Diferene de sex, gen i cultur n comunicare Abstract Communication is a complex process and, in order to be effective it is required that all

its steps and components function accordingly. Though, in the way of a good communication there are several series of barriers. This article analyses the causes influencing the communication process, emphasizing the elimination of certain traditional views regarding gender and sex. Different examples out of different approaches are given emphasizing its effects over style, as well as methods to avoid confusions. The role of authority in communication process in also approached in this article, as well as groups influence in forming the communication style. e !nt"lnesc ast#zi din ce !n ce mai pu$ine persoane % mai ales !n societ#$ile declarate civilizate % care s# sus$in# diferen$e esen$iale !ntre persoanele de sex feminin &i cele de sex masculin &i, pe baza lor, s# admit# discriminarea. Ceea ce nu !nseamn# c# discriminarea a &i disp#rut !n urma declara$iilor de egalitate f#cute de indivizi sau chiar !n urma unor !mbun#t#$iri ale legisla$iilor diferitelor $#ri. Tocmai datorit# acestei realit#$i, !n articolele '(, '), '*, +arlamentul ,uropean !n -.ezolu$ia din /0 septembrie /110 privind egalitatea dintre femei &i b#rba$i !n 2niunea ,uropean# 3 /110 4/1105/1*)467689 face urm#toarele preciz#ri: 3 insist# asupra necesit#$ii de a dezvolta politici !n vederea combaterii, de la primele v"rste &colare, a stereotipurilor legate de sexe !n domeniul educa$iei, inclusiv prin eliminarea acestora din programele de studiu &i din manualele &colare, oferind programe de sensibilizare a profesorilor &i elevilor &i !ncura;"nd b#ie$ii &i fetele s# adopte modele educa$ionale netradi$ionale< 3 invit# Comisia s# instituie dialogul cu &i s# !ncura;eze mass3media, av"nd !n vedere rolul plin de influen$# social# al acestora, pentru promovarea egalit#$ii !ntre femei &i b#rba$i &i pentru !mpiedicarea imaginilor stereotipe despre femei &i b#rba$i< 3 recomand# elaborarea unor m#suri de sensibilizare la nivel paneuropean pentru a cre&te sensibilizarea la atitudinea -toleran$#3zero9 fa$# de insultele cu caracter sexist &i

prezentarea !ntr3un mod degradant a femeilor !n mass3media &i !n comunicarea comercial#4 =urnalul >ficial al 2niunii ,uropene .> /?.?./11?8. ,vident, eliminarea discrimin#rii dintre sexe nu poate avea loc doar !n urma unor m#suri, fie acestea chiar punitive, !ntruc"t, procesul discrimin#rii are r#d#cini profunde &i cauze dintre cele mai diferite. 2na dintre cauze $ine chiar de simbolurile pe care le sugereaz# sexul feminin sau masculin. =ohn Dewey, autorul unei celebre c#r$i, Democracy and Education, consider# inventarea simbolurilor ca fiind un eveniment extraordinar !n istoria uman#. @ntruc"t trat#m prea des indivizii &i problemele lor a&a cum s3a f#cut !ntotdeauna, f#r# s# luam !n considerare modific#rile impuse de condi$iile care se schimb#, Alfred BorzybsCy 4D?0E %DE)18, fondatorul semanticii generale, a sugerat c# o persoan# ar trebui s# claseze mental termenii s#i generali &i !n felul acesta s# reduca tendin$a de a face asemenea erori semantice. C"nd clasam termenii, !i separ#m pe baza unor diferen$e &i, proced"nd astfel, recunoa&tem unicitatea lor. Ceea poate !nsemna c# atunci c"nd ne referim la b#rba$i sau la femei trebuie s# avem !n vedere specificitatea sexului, a genului, dar &i individualitatea persoanei 4Manhood of Humanity: The Science and Art of Human Engineering, FDE/DG, /11(8 Acesta este unul din scopurile mi&c#rilor feministe 3 o !ncercare de a ie&i dintr3o categorie, de a scoate etichetele care, !n mod tradi$ional, au fost ata&ate rolului femeii !n societate. Alte organiza$ii fondate, reprezint# !ncerc#ri specifice de a sparge tiparele !n care persoanele au fost plasate. Hrupurile militantelor feministe protesteaz# impotriva faptului c# femeile nu au fost niciodat# categorizate ca indivizi, ci au fost v#zute doar ca parteneri t#cu$i ai b#rba$ilor, un fel de r#u necesar, cu rolul principal de a asigura urma&i b#rba$ilor. Distincia dintre sex i gen A&adar, p"n# de cur"nd am fost !nv#$a$i c# b#rba$ii sunt de gen masculin, iar femeile de gen feminin, primii sunt puternici, c#ci tocmai de aceea sunt b#rba$i, iar femeile sunt mai slabe, nu se pot bate &i deci trebuie ocrotite. @nceputurile acestei viziuni coboar# p"n# !n epoca tribal#, c"nd, cum a observat sociologul +etre Andrei, -tribul are diferite trebuin$e, care sunt satisf#cute de indivizi diferi$i dup# aptitudinile lor. +rimul pas spre diferen$iere &i spre eterogenizare a fost recunoa&terea autorit#$ii unui &ef &i apoi

diferen$a de ocupa$ie a sexelor.9 Astfel, hoarda, prima form# de comunitate social#, este o mas# de oameni condus# de motive &i instincte materiale, oarecum organice, anume de foame &i trebuin$# sexual#.4Andrei, DEE0, p. ?18. 7u este o viziune specific# doar culturii noastre tradi$ionale. @n vechea Chin#, Iin &i Iang nu se puteau concepe dec"t prin opozi$ia sexelor. J#rba$ii &i femeile erau considera$i ca dou# corpora$ii opuse, av"nd o sumedenie de interdic$ii &i bariere sexuale. Dup# modelul acestei opozi$ii a sexelor s3a f#cut &i reparti$ia sezonier# a activit#$ilor omene&ti. Iin &i Iang au fost concepute nu ca o dualitate a ,xisten$ei &i a 7on3existen$ei, a binelui &i a r#ului, ci ca o opozi$ie relativ# &i de natur# ritmic# !ntre dou# grupe rivale &i solidare. @n acela&i timp for$ele ultime ale naturii au fost imaginate &i reprezentate de chinezi dup# modelul diviziunii sexelor. 4Andrei, p. D/E.8 Henul nu !nseamn# !ns# acela&i lucru cu sexul biologic. Aceast# distinc$ie este important# pentru a !n$elege cum -viziunile noastre asupra sexului biologic influen$eaz# identit#$ile genului.94=udith 7. Kartin, Thomas B. 7aCayama, p. /(8. Hiddens consider# c# exist# dou# teorii referitoare la identitatea &i sexualitatea genului, cea a lui igmund Lreud fiind cea mai influent# &i cea mai des discutat#, acceptat# sau comb#tut#. Lreud a teoretizat c# diferen$ierile pornesc din prima copil#rie &i se accentueaz# !n &coal# !n urma grupurilor formate de membrii de acela&i sex. 7ancy =ulia Chodorow, un sociolog feminist, descrie masculinitatea &i feminitatea ca pe o pierdere, !n sensul c# b#ie$ii &i fetele se despart diferit de mame, b#ie$ii resping"nd radical apropierea de mam# &i dedic"ndu3se realiz#rilor personale. 4Hiddens, /11D8 Ma r"ndul lor, fetele desp#r$indu3se de mame, continu# s#3&i dezvolte rela$iile transfer"ndu3&i ata&amentul fa$# de viitorul so$ &i fa$# de copii. 4Chodorow, /11D8. ,lisabeth Cashdan, profesoar# la 2niversity of 2tah, este &i mai categoric# afirm"nd c# pentru o femeie acumularea de resurse pentru copiii s#i este foarte important#, de aceea va !ncerca s# atrag# b#rba$i boga$i &i cu pozi$ie bun# social#, dispu&i s# o a;ute. 4Cashdan, /11D8. 6ndiferent de ce credem despre b#rba$i sau femei, cert este faptul c# diferen$ierile sunt influen$ate puternic de no$iunile culturale. .ealitatea arat# c# anumite activit#$i sunt considerate mai ales masculine, sau mult ales feminine. 7i se pare normal ca femeile s# fie educatoare, !nv#$#toare sau medic &i ie&it din comun s# fie marinar, pilot, inginer

'

constructor 4ca s# nu mai vorbesc de tractorist, miner, hamalN8. Astfel, fie c# oamenii pescuiesc, $es, se lupt# sau citesc poezii, aceste activit#$i sunt v#zute diferit !n raport cu opinia celor din ;ur, opinie care, la r"ndul ei, depinde de experien$ele anterioare ale celui care le observ#. @n acela&i fel, programele pe care oamenii le urm#resc la televizor % serialele meciurile de box, programele de &tiri % afecteaz# modul !n care socializ#m unii cu al$ii, toate acestea contribuind la dezvoltarea contextelor genurilor. 4 =udith 7. Kartin, Thomas B. 7aCayama, /11?8. Ma r"ndul ei, cultura fiind !ntr3o continu# transformare, se schimb# &i felul !n care ne raport#m fa$# de genul masculin sau de cel feminin. De exemplu, acum o ;um#tate de secol, s# zicem, !n societatea rom"neasc# era -anormal9 4sau cel pu$in ciudat8 ca b#rba$ii s# g#teasc# sau s# !ngri;easc# de copii, !n timp ce mama se afla la lucru, iar acum chiar legisla$ia ofer# posibilit#$i ca ei s# !ntrerup# serviciul &i s# preia ocupa$ii considerate c"ndva specic feminine. Ceva mai mult: diferen$ele de gen duc chiar la diferen$e de percep$ie a frumuse$ii. De la tipul femeii din antichitatea greac#, cu s"ni boga$i &i abdomen puternic s3a trecut, !n zilele noastre, la model femeii sub$iri, !nalt# &i cu bra$e lipsite de musculatur#, ceea ce !nseamn# c# no$iunile noastre de masculinitate &i feminitate se schimb# !ncontinuu, conduse de interese comerciale &i alte for$e culturale. Astfel a ap#rut &i o larg# pia$# de desfacere a cosmeticelor pentru b#rba$i, de&i, spre deosebire de femei, ma;oritatea b#rba$ilor nu vor s# vorbeasc# despre machia;, nu vor s# fie v#zu$i !n public cump#r"nd produse cosmetice &i nici nu recunosc c# &tiu cum se folosesc acestea. 6ar dac# !&i vopsesc p#rul fac eforturi s# ascund# schimbarea. A vrea s# ar#$i altfel nu este doar r#spuns la nevoia de !nnoire. Concep$ia &i opiniile oamenilor asupra genului nu se refer# doar la ceea ce cred ei c# sunt, ci sugereaz# &i ce ar dori ei s# fie pentru al$ii. Liecare !nva$# din propriul mediu cultural, chiar f#r# s#3 &i propun#, ce !nseamn# masculinitatea &i feminitatea. +rimele lec$ii le primim, oricare dintre noi, !n familie &i !n grupurile de adolescen$i !n care ne dezvolt#m, apoi, prin intermediul mass3mediei &i al lecturii lu#m act de alte observa$ii &i interpret#ri. +robabil c# f#r# influen$a mass3mediei prea pu$ini dintre b#rba$i ar fi considerat c# o femeie frumoas# trebuie s# aib# buzele mari &i c#rnoase. Oi poate nici femeile nu &i3ar fi pus problema... Oi totu&i, chiar &i femei care nu aveau buzele foarte sub$iri au acceptat,

probabil sub influen$a filmelor americane, s#3&i implanteze alte gr#simi din corp !n buze. 6ar la nevoie, chiar produse chimicale. =udith 7. Kartin &i Thomas B. 7aCayama sunt de p#rere c# dinamica genului reflect# o str"ns# conexiune cu cultura, moda fiind la fel de important# prin influen$a pe care o exercit# la nivel global. Concluzia la care a;ung cei doi cercet#tori este c# genul &i sexul nu sunt sinonime. exul este biologic, !n timp ce genul este social construit. exul este stabilit de genetic# &i biologie, !n timp ce genul este produs &i reprodus de societate. Cu excep$ia opera$iei, sexul este permanent, !n timp ce genul variaz# peste timp &i peste culturi. - exul este o proprietate individual#, !n timp ce genul este o calitate social# &i rela$ional# care c"&tig# !n$eles din preponderen$a intereselor sociale &i contrastul cu celelalte genuri. ociet#$ile creaz# !n$elesuri de gen care comunic# printr3o abunden$# de structuri culturale &i practici< !n schimb, indivizii devin genuri !ncorpor"nd prescrip$ii sociale !n identitatea personal#. 4 =udith 7. Kartin, Thomas B. 7aCayama, /11?8 Kai exact: un b#rbat poate s# r#m"n# b#rbat !ntreg, av"nd !n comportament tr#s#turile sensibilit#$ii feminine... J#rbat sau femeie, fiecare reac$ioneaz# la stimuli exteriori. 2n francez c"nd !$i vorbe&te, constat# ,dward Pall, nu te scap# din ochi. +e str#zile din +aris, el !&i poate !ng#dui s# priveasc# foarte atent femeile. Americancele, !ntorc"ndu3se !n $ara lor dup# ce au stat o perioad# !n Lran$a, i3au m#rturisit autorului, c# trec deseori printr3o perioad# de privare senzorial#. C"teva au spus c# se obi&nuiser# pe parcursul &ederii lor !n Lran$a s# fie privite, iar obiceiul americanilor de a nu le privi le determin# s# se simt# ca &i cum nu ar existaN Ceva mai mult, ma&inile fran$uze&ti sunt create ca r#spuns la nevoile francezilor de a putea privi femeile. A&adar, automobilul devine, al#turi de limb#, o expresie a culturii &i astfel !&i are caracteristicile !n biotopul cultural. 4 Pall, ,dward, DE**8. Originea comportamentelor diferite Comportamentele diferite dintre b#rba$i &i femei sunt rezultatul unor culturi de gen diferite. .#d#cinile comportamentului diferit !&i trag seva din copil#rie: b#ie$ii &i fetele se ;oac# de obicei !n grupuri de acela&i sex. @n func$ie de cultur#, aceste grupuri vor aborda diferite forme de organizare social#. Letele vor coopera &i vor !mp#r$i puterea. ,le se !n$eleg dinainte cine va fi mama &i cine va fi fiica, cine va g#ti &i cine va aran;a masa. @n schimb, grupul b#ie$ilor este organizat pe ierarhii !n care problemele legate de status &i

identitate sunt mult mai pregnante. ,i stabilesc cine este &eful, cine va avea rolul de portar, dac# se organizeaz# un meci de fotbal, cine va ;uca !n ap#rare &i cine la centrul terenului. 3a observat c# odat# !ntip#rite, aceste diferen$e vor fi purtate &i la maturitate, atunci c"nd b#rba$ii vor fi mai !nclina$i s# argumenteze &i s# concureze pentru un statut, !n timp ce femeile se axeaz# mai mult pe cooperarea cu cei din ;ur. Partley consider# c# a&a3zisa teorie a celor dou# culturi sugereaz# faptul c# b#rba$ii &i femeile abordeaz# dou# stiluri diferite de comunicare &i care reflect# diferitele lor obiective &i strategii. Conform acestei abord#ri, solu$ia sau remediul proastei !n$elegeri a genului ar putea fi !n$elegerea &i acceptarea reciproc# a semnifica$iilor genului. 4 Partley, DEE)8 @n acela&i timp -construc$iile sociale simbolice de gen stabilesc coduri de conducere, g"nd &i comunicare care creaz# diferite culturi de gen.9 4Qood , DEE)8. Dup# opinia lui =ohn Hray, femeile &i b#rba$ii sunt, totu&i diferi$i. 4Hray, /11'8. Aspectul crucial al acestei diferen$e !n ceea ce prive&te felul !n care se comunica depinde de -felul de a fi9. +entru b#rba$i sensul de -sine9 este definit astfel prin intremediul abilit#$ii sale de a ob$ine rezultate. ,l are obiective precise &i le urm#re&te cu gri;#, stabilind strategii. +entru femei sensul de -sine9 este definit diferit: prin intermediul setimentelor &i calit#$iilor lor de a interac$iona. Lemeia este dispus# s# apeleze la sentimente &i mai pu$in la logic#, &i nu de pu$ine ori !ntristarea sau lacrimile devin armele ei cele mai puternice. =ohn Hray argumenteaz# c# b#rba$ii &i femeile se comport# diferit datorit# diferen$ei fundamentale de identitate personal#. De exemplu, atunci c"nd un b#rbat sup#rat se afl# !ntr3o situa$ie stresant#, acesta va !ntrerupe o conversa$ie &i se va !nchide !n sine, se va retrage !n singur#tate &i va !ncerca s# rezolve problemele de unul singur. @ntr3o situa$ie asem#n#toare, femeiile vor c#uta compania prietenilor &i vor discuta deschis despre problemele &i sentimentele lor. 4Partley, DEE)8. 2n exemplu extrem care diferen$iaz# poate fi urm#torul: un b#rbat dac# are o suspiciune !n leg#tur# cu partenera lui se interiorizeaz#, !n timp ce femeia, !ntr3o situa$ie similar#, telefoneaz# unei prietene &i cere sfaturi. au se lamenteaz#. Stilul comunicrii 6dentitatea genului este demonstrat# &i de stilul comunic#rii. Comunicarea !ntre diferitele culturi depinde de capacitatea diferitelor culturi de a dezvolta o !n$elegere comun#. Dac# experien$a

unui individ % b#rbat sau femeie 3 este rela$ionat# doar la propria lui 4ei8 cultur#, atunci comunicarea este imposibil#.4Partley, p.0E8 Cultur# diferit# !nseamn# aici mai ales cultura masculin# &i feminin#. Comunicarea femeilor difer# de stilul comunic#rii b#rba$ilor, ceea ce duce adesea la ne!n$elegeri &i conflicte. De exemplu, unele femei r#spund cu nervozitate dac# primesc o invita$ie care nu le este pe plac, !n timp ce b#rba$ii, !ntr3o situa$ie similar#, prefer# s# tac# sau doar s# r#spund# negativ. @n alt# situa$ie, femeile pot interpreta t#cerea b#rba$ilor ca pe o nep#sare, !n timp ce b#rba$ii interpreteaz# adesea t#cerea femeilor ca pe o acceptare sau ca pe o promisiune, cel pu$in ca pe o am"nare. > alt# diferen$# devine vizibil# !n relatarea unei !nt"mpl#ri. 3a observat c# b#rba$ii tind s# fie mai lineari !n relat#ri, de obicei precizeaz# timpul &i locul unei ac$iuni< femeile tind s# dea mai multe detalii &i s# ofere mai multe informa$ii dec"t este necesar, pe care b#rba$ii le consider# o abatere de la subiect. Lemeile observ# !mbr#c#mintea, culorile. Au intui$ii &i nu agreeaz# certitudinile. 4Tannen, DEE18. J#rba$ii &i femeile deseori interpreteaz# gre&it discu$iile despre rela$ii. ,ste posibil ca femeile s# exprime mai mult interes !n procesele interrela$ionale &i s# se simt# mai bine doar discut"ndu3le. J#rba$ilor c#rora le place s# rezolve probleme este probabil s# nu le plac# s# discute ceva referitor la o problem# care nu are neap#rat# nevoie de rezolvare. 4Kartin, /11?, p. /(8. J#rba$ii prefer# s# !ncheie o discu$ie dificil# spun"nd -vorbim alt#dat#9, iar femeile insist#: -vorbim acum, de ce alt#dat#R9. J#rbatul vrea s# am"ne deciziile dintre parteneri, femeile vor s# &tie c"nd se vor c#s#tori, b#rba$ii apeleaz# frecvent la pronumele personal eu, femeile se simt bine cu pluralul noi. @n Living Language, Heorge Beith &i =ohn huttleworth 4p. ///8 sunt de p#rere c# femeile vorbesc mai mult dec"t b#rba$ii, vorbesc chiar prea mult, sunt mult mai politicoase, sunt ezitante, se pl"ng &i cic#lesc, pun mai multe !ntreb#ri, se sus$in unele pe altele, sunt mult mai cooperante. J#rba$ii !n;ur# mai mult, nu vorbesc despre emo$ii, vorbesc mai mult despre sport, vorbesc despre femei &i ma&ini !n acela&i fel, se insult# reciproc frecvent, sunt competitivi !n conversa$ie, domin# conversa$ia, vorbesc cu mai mult# autoritate, dau mai multe comenzi, !ntrerup conversa$ia mai des. .obin MaCoff, !n DE0) a publicat o cercetare asupra limba;ului femeilor: Language and Woman's P ace! @ntr3un articol, Woman's anguage, ea a consemnat o serie de expresii de baz# care ar defini limba;ul femeilor. +rintre acestea:

@ngr#direa: folosirea sintagmelor -cam a&a9, -un fel de9, -se pare c#9, etc Lolosirea formulelor politicoase: -S# deran;eaz# dac#T9, -A& aprecia dac# T9, -T dac# nu te deran;eaz#9

Sorbirea cu sublinirea de intona$ie pentru cuvintele: deci, foarte, chiar Lolosirea ad;ectivelor: divin, dr"gu#, adora$i , etc. Lolosirea hipercorect# a gramaticii &i pronun$ie, al#turi de enun$area clar#. Lolosirea cit#rilor directe: b#rba$ii cel mai adesea parafrazeaz#. Lolosirea unui lexicon special: femeile folosesc mai multe cuvinte pentru obiectele culorate, iar b#rba$ii pentru activit#$ile sportive. Lolosirea intona$iei pentru !ntreb#ri !n discursuri declarative: femeile fac declara$ii prin ridicarea vocii la sf"r&itul declara$iei dorind s# exprime incertitudinea.

Lolosirea imperativelor: de ce, cum, unde, care, ce, 4De ce nu deshizi u&aR8 Sorbire mai pu$in fluent#. Lolosirea accentuat# a calific#rilor: de exemplu, -,u cred c#T9 e scuz# mai adesea: de exemplu, -@mi pare r#u, dar eu cred c# T9 Lolosirea construc$ilor modale: cum ar fi %oate, ar tre$ui, tre$uie, -73ar trebui s# oprim c#lduraR9 Lolosesc comenzi &i cereri directe: de exemplu, -Sai, este cam rece aici, nuR9 % o cerere clar# s# se dea drumul la c#ldur# sau s# se !nchid# geamul. Lolosesc mai multe cuvinte !nt#ritoare: !n special at&t &i foarte 4de exemplu, - unt at"t de fericit# c# ai venitN98. Mipsa umorului: femeile nu spun de obicei cu succes glume &i adesea nu !n$eleg gluma. Ma acestea putem ad#uga observa$ii specifice spa$iului cultural rom"nesc:

3 Lemeile simt nevoia s# se fac# deosebire !ntre statutul de doamn# &i domni&oar#. 3 De regul#, pe b#rba$i nu3i deran;eaz# expresia -Ce spui, m#R9, dar sup#r#, pe bun# dreptate, formula adresat# femeilor -Ce spui, f#R 3 C"nd este vorba despre defectele p#rin$ilor, abund# trimiterile la soacr# &i nu la socru. 3 @n;ur#turile trimit de regul# la organul sexului feminine. 3 +are firesc ca b#rbatul s# nu fi fost virgin la c#s#torie, dar cresc preten$iile c"nd este vorba de sexul feminin.

3 J#rbatul adulterin are c"teva denumiri, !n timp ce femeia, !n situa$ie similar#, are excesiv de multe denumiri. 3 Lemeia blond# este ironizat#, dar aceea&i culoare la b#rbat nu !nseamn# aproape nimic. 3 Ad;ectivul gos%odin" este peiorativ pentru o femeie, dar este onorabil# varianta gos%odar pentru b#rbat. 3 Dac# nou3n#scutul este b#iat totul este !n regul#, dac# este fat#, se adaug# o apreciere gen: sunt bune &i fetele, s#n#toase s# fie. 3 J#rba$ii pot fuma pe strad#, femeilor -nu le st# frumos.9 3 C"nd nu convin argumentele femeilor, pare normal s# fie trimise la crati$#. 3 Lemeile nu vorbesc, ele dau din gur# sau din clean$#. 7ici proverbele rom"nilor nu sunt mai !ng#duitoare cu femeile: 3 Lusta femeii, fa&a dracului. 3 Lemeia e scula dracului. 3 Lemeia frumoas# este pagub# la cas#. 3 Lemeia neb#tut# e ca moara neferecat#. 3 Lemeia numai dup# urs nu se duce. 3 Lemeia ;udec# pe dracu &i3l scoate dator. Stilul conversaiei A face complimente este un ritual obi&nuit, mai ales !n r"ndul femeilor. Mingvista =anet Polmes a descoperit c# femeile fac mai multe complimente dec"t b#rba$ii 4-Anthropolocial Minguistics9 vol. /?5DE?*8. J#rba$ii !ns#, de&i doresc s# fie aprecia$i, evit# s# pun# !ntreb#ri de genul -Ce p#rere ai de prezentarea meaR9 sau -Ui3a pl#cut articolul pe care l3am scrisR9, din teama de a nu declan&a o critic# nedorit# sau s# nu li se pun# &i lor !ntreb#ri similare. Oi !n aceast# situa$ie, o explica$ie s3ar putea g#si !n felul !n care &i3au petrecut tinere$ea &i adolescen$a. @n grupurile !n care cresc, b#ie$ii abia a&teapt# prile;ul de a ;igni pe cineva &i de a fi !ntr3o pozi$ie de superioritate. Dimpotriv#, unul din ritualurile pe care le !nva$# fetele este s# adopte o pozi$ie de inferioritate, presupun"nd !ns# c# ceilal$i vor fi con&tien$i de natura ritualic# a acestei umi iri &i nu vor mearge p"n# la cap#t. Aceste stiluri conversa$ionale caracteristice b#rba$ilor &i femeilor sunt !n dezavanta;ul femeilor la locul de munc#. Dac# o persoan# !ncearc# s# reduc# diferen$ele

&i s# men$in# iluzia unei egalit#$i, !n timp ce alta !ncearc# s#3&i men$in# pozi$ia de superioritate, cea din urma va reu&i. @n acela&i timp e posibil ca persoanele care nu fac nici un efort s# se afle !ntr3o pozi$ie de inferioritate s# a;ung# !ntr3o astfel de situa$ie. +entru c# femeile accept# rolul de persoan# care are nevoie de sfaturi, b#rba$ii tind s# cread# c# femeile, atunci c"nd !i !ntreab# ceva, ele cer de fapt un sfat sau un a;utor. Contradiciile verbale A3&i cere scuze, a tempera criticile cu pu$in# laud# &i a3&i face complimente sunt doar c"teva ritualuri ale femeilor. J#rba$ii !ns# evit# aprecierile reciproce referitoare la $inut#, !mbr#c#minte sau v"rsta pe care o arat#. ,i se pot contrazice !n problemele de serviciu f#r# a desface rela$iile de prietenie dintre ei. Antropologul +hillip Qhitten nume&te acest comportament o%o'i#ia ritua ". Kul$i americani, consider# el, v#d aceste discu$ii ca pe ni&te lupte ritualice % adic# un fel de cunoa&tere prin intermediul contradic$iilor verbale. ,i !&i prezint# ideile !ntr3o form# sigur# &i definitiv# &i a&teapt# s# vad# dac# vor fi comb#tute. +entru ei, a fi nevoit s#3$i aperi o idee constituie un prile; de a3&i testa valoarea. Tot din acela&i motiv, b#rba$ii se ;oac# de3a avocatul diavolului, atac"nd ideile colegilor, !ncerc"nd s# le g#seasc# punctele slabe, test"ndu3&i !n acela&i timp propriile idei. Acest stil d# rezultate bune dac# este !n$eles de to$i cei din ;ur, dar cei care nu sunt obi&nui$i cu el nu observ# caracterul ritualic &i pot considera aceste observa$ii ca un atac direct &i le este greu s# dea randament !ntr3un astfel de mediu pe care3l consider# conflictual. Din aceas motiv, pot deveni chiar agresivi c"nd !&i expun ideile pentru a se ap#ra !mpotriva unor posibile atacuri. Contradic$ia verbal# variaz# !n func$ie de gradul de cultur# al organiza$iilor, dar forme ale acestui comportament se g#sesc !n ma;oritatea grupurilor. Cine nu se simte !n largul lui cu acest stil lingvistic % multe femei dar &i destui b#rba$i % risc# s# par# nesiguri de propriile idei. 4Qhitten, p.D0* 8 Cu toate acestea, pe l"ng# diferen$ele de gen &i sex, !n comunicare mai apar &i diferen$e de la o civiliza$ie la alta - unt diferite reguli asociate cu aceea&i rela$ie &i aceasta poate avea diferen$e ma;ore !n ce &i cum comunic# participan$ii. Ca s# ilustreze influen$a mediului, K. Argyle 4DE?D8 a a;uns la urm#toarea concluzie dup# ce a studiat mai multe diferen$e !ntre britanici, chinezi, italieni &i ;aponezi: -se pare c# noi punem mare accent pe exprimarea emo$iilor, exprimarea opiniilor cu privire la subiecte intime &i

D1

afec$iune, !n compara$ie cu chinezii sau ;aponezii. .ela$iile apropiate de familie, de prietenie sunt v#zute ca surse de suport. 7oi cerem a;utor material, !mp#rt#&im problemele personale &i sentimentale &i cerem sfaturi9. 4Partley, p. E'8. Negociind autoritatea n grupuri @n organiza$ii, autoritatea formal# vine din pozi$ia pe care o ocup# o persoan#, indiferent de sexul ei.. Dar autoritatea propriu3zis# practic se negociat# zilnic. +hillip Qhitten a constatat c# randamentul managerilor depinde !n mare parte de priceperea de care dau dovad# !n a3&i negocia autoritatea &i de modul !n care ceilal$i le sus$in sau le submineaz# eforturile. Lelul !n care statutul este reflectat !n stilurile lingvistice ;oac# un rol foarte subtil !n crearea de lideri. @n toate companiile !n care +hillip Qhitten a f#cut cercet#ri, b#rba$ii i3au spus adesea c# femeile nu erau promovate, pentru un motiv foarte simplu: nu f#ceau fa$#. @n realitate, lipsa promov#rii femeilor nu avea leg#tur# cu aptitudinile &i capacit#$ile lor, ci cu faptul c# nu f#ceau eforturi s# fie remarcate, ceea ce b#rba$ii f#ceau cu prisosin$#. Acest fapt era vizibil chiar &i !n afara spa$iului de lucru: b#rba$ii, tineri sau v"rstnici, st#teau de vorb# cu &efii lor, !n timp ce femeile vorbeau doar !ntre ele. Ceva mai mult: b#rba$ii &i femeile vorbesc despre realiz#rile lor !n feluri diferite, influen$a$i de mediile diferite !n care au crescut % b#rba$ii sunt bine v#zu$i dac# !&i etaleaz# realiz#rile, iar fetele dac# &i le ascund. tilurile lingvistice specifice b#rba$ilor !i avanta;eaz# c"nd vine vorba de negocierea autorit#$ii. 2n alt element lingvistic care variaz# !n func$ie de statutul &i importan$a persoanei !l reprezint# vorbitul pe ocolite % tendin$a de a spune lucrurile mai subtil. Aceast# pornire difer# de la o cultur# la alta &i poate duce la ne!n$elegeri, dac# vorbitorii !l !n$eleg &i !l folosesc diferit. e spune c# americancele sunt mai subtile dec"t americanii dar, de fapt, to$i sunt la fel de subtili !n anumite situa$ii % doar c# nu se manifest# la fel. M#s"nd deoparte diferen$ele culturale, etnice, religioase &i individuale % femeile sunt subtile mai ales c"nd sunt nevoite s# dea ordine, ceea ce e foarte normal, av"nd !n vedere c# femeilor nu le place s# fac# pe &efele, iar b#rba$ii devin subtili c"nd e vorba s#3&i admit# gre&elile sau sl#biciunile, ceea ce este, din nou, foarte normal, din moment ce b#rba$ii nu3i stimeaz# pe cei afla$i !ntr3o pozi$ie de inferioritate. 4Qhitten, /11D, p.D0*8. @n general femeile particip# activ la discu$iile !n grupuri de femei, dar se fac foarte rar auzite la

DD

!ntrunirile unde particip# un num#r mare de b#rba$i. +e de alt# parte, sunt &i femei care adopt# acest stil mai r#sp"ndit !n r"ndul b#rba$ilor, dar acestea risc# s# fie considerate prea agresive. 4Qhitten, p. D0*8. Astfel st"nd lucrurile, se impune ca !n grupuri &i !n organiza$ii, cunosc"nd aceste diferen$e de comunicare, s# se ia !n calcul faptul c# nu cel care este mai puternic, mai vorb#re$ &i mai capabil s# !ntre$in# rela$ii cu &eful este, !n mod obligatoriu, &i cel mai competitiv. Conclu ii Diferen$ele de sex nu pot fi contestate. ,le sunt rezultatul natural al na&terii, !n urma c#reia fiecare este b#iat sau fat#. Lamilia este prima care cultiv# &i a;ut# dezvoltarea acestor diferen$e de sex. Apoi, primele grupuri !n care interac$ioneaz# copiii &i adolescen$ii contribuie !n mod esen$ial la !nt#rirea diferen$elor &i la formarea anumitor obiceiuri &i deprinderi. Difere$ele de sex nu pot fi suprapuse peste diferen$ele de gen. Henul depinde de anumite tr#s#turi de caracter, de educa$ie de cultur#. Aceste diferen$e nu sunt la fel de vizibile &i nu pot !ndrept#$ii aprecieri de valoare &i nu ;ustific# discriminarea. Diferen$ele de sex &i de gen se manifest# pregnant !n procesul comunic#rii &i al stilurilor de abordare. ,le au caracter cultural &i manifest#rile depind de nivelul de cultur#, de tradi$ie &i de op$iunile personale.

!ibliografie +arlamentul ,uropean, .ezolu$ia din /0 septembrie /110 privind egalitatea dintre femei &i b#rba$i !n 2niunea ,uropean# 3 /110 4/1105/1*)46768, in (urna u )ficia a *niunii Euro%ene .> /?.?./11?. Andrei, +etre, Socio ogie genera ", ,di$ia a 6S3a, 6a&i, +olirom3Lunda$ia academic# -+etre Andrei9, DEE0. Argyle, K., A. Lurnham, and ,.=.A. Hraham, Socia Situations, Cambridge 2niversity +ress, DE?D. Cashdan, ,lisabeth, VQhat De Qomen Qant9, in Anthro%o ogy! +ontem%orany Pers%ectives, 7eedham Peights, Allyn Jacon, /11D. Chodorow, 7ancy =ulia, The Po,er of -ee ings: Persona Meaning in Psychoana ysis, .ender, and +u ture , Iale 2niversity +ress, /11D.

D/

Dewey, =ohn, Democracy and Education, FDED*G. ,dited by .eginald D. Archambault. Chicago: 2niversity of Chicago +ress, DEE1. Hiddens, Anthony, Socio ogie, Jucure&ti, ,ditura J6C3All, /11D. Pall, ,dward, The Hidden Dimension, 7ew IorC, ,ditura Doubleday W Co., DE**. Partley, +eter, /nter%ersona +omunication, .outledge, Mondon, DEE). Polmes, =anet, VCompliments % compliment responses in 7ew Xealand ,nglish9, in: Anthro%o ogica Linguistics, 0123, nr! /?: (?(%)1?. BorzybsCy, Alfred, Manhood of Humanity: The Science and Art of Human Engineering, FDE/DG, /11(. MaCoff, .obin, Language and Woman's P ace, 7ew IorC: Parper W .ow, FDE0)G DEE). Kartin, =udith 7., Thomas B. 7aCayama, /ntercu tura +ommunication in +onte4ts, JlacCwell +ublishing Mtd, /11?. Qhitten, +hillip, Anthro%o ogy! +ontem%orary Pers%ectives, Allyn and Jacon, /11D. Polmes, =anet 4DE?*8: VCompliments % compliment responses in 7ew Xealand ,nglish9, in: Anthro%o ogica Linguistics /?: (?(%)1?.

D'