganglionul spinal posterior , o celula motorize ( in cornul anterior al maduvei ) si o terminatie motorize in muschi. Se recunosc mai multe tipuri de reflexe. Reflexele osteotendionoase sunt reflexe spinale , formate din doi neuroni : unul senzitiv care receptioneaza ectitatia de la nivelul tendonului ecitat prin intindere si unul motor ( neuronul motor periferic) care executa raspunsul motor. Impulsurile corticale prin calea piramidala au actiuni inhibitoare asupra acestor reflexe. Reflexele superficiale ( cutanate si mucoase ) sunt formate din inlantuirea mai multor neuroni. Excitatia unor zone prin exagerarea lor , care apare in leziunea fascicolului pyramidal. Reflexele de postura au tot un arc reflex alcatuit din doi neuron , dar sunt reglate in special de sistemul extrapiramidal care exercita asupra lor o influenta moderatoare. Lasubiectul normal , modificarea pasiva a pozitiei unei ariculatii determina o stare de contracie a muschilor interesati. La leziunile extrapiramidale aceste contractii sunt exaggerate. In afara acestor reflexe pot aparea si alte reflexe patologice care se ivesc numai in leziunile neuronului motor central ( calea piramidala ) In afara reflexelor somatice maduva este si sediul unor reflexe vegetative Nervii cranieni Sunt in numar de 12 perechi cu exceptia nervului olfactiv 1 si optic II care apartine trunchiului cerebral .
Pagina 14 din 64
La nivelul acestuia se afla originea renala ( pentru fibrele motorii din nervi micsti si motorii ) nuclei terminali (pentru fibre sensitive ) si originea aparenta ( la locu intrarii si iesrii nervilor din neurax) Nervii cranieni sunt : motori , senzitivi, si micsti Nervii olfactivi - senzitivi conduc impulsuri de miros la scoarta cerebrala Nervii optici conduc impulsurile declansate de stimuli luminosi la scoarta cerebrala Nervii oculomotori pun in actiune prin ramura somatica o parte din muschii globilor oculari ( dreptul superior , dreptul inerior , oblicul inferior ) si ridica pleoapa superioara.
11
Prin ramura vegetatica inerveza muscii circulatori ai irusului si muschii circulari ai corpului ciliar. Nervii trohleari sunt nervii motori ai muschiului oblic superior. Nervii trigemeni sunt nervi micsti , sunt formati din trei ramuri , oftalmica, maxilara, si mandibulara.
Primele doua sunt sensitive iar cea de-a treiea este mixta. Prin fibrele sensitive inerveaza tegumentl si musculature fetei iar prin fibrele motoare inerveaa muschii masticatori Nervii abduces sunt nervii motori ai muschiului drept extern al globului celular Nervii faciali nervi micsti asigura sensibilitatea gustative , interventia musculaturii mimicii, secretia glandelor salivare , submaxilare si secretia glandelor lacrimare. Nervii vestibule cohleari sunt nervi senzitivi , formati din doua componente : cohleara ( acustica) conduce impulsuri pentru auz de la urechea interna , impulsuri in legatura cu echilibru. Nervii glosofaringieni sunt nervi micsti asigura sensibilitatea gustative Nervii vagi sunt nervi micsti , formati din fibre fibre sensitive si motorii. Ei concentreaza activitatea muschilor faringelui ,laringelui si a majoritatii organelor interne (inima , plamani, organelle abdominale) Nervii accesori sunt nervi motori , inerveaza muschii sternomastoidianai si trapeze. Nervii hipoglosi sunt nervi motori si inerveaza musculature limbii.
Pagina 15 din 64
12
CAPITOLUL II
Accidentul vascular cerebral (AVC)
1.Definitie: AVC sunt suferinte grave ale sistemului nervos central , determinate de modificari circulatorii cerebrale si se caracterizeaza prin pierderea motilitatii unei parti din corp, asociata sau nu cu tulburari de echilibru , sensitive,senzoriale si de limbaj. AVC care se instaleaza brusc in plina sanatate aparenta este denumit si ictus apopletic (ictus=brusc , subit ; apoplexie =lovitura , suprimarea brusca a functiilor unui organ) Aceste tulnurari de motilitate ( a functiei motorii musculare ) pot fi de diferite grade , de la pareze (diminuarea fortei musculare)pana la paralizii (disparitia totala a functiei motorii=plegie)
2.Clasificare
Accidentele vasculare cerebrale poti fi clasificate din punct de vedere al sindroamelor anatomo-chimice in : 1.Ischemia cerebrala- suspendarea temporala sau definitive a circulatiei cerebrale pe o anumita zona a creierului in care sunt cuprinse: a) infarctul cerebral care poate fid at de : - tromboza arterelor cerebrale -emblia arterelor cerebrale b) ischemia cerebrala tranzitorie (fara infarct)
2.Hemoragia cerebrala Conceptia actuala precizeaza ca AVC hemoracic poate fid at la randul lui de 2 afectiuni complet diferentiale si anume:
Pagina 16 din 64
a) Hemoragia cerebrala -revarsat sanguine difuz in tesutul cerebral b)Hemoragia intracerebrala - colectie sanguina bine delimitate localizata in substanta alba
13
3.Hemoragia subarahnoidiana Mai pot fi cuprinse in AVC si: 4. Encefalopatia hipertensiva 5.Trombofeblitele venelor cerebrale sunt procese inflamatoii ale vaselor si sinusurilor cerebrale
3.CAUZELE AVC- ului
ateroscleroza hipertensiune arteriala cardiopatii emboligene ( cardiopatie valvulara, fibruilatie atriala, infarct de miocard, cardiopatie ischemica) traumatisme craniene malformatii vasculare alte cauze: etilism acut diabet intoxicatie acuta tumori cerebrale sindrom hemoragripar
Patogenia circulatiei cerebrale este dominate de tulburari de circulatie arteriala In raport cu teritoriul si importanta modificarilor vasculare , apar sindroame chimice variabile
Pagina 17 din 64
Se disting doua tipuri de de sindroame :insugicienta circulatorie proprie cu simptomatologie discreta si inuficienta circulatorie acuta cu simtomatologie de focar, uneori dramataica, manifestarile fiind cunoscute sub denumirea de accidente vasculare cerebrale. 4.Simptomatologie - parestezii-furnicaturi -hemipareza - deficit al unui singur membru -hemiplegie paralizia unei jumatati a corpului stanga sau dreapta In partea hemiplegica extermitatile ridicate cadrapid inerte -tulburari senzitive -subiective tot ceea ce spune bolnavul ca simte :arsuri, furnicaturi, senzatii de caldura, rece - obiective se pun in evidenta de examinator - tulburari senzoriale (tot cea ce tine de organelle de simt) de vaz-pierderea monoculara sau binoculara a vederii;scaderea acuitatii vizuale ,diplopie (vedere dubla) de auz, de gust, de tact, de miros - tuburari de vorbire in leziuni ale emisferei stangi (disfagie, afazie)
14
-tulburari sfincteriene bolnavi nu isi pot controla emisia de urina , de scaun.
I. A INSUFICIENTA CIRCULATORIE CRONICA
Insuficineta circulatorie cronica cuprinde mai multe forme clinice :cauzele sunt multiple dar cea mai frecventa este arteroscleroza cerebrala. Pseudoneurastenia arterosclerotica este cea mai des intalnita.
Apare de obicei dupa 45 de ani in special la hipertensivii moderati . Tulburarile sunt de tip nevrotic(cefalee, insomnie ,astenie fizicca si intelectuala) Cefaleea este mai intense dimineatza la desteptare .Insomnia este persistenta bolnavul fiind ziua somnolent, iar noaptea neputand dormi. Randamentul itelectual scade, iar ameteliile sunt frecvente
Pagina 18 din 64
Evolutia este oscilanta cu tendinte de agravare Tratamentul adecvat antiterosclerotic igiena dietetica si medicamentoasa poate duce la remisiuni durabile , impiedicand si aparitia unor tulburari mai grave.
Insuficienta circulatorie tranzitorie.
Este o alta forma clinica intalnita tot la aterosclerotici , sub aspectul unor fenomene de deficit in raport cu zona arteriala la nivelul careia s-a produs tulburarea. Se caracterizeaza prin tulburari de vobire , hemianopsii, pareze trecatoare si ameteli. Dupa cateva ore fenomenele cedeaza rapid persistand mici semnale clinice. Uneori aceste tulburari precedeaza si anunta instalarea unui accident vascular major.Tratamentul trebuie sa fie energetic si continuu -vasodilatatoare ( vit.PP, B1, B6 )papaverina Sedative Clofibrat Heparina Repaosul la pat este obligatoriu, cel putin doua saptamani.
15
Sindromul pseudobulbar
Este o manifestare grava care apare la bolnavii cu leziuni cerebrale 9lacune) datorita unor AVC mici repetate si adesea neglijate Vasele cerebrale prezinta leziuni aterosclerotice difuze , leziunile sunt mici si disseminate bilateral , apar tulburari de deglutitie si fonatie , tetraoareze si tulburari sfinteriene. De obicei bolnavul este un vechi arterosclerotic hipertensiv Fata este inexpreziva , labilitate emotive pronuntata(plange si rade usor ) atentia si memoria sunt diminuate , tulburarile de mers sunt caracteristice (pasi mici , tarati pe sol, miscari lente)
Pagina 19 din 64
Refelxele sunt exaggerate , vocea slaba cu dizartrie Evolutia este progresiva fiecare nou puseu (microictus) agravand tulburarile prin scoaterea din functiune a unor teritori cerebrale. Tratamentul vizeaza arteroscleroza cerebrala . o atentie suplimentara trebuie acordata masurilor de igiena si alimentatie a bolnavului.
B Insuficienta circulatorie acuta
Cunoscuta sub numele de accident vascular cerebral , cuprinde mai multe forme clinice. Cabd accidental vascular se instaleaza brusc , lovind bolnavul in plina sanatate aparenta, este denumi ictus apopleptic
Edemul cerebral acut (encefalopatia hipertensiva)
Apare de obicei ca urmare a unor tulburari circulatorii consecutive , unei hipertensiuni arteriale si mai rar a unui proces infectios , alergic sau toxic Creierul este edematiar cu mici focare hemoragice ischemice Debutul poate fi acut sau subacut Clinic se manifesta prin sindrom de hipertensiune intracraniana ;cefalee, varsaturi staza papilara Acestea se pot instala in 1-2 ore sau numai in cateva ore Cefaleea este atroce insotita de varsaturi , insomnie totala ,tulburari psihice , convulsii si semen de atingere piramidala.(pareza, afazie) Simptoamele sunt de obicei tranzitorii, disparand dupa cateva zile daca se repeat pot aparea leziuni organice grave
16
Diagnostic Se bazeaza oe cefalee intense , varsaturi, convulsii , tulburari de vedere, ameteli, greutate in gandire si exprimare.
Pagina 20 din 64
Tratamentul edemului cerebral. uramareste scaderea tensiunii arteriale cu furosemid (fiole de 20mg administrate intravenos repetat la 8 ore..) Edemul cerebral se combate prin administrarea de sulfat de Mg 25% (10-30ml intravenos lent ) sau de solutii hipertonice de glucoza 20% (100-200ml in perfuzie ) si manitol 10% 20% In cazul in care bolnavul este agitate , se administreaza plegomazin ( intravenos sau intramuscular ) sau fenobarbital (0.10-0.20 intramuscular)
2. Ramolismul cerebral
Este un accident vascular acut care duce la necroza ischemica a unui teritoriu din parechimul cerebral Cauzele: trombozele, emboliile , insuficienta circulatorie fara obstructie In zona necrozata se fomeaza o cicatrice cerebrala scleroasa sau o cicatrice chistica plina cu lichid. Tromboza cerebrala este o boala a varstei de peste 60 ani intalnita in general la barbate. Infarctul cerebral prin arterita este intalnit la varste tinere. Leziunile mari ale ramolismentului se produc atunci cand anorexia cerebrala dureaza mai mult de trei minute. Debutul infarctuli are loc de regula in a doua parte a noptii:manifestari , semen , simptoame. Semnele de debut: vartej diminuarea fortei musculare parestezii si pareze (posibil tranzitorii)la fata si member tulburari vizuale tulburari de vorbire usoare
Semnele de evolutie: -cefalee puternica -vartef intens -accentuare tulburarilor de vorbire(afazie) - instalarea deficitului motor partial, semipareza sau hemiplegie
Pagina 21 din 64
17
-cand hemiplegia se instaleaza brusc pacientul isi pierde constiinta si poate intra in coma( in cazul trombozelor mari) Hemiplagia hemi- jumatate, paresys slabire , plegie = lovitura Este un sindrom caracterizat prin deficit motir partial sau total a unei jmatati de corp Marirea suprafetei corticale lezate nu este in raport cu volumul muscular , ci cu complexitatea , finetea , precizia miscarilor in mod special al mainii si gurii.
Cauzele: afectuini cardiovasculare post traumatisme craniene hipertensiune arteriala diabet zaharat boli autoimmune colageneza boli infectioase :variza de tip hepatic , encephalic, meningo- encefalite
Factori favorizanti - Alcoolismul - Tanagism - Effort fizic - Stress emotional - Bai fierbinti -Hemoragii massive
Caracteristici de debut - durata este de cateva saptamani -hemiplegia poate lua diferite aspecte in functie de localizarea leziunii cerebrale.
Daca pacientul este dreptaci si hemiplegia afecteaza partea dreapta apar tulburari de vorbire - afazia
Pagina 22 din 64
Tunefirea mainii si a degetolor . blocaj artcular almainii si degetelor Mana este adematiata difuz, uscata, blocata in pronoflezii Durerea cu debut brutal sau agravat Durerea are character de arsura , cu intensitate mare Tonusul muscular este scazut Capul si privirea sunt deviate spre partea sanatoasa
18
Catacresistici de recuperare. -paralizia flasca devine treptat paralizie spastica - musculature afectatata prezinta contracture permenenta care duce la atitudini caracteristici ale membrelor paralizate
Evolutie si prognostic. Prognosticul este rezervat datorita ictusurilor repetate determinand decesul rapid prin coma vasculara cerebrala. Evolutia in infarctul cerebral este cronica de luni si ani de zile. Diagnosticul ramolismentului cerebral se pune pe hemiplegie
Tratamentul ramolismului cerebral Este in principal profilactic adresandu-se in special aterosclerozei si factorilor de risc. Tratamentul curative consta in repaus la pat , schimbarea pozitiei in pat pentru evitarea escarelor si a pneumoniei hipostatice. Se mai administreaza sedative, vasodilatatoare (papaverina, miofilin) anticuagulante (heparina, trombostop), antibiotice profilactice (pentru prevenirea infectiilor)
Tratamentul sechelar se face prin masaje si miscari passive ale muscilor paralizati si antrenarea bolnavului ptr a executa miscari cat mai precoce.
3 Embolia cerebrala este o alta forma clinica a ramolismului cerebral
Pagina 23 din 64
Cauze: Este datorata stenozei mitrale , endocarditei lente,infarctului de miocard si exceptional unei emboli gazoase. Semne de debut: - debutul este brusc - dupa un effort mai mare - cefalee - scurta pierdere a constintei - uneori convulsii - frecvent la cei cu antecedemnte cardiace
19
Semne de evolutie: hemiplegie crize comitiale tulburari respiratorii tulburari psihice- delir, dezorientare aspectul clinic este asemanator celui din tromboza, adesea fara coma
profunda.Rasetele sunt frecvente observandu-se e mbolii si in alte viscere.
Diagnostic: Se bazeaza pe instalarea brusca a unui deficit neurologicde focar(hemiplegie, afazie), la un bolnav care prezinta o cardiopatie emboligena.
Tratamentul emboliei cerebrale.
Consta in vasodilatatoare, combaterea edemului cerebral cu manitol 20%, etc.
II.HEMORAGIA CEREBRALA Definitie. este revarsarea de sange in parenchimul cerebral.

Pagina 24 din 64
Cauza cea mai des intalnita este hipertensiunea arteriala. In absenta acestuiain special sub varsta de 40 ani , pot fi luae in consideratie malformatiile musculare congenitale( anevrism sau angioame), discraziile sanguine , purpura si leukemia. Hemoragia se procede de obicei prin diapedeza si mult mai rar prin ruperea peretelui vacular. De asemenea pot aparea ca urmare a unui traumatism cerebral . Sediul de predilectie al hemoragiei este teritoriul arterei cerebrale, mijlocii cel mai ades pe stanga. Intinderea leziunii este amplificata in faza acuta de emdemul penfocal.
Simptomatologie. Debutul este de obicei de o brutalitate extrema aoparand cu ocazia unui effort, a unei emotii, mese copioase, u unui puseu hipertensiv, sau fara cauza aparenta. Clinic aspectul clinic este de ictus care apare in plina sanatate cu cefalee violenta , semen meningiale -greturi -varsaturi -redoarea cefei
20
Bolnavul isi pierde rapid cunostinta si cade intr-o coma profunda si prelingita ( cateva zile ) In cazuri mai usoare bolnavul nu intra in coma si asista la instalarea progresiva a paraliziei. Coma este caracterizata prin pierderea totala a constintei, sensibilitatii si mobilitatii voluntare. In forme grave apar tulburari de ritm cardiac, respirator , febra mare si transpiratii profunde.
Pagina 25 din 64
Respiratie este stupuroasa fata bolnavului este inexpresiva , apare deviatia conjugate a capului si a ochilor , membrele de parte paralizata cad inerte cand sunt ridicate, obravul de partea paralizata bombeaza in timpul respiratiei, aerul fin expulzat in vecinatatea comisurii bucale de aceeasi parte( semnul pipei) Lichidul cefalorahidian este de obicei hemoragic. Semnul Clinic principal este hemoragia si hemiplegia, care evolueaza in aceleasi stadii ca la tromboza ( hemiplegie faza spastica, sechelii definitive) Evolutia este variabila unii bolnavi mor in ziua ictulsului, altii in a treia sau a patra zi, iar unii se pot vindeca cu sechele definitive. Riscul unei hemoragii in lunile sau ani care urmeaza este obisnuit.
Forme clinice: a) hemoragia cerebrala meningeala- este o hemoragie initial cerebrala, care cuprinde ventriculii si spatiile subarahnoidiene. Coma este profunda , febra ridicata , sindromul meningeal rezent,lichidul cefalorahidian hemoragic. Evolutia de obicei letala in 24, 48 ore. b)hemoragia cortico mningeala Este alta forma clinica, mai benigna in care hemoragia este initial meningeala atingand ulterior o mica portiune din cortex.
c) hematomul intracerebral
Este o hemoragie cerebrala circumscrisa
hemoragia meningeala
21
Pagina 26 din 64
Este un accident vascular cerebral relative frecvent aparand laoricve vsrsta in deosebi dupa 40 ani
Cauze: malformatii vasculare arteroscleroza vaselor cu sau fara HTA Traumatisme craniene Discraziile sanguine Leziunile toxice Arteritele trofice sau luetice
Debutul este brusc , de obici in plina activitate, in urma unui effort cu cefalee intense, exacerbate, de zgomot sau lumina si cu semen desindrom meningeal: cefalee difuza fotofobie varsaturi redoarea cefei semnul Kerming
Bolnavul este agitat, hipertrmic, uneori confuz, rar delirant, adesea prezentand o stare de coma care deobicei nu este pofunda , lichidul cefalorahidian este hemoragic. Cand suferinta este si corticala apar semen de iritatie piramidala. Mai rar debult este pregresiv cu cefalee, ameteli, obnubilare, varsaturi.
Prognosticul; este favorabil bolnavul vindecandu-se fara sechele pericolul recidivelor este insa mare.
Tratamentul hemoragiei cerebrale: In coma , deplasarea bolnavului este interzisa, iar ingrijirile igienice vor fii practicate cu maxima atentie. Se vor asigura drenajul vezical si cel rectal Se va mentine igiena bucala si a pielii pentru evitarea escarelor.
Pagina 27 din 64
Partile expuse contactului prelungit cu patul vor fii deosebi de atent cuaratate cu alcool , pudra de talc, si protejate prin colaci de cauciuc bandajati cu tifon) Asternutul si lenjeria vor fi mereu schimbate si intinse pentru a evita cutele ce pot ducela escare Hidratarea bonavului este princilala grija in aceasta perioada, ea asigurandu-se prin perfuzii cu glucoza izotonica sau ser fiziologic , sonda gastrica.
22
Terapia medicamentoasa urmareste scaderea edemului cerebral cu solutie glucozata, hipertonica 33% sau sulfat de magneziu 25%, intravenos si combaterea sangerarilor prin hemostatice. Antibiotice se recomanda pentru prevenirea infectiilor .Asocierea sedativelor este recomandata la bolnavii agitate, in cazul formarii unui hematom intraparenchimatos in hematomul cronic subdural sau angioame si anevrisme interventia neurochirurgicala se impune de urgenta. Dupa iesirea bolnavului din starea de coma elprezinta semnele leziunii cerebrtale in general o hemiplegie. In acest stadium secotinua tratamentul etiologic ateroscleroza, diabet cardiopatic , hipertensiune ca si regimul alimentar indicat. Imediat ce este posibil se incep gradat chinetoterapia si recuparerea nervului.
Definitie.- dupa I. Cinca si C. Popa ischemia cerebrala tranzitorie defineste alterarile chimice hemodinamice simetabolice ale creierului de scurta durata, repetitive si ireversibile.AIT poate fi definit ca o tulburare neurological de scurta durata datorita unei ischemii cerebrale locale caracaterizata prin aparitia brusca dura scurta a tulburarilor , reversibiliatate completa, character local si tendinta de repetare. Dupa O.M.S 1971 AIT este definite ca o instalare brusca a unor episoade cu character repetativ de tulburare a unor functii cerebrale , determinate de o ineficienta a irigatiei sanguine intr-o regiune limitata si care dispare complet in 24 ore. Experienta clinica arata de asemenea existenta unor manifestari a caror reversabilitate totala se realizeaza intr-un timp ce poate ajunge la 48-72 ore.
Pagina 28 din 64
Forme clinice in AIT AIT ce dureaza 1 minut , pana la 24 ore in sistemul carotidian si cateva minute , pana la 72 ore in sistemul vertebrobaziliar. AIT reversibil in 24 -72 ore pana la 3 saptamani Atac ischemic constituit dupa 3 saptamani atac ischemic partial constituit ]atac ischemic total se refera la aria vasculara daca este prinsa partial sau total
La primele doua forme clinice nu trebuie sa ramana sechele neurologice atacuri ischemice nonprogresive , care sunt cele mai fracvente si cuprind 80% din accidentele vasculare cerebrale atacuri ischemice progressive , care cuprind 20% din AVC
23
Patogenia accidentelor ischemice tranzitorii
Mecanisme de producere a AIT Actualmente se admite ca diversele etiopatogenii sunt responsabili de AIt prin urmatoarele mecanisme principale: fie printr-o ischemie in raport cu o ocluzie si este vorba cel mai des de tromboembolii legate de ateroscleroza sau emboli de origine cardiaca fie prin ischemie fara ocluzie si in acest caz este vorba de o pierdere a autoreglarii , de tulburari de criza sanguina si mai rar de spasm arterial
Existenta unui mechanism pathogenic in producerea AIT este mai rar intalnita si de cele mai multe ori suntem confruntati cu implicarea mai multor mecanisme. Pe baza cercetarilor anatomopatologice , astazi se admite ca ca majoritatea AIT au la baza un mechanism tromboembolic , deci o ocluzie arteriala. In concluzie aparitia unui sa a mai multor AOt este un important semnprevestitor al unui atat ischemic major.
Pagina 29 din 64
Patogenia AIT cunoaste: -AIT fie printr-o ischemie in raport cu o acluzie sau stenoza si este cal mai frecvent AIT prin ischemie fara ocluzie si in acest caz este vorba de pierderea autoreglarii de criza sanguina si mai rar de spasm arterial Patogenia AIT recunoaste doua mecanisme principale mecanismul tromboemboliei mecanismul hemodinamic
Mecanismul tromboemboliei legat de ateroscleroza vasele mari toracocervicale este mult mai frecvent decat cel legat de embolii cardiace de aici importanta cunoasterii mecanismelor de producere a aterosclerozei , de combatere a factorilor de risc Factorii de risc sunt acceasi cu factorii majori care sunt recunoscuti si ptr ateroscleroza . a)Ateroscleroza altereaza peretele arterelor mari si mijlocii .Deosebirea esentiala dintre ateroscleroza si arterioscleroza rezida ca prima are ca sunstrat lezional placa cu localizare elective in intima arterelor mari si mijlocii, hialinizarea mediei arterelor mici si areriolelor leziunile ateriosclerozei se instaleaza foarte lent in zeci de ani inepand din copilarie ( perioada 10 20 ani) , sunt inaparente pentru mult timp, apoi brusc complicate de ischemie in teritoriul irigat de artera atins
Consecintele aterosclerozei sunt inaite de toate de ordin hemodinamic ca urmare a reducerii calibrului vascular, placa de aterom determina aparitia tulburarilor ischemice . Stenoza arterei se poate instala progresiv , , alteori stenoza arterosclerotica se constituie brusc prin dezvoltarea unui tromb la nivelul placii , prin aparitia unui hematom intramular care bombeaza spre lumen sau prin mobilizarea unui fragment de tromb sau de debriuri din placa ulcerate. Deci arteroscleroza produce diminuarea sau oprirea circulatiei arteriale a unui teritoriu prin: mecanismul de reducere a calibrului arterei; mecanismul trombozei arteriale; mecanismul emboliei arteriale
Pagina 30 din 64
b)Emblii de origine cardiaca Dupa o embolie la o cardiopatie reumatismala in majoritatea cazurilor o stenoza mitrala cu fibrilatie atriala 33% dintre pacienti prezinta embolie sitemica dupa 2 ani, 50% dupa 6 ni si 100% mai tarziu. Dintre emboliile sistemice 50 sunt elmbolii cerebrale. Cauzele cardiace clasice: valvulopatii reumatismale, infarct de miocard,boli congenitale ale inimii , complicatii ale chirurgiei cardiace. Modul in care ocluzia provoaca AIT Pentru ca o ocluzie sa determine numai AIT ea trebuie sa provoace o ischemie tranzitorie. Ischemia poate sa fie tranzitorie fie ptr ca teritoriul ischemic este imediat reperfuzat prin reteaua de anastomoze , aceste anastomoze trebuie sa fie permanent permeabil sis a fie mentinute intr-o stare functionala optima , printr-o presine sistemica suficienta, fie pentru ca insasi ocluzia nu este decat temporara prin fragmentarea sau dizolvarea emboliei de catre curentul sanguin si restabiliarea astfel a debitului normal. Reperfuzarea teritoriului ischemic depinde de trei parametrii: -situatia ocluziei in raport cu reteaua cu reteaua anastomotica -dezvotarea acestei retele anastomotice foarte variabil, de la individ la individ. Circulatia cerebrala joaca un rol important in reperfuzarea teritoriului ischemic produs prin ocluzia unei artere cerebrale.In afara cailor arteriale principale , circulatia cerebrala de un sistem anastomotic de suprafata care reprezinta dispozitivul de securitate al acesteia.
Mecanismul hemodinamic. Actualmente se admite ca marea majoritata a AIT releva un mechanism tromboembolitic , dar cea mai mare parte a autorilor considera ca un anumit procentaj din Ait poate fi detrminat de perturbari hemodinamice , aceste realizari pot fi realizate prin: scaderea temporara a presiunii de perfuzie perturbarea localasau generala a autoreglarii circulatiei cereerale. In cazul [erturbarii hemodinamica ale AIT fara ocluzie se discuta notiunea de criza circulatorie sau criza hemodinamica.
Crizele hipertensive
Pagina 31 din 64
Observatiile clinice arata ca AIT se insoteste mai frecvent cu o crestere a tensiunii arteriale, decat o scadere. Boala hipertensiva afecteaza micile arteriole cerebrale care patrund adanc in creier , precum sip e cele care , la nivelul anastomozelor arteriale leptomeningeale reprezinta colaterale ale arterelor cerebrale majore. Hipertensiunea agreaveaza modificarile arterosclerotice ale vaselor mari extracraniene si reduce in acelasi timp , potentialul circulatiei cerebrale prin lezarea arteriolelor superficiale. Rolul Spasumul arterial cerebral. Spasuml cerebral a jucat multa vreme un rol important in explicarea etiopatogenica a ischemiilor cerebrale tranzitorii. In present acordul este unanim in a nega rolul spasumului in AIT arterosclerotic.Se vb de spasm arterial in raport cu migrena , cu ecefalopatia hipertensiva si in special in hemoragia subarahnoidiana prin anevrism cerebral, treaumatisme craniocerebrale , sau tumori cerebrale. Rolul spondioalartrozei cervicale. Mecanismul hemodinamic intervine in AIt , care survine intr-o pozitie determinate a gatului , evocand o ocluzie tranzitori , prin compresiunea unei artere cervicale pe scheletul osos.Aceasta ocluzie tranzitorie este intalnita in spodilatrozele cervicele sau-si miscarile capului
Cauzele accidentelor ischemice se pot evidential in noua grupe 1.boli atriale -ateromatoza intra si extracraniana - astuparea vaselor prin emboli din arterele extracraniene 2. emboli de origine cardiaca - infarct miocardic pana la 6 sap de la constituire -fibrilatie arteriala - stenoza mitrala - endocardita bacteriana - endocardita nebacteriana din sindromul paraneoplagic - valve protejate 3. boli cardiace care reduce debitul cerebral -criza Adam_ Stoches - dezordini ale sinusului carotidian
Pagina 32 din 64
-aritmii ventriculare 4.infarctul lacunar este o conditie de obicei asociata cu hipertensinea , in care apar mai multe infarcturi mici in regiunea coronaradiata, capsula interna a talamusului , puntii si cerebelului.Cauza patogenica este degenerarea hialina fibruaosa , urmata de ocluzie trombolica in arterele 50-150 mm f 5.hipoxia cerebrala generalizata - este mai putin admisa 6.vasculopatii neaterosclerotice
Artere mari -heperplazia fibromusculara -anevrism aortic - boala Takaysu - boala Maya-Maya Artere mici boala de collagen arterita Hoston -sifilis meningovascular Boala Bahcet
7.tromboza prin defect de coagulare -poliglicemia -tromboticemia -periaoada de postspartum prin tulburare de coagulare - ingestia de contraceptive Paraneoplazii 8.spasmul vaselor cerebrale SAH Migrena Arteriografia carotidiana
Simptomatologia clinica
Pagina 33 din 64
Simptomatologia clinica a AIT include o gama variata de manifestri clinice , care poarta urmatoareletrasaturi caracteristici -instalarea in mod brusc a simptoamelor , acestea atingand intensitatea maxima in cateva minute. -caracterul deficitor al fenomenelor clinice , foarte rar sub forma de manifestari excitatorii. -durata variabila a atacurilor in general scurta de la cateva minute la 24-72 ore -caracterul repetitive a crizelor este intalnit in special in cazul stenozelor avand frecventa mai ridicata in primul an dupa debut. Manifestarile clinice ale AIt pot fi grupate in trei tipuri in functie de teritoriul vascularerebral in care se produc: -AIT carotidian -AITertebrovezicular -AIT global este recunoscut de unii autori in special in ultimii ani Se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari :
cecitate monoculara tranzitorie; tulburarile vizuale au o durtata de cca 5 min si este caracteristica AIT carotidian: hemipareza tranzitorie ,ai rar hemiplegie tulburarile sensitive sunt de rgula unilaterale si imbraca o topografie
locala.Manifestarea lor variabila cel mai frecvent aparand sub forma de parestezii, aparitia lor parostistica si lipsa altor semne clinice fac dificila siferentierea lor de crize focale sensitive tulburrile afazice sunt rlevatoare ptr sistemul carotidian al emisferei majore si pot imbraca aspecte variate ca anartrie ,jargonofazie , tulburari de intelegere,isolate sau associate ori anemie alte semen clinice cum ar fii tulburarile aprazo agnezice hemianopsea laterala brominima, ceflalgii, confuzii mentale de scurta durata apar exceptional de rar in mod izolat si sunt considerate ca manifestari ale AIT carotidian doar cand acestea insotesc manifestraile enumerate mai sus.
AIT in sistemul verterbro baziliar ( AIT VB) Poate cuprinde o gama larga de semen.Dintre acestea prin fecventa si caracterul lor clinic urmatoarele pot fi considerate evocatoare ptr AIT vertebro basilar
Pagina 34 din 64
vertijul constituie dupa unii autori semnul cel mai frecvent si adesea cel mai precoce al AIT VB. Poate imbraca un character classic gnator sau senzatii mai ci\omplexe de balansare, plutire scufundare sau deplasare laterala.Caracteristicele ptr vertijele din cadrul AIT VB este faptul ca acestea sunt declansate frecvent de miscarile bruste ale capului in spatiul si in raport cu corpul.Trecerea de la clino la ortostatism rotatia si extensia capului tulburarile de motilitate imbraca diverse intensitati si cuprind unul sau mai multe member tulburarile de sensibiliate care prezinta aspecte asemanatoare tulburarilor motorii paresteziile sau durerile motorii faciale , periosale. deficite pasagere de nervi cranieni manifesta in special prin diplopie sau strabism , disfonie desartrie. Crizele de drop attacks constau in derobari ale membrelor inferioare , ce antreneaza o cadere brutala , in genunchi , fara a fi insotita de vartej sau pierdere de conostinta. Bolnavul se ridica imediat si nu se constata modificari neurologice , crizele apar in timpul mersului sau in ortostatism si pot fi declansate de miscari bruste ale capului. -tulburari ataxice , manifestate prin tulburari de echilibru de mers sau coordonare a extremitatilor Alte semen: cefalee varsaturi, sughit, surditate, alterari de stari de somn.
Simptomatologia AIT global AIT global recunoscut numai de unii autori in special in ultimii ani, are incidenta mai rara decat a celorlalte.Aceste manifestrai sunt: -tulburari associate concomitant in sistemul carotidian cat si in cel vertebrobazilar -pierderea de constiinta episodica , de durata veriabila, in general scurta, neinsotita de fenomene convulsivante. Stari confusive episodice Aceste semen pot fi insotite de manifestrai obiective neurologice dependente de sistemul carotidian sau vertebrobazilar
Tratamentul chirurgical al AIT Primele incercari terapeutice chirurgicale in insuficienta circulatorie cerebrala au fost intreprinse prin simpatectomie pericarotidiana
Pagina 35 din 64
so
rezectia
ganglionului
cervical
superior.Aceste metode par sa realizeze un effect antispastic ,cat si o vasodilatatie la nivelul sistemelor anastomotice. Sunt totusi dezavantaje multe printer care si faptul ca sunt necontrolabile intrcat vasodilatatia realizata poate provoca hemoragie in focarul cerebral cu efecte agravante.
Concluzii. Ischemia cerebrala reprezinta perturbarea functionala si/sau anatomica a tesutului cerebral determinate de intreruperea sau dimnuarea circulatiei cerebrale si care se traduc clinic prin diferite manifestrai. AIT este definit ca o instalare brusca a unor episoade cu character repetitive de tulburare unor functii cerebrale , determinate de o insuficienta a irigatiei sanguine limitata si care dispare comlet in 24h. Reversibilitatea fenomenelor neurologice este caracterul de baza al AIT .Intervalul de timp de 24h pare sa aibe un character arbitrar. Majoritatea autorilor admit ca limita maxima de reversbilitate 24h de la debut , iar pentru fenomenele reversibile in 24-72 de ore la 3 saptamani folosesc termenul de atac ischemic reversiv care poate fi precoce , cand simptomatologia cedeaza in 24-72 ore si tardiv cand simptomatologia dispare complet in 3-21 zile.
MANIFESTARI CLINICE
I Cinca,C Popa 1978 173 cazuri
Ngyen Xuan Then
In prezentul studiu
1980
194
Hemipareza Hemiplegia Afazia Afazia pura Afazie + deficit Motor
67 (91.7 %) 29(39.7%) -
77(77%) 69(69%) 10(10%) 59(59%) 9( 9%) 26(26%) 20(20%) 10(%)
157(80.9%) 2(1%) 103(53.1%) 103(53.1%)
49(25.2%)
Tulburarile sensitive 37(50.6%) Hemianopsie
1(0.5%)
Pagina 36 din 64
omonima Hemihipoestezie Prestezii Pierderea contientei Confuzie Cecitate monoculara Alexie Afazie constructive
4(5.4%) 11(15%) -
20(20%) 22(11.3%) 25(12.8%) 4(2%) -
2(1%) 1(0.5%) 2(1%)
Tratamentul hemoragiei cerebrale In coma deplasarea bolnavului este interzisa , iar ingrijirile igienice vor fi practicate cu maxima atentie. Se vor asigura drenajul vezical sic el rectal Se va mentine o perfecta igiena bucala si a pielii, pentru evitarea escarelor. Partile expuse contactului prelungit cu patul vor fi deosebit de atent curatate cu alcool, pudra de talc sin protejate prin colaci de cauciuc bandajati. Asternutul si lenjeria vor fi mereu schimbate si bine intinse pentru a aevita cutele ce pot duce la escare. Hidratarea bolnavului este principala grija in aceasta perioada , ea asigurandu-se prin perfuzii, cu glucoza izotonica sau ser fiziologic. Terapia medicamentoasa urmareste scaderea edemului cerebral cu solutie glucozata hipertonica 33% sau sulfat de magneziu 25% si combaterea sangerarilor prin hemostatice (vitamina K) manitol 20%, etamsilat. Antibioticele se recomanda pentru prevenirea infectiilor. Asocierea sedativelor este recomandata la bolnavii agitate. In cazul unui hematom intraparenchimatos. In hematomulcronic subdural (post traumatic) sau angioame si anevrisme interventia neurochirurgicala se impune de urgenta. Dupa iesirea bolnavului din starea de coma , elprezinta semnele leziunii cerebrale in general o hemiplegie.
Pagina 37 din 64
In acest stadiu se continua tratamentul etiologic ateroscleroza , diabet,cardiopatie, hipertensiune ca si regimul alimentar indicat. De o deosebita importanta sunt miscarile passive , care trebuie facute permanent bolnavului la membrele paralizate si masajele pentru a impiedica blocarea articulatiilor. Imediat ce este posibil se incepe gradat Kinetoterapia si recuparerea nervului.
Tratamentul accidentului vascular cerebral medicamentos
Tratamentul trebuie sa contina :vasodilatatoare (vit.PP, B1,B6, papaverina, miofilin, sermion). Sedative: plegomazin fenobarbital
Anticoagulante heparina trombostop
Diuretice: furesomid sulfat de magneziu 25%
Hidratare: -glucoza10% sau 20% - manitol 20% - ser fiziologic 33% - hemisuscinat de hirocotizon - persantin Hemostatice vitamina K, adrenostazin, etamsilat.
Pagina 38 din 64
Tratamentul cu vasodilatatoare:
Vitamina B1 Sub forma d comprimate ;sub forma de fiole 1ml si 2ml solutie apoasa injectabila. administrarea orala 3 cp/zi;intramusculara 10mg/zi sau in perfuzie.
Vitamina B6 -sub forma de comprimate a 250mg;sub forma defiole a 2ml sau 5ml solutie apoasa injectabila. - administrare pe cale orala de la 250mg -1g/zi ;intramuscular sau intravenos lent 100mg-1g/zi.
Vitamina PP -sub for a de comprimate , sub forma de fiole 2ml solutie apoasa injectabila.; -administrarea pe cale orala 1-3 cp/zi ca vasodilatator se administreaza 100-200mg de 2-30ori/zi;pe cale intramusculara sau intravenoasa foarte lent.
Papaverina -sub forma de cimprimate ;sub forma de fiole a ml si ml solutie apoasa injectabila -administrarea pe cale orala 3-5cp/zi ;intramuscular sau in prfuzie intravenoasa lent diluata in solutie clorurata sau glucozata izotone cate 40-200mg osata
Miofilin -sub forma de comprimate;sub forma de fiole a 20ml sau 10ml solutie apoasa injectabila - se administreaza pe caleorala inravenoasa sau in perfuzie.
Sermion se exercita la nivelul cerebral prin reducerea rezistentei vasculare si prin cresterea fluxului arterial si consumului de O2 si glucoza.Este deosebit de bun in cresterea si normalizarea circulatoei arteriale.
Pagina 39 din 64
Se administreaza pe cale orala 5 10mg de 3 ori pe zi la intervale regulate pe perioade prellungite de timp;in perfuzie intravenos 4-8mg /doza in 100ml ser fiziologic sau glucozata prin ifuzie lenta.
Tratamentul cu anticoagulante. Heparina sub forma de fiole a1ml de solutie apoasa continand heparina sodica 5.000U.I -se administreaza pe cale intravenoasa prin injectie a 5.000Ui la 4-6 ore sau chiar 8 ore , se poate admnistra si in perfuzie.
Trombostop. -sub forma de comprimate continand acenocumazol 2mg. - se administreaza pe cale orala 4mg/zit imp de 2zile ca doza de atac , apoi 1-2mg/zi pentru intretinerea efectului in functie de timpul de ptrtrombina cca 25%valoarea normala.
Tratamentul cu diuretice.
Furesomid. -sub forma de comprimate continand furesomid 40mg;sub forma de fiole a 2ml solutie apoasa injectabila continand furesomid 20mg. -administrarea pe cale orala 40-80mg/zi si se creste sub controlul ionogramei pana la 240mg/zip e cale intravenoasa foarte lent cel mult 4mg/min pe cale intramusculara 40-80mg.
Tratamentul anticonulsivant. Sulfat de magneziu. -sub forma de fiola a 10ml solutia apoasa injectabila continand sulfat de magneziu 2gr; -administrarea intramuscular sau intravenos lent cu multa prudenta 1-3fl/zi.
Tratamentul cu hemostatice. Vitamina K Fitomenadion.
Pagina 40 din 64
-sub forma de fiole a 1ml solutie apoasa injectabila continand fitomenadiona 10mg.intravenos foarte lent 2-10mg/zi;dozarea poate fi controlata print imp Quick sau prin trombotest.
CAPITOLUL III Rolul asistentetului medical in ingrijirea bolnavului cu AVC
A.Rolul asistentului medical in asigurarea conditiilor de mediu.
Asistentul medical are rol de a asigura o stare de confort, buna dispozitie , siguranta si totodata va linisti bolnavul in legatura cu boala sa. Se vor asigura bolnavilor saloane luminoase ,bine aerisite si incalzire. Acesti bolnavi trebuie insotiti si supravegheati, pe toata perioada spitalizarii de catre personalul medical; iar dupa spitalizare , de catre menmbrii familiei sau personalul specializat.
B.Rolul asistentului medical in profilaxie.
Rolul asistentului medical in profilaxia bolilor cerebrovasculare (AVC) este primordial, prin aceasta se incearca reducerea cazurilor AVC . Evitarea factorilor declansatori:HTA care este prima cauza sic ea mai favorizanta in aparitia AVC. La bolnavii de HTA se va efectua controlul HTA o data la 1-2 zile sau ori de cate ori este nevoie.Controlul efectuandu-se de catre medical de familie sau la policlinica sau la policlinica unde este arondat. Se va administra medicamentatia specifica efectiunii (HTA)<LA fel si in cardiopatiile ischemice si aritmiile cardiace. La bolnavii predispusi la diaber saharat recoltarea glicemiei periodic sau recoltarea glicemiei provocate.
Pagina 41 din 64
In caz de obezitate regim corespunzator (hipolipidic,hipoglicidic) suprimarea fumatului , iar in cazul etilismului-reducerea consumului de alcool sau chiar suprimarea lui. In caz de spondiloza cervicala corectarea prin tratament specific a afectiunii (tratament medicamentos si therapeutic) Evitarea nu in ultimul rand , a stresului in orice fel ar fii el.
C.Rolul asistentului medical in examenul clinic si paraclinic. Recolarea sangelui. Recoltarea diverselor probe de sange este efectuata de catre asistentul medical cu ajutorul tehnicii punctiei venoase.
Punctia venoasa. Definitie: - prin punctie venoasa se intelege recoltarea de sange din lumenul unei vene cu ajutorul unei seringi atasandu-i-se un ac.
Scop: exploratory cand se urmareste cercetarea diverselor constante biologice ale organismului therapeutic : cand se urmareste extragerea unei cantitati mai mari de sange care variaza intre 150-500ml (HTA )sau introducerea in patul vascular a substantelot medicamentoase.
Recoltarea prbelor de sange se face dimineata pe nemancate.
Locurile de electie: -venele de la plica cotului -antebrat - fata dorsala a mainilor -vena maleolara interna -vena jugulara -venele epicraniene la sugari si copii
Pagina 42 din 64
- la nivelul plicii cotului venele antebratului cefalica si basilica se anastomozeaza dand nastere venelor mediana cefalica si mediana basilica.
Materiale necesare: Pentru efectuarea punvtiei venoase se vor pregati pe o tava medicala acoperita cu un camp steril urmatoarele materiale.:
ace pentru punctia sterile garou substanta dezinfectanta vata musama ( pentru bratul pacientului) seringi sterile recipiente de recoltat(eprubete si sticlute cu sau fara anticoagulant) bonuri de analiza prosop si sapun
Pregatirea bolnavului. Bolnavul este culcat pe spate cat mai comod in pat.I se explica de ce este necesara aceasta analiza. AM descopera bratul bolnavului dupa care va aseza o musama sub acesta . Bratul bolnavului va fi mentinut in obductiee si in extensie maxima. Locul de electie alpunctiei venoase , este la nivelul plicii cotului unde venele antebratului ,basilica si cefalica, se anastomozeaza dabd nastere venelor mediano cefalica si mediana basilica.Se examineaza calitatea si starea venelor din ambele parti. Punctia venoasa poate fi executata la nevoie si la venele antebratului , precum sip e fata dorsala a mainii, vena maleolara interna, vena jugulara , vena temporala superficiala Pregatirea materialelor necesare.
Tehnica. Am inainte efctuarii se va spala pe maini cu apa curenta si cu sapun, se limpezeste si apoi se sterge xu un prosop curat.
Pagina 43 din 64
Asistentul medical , dupa stabilirea locului de punctie , va dezinfecta locu de punctionare si il va degresa cu alcool. La nivelul unirii treimi inferioare a bratului cu cea mijlocie se aplica garoul , stranganu-se in asa fel ca sa se opreasca complet circulatia venoasa fara insa sa se cmprime artera, ceea ce se controleaza prin palpara pulsului radial, apoi se cere bolnavului sa isi stranga pumnul. Asistentul medica se va aseza fata in fata cu bolnavul si cu mana stanga fizeaza vena 4-5 cm sub locul punctiei exercitandu-se o compresiune si o tractiune in jos asupra tesututurilor cu ajutorul policelui de la aceasi mana. Se introduce acul in mijlocul piutonului seringii aspirand sangele pana se extrage cantitatea necesara. Se desface garoul dupa care bolnavul va da drumul la pumn. Se aplica un tampon de vata peste locul punctionat si apoi se extrage acul. Ingrijirea dupa tehnica a bolnavului. Dupa tehnica bolnavului va fi superavegheat timp de 3min . Se fa face toaleta regiunii respective si se schmiba lenjeria de corp si de pat daca sunt stropite cu sange. Pregatirea sangelui recoltat pentru analiza de laborator. In functie de scopul urmarit , sangele va fi amestecat cu substante
anticoagulante:ozalat de calciu, citrate, EDTA , florura , heparina, insemantat pe medii de cultura sau lasat ca atare. Se introduce apoi bonurile de analiza pe care scrie urmatoarele: sectia respective si prenumele bonavului , varsta, numele de foaie , numarul de salon, diagnosticul si analiza ceruta. Dupa intocmirea bonutilor acestea vor fi atasate la sangele recoltat si trimise lalaborator. Sangele recoltat pentru transfuzii se pastreaza in conditii speciale si se supune probelor de conservare.
Reorganizarea locului de munca. Dup ace sangele a fost repatizat in sticlute si eprubetele se vor arunca seringa si acul care au fost folosite la acest bolnav , intr-o galeata special amenajata si apoi se vor trimite la incinerat. Incidente, accidente in efectuareapuntiei venoase. -hematomul
Pagina 44 din 64
- acul poate trece dincolo de vena , perforand si peretele ei opus -daca bolnavul se plange deameteli;prezinta o stare de paloare accentuate sau alte permonitoare ale lipotimiei sau colapsului, punctia venoasa trebuie intrerupta sise instiinteazamedicul.
Recoltarea hemuleocogramei HLG se recolteaza dimineata pe namancateprin puntia venoasa , prin staza peanticoagulantEDTA in tuburi vacutainer.
Interpretarea rezultatului. Prin hemuleucograma se poate determina: -seria rosie -seria alba -formula leucocitara Serria rosie Hematii =4.500.000-5.000.000/mm Hemoglobina =12g%-14g% Hematocrit =42%-44% Trombocite =150.000-300.000/mm
Seria alba Leucocite = 6.000-8.000/mm Formula leucocitara -neutrofile segmentare =50-70% Netrofile nesegmentare =0-5% Bazofile =0-1% Monocite=2-4% Limfocite = 25-40% Plasmocite=absenta in mod normal
Recoltarea ionogramei sanguine Ionograma sanguina se va recolta dimineata pe nemancate prin punctie venoasa cu staza , pe anticoagulant heparina , prin metode vacuitaner.
Pagina 45 din 64
Se vor extrage cca 3-4 cm sange simplu, amestecandu-se cu heparina pana la omogenizareaintr-o sticluta(metoda clasica) Interpretarea rezultatului Se vor determina: 1.sodiul ionic (NaF+)135-150mg/g 2.potasiu(k+)=3.5-5m eq/l 3.calciu(C+)=4.5-5.5 eq/l 4.clorul (cl-) =96.5-109.5m eq/l
Recoltarea glicemiei Glicemia se va recolta dimineata , pe nemancate , prin punctia venoasa , cu staza , sange simplu. Recoltarea vitezei de sedimentare a hematiilor(VSH) VSH se va recolta dimineata , pe namancate, prin punctie venoasa fara staza , pe anticoagulant citrat de sodiu 38% . Se vor extrage in seringa 1.6ml sange si 0.4 citrat de Na
Interpretarea rezultatului. Se vor determina urmatoarele valori. La 1 ore barbati = 10mm la 1 ore femei =3-0mm La 2 ore barbate =22mm la 2ore femei=28mm La 24 ore barbate = 50-80 mm la 24 ore- femei = 70-120mm
Se vor recolta dimineata pe nemancate , prin punctia venoasa , cu staza fara anticoagulant. Se vor extrage in seringa 5ml sange. Interpretarea rezultatui. Ureea sanguina = 10-40mg Recoltarea timpului Quick, timpul Harvel, INR,TQ, TH se vor recolta dimineatza pe nemancate. Interpretarea rezultatului. TQ = 12-14 IP=85-100% TIMP DESANGERARE =2-4 MINUTE
Pagina 46 din 64
TIMP DECOAGULARE= 4-8 MINUTE TH =60-130 Recoltarea colesterolului. Se va face recoltarea diminata , pe nemancate, prin punctia venoasa , fara anticoagulant. Colesterol = 160-240mg%
Rolul asistentului medical inpregatirea blnavilor pentru explorari radiologice.
1.Examinarea radiological
Pentru preciarea diagnosticului afectiunilor neurologice contribuie in mod decisive si examenul radiologic simplu sau cu substanta de contrast. Radiografia de craniu.
1.imagine de profil(fronto - occipitala) -pacientul este pozitionat de catre asistentul medical in decubit ventral avand profilul parallel cu planul mesei de radiografiat. 2.imaginea de baza
-pacientul este asezat in decubit dorsalcu umerii ridicati flectand foarte mult capul 3.imaginea de fata (fata inalta)
Incidente regionale pentru stancile temporale pentru fanta sfenoidala si canalul optic
Pregatirea pacientului.
Pagina 47 din 64
Se comunica cu bolnavul si I se explica necesitatea examinarii si rolul acesteia pentru stabilirea diagnosticului. Examinarea bolnavului. -examinarea se efectueza intr-o camera intunecoasa -pentru evitarea frisoanelor temperature=20C -indicatia examinarii radiologice este data numai de medic -examinarea este consemnata in foaia de observatie -se dezbraca regiunea de examinat ,parul lung va fi legat pe crestet - se indeparteaza obiectele radioopace -se pozitioneaza pacientul in functie de examinare -se administreaza substanta de contrast dup ace am effectuat in prealabil testarea acesteia -este necesar sa avem la indemana produse cortizonice , antihistaminice
Modificari patologice.
-fracturi de baza -scleroza craniana - fractura de bolta craniana - sindrom de HIC - defecte ale oaselor craniene -tumori osoase - calcificari intracerebrale - tumori metastazice - atrofii craniene - hiperstaza craniana
Arteriografia
cerebrala:
Consta in injectarea unei substante de contrast in sistemul carotidian sau vertebrbazilar Tehnica: 1. in sistemul carotidian: - punctia directa a vaselor la nivelul gatului - cateterismul femoral
Pagina 48 din 64
pe
cale
humerala(pe
dreapta)
2.in sistemul vertebrobazilar - punctia directa a arterei vertebrale pe cale humerala (stanga , dreapta) - cateterism femoral
Pregatirea pacientului.
se pregateste fixic sipsihic pacientul -se pozitioneaza in decubit dorsal cu gatul in extensie si capul rotit opus locului de punctie. Se fac teste de toleranta de iod Se sedeaza pacientul Se supracegheza functiile vitale ale pacientului pe tot parcursul examinarii
Complicatiile care pot apare in timpul examinarii. hematom local lezarea andarterei crize comitiale Jacksoniene crize grand mal tulburari de sensibilitate afazie hemipareza, hemiplegie exitus
Manifestari patologice: -anomalii vasculare cerebrale -procese expansive intracraniene -stenoze - modificari ale dinamicii circulatorii cerebrale -obstructii vasculare
Tomografia computerizata.
Pagina 49 din 64
Aceasta tehnica a fost introdusa la noi din 1972.Tomografia este selective si super localizata Sistemul tomografic se deplaseaza din treapta decate un grad , efectueaza o rotatie de 180grade obtinand masuratori densiometrice. Durata unei examinarai este de cca.30 minute. Irdierea pacientului este minima. Se poate efectua cu sau fara substanta de contrast.
Modificari patologice. -AVC -abcese cerebrale -sindrom de hipertensiune intracraniana -traumatisme craniocerebrale -tumori cerebrale -neuroinfectii -parazitoze.
Exminarea neuroradioactiva si neuroradioizotopica Scintigrafia cerebrala. Se eefectueaza cu ajutorul izotopilor radioactivi determinandu-se topografia si afectiunea creierului si maduvei spinarii. Tesuturile anormale capteaza radiatiile emise de izotopii radioactivi. Administrarea lor se face per os sau parenteral. Procedura foloseste dispozitivul de detectie (colecteaza informatia) si dispozitivul de elaborare.
Pregatirea bolnavului. Cu 2-3 zile inaintea examinarii asistentului medical va administra pacientului pentru a preveni localizarea izotopului in anumite organe inyterne sau glande endocrine lugol ,
Modificari patologie.
Pagina 50 din 64
-tumori cerebrale -abbces cerebral si metastaze cerebrale -hidrocefalie -ramolismente cerebrale -meningioame si hematoame
Masuri de protectie -personalul medical va purta in mod obligatoriu :manusi, masca, halat, dozimetre -prezenta paravanelor de plumb obligatoriu -stocul de izotopi va fi pastrat in incaperi speciale; Dupa examinarea pacientul va fi izolat pentru a nu deveni sursa de radicatie.
Examinarea neurocletica. Electroencefalograma(EEG) EEG consta in culegerea biocurentilor produsi in tunelul cerebral cu ajutorul unor electrozi de Ag sau Pb , aflati la o distanta minima de 2 cm intre ei si plasati pepielea capului , intranasal si intraauuricular. Biocurentii sunt amplificati , inregistrati de encefalografe electrice cu 4,6,8 10,12 sau 24 derivati.
Pregatirea pacientului. Asistentul medical va pregati fizic si psihic bolnavul , va interzice bolnavului cu 24h inaintea examenului orice medicate sedative, sau excitatoare. Capul pacientului va fi curat , parul curat si despletit , pozitia pacientului:va fi asezat pe un fotoliu sau culcat pe pat cu ochii inchisi.Camera va fi izolata fonic electric si de lumina. Modificari patologice: -epilepsie -traumatisme cranio cerebrale -neuroinfectii -AVC -tumori cerebrale -modificari EEG pot sa apara in hipozie , hipoglicemie, iperhidratare.
Pagina 51 din 64
Examinarea biologica. Cel mai important dintre examenelebiolegicve de diagnostic este lichidul cefalorahidian.(LCR) LCR - -ul este secretul in ventricoli de catre plexurile coroide si patrunde in spatiile subarahnoidiene prin orificiile lui Magendie si Luschka. Rolul LCR-ului: asigura sustinerea si protectia creierului impotriva socurilor traumatice; pastreaza constanta presiunea intracraniana; elimina produsi de metabolism ai tesutului nervos catre sange si invers LCR este in continua circulatie resorbtie si formare; Prelevarea LCR Cantitatea fiziologica =140-150ml Cantitatea recoltata= 2-3 ml Se face prin punctie lombara Viteza normalaeste de 60picaturi/minut
Contraindicatii: septicemii infectii ale regiunii punctionate compresiuni ale trunchiului cerebral tumori cerebrale HIC
Obligatoriu inaintea punctiei de face examinarea fundului de ochi
Punctia lombara. Definitie: Patrunderea cu ajutorul unui ac in spatiul arahnoidian Se va strabate ligamentul interspinos. Ligamentul galben, se ajunge la acul arhnoidian cand curg primele picaturi de lichid.
Pagina 52 din 64
Locul punctiei intre vertebrele D12-1 sau L4-L5
Materiale necesare: materiale de protectie a patului musama, aleza ace spinale de unica folosinta manusi chirurgicale sterile cpmprese tampoane, leucoplast epibrete sterile gradate tavita renala manometru Claude pentru masurarea tensiunii LCR solutii dezinfectante:alcool, iod bonul de analiza
Organizarea mediului punctia va fi efectuata in cabinetul de tratamente sau la patul bolnavului; temperature camerei 20C se interzice activitatile de curatenie, servitul mesei , activitatile zgomotoase ale celorlalti pacienti; se interzic vizitele
Pregatirea pacientului. Se pregateste psihic bolnavul explicandui-se necesitatea acestei tehnici, se combate frica , nelinistea si teama pacientului. Pacientul va fi asezat pe scaun sezand cu mainile pe coapse incrucisate pe piept sau spatar, capul pacientului va fi plecat inainte , spatele va fimentinut in forma de arc Asistentul medical se va aseza in fata bolnavului ii va apasa moderat capul acestuia in regiunea occipitala iar cu mana cealalta impinge inapoi epigastrul accentand pozitia dorita. In pozitia decubit lateral asistentul va avea grija ca pacientul sa fie la marginea patului ghemuit. Genunchii vot fi mai ridicati spre gura si coapsele pe trunchi.
Pagina 53 din 64
Rolul asistentului medical in efectuarea tratamentului.
Conduita de urgenta. Atitudinea este legata de locul de manifestare a accidentului vascular cerebral. Se va masura tensiunea arteriala si pulsul de urgenta. Conduita de urgenta in spital. Se va examina bolnavul de urgenta. Se vor urmari functiile vitale si vegetative In caz de cianoza se va administra oxygen. Se urmareste pulsul si TA si se anunta medical la orice schimbare. Se urmareste diureza. Asistentul medical va urma tratamentul indicat de medici.
Rolul asistentului medical in recupararea deficitului motor.
Recuperarea deficitului motor contsa in : reducerea miscarii; procesul de recuperare etapizat individualizarea recupararii continuarea recuperarii stimularea pacientului pentru propria recuperare supravegherea factorilor de risc evitarea efortului prelungit al pacientului terapia recuparatorie sa fie obligatory avizata de catre medic.
Etapele recuperarii.
-reeducarea functionala trebuie inceputa in perioada acuta Mentinerea pozitiei corecte a membrelor paralizate Combaterea pozitiei de de flexie a genunchilor , rasuciri ale trunchiului , rotatia externa a coapselor
Pagina 54 din 64
Mobilizarea 1.Mobilizarea pasiva
bolnavilor
paralizati
are
trei
etape:
-se maseaza extremitatile pentru prevenirea complicatiilor tromboembolitice -se efectueaza miscari ale segmentului paralizat -se mentine supletea articulara -durata unei sedinte de mobilizare pasiva sa fie intre 10-30 minute -intre mobilizari se vor face scurte pause obligatoriu
2.Mobilizarea - calitatea miscarilor
active-
se
vor
supraveghea:
- viteza de executie a miscarilor deficitare - forta fizica -excitare miscarilor deficitare
CAPITOLUL IV
PROCESE DE INGRIJIRE LA DOI BOLNAVI
CAZUL I Nume: P Prenume:E Sex: feminine Nationalitatea : romana Data internarii: 16.04.2007 Data externarii: 04.05.2007 Diagnosticul de internare: Atac ischemic cerebral in teritoriul carotidian drept Moticul internarii; bolnava se interneaza pentru paralizie faciala stanga d tip central , deficit motor al memebrelor stangi, tulburari de vorbire, si stare confuzionala.
Examen obiectiv: Stare gemnerala: satisfacatoare Stare de constienta; constienta Tegumente; normal colorate
Pagina 55 din 64
Aparat respirator:murmur vezical normal Aparat cardio vascular :TA= 130/80mm/hg AV=64/min Ficat: cai biliare in limite normale Nervul trigemen: normal Nervul optic:confuz visual in limite normale Nervul facial: pareza facialacentrala stanga Mobiliatatea: - mers posibil sprijinit -hemipareza stanga predominant crurala Psihic orientate temporospatial -labilitate emotionala
EXAMEN D LABORATOR
RBV = negative TQ+15 T HOWEL=420 Coeficient proteic = 80% Uree=71mg% Creatinina = 1.20mg% Glicemie = 70mg% Colesterol=167mg% Hb=12.89% Tr=12.000 Leucocite 12.900 VSH= 1h=9mm 2h= 15mm Analiza LCr Aspect clar Celule = 1 Albumine= 0.289% Hematii= rare Citologie = limfocite
Pagina 56 din 64
TC: Infarct lacunar la nivel nuclear basilar pe partea stang Atrofie corticala generalizata Tratament: Regim redergin fiole Aspirina tb Digoxin cp vascular( fara sare)
Bolnava se interneaza la urgenta la spitalul Clinic Colentina , pe data de 15.02.2007 ora 21.20 Este insotita de catre fiica Este vaduc si locuieste intr- o arsoniera in Bucuresti. Este pensionara. Pacienta de o saptamana prezinta deficit motor la nivelul memrului inferior stang, apoi treptat przinta deficit membrului superior stang, acesta din urma intalandu-se brusc In camera de garda pacienta este putin confuza Bolnva ne pvesteste ca nu se poate alimenta singura de aproximativ doua zile ceea ce a speriat-o si a detrminat-o sa se interneze. Fiind singura casa pacienta la un moment dat nu se mai putea misca si se sprijinea de obiecte din jur membrul inferior stang nu il p[utea mobilize.
Proces nursing Nevoia perturbata:- de a comunica. Problema:comunicare ineficace Etiologie (cauza) dificultatea de a vb prin afectiune cerebro vasculara Semne (manifestari de dependenta) tulburari de vorbire detip afazic diminuarea auzului(hipoacuzie)
Diagnostic nursing (PES):comunicare ineficace legata de dificultatea de a vb manifestatata prin afazie , surditate si tulburari confuzionale. Obiectiv: Bolnava sa comunice cu echipa de ingrijire si cu familia pentru asi exprima nevoile esentiale.
Pagina 57 din 64
Interventii proprii: -AM evalueaza capacitatea bolnavului de a vb citi si scrie -AM vorbeste lent cu pacienta Am familiarizeaza pacienta cu mediul sau ambiantAm asigura un mediu de securitate si liniste Interventii Am administreaza medicatia recomndata de medic Am va pregati bolnava pentru diverse examinari radiologice , de laborator ,TC delegate:
Evaluare bolnava se face inteleasa non-verbal si foarte greu verbal bolnava se simte mai putin frustata, si- a recaptat increderea
IINevoia perturbata de a bea si de a manca Problema (dificultate de a se alimenta)
-alimentatie inadecvata -tulburari de deglutitie si masticatie Etiologie( Sursa de dificultate) de ordin neurologic Semne ( manifestari de dependenta) dificultate in masticatie tulburari de deglutiei alimentatie imposibila pentru lichide si solide
Diagnostic nursig: dificultate in a se alimenta legata de afectiunea neurological manifestata prin tulburari de masticatie si degluitie
Obiectiv: pacienta sa primeasca alimente care sa corespunda din punct de vedere calitativ si cantitati
Interventii proprii: AM evalueaza capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia peros Am ridica capul pacientei si asigura rotatia de p[artea sanatoasa in timp ce acesta incearca sa inghita fractionat cu lingurita numai lichide.
Pagina 58 din 64
Am stabileste timpul necesar ptr mese AM va alimenta bonava prin perfuzii in functie de prescriptii medicaleAm va da bolnavului un surplus bogat in calorii, proteine si vitamine , la indicatia medicului. AM va masura cu atentie lichidele ingerate si cele eliminate Am observa aparitia edemului periferic Am stabileste cantitatile de lichide pe 24h
Evaluare: - bolnava a reusit sa se hidrateze natural - bolnava a reusit sa se alimenteze cu lichide si paste
III Nevoia perturbata: nevoia de a se misca si de a mentine o buna postura Problema : alterarea mobilittii fizice Etiologie ( sursa de difiultate):deficit motor si sensorial Semne ( manifestari) -diminuarea fortei musculare -dificultatea de a se rdica , de a se aseza, de a merge
Diagnostic nursing:alterarea mobilitatii fizice legate de dificultatea motorize si senzoriala manifestata prin incapacitatea de a se deplasa.
Obiectiv:pacienta sa atinga o anatomie maximala in functie de gravitatea de hemiplegiei.
Interventii AM aseaza membrele pacientei in pozitie functional. AM mobilizeaza pasiv pacienta de n ori pe zi
proprii:
AM va mobilize pasiv pacineta numai la indicatia medicului si daca starea acesteia ii permite AM incurajeaza pacienta sa se mobilizeze la pat AM invata pacienta cum sa se aseze la marginea patului. AM va schimba zilnic lenjeria de corp si de pat a pacientei Am invata pacienta care este pozitia adecvata si cum sa efectueze exercitiile musculare active
Pagina 59 din 64
Am invata pacienta cum sa tuseasca sis a indeparteze secretiile AM suplineste pacineta in satisfacerea nevoilor sale , o serveste la pat cu cele necesare.
Evaluare: - se evalueaza reluarea progresiva a mobilitatii cu sprijn si continuarea exercitiilor de recuperare.
CAZUL II Nume : C Prenume Varsta :64 Sex: feminin Religie; ortodoxa Nationalitate: romana Data internarii: 03.05.2007 Dta externarii: 29.05.2007 Diagnostic la internare: Atac ischemic in teritoriul carotidian drept . Moticul internarii: cu aproximativ o saptamana pacienta prezinta asimetria fetei si parestezii, paralizie la nivelul membrelor stangi pentru care se interneaa in clinica nostra(Spitalul Clinic Colentina) :S
Examen obiectiv Facies: discret asimetric Aparat respirator :torace normal conformat Aparat cardio vascular -TA=100/60mm/hg AV= 72/min Aparat digestive abdomen suplu, mobil, nedureros la palpare ficat normal splina nepalpabila
Pagina 60 din 64
Aparat -urini normale Mictiuni fiziologice Nervul facial asimetric pe parte paralizata OD<OS
urogenital:
Nervul glasofaringian:posibiliatattea deglutitiei pentru solide Mobilitatea: hemipareza dreapta
Examen de laborator
LCR Albumina = 0.24gr%
(imunoelectropareza)
Reactia i.g.G*100=19% Alb
LCr Aspect = clar Cellule = 0.2 Citologie = limfocite RBW = negative Albumine = 0.24gr% TC Nu sunt modificari tomodensiometrice de process expansiv intracranian Sistemul entricular pe linia mediana de aspect normal Hb = 12.2 gr% Ht = 36.2% TR = 171.000 L = 11.200
Pagina 61 din 64
Neutrofile -nesegmentate = 6 - segmentate= 82 Eozinofile = 0 VSH 1h = 58 mm Uree = 27 Colesterol = 100mg
Tratament -regim alimentar - electrovit tb -extraveral tb -aspirina - ampicilina inj 3gr 5 zile
Pacienta C.S. , in varsta de 45 de ani , se interneaza in clinica de neurology a spitalului Clinic Colentina, la ora 10.00 Este insotita de catre sotul ei. Are asupra sa un billet de trimitere de la Policlinica Batistei cu diagnosticul Ait carotidian drept
Locuieste impreuna cu sotul intr-un apartament cu doua camere Pacienta ne povesteste ca in urma cu aproximativ 7 zile , a observat ca devine mai neputincioasa iar deficitul motor se agraveaza fapt ce a determinat-o sa vina la spital Pacienta se misca foarte incet sin u merge decat sprijinindu-se de cineva. Din cauza aceasta a devenit dezintereseata fata de masurile stricte de giena Ea nu se piate spala singura , nu se poate imbraca, dezbraca sin u se poate alimenta. Ea este fparte trista si se gandeste la ce o asteapta, dup ace va depasi clipele grele.
Process de nursing
I Nevoia perturbata : nevoia de a se misca si de a mentine o buna postura
Pagina 62 din 64
Problema : dificultatea mobilitatii fizice Etiologie: - deficit motor diminuarea fortei musculare
Semne : paralizia membrelor stangi
Diagnostic nursing : dificultatea mobilitatii fizice legate de impotenta functionala manifestata prin paralizia membrelot stangi.
Obiectiv: pacienta sa se poata mobilize partial sis a isi efectueze singura toaleta
Intervetii proprii:
AM va efectua mobilizarea pasiva si active mobilizarea pasiva : masam extremitatile pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice efectuam miscari ale segmentelor paralizate in ambele sensuri evitam manevrele energice sau brutale pentru a nu provoca intinderi si rupture ale muscilor , ligamentelor, fracture mentinem supletea articulara evitam pozitiile antalgice
Evaluare : pacienta preia o serie din programul mobilizarii si poseda capacitatea de mobilizare.
Nevoia perturbata:nevoia de a mentine tegumentele curate si integre.
Problema: incapacitatea de a se spala partial Etiologia: lipsa de zoordonare a miscarilor Semne : dezinteres fata de masurile de igiena prin deficit de autoingrijire
Pagina 63 din 64
Diagnostic nursing:incapacitatea de a se spala legata de lipsa de coordonare a miscarilor manofestate prin deficit de autoingrijire Obiectiv:pacienta sa isi dezvolte capacitatea de a se spala singura Interventii - AM va imbaia zilnic pacientul asigurand astfel toaleta acestuia - AM va favoiza circulatia intre zonele comprimate prin mobilizarea active sau pasiva, sau masaj , frectionare _ AM manifesta multa intelegere si rabdare cu pacienta asigurandu-I intimitatae pentru toaleta AM incurajeaza si felicita pacienta pentru ceea ce a indeplinit Am insoteste pacienta la WC sau la baie numai daca starea acesteia o permite si numai la avizul medicului. proprii:
Evaluare pacienta arata interes crescut pentru ingrijirile personale pacienta este optimista chiar daca obtine rzultate limitate pacienta accepta sa ceara ajutor cuiva pentru a o conduce la toaleta.
Pagina 64 din 64

Bibliografie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bibliografie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1.Neurologie - Ghid Practc Chiru Florian; Ed. Cison 1998

5. Manual de medicina interna pentru cadre didactice, Corneliu borundel

7. Agenda medicala, Bucuresti 1987

8. Agenda medicala Bucuresti 1988

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

9. Agenda medicala , bucuresti 1999

Anatomia si fiziologia sistemului nervos 3

Accidentul vascular cerebral 14

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Diagnostic diferential 35 Evolutia pronosticul si rolul factorilor de risc 37

A. Rolul asistentului medical in asigurarea conditiilor de mediu 46

B. Rolul asistentului medical in profilaxie 46

C. Rolul asistentului medical in examenele clinice si paraclinice 47

Procese de ingrijire la trei bolnavi

Cazul 1 70 Cazul 2 76 Cazul 3 80

Aspecte ale accidentului vascular cerebral

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Anatomia si fiziologia sistemului nervos

Notiuni de anatomie si fiziologie.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

CAILE MOTORII, SENZITIVE SI A REFLEXELOR

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Subo - spinal Olivo spinal Tecto spinal

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Neuronul motor periferic - este portiunea terminala a caii motorii

Se disting doua forme de sensibilitate:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sensibilitatea elementara cuprinde:

Sensibilitatea sistemica cuprinde:

senzatii complete rezultate din diferentierea si combinarea senzatiilor elemntare.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Accidentul vascular cerebral (AVC)

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3.CAUZELE AVC- ului

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

-tulburari sfincteriene bolnavi nu isi pot controla emisia de urina , de scaun.

I. A INSUFICIENTA CIRCULATORIE CRONICA

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Insuficienta circulatorie tranzitorie.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

B Insuficienta circulatorie acuta

Edemul cerebral acut (encefalopatia hipertensiva)

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3 Embolia cerebrala este o alta forma clinica a ramolismului cerebral

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

profunda.Rasetele sunt frecvente observandu-se e mbolii si in alte viscere.

Tratamentul emboliei cerebrale.

Consta in vasodilatatoare, combaterea edemului cerebral cu manitol 20%, etc.

II.HEMORAGIA CEREBRALA Definitie. este revarsarea de sange in parenchimul cerebral.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Este o hemoragie cerebrala circumscrisa

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.