Sunteți pe pagina 1din 10

Undele radio

Undele de radio sunt unde de energie similare cu undele luminoase. De fapt semnalele
radio calatoresc prin aer cu viteza luminii.Ca sa intelegi cum merge o antena , trebuie
pentru inceput sa pricepi cum apare unda radio. Unda radio poate fi vizualizata ca o
sinusoida ( in figura 1).

Distanta pe care o parcurge unda pina executa o sinusoida complecta se numeste


lungime de unda a semnalului. Un semnal de CB parcurge o distanta de 11 m pe
perioada unei sinusoide. In figura doi , putem vedea pozitionare a frecventelor de CB in
raport cu impartirea spectrului radio .

Figura 1 – Diagrama unei unde radio ce calatoreste prin spatiu. Putem vizualiza astfel
distanta pe care unda o parcurge pe durata unui ciclu. Aceasta este de 11m. De aceea ,
banda de CB se mai numeste si banda de 11 m.

Figura 2 – O diagrama pentru a arata relatia dintre banda de cb si alte frecvente.


Incepand cu 50/60 de Hz in stinga , unde lungi LW, unde medii , unde scurte…CB
banda de 27MHz,ultrascurte, microunde pina la frecventele vizibile-lumina. Cu cit
lungimea de unda este mai mare cu atit frecventa este mai mica.

Cum lucreaza antenele in general

Cind emitatorul injecteaza un curent radio in antena, aceasta incepe sa produca un cimp
magnetic in jurul ei. Aceasta este unda radio. Cind campul magnetic intalneste o alta
antena, induce in aceasta un curent pe care receptoarele il transforma in sunet. Un rol
important il joaca lungimea antenei!
Cimpul magnetic produs de antena, va produce un curent in orice suprafata de metal pe
care o loveste dar cu cat lungimea acestora este mai aproape de una din relatiile de
calcul ale antenelor cu atat curentul indus in ele este mai mare. Cum am mai vorbit,
banda de cb are 11m. Daca, de exemplu, lungimea obiectului este de 5.5 m , jumatate
din lungimea de unda, 2.75 m (1/4), sau 11m (lambda), curentul indus va fi mult mai
mare decit in alte fiare care nu se apropie de aceste lungimi. Cind auzi pe cineva ca-si
regleaza antena, de obicei acesta se duce sa o lungeasca sau sa o scurteze la una din
aceste lungimi. Aceste lungimi au o denumire specifica. Rezonanta antenei. Toate
antenele au un punct exact de rezonanta. Rezonanta antenei, este frecventa in MHz
unde antena este in stare de balans electric care este determinat de lungimea antenei.
Aceasta se poate calcula cu formula:

Lungimea de unda in m:
Lambda = 300/frecventa (MHz)
Sa bagam putin ochiul in exemplul urmator, sa folosim citeva cifre:
Canalul 40: frecventa 27.405 MHz
Lambda=10.946 m

Daca vrem sa facem o antena pentru canalul 40, taiam o teava de aluminu care sa aiba
½ din lambda, adica 10.946/2 = 5.473 m si am facut o antena care rezoneaza exact pe
canlul 40 CB . Teava asta ar trebui sa receptioneze canalul 40 foarte bine!
Hai sa mai vedem o antena lambda/4 sau antena de 2.75 scoatem calculatorul , impartim
lambda cu 4 si obtinem lungimea tevii l = 2.736. Si aceasta antena rezoneaza bine cu
canalul 40 pe care incercam sa-l receptionam!
Pana acum am vorbit doar de receptie dar si cu emisia este identic. Antena emite si
receptioneaza la fel de bine, in conditii optime, datorita acestor calcule!

Important!!!: Pentru masuarea frecventei de rezonanta , folositi un wobbler!!!!

Acest lucru ne duce la urmatorul topic:

LATIMEA DE BANDA

Cei mai multi dintre noi folosesim diverse frecvente. Inseamna ca trebuie sa ne
schimbam antena pentru fiecare canal? Nu , antena rezoneaza intr-o banda de
frecventa, cele mai multe antene de cb fiind proiectate pentru a lucra in toate cele 40 de
canale relativ bine, avand latimea de banda de la 27.405-26.965. Una din metodele
folosite pentru a testa latimea de banda este prin masurarea undei stationare (SWR)
SWR

Pentru a intelege notiunea de “unda stationara” (SWR), trebuie sa mai facem cunostinta
cu citeva proprietati ale antenei. Termenul de “impedanta” , impedanta de intrare. A nu
se confunda impedanta cu rezistenta in curent continuu. Aceste doua masuri sunt de
fapt doua concepte diferite! Impedanta unei antene nu se masoara cu un ohmetru.

Termenul de impedanta a antenei se refera la un raport intre tensiunea radiofrecventei


si curent ei. Acest raport, masurat in diverse puncte ale antenei, este diferit.
In formula , aceasta suna cam asa: Impedanta (Ohmi) = Urf /Irf
E nemaipomenit de interesant da la ce ne ajuta asta ca sa vedem unda stationara
(SWR)?Dupa cum stiti sau nu stiti, antenele sunt facute sau se incearca a fi facute cu o
impedanta de intrare de 50 de Ohmi. Este vorba de antenele facute de fabrica deoarece
iesirea unei statii de CB este pe 50 de Ohmi- (nu toate antenele sau statiile sunt
concepute pe aceasta impedanta). Tot din acest motiv, cablul de la antena la statie
trebuie sa fie de – ghiciti- 50 de Ohmi, de obicei se foloseste RG213 deoarece , in
frecventa de 27 atenuarile sunt mici iar tensiunile de rf pot fi de pina la 4.5 KV. Daca
antena nu este bine acordata sau cablul este de 75 de ohmi in loc de 50 apare
dezacordul , adica unda stationara. Sunt fel de fel de situatii in care poate aparea SWR-
ul, in afara de cea prezentata mai sus: coaxial turtit, conectari defectuase, asamblare
incorecta a antenei sau lungimea ei gresita.
Peste toate astea…. Mai conteaza si vecinatatea obiectelor sau cladirilor, prea apropiate
de antena. Si acestea au o influenta nefasta asupra ei…
Cum vom rezolva toate aceste probleme? In acest punct sa presupunem ca antena nu
are lungimea corecta, nu este reglata si ca , pe cablu, de la antena la statie toata unda
sau o parte din ea se intoarce inapoi pe cablu. Aceasta unda este numita unda
stationara. Raportul intre unda directa si cea stationara se cheama – REFLECTATA –
SWR. Scopul tau este sa ai o reflectata cit mai mica, sub 2:1, in unele instalatii mobile ,
un asemenea raport este suficient deoarece , antenele de mobil de obicei au o impedanta
de intrare mai mica de 50 de ohmi. In general un swr de 1:5 e ok dar profesionistii cauta
unul de 1:1, acesta din urma indicind un transfer maxim al undei radio de la emitator
catre antena.

Atentie!!! Reflectata se masoara cu un reflectometru. Echipamentele mai performate


sunt echipate cu el din fabricatie. Daca totusi, ti-ai luat un jaf, nu dispera , sunt destul de
ieftine si se interconecteaza intre statie si antena- inca un element in plus de dezacord
care sa-ti dea bataie de cap!

Inapoi la latimea de banda

Cum folosim reflectometrul la masurarea latimii de banda a antenei? Montezi


reflectometru , in sistem,masori swr –ul in cele 40 de canale si treci rezultatele intr-un
grafic ca in figura 3. Pentru antenele de baza, o reflectata 2:1 indica faptul ca nu mai
lucreaza in parametrii, deci ea va lucra bine acolo unde reflectata este sub 2. In acest
ecart antena ta lucreaza bine deci aceea este latimea de banda a antenei. De obicei ,
trebuie sa-ti acordezi antena, cu reflecta minima in canalul in care il folosesti cel mai
mult sau in jurul canalului 20 daca le folosesti pe toate. Cativa factori sunt cei care
influenteaza latimea de banda a antenei. Un factor principal este grosimea
conductorului din care este facuta. De exeplu , daca faci o antena din sirma va avea
banda mult mai ingusta decit daca o faci din teava. Diametrul exterior este prima
noastra grija. Radiofrecventa in banda de 11m calatoreste pe suprafata exterioara a
conductorului. Marirea suprafetei conductorului mareste si puterea pe care o poate
transfera antena – W mai multi-. Diametrele mai mari nu imbunatatesc cistigul la
receptie. Aceasta este doar o propaganda de doi bani a fabricantilor de antene si este
falsa in totalitate.

Figura 3 – Aceasta este diagrama SWR –ului care ar trebui sa o aiba antena ta .Citeste
si noteaza reflectata din canalul 1. Noteaz-o pentru fiecare canal. Aceasta este metoda
prin care iti afli latimea de banda a antenei.Graficul arata rezultatele masuratorilor
unei antene Yagi de 4 elemente sau 5/8 lambda.

Dipolul de ½ Lambda

Cind radioamatorii faceau primele experimente de transmisiuni radio, isi conectau


emitatoarele la niste sirme lungi intinse la inaltime ”Long Wire”. Sa descoperit abia mai
tirziu ca o antena corelata cu frecventa pe care se lucreaza are un randament mult
imbunatatit decit o sirma de o lungime aleeatoare. Prima antena descoperita a fost
dipolul de ½ lambda. Acesta este prezentat in figura. 4. Construirea unui dipol in banda
de 11 m se face prin taierea a doua sirme de ¼ lambda, corect? Aproape corect. Putem
remarca mai sus ca am spus “unda radio calatoreste prin aer”. In alte medii : sarme,
pamant (undele CB nu penetreaza pamantul in profunzime), cablu coaxial ; calatoresc
mai incet decit prin vid sau prin aer. Totusi unda isi finalizeaza un ciclu in aceiasi
perioada de timp dar nu calatoreste la fel de mult pentru a face aceasta. Cu alte cuvinte ,
distanta strabatuta intr-un ciclu este mai scuta daca ea se propaga prin cablul coaxial
sau antena. Aceasta problema a fost expusa ca sa intelegeti de ce sa ajustat formula de
calcul la
½ lambda= 142.65/Frecventa (MHz)
Ex: pentru CH40 ½ lambda= 142.65 / 27,405 = 5.205 m
Fiecare brat al dipolului va avea 2.603 m.
Notati faptul ca: in aer o jumatate de lambda ar fi avut 5,47 m dar faptul ca unda radio
este incetinita la inaintare prin alte medii , ea se scurteaza!
Cu ajutorul acestei antene va voi demonstra alte cateva proprietati pe care le au
antenele!
Pentru inceput sa vedem ce impedanta are aceasta antena! Daca conectam emitatorul
intre cele doua brate, la jumatate, vom constata ca impedanta de intrare a antenei este
de 70 Ohmi la frecventa de rezonanta a ei. Deci , dupa cum veti remarca uitandu-va la
antena, deja va uitati la o reflectata de 3:1 cauzata de dezadaptarea impedantei dintre
cablul coaxial (50 Ohmi) si antena (75 Ohmi). Largimea de banda a acestei antene
depinde de diametrul sarmei sau tevii din care este facuta. Sa introducem o notiune
noua aici: diagrama de radiatie!

Figura 4 – Dipolul de ½ lambda.

Diagrama de radiatie.

In figura 5 este aratata diagrama de radiatie a unei antene dipol privita de sus in jos ,
Diagrama de radiatie este o reprezentare grafica a felului in care antena concentreaza
semnalul(sau altfel spus distribuie). Schema unui dipol vertical de ½ lambda, o putem
gasi in figura 8. Aceasta antena are chiar si cistig pentru semnalele ce vin din spate sau
din fata dipolului , acestea fiind receptionate mult mai bine decit unele captate din
lateralele lui.

Figura 5 – Diagrama de radiatie a unei antene dipol lambda / 2.

Castigul – o chestie deseori neinteleasa de operatorii radio!


Castigul este folosit pentru a arata cresterea de putere a unei antene la emisie sau la
receptie, comparativ cu o alta antena. Cistigul este de fapt un raport al nivelului
semnalului si se masoara in decibeli (db). Deci , cum se foloseste acest numar….
Sa retinem faptul ca ziceam “arata cresterea de putere a unei antene la emisie sau la
receptie, comparativ cu o alta antena” deci sa vedem cat cistig are antena ta in raport
cu…sa zicem …tabla de pe casa. Probabil ca mult. Stim ca tabla de pe casa nu e cine stie
ce antena comparativ cu antena noastra. Deci ca sa stim castigul unei antene trebuie sa
ne raportam la o antena referinta si care este ea. Este important de stiut ca antenele sunt
pasive si nu amplifica semnale si nici nu afecteaza modulatia. Ele doar distribuie
radiofrecventa care o primeste pe mufa de intrare . Sunt unii producatori de antena
care zic despre antenele lor ca :”au cea mai buna modulatie” . Aceast lucru este o
idiotenie totala sau o cale de reclama plina de imaginatie.
Acum , cunoscand cate ceva despre dipol, cea mai elementara antena, o putem folosi
pentru a compara antene! Daca cineva spune ca are 6 db castig fata de un dipol sau
simplu 6db cistig in raport cu un dipol , totul incepe sa aiba inteles!! Devine evident cum
sta treaba privind figura 6.

Figura 6 – Cum capata antenele cistiga . Poti vedea cum dipolul concentreaza semnalul
facandul puternic in doua directii.Dipolul verticala, pe de alta parte imprastie semnalul
omidirectional rezultatul direct fiind un semnal mai slab,dar cu o acoperire mai mare.
Cresterea razei de actiune face ca dipolul orizontal sa devina o antena cu castig. Dipolul
transorma radiofrecventa in doi lobi de radiatie in fata si in spatele sau (cele doua elipse
din figura 8) aici puteti vedea cum castigul se transforma intr-un semnal mai bun,
uitinduva la cresterea razei de actiune a dipolului orizontal fata de vertical, marcat pe
diagrama.

Mai exista o antena caruia oamenii ii spun radiator izotrop. Aceasta antena este
considerata antena perfecta care radieaza sferic egal in oricare directie. Aceasta antena
este un model doar teoretic, imposibil de facut practic si care datorita faptului ca
radiaza omnidirectiv fara sa favorizeze o directie anumita, are un cistig 0 db. In aceste
conditii pin si jalnicul nostru dipol are un cistig de 2.1 db comparativ cu radiatorul
izotrop. In aceasta versiune cind cineva ne spune ca are castig in antena de 6 dbi adica in
raport cu radiatorul ideal, putem sa deducem ca are un cistig de 3.9 db fata de un dipol
care are de fapt 2dbi fata de antena perfecta.
Marfa! Cum pot folosi acest termen, “castig”? Am auzit multe discutii despre “castigul”
antenelor. O regula de baza este ca pentru fiecare 3 db castigati vom remarca o
imbunatatire la emisie sau receptie. Ce este sub , nu se remarca.Aceasta nu inseamna ca
nu trebuie sa ne zbatem pentru un castig de .5 db dar inseamna ca cu ei sau fara , nu vor
exista diferente notabile. Totusi uneori 0.5 db poate face o statie sa se, sau sa nu se
auda!

Hai sa ne uitam la un alt exemplu: sa zicem ca antena ta are 9 dbd castig (fata de un
dipol). Vrei sa-ti iei o antena careia i se face reclama ca are 12 dbi. Pe bune, dupa ce o
instalezi , vei constata ca nu s-a schimbat nimic deoarece 12 dbi -2.1 db diferenta de la
izotrop la dipol , castigul efectiv al antenei este de 9.9 db o crestere de fapt fata de
vechea ta antena de 0.9 db…. Mai mica decat 3 db , diferenta la care se simte
schimbarea, alta decat in buzunarul tau… Din aceasta cauza , noi iti recomandam , daca
vrei o antena noua sa arunci un ochi in articolul asta sa-ti faci o idee pe ce sa dai si pe ce
sa nu dai banii!! Nu te lua niciodata dupa pozele cu care ti le da producatorul, atata
vreme cat nu-ti da referinta, graficul este mai putin valoros decat o hartie igienica-
deoarece , de obicei, sunt lucioase.
Deci , cand examineazi diagrama antenei uite-te daca castigul este dat in dbd-ref la dipol
sau in dbi – radiatorul izotrop. Studieaza exact designul antenei si pe urma , dupa ce
intelegi modelul, vino si arunca un ochi pe site si vezi cat de gogonat este castigul antenei
respective. Aceste diagrame in ziua de astazi sunt atat de umflate incat practic …sunt
inutile.

Din alt punct de vedere sa vedem cata putere sa folosim pentru a avea o crestere de 3 db.
Nu comparam aici nici o antena dar vom folosi raportul de 3db pentru a compara
semnalul initial cu cel obtinut dupa dublarea puterii , oricare ar fi fost ia initial . Asa ca,
de ce sa ne obosim sa crestem puterea ca sa fim receptionati mai departe, cand de fapt
daca nu crestem si castigul antenei la receptie , practic o sa fim auziti mai departe de
statii pe care noi nu le vom putea receptiona…Nu poti vorbii cu cineva pe care nu-l
auzi…
Un exemplu numeric: dai cu 20 de W in antena. Trebuie sa dublezi la 40 W casa cresti 3
db (pentru ca cineva sa simta diferenta). Deci daca initial folosesti 100 W, imagineaza-ti
cata putere iti trebuie pentru 3 db…200W sau pentru ..6 db 400W, trebuie sa cresti
puterea mult pentru ca ceilalti sa simta o diferenta de un grad S.
Deci nu numai ca este o idee proasta sa maresti puterea deoarece este costisitor dar o
poti rezolva direct din antena. Daca folosesti 500 de W ca sa cresti 3db va trebui sa dai
in ea cu 1000W, mult mai simplu ar fi sa-ti pui o antena mai performanta cu un cistig de
3 db fata de antena actuala si vei obtine acelasi efect.
Ca o precautie vom incerca sa va tinem informati cu cele mai multe antene si sa va
tinem la curent cu adevaratele lor castiguri. Chiar daca nu le vom acoperi pe toate, vei
putea si singur sa vezi si sa nu te lasi pacalit. In ultimii ani tehnologia antenlor de hf nu
sa schimbat prea mult, au fost imbunatatite optimizate dar totusi cele mai bune antene
sunt cele din anii 1970….
Important! Poti sa masori cimpul radiat de antena ta cu un aparat numi “masurator de
camp”

Polarizarea
Ultima teorie fundamentala pe care trebuie sa o intelem este polarizarea. Sa nu ne
speriem, nu am lasat aceasta teorie pentru sfarsit ca era greu de inteles. E la fel de
simplu ca si pina acum. Unda radio este facuta din doua campuri, unul magnetic si unul
electric. Aceste campuri sunt perpendiculare unul pe celalalt , cum se poate vedea in
Figura 7. Suma celor doua campuri se numeste “ camp electromagnetic”. Energia se
transmite inainte si inapoi. Aceasta este cunoscuta ca “oscilatie”. Pe noi ne intereseaza in
special campul electric. Pozitia lui si directia in raport cu suprafata pamantului,
determina polarizarea undei. Avem doua figuri mai jos care te vor face sa intelegi exact
cum este cu polarizarea .

Polarizarea Verticala

In general campul electric este in acelasi plan cu antena (elementul vibrator este partea
metalica a antenei care transmite efectiv) Daca antena este verticala , figura 8,
polarizarea undei va fi verticala.

Dipolul din figura 3 polarizeaza unda orizontal.


Trebuie sa notam ca dipolul vertical are alta diagrama de propagare fata de dipolul
orizontal , care are in mod constant un alt castig fata de izotrop. De obicei referinta este
dipolul orizontal

.
Figura7 – Diagrama Campului magnetic
Undele radio nu trebuie sa fie obligatoriu polarizate vertical sau orizontal. Acesta este
un reglaj arbitrar. Antenele sunt aranjate in acest fel pentru a putea comunica intre ele.
Polarizarea se pierde in momentul in care este folosita unda spatiala. Dupa reflexia pe
ionosfera , polarizarea nu mai are nici o importanta. De exemplu , daca antena noatra
receptioneaza un semnal care nu are aceiasi polarizare cu antena , semnalul este atenuat
cu 20 db, aproape de 7 ori, comparativ cu un semnal care ar avea aceiasi polarizare cu
antena. Unii operatori isi pun antenele in unghi de 45 de grade ca sa acopere ambele
polarizari. Este o smecherie care uneori da rezultate f bune. Treaba sta cam in felul
urmator: cind unda radio calatoreste , poate sa se reflecte de un obstacol si sa-si schimbe
polarizarea, astfel , la receptia lor practic , nu va mai conta polarizarea antenei de la
receptor. Acest lucru este valabil pentru DX-uri. Multi operatori de Cb incep sa
foloseasca antenele orizontale deoarece receptia in polarizare orizontala este ferita de
parazitii produsi de diverse instalatii si care , de obicei au o polarizare verticala. Nu
exista dovezi ca polarizarea orizontala se comporta mai bine la propagare.

Mai exista un fel de polarizare: Polarizare Circulara Ar trebui sa intereseze pe


experimentatorii de antene. Cum ii spune si numele , unda radio calatoreste rotindu-se,
acoperind practic fiecare unghi posibil de polarizare. Acest lucru este bun deoarece , se
reduce efectu de fade (QSB)- semnalul receptonat se aude la un semnal variabil- care
apare in special la DX-uri. Tot odata , determinarea sensului de rotatie al undei se face
la fel ca pentru orice cimp magneti si respecta regula mainii stangi sau drepte, in functie
de antena . Promit sa-ti dau detalii despre cum sa-ti faci antena , sa aiba radiatie
circulara, intr-un articol viitor, in sectiunea TIPS! A siteului nostru!
Figura 8 - dipol in configuratie verticala.